Conceptul De Imagine Organiza%80%a0%a0%deional%80%a0%a0%c3 Curs 3

CONCEPTUL DE IMAGINE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI INSTITUŢIONALĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL CURS 3 Lector univ.drd. Lucinescu Alexandru

CONCEPTUL DE IMAGINE Termenul de imagine a devenit popular în anii ’50, mai ales în SUA, şi a fost utilizat pentru a descrie aura unei persoane din viaţa publică, a unui partid, produs, a unei naţiuni, a unui popor şi aşa mai departe.  Imaginea este ceva creat şi cultivat de către posesorul său, adică ceva care poate fi activ influenţat prin activităţi de relaţii publice. Prin contrast, prejudecatiile şi/sau stereotipurile sunt create de mediul ambient şi sunt atribuite.  În acest sens, imaginea conţine întotdeauna o componentă activă. Dar imaginile ţărilor, cel puţin parţial, se pot înţelege ca prejudecati; acestea nu apar subit, ci deseori s-au dezvoltat în cadrul unor lungi procese istorice.  Astfel de prejudecati sociale se pot defini drept convingeri exprimate ale unui grup anumit (sau ale membrilor săi) despre un grup străin (sau indivizi, datorită apartenenţei reale sau asumate la grupul străin) fără a lua în considerare corectitudinea lor 

Conceptul de imagine II Boulding (1969) a definit imaginea ca „structură total cognitivă,afectivă şi evaluativă a unităţii comportamentale, sau opinia sa internă, a ei înseşi şi a universului” (p.423), Problema a ce este realitate sau ficţiune în diversele noastre percepţii despre lume joacă de obicei un rol nu prea mare în viaţa noastră de zi cu zi. Ne comportăm după cât de „reale” sunt percepţiile noastre despre lume 

Boulding (1967): „Din păcate, dezamăgirea nu întotdeauna determină o revedere a acestei imagini, căci ne poate face să negăm fie imaginea trecutului fie interferenţa care dă naştere viitorului” (p.3). 

IMAGINIILE NATIUNILOR -STEREOTIP SI PREJUDECATAIMAGINEA ALTOR NATIUNI În mod fundamental, stereotipurile şi imaginile naţiunilor sunt relativ inflexibile şi deseori, pe lângă grăuntele de adevăr, nu au nimic dea face cu oamenii judecaţi.  Asemenea imagini există fără ca „utilizatorii” lor să fie în pericol de confruntare cu realitatea, şi deci trebuie să îşi schimbe opiniile. În plus, legile logicii nu se aplică la lumea imaginilor.  Criteriul de „corectitudine” sau „adevăr” al imaginilor nu este corespondentul lor cu realitatea obiectivă, ci modul de a reuşi în a face faţă mediului ambient în care există acele imagini.  Dacă cineva consideră o imagine „falsă” despre o altă naţiune ca fiind „adevărată”, nu există niciun motiv de impunere de a se supune personal la presiunea opiniei publice şi de a exprima o părere care diferă de cea a majorităţii 

EXEMPLE se spune că nemţii sunt comozi, riguroşi,pe de o parte, însă, pe de altă parte, sunt duri, autoritari şi militarişti  nu toţi scoţienii sunt frugali şi zgârciţi şi nu circulă mereu îmbrăcaţi în kilt şi cântând la cimpoi.  nu toţi elveţienii sunt bancheri şi nu îşi petrec tot timpul făcând vocalize în munţi.  vienezii mai au multe alte lucruri de făcut în afară de a dansa vals. In acelaşi timp, unii descoperă că până şi locuitori ai ţării respective pot avea cele mai ciudate, deformate şi inexacte percepţii asupra propriei ţări. 

Întrebarea este: ce fel de informaţii creează o asemenea imagine şi dacă aceasta poate fi schimbată? 

IMAGINEA PROPRIEI NATIUNI Conform opiniei lui Boulding (1956), se presupune aici că ideea unei imagini nu semnifică numai ideea imaginii în momentul prezent, ci şi aspecte legate de trecut şi aşteptările pentru viitor. 

Imaginea naţională, deci, poate fi definită ca o reprezentare cognitivă pe care o are o persoană despre o anumită ţară, ce crede acea persoană că este adevărat despre o naţiune şi poporul său 

EXEMPLE II se invocă istoria (Yasser Arafat, de exemplu, a spus următoarele în 1988: „Istoria actuală nu este de partea [a israelienilor] lor. Noi mergem în sensul istoriei” „Time”,7 noiembrie 1988) 



se vorbeşte despre destin (de exemplu, Adolf Hitler)

se pretinde, la fel precum au făcut comuniştii, că legea ştiinţific recunoscută de istorie merge spre victoria socialismului sau a comunismului şi demiterea capitalismului. 

Sunt importante şi sentimentele despre viitorul unei ţări. Giovanni Agnelli (1994) preşedinte al grupului Fiat, a apreciat viitorul Italiei într-un articol intitulat „Quo vadis, Italia?”. Premisa sa a fost că nici o altă naţiune occidentală nu a trebuit să facă faţă simultan unei răsturnări politice şi unei crize economice atât de copleşitoare cum era criza din Italia 

EXEMPLE II - IMPORTANTA ISTORIEIWilliam Butler Yeats (1865-1939), a dat luptei naţionaliste irlandeze ceva de regenerat şi admirat, ca trecut irlandez.  Lord Byron a avut aceeaşi importanţă pentru independenţa Greciei.  In decursul Războiului Algerian de independenţă,decolonizarea a încurajat algerienii şi musulmanii „săcreeze imagini despre ceea ce se considerau ei înşişi a fi înainte de colonizarea franceză” 

FORMAREA IMAGINII UNEI NATIUNI Imaginea unei naţiuni, oricât de corectă sau incorectă ar fi ea, se formează, în mod fundamental, printr-un foarte complex proces de comunicare care implică surse variate de informaţii. Procesul demarează încă din primii noştri ani de viaţă; în şcoală; în cărţile pentru copii şi cele cu poveşti; în teatru, sau chiar şi în poveştile rudelor, ale cunoştinţelor sau ale prietenilor. 

Programele internaţionale de radio şi televiziune, ziarele şi revistele, programele şi schimburile culturale, sportul, literatura, cinematografia, sau serviciile de ştiri rămân principalii creatori de imagine. 

Educaţia şi călătoriile – adică un anumit grad de experienţă personală în domeniul culturilor străine – sunt, de asemenea, de o extraordinară importanţă pentru construirea unei imagini. 