Clasele De Favorabilitate1.pdf

Clasele de favorabilitate

În România, 100 de puncte de bonitare revin unui teritoriu cu următoarele caracteristici: precipitaţii de 600-700 mm (medie anuală) 11 º C, tremperatură medie anuală Cernozion freatic-umed cu textură mijlocie 400 t%ha rezervă de humus Teren plan Apă freatică la 1,5-2 m adâncime Absenţa proceselor de salinizare sau alcalizare

Nota de bonitare (NB) 81-100 61-80 41-60 21-40 0-20

Clasa de favorabilitate (CF) I II III IV V

Corectarea indicilor de bonitare se face prin potenţare (intervenţia omului prin lucrări de ameliorare – îmbunătăţiri funciare (îndiguiri, desecări, drenaje, irigaţii, combaterea şi prevenirea eroziunii, a salinităţii şi alcalinităţii, terasare); lucrări agropedoameliorative (amendare cu gips şi calcar, afânare adâncă şi scarificare, fertilizare ameliorativă, combaterea poluării). Cea mai utilizată metodă în îmbunătăţirea bonitării este îmbunătăţirea fertilităţii. Clasele de fertilitate ale terenurilor sunt: foarte bună, bună, mijlocie, slabă şi foarte slabă. Solurile din clasa I de fertilitate (foarte bună) sunt pretabile la orice cultură şi categorie de folosinţă cu nota de bonitare între 81 şi 100 de puncte. Solurile din clasa a II-a (fertilitate bună) sunt de asemenea utilizabile la orice cultură sau categorie de folosinţă dar sunt mai superficiale, nota de bonitare fiind cuprinsă între 61 şi 80 de puncte. Solurile din clasa a III-a (fertilitate medie) includ şi terenurile cu restricţie mare de pantă (10-20 %) şi terenurile inundate cu o peridiocitate de 4-6 ani. Au un grad mai scăzut de pretabilitate pentru arabil, fiind pe un relief colinar şi cu note de bonitare de 41-60 de puncte. Solurile din clasa a IV-a (fertilitate slabă) au o pantă de 20-30 % şi sunt greu mecanizabile şi afectate de eroziune, fiind mai pretabile pentru pomicultură, viţă de vie şi păşuni şi au note de bonitare de 21-40 de puncte. Solurile din clasa a V-a (fertilitate foarte slabă) includ terenurile afectate de eroziune şi alunecări, excesiv de superficiale, cu reacţie acidă sau bazică necorepsunzătoare pentru arabil, pomiculutră şi viţă de vie iar notele de bonitare sunt de 0-20 de puncte.

II.B. Cadastrul forestier

Acest cadastru se realizează pr ocoale silvice şi constă în inventarierea şi evidenţa fondului forestier, bazate pe măsurătorile grafice efectuate pe planurile topografice şi a celor topografice. Acestea se actualizează pe măsura intervenţiilor efectuate prin amenajările silvice. Cadastrul forestier cuprinde: planurile topografice (1:5000 sau 1:10000 fiind codificate, de ex. UPIV8d) a unităţilor silvice de producţie (UPIV), parcelelor (8) şi a unităţilor amenajistice (d) repartizarea pe bazine topografice şi trupuri parcelarea pe specii parcelarea pe proprietate bonitarea pedologică numele proprietarului registrele de evidenţă cuprinzând: limitele proprietăţii, dimensiunile, forma şi expoziţia parcelelor şi a trupurilor, tipul de pădure cu precizarea speciei, vârstei, funcţiei şi a zonelor degradate, tipul degradării, mişcarea suprafeţelor din fondul forestier, situaţia suprafeţelor npe grupe funcţionale şi categorii de folosinţă

II.C. Cadastrul apelor

Acesta realizează inventarierea şi evidenţa sistematică cantitativă şi calitativă a apelor de suprafaţă (statice sau dinamice), a apelor maritime interioare şi teritoriale şi alte menţiuni (caracteristici naturale ale apelor, lucrări hidrotehnice existente, folosinţele apelor, lucrări de protecţie a calităţii şi cantităţii apelor) Astfel, sunt idenftificate: suprafaţa luciilor de aqpă albia minoră albia majoră ostroave braţe moarte zone cu prundiş suprafeţe ocupate cu lucrări de consolidare, epiuri (construcţie hidrotehnică în formă de dig, aşezată transversal în albia unui curs de apă, cu un capăt încastrat în mal, epiul servind la regularizarea cursului de apă şi apărarea malurilor) şi lucrări de apărare. Lucrările cadastrale sunt evidenţiate pe bazine hidrografice şi nominalizate pe direcţia amonte-aval pe hărţi la scara 1.25000. Există un Atlas cadastral al apelor din România cu 2 volume

II.D. Cadastrul imobiliar-edilitar

Se realizează la nivel de localitate şi unităţi administrative de bază (municipii, oraşe, comune, sate), având ca scop principal inventarierea tehnico-imobiliară, economică şi juridică a spaţiilor construite şi utilităţilor necesare (alimentare cu apă, gaze naturale şi energie; linii telefonice; reţea de comunicaţie; staţii de pompare; alte instalaţii publice), fiind reprezentate pe planuri la scările 1:500 sau 1:1000. Fundamnetul pentru acest cadastru este cadastrul general şi cărţile funciare, având 3 elemente de bază: planul cadastral, registrele cadastrale şi fişa bunului imobil. Fişa bunului imobil este de bază, avnd menţionate: destinaţia iniţială în cazulş când este diferită de folosinţa actuală folosinţa actuală predominantă regimul de înălţime (pentru o clădire cu 7 nivele se notează A6) numărul de subsoluri structura de rezistenţă, stabilită prin indici de cartare: – – – – – – – –

A (clădiri de zidărie durabilă, structură de rezistenţă din beton armat sau metalică şi planşee din beton armat) B (clădiri din zidărie protantă, fără structură de rezistenţă şi planşee din beton armat sau lemn) C (clădiri din lemn cu fundaţie din beton sau piatră) D (clădiri din paianţă, pământ sau chirpici) m (magazie cu findaţie din beton) gj (garaj din zidărie cu fundaţie din beton) gr (grajd din zidărie) w (latrine din zidărie)

fundaţia se consemnează astfel: – – – –

B (beton) P (piloţi) R (radier) L (lemn)

pereţii se indică astfel: – – – – – – –

CP (cadre beton armat) D (diafragmă) L (lemn) P (paianţă şi chirpici) PM (panouri mari) ZP (zidărie portantă) A (altele)

acoperişul din: – – – – – – – –

AZ (azbociment) B (bituminos) OL (olane) S (şiţă) SD (şindrilă) T (ţiglă) TB (tablă) A (altele)

încalzirea în funcţie de combustibil sau sursa utilizată dotări edilitare: apă, canalizare, energie electrică, gaze, telefon starea construcţiei: – foarte bună (clădiri de maximum 20 de ani din materiale durabile, completb echipate, fără a necesita reparaţii) – bună (clădiri de maximum 20-50 de ani, din materiale durabile, complet echipate şi care necesită maximum 10 % lucrări de îmbunătăţire) – medie (pentru clădiri de maximum 50 de ani, din materiale durabile, incomplet echipate şi celelalte clădiri cu vechime mai mare de 20 de ani) – degradată (clădiri din materiale durabile sau care nu necesită mai mult de 30-50 % reparaţii) – insalubră (clădiri care nu mai corespund folosinţei şi cu pericol în exploatare) – ruină (clădiri care impun demolarea)

anul constrrucţiei (aici se ia în considerare anul când au fost realizate fundaţia, pereţii şi acoperişul) tipul de proprietate tip de capacitate în funcţie de categoria în care se încadrează clădirea număr de persoane zona seismică, încadrarea făcându-se pe 6 zone (de la A la F) în conformitate cu normativul P 100-92 (proiectarea antiseismică a construcţiilor)

II.E. Cadastrul lucrărilor speciale Aici sunt incluse lucrările miniere, petroliere, căile ferate, căile rutiere, amenajările portuare, zonele industriale, zonele protejate şi terenurile cu destinaţie specială (linii de apărare, baze militare) şi cuprinde: construcţii, instalaţii, lucrări de artă, apărare şi protecţie etc.

II.F. Întreţinerea lucrărilor de cadastru

Cuprinde totalitatea operaţiunilor de corelare a documentelor cadastrale cu realitatea. Planurile, registrele cadastrale şi anexele la partea a I-a a cărţii funciare se ţin la zi, în conformitate cu documentaţiile cadastrale întocmite pentru înscrierea actelor şi faptelor juridice, în baza cererilor şi omunicărilor făcute potrivit legii. Actualizarea cadastrelor de specialitate se face după sepcificul fiecăruia: cadastrul agricol, forestier şi studiile pedologice se reactualizează la 10 ani; lucrările de cadastru viticol se reactualizează la 2 ani pentru soiurile de viţă de vie de vin nobil; studiile agrochimice se reactualizează la 4 ani

Publicitatdea imobiliară Se fundamentează pe sistemul de evidenţă a cadastrului general şi are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele din acelaşi teritoriu administrativ, fiind efectuată de OTCPI pentru imobile situate în raza de activitate a acestora. Cărţile funciare întocmite şi numerotate pe teritoriul administrativ al fiecărei localităţi formează registrul cadastral de publicitate imobiliară al acestui teritoriu, care s eţine de BTCPI, în a cărui rază de activitate se găseşte imobilul respectiv. Registrul cadastral este întregit cu: un registru de intrare, planul cadastral, registrul cadastral al imobilelor (numărul cadastral al imobilelor şi numărul de ordine al cărţilor funciare în care sunt înscrise; indexul alfabetic al proprietarilor; mapă pentru păstrarea cererilor de înscriere şi a înscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse înscrierii).

Cartea funciară este alcătuită din titlu şi trei părţi: titlu (indică numele cărţii funciare şi numele localităţii în care este situat imobilul) partea a I-a (descrierea imobilelor): numărul de ordine şi numărul cadastral al imobilului; suprafaţa imobilului; destinaţia; categoriile de folosinţă şi construcţiile existente; planul imobilului cu vecinătăţile, descrierea imobilului şi inventarul de coordonate al amplasamentului, separat pentru fiecare imobil, toate cosntituind anexă la partea a I-a întocmită în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordinul directorului ANCPI partea a II-a (înscrierile privind dreptul de proprietate): numele proprietarului; actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului nde proprietate, precum şi menţionarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept; strămutările proprietăţii; servituţile constituite în folosul imobilului; faptele juridice; drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum şi acţiunile referitoare la proprietate; orice modificări, îndreptări sau însemnări în titlu, partea a I-a sau a II-a a cărţii funciare, referitoare la înscrierile făcute. Partea a III-a (înscrieri pentru dezmembrămintele dreptului de proprietate şi sarcini): dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinţă, habitaţie, servituţile în sarcina fondului aservit, ipoteca şi privilegiile imobiliare, precum şi locaţiunea şi cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani; faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum şi acţiunile privitoare la drepturile reale înscrise în această parte; sechestrul, urmărirea imobilului sau însemnări rferitoare la înscrierile făcute în această parte.

Dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în catea funciară pe baza actului prin care s-a constituit ori s-au transmis în mod valabil. Înscrierile sunt de trei feluri: intabularea (înscrierea definitivă a drepturilor reale) înscrierea provizorie a drepturilor reale sub rezerva justificării ulterioare notarea (înscrierea drepturilor personale, a actelor şi faptelor juridice referitoare la starea şi capacitatea persoanelor, acţiunilor şi căilor de atac în justiţie, precum şi a măsurilor de indisponibilizare, în legătură cu imobilele din cartea funciară).

Înscrierile în cartea funciară devin opozabile faţă de terţi de la data înregistrării cererii, ordinea înregistrăii cererii determinând rangul înscrierii. Cererea de înscriere în cartea funciară se depune la BTCPI, împreună cu înscrisul original, sau copie legalizată a acestuia, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere este cerută. Dacă registratorul admite cererea, el dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, dacă înscrisul îndeplineşte următoarele condiţii: este încheiat cu respectarea foremelor prescrise de lege indică numele părţilor individualizează imobilul printr-un identificator unic este scris în limba română sau are traducere legalizată este însoţit de copia extrasului de carte funciară pentru autentificare sau de certificatul de sarcini pe baza căruia s-a întocmit actul. Încheierea cuprinde: determinarea dreptului sau faptului indicarea numărului cadastral al imobilului şi al cărţii funciare, precum şi a părţii cărţii în care urmează să se facă înscrierea indicarea poziţiilor radiate şi numele celui care în favoarea/împotriva căruia s-au făcut înscrisurile, indiferent de natura acestora.