Conac Tudorache/arh. Adrian Balteanu-blog Romulus Cristea - Http://romuluscristea.wordpress.com

Semnal privin starea gravă în care se află Conacul Hagi Tudorache din Grădiştea Prezentare generală: Conacul Hagi Tudorache din Grădiştea, jud. Ilfov, situat pe malul la sud de lacului Căldăruşani, lîngă Biserica Adormirea Maicii Domnului, avînd adresa Str. Bisericii Maxineni nr. 10 (fosta adresă: Str. Bisericii nr. 589) este o clădire de jum. sec al XIXlea – începutul sec. al XX-lea. Pentru localizarea pe imagine satelitară a se vedea: http://wikimapia.org/#lat=44.6645401&lon=26.2926382&z=18&l=0&m=a&v=2 Clădirea nu este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice. Date istorice diverse: Din păcate datele avute referitoare la subiect sînt puţine şi disparate. În 1768 s-a născut la Curtea de Argeş Tudor Tudoran. De mic a fost dat de tatăl său ca ajutor negustorului en-detail din Bucureşti Tudorache Hagiu, acesta nu a avut urmaşi de sînge, iar Tudor Tudoran i-a moştenit averea şi numele. În 1805 s-a căsătorit cu Elena, fiica logofătului Firea. Cu aceasta a avut 9 copii; din cei 7 copii ce au ajuns la maturitate 3 au fost fete iar 4 băieţi (Constantin/Costache, Gheorghe/Ghiţă, Iancu şi Mihalache). Tudor Hagi Tudorache s-a făcut remarcat ca importator en-gross, din Viena şi Leipzig, şi distribuitor în toată Valahia, el fiind unul din cei mai importanţi negustori români ai vremii (a dobîndit patenta de clasa I în 1832). În 1846 şi-a lăsat toate afacerile fiului său Costache şi nepotului Ilie Zamfirescu. Costache îşi începe în 1847 afacerile pe cont propriu, lasînd firma tatălui său, fratelui mai mic, Gheorghe. În 1848 moare Tudor Hagi Tudorache. Costache Hagi Tudorache moare în 1855. Pe clădirea conacului din Grădiştea apar iniţialele CHT (poate ale lui Costache Hagi Tudorache). După Nicolae Angelescu proprietăţile lui Tudor Hagi Tudorache erau: • casele din mahalaua Oţetari • o prăvălie în Hanul cu Tei • grupul de prăvălii “Hănişorul” de pe Uliţa Lipscani din Bucuresti posibil a fi aceeaşi cu proprietatea arsă la Marele Foc din 1847 şi pentru care Costache Hagi Tudorache obţine de la Sfatul Orăşenesc autorizaţie de construire „din nou”. După moartea lui Costache Hagi Tudorache imobilul este moştenit de Eliza Hagi Tudorache. Clădirea a fost denumită Hanul Hagi Tudorache sau Pasajul Comercial Lipscani - Gabroveni, în momentul de faţă este denumit incorect Hanul Gabroveni. Clădirea este clasată în LMI. • două prăvălii pe uliţa Cavafilor Există o legătură între familia Hagi Tudorache şi Biserica Oţetari (clasată LMI) din Bucureşti, prin contribuţia la reabilitarea acesteia din 1860-1866 şi prin existenţa plăcii de mormînt a soţiei lui Tudor Hagi Tudorache (soţii au fost înmormîntaţi aici pînă la strămutarea cimitirului). Tot de numele Hagi Tudorache este legată casă din Comuna Budeasa, satul Budeasa Mare, Argeş, clasată în LMI, Lista o datează la 1762, casă se află şi în anexa III a Legii 5/2000 la categoria Valori de patrimoniu cultural de interes naţional (monumente istorice de valoare naţională excepţională) subcategoria Monumente de arhitectură populară. Despre starea Conacului Hagi Tudorache În data de 13 martie 2009 era prezentă următoarea stare de protecţia a imobilului:

• •

lipsa îngrădiri sau a pazei din discuţia cu o localincă am aflat că aici mai demult a funcţionat o şcoală, că acum nu există vreun proprietar cunoscut, iar cum accesul este liber, au fost furate mobilierul şi elemente ale clădirii • existenţa unor copaci proaspăt tăiaţi şi a lemunlui rezultat încă neridicat Toată tîmplăria a fost luată, de asemenea nu mai există scara ce duce la etaj şi acoperirea casei acesteia. Luînd în considerare acestea este foarte plauzibil ca procesul de vandalizare să fie activ, astfel următorele componente ale clădirii pot dispărea relativ repede: învelitoarea metalică, şarpanta, cărămida zidurilor. Părţi din decoraţia tavanului este distrusă (fragmente de stucatură se regăsesc în molozul de pe pardoseală). Este probabil ca sub vopseaua de ulei a încăperilor să se găsească decoraţie originară pictată, se văd urme într-una din camere. În partea nordică a clădirii există fisuri importante (atît pe parter cît şi pe etaj, cu mărirea semnificativă a rosturilor dintre cărămizi) probabil din tasare, care pot afecta stabilitatea acesteia. Surse documentare: ***, Legea 5/2000 ***, Lista Monumentelor Istorice, 2004 Angelescu, Nicolae I., Negustori de odinioară, Bucureşti, Tipărit în Atelierele Grafice Luceafărul, 1930 Petrescu, Ioana – Maria, Pasajul Comercial Lipscani – Gabroveni, articol în Bucureşti. Materiale de istorie şi muzeografie, vol XIII, 1999, Muzeul Municipiului Bucureşti Potra, George, Istoricul hanurilor bucureştene, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985 Stoica, Lucia; Ionescu-Ghinea, Neculai; Ionescu, Dan D.; Iliescu, Petre; Luminea, Cecilia; Georgescu, Minerva, Atlas-Ghid. Istoria şi arhitectura lăcaşurilor de cult din Bucureşti. History and Architecture of Bucureşti’s Worship Places, Bucureşti, Editura Societăţii Naţionale de Ergonomie Ergorom ’79, 2000, vol. 2 Stoicescu, Nicolae, Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România IŢara Românească (Muntenia, Oltenia şi Dobrogea), vol 1 A-L, Editată de Mitropolia Olteniei, 1970 [cu menţunea că autorul face în articolul despre Grădiştea, jud. Ilfov, unele trimiteri referitoare la Grădiştea din jud. Giurgiu]