Comunism, Nazism, Fascism

Pregӑtirea şi modul de lucru pentru BAC: F A. Înainte de orele de pregӑtire:

A.0.0.  stabiliţi cӑ învӑţaţi pentru BAC dintr-un scop personal autentic A.0.1.  scrieţi şi afişaţi programul învӑţӑrii pentru BAC (includţi toate materiile) A.1.  aflaţi care sunt lecţiile ce urmeaza a fi discutate la pregӑtire A.2.  faceţi rost de lecţiile respective pe suport de hârtie (descӑrcaţi fişele postate pe facebook, folosiţi manualul, culegerea de sinteze, notiţele de la curs, alte surse)

A.3.  citiţi şi învӑţaţi schematic lecţiile folosind una din metodele: A.3.1.  faceţi pe un caiet un rezumat cu creionul, luând propriile notiţe, marcând reacţii şi comentarii proprii A.3.2.  faceţi harta mentalӑ: ideea principalӑ în centru, altele în jur A.3.3.  marcaţi textul prin sublinieri şi încercuiri ale ideilor importante (mai puţin eficientӑ) A.4.  notaţi schema „3-2-1-1” pe caiet, astfel: A.4.1.  3 = trei fapte concrete (engl. facts) pe care le-aţi învӑţat A.4.2.  2 = douӑ puncte de vedere (engl. claims) despre importanţa lecţiei, pornind de la faptele istorice concrete, în contextul mai larg al capitolului A.4.3.  1 = o concluzie privind tema lecţiei, raportatӑ la contextul larg A.4.4.  1 = o întrebare/problemӑ ridicatӑ de lecţia respectivӑ A.5. veniţi la pregӑtire gata de jocul „+/-/?/!”, în care: A.5.1.  + = spuneţi ce aţi înţeles din lecţie A.5.2. 

- = spuneţi ce NU aţi înţeles

A.5.3.  ? = formulaţi întrebӑri pe marginea informaţiilor din lecţie A.5.4.  ! = trageţi concluzii în legaturӑ cu importanţa lecţiei şi a capitolului pentru istoria României sau pentru formarea voastrӑ ca artişti/ oameni

F B. La pregӑtire: B.1.  prezentaţi schema 3-2-1-1 şi jocul „+/-/?/!”

B.2.  analizӑm surse B.3.  scriem eseuri F C. Înapoi acasӑ: C.1.  Recapitulaţi lecţia* consultând din nou rezumatul/harta mentalӑ/notiţele/fişele de pe fb/ manualul/culegerile/schema „3-2-1-1”. C.1.2.  Pueteţi apela la învӑţarea prin cooperare, asociindu-vӑ cu unul sau doi colegi (nu mai mulţi). Aceastӑ metodӑ este avantajoasӑ pentru învӑţarea criticӑ, dacӑ îndeplineşte urmӑtoarele condiţii: C.1.2.1.  fiecare elev îşi exprimӑ pӑrerea despre un fapt istoric despre care a învӑţat şi pe care îl considerӑ important şi ştie sӑ îl asculte pe coleg C.1.2.2.  fiecare elev îşi susţine cu dovezi istorice pӑrerea C.1.2.3.  fiecare elev participӑ la discuţia despre faptele istorice, completând argumentele colegului sau contra-argumentând *C.1.0.  Învӑţaţi lecţia, dacӑ nu aţi fӑcut-o, trecând prin paşii A.3. şi A.4.; puteţi solicita ajutorul unui coleg şi învӑţa împreunӑ; dupӑ modelul C.1.2. comentaţi împreunӑ cele învӑţate

C.2.  Evaluaţi-vӑ cunoştinţele: C.2.1.  naraţi în scris evenimentul (cauze, desfӑşurare, importanţӑ, efecte) C.2.2.  rugaţi pe cineva care iubeşte istoria (un coleg, un pӑrinte) sӑ vӑ evalueze cunoştinţele oral. O evaluare bunӑ întruneşte urmӑtoarele condiţii: C.2.2.1.  evaluatorul foloseşte ca suport oricare din sursele privind lecţia C.2.2.2.  evaluatorul ştie sӑ formuleze întrebӑri pe baza textului lecţiei C.2.2.3.  evaluatorul acoperӑ prin întrebӑri tot cuprinsul lecţiei C.2.2.4.  evaluatorul ştie sӑ laude şi/sau sӑ corecteze rӑspunsurile C.2.2.5.  evaluatorul verificӑ dacӑ elevul poate aprecia importanţa lecţiei sau

C.2.2.6.  evaluarea se face pe baza unui eseu (subiect III) pentru BAC dintr-o culegere

de teste: elevul rӑspunde oral cerinţelor din structura eseului, iar evaluatorul verificӑ corectitudinea rӑspunsurilor cu ajutorul rezolvӑrii publicate dupӑ test.