Contabilitatea-cheltuielilor-veniturilor-si-rezultatelordoc.doc

CUPRINS INTRODUCERE CAPITOLUL

I

NOTIUNI

TEORETICE

PRIVIND

CONTABILITATEA

CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI REZULTATELE UNEI ENTITATI ECONOMICE 1.1.Recunoasterea veniturilor si cheltuielilor 1.2.Sructura cheltuielilor si veniturilor 1.3. Organizarea contabilitatii veniturilor si cheltuielilor 1.4. Delimitari conceptuale privind rezultatele unei entitati economice CAPITOLUL 2 - PREZENTAREA FIRMEI ELECTRO INSTAL FRIG 2.1 Date de identificare ale societății 2.2 Gama de produse fabricate si servicii prestate 2.3 Personalul societății comerciale ELECTRO INSTAL FRIG 2.4 Piața societății comerciale 2.4.1 Aprovizionare – furnizori 2.4.2 Desfacere – clienți 2.4.3 Concurenți 2.5 Analiza economico -financiara CAPITOLUL 3 - STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA SI ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR IN CADRUL FIRMEI INSTAL FRIG 3.1. Reflectarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor 3.2.Analiza cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor în cadrul firmei 3.2.1.Analiza cheltuielilor 3.2.2.Analiza veniturilor 3.3 Sistemul informatic utilizat de firma CONCLUZII SI PROPUNERI BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1

ELECTRO

CAPITOLUL I NOTIUNI TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI REZULTATELE UNEI ENTITATI ECONOMICE

1.1.Recunoasterea veniturilor si cheltuielilor Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o creştere a beneficiilor economice viitoare legate de creşterea valorii unui activ sau de scăderea valorii unei datorii. Recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii de active sau reducerii datoriilor (de exemplu, creşterea netă a activelor, rezultată din vânzarea produselor sau serviciilor, ori descreşterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii). Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a valorii unui activ sau de o creştere a valorii unei datorii. Recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea echipamentelor)."1 Cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu o imobilizare corporală sunt cheltuieli ale perioadei în care sunt efectuate sau majorează valoarea imobilizării respective, în funcţie de beneficiile economice aferente acestor cheltuieli2. Cheltuielile efectuate în legătură cu imobilizările corporale utilizate în baza unui contract de închiriere, locaţie de gestiune, administrare sau alte contracte similare se evidenţiază în contabilitatea entităţii care le-a efectuat, la imobilizări corporale sau drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate, în funcţie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate în legătură cu imobilizările corporale proprii."3 O entitate nu recunoaşte în valoarea contabilă a unui element de imobilizări corporale costurile întreţinerii zilnice a elementului respectiv. Aceste costuri sunt 1

ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene*) 2 Feleaga Niculae, Feleaga (Malciu) Liliana, Contabilitate financiara - o abordare europeana si internationala, vol. I si II, Editura Infomega, Bucuresti, 2010, p. 67 3 ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene*)

2

recunoscute în contul de profit şi pierdere pe măsură ce sunt suportate. Costurile întreţinerii zilnice sunt reprezentate, în principal, de costurile cu manopera şi materiale consumabile. Scopul acestor cheltuieli îl constituie reparaţiile şi întreţinerea curente ale elementului de imobilizări corporale. Cheltuielile cu reparaţiile includ, de exemplu, sumele facturate de furnizori pentru lucrările efectuate sau valoarea manoperei şi consumurilor de stocuri, amortizarea şi alte cheltuieli atribuibile în cazul lucrărilor executate în regie proprie. Entitatea stabileşte prin politicile contabile criteriile în funcţie de care cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu imobilizările corporale majorează valoarea acestora sau se evidenţiază în contul de profit şi pierdere.4 În cazul în care cesionarul cedează creanţa faţă de debitorul preluat, acesta recunoaşte în contabilitate la data cedării: a)

o cheltuială (contul 654 <>), dacă costul de achiziţie al creanţei cedate este mai mare decât preţul de cesiune al acesteia;

sau b) un venit (contul 758 <>/analitic distinct), dacă preţul de cesiune al creanţei cedate este mai mare decât costul de achiziţie al acesteia."5 Pentru asigurarea corelării cheltuielilor finanţate din subvenţii cu veniturile aferente se procedează astfel: a) din punctul de vedere al contului de profit şi pierdere: - în cursul fiecărei luni se evidenţiază cheltuielile după natura lor; - la sfârşitul lunii se evidenţiază la venituri subvenţiile corespunzătoare cheltuielilor efectuate; b) din punctul de vedere al bilanţului: - creanţa din subvenţii se recunoaşte în corespondenţă cu veniturile din subvenţii, dacă au fost efectuate cheltuielile suportate din aceste subvenţii, sau pe seama veniturilor amânate, dacă aceste cheltuieli nu au fost efectuate încă; - periodic, odată cu cererea de rambursare a contravalorii cheltuielilor suportate sau pe baza altor documente prin care se stabilesc şi aprobă sumele cuvenite, se procedează la regularizarea sumelor înregistrate drept creanţă din subvenţii."6 În cele mai multe situaţii, perioadele de-a lungul cărora o entitate recunoaşte cheltuielile legate de o subvenţie guvernamentală sunt uşor identificabile.

4

Feleaga Niculae, Feleaga (Malciu) Liliana, Contabilitate financiara - o abordare europeana si internationala, vol. I si II, Editura Infomega, Bucuresti, 2010, p. 78 5 ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene*) 6 ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene*)

3

Astfel, subvenţiile acordate pentru acoperirea anumitor cheltuieli sunt recunoscute la venituri în aceeaşi perioadă ca şi cheltuiala aferentă. În mod similar, subvenţiile legate de activele amortizabile sunt recunoscute, de regulă, în contul de profit şi pierdere pe parcursul perioadelor, şi în proporţia în care amortizarea acelor active este recunoscută. O subvenţie guvernamentală care urmează a fi primită drept compensaţie pentru cheltuieli sau pierderi deja suportate sau în sensul acordării unui ajutor financiar imediat entităţii, fără a exista costuri viitoare aferente, trebuie recunoscută în contul de profit şi pierdere în perioada în care îndeplineşte condiţiile să fie recunoscută drept creanţă. În anumite circumstanţe, o subvenţie guvernamentală poate fi acordată în scopul oferirii de ajutor financiar imediat unei entităţi. Astfel de subvenţii pot fi limitate la o anumită entitate şi pot să nu fie disponibile unei categorii întregi de beneficiari. În acest caz, recunoaşterea subvenţiei în contul de profit şi pierdere are loc în perioada în care entitatea îndeplineşte condiţiile pentru primirea subvenţiei.7 O subvenţie guvernamentală reprezintă o creanţă pentru o entitate în situaţia în care compensează cheltuieli sau pierderi suportate într-o perioadă precedentă. O astfel de subvenţie este recunoscută în contul de profit şi pierdere al perioadei în care devine creanţă. Entitatea prezintă în notele explicative informaţii referitoare la subvenţiile primite, destinaţia acestora şi elementele care justifică îndeplinirea condiţiilor necesare pentru acordarea subvenţiilor. Subvenţiile legate de terenuri pot impune, prin contractele încheiate, îndeplinirea anumitor obligaţii. În acest caz, subvenţiile se recunosc drept venituri pe parcursul perioadelor în care sunt suportate costurile îndeplinirii respectivelor obligaţii. De exemplu, o subvenţie pentru teren poate fi condiţionată de construirea unei clădiri pe terenul respectiv. În acest caz, subvenţia se recunoaşte în contul de profit şi pierdere pe parcursul duratei de viaţă a clădirii."8 Unele entităţi pot practica programe de fidelizare a clienţilor, care presupun acordarea de puncte cadou acestora. Aceste puncte cadou pot fi utilizate pentru a achiziţiona bunuri sau servicii gratuite sau cu preţ redus, ca parte a unei tranzacţii de vânzare de bunuri sau prestări de servicii, sub rezerva îndeplinirii unor eventuale 7

Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, ClujNapoca, p. 89 8 ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene*)

4

condiţii suplimentare. Entitatea contabilizează punctele cadou ca o componentă identificabilă a tranzacţiei în cadrul căreia acestea sunt acordate (contul 472 <>/analitic distinct). Suma corespunzătoare punctelor cadou se recunoaşte drept venit în momentul în care entitatea îşi îndeplineşte obligaţia de a furniza premiile sau la expirarea perioadei în cadrul căreia clienţii pot utiliza punctele cadou. Dacă se estimează că nivelul cheltuielilor necesare îndeplinirii obligaţiei de a furniza premiile depăşeşte contravaloarea primită sau de primit pentru acestea, la data la care clientul le răscumpără, pentru diferenţa aferentă entitatea înregistrează în contabilitate un provizion;"9 Evaluarea momentului în care o entitate a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor impune o examinare a circumstanţelor în care s-a desfăşurat tranzacţia. În cele mai multe cazuri, transferul riscurilor şi avantajelor aferente dreptului de proprietate coincide cu transferul titlului legal de proprietate sau cu trecerea bunurilor în posesia cumpărătorului. Acesta este cazul celor mai multe vânzări cu amănuntul. În alte cazuri, transferul riscurilor şi avantajelor aferente dreptului de proprietate apare într-un moment diferit de cel al transferului titlului legal de proprietate sau de cel al trecerii bunurilor în posesia cumpărătorului.10 Dacă o entitate păstrează doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate, atunci tranzacţia reprezintă o vânzare şi veniturile sunt recunoscute. De exemplu, un vânzător poate păstra titlul de proprietate asupra bunurilor doar pentru a se asigura că va încasa suma care se datorează. Într-un asemenea caz, dacă entitatea a transferat riscurile şi beneficiile semnificative aferente dreptului de proprietate, tranzacţia este o vânzare şi veniturile sunt recunoscute. Un alt exemplu când entitatea păstrează doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate poate fi o vânzare cu amănuntul, cu o clauză de returnare a banilor în cazul în care clientul nu este satisfăcut. În asemenea cazuri, veniturile sunt recunoscute în momentul vânzării, presupunându-se că vânzătorul poate estima în mod fiabil retururile viitoare şi poate

9

ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene*) 10 Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, ClujNapoca, 100

5

recunoaşte un provizion aferent retururilor pe baza experienţei anterioare şi a altor factori relevanţi."11

1.2.Sructura cheltuielilor si veniturilor

În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activități curente, cât şi câştigurile din orice alte surse. Activitățile curente sunt orice activități desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă a obiectului său de activitate, precum şi activitățile conexe acestora. Veniturile din activități curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: 12

vânzări, prestări de servicii, comisioane, redevențe, chirii, subvenții, dobânzi,

dividende. Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă

ca natură de veniturile din

această activitate. În contul de profit şi pierdere, câştigurile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv cheltuielile aferente, la elementul "Alte venituri din exploatare". 13 Sumele colectate de o entitate în numele unor terțe părți, inclusiv în cazul contractelor de agent, comision sau mandat comercial încheiate potrivit legii, nu reprezintă venit din activitatea curentă, chiar dacă din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată persoanele care acționează în nume propriu sunt considerate cumpărători revânzători. În această situație, veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.

14

11

ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene*) 12 ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate EMITENT: MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 963 din 30 decembrie 2014 13 ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate EMITENT: MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 963 din 30 decembrie 2014 14 Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, ClujNapoca, p. 103

6

Suma veniturilor rezultate dintr‐o tranzacție este determinată, de obicei, printr‐ un acord între vânzătorul şi cumpărătorul/utilizatorul activului, ținând cont de suma oricăror reduceri comerciale. Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura lor, astfel: a) venituri din exploatare; şi

b) venituri financiare.

Veniturile din exploatare Veniturile din exploatare cuprind:

15

a) venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, precum şi prestări de servicii. În această categorie se includ şi veniturile realizate din vânzarea de locuințe de către entitățile ce au ca activitate principală obținerea şi vânzarea de locuințe; b) venituri aferente costului producției, reprezentând variația în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producție efectiv a stocurilor de produse şi servicii în curs de execuție de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor inițiale ale produselor şi serviciilor în curs de execuție, neluând în calcul ajustările pentru depreciere reflectate; c) venituri din producția de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor efectuate de entitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca imobilizări corporale şi necorporale;

16

d) venituri din subvenții de exploatare, reprezentând subvențiile pentru acoperirea diferențelor de preț şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenții de care beneficiază entitatea; e) alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanțe recuperate, penalități contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum şi alte venituri din exploatare. Variația stocurilor de produse finite şi în curs de execuție pe parcursul perioadei reprezintă o corecție a cheltuielilor de producție pentru a reflecta faptul că fie producția a majorat nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor. ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate EMITENT: MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 963 din 30 decembrie 2014 16 Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, ClujNapoca, p. 104 15

7

Veniturile aferente costului producției în curs de execuție se înscriu, alături de celelalte venituri, în contul de profit şi pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor.17 Pe seama veniturilor din exploatare (contul 758 "Alte venituri din exploatare") se recunoaşte, de asemenea, diferența dintre valoarea titlurilor primite ca urmare a participării cu mărfuri la capitalul altor entități şi valoarea mărfurilor, la data dobândirii acelor titluri. Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidențiază distinct, în funcție de natura acestora. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectuează prin înregistrarea la venituri în cazul în care nu se mai justifică menținerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă.18 Veniturile financiare Veniturile financiare cuprind:

19

a) venituri din imobilizări financiare; b) venituri din investiții pe termen scurt; c) venituri din investiții financiare cedate; d) venituri din diferențe de curs valutar; e) venituri din dobânzi; f) venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare; g) alte venituri financiare. În cazul vânzării imobilizărilor financiare, pe seama veniturilor se înregistrează prețul de vânzare al acestora.

ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate EMITENT: MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 963 din 30 decembrie 2014 18 Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, ClujNapoca, p. 106 19 ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate EMITENT: MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 963 din 30 decembrie 2014 17

8

În cazul vânzării investițiilor pe termen scurt la un preț de cesiune mai mare decât valoarea lor contabilă, pe seama veniturilor se înregistrează câştigul rezultat din vânzarea acestora. Pe seama veniturilor financiare (contul 768 "Alte venituri financiare") se recunosc diferența dintre valoarea imobilizărilor financiare dobândite şi valoarea neamortizată a imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul altor entități, precum şi diferența dintre valoarea participațiilor primite ca urmare a participării cu creanțe la capitalul altor entități şi valoarea nominală a creanțelor care fac obiectul participației, la data dobândirii acelor titluri. Similar se înregistrează şi valoarea titlurilor primite fără plată, potrivit legii20. Cheltuieli Cheltuielile entității reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:

21

‐ consumuri de stocuri şi servicii prestate, de care beneficiază entitatea; ‐ cheltuieli cu personalul; ‐ executarea unor obligații legale sau contractuale etc. Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu ca urmare a desfăşurării activității curente a entității. Acestea nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli. În contul de profit şi pierdere, pierderile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv veniturile aferente, la elementul "Alte cheltuieli de exploatare". În cadrul cheltuielilor exercițiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.

1.3. Organizarea contabilitatii veniturilor si cheltuielilor Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel: a) cheltuieli de exploatare, care cuprind: 20

‐ cheltuieli cu materiile prime şi

Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, ClujNapoca, p. 109 21 ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate EMITENT: MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 963 din 30 decembrie 2014

9

materialele consumabile; costul de achiziție al obiectelor de inventar consumate; costul de achiziție al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei şi a apei consumate; valoarea activelor biologice de natura stocurilor; costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor;

‐ cheltuieli cu serviciile executate de terți,

redevențe, locații de gestiune şi chirii; prime de asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terți (colaboratori); comisioane şi onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate; transportul de bunuri şi personal; deplasări, detaşări şi transferări; cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicații, servicii bancare şi altele; ‐ cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protecția socială şi alte cheltuieli cu personalul, suportate de entitate); ‐ alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate de protejarea mediului înconjurător, aferente perioadei; pierderi din creanțe şi debitori diverşi; despăgubiri, amenzi şi penalități; donații, sponsorizări şi alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate şi alte operații de capital; creanțe prescrise potrivit legii; certificatele de emisii de gaze cu efect de seră achiziționate potrivit legislației în vigoare şi ale căror costuri pot fi determinate, aferente perioadei curente etc.); 22 şi b) cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creanțe legate de participații; cheltuieli privind investițiile financiare cedate; diferențele nefavorabile de curs valutar; dobânzile privind exercițiul financiar în curs; sconturile acordate clienților; pierderi din creanțe de natură financiară şi altele. Pe seama cheltuielilor de exploatare (contul 654 "Pierderi din creanțe şi debitori diverşi") se recunoaşte, de asemenea, diferența dintre valoarea creanțelor cedate în schimbul titlurilor primite şi valoarea mai mică a titlurilor primite, la data dobândirii acelor titluri.23 În cazul vânzării imobilizărilor financiare, pe seama cheltuielilor se înregistrează valoarea contabilă a acestora. În cazul vânzării investițiilor pe termen scurt la un preț de cesiune mai mic decât valoarea lor contabilă, pe seama cheltuielilor se înregistrează pierderea rezultată din vânzarea acestora.

Cheltuielile cu provizioanele, amortizările şi

22

Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, ClujNapoca, p. 109 23 ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate EMITENT: MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 963 din 30 decembrie 2014

10

ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite, calculate potrivit legii, se evidențiază distinct, în funcție de natura lor24. Sumele care, potrivit Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare, au fost reflectate în contul 106 "Rezerve", reprezentând diferența dintre valoarea acțiunilor dobândite şi valoarea neamortizată a imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul entităților la care se dețin respectivele titluri se reiau la venituri (contul 768 "Alte venituri financiare") la data scoaterii din evidență a respectivelor titluri.

Venituri din vânzări

de bunuri.25 În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiții prevăzute în contract, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, către clienți. Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite următoarele condiții: a) entitatea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative care decurg din proprietatea asupra bunurilor; b) entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut‐o, în mod normal, în cazul deținerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deține controlul efectiv asupra lor; c) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil; d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacției să fie generate către entitate; şi e) costurile tranzacției pot fi evaluate în mod credibil. Evaluarea momentului în care o entitate a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor impune o examinare a circumstanțelor în care s‐a desfăşurat tranzacția. În cele mai multe cazuri, transferul riscurilor şi avantajelor aferente dreptului de proprietate coincide cu transferul titlului legal de proprietate sau cu trecerea bunurilor în posesia 24

Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, ClujNapoca, p. 110 25 ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate EMITENT: MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 963 din 30 decembrie 2014

11

cumpărătorului. Acesta este cazul celor mai multe vânzări cu amănuntul. În alte cazuri, transferul riscurilor şi avantajelor aferente dreptului de proprietate apare într‐un moment diferit de cel al transferului titlului legal de proprietate sau de cel al trecerii bunurilor în posesia cumpărătorului. Dacă o entitate păstrează doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate, atunci tranzacția reprezintă o vânzare şi veniturile sunt recunoscute. De exemplu, un vânzător poate păstra titlul de proprietate asupra bunurilor doar pentru a se asigura că va încasa suma care se datorează. Într‐un asemenea caz, dacă entitatea a transferat riscurile şi beneficiile semnificative aferente dreptului de proprietate, tranzacția este o vânzare şi veniturile sunt recunoscute. Un alt exemplu când entitatea păstrează doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate poate fi o vânzare cu amănuntul, cu o clauză de returnare a banilor în cazul în care clientul nu este satisfăcut. În asemenea cazuri, veniturile sunt recunoscute în momentul vânzării, presupunându‐se că vânzătorul poate estima în mod fiabil retururile viitoare şi poate recunoaşte un provizion aferent retururilor pe baza experienței anterioare şi a altor factori relevanți.

26

O promisiune de vânzare nu generează contabilizarea de venituri. Pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignație, se consideră că livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clienților săi27. Pentru bunurile transmise în vederea testării sau a verificării conformității, se consideră că transferul proprietății bunurilor a avut loc la data acceptării bunurilor de către beneficiar. Bunurile transmise în vederea verificării conformității sunt bunurile oferite de furnizor clienților, aceştia având dreptul fie să le achiziționeze, fie să le returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate în vederea testării este un contract provizoriu prin care vânzarea efectivă a bunurilor este condiționată de obținerea de rezultate satisfăcătoare în urma testării de către clientul potențial, testare ce are scopul de a stabili că bunurile au caracteristicile solicitate de clientul respectiv. Pentru stocurile la dispoziția clientului, se consideră că transferul proprietății bunurilor are loc la data la care clientul intră în posesia bunurilor. Stocurile la dispoziția clientului reprezintă o operațiune potrivit căreia furnizorul transferă regulat bunuri într‐ ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate EMITENT: MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 963 din 30 decembrie 2014 27 Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, ClujNapoca, p. 112 26

12

un depozit propriu sau într‐un depozit al clientului, prin care transferul proprietății bunurilor intervine, potrivit contractului, la data la care clientul scoate bunurile din depozit, în principal pentru a le utiliza în procesul de producție. de servicii

Venituri din prestarea

28

Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrări şi orice alte operațiuni care nu pot fi considerate livrări de bunuri.

29

Stadiul de execuție al lucrării se determină pe bază de situații de lucrări care însoțesc facturile, procese‐verbale de recepție sau alte documente care atestă stadiul realizării şi recepția serviciilor prestate. În cazul lucrărilor de construcții, recunoaşterea veniturilor se face pe baza actului de recepție semnat de beneficiar, prin care se certifică faptul că executantul şi‐a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului şi ale documentației de execuție Contravaloarea lucrărilor nerecepționate de beneficiar până la sfârşitul perioadei se evidențiază la cost, în contul 332 "Servicii în curs de execuție", pe seama contului 712 "Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție". În cazul în care prețul de vânzare include o valoare distinctă, specificată contractual, destinată prestării ulterioare de servicii (de exemplu, asistența tehnică şi perfecționarea produsului după vânzarea unui program informatic), acea sumă este amânată (contul 472 "Venituri înregistrate în avans") şi recunoscută ca venit pe parcursul perioadei în care se prestează serviciile, dar nu mai târziu de încheierea perioadei pentru care a fost contractată prestarea ulterioară de servicii.

Venituri din

redevențe, chirii, dobânzi şi dividende Veniturile din redevențe, chirii, dobânzi şi dividende se recunosc astfel: a) dobânzile se recunosc periodic, în mod proporțional, pe măsura generării venitului respectiv, pe baza contabilității de angajamente; b) redevențele şi chiriile se recunosc pe baza contabilității de angajamente, conform contractului;

28

Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, ClujNapoca, p.114 29 ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate EMITENT: MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 963 din 30 decembrie 2014

13

c) dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acționarului de a le încasa.

1.4. Delimitari conceptuale privind rezultatele unei entitati economice În literatura de specialitate profitul, în sens general este definit ca fiind rezultatul financiar pozitiv al unei activităţi lucrative, reprezentând diferenţa dintre încasările realizate şi chiar cheltuielile ocazionate de aceasta. De asemenea se consideră că profitul brut reprezintă suma rezultatelor financiare pozitive într-un interval de timp (lună, trimestru, an) obţinute de o persoană fizică sau juridică din sectoarele de activitate.30 Acest sens general al profitului dă o imagine asupra modalităţilor în care se desfăşoară activităţile într-o unitate productivă, dacă aceste unităţi reuşesc din veniturile obţinute în urma vânzării producţiei, să-şi acopere cheltuielile ocazionate de obţinerea producţiei respective. Realizarea efectivă a profitului presupune ca sortimentul şi calitatea producţiei să răspundă vânzării producţiei să-şi acopere cheltuielile ocazionate de obţinerea producţiei respective. Realizarea efectivă a profitului presupune ca sortimentul şi calitatea producţiei să corespundă cererii solvabile. Dacă mărfurile nu corespund necesităţilor ele nu se realizează şi profitul nu se formează. Profitul este un element de conducere al agenţilor economici şi de stimulare materială a personalului în desfăşurarea unei activităţi eficiente. El este aşa cum sublinia Francois Perroux “motorul esenţial al societăţii”. Acţiunea economică, desfăşurarea unei activităţi de natură economică este condiţia generală a profitului. Lipsa profitului face dificilă sau chiar imposibilă existenţa în continuare a activităţii respective. Profitul sintetizează rezultatele activităţii oricărei unităţi economice, deci, iniţiativa cade sub incidenţa sa directă. Unităţile economice îl urmăresc sistematic. Ele constituie motivaţia obiectivă a întreprinzătorilor şi proprietarilor de capital. Situaţia economică a acestora este condiţionată de mărimea şi dinamica profitului.

30

Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, ClujNapoca, p. 120

14

În economia de piaţă maximizarea profitului la nivelul agenţilor economici este criteriul major al eficienţei lor, fără de care şi-ar înceta activitatea. În acest tip de economie, fără profit nu ar exista viaţă. Scopul tuturor deciziilor şi acţiunilor managerilor vizează direct şi indirect realizarea unui profit cât mai mare.31 Dacă avem în vedere că profitul este surplusul obţinut de o societate comercială atunci când venitul total pe care aceasta îl obţine din toate activităţile sale depăşeşte cheltuielile necesare realizării acestor activităţi, putem defini: profitul brut, calculat prin scăderea tuturor cheltuielilor (efectuate în limitele permise) din venitul total obţinut de societatea comercială; profitul net, calculat prin scăderea din profitul brut a cotelor de impozit pe profit Dacă venitul este egal cu costul, atunci nu se obţine profitul economic şi dacă lucrurile continuă în acelaşi mod, proprietarii firmei vor căuta alte alternative de valorificare a capitalului. Profitul contabil rezultă din diferenţa dintre venitul firmei şi costul contabil, fiind mai mare decât profitul economic. El cuprinde pe lângă aceasta şi aşa numitul profit normal, adică acea parte din costul implicit care se referă la cheltuielile de muncă ale proprietarilor firmei implicaţi în activitatea acesteia. Obţinerea profitului contabil înseamnă o situaţie bună pentru firmă, respectiv ea câştigă suficient pentru ca toate costurile ei să fie acoperite. Acest lucru nu înseamnă că dispare tendinţa unei alternative, dacă se întrevede un câştig suplimentar. Există situaţii când firma obţine profit contabil, dar din punct de vedere economic înregistrează pierderi. Acest fapt nu trebuie să mire. Dacă venitul firmei este mai mic decât costul de producţie atunci firma înregistrează pierderi deşi ea îşi recuperează costul contabil şi chiar poate să obţină profit normal. Pierderile se datorează costului implicit ca rezultat al acestei consideraţii, de câte ori ne vom referi la costul de producţie vom avea în vedere şi costul de oportunitate al firmei, deci şi costul explicit şi costul implicit. În acest caz profitul normal nu este altceva decât o componentă a costului de producţie. De

31

Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, ClujNapoca, p. 121

15

asemenea atunci când ne vom referi la profit vom avea în vedere numai profitul economic.32 Mărimea profitului, care în general este variabilă în timp şi spaţiu, se calculează cu ajutorul a doi indicatori: Masa profitului, calculată ca o diferenţă dintre venituri şi cheltuieli concretizată prin suma profitului unui întreprinzător, întreprinderi economice sau economii naţionale; Rata profitului, calculată ca un raport procentual între masa profitului şi costurile investite pentru obţinerea acestuia sau volumul capitalului folosit. Prin calcularea acestui raport se obţine gradul de rentabilitate pe produs, unitate economică, ramură industrială sau economie naţională. Formula folosită este: P C+S Rata profitului= x 100 sau x100;

P C

Unde P= masa profitului; C= costurile (cheltuielile) materiale; S= costurile (cheltuielile) salariale; C= capitalul folosit.

Calcularea ratei profitului prezintă o importanţă deosebită pentru întreprinzători întrucât în funcţie de aceasta se asigură şi orientarea structurii producţiei pe produse, ramuri şi subramuri fiind reţinute cele care oferă o rată cât mai mare a profitului. Pe această bază unii agenţi economici îşi restrâng sau chiar îşi abandonează anumite activităţi cu profit mic, iniţiind sau dezvoltând altele cu o rată a profitului mai mare.33 32

Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, ClujNapoca, p. 123 33 Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, ClujNapoca, p. 125

16

Profitul este format din profit obişnuit, normal sau ordinar, iar uneori şi din supraprofit sau profit suplimentar de monopol. Profitul obişnuit, normal sau ordinar este profitul considerat ca suficient pentru orice agent economic, servind doar la continuarea activităţii curente. Nivelul său este rezultatul opţiunii fiecăruia în funcţie de circumstanţe, psihologie, etc. Lipsa acestui profit obişnuit face ca activitatea economică iniţiată de agentul economic în cauză să devină imposibil de continuat

CAPITOLUL II PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE SC ELECTRO INSTAL FRIG SRL 2.1 Date de identificare ale societății 17

Societatea comercială SC ELECTRO INSTAL FRIG SRL, înregistrată la Registrul Comerțului Bucuresti cu nr. J40/12546/2008 , Cod Unic de Identificare RO 24209552, situată in Bucuresti, STR. SOLD. TINA PETRE 4 B, a fost înfințată in anul 2008, in subordinea administrației județene, fiind profilată, in special, pe activitatea de Fabricarea echipamentelor de ventilatie si frigorifice, exclusiv a echipamentelor de uz casnic. Sistemul de management al calității a fost cerificat conform standardului EN ISO 9001:2008 de secția de certificări TUV Cert din cadrul TUV Thuringen Germania, pe toate activitățile firmei. 34 2.2 Gama de produse fabricate si servicii prestate In anul 2008, in care s-a infiintat Electro Instal Frig SRL, a fost reprezentativ din punct de vedere economic, fiind o adevarata piedica in calea dezvoltarii in toate domeniile de lucru. Electro Instal Frig are ca activitate proiectare, montaj si service instalatii frigorifice, functionale pe freoni, vanzare agregate frigorifice, vaporizatoare de diverse puteri, vitrine frigorifice, freon, compresoare, tablouri de actionare, piese de schimb, etc. Societatea apare ca urmare cerintei acestui segment de piata, adresandu-se in special celor ce doresc reducerea costurilor de dezvoltare si intretinere, cu dorinta de a se impune prin Profesionalism, Calitate si Promptitudine. 2.3 Personalul societății comerciale SC ELECTRO INSTAL FRIG SRL Repartizarea personalului SC SC ELECTRO INSTAL FRIG SRL pe meserii/funcții/sex la 31 decembrie 2014, este următoarea: (Tabelul 2) Departament Administrator Asistent Manager Economic

Comercial

34

Funcția Administrator Asistent Manager Director Contabili Referent economic Director Gestionar Șef Stație PECO Lucrător Comercial

www.electroinstal.ro

18

Bărbați 1 1 4

Femei 1 2 1 3 1 1 3 2 2

Total 1 2 1 3 1 1 4 3 6

Operator Director Maistru Muncitori

Producție

11 1 9

4 1 -

15 1 1 9

20 1 3

1 -

2 1 2 3

Service Consilier Juridic Inspector Resurse

-

1 1

1 1

Umane Director Director Electrician Muncitori

1 1 1 5

-

1 1 1 5

necalificati Alte meserii

3

6

9

necalificați Operatori Director Consilier Vânzări Recepționer

Casa

Juridic Resurse Umane Marketing Tehnic+Întreținere

Total

67 31 98 Tabelul 2- Repartizarea personalului societății

Structura personalului pe grupe de vârstă, la 31 decembrie 2014: (Tabelul 3) Grupe de vârstă 18-25 ani 26-35 ani 36-45 ani 46-50 ani

Număr angajați 11 29 36 8

Peste 51 ani 14 Tabelul 3 – Structura personalului pe grupe de vârstă Conform tabelului de mai sus, se constată ca vârsta medie a persoanelor existente în cadrul societății in anul 2014 este de 41 de ani (36 de persoane cu vârsta cuprinsă intre 36-45 ani). Ponderea angajaților tineri (vârste cuprinse intre 18 și 25 de ani) este relativ mică, mai precis, 11% din totalul angajaților, indicator nu tocmai pozitiv, dar explicabil, întrucât, în ultima perioadă, pregătirea educaționala a tinerilor s-a diminuat foarte mult. 19

Faptul că 14 persoane au vârsta de peste 51 de ani, este un lucru pozitiv, întrucât acestea au demonstrat loialitate și experiență în domeniile în care activează.

2.4 Piața societății comerciale 2.4.1 Aprovizionare – furnizori Furnizorii fac și ei parte din micromediu, întrucât impactul lor asupra firmei este imediat. Firma are încheiate contracte cu furnizorii pe o perioada de 1-2 ani, cu posibiliate de reînnoire automată. Din păcate, sunt și furnizori care pot produce cu ușurință un efect advers în cadrul firmei, prin furnizarea unor materiale de proastă calitate sau prin nerespectarea termenelor de livrare. Inevitabil, aceste lucruri vor avea impact asupra clienților firmei. Firma trebuie să-și monitorizeze furnizorii și să se asigure ca ei le oferă bunuri de calitate. Ținând cont de gama de servicii prestate și produse fabricate, se impune o clasificare a furnizorilor în funcție de activitățile societății comerciale SC ELECTRO INSTAL FRIG SRL . 1.Artic 2.Whirlpool 2.4.2 Desfacere – clienți Clienții constituie componenta cea mai importantă, deoarece aceștia alcătuiesc piața de desfacere a oricărei întreprinderi. Aceștia sunt reprezentați de: consumatori, utilizatori industriali, angrosişti, agenții guvernamentale și internaționale etc. Activitatea principală a firmei fiind cea de prestări servicii, și anume repararea autovehiculelor, atragerea clienților și mai ales menținerea acestora prin oferirea de servicii de înaltă calitate este prioritatea principală a firmei. In urma unui studiu intern, desfășurat pe perioada anului 2014, peste 70% din veniturile companiei reprezintă încasări de la persoane fizice ce au beneficiat de serviciile sau de produsele fabricate/comercializate de această companie privată. 20

Persoanele juridice, au un rol important în desfașurarea activității, chiar dacă ponderea acestora în total venituri este de aproximativ 30%. Un element important in cazul relatiei de colaborare cu persoanele juridice este constituit de prezența contractelor existente între aceștia și SC ELECTRO INSTAL FRIG SRL. Acest lucru oferă o stabilitate, întrucât este redusă posibilitatea emigrării clienților către concurență.

2.4.3 Concurenți Concurenții - reprezintă agenții economici cu care intră în competiție orice întreprindere, întrucât în economia de piață este indispensabilă înfruntarea pentru obținerea unor condiții mai avantajoase de producere și desfacere a bunurilor și serviciilor, cu țelul atingerii unor performanțe deosebite, întrucât concurența este o luptă dură - în care învinge întotdeauna cel mai bun și care, deși primează interesele economice - se desfășoară nu numai cu mijloace economice, ci și extraeconomice, astfel, pentru fiecare întreprindere este absolut necesar să descopere: structura și amploarea concurenței, motivele reușitei concurenților importanți, precum și șansele de a-i învinge. Concurenții sunt, de obicei, firme sau persoane particulare care își dispută aceiași clienți (beneficiari) sau furnizori de bunuri și servicii. Ei pot deține un anume loc și importanță pe piață, ceea ce le confera postura de: lideri, inovatori, conservatori, concretizată într-un comportament specific mai ales în ceea ce privește modalitățile de intervenție pe piața si tipul de relații practicate. Principalul concurent pe piața vânzărilor este societatea Artic, Ploiești, dar datorita nerespectării standardelor impuse de producător, activitatea acestora a fost suspendată pe o perioadă nedeterminată de timp, din acest motiv, cota de piață majorându-se până la aproximativ 20% la nivel local. În cazul activităților de comercializare a produselor, cota de piață este de 1%, în condițiile în care pe piața locală activează marile companii de distribuție a produselor. 2.5 Analiza economico - financiara Analiza cifrei de afaceri Nivelul cifrei de afaceri furnizează informaţii importante privind importanţa firmei pentru sectorul din care face parte, mărimea firmei şi ponderea sa pe piaţă. 21

Cifra de afaceri netă (CA) = Producţia vândută + Venituri din vânzarea mărfurilor Preţuri curente Nr. Crt. 1. 2.

INDICATORI

2012

Producţia vândută Venituri din vânzarea

mărfurilor 3. Cfira de afaceri netă (Tabelul 3 – Cifra de afaceri curentă)

2013

2014

20

35329

3337

433 177061

405162

510197

197494

440491

513534

Preţuri comparabile Nr. Crt. 1.

2.

INDICATORI

2012

Producţia vândută

Venituri din vânzarea

20433 x

35329 x

106,56=

104,84=

21773,404 177061 x

37104,972 405162 x

106,56=

104,84=

188676,2 197494 x

423556,35 440491 x

106,56=

104,84=

210449,6

460489,29

mărfurilor 3.

Cfira de afaceri netă

2013

2014 3337

510197

513534

(Tabelul 4 – Cifra de afaceri comparabilă)

(Figura 2 – Cifra de afaceri) Creşterea cifrei de afaceri de la anul 2012 la 2013 s-a datorat creşterii producţiei vândute. Ulterior pe anul 2014 creşterea veniturilor din vânzarea mărfii a dus la o creştere a cifrei de afaceri, deşi producţia vândută a fost în scădere.

22

2. Analiza profitului 1. Profit curent Profitul curent este determinat atât de rezultatul exploatării cat si de cel al activităţii financiare fiind prin urmare rezultatul activităţii curente. Profitul curent (PC) = Profitul exploatării + Venituri financiare - Cheltuieli financiare Preţuri curente Nr.

INDICATORI

2012

Crt. 1. Profitul exploatării 2. Venituri financiare 3. Cheltuieli financiare 4. Profitul curent (PC) (Tabelul 9 – Profitul curent curent)

2013

13163 53 0 13216

2014

19935 16 0 19951

-13855 31 0 -13824

Preţuri comparabile

2012 13216 x 106,56 =

2013 19951x 104,84 =

14082,969 (Tabelul 10 – Profitul curent comparabil)

20916,628

Profitul curent(PC)

2014 -13824

(Figura 5 - Profitul curent) Profitul curent, care este suma dintre profitul activităţilor de exploatare şi financiare, este şi el diminuat, ajungând să fie chiar negativ, deci pierdere, ca urmare a reducerii mai mult decât sensibile rezultatelor activităţii financiare.

23

Profit net Profitul net exprimă mărimea absoluta a rentabilităţii financiare cu care sunt renumeraţi acţionării pentru capitalurile proprii subscrise. Profitul net (PN) = Profit current + Venituri excepţionale - Cheltuieli excepţionale - Participarea salariaţilor - Impozitul pe profit Preţuri curente Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

INDICATORI Profitul/pierdere curentã Venituri excepţionale Cheltuieli excepţionale Participarea salariaţilor la profit Impozitul pe profit Profitul net / pierderea curentã

2012 13216 0 0 0 1435 11781

2013 19951 0 0 0 3393 16558

2014 -13824 0 0 0 0 -13824

(PN) (Tabelul 11 - Profitul net curent)

Preţuri comparabile

2012 11781 x 106,56 =

2013 16558 x 104,84 =

12553,833 (Tabelul 12 – Profitul curent comparabil)

17359,407

Profitul net(PN)

(Figura 6 - Profitul net/ pierderea netã)

24

2014 -13824

Profitul net al firmei a crescut pe periada anilor 2012 – 2013, dar a scăzut dramatic în 2014 datorită cheltuielilor mai mari ca şi veniturile, asta fiind explicată de achiziţionarea unui autovehicul cu bani cash marca FIAT Doblo. 3. Analiza capacităţii de autofinanţare Capacitatea de autofinanţare a fost calculată prin metoda diferenţelor. Indiferent de modul de calcul capacitatea de autofinanţare permite aprecierea rezultatelor firmei şi capacitatea acesteia de a degaja resurse interne de finanţare din propria sa activitate.35 Preţuri curente Nr. Crt. 1. 2. 3. 4.

INDICATORI

2012

Rezultatul brut al exploatării Alte venituri aferente exploatării Alte cheltuieli aferente exploatării Venituri financiare (cu excepţia

2013

2014

13163 17 8771 53

19935 0 19095 16

-13855 0 28220 31

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1435 3027

3393 -2537

0 -42044

veniturilor financiare din 5.

provizioane) Cheltuieli financiare (cu excepţia cheltuielilor financiare privind

6.

amortizările şi provizioanele) Venituri extraordinare (cu excepţia veniturilor din vânzarea de active, a veniturilor extraordinare din

7.

provizioane) Cheltuieli extraordinare (cu excepţia valorii contabile a activelor cedate, a cheltuielilor extraordinare privind

8. 9.

provizioanele şi amortizările) Impozitul pe profit CAF (Capacitatea de

autofinanţare) (Tabelul 13 – CAF curent)

35

Dalota M., "Analiza economico-financiara", Editura PRO Universitaria, 2007, pag. 156

25

Preţuri comparabile

2012 3027 x 106,56 =

2013 -2537 x 104,84 =

de autofinanţare) 3225,5712 (Tabelul 14 – CAF comparabil)

-2659,7908

CAF (Capacitatea

2014 -42044

CAF = Rezultatul brut + Alte venituri – Alte cheltuieli + Venituri financiare (cu excepţii) – Cheltuieli financiare (cu excepţii) + Venituri extraordinare (cu excepţii) – Cheltuieli extraordinare (cu excepţii) – Impozit pe profit Capacitatea de autofinanţare scade pe perioada celor 3 ani, fiind chiar negativă, în principal datorită scăderii rezultatelor financiare. Acest lucru este ameninţător pentru firmă, care poate chiar falimenta. 4. Analiza diagnosticul riscului firmei Gradul de îndatorare Riscul îndatorării este cunoscut sub denumirea de levier financiar şi exprimă incidenţa îndatorării firmei asupra rentabilităţii capitalului propriu. Preţuri curente Nr. Crt. INDICATORI 2012 1. Profit brut/Pierdere brută 13163 2. Active totale 23762 3. Capital propriu 6310 (Tabelul 15 - Indicatorii riscului: preţuri curente)

2013 19935 71191 18369

2014 -13855 92389 -10456

Preţuri comparabile Nr. Crt. 1. 2. 3.

INDICATORI Profit brut/Pierdere brută

2012 13216 x 106,56=

2013 19951 x 104,84=

2014 -13824

Capital permanent

14082,969 6310 x 106,56=

20916,628 18369 x 104,84=

-10456

Capital propriu

6723,936 6310 x 106,56=

19258,059 18369 x 104,84=

-10456

6723,936 (Tabelul 16 - Indicatorii riscului: preţuri comparabile)

19258,059

26

Riscul firmei Nr. Crt. 1. 2.

INDICATORI

2012

2013

2014

Rata rentabilităţii financiare

209,45

108,61

132,21

(Rf = Profit brut / Capital propriu x 100) Rata rentabilităţii economice

209,45

108,61

132,21

(Rf = Profit brut / Capital permanent x 100) (Tabelul 17 - Riscul firmei)

(Figura 8 - Riscul firmei) Se observă că rata rentabilităţii economice este egală cu rata rentabilităţii financiare. În această situaţie, structura capitalului nu influenţează rata rentabilităţii financiare a capitalului propriu, situaţia marcând stabilitatea structurii financiare.

Riscul de faliment Riscul de faliment va fi analizat pe baza indicatorilor de echilibru financiar. Indicatorii echilibrului financiar sunt fondul de rulmet (FR), necesarul de fond de rulment (NFR) şi trezoreria (T). Preţuri curente Nr.

INDICATORI

2012

Crt. 27

2013

2014

1.

Fondul de rulment (FR)

21590

70171

37010

4138

13287

-46770

17452

56884

83780

FR = (Capitaluri proprii + Datorii 2.

financiare) – Imobilizări nete Nevoia de fond de rulment (NFR) NFR = Active circulante – Datorii pe

3.

termen scurt Trezoreria (T)

T = FR - NFR (Tabelul 18- Riscul de faliment curent) Preţuri comparabile Nr. Crt. 1.

INDICATORI

21590 x

70171 x

FR = (Capitaluri proprii +

106,56=

104,84=

–

23006,304

73567,276

Imobilizări nete Nevoia de fond de rulment

4138 x 106,56=

13287 x

4409,4528

104,84=

financiare)

(NFR) NFR = Active circulante – 3.

2013

Fondul de rulment (FR) Datorii

2.

2012

2014 37010

-46770

13930,09

Datorii pe termen scurt Trezoreria (T)

17452 x

56884 x

T = FR - NFR

106,56=

104,84=

18596,851

59637,185

(Tabelul 19 - Riscul de faliment comparabil)

(Figura 9 - Riscul de faliment) 28

83780

Pe durata celor 3 ani s-a dovedit că fondul de rulment are valoare pozitivă, deşi faţă de anul 2013 valoarea lui pe 2014 a scăzut cu 36557,276 lei ceea ce denotă în cazul repetării ei că firma face faţă finanţării exploatării, generând o situaţie favorabilă firmei. Se observă că trezoreria netă va avea valori pozitive, în concordanţă cu cerinţele gestiunii financiare. Mărimea sa a crescut de la un an la altul, evoluţia activităţii societăţii fiind în creştere. Pentru o activitate pe termen lung, relaţia denotă realizarea unui echilibru financiar şi diminuarea riscului de faliment. Trezoreria pozitivă face posibilă realizarea de plasamente şi deţinerea de disponibilităţi băneşti. 6. Analiza rentabilităţii firmei Analiza rentabilităţii este realizata cu ajutorul a doi indicatori: profitul (ca indicator de volum) si rata rentabilităţii (indicator al marimii relative a rentabilităţii). O importanta deosebita prezinta ratele rentabilităţii, intrucat exprima gradul in care capitalul sau folosirea resurselor aduc profit. Preţuri curente Nr.

INDICATORI

2012

Crt. 1. Cheltuieli totale 184348 2. Venituri totale 197564 3. Active totale 23762 4. Capital permanent 6310 5. Capital propriu 6310 6. Profit brut/ pierdere brutã 13216 (Tabel 20 – Indicatori rentabilitate: preţuri curente)

2013

2014

420556 440507 71191 18369 18369 19951

527389 513565 92389 -10456 -10456 -13824

Preţuri comparabile Nr. Crt. 1.

2.

3.

4.

INDICATORI Cheltuieli totale

Venituri totale

Active totale

Capital permanent

2012

2013

184348 x

420556 x

106,56=

104,84=

196441,22 197564 x

440910,91 440507 x

106,56=

104,84=

210524,19 23762 x

461827,53 71191 x

106,56=

104,84=

25320,787 6310 x 106,56=

74636,644 18369 x

29

2014 527389

513565

92389

-10456

5.

6.

Capital propriu

6723,936

104,84=

6310 x 106,56=

19258,059 18369 x

6723,936

104,84=

13216 x

19258,059 19951 x

106,56=

104,84=

Profit brut/pierdere brutã

14082,969 (Tabel 21– Indicatori rentabilitate: preţuri comparabile)

Nr. Crt. 1.

INDICATORI

-10456

-13824

20916,628

2012

2013

2014

Rata rentabilităţii costurilor (Rc = Profit brut /

7,17

4,74

-2,62

2.

Chelt. Totale x 100) Rata rentabilităţii veniturilor

6,69

4,53

-2,69

3.

(Rv = Profit brut / Venituri totale x 100) Rata rentabilităţii activelor totale (Ra = Profit brut

55,62

28,02

-14,96

/ 4.

Active totale x 100) Rata rentabilităţii economice

209,45

108,61

132,21

5.

(Re = Profit brut / Capital permanent x 100) Rata rentabilităţii financiare

209,45

108,61

132,21

(Rf = Profit brut / Capital propriu x 100) Indicatorii de rentabilitate (Tabel 22 – Ratele rentabilităţii)

(Figura 10 – Rata rentabilităţii costurilor)

30



Rata rentabilităţii costurilor, ce reflectă modul în care firma a gestionat resursele care au intrat în costuri – scade de la 7,17% în anul 2012 la 4,74% în 2013 (evolutia negativă se datorează scăderii costurilor) şi continuă să scadă de la 4,742,82% în anul 2013 la valoarea negativă -2,62% în 2014. Această evoluţie negativă se datorează creşterii costurilor într-un ritm mai mare decât creşterea profitului.

(Figura 11 – Rata rentabilităţii veniturilor) Rata rentabilitãţii veniturilor caracterizeazã eficienţa intregii activitãţi a firmei în cursul exerciţiului.36 

Rata rentabilităţii veniturilor: scade de la 6,69% la 2,75% în anul 2013, şi continuă să scadă de la 4,53% la valoarea negativă 2,69% în anul 2014, ceea ce înseamnă creşterea profitului într-un ritm mai mic decât veniturile, deci o înrăutăţire a activităţii firmei.

(Figura 12 – Rata rentabilităţii activelor) 

Rata rentabilităţii resurselor ocupate (a activelor) înregistrează valori peste pragul limită de 1% în anii 2012 – 2013, iar în 2014 scade dramatic de pragul limită. Valorile

36

Dalota M., "Analiza economico-financiara", Editura PRO Universitarã, 2007, pag 159

31

indicatorului înregistrează o scadere în anul 2013 faţă de 2012 şi în anul 2014 faţă de 2013, ceea ce indică un aspect negativ pentru activitatea viitoare a firmei.

(Figura 13– Rata rentabilităţii economice) Aceastã ratã mãsoarã eficienţa mijloacelor materiale şi financiare alocate întregii activitãţi a firmei. 37 

Rata rentabilităţii economice se situeaza in toti anii peste pragul de 5% fiind determinată de scăderea vitezei de rotaţie a activului total şi de scăderea ratei de rentabilitate a veniturilor.

(Figura 14 – Rata rentabilităţii financiare) Rata de rentabilitãţii financiare (a capitalurilor proprii) masoarã randamentul capitalurilor proprii, deci al plasamentului financiar pe care acţionarii l-au fãcut prin cumpãrarea actiunilor firmei.38 37

Tole M., Voicu R., Nedelescu M., Matei C., "Gestiunea financiara a firmei", Ed PRO Universitarã, 2007, pag 94 38

Tole M., Voicu R., Nedelescu M., Matei C., "Gestiunea financiara a firmei", Ed PRO Universitaria, 2007, pag 97

32



Rata rentabilităţii financiare, care arată capacitatea capitalului investit de a aduce profit, scade de la 209,45% la 108,61% în anul 2013 şi de la 108,61% la 132,21% în anul 2014, lucru care se datorează scăderii rezultatului net.

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ PRIVIND REFLECTAREA IN CONTABILITATE A VENITURILOR SI CHELTUIELILOR IN CADRUL FIRMEI SC ELECTRO INSTAL FRIG SRL SA, Ploiești 3.1. Monografie venituri si cheltuieli Societatea comercială SC ELECTRO INSTAL FRIG SRL SA, înregistrează în contabilitate înluna decembrie a anului 2014, următoarele operaţiuni: 1.Societatea la data de 02.12.2014 achiziţionează materii prime pe baza facturii numărul 345689 în valoare de 500.000 lei, materiale consumabile în valoare de 25.000 Lei şi materiale de natura obiectelor de inventar în valoare de 20.000 Lei. % = 401 620.000 301

500.000

4426

120.000

% = 401 31.000 302

25.000

4426

6.000

33

% = 401 24.800 303

20.000

4426

4.800

2. La data de 04.12.2014 se dau în consum materii prime în valoare de 300.000 lei, materiale consumabile de 10.000 şi se înregistrează uzura obiectelor de inventar existente în valoare de 5.000 lei. 601 = 301 300.000 602 = 302

10.000

603 = 303

5.000

3. La data de 05.12.2014 se achiziţionează imprimate de birou care se dau în consum ,fără stocarea prealabilă, în valoare de 30.000 lei, TVA 24%. % = 401

37.200

604

30.000

4426

7.200

4. La data de 06.12.2014 se înregistrează factura de energie electrică în valoare de 15.000 lei şi de apă canal de 13.000 lei, TVA 24%. % = 401 34.720 605

28.000

4426

6.720

5. La data de 06.12.2014 se achiziţionează mărfuri în valoare de 300.000 lei, pe baza facturii numărul 12356 , TVA 24%. % = 401

372.000

371

300.000

4427

72.000

6. Se stabileşte preţul cu amănuntul pentru mărfurile achiziţionate conform facturii 12356. 371 = %

110.550

378

45.000

4428

65.550 34

7. La data de 31.12.2014 se descarcă gestiunea mărfurilor vândute pe bază de factură . % = 371

300.000

4428

32.100

378

47.900

607

220.000

8. La data de 07.12.2014 se înregistrează cheltuielile de întreţinere şi reparaţie în suma de 20.000 lei, cheltuieli de chirii şi locaţii de gestiune de 12.000 lei şi cheltuieli cu primele de asigurare de 15.000 lei. % = 401

47.000

611

20.000

612

12.000

613

15.000

9. La data de 07.12.2014 se înregistrează cheltuieli cu colaboratorii de 13.500 lei şi comisioanele în valoare de 24.800. % = 401

38.300

621

13.500

622

24.800

10.

La data de 08.12.2014 se evidenţiază în contabilitate:

- cheltuieli cu transport de bunuri şi personal, în valoare de 32.000 lei, TVA 24%. - cheltuieli cu deplasările, în valoare de 15.000lei - cheltuieli poştale, în valoare de 4.000lei, TVA 24%. - comisioanele bancare, în valoare de 500 lei. % = 401

44.640

624

32.000

626

4.000

44268

640

% = 5121M

15.500

625

15.000 35

627 11.

500 La data de 15.12.2014 se înregistrează cheltuielile cu salariile

personalului încadrat cu carte de muncă în valoare de 80.000 Lei, precum şi cheltuieli cu asigurările sociale şi fondul de şomaj. 641 = 421

80.000

6451 = 4311

17.600

6452 = 4371

2.400

6453 = 43135

600

628 = 447

600

12.

La data de 16.12.2014 se înregistrează amenzile achitate în cursul lunii

de 20.000 lei şi donaţiile în valoare de 10.000 lei. % = 5121

30.000

6581

20.000

6582

10.000

13.

La data de 18.12.2014 se înregistrează veniturile din vânzarea produselor

finite în valoare de 200.000 lei, veniturile din prestări de servicii în valoare de 15.000 lei, veniturile din vânzarea mărfurilor de 200.000 lei, TVA 24%. 4111 = %

215.000

701

200.000

708

15.000

4427

51.600

14.

La data de 18.12.2014 se înregistrează recepţia unui mijloc fix realizat în

regie proprie în valoare de 300.000.. 2121 = 722 15.

200.000

La data de 20.12.2014 se înregistrează pe baza extrasului de cont

încasarea unui client extern cu suma de 10.000 $,la cursul de 3 lei / $,cursul în momentul facturării fiind de 3 lei / $. 5121 = % 5125

30.000 30.000 36

4427 16.

7.200

Se înregistrează cheltuieli cu provizioanele pentru activităţi de

exploatare. 6813 = 151 17.

100.000

La data de 21.12.2014 se evidenţiază încasarea unei subvenţii pentru

exploatare în suma de 50.000 lei. 5121 = 741 18.

50.000

La data de 21.12.2014 se înregistrează anularea provizioanelor din

activitatea de exploatare în suma de 100.000 lei. 151 = 7813 19.

100.000

Se achită diverşi furnizori prin bancă.

401 = 5121 20.

300.000

Se închid Conturile de TVA.

4427 = %

202.350

4426

187.340

4428

15.010

21.

La data de 23.12.2014 se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli.

121 = %

966.000

601

300.000

602

10.000

603

5.000

604

30.000

605

28.000

607

220.000

611

20.000

612

12.000

613

15.000

621

13.500 37

622

24.800

624

32.000

625

15.000

626

4.000

627

500

628

600

641

80.000

6451

17.600

6452

2.400

645

5.600

6581

20.000

6813

100.000

22.

La data de 23.12.2014 se înregistrează închiderea conturilor de venituri.

% = 1211

175.000

701

600.000

704

15.000

707

200.000

722

200.000

741

50.000

765

10.000

7813

100.000

Rezultatul brut = Venituri - Cheltuieli = 1.175.000– 966.000 = 209.000 lei Profitul net = Profitul brut – Impozitul pe profit = 209.000 –33.440 Profitul net = 175.560 lei Impozitul pe profit = 16 % * 209.000 = 33.440 23.

La data de 23.12.2014 se înregistrează impozitul pe profit.

691 = 441 24.

33.440

La data de 23.12.2014 se înregistrează închiderea contului de cheltuieli

cu impozitul. 121 = 691

33.440 38

25.

Se repartizează profitul.

121 = %

175.560

-100.000 lei 457

75.560

26. Se înregistrează impozitul pe dividende. 457 = 446

5.675

3.2.Analiza cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor în cadrul firmei 3.2.1.Analiza cheltuielilor Analiza cheltuielilor se realizează prin respectarea principiului conectării la venituri şi vizează evoluţia acestora şi factorii determinaţi în vederea identificării posibilităţilor de diminuare a lor pentru creşterea rentabilităţii întreprinderii. Pentru această analiză se utilizează indicatorul „Cheltuieli la 1000 lei venituri” (C) determinat ca raport între Cheltuielile totale (  Chi ) şi Veniturile totale (  vi ).   Chi    1000 sau C  C    Vi   

 gi  ci 100

gi = structura veniturilor pe categorii ci = cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii de venituri mii lei Specificaţie

Perioada

Perioada curentă 2014

precedentă 2014 Prevăzut (P0) Cheltuieli exploatare Cheltuieli financiare

(Pn-1) 137770 724

58797 80 39

Realizat (P1) 72385 -

Cheltuieli extraordinare 401 Total cheltuieli 138896 Venituri din exploatare gi 1392498

8 58885 108020

176 72561 73762

(%) Venituri financiare Venituri extraordinare Total venituri Cheltuieli la 1000 lei

(99,9%) 27 75 139353 996,72

(100%) 108020 545,14

(99,9%) 6 49 73818 982,97

venituri a) de exploatare b) financiare c) extraordinare

989,37 26 52

544,31 -

981,33 355

P0/2014 – P2010= - 451,58 P1/2014 -P0/2010 = 437,83 În 2014 s-au prevăzut 545,14 lei cheltuieli la 1000 lei venituri, ceea ce înseamnă o programare optimistă faţă de 2014 când s-au înregistrat 996,72 lei cheltuieli la 1000 lei venituri. Economiştii au mizat pe reducerea cheltuielilor de exploatare prin creşterea rentabilităţii schelei şi prin urmărirea strictă a celorlalte categorii de cheltuieli. În realitate această reducere a cheltuielilor nu a avut loc într-o asemenea măsură, ci doar în valoare de 13,75 lei la 1000 lei venituri, acest lucru fiind explicat prin influenţele structurii veniturilor şi a nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri pe categorii de venituri. Se evidenţiază faptul că s-a avut în vedere amplificare eficienţei cheltuielilor mai ales pe seama eficienţei pe categorii de venituri, care însă a înregistrat o evoluţie inversă. Structura cheltuielilor ocazionate pe anul 2014

40

Structura cheltuielilor ocazionate pe anul 2014

Structura veniturilor, ca factori de influenţă, explică rezultatul. Faţă de 2014, când acest factor a avut ponderea lui în creşterea eficienţei cheltuielilor, în 2014 s-a previzionat o scădere a importanţei sale. Structura cheltuielilor ocazionate în 2014, comparativ cu 2014 evidenţiază faptul că ponderea cea mai mare o au cheltuielile cu amortizarea, respectiv 35% în 2014 şi 22% în 2014 când ocupă locul doi după cheltuielile salariale. Pentru reducerea cheltuielilor cu amortizarea s-a avut în vedere creşterea indicatorilor de utilizare intensivă şi extensivă şi folosirea raţională a utilajelor, scăderea cheltuielilor cu forajul de exploatare şi injecţie, raţionalizarea investiţiilor. În ceea ce priveşte evoluţia cheltuielilor, se poate analiza pe baza graficului următor: Evoluţia cheltuielilor pe categorii în perioada 2012-2014 (mii lei)

În perioada 2012-2014, cheltuielile de exploatare au înregistrat o evoluţie importantă, relevată grafic şi valoric după cum urmează: în anul 2008 au înregistrat o 41

valoare de 87.974. lei, iar în anul 2010 o valoare de 137.770. lei, deci au crescut cu 56,60%. Însă anul 2014 a marcat scăderea semnificativă a cheltuielilor de exploatare până la valoarea de 72.385 lei, ceea ce înseamnă cu 47,46%, adică aproape cu jumătate din valoarea anului 2014. Cheltuielile financiare înregistrează valori reduse datorită specificului activităţii de producţie desfăşurată la Schelă. Evoluţia în anul 2014 faţă de 2010 a fost concretizată într-o creştere cu 116,79%, iar în anul 2014 nu s-au înregistrat cheltuieli financiare. Cheltuielile excepţionale au fost ocazionate în valori mai mari decât cele financiare, înregistrând următoarea evoluţie: în 2014 au scăzut de la 629.302 lei la 401.770 lei, cu 36,15%, iar în 2014 au continuat să scadă până la valoarea de 176.170 lei, ceea ce reprezintă o scădere relativă faţă de anul 2014 cu 56,15%, iar faţă de 2010 cu 72%. 3.2.2.Analiza veniturilor Veniturile obţinute în cursul perioadei 2012-2014 din activităţile de exploatare, financiară şi excepţională au înregistrat evoluţia prezentată în graficul care urmează Evoluţia veniturilor obţinute în perioada 2012-2014 (mii lei) Veniturile din exploatare au înregistrat corelativ cu cheltuielile din exploatare, o creştere în 2014 faţă de 2013, cu 58,55%, pentru ca în anul 2012 să scadă cu 47% faţă de anul precedent. Veniturile financiare au o pondere mică în totalul veniturilor datorită specificului obiectului de activitate. Au înregistrat următoarea evoluţie: în 2014 au crescut cu 3,39% faţă de 2013, iar în 2012 au scăzut drastic până la 77,28% faţă de anul precedent. Veniturile excepţionale au valori mai mari decât cele financiare, dar au scăzut în 2014 faţă de 2010 cu 7,15%, iar în 2014 au scăzut cu până la 34,68% faţă de 2013. Această evoluţie denotă o scădere a frecvenţei operaţiilor de casare şi dezmembrare a mijloacelor fixe şi implicit, o reducere a operaţiilor excepţionale de cedare a subansamblelor rezultate din dezmembrările şi casările de mijloace fixe. 3.3 Analiza şi conceperea sistemelor informatice economice 42

Conform teoriei sistemului economic, sistemul este economia care se compune din elemente ca: întreprinderi, gospodarii casnice, organe de stat, instituţii sociale. Organismul asupra căruia se răsfrâng atributele sistemelor economice poate fi de orice dimensiuni, dar de cele mai multe ori se înţelege economia unei ţări. În acelaşi timp, se poate considera sistem economic o singură ramură, sau o zonă bine delimitată a unei ţări. În concepţia amintită sistemul are în componenţa instituţii, care la rândul lor au organizaţii, iar acestea sunt compuse din unităţi. Instituţia poate fi o întreprindere sau un minister. În interiorul instituţiei se disting organizaţiile, situaţie în care în interiorul întreprinderii vor fi unităţi producătoare sau de servicii s.a. Gospodăria casnică reprezintă o organizaţie specială (instituţia coincide cu organizaţia). Organizaţia este o formaţie socială constituită din oameni uniţi în vederea îndeplinirii anumitor funcţii social-economice determinate. Unitatea reprezintă un element al sistemului economic ce nu mai poate fi descompus, se comporta cu regularitate determinată şi răspunde conform unor reguli la impulsurile primite. Un sistem economic îşi desfăşoară activitatea în timp. Perioadele sunt intervale de timp de lungime egală, legate între ele. Mai multe perioade succesive alcătuiesc o etapă. Funcţionarea unui sistem consta în faptul că în fiecare perioada primeşte un input şi emite un output, modificându-şi în timp starea internă. Input-urile şi output-urile se numesc fluxuri. Procesul intern este procesul ce are loc în interiorul unităţii şi care transforma input-ul în output. Procesele dintr-un sistem economic sunt de două tipuri: reale şi de reglare. Cele reale sunt procese materiale, fizice. Cele de reglare sunt procese intelectuale. În viaţa noastră de zi cu zi, calculatoarele sunt ceva obişnuit, ba chiar indinspensabil în unele cazuri. Se poate spune, pe drept cuvânt că trăim într-o societate informatizată . În zilele noastre, întâlnim calculatoare peste tot, de la băcanul din colţ, care-şi ţine evidenţele sale cu ajutorul unui PC şi până la ghişeul la care plătim telefonul. Peste tot sunt calculatoare, legate eventual între ele şi formând astfel reţele de calculatoare. Toate acestea se datorează faptului că ne dăm seama din ce în ce mai mult ca PC-ul ne uşurează munca. Dar trebuie de subliniat faptul că un calculator este de fapt o “maşinărie” care prelucrează o serie de informaţii pe care i le dăm. Informaţia, este

43

elementul esenţial din acest întreg lanţ. De fapt, în practică întâlnim, printre altele, două concepte legate de aceasta şi anume sistemul informational şi sistemul informatic. Sistemul informational este ansamblul de elemente implicate în procesul de colectare, transmisie, prelucrare, etc. de informaţii. Rolul sistemului informational este de a transmite informaţia intre diferite elemente . De exemplu, în cadrul unei unităţi economice, roulul sistemului informational este de a asigura persoanele din conducere cu informaţii necesare pentru luarea diferitelor decizii economice sau de altă natură.. În cadrul sistemului informational se regăsesc : informaţia vehiculată, documentele purtătoare de informaţii, personalul, mijloace de comunicare, sisteme de prelucrare a informaţiei, etc. Printre posibile activităţi desfăşurate în cadrul acestui sistem, pot fi enumerate: achiziţionarea de informaţii din sistemul de bază, completarea documentelor şi transferul acestora intre diferite compartimente, centralizarea datelor, etc. În cadrul sistemului informaţional, majoritatea activităţilor se pot desfăşura cu ajutorul tehnicii de calcul. Se pot prelucra datele primare şi apoi, rezultatul poate fi transferat mai departe, către alt compartiment spre prelucrare.Transferul se poate face şi el pe cale electronică, prin intermediul unei reţele de calculatoare sau cu ajutorul modemului. Ansamblul de elemente implicate în tot acest proces de prelucrare şi transmitere a datelor pe cale electronică alcătuiesc un sistem informatic. Într-un sistem informatic pot intra : calculatoare, sisteme de transmisie a datelor, alte componente hardware, softwer-ul, datele prelucrate, personalul ce exploatează tehnica de calcul , teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare, etc. Se poate spune deci, că sistemul informational este inclus în sistemul informatic, acesta din urmă fiind o componentă esenţială a primului. Sistemele informatice acoperă cele mai diverse domenii.În funcţie de specializare, avem : *0

Siteme specializate, adică sunt proiectate pentru a rezolva un anume tip

de problema dintr-un anume domeniu; *1

Sisteme de uz general, cu ajutorul cărora se poate rezolva o gamă largă

de probleme din mai multe domenii; *2

Sisteme locale, programele necesare prelucrărilor de date şi datele se

afla pe un singur sistem de calcul; 44

*3

Sisteme pe reţea, sistemul funcţionează într-o reţea de calculatoare, caz în

care, datele şi programele pot fi distribuite mai multor staţii de lucru ce fac parte din acea reţea. În ultimul timp se merge tot mai mult pe varianta sistemelor de lucru în reţea, avantajele fiind evidente : transfer de date intre staţii foarte rapid, costuri minime, etc. În funcţie de localizarea datelor şi de locul în care sunt efectuate prelucrările, putem avea sisteme informatice : *4

Cu date centralizate, datele se afla pe un singur sistem de calcul;

*5

Cu date distribuite, datele se afla distribuite pe mai multe calculatoare în

*6

Cu prelucrări centralizate, prelucrarea datelor se face pe o singură staţie

reţea; de lucru, indiferent de numărul staţiilor pe care sunt informaţiile de prelucrat; *7

Cu prelucrări distribuite, mai multe calculatoare prelucrează datele

provenite de la unul sau mai multe calculatoare din reţea; După domeniul în care funcţionează, sistemele pot fi clasificate : *8

De baze de date, specializate în gestiunea unor cantităţi mari de date;

*9

Pentru prelucrări ştiinţifice, specializate pe anumite domenii ştiinţifice;

*10

Pentru conducerea proceselor tehnologice, pentru conducerea unor

maşini,scule,unelte computerizate; După nivelul ierarhic ocupat de sisteme informatice în structura organizatorică a societăţii, putem avea : *11

Sisteme informatică pentru conducerea activităţilor la nivelul unităţilor

economice; *12

Sisteme la nivelul organizaţiilor cu structura de grup;

*13

Sisteme informatice teritoriale;

*14

Sisteme informatice la nivel de ramură şi subramura şi la nivel economic

naţional; *15

Sisteme de uz general.

După activitatea ce o automatizează, sistemele pot fi : *16

Pentru conducerea producţiei;

*17

Pentru activitatea comercială;

*18

Pentru evidenţa contabilă;

*19

Pentru evidenţa materialelor şi mărfurilor;

*20

Pentru evidenţa personalului şi salarizare; 45

*21

Pentru evidenţa mijloacelor fixe.

3.4.Aplicaţie informatică privind veniturile în cadrul entităţii OPERAŢII DE ÎNCHIDERE VENITURI ŞI CHELTUIELI LUNARE ÎN PROGRAMUL XP Acest meniu este foarte important. Aici se efectuează toate operaţiunile contabile de închidere lunară (sau trimestriala, după caz), care se referă la cheltuielile legate de stocuri, înregistrarea automată a amortizării, note contabile la salarii, închiderea veniturilor şi cheltuielilor, a TVA şi alte operaţiuni. Verificare repartizare retur : este destinat depistării erorilor apărute la operarea documentelor de retur; după cum v-om vedea la modulurile de "Furnizori", "Clienţi" şi "Stocuri" aveţi posibilitatea de a înregistra operaţiunile de retur a stocurilor prin introducerea cantităţii returate cu semnul (-) moment în care programul va deschide o machetă care afişează intrările/ieşirile/consumurile de stocuri şi unde avem posibilitatea să alegem din care lot facem returul. Descărcare de gestiune en-gross : intrăm de fiecare dată când dorim să consultăm valoric stocurile şi la sfârşitul lunii când trebuie să înregistrăm descărcarea definitiva pe cheltuieli a stocurilor vândute/consumate în luna respectivă. La modulul de "Clienţi" şi "Stocuri" se vor opera toate documentele de ieşire a stocurilor din gestiune. Aceste mişcări sunt centralizate la modulul de "Stocuri ", şi pot fi consultate la situaţia "Fisa generală de stoc" (care cumulează toate stocurile pe conturi) sau "Fisa mişcare produs", dar fără a accesa butonul de descărcare de gestiune le putem consulta doar din punct de vedere cantitativ. Pentru a le consulta şi valoric va trebui să accesăm macheta de "Descărcare de gestiune" care conţine două butoane principale şi anume : <Efectuare descărcare> şi .Prin accesarea lor putem efectua descărcarea de gestiune de câte ori avem nevoie pentru obţinerea informaţiei valorice legată de stocuri (nu uitaţi să apelaţi periodic butonul de "curăţare" de care dispuneţi la modulul "Utilitare"pentru a nu încărca inutil bazele de date) Programul poate utiliza ca metode de descărcare : FIFO (primul intrat-primul ieşit) sau CMP (cost mediu ponderat). Putem alege , la început, ce metodă doriţi bifând una din cele două opţiuni la modulul "Utilitare" , meniul "Configurare generală". Notele contabile, care se vor înregistra în registrul jurnal automat, vor fi cele operate de dumneavoastră la clienţi, stocuri-bonuri de consum sau note de transfer.

46

Din punct de vedere tehnic efectuarea acestei operaţiuni blochează ceilalţi operatori din machetele ce operează cu stocuri. În acelaşi moment va trebui ca în toate lunile anterioare lunii curente să fie efectuată descărcarea de gestiune, altfel programul va calcula eronat preţul de ieşire. Dacă dorim să facem o modificare a descărcării de gestiune intr- o lună anterioară va trebui să anulăm întâi descărcarea de gestiune din luna curentă, şi abia apoi pe cea din luna anterioară. Dacă se doreşte modificarea unor documente de ieşire sau adăugarea de noi documente se va anula descărcarea de gestiune. Descărcare de gestiune en-detail funcţionează similar celui expus anterior doar ca la apelarea lui se va deschide o machetă în care avem posibilitatea să punem conturile cu care vrem să lucrăm. Programul are predefinite automat conturile standard referitoare la gestiunea en-detail şi de asemenea are introdusă formula de calcul pentru coeficientul de repartizare a adaosului comercial pentru mărfurile ieşite din gestiune. Pentru anularea acestei descărcări

intrăm pe aceeaşi machetă şi apăsam unul din

butoanele aflate în dreptul fie al coeficientului, fie al conturilor de ieşire, moment în care primim mesajul că este efectuată descărcarea şi se va activa butonul de anulare note. Pentru a utiliza acest meniu stocurile vor trebui încărcate la preţ cu amănuntul, la modulul de "Cumpărări". După accesarea butonului , pentru a se înregistra notele contabile de descărcare apăsaţi butonul . Faţă de descărcare en-gros, unde se vor genera note contabile pentru fiecare mişcare de stoc, la descărcarea en-detail, se va genera o singură notă cumulata de descărcare, pe baza coeficientului calculat. Descărcarea de stocuri en-detail este utilizată doar în cadrul produselor care se încarcă la preţ cu amănuntul. Încărcarea la preţ cu amănuntul se va face în modulul de cumpărări, în cadrul valorii pentru contul de marfă 371 încărcându-se şi valoarea contului de adaos comercial 378 şi TVA neexigibil 4428. Aceasta descărcare va efectua de fapt diminuarea debitului contului de marfă 371 cu valorile conturilor de cheltuieli de marfă 607, adaos comercial şi TVA neexigibil (toate acestea aflându-se pe partea de debit). Amortizare mijloace fixe - este o machetă de unde puteţi efectua sau anula amortizarea tuturor mijloacelor fixe; amortizarea mijloacelor fixe o puteţi efectua şi de la modulul "Imobilizări" unde puteţi să efectuaţi operaţiunea cumulat sau pe fiecare mijloc fix în parte. 47

Generare note contabile salarii - este un meniu care centralizează sumele legate de salarii, care vor fi prelucrate la modulul "Salarizare". Operaţiunea poate fi efectuată de aici sau din modulul "Salarizare". Prin apelarea meniului se va deschide o machetă în care se afişează date legate de numărul de zile lucrătoare din lună, numărul mediu de salariaţi şi numărul total de salariaţi. Accesarea butonului va deschide o fereastră în care se vor afişa notele contabile ce urmează a fi transferate în contabilitate. Dacă lucrăm cu analitice, aceste note vor trebui predefinite de către programator, deoarece programul lucrează cu note standard. Închiderea conturilor de T.V.A. - aici deschidem o machetă în care va fi afişat cumulat şoldul conturilor de TVA, 4426 - TVA deductibil, respectiv 4427 - TVA colectat, 4423 - TVA de plată sau 4424 - TVA de recuperat. Pentru a închide contul de TVA deductibil şi TVA colectat veţi accesa butonul , moment în care programul va deschide o fereastră în care vă va afişa notele contabile. Dacă suntem de acord cu sumele apelăm butonul . În cazul în care introducem noi documente sau modificăm documente deja înregistrate este suficient să accesăm din nou aceasta machetă, şi programul va închide noile valori. Pentru mai multă siguranţă apelăm întâi butonul , în cazul unei închideri deja efectuate. Închidere conturi de venituri şi cheltuieli - permite închiderea lunară a tuturor conturilor de cheltuieli şi venituri, inclusiv a contului 711 - care va fi tratat ca o închidere de venit, cu semnul "+" sau "-", după cum şoldul acestui cont este creditor, respectiv debitor. Pentru a închide toate aceste conturi este necesar (mai ales pentru conturile de tip analitic) ca atunci când sunt create, să se completeze căsuţa "Cont de închidere". Prin apelarea butonului se va deschide o fereastră în care sunt afişate şoldurile conturilor de cheltuieli şi venituri, ce urmează a fi închise prin "Contul de profit şi pierdere". Dacă se lucrează cu analitice, aici putem observa dacă din greşeală am operat direct în contul sintetic. Apăsam butonul şi în acest moment toate conturile de venituri şi cheltuieli vor fi soldate. Verificare contabilă lunară - deschide o machetă în care sunt afişate principalele conturi care, în mod normal, la sfârşitul lunii trebuie să aibă şoldul "0", dar şi conturile legate de Casă şi de Bancă, care trebuie să aibă şold debitor. Macheta permite bifarea sau debifarea conturilor pe care doriţi să le verificaţi. 48

Închidere luna de lucru - deschidem o machetă în care avem posibilitatea de a bloca operaţiunile contabile efectuate (nici un alt utilizator nu mai poate modifica notele contabile create în luna curentă). Avem opţiunea de a bloca numai anumite module, prin bifarea căsuţei corespunzătoare, sau toate documentele, prin bifarea căsuţei "Închidere integrală luna contabilă". Transfer Solduri pentru an nou - se va utiliza numai când vă aflaţi în luna decembrie, şi dorim deschiderea noului an.

CONCLUZII SI PROPUNERI Concluzii Având în vedere că unul din obiectivele sistemului informaţional-contabil, priveşte gestiunea fiscală, iar informaţi contabilă este utilizată ca bază pentru determinarea impozitelor, taxelor şi a altor obligaţii fiscale sau sociale, desprindem concluzia că între contabilitate şi fiscalitate există atât raporturi de integrare cât şi de neutralitate, care în mod normal trebuie avute în vedere la elaborarea strategiei de dezvoltare a firmei. În acest sens trebuie avut în vedere următoarele: - soluţiile optime referitoare la: obiectul impunerii, cotele de impozit, termenele de plata a obligaţiilor fiscale şi sociale; - facilităţile fiscale prevăzute de lege, constând in: scutiri, amânări, eşalonări sau reduceri la plata impozitelor şi taxelor şi altor obligaţii; - ponderea impozitelor, taxelor şi a altor obligaţii în total operaţiilor de trezorerie, respectiv total active sau cifră de afaceri; - evaluarea impactului fiscal asupra rezultatelor financiare, a eventualelor sancţiuni de natură fiscală, ca urmare a nerespectării unor reglementări fiscale datorită recunoaşterii acestora, sau ca urmare a unei abilităţi fiscale extreme la care sunt nevoiţi să apeleze agenţii economici pentru a supravieţui în condiţiile unei fiscalităţi excesive. În cocndiţiile actuale a ţării noastre, unde contabilitatea este reglementată, politicile contabile chiar dacă sunt importante, nu sunt hotărâtoare în evaluarea deciziilor manageriale întrucât impactul reglementărilor fiscale asupra mediului de afaceri dar şi asupra organizării contabilităţii este negativ, cel puţin din următoarele considerente: 49

-lipsa de coerenţă a diferitelor prevederi legislative care reglementează acelaşi domeniu sau sector de activitate; -instabilitatea legislativă datorită frecventelor modificări ale reglementărilor fiscale; -modificarea frecventă a prevederilor unor legi organice prin ordonanţe de urgenţă sau hotărâri ale guvernului; -aplicarea diferenţiată în teritoriu a unor reglementări fiscale sau aplicarea cu întârziere ori retroactivă a acestora; -imposibilitatea transpunerii în practică a unor legi, hotărâri sau ordonanţe până la apariţia uneori cu mare întărziere a instrucţiunilor, normelor şi precizărilor privind aplicarea acestora. Propuneri 1. Decizia managerilor de concediere a unor persoane, are ca efect reducerea cheltuielilor cu impozitul pe salarii, a contribuţiilor la: asigurările sociale, fondul de şomaj, fondul de sănătate, determinând diminuarea cheltuielilor firmei şi menţinerea nivelului trezoreriei. 2. Hotărârea acţionarilor şi asociaţilor de a reinvesti profitul obţinut, genereaza o reducere a sarcinii fiscale, în timp ce decizia de repartizare a profitului la dividende şi ridicarea acestora ar antrena majorarea obligaţiilor fiscale prin impozitul ce trebuie plătit bugetului de stat. 3. Declaraţiile privind impozitele, taxele şi contribuţiile depuse la organismele fiscale şi de protecţia socială consemnează obligaţii ce vor afecta cheltuielile, rezultatele financiare şi trezoreria agenţilor economici. 4. Materialele întocmite de organele de control constituie surse de date pentru impunerea persoanelor juridice şi fizice ce au ca rezultat creşterea veniturilor bugetare şi diminuarea trezoreriei agenţilor economici.

50

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA: 1.

A.Pişleag – Sinteze Contabilitate financiară curentă

2.

A.Pişleag – Sinteze Contabilitatea financiară de raportate

3.

A.Pişleag – Sinteze Contabilitatea publica

4.

A.Pişleag ,Contabilitatea financiară curentă, Editura Alma Mater, Sibiu 2013

5.

Feleaga Niculae, Feleaga (Malciu) Liliana, Contabilitate financiara - o abordare

europeana si internationala, vol. I si II, Editura Infomega, Bucuresti, 2010. 6.

Ilincuta Lucian-Dorel, Chivu Ramona-Maria, Gadau Liana, Contabilitatea

financiara. Aplicatii practice si teste grila pentru autoevaluare, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2010. 7.

Ristea Mihai si colab., Contabilitatea societatilor comerciale, vol. I si II, Editura

Universitara, Bucuresti, 2011 sau editiile anterioare. 8.

Bătrâncea M., s.a. - Raportarea şi analiza financiară a entităţii economice,

Editura Risoprint, Cluj – Napoca, 2010 9.

Creţoiu Gh., Cornescu V., Bucur I. (2011), Economie, Bucureşti: Editura CH.

Beck; 10.

Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa

Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca. 11.

Pântea, I.P., Bodea Gh. (2011), Contabilitatea financiară – Editura Intelcredo,

Deva.

Reglementări contabile şi fiscale

51

12. Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 3055/2011 privind aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, M. Of. nr. 766 şi 766 bis din 10 noiembrie 2011. 13. Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 2.861/2011 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, M. Of. nr. 704 din 20 octombrie 2011. 14. Ordinul Ministerului Economiei şi Finanţelor nr. 3512/2010, privind documentele financiar-contabile, M. Of. nr. 870, din 23 decembrie 2010.

52