Consiliere Edu Si A Carierei

Consilierea carierei, anul III 1. Consilierea, spre deosebire de psihoterapie este centrată pe: a. problemele emoŃionale b. problemele cognitive c. problemele comportamentale 2. Consilierea este procesul al cărei scop este: a. schimbarea persoanei b. determinarea persoanei de a face faŃă problemelor vieŃii c. schimbarea personalităŃii 3. Persoanele care solicită consiliere sunt persoane: a. obişnuite b. inadaptate c. cu tulburări de comportament 4. Consilierea şcolară are drept scop: a. sprijinirea clientului (elev, părinte, profesor) pentru ca acesta să devină capabil să se ajute singur b. sprijinirea clientului (elev, părinte, profesor) pentru ca acesta să devină ceea ce doreşte el c. sprijinirea clientului (elev, părinte, profesor) pentru ca acesta să se schimbe 5. Orientarea carierei este: a. acŃiunea de îndrumare a persoanei către o profesie, grup de profesii în conformitate cu posibilităŃile şi dorinŃele sale b. acŃiunea de ajutare a unui elev să-şi găsească o profesie c. acŃiunea de îndrumare a persoanei către o profesie, grup de profesii în conformitate cu oprtunităŃile de pe piaŃa muncii 6. Orientarea şcolară urmăreşte: a. accesul elevilor spre instituŃii de învăŃământ potrivite aspiraŃiilor lor b. accesul elevilor spre instituŃii de învăŃământ potrivite posibilităŃilor c. accesul elevilor spre instituŃii de învăŃământ potrivite aspiraŃiilor şi posibilităŃilor lor 7. Orientarea carierei pregăteşte: a. orientarea şcolară b. orientarea profesională c. orienatarea vocaŃională 8. Orientarea profesională se desfăşoară: a. la final de ciclu şcolar b. la început de ciclu şcolar c. pe toată durata şcolarizării 9. La începuturile sale, orientarea profesională era organizată pe trei direcŃii principale: a. cunoaşterea de sine, cunoaşterea lumii profesiilor, ghidarea opŃiunii profesionale b. cunoaşterea de sine, cunoaşterea nevoilor societăŃii pe piaŃa muncii, ghidarea opŃiunii profesionale

c. cunoaşterea cererii şi oferteipe piaŃa muncii, cunoaşterea lumii profesiilor, ghidarea opŃiunii profesionale 10. În teoria lui Holland, reuşita profesională este condiŃionată mai ales de: a. interese b. aptitudini c. inteligenŃă 11. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate realist (motor) îi corespund următoarele domenii ocupaŃionale: a. topograf, mecanic, meşteşuguri manuale, activităŃi fizice în aer liber b. domenii ştiinŃifice (chimist, fizician, biolog), informatică c. profesor, psiholog, terapeut, asistent social, purtător de cuvânt, reporter 12. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate intelectual (investigativ) îi corespund următoarele domenii ocupaŃionale: a. topograf, mecanic, meşteşuguri manuale, activităŃi fizice în aer liber b. domenii ştiinŃifice (chimist, fizician, biolog), informatică c. profesor, psiholog, terapeut, asistent social, purtător de cuvânt, reporter 13. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate social îi corespund următoarele domenii ocupaŃionale: a. topograf, mecanic, meşteşuguri manuale, activităŃi fizice în aer liber b. domenii ştiinŃifice (chimist, fizician, biolog), informatică c. profesor, psiholog, terapeut, asistent social, purtător de cuvânt, reporter 14. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate artistic îi corespund următoarele domenii ocupaŃionale: a. Muzică, limbi străine, arte plastice, literatură, publicitate, decoraŃiuni interioare, fotografie, televiziune b. domenii ştiinŃifice (chimist, fizician, biolog), informatică c. profesor, psiholog, terapeut, asistent social, purtător de cuvânt, reporter 15. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate întreprinzător îi corespund următoarele domenii ocupaŃionale: a. topograf, mecanic, meşteşuguri manuale, activităŃi fizice în aer liber b. vânzător, agent de vânzări, manager,lider c. profesor,psiholog, terapeut, asistent social, purtător de cuvânt, reporter 16. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate conformist îi corespund următoarele domenii ocupaŃionale: a. topograf, mecanic, meşteşuguri manuale, activităŃi fizice în aer liber b. domenii ştiinŃifice (chimist, fizician, biolog), informatică c. contabil, secretară, funcŃionar, administartor, bibliotecar, arhivist

17. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate intelectual îi corespund următoarele interese:

a. ÎnŃelegere,explicare, abstracŃii, studiu, rezolvare de probleme b. execuŃie, ordonare, finalizare,conservare, loialitate c. vânzare/cumpărare,negociere,organizarea activităŃii altora,iniŃiativă,coordonare şi conducere 18. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate conformist îi corespund următoarele interese: a. forŃă fizică, coordonare motrică, mişcare, agresivitate, concret b. execuŃie, ordonare, finalizare,conservare, loialitate c. vânzare/cumpărare,negociere,organizarea activităŃii altora,iniŃiativă,coordonare şi conducere 19. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate realist (motor) îi corespund următoarele interese: a. forŃă fizică, coordonare motrică, mişcare, agresivitate, concret b. execuŃie, ordonare, finalizare,conservare, loialitate c. vânzare/cumpărare, negociere, organizarea activităŃii altora, iniŃiativă, coordonare şi conducere 20. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate întreprinzător îi corespund următoarele interese: a. forŃă fizică, coordonare motrică, mişcare, agresivitate, concret b. execuŃie, ordonare, finalizare,conservare, loialitate c. vânzare/cumpărare ,negociere ,organizarea activităŃii altora, iniŃiativă, coordonare şi conducere 21. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate social îi corespund următoarele interese: a. forŃă fizică, coordonare motrică, mişcare, agresivitate, concret b. execuŃie, ordonare, finalizare,conservare, loialitate c. relaŃionarea cu ceilalŃi, aexplica altora (a preda), a ajuta, a comunica 22. Po trivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate artistic îi corespund următoarele interese: a. forŃă fizică, coordonare motrică, mişcare, agresivitate, concret b. execuŃie, ordonare, finalizare,conservare, loialitate c. activităŃi nestructurate care solicită creativitatea şi expresia personală (indirectă) 23. Pentru orientarea carierei în şcoală utilă este teoria lui: a. Holland b. Super c. Ginsberg 24. Cel care consideră că principalele decizii în carieră sunt luate în intervalul de vărstă curoins între 6 şi 25 de ani este: a. Holland b. Super c. Ginsberg

25. Conform teoriei lui Ginsberg, perioada cuprinsă între 6 şi 11 ani se numeşte perioada: a. fanteziei b. a încercărilor c. realistă 26. Conform teoriei lui Ginsberg, perioada cuprinsă între 11şi 18 ani se numeşte perioada a. fanteziei b. încercărilor c. realistă 27. Conform teoriei lui Ginsberg, perioada cuprinsă între 18 şi 25 ani se numeşte perioada: a. fanteziei b. a încercărilor c. realistă 28. Conform teoriei lui Ginsberg, stadiul intereselor aparŃine perioadei: a. fanteziei b. încercărilor c. realistă 29. Conform teoriei lui Ginsberg ,stadiul explorării aparŃine perioadei a. fanteziei b. încercărilor c. realistă 30. Conform teoriei lui Ginsberg , stadiul capacităŃilor aparŃine perioadei a. fanteziei b. încercărilor c. realistă 31. Conform teoriei lui Ginsberg ,stadiul valorilor aparŃine perioadei a. fanteziei b. încercărilor c. realistă 32. Conform teoriei lui Ginsberg , stadiul cristalizării aparŃine perioadei a. fanteziei b. încercărilor c. realistă 33. Conform teoriei lui Ginsberg, stadiul în care persoana ia contact cu un domeniu profesional şi testează potrivirile dintre cerinŃele domeniului şi personalitatea sa este stadiul: a. explorării b. intereselor c. cristalizării 34. Conform teoriei lui Ginsberg, stadiul în care interesele, aptitudinile şi valorile sale îşi găsesc posibilităŃi de exprimare în rolul profesional este stadiul: a. explorării b. intereselor

c. cristalizării 35. Conform teoriei lui Ginsberg, stadiul în care profesia dorită este judecată nu numai prin prisma atractivităŃii ci şi prin raportarea la prestigiu sau locul carierei în viaŃa personală este stadiul: a. interselor b. capacităŃilor c. valorilor 36. Conform teoriei lui Ginsberg, stadiul în care informaŃiile dobândite trezesc interese pentru diferite domenii profesionale, este stadiul: a. interselor b. capacităŃilor c. valorilor 37. Conform teoriei lui Ginsberg, stadiul în care adolescentul îşi pune problema dacă are capacităŃile necesare performării rolului profesional este stadiul: a. interselor b. capacităŃilor c. valorilor 38. Rolul ocupaŃional este un element esenŃial pentru: a. stima de sine b. imaginea de sine c. auto-actualizare 39. O bună decizie privind cariera presupune următoarele condiŃii. a. informaŃii suficiente, responsabilitate şi competenŃă decizională b. informaŃii suficiente, intrese, competenŃă profesională c. interese, informaŃii suficiente, o imagine de sine adecvată 40. Între complexitatea postului şi satisfacŃia profesională există un raport: a. invers proporŃional b. direct proporŃional c. nu există o legătură 41. Obiectivitatea sau fidelitatea imaginii de sine indică: a. gradul de adecvare a imaginii desine la persoana reală b. măsura în care eul ideal diferă de eul perceput de alŃii c. gradulde adecvare a imaginii de sine la imaginea ideală 42. Pozitivitatea imaginii de sine se referă la: a. predominanŃa însuşirilor pozitive de personalitate b. predominanŃa însuşirilor negative de personalitate c. raportul dintre însuşirile pozitive şi cele negative 43. ConsistenŃa imaginii de sine: a. gradul de integrare a elementelor conŃinutului b. gradul de stabilitate a elementelor conŃinutului c. raportul dintre imaginea ideală şi cea reală 44. Complexitatea imaginii de sine: a. volumul şi diversitatea însuşirilor reflectate b. cantitatea şi calitatea însişirilor reflectate c. diversitatea şi calitatea însuşirilor reflectate

45. Stabilitatea imaginii de sine: a. indicatorul persistenŃei în timp a unui anumit conŃinut al imaginii de sine b. indicatorul imaturităŃii personalităŃii c. raportul dintre elementele durabile şi cele instabile 46. ConŃinutul imaginii desine cuprinde: a. eul fizic, eul social , eul emoŃional, eul cognitiv b. eul spiritual, eul emoŃional, eul intelectual, eul social c. eul material, eul spiritual, eul intelectual, aulsocial 47. Eul fizic se referă la: a. modul în care persoana îşi percepe propriul corp b. modul în care persoana se prezintă lumii c. emoŃiile, sentimentele individului faŃă de sine şi faŃă de lume 48. Eul emoŃional se referă la: a. modul în care persoana îşi percepe propriul corp b. modul în care persoana se prezintă lumii c. emoŃiile,sentimentele individului faŃă de sine şi faŃă de lume 49. Eul social se referă la: a. modul în care persoana îşi percepe propriul corp b. modul în care persoana se prezintă lumii c. emoŃiile, sentimentele individului faŃă de sine şi faŃă de lume 50. Primul care apare în dezvoltarea ontogenetică (individuală) este: a. eul emoŃional b. eul social c. eul fizic 51. Eul cognitiv (intelectual) se referă la: a. totalitatea informaŃiilor pe care persoana o deŃine despre sine b. modul în care persoana se prezintă lumii c. emoŃiile, sentimentele individului faŃă de sine şi faŃă de lume 52. Eul ideal se referă la. a. imaginea actuală/reală despre sine b. imaginea de sine dezirabilă c. imaginea de sine aşa cum este percepută de alŃii 53. Eul anticipat / eul posibil se referă la: a. imaginea actuală/reală despre sine b. imaginea de sine aşa cum este percepută de alŃii c. imaginea persoanei despre sine cum ar putea fi în viitor 54. Imaginea de sine a preşcolarului este: a. preponderent pozitivă b. preponderent negativă c. echilibrată 55. Imaginea de sine la preadolescenŃi este dominată mai ales de însuşiri: a. fizice b. psihice c. atât fizice cât şi psihice 56. Imaginea de sine la adolescenŃi este dominată mai ales de însuşiri a. fizice

b. psihice c. atât fizice cât şi psihice 57. Stima de sine se referă la: a. evaluarea propriei persoane, în funcŃie de care apare autoacceptarea b. sentimentul de automulŃumire şi autoaccepatre c. trăsături care compun imaginea de sine 58. Imaginea de sine cunoaşte un proces amplu de restructurare în: a. copilărie b. preadolescenŃă c. adolescenŃă 59. O imagine de sine puternic pozitivă generează: a. satisfacŃie b. conflicte intrapsihice c. nivel de aspiraŃie scăzut 60. O imagine de sine puternic negativă generează: a. satisfacŃie b. conflicte intrapsihice c. nivel de aspiraŃie ridicat 61. O imagine de sine puternic negativă generează: a. satisfacŃie b. protejează eul c. nivel de aspiraŃie scăzut 62. O imagine de sine puternic pozitivă generează: a. protejarea eului b. conflicte intrapsihice c. nivel de aspiraŃie scăzut 63. O imagine de sine puternic pozitivă generează: a. insatisfacŃie b. conflicte intrapsihice c. nivel de aspiraŃie ridicat 64. Stima de sine scade: a. datorită suucceselor repurtate b. datorită insucceselor c. datorită comparării cu ceilalŃi 65. Stima de sine creşte: a. datorită suucceselor repurtate b. datorită insucceselor c. datorită comparării cu ceilalŃi 66. La constituirea stimei de sine contribuie: a. imaginea de sine b. sentimentul de autoaccepatre c. estimările primite din partea grupurilor de apartenenŃă 67. Stima de sine depinde de: a. imaginea de sine

b. autoevaluările relaizate c. gradul de autoacceptare 68. Stima de sine creşte: a. în copilărie b. în preadolescenŃă c. în adolescenŃă 69. Stima de sine scade: a. în copilărie b. în preadolescenŃă c. în adolescenŃă 70. La constituirea stimei de sine contribuie: a. imaginea de sine b. sentimentul de autoaccepatre c. distanŃa percepută între imaginea ideală şi performanŃele obŃinute 71. ReacŃiile adultului care induc o stimă de sine înaltă sunt: a. accepatrea emoŃiilor copilului b. ridiculizarea, ironia c. folosirea ameninŃării, a pedepsei 72. ReacŃiile adultului care induc o stimă de sine înaltă sunt a. ajutorul acordat copiilor pentru a se accepta b. ridiculizarea, ironia c. folosirea ameninŃării, a pedepsei 73. ReacŃiile adultului care induc o stimă de sine înaltă sunt a. încurajarea copilului pentru a-şi exprima emoŃiile negative b. ridiculizarea, ironia c. folosirea ameninŃării, a pedepsei 74. ReacŃiile adultului care induc o stimă de sine înaltă sunt: a. oferirea unor modele de gestionare a vieŃii afective b. ridiculizarea, ironia c. folosirea ameninŃării, a pedepsei 75. ReacŃiile adultului care induc o stimă de sine scăzută sunt: a. oferirea unor modele de gestionare a vieŃii afective b. ridiculizarea, ironia c. lauda, încurajarea copilului 76. ReacŃiile adultului care induc o stimă de sine scăzută sunt: a. oferirea unor modele de gestionare a vieŃii afective b. negarea existenŃei emoŃiei c. lauda, încurajarea copilului 77. ReacŃiile adultului care induc o stimă de sine scăzută sunt: a. oferirea unor modele de gestionare a vieŃii afective b. impunerea tăcerii, aunor modele rigide c. lauda,încurajarea copilului 78. ReacŃiile adultului care induc o stimă de sine scăzută sunt: a. oferirea unor modele de gestionare a vieŃii afective b. Îndemnul de a ascunde emoŃiile negative c. lauda,încurajarea copilului

79. Una dintre condiŃiile aplicării instrumentelor de autocunoşatere este: a. crearea unui climat favorabil de înŃelegere, apreciere, accepatre şi încurajare b. crearea unui climat favorabil dominat de detaşare, obiectivitate c. acordarea libertăŃii totale a subiectului 80. Una dintre condiŃiile aplicării instrumentelor de autocunoşatere este: a. stabilirea şi negocierea unor reguli b. crearea unui climat favorabil dominat de detaşare, obiectivitate c. acordarea libertăŃii totale a subiectului 81. Una dintre condiŃiile aplicării instrumentelor de autocunoşatere este: a. adresarea directă b. crearea unui climat favorabil dominat de detaşare, obiectivitate c. acordarea libertăŃii totale a subiectului 82. Una dintre condiŃiile aplicării instrumentelor de autocunoşatere este: a. ExistenŃa unor competenŃe ale cadrului didactic/consilierului b. crearea unui climat favorabil dominat de detaşare, obiectivitate c. acordarea libertăŃii totale a subiectului 83. Unul dintre principiile consilierii psihopedagogice este: a. responsabilitatea pentru dezvoltarea clietului îi revine consilierului b. responsabilitatea pentru dezvoltarea cleintului îi revine atât consilierului cât şi clientului c. responsabilitatea pentru dezvoltarea clietului îi revine clientului 84. Unul dintre principiile consilierii psihopedagogice este: a. relaŃia de consiliere este una permisivă b. relaŃia de consiliere este una bazată pe autoritatea consilierului c. relaŃia de consiliere este una bazată pe negociere 85. Unul dintre principiile consilierii psihopedagogice se referă la faptul că: a. consilierul trebuie să gândească problemele clientului împreună cu acesta b. consilierul trebuie să găsească singur cele mai bune soluŃii pentru problemele clientului c. clientul trebuie să găsească singur soluŃiile la problemele sale 86. O condiŃie necesară la deschiderea şedinŃei de consiliere se referă la: a. reducerea anxietăŃii iniŃiale a clientului b. consilierul să vorbească mai mult el c. consilierul să manifeste o neutralitate binevoitoare 87. O condiŃie necesară la deschiderea şedinŃei de consiliere se referă la: a. punctualiatea consilierului b. consilierul să vorbească mai mult el c. consilierul să manifeste o neutralitate binevoitoare 88. O condiŃie necesară la deschiderea şedinŃei de consiliere se referă la: a. consilierul să nu vorbească excesiv, să-l lase pe client să se exprime b. consilierul să vorbească mai mult el c. consilierul să manifeste o neutralitate binevoitoare 89. O condiŃie necesară la deschiderea şedinŃei de consiliere se referă la: a. să asculte cu atenŃie ceea ce spune clientul b. consilierul să vorbească mai mult el

c. consilierul să manifeste o neutralitate binevoitoare 90. Una dintre atitudinile necesare unui consilier este: a. respect pentru cel consiliat b. obiectivitate c. neutralitate binevoitoare 91. Una dintre atitudinile necesare unui consilier este: a. acompaniere a persoanei de-a lungul evoluŃiei simptomelor sale b. obiectivitate c. neutralitate binevoitoare 92. Una dintre atitudinile necesare unui consilier este: a. empatie b. obiectivitate c. neutralitate binevoitoare 93. Una dintre atitudinile necesare unui consilier este: a. congruenŃă (concordanŃa dintre comportament, sentimente şi vorbe) b. obiectivitate c. neutralitate binevoitoare 94. Una dintre atitudinile necesare unui consilier este: a. respect pentru cel consiliat b. obiectivitate c. neutralitate binevoitoare 95. Una dintre atitudinile necesare unui consilier este: a. colaborare b. obiectivitate c. neutralitate binevoitoare 96. Una dintre atitudinile necesare unui consilier este: a. gândire pozitivă b. obiectivitate c. neutralitate binevoitoare 97. Una dintre atitudinile necesare unui consilier este: a. responsabilitate b. obiectivitate c. neutralitate binevoitoare 98. Una dintre abilităŃile necesare unui consilier este: a. să tacă chiar şi atunci când clientul tace b. să asculte activ c. să manifeste neutralitate binevoitoare 99. Una dintre abilităŃile necesare unui consilier este: a. să tacă chiar şi atunci când clientul tace b. să reformulze, parafrazeze ceea ce spune clientul c. să manifeste neutralitate binevoitoare

100.

Una dintre abilităŃile necesare unui consilier este: a. să tacă chiar şi atunci când clientul tace b. să furnizeze interactiv informaŃii c. să manifeste neutralitate binevoitoare