Conac

- Ce inseamna, in opinia Dvs, notiunea de zona economica libera sau zona a antreprenoriatului liber? - Zona Economica Libera «Taraclia» a fost creata in 1998 pentru a reanima economia regiunii. Pe timpuri, aici exista un puternic potential de productie, baza industriala a Gospodariei apelor minerale. Existase si o baza de amelioratie care stationa. Zona a fost fondata in baza a 4 intreprinderi. Una dintre acestea construia orasul, o alta intreprindere cofondatoare era cazangeria cu capacitatea de 100 Ggk, menita sa asigure uzina de producere a articolelor din beton armat, uzina pentru producerea sticlei in scopuri arhitecturale, uzina pentru reparatia tehnicii de sapat. Acum avem 9 rezidenti. Au fost cooptate 10 mln. USD. Ne pregatim sa dam in folosinta un Combinat pentru producerea vinurilor si coniacurilor dotat cu utilaj modern italian, spaniol, francez. Constrtuim, in prezent, si o uzina pentru producerea absorbantilor pentru epurarea vinurilor, sucurilor, apelor. Bentonitul este adus de peste hotare, or la Taraclia nu avem zacaminte. Contam sa dam unitatea in exploatare in octombrie-noiembrie. Tot in acest an, intentionam sa dam in exploatare o intreprindere pentru producerea ambalajelor din carton pentru teracota cu capacitatea de 1,5 mln. pe an. Ca parteneri ii avem pe cei de la compania rusa «Savva» care face multe pentru dezvoltarea economiei Moldovei. Compania in cauza a devenit rezidentul nostru. Uzina va costa 500 mii USD. N. Kolesnikov, presedintele companiei, va analiza chestiunea privind reconstructia cazangeriei centralei noastre electrice. Capacitatea intreprinderii «SANTEK» creata impreuna cu Holdingul «Savva» constituie 1,5 MWt. Pentru a asigura siguranta activitatii este necesara o electricitate de calitate, adica o frecventa inalta, o tensiune constanta, un ciclu autonom etc. - De facilitati se bucura rezidentii Zonei? - De niste facilitati standard, acceptate in toata lumea, racordate la legislatia moldoveneasca. Livrarea produselor in zona este scutita de taxa vamala, de TVA, de accize. Daca e sa ne referim la impozitul pe venit... In 1998, cind a demarat procesul de creare a ZEL-urilor, legislatia continea o notiune mult mai argumentata din punct de vedere economic a acestor unitati. Daca un agent economic exporta pina la 80% din productie, acesta achita un impozit pe venit de 45%. Acum marimea impozitului pe venit constituie 50%. Daca un agent economic exporta peste 80% din productie, acesta achita un impozit pe venit de 20%. Daca, insa, productia era realizata pe piata Moldovei, atunci impozitul pe venit constituia 100%. Acum este in vigoare o alta lege adoptata in anul 2001. Initial se preconiza ca activitatea intreprinderilor din ZEL va fi orientata spre export, precum si spre importul produselor care nu sint produse in tara. Acum, cind RM a aderat la OMC, acest principiu a fost revazut. Acum sintem impusi sa achizitionam produse de calitate nu prea buna din Occident, iar nu de acolo de unde am dori. - Exista careva facilitati pentru doritorii de a deveni rezident ZEL? - Solicitantul urmeaza sa achite 2000 USD. Conform legii vechi, care era mai putin dura, intreprinderea solicitanta cu un capital de 250-500 mii USD se bucura de o scutire de la impozitul pe venit pentru o perioada de 3 ani. Daca capitalul constituia peste 1 mln. USD, agentul economic era scutit de impozite pentru 10 ani. in fond, era corect, or prea putini vin la noi cu multi bani. Noua lege contine multe restrictii. In ZEL este interzisa, spre exemplu fabricarea produselor de tutungerie si ale celor alcoolice. - Dar cum ramine cu Combinatul de vinuri si coniacuri de care ne-ati relatat anterior? - Ei au reusit inaintea acestei legi si vor putea lucra linistit pe parcursul a 10 ani. Anume acesta este momentul de atractivitate al unei ZEL, or pe parcursul a 10 ani rezidentul are posibilitatea sa activeze in conditii neschimbate, adica in acele care erau in vigoare la momentul cind respectivul agent economic a devenit rezident ZEL. - Relatati-ne, Va rog, despre perspectivele dezvoltarii zonei. - Avem un plan de afaceri pentru relansarea statiei electrice cu capacitatea de 10-15 MWt. Va trebui, de altfel, sa utilizam si caldura. Vom realiza un ciclu combinat. In baza caldurii obtinute vom crea intreprinderi care o vor utiliza - o fabrica de conserve, o fabrica de producere a produselor alimentare pentru copii (daca, eventual, reusim sa gasim investitori), o fabrica pentru congelarea rapida a legumelor si fructelor. Deja am expediat proiectele unor potentiali investitori si raminem in asteptarea rezultatelor.. Scopul nostru este sa atragem investitorii. Scopul investitorilor este sa gaseasca pietele pentru achizitionarea materiei prime si pentru realizarea productiei finite. Alegem directii realiste pentru activitate. Acum cautam investitori pentru fabricarea tiglei (olanelor) si a caramizii pentru placare. Grupul de companii «Savva» are o uzina de acest gen la Ceboksar. In regiune avem argila excelenta, din care putem produce olane si caramida pentru placare. Anume acestui investitor i-am propus sa-si aduca capitalul aici. Mai intentionam sa producem si geamuri din sticla termopan. Astfel, vom avea posibilitatea sa «producem» case adevarate. Vom utiliza puterea eoliana si cea solara pentru producerea energiei electrice. Acest mod va fi utilizat preponderent in casele particulare. O alta intentie este producerea dusumelelor incalzite. Astfel casele

«produse» vor mai fi si ecologic pure. Dupa cum vedeti, tindem sa implementam tehnologiile inalte. Obiectivul nostru principal in dezvoltarea ZEL-urilor este asigurarea cu locuri de munca a cit mai multi oameni. Acum la noi muncesc 450 de oameni. In viitor, vor lucra nu mai putin de 1000. - Ce va avea de cistigat bugetul de pe urma activitatii ZEL? - In anul trecut am varsat in Fondul Social 1 mln. 300 mii de lei, iar in bugetul local 530 mii de lei. Este necesar ca cei care muncesc in cadrul ZEL sa aiba un salariu de 2-3 ori mai inalt decit media pe tara. E necesar sa anulam toate impozitele, sa majoram salariul, micsorind, totodata, impozitul pe profit. Intentionam sa obtinem aceasta prin intermediul Parlamentului, or sintem o zona experimentala, avem propria paza, propriii vamesi. Acum introducem un sistem de insotire electronica a marfurilor. Pe sigiliu se aplica un cod, iar pe scrisoarea de trasura inca unul. Aceasta va permite nu doar sa usureze munca rezidentilor nostri, ba chiar si sa reduca costul procedurii de perfectare a actelor pentru marfuri - de la 150 USD la 50 de lei. - Cum ar trebui sa fie legislatia - asa ca acum, sau mai buna? - Noua lege a intrat in vigoare in anul 2001, iar deja la 8 noiembrie au fost introduse unele modificari. In anul curent au fost introduse alte modificari. Dar toate - spre rau. Exista doar un principiu - a interzice... - Puteti sugera ceva? - Am adresat deja o scrisoare prim-ministrului. Intelegeti, permanent are loc un lobby al intereselor cuiva. Cind in Parlament a aparut o persoana interesata de vinificatie, imediat ni s-a interzis sa producem vinuri. Noi, insa, avem terenuri, putem deschide o fabrica de conserve. Dar atunci va incepe revolta celor din domeniu si vor fi introduse noi restrictii. Acest lobbyng ne incurca prea mult. Nici n-am apucat sa dam fabricile de vinuri ca a si inceput invalmaseala, ca cele 3 intreprinderi de profil din zona erau cit pe ce sa falimenteze intreaga industrie vinicola a tarii. Un investitor investeste in viitor. La capitolul calitate produsele noastre pot concura cu cele europene. Cred ca ar fi cazul sa cream o comisie din reprezentanti ai diferitor ministere si a administratiei ZEL pentru a studia legislatia in comun. Noua lege trebuie perfectionata. De ce dupa hotarele ZEL vinzarea terenurilor este permisa pe cind pe teritoriul acesteia este interzisa? Ar trebui sa determinam cu ce se poate ocupa o zona economica libera. E necesar sa introducem un moratoriu, pentru a evita schimbarile permanente ale legii. - Va multumesc pentru interviu. A dialogat Vlad NICOLAI

Multi investitori straini considera riscanta plasarea

investitiilor in tara noastra Potrivit expertilor, in Republica Moldova nu exista conditii favorabile pentru plasarea investitiilor straine directe. Pe primele locuri printre investitorii straini in tara noastra se afla Rusia, Spania si Statele Unite ale Americii. Specialisti in domeniu sustin ca printre principalele bariere in calea atragerii investitiilor straine directe in Republica Moldova pot fi: - procedura complicata de constituire a unei intreprinderi cu capital strain sau mixt; - promovarea unei politici instabile; - legislatia contradictorie; - existenta unui numar excesiv de organe cu dreptul de control; - efectuarea diferitor controale din partea statului a investitorilor din strainatate; - nivelul inalt de coruptie si criminalitate existent in tara etc. In anul trecut volumul investitiilor directe in Moldova s-a cifrat la 114 mln dolari SUA, in timp ce in anul precedent acesta a constituit 83 mln dolari. Experti locali constata ca la prima vedere se atesta o crestere considerabila a acestora, dar cifra data nu reflecta situatia reala. Pe primul loc printre investitorii straini in Moldova se plaseaza Rusia cu 150 mln dolari SUA. 75 la suta din acest capital este format in baza creditarii de catre tara noastra a proprietatii sale in contul datoriilor pentru resurse energetice. Pe locul doi se afla Spania cu investitii reale de 46 mln dolari SUA, dintre care mai mult de jumatate au fost investite in sectorul energetic. Locul trei este detinut de SUA cu 37 mln dolari. Aceste investitii au fost facute in industria prelucratoare, in agricultura, industria hoteliera, in transporturi si comunicatii. Germania ocupa locul patru cu peste 16 mln dolari SUA, care au fost investite in industria prelucratoare, constructii, transport si comunicatii. Pe locul cinci se situeaza Franta. 90 la suta din suma totala investita in tara noastra le constituie investitiile in telecomunicatii. Potrivit raportului Mondial al Investitiilor 2002, Moldova ocupa pozitia 109 la capitolul «potentialul de atragere a investitiilor straine». Experti de la Organizatia de Promovare a Exportului si investitiilor din Republica Moldova sustin ca acest indice se calculeaza, luindu-se in considerare cresterea Produsului Intern Brut, cota exportului in PIB s.a. Datele oficiale ale Departamentului Statistica si Sociologie arata ca Republica Moldova a atins in prima jumatate a anului curent un Produs Intern Brut de 9 miliarde 6 milioane lei /aproximativ 650 mln dolari SUA/, realizind o crestere de 6,4 la suta comparativ cu perioada similara a anului trecut. Prim-ministrul Vasile Tarlev considera ca pina la sfarsitul anului 2002 Moldova ar putea realiza o crestere a PIB-ului de 7 la suta. In anul viitor Guvernul intentioneaza sa majoreze esential investitiile capitale comparativ cu anii precedenti. Acest fapt va contribui la dezvoltarea mai multor obiecte din tara noastra. Atragerea investitiilor straine directe va fi si una din obligatiunile oamenilor de afaceri din Moldova. Aceasta va duce si la micsorarea ponderii economiei tenebre in economia nationala. «Avem nevoie de obtinerea unei cresteri economice evidente in scopul ridicarii nivelului de trai al populatiei, solutionarii problemelor sociale s.a.», sustine dl Tarlev. Pentru anul viitor Ministerul Economiei preconizeaza crearea unui Fond bugetar pentru sustinerea exportului. Un atare punct este inclus si in proiectul Legii Bugetului pentru anul 2003. De astfel de fonduri de sustinere a exportului dispun, spre exemplu, toate institutiile responsabile de export din Rom“nia, Ucraina, Canada, SUA si alte tari. De asemenea, in scopul promovarii imaginii Moldovei peste hotare, Ministerul Economiei editeaza o brosura privind potentialul de productie al tarii noastre, posibilitatile de atragere a investitiilor straine in republica, acordarea facilitatilor pentru investitorii din strainatate. Maia Marin