Cercetari-arheologice-iv-1981.pdf

biblioteca

[eue]

'-muieoldgică-

Muzeul National de Istorie 1

MERC Ε T A R I

0RHEOLOGICE

www.mnir.ro

Muzeul Naţional de Istorie

rv Redactori coordonatori: Prof. d r . F L O R I A N GEORGESCU V A L E R I U L E A H U j d r . L U C I A M A R I N E S C U , d r . L U C I A N CHIŢESCU

β

O

m

B U C U R E Ş T I 19 8 1

www.mnir.ro

S e c r e t a r de r e d a c ţ i e i A L . D . V A S I L E Desenet E U T E R P I A P E T R A C H E , E L E N A B E C H E Ş , DOMNIŢA R A F A I L I D I S Copertai ELENA BECHES T r a d u c e r i i P A U L A O O R N E S C U , M A R I A VORN1CU

M a t e r i a l e l e a r h e o l o g i c e p u b l i c a t e t h aoeat Tolam a a f o s t r e s t a u r a t e £h l a b o r a t o a r e l e M u z e u l u i N a t i o n a l de I s t o r i e a l R . S «România

www.mnir.ro

I N T R O D U C E R E

"Cercetări arheologioe", serie editorials' cu p r o f i l e i obieotire bine d e f i n i t e , publicată de M u z e u l N a t i o n a l de I s t o r i e a l R e p u b l i c i i Soo i a l i s t e România a a j u n s , c u l u o r a r e a de f a t ă . l a a l p a t r u l e a rotam.Prin aoeasta n e - a m s i t u a t - s i d o r i m să ne menţinem - p r i n t r e instituţiile fruntaşe f h acţiunea de T a l o r i f i o a r e a investigaţiilor a r h e o l o g i o e . a r e s u l t a t e l o r obţinute p r i n s ă p ă t u r i . V o l u m u l consemnează f h t r - o p r o p o r ţ i e precumpănitoare r o a d e l e c a m p a n i e i de c e r c e t ă r i p r a c t i c a t e f h a n u l 19791 numai c f t e v a r a p o a r t e aduo l a cunoştinţă date Înregistrate i n a n i a n t e r i o r i . A o t l v l i a t e a de p r e l u o r a r e a m a t e r i a l e l o r e i de e l a b o r a r e a t e x t e l o r pe c a r e Îs publicăm aoum s - a d e r u l a t , f i r e s c , fin a n u l 1 9 8 0 . A m adus asemenea prealabili c r o n o l o g i o e d e o a r e c e e l e fixează c a d r u l oe s - a d o r e d i t o u d e o s e b i r e f a n T o r a b i l u r m ă r i r i i o b i e c t i v e l o r a r h e o l o g i o e c e n e - a u s t a t f h fatăi pe de o p a r t e , a n i v e r s a r e a împlinirii a 2030 de a n i de l a o r o a r e a •tatălui dac i o c e n t r a l i z a t v i independent condus de B u r e b i s t a | pe de a l t a , d e s f ă v u r a r e a l a B u c u r e ş t i , f h august 1 9 8 0 , a l u c r ă r i l o r c e l u i de s i X V - l e a C o n g r s s i n t e r n a t i o n a l de ştiinţe i s t o r i c e . Amfhdouă evenimentele a u iscat,oum se ş t i e , o r e r i t a b i l ă e f e r v e s c e n ţ ă c r e a t o a r e f h r f h d u r i l e i s t o r i o i l o r şi a r ­ h e o l o g i l o r d i n p a t r i a n o a s t r ă . A s p e o t e ş i p r o b l e m e noi, i m p l i c a t e de des-r v o l t a r e a multimilenară a s o c i e t ă ţ i i d i n spaţiul c a r p a t o - d a n u b i a n o - p o n t l o , au fost a b o r d a t e ş i c l a r i f i c a t e , i a r m a r i l e a d e v ă r u r i a l e I s t o r i e i n o a s t r e au obţinut argumente s u p l i m e n t a r e p e n t r u fundamentarea l o r . I n această însufleţită ş i fecundă ambianţă ştiinţifică, indicaţiile o f e r i t e tuturor c e ­ l o r cc activează* pe tăr finul c e r c e t ă r i i t r e o u t u l u i n o s t r u de o ă t r e tovar㬠şul N i c o l a e C e a u ş e s c u au o o n s t i t u i t îndreptar u i o e l m a i p r e ţ i o s , garanţie, cea m a i sigură p e n t r u j u s t a o r i e n t a r e a e f o r t u r i l o r i n v e s t i g a t o r i i . A t f t fnj cuvîhtul r o s t i t l a f h t f l n i r e a o u reprezentanţii o a m e n i l o r de ştiinţă dindon m e n i u l i s t o r i e i ( l a 27 m a i ) , c i t ş i f h m e s a j u l a d r e s a t C o n g r e s u l u i i n t e r ­ naţional de ştiinţe i s t o r i c e ( l a 10 august 1 9 8 0 ) , s e c r e t a r u l g e n e r a l s i p a r t i d u l u i , p r e ş e d i n t e l e ţ ă r i i a f i x a t cu exemplară c l a r i t a t e , p r e o i a i e şi conoiziune p r i n c i p i i l e t e o r e t i c e , p o l i t i c o - i d e o l o g i c e , o b i e c t i v e l e m a j o r s ale i s t o r i o g r a f i e i r o m â n e ş t i , s a r c i n i l e p r i o r i t a r e f h a c t u a l a etapLPenfaru a r h e o l o g i i d i n p a t r i a noastră i n d i c a r e a u n o r o b i e c t i v e oum s f h t i snhUnVi r e a v e c h i m i i c u l t u r i i m a t e r i a l e şi s p i r i t u a l e pe t e r i t o r i u l ţ ă r i i n o a s t r e | s t u d i e r e a c e l o r m a i de seamă momente ş i monumente ale oiviliBeţiei şi i s ­ t o r i e i t r a c o - g e t o - d a c i l o r ; r e l i e f a r e a p u t e r n i c e i f h f l o r i r i eoonomioo-so c l a i e a s t a t u l u i dao f h t i m p u l l u i B u r e b l s t a ş i D e c e b a l | s t u d i u l o o n t a c t e l o r ş i î h r î u r i r i l o r r e c i p r o c e d i n t r e c i v i l i z a ţ i a g e t o - d a c ă şi civilizaţiile a l t o r popoare a n t i c e ; i n v e s t i g a r e a p r o c e s u l u i de împletire a c i v i l i z a ţ i i 1

1

V

www.mnir.ro

l o r d a c ă şi romană, după c u c e r i r e a u n e i părţi a D a c i e i de c ă t r e r o m a n i ; sau s t u d i u l continuităţii p o p o r u l u i român pe t e r i t o r i u l D a c i e i şi r e l i e ­ f a r e a n i v e l u l u i său de d e z v o l t a r e , s u p e r i o r faţă de a c e l a a l populaţiilor m i g r a t o a r e - asemenea o b i e c t i v e conturează u n p r o g r a m de acţiune amplu şi c u p r i n z ă t o r , m a i a l e s , axat po ceea ce î n t r - a d e v ă r e s t e esenţial şi s t r i n g e n t n e c e s a r p e n t r u a obţine p r o g r e s e în c u n o a ş t e r e a i s t o r i e i s t r ă ­ v e c h i ş i v e c h i a României. C o n s t i t u i e p e n t r u n o i p r i l e j de satisfacţie să consemnăm c ă multe d i n t r e o b i e c t i v e l e e n u m e r a t e m a i înainte au s t a t ş i f h atenţia s p e c i a l i ş t i ­ l o r d i n M u z e u l Naţional de I s t o r i e a l R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e România ş i c ă o a t a r e r e a l i t a t e se r e f l e c t ă c u prisosinţă f h p a g i n i l e c e l u i de a l p a t r u l e a volum a l s e r i e i " C e r c e t ă r i arheologice *. R e f e r i n d u - n e l a conţinutul l u o r ă r i i de f a ţ ă , ne exprimăm ş i de a¬ c e a s t ă dată c o n v i n g e r e a c ă c o l e c i n c i s p r e z e c e r a p o a r t e de săpături l n s e r i a t e , deopotrivă c u s t u d i i l e ş i n o t e l e p u b l i c a t e f h p a r t e a doua a v o ­ l u m u l u i v o r m a r c a o oontribuţie adusă l a d e z v o l t a r e a c e r c e t ă r i l o r a r h e o ­ l o g i o e f h ţara n o a s t r ă , l a p r o g r e s u l a r h e o l o g i e i r o m â n e ş t i . întocmai c a f h o a z u l p r e c e d e n t e l o r volume ,nouă ne r e v i n e acum p l ă ­ c u t a î n d a t o r i r e de a semnala c i t i t o r u l u i oeea ce a p a r e m a i i n t e r e s a n t , 1 n e d i t ş i m a l i m p o r t a n t f h f i e c e r a p o r t de săpături s a u s t u d i u . R a p o r t u l a s u p r a c a m p a n i e i do săpături efectuate l a A r i u ş d j u d e ţ u l C o v a s n a , r e f l e c t ă p r e o c u p a r e a M u z e u l u i Naţional de I s t o r i e a l R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e România de a f i p a r t i c i p a n t f h e f o r t u r i l e de i n v e s t i g a r e a ce­ l o r m a i îndepărtate c i v i l i z a ţ i i c a r p a t o - d a n u b i a n o - p o n t i c e , rellefînd n u numai v e c h i m e a l o r d e o s e b i t ă , d a r , d e o p o t r i v ă , c a r a c t e r u l avansat pe care l - a u avut oomparativ ou alte civilizaţii străvechi d i n E u r o p a . In c a z u l de faţă e s t e v o r b a de î n s ă ş i c u l t u r a de t i p C u o u t e n i - A r i u s d nnanini a p r e c i a t ă d r e p t una d i n t r e c e l e m a i străluoite manifestări d i n epoca pie-* t r e i şlefuite de pe întregul c o n t i n e n t . I n t e r e s u l d e s c o p e r i r i l o r efeotuate în 1979 l a A r i u ş d p a r e a f i d e o s e b i t de m a r e dacă ţinem seama c ă a u t o r i i semnalează u n o o m p l e x - a t e l l e r de p r e p a r a r e ş i de a r d e r e a o e r a m i c i i , deocamdată c u o a r i e r e s t r f h s ă . E s t e adevărat că, f h campania despre c a r e r e l a t e a z ă r a p o r t u l , c o m p l e x u l n u a putut f i i n t e g r a l d e z v e l i t , d a r , o r i c u m , ' d e s c o p e r i r e a comunicată e s t e de o v a l o a r e ieşită d i n o o m u n . R e z u l t a t e v a l o r o a s e comunică ş i r a p o r t u l a s u p r a s ă p ă t u r i l o r de 1 * G i u r c a n i , judeţul Vaslui^.Semnalăm, f h p r i m u l r î n d , g r u p u l de m o r m i n t e de o c r u , ţ i n î h d seamă de I n t e r e s u l m a j o r pe o a r e a c e s t e a f l prezintă dată f i i n d s i t u a r e a l o r f h a n s a m b l u l r e a l i t ă ţ i l o r de o r d i n i s t o r i c ş i c u l t u r a l - e t n i c , c a r e a dus f h c e l e d i n urmă,. în etapa finală a e n e o l i t i c u l u i şl f h p e r i o a d a de tranziţie o ă t r e epoca b r o n z u l u i , l a f o r m a r e a ş i pe t e r i t o ­ r i u l României a t r a c i l o r t i m p u r i i . Numărul m o r m i n t e l o r do a c e s t t i p este f h p r e z e n t r e l a t i v c r e s c u t , d a r c h i a r a s t f e l e l e materializează o d o c u ­ mentaţie fhcă d e p a r t e de a f i sufioientă, p r i n r a p o r t c u d e n s i t a t e a l o r f h spaţiul o a r p a t o - d u n ă r e a n ş i faţă de p r o b l e m e l e d i f i c i l e , d a r I m p o r t a n t e , pe c a r e c e r c e t a r e a l o r o i m p l i c ă . Iată de c e i d e n t i f i c a r e a u n o r n o i a s e ­ menea mărturii l a G i u r c a n i n u poate f i d e c f t binevenită.Din r a p o r t u l s â 1

VI

www.mnir.ro

păturilor de pe şantierul menţionat semnalăm a p o i v a l o a r e a d e s c o p e r i r i i u n o r m o r m i n t e aparţinfnd sarmaţilor t i m p u r i i , d i n s e c . I - Π e . n . , d e o a r e ­ ce m o r m i n t e l e iniţiale a l e c o n t a c t e l o r d i n t r e aceste populaţii şi a u t o h ­ t o n i sîht thcâ puţin cunosoute şi d e s l u ş i t e . în 1 9 7 9 , M u z e u l Naţional de I s t o r i e a l R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e R o m â ­ n i a a o r g a n i z a t o nouă campanie de săpături l a B r a n e ţ , judeţul O l t . Faţă de r a p o a r t e l e de săpături p r e c e d e n t e , c a r e au comunicat o u d e o s e b i r e d e s o o p e r i r i de t i p Coţofeni - I m p o r t a n t e şi d e j a a s i m i l a t e de a r h e o l o g i a românească - , r a p o r t u l p u b l i c a t l h v o l u m u l de faţă f a c e cunoscute m a i a l e s v e s t i g i i aparţinfnd c u l t u r i i G l i n a . S f h t e m convinşi oă specialiştii v o r s e s i z a de îndată i n e d i t u l m u l t o r a d i n t r e ele ş l c ă , datorită l o r , c u ­ n o a ş t e r e a a o e s t o r c u l t u r i de l a începutul e p o c i i b r o n z u l u i v a putea f i dusă m a i d e p a r t e . S t u d i u l monumentelor c e l o r mal c a r a c t e r i s t i c e ale civilizaţiei t r a ­ c i l o r de pe t e r i t o r i u l României, o ă t r e c a r e n e - a îndrumat însuşi s e c r e ­ t a r u l g e n e r a l a l p a r t i d u l u i , tovarăşul N i o o l a e C e a u ş e s c u , a o o n s t i t u i t o p r e o c u p a r e de oăpetenie a c o l e c t i v u l u i de a r h e o l o g i a i M u z e u l u i N a ţ i o ­ n a l . I n v o l u m u l de faţă f a p t u l se r e f l e o t ă f h d a t e l e pe o a r e l e comunică r a p o a r t e l e de l a D a l a , j u d . G i u r g i u , P e t r i ş o r u - R a c o v i ţ e n i , j u d . B u z ă u ş i Preuţeşti, j u d . S u o e a v a . L a D a l a , f h judeţul G i u r g i u , săpăturile au d e s c o p e r i t o a ş e z a r e · purtătorilor c u l t u r i i T e i - m a n i f e s t a r e a c i v i l i z a ţ i e i d i n epoca b r o n z u ­ l u i , o u u n p u t e r n i c c a r a c t e r p r o p r i u , apreciată ş i ea d r e p t una d i n t r e c r e a ţ i i l e o e l e m a i t i p i c e a l e t r a c i l o r de l a n o r d u l D u n ă r i i . Materialele r e o o l t a t e îmbogăţesc r e p e r t o r i u l u n e l t e l o r ş i c e r a m i c i i a c e s t e i o u l t u r i ş i oferă s u g e s t i i n o i o u r e f e r i r e l a i s t o r i a t r i b u r i l o r d i n zona centrală a Munteniei. M a i v a l o r o a s e fhoă a p a r r e z u l t a t e l e săpăturilor p r a c t i c a t e l a P e t r i ş o r u , comuna R a o o v i ţ e n i , judeţul B u z ă u . P r o p r i u - z i a , s i c i n u a f o s t identificată o aşersare t r a c i c ă , o i l o c u i r e a u n e i populaţii i n t r u s e , d e c a ­ r a c t e r r ă s ă r i t e a n , c a r e se a ş e a z ă f h părţile de n o r d - e s t ş i de e s t a l e M u n t e n i e i ş i r i n e f h c o n t a c t o u t r a o i i de pe t e r i t o r i u l R o m â n i e i . E s t e doar un moment, o secvenţă d i n fenomenul e t n i c ş i c u l t u r a l pe c a r e s p e c i a l i ­ ştii î l n u m e s c ' ' p r e l i m i n a ri i l e c o n t i n e n t a l e a l e m a r i l o r imigraţii e g e i c e " , f i i n d v o r b a de d e p l a s ă r i l e masive a l e u n o r populaţii c a r e , deocamdată l a n i v e l u l s e c a i X T V - l e a î . e . n . - p ă t r u n d f h spaţiul c a r p a t o - d a n u b l a n o p o n t i o . S t u d i u l a c e s t u i fenomen este de o e l m a i m a r e i n t e r e s - ş l d i n a oest p u n c t de v e d e r e f ă r ă îndoială o ă d e s c o p e r i r i l o r de l a R a c o v l ţ e n l P e t r i ş o r u l i se v a a o o r d a toată atenţia c u v e n i t ă . C f t p r i v e ş t e d a t e l e comunicate f h r a p o r t u l a s u p r a c e r c e t ă r i l o r de l a P r e u ţ e ş t i , j u d . S u o e a v a , e l e se r e f e r ă l a c i v i l i z a ţ i a t r a o i c ă d e - a c u m pe d e p l i n constituită, l a n i v e l u l p r i m e i e p o c i a f i e r u l u i . A u t o r i i ş i - a u c o n ­ centrât a t e n ţ i a - a t î t în t i m p u l l u c r u l u i d i n t e r e n , o f t ş i l a r e d a c t a r e a o b s e r v a ţ i i l o r ş i o o n o l u z i i l o r l o r - a s u p r a s i s t e m u l u i de a p ă r a r e a l a ş e ­ z ă r i i . E x i s t e n t a v a l u l u i de pămfht de l a P r e u ţ e ş t i ne a t r a g e atenţia - c a şi a l t e monumente de a c e s t f e l - f i e c ă s o c i e t a t e a l o c a l ă t r a v e r s a o etapă de r e s t r i ş t i , f i e c ă ea e v o l u a , f h condiţii s p e c i f i c e , c ă t r e f o r m e de or-*

vn

www.mnir.ro

g a n i z a r e de t i p u l aşa-numitei " d e m o c r a ţ i i m i l i t a r e " . Cum au s u g e r a t d e j a . în 1979, an pregătitor p e n t r u m a r e a a n i v e r ­ s a r e a s t a t u l u i d a c i c c e n t r a l i z a t s i independent condus de B u r e b i s t a , u n loo a p a r t e l - a u avut săpăturile e f e c t u a t e p e n t r u c e r c e t a r e a monumente­ l o r de cultură materială s i spirituală d i n a doua e p o c ă a f i e r u l u i , p r o p r i i c i v i l i z a ţ i e i g e t o - d a c e . C i t i t o r i i v o l u m u l u i de fată v o r g ă s i , p r i n u r m a r e , date n o i s i i n t e r o s a n t e c u r e f e r i r e l a a c e s t d o m e n i u . în r a p o r t u l de l a D a l a , judeţul G i u r g i u , este a s t f e l comunicată d e s ­ c o p e r i r e a u n o r m o r m i n t e de i n c i n e r a t i e d i n p e r i o a d a L a t e n e t i m p u r i e , f h c a r e i n v e n t a r u l c a r a c t e r i s t i c s u r p r i n d e deopotrivă mărturia c o n t a c t e l o r d i n t r e s t r ă m o ş i i n o ş t r i ş i o i v i l l z a t i a g r e a c ă de t i p h e l l e n l s t i o . Cu mult mai cuprinzătoare şi mai c a r a o t e r i s t i c e a p a r rezultatele n o i l o r săpături a r h e o l o g i c e p r a c t i c a t e f h bineounoscuta staţiune g e t o daoă de l a P o p e ş t i - M i b ă i l e ş t i , j u d e ţ u l G i u r g i u . I d e n t i f i c a r e a p r e o i s ă a mai m u l t o r n i v e l u r i de l o c u i r e , bogăţia ş i v a r i e t a t e a i n v e n t a r u l u i , f a c t u r a s a a t e s t f h d u n s t a d i u n e t a v a n s a t de d e z v o l t a r e a c o l e c t i v i t ă ţ i i de a c o l o , o a r e se c a r a c t e r i z e a z ă c a u n c e n t r u e c o n o m i c , m e ş t e ş u g ă r e s c ş i de s c h i m b , d a r , d e o p o t r i v ă , ş i oa c e n t r u p o l i t i c - toate aoestea d e m o n s t r e a ­ ză c ă d e s c o p e r i r i l e de l a P o p e ş t i fhcă p o t susţine i p o t e z a l o c a l i z ă r i i a l o i a A r g e d a v e i , una d i n t r e c a p i t a l e l e m a r e l u i r e g e B u r e b i s t a . Pe un p l a n m a i r e s t r f h s , c a r a c t e r i z f h d ş i u n a l t f a o i e s a l c i v i l i z a ­ ţiei g e t o - d a c e - p r o d u s a l u n e i s o c i e t ă ţ i m e r e u m a i structurată economic, ş i s o c i a l , fhcepfnd de pe l a 400 î . e . n . - se situează d e s c o p e r i r i l e de l a I f e t r i ş o r u - R a c o v i ţ e n i , p u n c t u l " U l m i i l u i Ţ î r l e a " , este l o c u i r e a m a i m o ­ destă a u n e i m i c i c o l e c t i v i t ă ţ i , f h c a r e m o d u l de viaţă ş i fenomenele de cultură c r e a t e a u an e v i d e n t o a r a o t e r r u s t i c . î n f i n e , de m a r e i n t e r e s a p a r d e s o o p e r i r i l e d a c i c e de l a C ă l i n e ş t i , j u d . M a r a m u r e ş , aparţinihd u n e i c o l e c t i v i t ă ţ i băştinaşe o e - ş i d u c e a e x i s ­ tenţa - de asemenea, de c a r a c t e r r u s t i o - l a p e r i f e r i a l u m i i şi c i v i l i z a ­ ţiei r o m a n e implantată f n D a c i a după r ă z b o i u l d i n 1 0 5 - 1 0 6 e . n . E s t e fhcă o mărturie adusă continuităţii d a c i c e f h spaţiul carpato-dunărean după i n s t a u r a r e a ocupaţiei r o m a n e - fhcă o dovadă a s i m b i o z e i d a c o - r o m a n e · C e r c e t ă r i l e c a r e v o r c o n t i n u a pe a c e s t şantier v o r adăuga d e s i g u r noi, elemente d e f i n i t o r i i p e n t r u această r e a l i t a t e majoră a i s t o r i e i n o a s t r e de l a începutul m i l e n i u l u i I e . n . S t u d i u l f o r m e l o r de c i v i l i z a ţ i e romană d i n D a c i a - o b i e c t i v i n c l u s , şi e l , f n p r o g r a m u l 4® a c t i v i t a t e a r h e o l o g i c ă a M u z e u l u i Naţional de I s t o ­ r i e a l R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e România - s - a m a t e r i a l i z a t f h a n u l 1979 în­ d e o s e b i p r i n o e r o e t ă r i l e de l a M i o i a (comuna V e ţ e l ) , judeţul H u n e d o a r a . D i n t r e d a t e l e c o n s i s t e n t e a l e r a p o r t u l u i ' d e săpături reliefăm p r e c i z a r e a a două etape f h existenţa c a s t r u l u i m i l i t a r de a c o l o , s t a b i l i r e a d i m e n s i ­ u n i l o r a c e s t u i a şi p r e c i z a r e a u n o r elemente de fortificaţie pfhă f h p r e ­ zent m a i puţin i n v e s t i g a t e , cum s f h t t u r n u r i l e de curtină şi de o o l ţ . L a toate a c e s t e a se adaugă ş i un bogat i n v e n t a r a r h e o l o g i e , c e v a c o m p l e t a în c h i p b i n e v e n i t c o l e c ţ i i l e şi expoziţia permanentă a l e M u z e u l u i Naţional^ , C e r c e t a r e a e t a p e i f i n a l e , d e c i s i v e a p r o c e s u l u i de f o r m a r e a p o p o ­ r u l u i român nu p u t e a , d e s i g u r , s ă l i p s e a s c ă . d i n _ p r e o c u p ă r i l e . n o a s t r e . VIU

www.mnir.ro

Mărturie - o b i e c t i v u l e x p l o r a t fa c a d r u l şantierului n a t i o n a l T u r n u M ă ­ g u r e l e , pe t e r i t o r i u l comunei G r o j d i b o d u , judeţul O l t , f n p u n c t u l " F e r m a l u i M a r i n e s c u " . Locuinţele de t i p D r i d u d e s c o p e r i t e a i c i , m a t e r i a l u l c e ­ r a m i c pe c f t de i n t e r e s a n t , pe atft de c a r a c t e r i s t i c se adaugă documen­ taţiei d e j a e x i s t e n t e , confirmîhd fără putinţă de r e p l i c ă etnogeneza r o ­ mână n i c ă i e r i a l t u n d e v a decît pe întinsele pămîhturi c a r p a t o - d a n u b i a n o pontice. Următoarele c i n c i r a p o a r t e de s ă p ă t u r i , c a r e s i î n c h e i e , de a l t f e l , p r i m a p a r t e a v o l u m u l u i n o s t r u , r e f l e c t ă p r o g r a m u l bogat a l Muzeului Naţional de I s t o r i e a l R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e România pe tărfmul a r h e o l o ­ g i e i m e d i e v a l e . A ş a cum arătam şi altădată, am f o s t ş i rămihem stator­ nic preocupaţi de a c o m p l e t a informaţia s o r i s ă r e f e r i t o a r e l a f e u d a l i s ­ mul r o m â n e s c , p r i n d a t e l e - adesea d i n t r e c e l e m a i c o n s i s t e n t e ş l s e m ­ n i f i c a t i v e - pe c a r e l e o f e r ă e x p l o r ă r i l e a r h e o l o g i c e . R a p o r t u l a s u p r a c e r c e t ă r i l o r e f e c t u a t e în 1977 îh a ş e z a r e a feudală de l a Mănăstirea B o d r o g , judeţul A r a d , face a s t f e l cunoscute v e s t i g i i d i n s e c a i X I I - l e a . Dacă avem îh vedere c ă această perioadă este încă puţin studiată, v a l o a r e a documentară a m a t e r i a l e l o r p u b l i c a t e se impune de l a sine. Date c u d e o s e b i r e i n t e r e s a n t e ş i v a l o r o a s e l e furnizează raportuţ a s u p r a săpăturilor de l a cetatea T u r n u ( T u r n u M ă g u r e l e ) , judeţul T e l e - t o rm a n . N o i l e c e r c e t ă r i l a acest i m p o r t a n t o b i e c t i v m e d i e v a l confirmă r i d i c a r e a s a îh a doua jumătate a s e c a i X I V - l e a , în a n i i de g l o r i o a s ă ş i e r o i c ă domnie a i l u i M i r e ea c e l B ă t r f h , preoizîhd totodată oă n u a e x i s t a t a i c i , a n t e r i o r , n i c i o fortificaţie r o m a n ă . C u a l t e c u v i n t e , l o c a l i z a r e a , î n c e r c a t ă de u n i i , l a T u r n u Măgurele a cetăţii a n t i c e T h u r r i s se c e r e considerată i p o t e z a de l u c r u n e c e s a r a f i abandonată. în 1979 au c o n t i n u a t săpăturile a r h e o l o g i c e îh a m p l u l ş l c o m p l e x u l o b i e c t i v m e d i e v a l c a r e e s t e staţiunea de l a P i u a P e t r i , j u d . I a l o m i ţ a , i d e n ­ tificată c e r t c u O r a ş u l de F l o c i . R a p o r t u l de s ă p ă t u r i , conştilnoios e l a ­ b o r a t şi bogat i l u s t r a t , face cunosoute r e z u l t a t e l e obţinute în s e c t o a r e ­ le: biserica d i n s e c . X V - X V n , necropola d i n preajma b i s e r i o i i , sectorul locuinţelor ( n r . 9 ş i 10) şi încă un complex r e l i g i o s ( " b i s e r i c a n r . 2 " ) . L h toate a c e s t e a se adaugă p r e z e n t a r e a detailată a u n u l bogat ş l s e m n i f i c a t i v m a t e r i a l c e r a m i c d i n s e c . X V - X V I I , a f l a t îh cîteva d i n t r e secţiunile d e s ­ chise pe ş a n t i e r . î n c o n t i n u a r e , sîht expuse r e z u l t a t e l e obţinute de c e r c e t ă r i l e ar­ heologice e f e c t u a t e îh v a t r a oraşului f e u d a l C u r t e a de A r g e ş . Sîhtem convinşi c ă s p e c i a l i ş t i i îh domeniu ş i i s t o r i c i i v o r a c o r d a atenţia c u v e ­ nită d e s c o p e r i r i l o r c o m u n i c a t e , ţinîhd seama c ă e l e r e f l e c t ă d e z v o l t a ­ r e a a ş e z ă r i i pe d i r e c ţ i a u r b a n i z ă r i i , de l a forme de cultură ş i de viaţă modeste pîhă l a c e l e atestîhd u n s t a d i u economic ş i s o c i a l m a t u r i z a t . în s f î r ş i t , îh r a p o r t u l a s u p r a s ă p ă t u r i l o r a r h e o l o g i c e e f e c t u a t e îh c o m p l e x u l r e l i g i o s Mănăstirea d i n Vălenii de M u n t e , judeţul P r a h o v a , r e levăm s t u d i u l minuţios a l c e l o r t r e i e d i f i c i i de acolo ι d e f i n i r e a e t a p e l o r de c o n s t r u c ţ i e , s u r p r i n d e r e a u n o r date p r i v i n d existenţa zbuciumată à IX

www.mnir.ro

aşezămfhtului, s t r f h e l e g a t de viaţa ş i a c t i v i t a t e a m a r e l u i n o s t r u i s t o r i c Nicolae I o r g a . în p a r t e a a doua a v o l u m u l u i I V " C e r c e t ă r i arheologice** sfht i n ­ serate cfteva studii şi comunicări. A u g u s t i n U l a n i c i prezintă s u c o i n t d e s c o p e r i r e a l a B e o h e t , j u d . O l t , a u n e i u n e l t e c a r a c t e r i s t i c e " c u l t u r i i de p r u n d " , d i n p a l e o l i t l o u l infe­ r i o r , c o m p l e t i h d a s t f e l s e r i a de d i f u z i u n e pe t e r i t o r i u l României a a c e s ­ t e i manifestări i n i ţ i a l e de existenţă ş i cultură umană. C u i n t e r e s sfhtem c o n v i n ş i oă v a f i p r i m i t s t u d i u l i n t i t u l a t " F o r m a ­ ţiuni u n i o n a l - t r i b a l e s a u formaţiuni s t a t a l e ? " . Tema i h discuţie este a¬ c e e a a s t r u o t u r i l o r s o c i a l e ş i p o l i t i c e a l e g e t o - d a c i l o r îh perioada c a r e a p a r c u r s c o n s t i t u i r e a s t a t u l u i c e n t r a l i s â t ş i independent oondus de B u ­ r e b i s t a . Faţă de o p i n i a cea m a i răspfndită f h p r e s e n t - o ă pfhă f h s e o . I î . e . n . strămoşii n o ş t r i e r a u organizaţi f h cuprinzătoare u n i u n i de tri­ b u r i şi că actul unificator a l " c e l u i m a i mare şi mai puternio dintre r e ­ g i i d i n T r a o i a " s - a făcut pe seama a c e s t o r a , p r i n s u p u n e r e a l o r - a u ­ t o r u l aduoe u n punct de v e d e r e n o u , o p i n f h d p e n t r u e x i s t e n t a s t a t u l u i l a d a c i , f h zone m a i r e d u s e ş i c u o a r a o t e r l o o a l , fhcă c e l puţin d i n s e c a i i n - l e a f . e . n . Se c o n t u r e a z ă a s t f e l , f h p r o b l e m a menţionată, p o s i b i l i t a ­ tea u n e i c o n t r o v e r s e , a l c ă r u i c a r a c t e r feound a p a r e fhsă e v i d e n t o r i c u i * C o n t i n u f h d v a l o r i f i o a r e a fhsemnărilor de şantier ş l m a t e r i a l e l o r rămase i n e d i t e după d i s p a r i ţ i a r e g r e t a t u l u i a r h e o l o g Q h e o r g h e C a n » a c u z i n o , publicăm r e z u l t a t e l e c e r c e t ă r i l o r de l a C e r n i c a - M ă n ă s t i r e , d i n t r e c a r e r e l e v ă m m a i a l e s p r e c i z a r e a e t a p e l o r de c o n s t r u c ţ i e a l e d i f i c i u l u i . O p e r i e g h e z K pe v a l e a r f u l u i G l a v a o i o c p r i l e j u i e ş t e s e m n a l a r e a a 66 puncte c u d e s c o p e r i r i a r h e o l o g i o e , îmbogăţind nările i s t o r i c e a l e J u deţelor A r g e ş , Teleorman şi G i u r g i u . î n f i n e , d i n s t u d i u l "Evoluţia c e t ă ţ i i ţărăneşti de l a V l s o r i , judeţul, Braşov" subliniem v a l o a r e a argumentelor arheologice oare probează e t a p e l e de d e z v o l t a r e a c o m p l e x u l u i - de l a s i m p l a o a p e l ă de o i m i t i r , d i n v e a c u l a l Χ Π - l e a , pihă l a p u t e r n i o a fortificaţie d i n s e c X V I - X I X . Materializîhd u n e f o r t o o l e c t i v de Investigaţie a r h e o l o g i c ă , a f i r m a t o u admirabilă p a s i u n e ş i c u deplină competenţă, o e l de a l p a t r u l e a v o l u m a l s e r i e i " C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e " a p a r e f h c a d r u l manifestărilor p r i l e ­ j u i t e de s ă r b ă t o r i r e a a 2050 de a n i de l a c r e a r e a s t a t u l u i dac c e n t r a l i ­ zat ş i independent de s u b p o n d u o e r e a l u i B u r e b i s t a , eveniment de o d e o ­ sebită importanţă f h i s t o r i a multimilenară a p o p o r u l u i r o m â n . ;

P r o f . d r . F L O R I A N GEORGESCU D i r e o t o r u l M u s e u l u i Naţional de I s t o r i e a l R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e România

X

www.mnir.ro

I N T R O D U C T I O N

" R e c h e r c h e s a r c h é o l o g i q u e s " , «Arie éditoriale d o n t l e p r o f i l et l e a o b j e c t i f s sont b i e n d é f i n i s , publiée p a r le Musée N a t i o n a l d ' H i s t o i r e de l a République S o c i a l i s t e de R o u m a n i e , e s t ax-iirée a r e c l e présent ou­ vrage a u quatrième volume . C ' e s t a i n s i que n o t r e institution s ' est située e t e s s a i e de c o n s e r v e r p a r m i l e s a u t r e s i n s t i t u t i o n s s i m i l a i r e s , oette plaoe d ' é l i t e e n oe q u i c o n c e r n e l ' a c t i o n de m i s e e n v a l e u r des i n v e s t i g a t i o n s a r c h é o l o g i q u e s , d e s résultats obtenus pendant las f o u i l l e s . L e volume c o m p r e n d l a majorité des r é s u l t a t s de la oampagne archéologique de 1979 et i l - n - y - a que q u e l q u e s r a p p o r t e q u i p o r ­ tent à n o t r e connaissance des d o n n é e s e n r e g i s t r é e s avant · L ' aotlvité de mise e n v a l e u r d e s matériaux e t d ' é l a b o r a t i o n d e s t e x t e s q u ' o n p u b l i e l o i a eu l i e u , naturellement en 1980. L e s précisions chronologiques que nous f a i s o n s sont n é c e s s a i r e s p u i s q u ' e l l e f i x e n t l e c a d r e t r è s f a v o ­ r a b l e q u i nous a p e r m i s de p o u r s u i v r e nos o b j e o t i f s archéologiques ι d ' u n c ô t é l ' a n n i v e r s a i r e des 2030 ans d e p u i s l a o r e a t l o n de l ' E t a t daoe centralisé et Indépendant d i r i g é p a r B u r e b i s t a , de l ' a u t r e c ô t é l e dé­ roulement à B u c a r e s t e n août 1980 d e s t r a v a u x d u X V C o n g r e s inter­ n a t i o n a l de s c i e n c e s h i s t o r i q u e s . F a i t connu l e s d e u x événements ont provoqué une v é r i t a b l e e f f e r v e s c e n c e o r é a t r l c e p a r m i l e s h i s t o r i e n s e t archéologues de n o t r e p a t r i e . A s p e c t s et p r o b l è m e s n o u v e a u x , impliqués p a r l e développement multimillénaire de l a s o c i é t é p r é s e n t e dans l ' e s ­ pace c a r p a t h o - d a n u b i e n - p o n t i q u e ont été a b o r d é s e t o l a r l f i é s e t les g r a n ­ des v é r i t é s de n o t r e h i s t o i r e ont o b t e n u d e s a r g u m e n t s supplémen­ t a i r e s p o u r l e u r d o c u m e n t a t i o n . E n oette animée et f é c o n d e ambiance s c i e n t i f i q u e , l e s i n d i c a t i o n s que l e camarade N i o o l a e Ceausoseu a o f f e r t à ceux q u i t r a v a i l l e n t dans 'le domaine de l a r e o h e r o h e de n o t r e passé: ont r e p r é s e n t é u n guide p r é c i e u x , une g a r a n t i e s u r e p o u r l a juste' o r i e n t a t i o n d e s e f f o r t s de l ' i n v e s t i g a t i o n . T a n t dans l e d i s c o u r s pro­ noncé a l ' o c c a s i o n de l a r e n o o n t r e avec l e s représentante des hommes de soienoe q u i t r a v a i l l e n t dans l e domaine de l ' h i s t o i r e ( l e 27 m a i ) que! dans l e message a d r e s s é a u C o n g r e s i n t e r n a t i o n a l de o b j e c t i f s h i s t o r i q ­ ues ( l e 10 août 1980) l e s e c r é t a i r e g é n é r a l d u p a r t i , président d u pave, a fixé avec une o l a r t é e x e m p l a i r e , aveo p r é c i s i o n e t o e n c i s i o n les p r i n c i p e s théoriques, politico-idéologiques, les onjeotifs majeurs de l ' h i s t o r i o g r a p h i e r o u m a i n e , l e s t â c h e s p r i o r i t a i r e s pour l'étape a c t u e l l e . P o u r l e s a r c h é o l o g u e s de n o t r e p a t r i e l ' i n d i c a t i o n de c e r ­ tains o b j e c t i f s t e l s q u o i l ' a n c i e n n e t é de l a c u l t u r e matérielle et s p i r i - ' tuelle présente s u r l e t e r r i t o i r e de n o t r e p a t r i e i l ' é t u d e d e s p l u s i m e

XI

www.mnir.ro

p o r t a n t e moments et monuments de l a c i v i l i s a t i o n et de l ' h i s t o i r e des T h r a c o - G é t o - D a c e s | l a mise e n é v i d e n c e de l a f l o r i s s a n t e situation é c o n o m i c o - s o c i a l e de 1 ' é t a t dace a u temps de B u r e b i s t a et Décébele; l ' é t u d e des c o n t a c t e e t d e s I n f l u e n c e s r é c i p r o q u e s e n t r e l a c i v i l i s a t i o n g é t o - d a c e e t l e s c i v i l i s a t i o n s d ' a u t r e s peuples a n t i q u e s | l'investiga­ t i o n d u p r o c e s s u s d ' e n t r e l a c e m e n t d e s c i v i l i s a t i o n s daoe e t r o m a i n e , a p r è s l a conquête d ' u n e p a r t i e de l a D a c i e p a r l e s Romainsf ou l ' é t u d e de l a continuité d u peuple r o u m a i n s u r l e t e r r i t o i r e de l a D a c i e et la m i s e e n évidence de s o n n i v e a u de développement, s u p é r i e u r vis-à-vis de c e l u i d e s p o p u l a t i o n s m i g r a t o i r e s - des o b j e c t i f s s i m i l a i r e s i n d i q u e n t un ample et v a s t e p r o g r a m m e d ' a c t i o n orienté plutôt v e r s ce q u ' i l - y - a d ' e s s e n t i e l et impérieux n é c e s s a i r e p o u r o b t e n i r dee p r o g r e s d a n s l a c o n n a i s s a n c e de l a p r é h i s t o i r e e t de 1·histoire.ancienne de l a R o u m a n i e . C ' est une g r a n d e s a t i s f a c t i o n p o u r nous de c o n s i g n e r que de n o m ­ b r e u x o b j e c t i f s p a r m i ceux énumérés c i - d e s s u s ont attiré l'attention d e s s p é c i a l i s t e s q u i t r a v a i l l e n t a u Musée N a t i o n a l d H i s t o i r e de l a R é p u ­ b l i q u e S o c i a l i s t e de Roumanie e t que l a d i t e r é a l i t é e s t r e f l é t é e a m p l e ­ ment d a n s l e s pages d u quatrième volumme de l a s é r i e "Reoherches archéologiques". E n oe q u i c o n c e r n e l e c o n t e n u d u présent o u v r a g e noue e x p r i m o n s une f o i e de p l u e n o t r e c o n v i c t i o n que l e s quinze r a p p o r t s dea f o u i l l é e y c o m p r i s , a u s s i b i e n que l e s études e t l e s notes publiées dane l a s e ­ conde p a r t i e d u v o l u m e v o n t m a r q u e r une c o n t r i b u t i o n a u développement d e s r e o h e r c h e s a r c h é o l o g i q u e s e n n o t r e p a y s , a u p r o g r è s de l ' a r c h é o ­ logie roumaine. E x a c t e m e n t comme p o u r l e s p r é c é d e n t e v o l u m e s noue svone main­ t e n a n t l ' a g r é a b l e m i s s i o n de s i g n a l e r au l e c t e u r c e q u ' i l - y - a de p l u e i n t é r e s s a n t , inédit e t i m p o r t a n t e n chaque r a p p o r t de f o u i l l e s ou étude L e r a p p o r t s u r l a campagne d e s f o u i l l e s e f f e c t u é e s à A r i u s d - , d é p . de C o v a s n a , r e f l è t e l a p r é o c c u p a t i o n d u Musée N a t i o n a l d H i s t o i r e de l a République S o c i a l i s t e de Roumanie de p a r t i c i p e r a u x e f f o r t s d ' i n v e s t i ­ g a t i o n dee p l u e é l o i g n é e s c i v i l i s a t i o n s c a r p a t h o - d a n u b i o - p o n t i q u e e p o u r m e t t r e e n é v i d e n c e l e u r e x t r a o r d i n a i r e ancienneté a u e e i b i e n que l e u r c a r a c t è r e t r è s avancé v i s - à - v i s d ' a u t r e s c i v i l i s a t i o n s anciennes d ' E u ­ rope. D a n s l e p r é s e n t oas i l s ' a g i t de l a c u l t u r e même de t y p e C u o u t e n i A r l u s d , a p p r é o i é e unanimement comme une dee p l u e b r i l l a n t e s m a n i f e s ­ t a t i o n s de l ' é p o q u e de l a p i e r r e p o l i e s u r t o u t l e o o n t i n e n t . L ' i n t é r ê t dee d é c o u v e r t e s e f f e c t u é e s e n 197? à A r i u s d p a r a i t Être t r è s g r a n d compte t e n a n t d u f a i t que l e s a u t e u r s s i g n a l e n t u n ensemble - a t e l i e r p o u r l a p r é p a r a t i o n e t l a c u i s s o n de l a oéramique| p o u r l e mo­ ment d ' u n e a i r e r e s t r e i n t e . C ' e s t v r a i que pendant l a campagne men­ tionnée dane l e r a p p o r t , l e d i t ensemble n ' a pas p u ê t r e Intégralement d é g a g é , m a i e , de t o u t e f a ç o n , l a t r o u v a i l l e communiquée i c i a une v a l e u r absolument Inouî. Des r é s u l t a t s de g r a n d e v a l e u r sont c o m p r i s a u s s i dans l e r a p p o r t XII

www.mnir.ro

• o r l e a fouillée de G i u r c a n i , d e p . d e V a s l u i . Noue devons s i g n a l e r , p r e ­ mièrement, u n g r o u p e d e tombes à l ' o c r e , puisque c e l l e s - o i présentent un intérft m a j e u r - e n oe q u i o o n o e r n e l e u r s i t u a t i o n dans l ' e n s e m b l e des r é a l i t é s d ' o r d r e h i s t o r i q u e e t c u l t u r e l - e t h n i q u e q u i a c o n d u i t , au bout d u c o m p t e , dans l ' é t a p e f i n a l e de l ' é n é o l l t h l q u e e t d u r a n t l a pé­ r i o d e de t r a n s i t i o n v e r e l ' â g e d u b r o n z e , à l a f o r m a t i o n , s u r l e terri­ t o i r e de l a Roumanie a u s s i , des T h r a c e s a n c i e n s . Le nombre des tom­ bes de ce t y p e e s t a c t u e l l e m e n t a s s e z é l e v é m a i s ç a ne veut r i e n d i r e s u r l a matérialisation d ' u n e d o c u m e n t a t i o n l o i n d ' ê t r e suffisante p a r r a p p o r t λ l a d e n s i t é de c e l l e s - o i dans l ' e s p a c e o a r patho-danubien e t v i s - à - v i s d e s p r o b l è m e s d i f f i c i l e maie i m p o r t a n t e que l'investigation de c e l l e e - o l i m p l i q u e . V o i l à p o u r q u o i l ' i d e n t i f i c a t i o n de t e l s témoigna ges récemment d é c o u v e r t s à O i u r o a n i ne peut ê t r e que bien venue. D u r a p p o r t s u r l e s f o u i l l e s pratiquées s u r l e o h a n t i e r c i - d e s s u s men­ tionné noue s i g n a l o n s a u s s i l a v a l e u r de l a d é c o u v e r t e de quelques tombes a p p a r t e n a n t a u x S armâtes a n c i e n s des I - J J ? s i è c l e s n . è . en r a i s o n d u f a i t que l e s moments i n i t i a u x dee oontaota e n t r e oea popu­ l a t i o n s e t l e s a u t o c h t o n e s s o n t p e u connus e t o l a r l f i é e j u s q u ' à p r é ­ sont. E n 1 9 7 9 , l e Musée N a t i o n a l d ' H i s t o i r e de l a République S o c i a l i s t e de Roumanie a o r g a n i s é une n o u v e l l e o am pagne de f o u i l l é e a B x e n e t , d é p . d ' O i t . Considérant les r a p p o r t s s u r les f o u i l l e s p r é c é d e n t e s y f a i t e s q u i ont communiqué spécialement dee d é o o u v e r t e e d u t y p e C o ( o f e n i - i m p o r ­ t a n t e s e t d é j à pMsimilées p e r l ' a r c h é o l o g i e r o u m a i n e - l e r a p p o r t p u ­ blié dane l e p r é s e n t volume nous f a i t oonnaître s u r t o u t l e e v e e t l g e e a p p a r t e n e n t à l a o u l t u r e de G l i n a . Noue sommes convenons que l e s s p é c i a l i s t e s se r e n d r o n t oompte t o u t de s u i t e de l ' i n é d i t de p l u e i e u r s d é o o u v e r t e e e t q u e , moyennant c e l l e s - c i , l a oonnaiasanae de oee cul­ t u r e s datées a u début de l ' â g e d u b r o n z e , s e r a amplement augmentée* L ' é t u d e dee monumente l e s p l u s c a r a c t é r i s t i q u e s de l a c i v i l i s a t i o n des T h r a o e s s u r l e t e r r i t o i r e de l a R o u m a n i e , v e r s l a q u e l l e même le secretaire général d u p a r t i , l e camarade Nicolae Ceauşesou nous a o r i e n t é s , a formé une p r é o c c u p a t i o n prépondérante d u c o l l e c t i f d'ar­ c h é o l o g u e s d u Musée N a t i o n a l . D a n s l e présent v o l u m e oe f a i t e s t r e f l é t é p a r l e s données communiquées d a n s l e e r a p p o r t a concernant les fouillée de D a l a , d é p . d e G i u r g i u , P e t r i s o r u - R a o o v i t e n i , d é p . de B u s t t u et P r e o ţ e ş t i , d é p . d e S u c e a v a . A D a l a , dane l e département de G i u r g i u , l e e f o u i l l é e ont d é c o u v e r t un établissement dee p o r t e u r s de l a o u l t u r e de T e l - m a n i f e s t a t i o n de l a o i v i l i s a t l o n de l ' â g e d u b r o n z e , a y a n t u n f o r t o a r a o t è r e spécifique , a p p r é c i é e e l l e a u e a i comme une dee p l u e t l p i q u e s o r é a t i o n s d e e T h r a c e e d u n o r d d u Danube* L e e matériaux y r e c u e i l l i s e n r i c h i s s e n t l e r e p e r ­ t o i r e dee o u t i l s e t de l a céramique de c e t t e o u l t u r e et nous o f f r e n t dee suggestions n o u v e l l e s e n oe q u i oonoerne l ' h i s t o i r e dee t r i b u s de l a zone c e n t r a l e d e l a V a l a o h i e . D une v a l e u r e n o o r e p l u e g r a n d e nous a p p a r a i s s e n t l e s r é s u l t a t s e r

1

ΧΠΙ

www.mnir.ro

des f o u i l l e s pratiquées à P e t r i s o r u . commune de R a c o v i t e n i , d é p . d e B u nftu. I c i n ' a pas été identifié un établissement t h r a c e p r o p r e m e n t d i t mais l e h a b i t a t d une p o p u l a t i o n i n t r u s e d o n t l e c a r a c t è r e e s t oriental» q u i s ' é t a b l i t au n o r d - e s t et à l ' e s t de l a V a l a c h i e e t q u i e n t r e en c o n t a c t a r e ο lee T h r a c e s q u i h a b i t e n t l e t e r r i t o i r e de l a Roumanie* C ' e s t seulement un moment* une séquence de oe phénomène ethnique et c u l t u r e l que l e s s p é c i a l i s t e s a p p e l l e n t " l e s préliminaires c o n t i n e n ­ taux des grandes immigrations égéennea" et i l est question l o i des m a s s i f s déplacements de c e r t a i n e s p o p u l a t i o n s q u i , è oe moment - a u n i r e a u d u X I V s i è o l e a r . n . è . - pénètrent dans l ' e e p a o e o a r p a t h o - d a n u b i e n - p o n t i q u e . L ' é t u d e de oe phénomène é v e i l l e l e p l u s g r a n d i n t é ­ r ê t - e t de oe p o i n t de r u e , sans ano u n d o u t e , l e e déoouvertee de R a c o v i ţ e n i - P e t r l ş o r u s u s o i t e r o n t une a t t e n t i o n a c c r u e * 1

e

E n ce q u i c o n o e r n e l e e datée communiquéee dane l e r a p p o r t s u r l e e r e c h e r c h e s e n t r e p r i s e s à P r s u ( e e t l , d é p . d e S u o e a r a , e l l e s se r é f è r e n t a l a c l v i l l e a t i o n t h r a c e à oe moment p l e i n e m e n t o o n e t i t u é e , e u n i r e a u d u p r e m i e r âge d u f e r * L e e a u t e u r s ont oonoentrê l e u r a t t e n t i o n - t a n t pendant l e e fouillée que d u r a n t l a r é d a c t i o n de l e u r s o b s e r v e r i o n s et c o n c l u s i o n s - s u r l e système de défense de l ' é t a b l l e a e m e n t . L ' e x i s t e n c e d u v a l l u m e n t e r r e baute de P r e u ( e e t l noue a t t i r e l ' a t t e n t i o n - c o m m e d ' a u t r e s monuments s i m i l a i r e s a u s s i - s u r l e f a i t que s o i t l a e o c i é t é l o o a l e t r a v e r s a i t une é p o q u e o a l a m l t e u s e , s o i t q u ' e l l e é v o l u a i t , dane dee c o n d i t i o n s s p é c i f i q u e s , v e r s des f o r m e s d ' o r g a n i s a t i o n d u t y p e de l ' a i n e i nommée " d é m o c r a t i e m i l i t a i r e " · S u g g é r é e s d é j à e n 1979 - a n q u i p r é p a r a i t l e g r a n d a n n l v e r e a i r e de l ' E t a t daoe c e n t r a l i s é e t indépendant d i r i g é par Burebista les fouillée e f f e c t u é e e dane l e but d ' i n v e s t i g u e r l e e monuments de o u l t u r e matérielle e t s p i r i t u e l l e d u deuxième â g e d u f e r , c a r a c t é r i s t i q u e s pour l a c i v i l i s a t i o n g é t o - d a o e , o n t o c c u p é une place I m p o r t a n t e , Por la s u i t e , l e e l e c t e u r s d u p r é e e n t volume t r o u v e r o n t dee données n o u v e l ­ l e s e t i n t é r e s s a n t e s o o n o e r n a n t l e domaine e n q u e s t i o n , Dane l e r a p p o r t de D a l a , d é p . d e a i u r g l u , e s t oommuniquée ainsi l a d é c o u v e r t e de q u e l q u e s tombes à incinération de l a p é r i o d e Latène r é o e n t e o h l ' i n v e n t a i r e oaraotériatique o o n s t i t u e e n même tempe l e témoignage d e s c o n t a c t s e n t r e nos a n c ê t r e s et l a c i v i l i s a t i o n g r e c q u e du type héllénistique. E n o o r e plus oaraotériatiquee apparaissent l e s résultats des n o u ­ v e l l e s f o u i l l e s a r o h é o l o g i q u e s e n t r e p r l e e e dans l e b i e n oonnu éta­ b l i s s e m e n t g é t o - d a o e de P o p e e d - M i h l U l e s t l , d é p . d e Q l u r g i u . L ' i d e n t i ­ f i c a t i o n p r é c i s e de p l u s i e u r s n i v e a u x d ' h a b i t a t , l a r i o h e e e e e t l a v a ­ r i é t é de 1 ' i n v e n t a i r e , l a f o r m e spécifique de o e l u i - c i , a t t e s t a n t un d e g r é a v a n c é de développement de l a d i t e c o l l e c t i v i t é , q u i se o a r a d t e r l s e a i n s i comme u n c e n t r e é c o n o m i q u e , a r t i s a n a l e t d ' é c h a n g e e t e n même t e m p s comme u n c e n t r e p o l i t i q u e - tous c e s f a i t s démontrent que l e s d é c o u v e r t e s de P o p e ş t i peuvent e n c o r e s o u t e n i r l ' h y p o t h è s e de l a l o c a l i s a t i o n d ' A r g e d a v a l o i - m ê m e , o e l l e - o i étant une dee c a p i t a l e e du XIV

www.mnir.ro

grand r o i B u r e b i s t a . S u r un p l a n p l u s r e s t r e i n t e t c a r a c t é r i s a n t u n a u t r e f a c i e s de l a c i v i l i s a t i o n g é t o - d a c e - p r o d u i t d · une s o o i é t é t o u j o u r s plus structurée d u p o i n t de vue économique e t s o c i a l d e p u i s a p p r o x i m a t i v e m e n t 400 a v . e . è . - nous pouvons s i t u e r l e s d é c o u v e r t e s de P e t r i ş o r u - F a c o v i ţ e n i , f a i t e s a u l i e u d i t " U l m i i l u i T f r l e a " e t q u i représentent l ' h a b i t a t p l u s modeste d ' une p e t i t e c o l l e c t i v i t é dont l e mode de v i e et l e s f o r m e s d » c u l t u r e q u ' e l l e a c r é é o n t un évident c a r a c t è r e r u s t i q u e . E n f i n . t r è s i n t é r e s s a n t e s s o n t l e s d é c o u v e r t e s daces de C t t l l n e s t i , d é p . d e Maramureş. E l l e s a p p a r t i e n n e n t à une c o l l e c t i v i t é autochtone q u i menait s a v i e - dont l e c a r a c t è r e était a u s s i r u s t i q u e - λ l a p é r i ­ phérie d u monde e t de l a c i v i l i s a t i o n r o m a i n e implantée e n D a c l e a p r è s l a g u e r r e de 1 0 5 - 1 0 6 n . è . C ' e s t un témoignage de p l u s à l a continuité dace dans l ' e s p a c e c a r p a t h o - d a n u b i e n a p r è s l ' i n s t a u r a t i o n d e l ' o c c u p a ­ t i o n r o m a i n e - se c o n s t i t u a n t e n p r e u v e supplémentaire de l a s y m b i ­ ose d a o o - r o m a i n e . L e s r e o h e r c h e s q u i s e r o n t continuées sur ce o b a n t i e r , vont a j o u t e r c e r t a i n e m e n t des éléments nouveaux q u i peuvent définir c e t t e r é a l i t é m a j e u r e de n o t r e h i s t o i r e d u début d u I millé­ naire n . è . L ' é t u d e des f o r m e s de l a c i v i l i s a t i o n r o m a i n e e n Daoie - o b j e c t i f i n c l u s , l u i a u s s i * dans le programme d'activité archéologique du Musée N a t i o n a l d ' H i s t o i r e de l a République S o c i a l i s t e de Roumanie c ' e s t matérialisée e n 1979 spécialement p a r l ' e n t r e m i s e des r e c h e r ­ ches f a i t e s à M i c i a (commune de V e ( e l ) d é p . de H u n e d o a r a . D e t o u t e s l e s données s u b s t a n t i e l l e s c o m p r i s e s d a n s l e r a p p o r t des f o u i l l e s o n met o n évidence l e f a i t q u ' o n p r é c i s e l e s deux é t a p e s d e x i s t e n c e d u camp m i l i t a i r e y s i t u é , q u ' o n établit l e s d i m e n s i o n s de c e l u i - c i et q u ' o n p r é c i s e c e r t a i n e éléments de f o r t i f i c a t i o n moins investigués j u s ­ qu'à p r é s e n t , t e l s que l e s t o u r s de c o u r t i n e et d ' a n g l e . I l s'agit a u s s i i c i d ' u n r i o h e I n v e n t a i r e a r c h é o l o g i q u e q u i complétera heu­ reusement l e s c o l l e c t i o n s et l ' e x p o s i t i o n permanente d u Musée Na­ tional. L ' i n v e s t i g a t i o n de l ' é t a p e f i n a l e , d é c i s i v e p o u r l e p r o c e s s u s de f o r m a t i o n d u peuple r o u m a i n , ne p o u v a i t g u è r e m a n q u e r de nos p r e o c ­ cupations . Comme p r e u v e - 1 ' o b j e o t l f e x p l o r é a u c a d r e d u o b a n t i e r n a ­ t i o n a l de T u r n u Măgurele s u r l e t e r r i t o i r e de l a commune de Q r o j d i b o d u , d é p . d ' O U , a u l i e u d i t " F e r m a l u i M a r i n e s c u . L e s h a b i t a t i o n s de t y p e D r i d u y d é c o u v e r t e s , l e matériel céramique t r è s Intéressant et c a r a c ­ téristique , s ' a j o u t e n t à l a d o c u m e n t a t i o n q u i e x i s t e d é j à et c o n f i r ­ me une f o i s de p l u s que l ' e t h n o g e n è s e r o u m a i n e a e u l i e u unique­ ment s u r l e v a s t e t e r r i t o i r e o a r p a t h o - d a n u b i e n - p o n t l q u e « L e s s u i v a n t s c i n q r a p p o r t s de f o u i l l e s q u i a c h è v e n t , d u r e s t e , l a première p a r t i e de n o t r e v o l u m e , . r e f l è t e n t l e r i c h e p r o g r a m m e d u M u ­ s é e N a t i o n a l d ' H i s t o i r e de l a République S o c i a l i s t e de Roumanie d a n s le domaine de l ' a r c h é o l o g i e médiévale* Conformément à nos a f f i r m a i t i e n s a n t é r i e u r e s , nous avons été e t nous sommes t o u j o u r s p r é o c c u p é s e

1

H

XV

www.mnir.ro

r

de c o m p l é t e r l ' I n f o r m a t i o n é o r l t e c o n c e r n a n t l e moyen fige roumain p a r l e s d o n n é e s - p a r f o i s d e s p l u s c o n s i s t e n t e s et s i g n i f i o s t i r e s of­ fertes par les recherches archéologiques. L e r a p p o r t s u r l e s i n v e s t i g a t i o n s effectuées e n 1977 dans 1 é t a ­ b l i s s e m e n t féodal de Mănăstirea B o d r o g , d é p . d ' A r a d nous f a i t con­ naître d e s v e s t i g e s d u X1T* s i è c l e . E t a n t donné que c e t t e période e s t peu étudiée p o u r l e moment* l a v a l e u r d o c u m e n t a i r e des matériaux pu­ bliés est évidente. T r è s i n t é r e s s a n t e s et de grande v a l e u r sont l e s données four les p a r l e r a p p o r t s u r l e s f o u i l l e s de l a f o r t e r e s s e de T u r n u ( T u r n u Megurel e ) , dép.de T e l e o r m a n . L e s nouvelles reoherches y e n t r e p r i s e s c o n ­ f i r m e n t s o n édification dans l a deuxième moitié d u X I V s i è c l e pendant l ' h é r o ï q u e e t g l o r i e u x r è g n e de M i r c e a l ' A n c i e n et p r é c i s e en même temps qu ' i l n - y - a v a i t antérieurement l o i aucune f o r t i f i c a t i o n romaine* E n d ' a u t r e s t e r m e s l a l o c a l i s a t i o n , λ T u r n u Măgurele de l a eité an­ t i q u e de T h u r r i s t e l q u ' a v a i e n t p e n s é quelques uns a u p a r a v a n t est* une hypothèse de t r a v a i l q u ' o n d o i t nécessairement abandonner* E n 1979 ont continué l e s f o u i l l e s a r c h é o l o g i q u e s dans l ' a m p l e e t complexei o b j e c t i f médiéval q u i est l a s t a t i o n de P i u s P e t r i , d é p . d e I a ­ lomiţa, identifiée avec c e r t i t u d e comme étant l a V i l l e de F l o c l . L e r a p ­ p o r t d e s f o u i l l e s consoiemment é l a b o r é et r i c h e m e n t I l l u s t r é , nous f a i t connaître l e s résultats obtenus dans l e s s e c t e u r s i l ' é g l i s e des JLV X V I T s i è c l e s , l a n é c r o p o l e située à c ô t é de l ' é g l i s e , le seoteurdes h a b i t a t i o n s ( n o s . 9 et 10) et un a u t r e ensemble r é l i g i e u x ( "l'église no.2"). O n a j o u t e λ t o u t e s ces i n f o r m a t i o n s l a présentation détaillée d ' u n r i c h e et s i g n i f i c a t i f matériel céramique daté aux X V - X V T I * siècles e t qui. a été trouvé e n q u e l q u e s s e c t i o n s q u i ont été c r e u s é e s sur oe obantier. P a r l a s u i t e on f a i t un e x p o s é s u r l e s résultats obtenue dane lee r e o h e r c h e s a r c h é o l o g i q u e s effectuées d a n s l ' e m p l a c e m e n t de l a v i l l e féodale de C u r t e a de A r g e s . Noue sommes c o n v a i n c u e que lee s p é c i a ­ l i s t e s d a n s l e domaine et l e s h i s t o r i e n s vont a c c o r d e r t o u t e l e u r attend t l o n a u x d é o o u v e r t e e communiquées, compte tenant d u f a i t q u ' e l l e e r e f l è ­ tent l e développement de l ' é t a b l i s s e m e n t p a r l a v o i e de l ' u r b a n i s a t i o n * d è s l e s f o r m e s de c u l t u r e e t de v i e modestes j u s q u ' à o e l l e e q u i a t t e s t e n t un stade économique èt s o c i a l v e n u à ea maturité» E n f i n , l e r a p p o r t B U T l e e fouillée a r c h é o l o g i q u e s e f f e c t u é e s dans l ' e n s e m b l e r é l i g i e u x Mănăstirea de V ă l e n i i de M u n t e , d é p . de · P r a h o v a , c o m p r e n d une étude détaillée dea t r o i s é d i f i c e e q u i ee t r o u v e n t la,à c ô t é de l a définition dee étapea de c o n s t r u c t i o n e t de c e r t a i n s donnéee oono o r n a a t l a tourmentée e x i s t e n c e de l ' é t a b l i s s e m e n t , étroitement l i é à l a v i e e t l ' a c t i v i t é de n o t r e g r a n d h i s t o r i e n N i c o l a s I o r g a . Dana l a seconde p a r t i e d u I V volume d e s " R e o h e r c h e s archéolo­ g i q u e s " s o n t c o m p r i s e s quelquee étudee e t c o m m u n i c a t i o n s . Auguatin Ulanioi présente succinctement l a découverte à Bêchet, e

9

9

1

1

e

XVI

www.mnir.ro

d é p . de O l t , d ' u n o u t i l c a r a c t é r i s t i q u e p o u r l a " c u l t u r e des galets a m é n a g é s " , d u paléolithique i n f é r i e u r , ce q u i a r r o n d i t a i n s i l ' a i r e de d i f f u s i o n de c e t t e m a n i f e s t a t i o n i n i t i a l e d ' existence et o u l t u r e humaine s u r l e t e r r i t o i r e de l a R o u m a n i e . De même nous sommes convenous que l ' é t u d e Intitulée " F o r m a t i o n s du t y p e de l ' u n i o n t r i b a l e ou f o r m a t i o n s d u t y p e de l ' E t a t ? " s e r a r e ç u e avec l e p l u s v i f i n t é r ê t . L e thème m i s en d i s c u s s i o n est c e l u i des s t r u c ­ t u r e s s o c i a l e s e t p o l i t i q u e s des G é t o - D a c e s pendant l a période dans l a q u e l l e s ' est constitué 1 ' E t a t c e n t r a l i s é et indépendant dirigé par B u r e b i s t a * E n faoe de l a p l u e répandue o p i n i o n a c t u e l l e d ' a p r è s l a ­ quelle au I s i è c l e a v . n . è . nos a n c ê t r e s étaient o r g a n i s é s en g r a n d e s unions t r i b a l e s et 1 ' acte u n i f i c a t e u r d u " p l u s g r a n d et p l u s f o r t entre les r o i s de T h r a c e " a été f a i t au compte de c e l l e s - c i , par leur soumission - l ' a u t e u r a p p o r t e un point de vue nouveau conformément auquel 1 ' e x i s t e n c e de l ' E t a t c h e z l e s D a c e s en zones plus r e s t r e i n t e s et ayant u n c a r a c t è r e l o c a l , peut ê t r e signalée au moins d è s l e Π1 s i è c l e a r . n . è * P r e n d c o n t o u r a i n s i , dans l e problème c i - d e s s u s men­ tionné, l a p o s s i b i l i t é d ' u n e c o n t r o v e r s e dont l e c a r a c t è r e f e r t i l e est évident p o u r n ' i m p o r t e q u i . E n c o n t i n u a n t l a m i s e e n v a l e u r d e s notes de c h a n t i e r e t des m a t é ­ r i a u x demeurée inédits a p r è s l a d i s p a r i t i o n de l ' a r c h é o l o g u e G h e o r ghe Cantaouzino, d o n t Ja m o r t nous a t o u s a f f l i g é , nous p u b l i o n s les résultats des r e c h e r c h e s q u ' i l a f a i t λ C e r n l c a - M S n S s t i r e , d é p . d ' I l ­ f o v , un des p l u s i m p o r t a n t s étant l a détermination e x a c t e des étapes de c o n s t r u c t i o n de l ' é d i f i c e . Une r e c h e r c h e de s u r f a c e e n t r e p r i s e s u r l a v a l l é e de l a r i v i è r e de G l a v a c i o c nous p e r m e t de s i g n a l e r 66 p o i n t s oh ont été f a i t e s des découvertes a r c h é o l o g i q u e s q u i v o n t e n r i c h i r l e s c a r t e s h i s t o r i q u e s des départements d ' A r g e ş , T e l e o r m a n e t G i u r g i u . E n f i n , de l ' é t u d e " L ' é v o l u t i o n de l a c i t a d e l l e paysanne de V i s c r i , dép.de B r a ş o v " nous s o u l i g n o n s l a v a l e u r des arguments a r c h é o l o ­ giques q u i p r o u v e n t l e s étapes de développement de l ' e n s e m b l e - d e p u i s l a simple c h a p e l l e de c i m e t i è r e datée a u Χ Π s i è c l e j u s q u ' à l'impor­ tante f o r t i f i c a t i o n d e s XV^-XDC® s i è c l e s . E n matérialisant u n e f f o r t c o l l e o t i f d ' i n v e s t i g a t i o n a r c h é o l o g i q u e , affirmé avec une e x e m p l a i r e p a s s i o n et une p a r f a i t e compétence, le quatrième volume de l a s é r i e des " R e c h e r c h e s a r c h é o l o g i q u e s " apparaît au c a d r e des m a n i f e s t a t i o n s o c c a s i o n n é e s p a r l ' a n i v e r s a i r e des 2050 ans depuis l a c r é a t i o n de l ' E t a t dace c e n t r a l i s é e t indépendant d i r i g é p a r B u r e b i s t a , événement d ' u n e i m p o r t a n c e p a r t i c u l i è r e dans l'histoire multimillénaire d u peuple r o u m a i n . e

r

Θ

β

. P r o f . d r . F L O R I A N GEORGESCU D i r e c t e u r d u Musée N a t i o n a l d ' H i s t o i r e de l a République S o o i a l i s t e de Roumanie

XVII

www.mnir.ro

I N T R O D U C T I O N

The 4 Tolume of " A r c h a e o l o g i c a l R e s e a r c h e s " belongs to an e d i ­ t o r i a l s e r i e s w i t h w e l l - d e f i n i t e p u r p o s e s i n v i e w . I s s u e d by the N a t i o n a l H i s t o r y Museum of the S o o i a l i s t R e p u b l i o of R o m a n i a . T h i s e d i t o r i a l h a s p l a c e d us - and we hope t o abide by - among the f r o n t r a n k e r s i n the c o m p e t i t i o n f o r the t u r n i n g to a n e v e r b e t t e r account of the archaeolo­ g i c a l r e s u l t s and i n v e s t i g a t i o n s . T h e p r e s e n t volume d e a l s m o s t l y w i t h t h e .1979 a r c h a e o l o g i c a l c a m ­ p a i g n ' s r e s u l t s , j u s t a few a r t i c l e s a r e devoted to d a t a r e c o r d e d d u ­ r i n g t h e p r e v i o u s y e a r s . T h e p r o c e s s i n g of the m a t e r i a l e and e l a b o ­ r a t i o n of the t e x t s p u b l i s h e d i n the p r e s e n t volume have b o t h t a k e n place a l l r o u n d t h e y e a r 1 9 8 0 . T h e s e o h r o n o l o g i c a l d a t e had to be m e n ­ t i o n e d because the y e a r 1980 has m a r k e d t w o i m p o r t a n t évente f o r t h e a r c h a e o l o g i c a l r e s e a r c h i n o u r c o u n t r y ι o n one h a n d , t h e oelebratlon of 2 , 0 5 0 y e a r s s i n c e the c r e a t i o n of t h e Independent end c e n t r a l i z e d D a c i a n s t a t e l e a d by B u r e b i s t a a n d , o n t h e o t h e r h a n d , t h e debatee of t h e 1 5 I n t e r n a t i o n a l C o n g r e s s of H i s t o r i c a l S c i e n c e s h e l d i n B u c h a r e s t d u r i n g the month of A u g u s t 1 9 8 0 . I t i s a l r e a d y w e l l - k n o w n t h a t these t w o m a j o r events i n the s c i e n t i f i c l i f e of o u r c o u n t r y have b r o u g h t about a n a u t h e n t i c and c r e a t i v e e b u l l i e n c e among t h e Romanian histori­ ans and a r c h a e o l o g i s t s . New and v i t a l p r o b l e m s and a s p e c t s c o n c e r ­ n i n g the m u l t i - m i l l e n a r y and autochthonous s o c i e t y ' s development i n t h e C a r p a t h i a n - D a n u b i a n and P o n t i c a r e a have been t a l k e d o v e r and f u l l y c l e a r e d u p , w h i l e the m a j o r t r u t h e of o u r h i s t o r y , by s t r o n g a r g u m e n t s and e v i d e n c e s c i e n t i f i c a l l y a c q u i r e d , have p r o v e d r i g h t beyond any d o u b t . T h e w o r d s of g r e e t i n g a d r e e e e d by comrade N i c o l a s C e a u s e s e u , as w e l l as h i s i n j u n c t i o n s to a l l those who w o r k o n t h e r e a l m o f the s o i e n t l l i o i n v e s t i g a t i o n of o u r p a s t , have r e p r e s e n t e d t h e most p r e c i o u s d i r e c t o r y and g u i d e , t h e t r u e s t w a r r a n t y f o r a r e l i a b l e o r i e n t a t i o n i n the r e s e a r c h w o r k c a r r i e d out by o u r s c i e n t i s t s . B o t h i n t h e s p e e c h h e l d at t h e meeting w i t h t h e r e p r e s e n t a t i v e s of t h e s c i e n t i s t s activa­ t i n g i n t h e f i e l d of h i s t o r y (May, 27) and i n t h e message a d d r e s s e d t o t h e I n t e r n a t i o n a l C o n g r e s s of H i s t o r i c a l S c i e n c e s ( 1 9 8 0 , A u g u s t , 1 0 ) t h e G e n e r a l S e c r e t a r y of t h e P a r t y and t h e P r e s i d e n t of o u r c o u n t r y hasc l e a r l y , c o n c i s e l y and a c c u r a t e l y - set f o r t h t h e t h e o r e t i c a l and p o l i ­ t i c a l - i d e o l o g i c a l p r i n c i p a l e s , the m a j o r t a r g e t s of the Romanian histo­ r i o g r a p h y , i t s f o r e m o s t assignements f o r the p r e s e n t s t a g e . t h

The following

objective

points outline f o r o u r archaeologists XVIII

www.mnir.ro

the

main domaine of i n v e s t i g a t i o n i n t h e i r r e s e a r c h w o r k i s t r e s s i n g of the antique c h a r a c t e r of t h e m a t e r i a l and s p i r i t u a l c u l t u r e o n the t e r r i t o r y of o u r c o u n t r y ) s t u d y i n g of the most i m p o r t a n t moments and monuments of the T h r a c o - G e t i c - D a c l a n c i v i l i z a t i o n and h i s t o r y ; b r i n g i n g out i n t o bold r e l i e f t h e s o c i o - e c o n o m i c a l f l o u r i s h i n g of t h e D a c i a n state d u r i n g the r e i g n s of B u r e b i s t a and D e c e b a l u s j s t u d y i n g of t h e mutual contacts and i n f l u e n c e s among t h e G e t o - D a c i a n s and o t h e r a n t i q u e c i v i l i z a t i o n s } studying of the m e r g i n g p r o c e s s b e t w e e n the D a c i a n and Roman c i v i l i ­ z a t i o n s , f o l l o w i n g t h e Roman conquest of a p a r t o f D a c i a } s t u d i e s con­ c e r n i n g the c o n t i n u i t y of the Romanian people on the D a c i a n t e r r i t o r y , w i t h s t r e s s l a i d on i t s h i g h development s t a n d a r d , s u p e r i o r to the l e v e l of the m i g r a t o r y p e o p l e s . T h e s e a r e but a few o b j e c t i v e p o i n t s , c e n ­ t r i n g r o u n d t h e most e s s e n t i a l and aoute p r o b l e m s , needing a b e t t e r knowledge of o u r p r e - a n t i q u e and anoient h i s t o r y . I t i s a h i g h l y s a t i s f a c t o r y o p p o r t u n i t y f o r us t o p o i n t out t h a t the s p e c i a l i z e d staff of t h e N a t i o n a l H i s t o r y Museum of t h e S o c i a l i s t R e p u ­ b l i c of Romania have f o c u s s e d t h e i r a t t e n t i o n o n most of t h e abovementioned p r o b l e m s , as s e v e r a l a r t i c l e s i n the 4 volume of the s e r i e s "Arohaeologioal Researches" w i l l evince. A s to the c o n t e n t s of the p r e s e n t v o l u m e , we s i n c e r e l y b e l i e v e t h a t the f i f t e e n e x c a v a t i o n r e p o r t s , t o g e t h e r w i t h t h e s t u d i e s and notes published i n t h e s e c o n d p a r t , w i l l c o n t r i b u t e t o t h e f u r t h e r develop­ ment of the a r c h a e o l o g i c a l r e s e a r c h i n o u r c o u n t r y , to the p r o g r e s s of the Romanian a r c h a e o l o g y . F o l l o w i n g the same p a t t e r n as i n the previous v o l u m e s , we s h a l l t r y now to d r a w t h e p u b l i c ' s a t t e n t i o n to those elements w h i c h r e p r e s e n t the most I n t e r e s t i n g and o r i g i n a l and i m p o r ­ tant f e a t u r e s f o r e a c h e x c a v a t i o n r e p o r t o r s t u d y i n t u r n . T h u s , the r e p o r t d e a l i n g w i t h t h e e x c a v a t i o n c a m p a i g n performed at A r i u s d , d i s t r i c t of C o v a s n a , m i r r o r s t h e i n t e r e s t shown by the N a t i o n a l H i s t o r y Museum of the S o c i a l i s t R e p u b l i o of Romania f o r the i n v e s t i g a t i o n s c o n c e r n i n g the r e m o t e s t c i v i l i z a t i o n s b e l o n g i n g to the Carpathian-Danubian-and Pontic a r e a } here the archaeological r e s e a r ­ ches have i l l u s t r a t e d not o n l y t h e p a r t i c u l a r o l d character of these c u l t u r e s , b u t t h e y have a l s o p o i n t e d out t h e i r advanced c u l t u r a l l e v e l by way of c o m p a r i s o n w i t h o t h e r antique c i v i l i z a t i o n s i n E u r o p e . The p r e s e n t c i v i l i z a t i o n has been i d e n t i f i e d as r e p r e s e n t i n g the C u c u t e n i - A r i u s d c u l t u r a l t y p e , u n a n i m o u s l y c o n s i d e r e d as one of the most antique m a n i f e s t a t i o n s o n o u r c o n t i n e n t d a t i n g f r o m t h e p o l i s h e d stone e p o c h . T h e i n t e r e s t of t h e d i s c o v e r i e s made e t A r i u ş d i n 1979 seems of the utmost i m p o r t a n c e , as t h e a u t h o r s m e n t i o n t h e d i g g i n g out of a c o m ­ of pottery; plex w o r k s h o p u s e d f o r the p r e p a r a t i o n and b u r n i n g though the complex h a s been but p a r t i a l l y dug u p , i t s d i s c o v e r y is exceedingly v a l u a b l e . I m p o r t a n t r e s u l t s h a r e a l s o been r e l a t e d by the archaeological accounts c o n c e r n i n g t h e excavations a t G i u r c a n i , d i s t r i c t of V a s l u i . We mention above a l l the c u l t u r a l g r o u p of the so c a l l e d "ochre t h

XIX

www.mnir.ro

graves* c o n s i d e r i n g t h e i r m a j o r i n t e r e s t to us - as they belong to a c o n t e x t of c i v i l i s a t i o n of g r e a t h i s t o r i c a l , c u l t u r a l and e t h n i c a l i m p o r ­ tance that f i n a l l y l e a d to the genesis of the e a r l y T h r a c i a n s t r i b e s on the t e r r i t o r y of Romania t o o , d u r i n g the f i n a l stage of the E n e o l i t h i c epoch and the t r a n s i t i o n p e r i o d t o w a r d s the B r o n z e A g e . T h e g r a v e s but of t h i s type found t i l l now a r e c o m p a r a t i v e l y q u i t e n u m e r o u s , even so the r e f e r e n c e m a t e r i a l b r o n g h t f o r t h by them I s far from b e i n g s u f f i c i e n t t a k i n g i n t o account t h e i r d e n s e n e s s i n the Carp a t h i a n - D a n u b i a n a r e a and the d i f f i c u l t and i m p o r t a n t i s s u e s r a i s e d by t h e i r i n v e s t i g a t i o n . T h i s i s t h e r e a s o n why the I d e n t i f i c a t i o n of suoh new t e s t i m o n i e s at G i u r c a n i i s welcome f o r the a r o h a e o l o g i c a l r e s e a r c h . A n o t h e r utmost v a l a u b l e d i s c o v e r y mentioned by the e x c a ­ v a t i o n r e p o r t c o n c e r n i n g the a r o h a e o l o g i c a l s i t e I n d i s c u s s i o n is the e x c a v a t i o n of s e v e r a l tombs belonging to t h e e a r l y Sarmatlans d u r i n g the 1 and 2 c e n t u r i e s ; t h e i r importance derives from the f a c t t h a t t h e y m a r k the f i r s t c o n t a c t s between these populations and the autochtonous o n e s , a p r o b l e m so f a r i n a d e q u a t e l y s t u d i e d and understood. I n 1979 t h e N a t i o n a l H i s t o r y Museum of the S o c i a l i s t R e p u b l i c of Romania set up a new a r o h a e o l o g i c a l campaign a t Brane,, ,OU c o u n t y . Whereas t h e p r e v i o u s e x o a v a t i o n r e p o r t s mostly n o t i f i e d findsi of C o t o f e n l t y p e - the e x c a v a t i o n r e p o r t i s s u e d i n the p r e s e n t volume i n f o r m s i n the m a i n about v e s t i g e s o f G l i n a c u l t u r e . We hope the s p e c i a l i s t s w i l l g r a s p the n o v e l t y of many of them and the pos­ s i b i l i t y o f f e r e d by them to e x t e n d o u r knowledge of these o u l t u r e β of the e a r l y B r o n z e A g e . T h e i n v e s t i g a t i o n of t h e most c h a r a c t e r i s t i c r e m a i n s of the T h r a c i a n s ' c i v i l i s a t i o n on the Romanian t e r r i t o r y has: been a c h i e f m a t t e r f o r o u r a r c h a e o l o g i c a l s t a f f as the raporta of; D a i a , G i u r g i u o o u n t y , P e t r i ş o r u - R a c o v i ţ e n i , B u z ă u county and P r e u ­ ţ e ş t i , Suceava county p r o v e . I n f a c t the G e n e r a l S e c r e t a r y of our P a r t y , comrade N i o o l a e C e a u ş e s c u p o i n t e d out many t i m e s t h e g r e a t impor­ tance of a l l the r e s e a r c h e s w h i c h show the developement of the Thraoians civilization . A t D a i a , G i u r g i u c o u n t y , t h e excavations r e v e a l e d a T e i oulture' s i t e i l u s t r a t i n g t h e B r o n z e Age c i v i l i s a t i o n and h a v i n g a marked the most t y p i c a l p e c u l i a r t r e n d . T h i a c u l t u r e i s seen as one of c r e a t i o n s made by the T h r a c i a n s i n the N o r t h of D a n u b e . T h e o b j e c t s found t h e r e e n r i c h the catalogue of t o o l s and p o t t e r y of t h i s c u l t u r e and g i v e new s u g g e s t i o n s to the h i s t o r y of the t r i b e s i n the c e n t r a l a r e a of W a l a c h i a . T h e r e s u l t s of the a r o h a e o l o g i c a l campaign f r o m P e t r i ş o r u - R a c o v i ţ e n i , Buzău c o u n t y , a r e even m o r e v a l u a b l e . We d i d n ' t i d e n t i f y a T h r a c i a n s i t e t h e r e ; but we have got traces of a f o r e i g n p o p u l a t i o n of E a s t e r n o r i g i n who came and s e t t l e d d o w n i n t h e N o r t h - E a s t e x ' n and E a s t e r n p a r t s of Walachia and contacted the T h r a c i a n s who l i v e d on Romania ' β t e r r i t o r y . 1

s t

n d

1

XX

www.mnir.ro

T h i s i s only an aspect of the ethnic and c u l t u r a l phenomena named by the s p e c i a l i s t s the " c o n t i n e n t a l p r e l i m i n a r i e s of t h e g r e a t A e g e i o I m i g r a t i o n " . T h i s as peat r e f f e r s to the l a r g e removals of p o p u l a t i o n s t h a t r o u n d the X I V c e n t u r y B . C . e n t e r e d the C a r p a t b i a n Danubian and P o n t i c a r e a s . T h i s phenomenon i s h i g h l y i n t e r e s t i n g . We hope the d i s c o v e r i e s at R a c o v i ţ e n l - P e t r i s o r u w i l l be g i v e n p r o p e r attention. T h e data, mentioned i n the r e p o r t of P r e u ţ e ş t i r e s e a r c h S u o e a v a county r e f e r t o t h e w e l l e s t a b l i s h e d T h r a c l a n c i v i l i s a t i o n which developed i n the f i r s t I r o n A g e . D u r i n g t h e e x c a v a t i o n compagn and i n t h e p r o c e s s of w o r k i n g out of t h e i r c o n c l u s i o n s the a u t h o r s f o c u s e d t h e i r a t t e n t i o n o n the s i t e ' s defence s y s t e m . T h e t u r f w a l l a t P r e u ţ e ş t i p r o v e s e i t h e r t h a t the local com­ munity r a n t h r o u g h d i f f i c u l t i e s o r t h a t i t e v o l u a t e d - u n d e r speciei c i r c u m s t a n c e s - t o w a r d o r g a n i s a t i o n f o r m s of the so - o a i l e d " m i l i t a r y democracy" t y p e . A s we have a l r e a d y mentioned i n 1979, - when we p r e p a r e d the g r e a t a n i v e r a a r y of the s e t t i n g up of t h e independent and c e n t r a l i s e d D a c i a n etate l e a d by B u r e b i s t a - t h e e x c a v a t i o n s made w i t h the puipjee to study the r e m a i n s of m a t e r i a l and s p i r i t u a l o u l t u r e of t h e Q e t o - D a c i a n c i v i l i s a t i o n , t h e Second I r o n A g e h e l d a s p e c i a l p l a c e . T h u s , new and i n t e r e s t i n g d a t a r e f e r r i n g t o t h i s theme a r e now a v a i l a b l e t o o u r readers. T h e D a l e r e p o r t , G i u r g i u oounty notifiée the d i s c o v e r i n g of some c r e m a t i o n b u r i a l s of e a r l y Latène p e r i o d , i n w h i c h g r a v e Inventory p r o v e s the c o n t a c t s between o u r a n c e s t o r s and H e U e n i e t l c c i v i l i s a t i o n . T h e r e s u l t s of t h e new a r o h a e o l o g i c a l exoavatione a t t h e welli known Q e t o - D a c i a n e i t e a t PopeşU-Mih&ileşti,Giurgiu county a r e m o r e c h a r a c t e r i s t i c and c o m p r e h e n s i v e . T h e a c c u r a t e i d e n t i f i c a t i o n of many certifying l e v e l s , the g r e a t n u m b e r and v a r i e t y of g o o d a , t h e i r e t y l e an advanced stage of development of t h e community who l i v e d there, the f a o t t h a t t h e s i t e a p p e a r s t o have been a n é c o n o m i e , artisan's c o m m e r c i a l and p o l i t i c a l c e n t r e as w e l l , s t r o n g l y s u p p o r t t h e Idea t h a t we c a n i d e n t i f y h e r e t h e p l a c e o f A r g e d a v a , one o f t h e c a p i t a l s of t h e greet king B u r e b i s t a . T h e f i n d s at P e t r i ş o r u - R a o o v i t e n i , a t " U l m i i l u i T l r l e a " p o i n t t o a p l a c e i n h a b i t e d by a s m a l l g r o u p i n w h i c h t h e c u l t u r a l f o r m s and the w a y of l e a v i n g bear o b v i o u s r u r a l f e a t u r e s . T h e y p r e s e n t a n o t h e r aapeot of G e t o - D a o l a n c i v i l i s a t i o n as t h e y a r e o r e a t e d by a m o r e and m o r e o r g a ­ n i s e d s o c i e t y b e g i n n i n g r o u n d 400 B . C . L a s t but n o t l e a s t we p r e s e n t t h e D a c i a n f i n d s a t CăUneşti, M a r a ­ mureş o o u n t y . T h e y belonged to a g r o u p of i n h a b i t a n t s t h a t l i v e d a r u r a l l i f e o n a n o u t l y i n g a r e a o f Roman w o r l d and c i v i l i s a t i o n t h a t had been i m p l a n t e d i n D a c i a a f t e r t h e 106-107 w a r B . C . I t s h o u l d be l o o k e d upon as a f u r t h e r t e e t i m o n y of t h e D a c i a n c o n t i n u i t y i n t h e C a r p a t h i a n - D a n u ­ b i a n a r e a a f t e r t h e Betting up of the Roman o c c u p a t i o n , and m o r e o v e r a t h

XXI

www.mnir.ro

p r o o f of D a c i a n - Roman l i v i n g t o g e t h e r . T h e f u r t h e r r e s e a r c h e s on t h i s a r c h a e o l o g i c a l s i t e w i l l of c o u r s e r e v e a l new elements for describing t h i s main r e a l i t y of o u r h i s t o r y at the b e g i n n i n g of the 1 millenium A . D . The arohaeological staff of t h e N a t i o n a l H i s t o r y Museum of the S o c i a l i s t R e p u b l i c of Romania a l s o planned i n 1979 the i n v e s t i g a t i o n of the Roman c i v i l i s a t i o n i n D a c i a . T h i s o b j e c t i v was c a r r i e d out e s p e c i a l l y by t h e a r c h a e o l o g i c a l compagn a t Mic i a , V e ţ e l Hunedoara oounty - Among the most v a l u a b l e date p r e s e n t e d i n the a r c h a e o l o g i c a l r e p o r t we m e n t i o n the s p e c i f i c a t i o n of t h e t w o stages i n t h e existence of t h e Roman camp i n v e s t i g a t e d , the s e t t i n g down of i t s s i z e and t h e more a c c u r a t e l y d e f i n i n g of s e v e r a l f o r t i f i c a t i o n elements up to now less studied as f o r istanoe the angle and Interval towers we a r e now i n t o p o s s e s s i o n of a r i c h a r c h a e o l o g i c a l Inventory t h a t w i l l aupplement t h e c o l l e c t i o n s and t h e permanent of e x h i b i t i o n of t h e N a t i o n a l M u s e u m . We a l a o c o n c e r n e d o u r s e l v e s w i t h t h e r e s e a r c h of the u l t i m a t e , d e c i s i v e s t a g e I n the p r o c e s s of f o r m i n g of t h e Romanian p e o p l e . T h u s the o b j e c t i v e i n v e s t i g a t e d w i t h i n t h e N a t i o n a l s i t e at T u r n u MK g o r e l e on the t e r r i t o r y of the O r o j d i b o d u , O l t o o u n t y , a t " F e r m a l u i M a r l n e s o u " . D r i d u t y p e d w e l l i n g s and p o t t e r y f o u n d t h e r e , b o t h I n t e r e s t i n g and, c h a r a c t e r i s t i c supplement t h e e x i s t i n g r e f e r e n c e m a t e r i a l corrobora­ t i n g Romanian e t h n o g e n e s l s i n the C a r p a t h i a n - D a n u b i a n - P o n t l o a r e a s . The f o l l o w i n g five excavating r e p o r t e that cloee the f i r s t p a r t of o u r v o l u m e m o i r r o r t h e l a r g e p r o g r a m m e o f t h e N a t i o n a l Museum de­ d i c a t e d t o t h e M e d i e v a l a r c h a e o l o g y * We have a l w a y s endeavoured t o complete t h e w r i t t e n i n f o r m a t i o n c o n c e r n i n g t h e Romanian Feudalism by d a t a - moot s i g n i f i c a n t and c o n s i s t e n t - r e v e a l e d by t h e a r c h a e o l o ­ gical excavations. T h e 1977 a r c h a e o l o g i c a l r e p o r t s about t h e f e u d a l a l t e at Bodrog M o n a e t r y A r a d oounty n o t i f i e s v e s t i g e s of t h e t w e l v e e e a t u r y * I f we c o n ­ s i d e r t h e f a c t t h a t t i t l e p e r i o d i s s t i l l l e s s k n o w n we o an r e a l i s e t h e g r e a t v a l u e of t h e p u b l i s h e d s t u d i e s . P a r t i c u l a r l y v a l u a b l e and I n t e ­ r e s t i n g d a t a a r e s u p p l i e d by t h e e x c a v a t i n g r e p o r t at T u r n u fortress, T u r n u M S g u r e l e , T e l e o r m a n c o n t r y . T h e new r e s e a r c h e s a t t h i s i m p o r t tent mediaeval 'site confirm Us nourishment during the second p a r t of t h e X I V c e n t u r y u n d e r t h e g l o r i o u s r e i g n of M i c h a e l the O l d e e t i the v e s t i g e s p r o v e " a t t h e same t i m e t h a t t h e r e n e v e r e x i s t e d before a t t h a t p l a o e a Roman f o r t r e s s * T o be s u r e , o n e must r e n o u n c e the f o r m e r h y p o t h e s i s of h a v i n g been e x i s t e d t h e r e t h e antique T h n r r i a fortress. I n 1979 we c a r r i e d o n t h e a r o h a e o l o g i o a l e x c a v a t i o n s at P i u a P e ­ t r i i , Ialomiţa o o u n t y , a n ample and oomplex m e d i a e v a l o b j e c t i v e that was u n d o u b t l y t h e f o r m e r O r a ş u l do F l o c i . T h e e x c a v a t i o n report s c r u p u l o u s w o r k e d out and w e l l i l l u s t r a t e d p r é s e n t e the following sectoral the church from the X V ^ X V T I " century; the necropolis s t a n d i n g not f a r f r o m t h e o h u r o h ; t h e d w e l l i n g s ·( « · · 9 and 10) and s

t

1

t h

1

XXII

www.mnir.ro

a n o t h e r r e l i g i o n s o e n t r e ( o h u r o h n o * 2 ) . The r e p o r t a l s o presents a r i c h and n o t e w o r t h y p o t t e r y f r o m t h e X V - X V T I o e n t u r y t h a t was found I n some of the s i t e ' s s e c t i o n s . I n a d d i t i o n t h e volume d e a l s w i t h the a r o h a e o l o g i c a l campagn'a r e s u l t s at C u r t e a de A r g e s a f e u d a l t o w n . We w o u l d be pleased to know that t h e s p e c i a l i s t s i n the f i e l d and h i s t o r i a n s w o u l d t a k e n o t i c e of t h e p u b l i e h e d d i s c o v e r s sinoe t h e y m i r r o r t h e development o f t h e settlement t o w a r d s u r b a n i s a t i o n , b e g i n n i n g w i t h p l a i n f o r m s of l i f e and o u l t u r e t i l l t h e e o o n o m l o a l l y and a o o l a l y d e v e l o p e d o n e e . We a l s o d r a w y o u r a t t e n t i o n t o t h e a r o h a e o l o g i c a l oompagn c o n ­ c e r n i n g the r e l i g i o u s complex Mănăstirea at V ă l e n i i de M u n t e . P r a h o v a of the o o u n t y . We p o i n t out the t h o r o u g h s t u d y of the t h r e e b u i l d i n g s p l a c e f the d e f i n i n g of t h e etagee of b u i l d i n g | t h e r e l a t i n g of s e v e r a l d a t a i n c o n n e c t i o n to the h a r d s t r u g g l i n g e x i e t e n o e of t h e plaoe t h a t was so muoh c o n n e c t e d t o the l i f e and w o r k of o u r g r e a t h i s t o r i a n Nicolas Iorga. T h e r e a r e a l s o s e v e r a l étudiée and p a p e r s i n t h e seoond p a r t of t h e E d i t o r i a l . A u g u s t i n U l a n i o i p r e s e n t s i n s h o r t t h e d i s c o v e r y of a t o o l c h a r a c t e r i s t i c f o r t h e pebble c u l t u r e f r o m E a r l y P a l e o l i t h i c , a t Beohet » Olt c o u n t y , c o m p l e t i n g i n t h i s w a y t h e a r e a of e x t e n d of s u c h p r o o v e s of the f i r s t m a n i f e s t a t i o n s of human exietenoe and o u l t u r e * We a l s o hope t h a t the r e a d e r s w i l l pay a t t e n t i o n to the p a p e r e n t i t ­ l e d " T r i b a l U n i o n s o r S t a t e F o r m a t i o n s ?**· I t b r i n g s f o r w a r d t h e s o c i a l and p o l i t i c a l s t r u o t u r e of t h e G e t o - D a oiana b e f o r e t h e c r e a t i o n of the independent and c e n t r a l i s e d Dacian s t a t e l e a d by B u r e b i s t a . I n o o n t r a s t to the t i l l now most w i d e spread e p p i n l o n a c o r d i n g t o w h i c h up t o t h e f i r s t c e n t u r y B . C . o u r a n c e s t o r s had been o r g a n i s e d i n l a r g e t r i b a l unions and t h e u n i f i c a t i o n made b y t h e ' g r e a t e s t and t h e most p o w e r f u l f r o m among the k n l g e of T r a e i a was c a r ­ r i e d , out t h r o u g h t h e i r s u b m i s s i o n - t h e a u t h o r s u p p o r t s the idea t h a t e v e n before t h e 3 oentury B . C . there existed the state w i t h the D e d ­ ans i n l i m i t e d a r e a e and i t had a l o c a l o har a c t o r . T h u s one must t a k e i n t o c o n s i d e r a t i o n t h e p o s e i b i l i t y of a f r u i t f u l debate of g r e a t i n t e r e e t t o t h

t o

R

r d

* C a r r y i n g on t h e r e v a l u a t i o n of t h e u n p u b l i s h e d notes of t h e l a t e a r o h a e o l o p i s t G h e o r g h o Cantaousino we p u b l i s h t h e r e s u l t s of t h e re­ s e a r c h e s at> Cernioa-MBnăetire and l a y s t r e s s on t h e s p e c i f i c a t i o n of t h e b u i l d i n g ' s etagee of o o n e t r u o t i o n * I n oonsequenoe of t h e p e r i e g e s s i s made on t h e Q l a v a o l o o v a l e y 66 p o i n t e of a r c h a e o l o g i c a l f i n d s a r e s i g n a l e d out - t h u s e n r i c h i n g t h e h i s ­ t o r i c a l maps of A r g e s , T e l e o r m a n and G i u r g i u c o u n t y . We a l s o r e o o m m e n d t h e study " T h e E v o l u t i o n of the Peasant ' s F o r t r e s s at V l s o r i , B r a s o v c o u n t y " and a p p r e c i a t e t h e v a l u e of the a r c h a e o l o g i c a l e v i d e n c e s that' d e s c r i b e the p é r i o d e i n t h e development of the oomplex - b e g i n n i n g w i t h t h e p l a i n g r a v e y a r d c h a p e l i n t h e twelve c e n t u r y t i l l the e t r o n g f o r t r e s s e s i n t h e X V I oentury. 0

8

t h

XXIII

www.mnir.ro

The I V Toluroe of t h e " A r c h a e o l o g i c a l R e s e a r c h e s " i s dedic a t e d arooog o t h e r m a n i f e s t a t i o n s - to the o e l s b r a t i n g of 2.0*50 y e a r s since t h e c r e a t i o n of the independent a n d o e n t r a l i s e d D a c i a n etate l e a d by B u ­ r e b i s t a - an event of g r e a t i m p o r t a n c e i n t h e m u l t i - m i l l e n a r y h i s t o r y of t h e Romanian p e o p l e . t h

Prof . d r . F L O R I A N OEOROESCU D i r e c t o r of t h e H i s t o r y Museum of the S o o l a l i s t Republic of Romania

XXIV

www.mnir.ro

I. R A P O A R T E

DE

www.mnir.ro

SĂPĂTURI

R A P O R T P R E L I M I N A R A S U P R A SÀ PĂTURI L O R DIN 1979 D E L A ARIUŞD, JUD. COVASNA

de E U G E N I A Z A H A R I A , DOINA G A L B E N U şi SZEKÊLY Z O L T A N

î n 1979 săpătura de l a A r i u ş d a f o s t c o n s a c r a t ă c e r c e t ă r i i unui „ c u p t o r " n e o l i t i c de a r s o a l e p i u n e i l o c i i u t e situată îh i m e d i a t a a p r o p i e ­ r e de est a „ c u p t o r u l u i " | a m b e l e c o m p l e x e se află f n r e g i u n e a de s u d est a c u n o s c u t e i a ş e z ă r i n e o l i t i c e c u c e r a m i c ă p i c t a t ă . Amîndouă c o m p l e x e l e a u f o s t c e r c e t a t e parţial f h a n i i 1 9 7 7 - 1 9 7 8 , f n c u p r i n s u l u n e i s e c ţ i u n i , planificată ş i începută c u a n i f n urmă, d e - a l u n ­ gul m a r g i n e ! i n t e r i o a r e (spre c e n t r u l aşezării) a săpăturilor L ă s z l 6 , f η v e d e r e a r e a l i z ă r i i u n e i secţiuni l u n g i , c o m p l e t e , E - V , pe a x u l l u n g ( E - V ) al aşezării. Săpături v e c h i Laszlô* s a u T e u t s c h a u tăiat „ c u p t o r u l " de t r e i o r i pe d i r e c ţ i a N - S ş i odată locuinţa alăturată l u i , t o t N - S . A c e a s t ă ultimă secţiune a d i s t r u s p o s i b i l i t a t e a de a s t a b i l i r a p o r t u l s t r a t i g r a f i e d i n t r e c e l e două c o m p l e x e . Ne vom o p r i f h t f i m a i s t ă r u i t o r a s u p r a a ş a - z i s u l u i „ c u p t o r " de a r s o a l e . D i n c e e a ce s - a l u c r a t pînă a c u m , a d i c ă după i n d i c a ţ i i l e pe c a r e n i l e o f e r ă p r o f i l u l d i n secţiunea lungă e s t - v e s t , menţionată mai sus, raportată r e s t u r i l o r d e z v e l i t e d i n n o u a n u l a c e s t a , î n t r - o c a s e t ă alătu r a t ă , s p r e s u d , a c e s t e i s e c ţ i u n i , am c o n s t a t a t c e l e c e urmează: P r o f i l u l a s e c ţ i o n a t o podea de l u t , a r s ă p u t e r n i c , fără lipitură, c i d o a r amenajată pe l u t u l g a l b e n . Tăietura a c e s t e i amenajări este fn uşoară pantă s p r e est ş l s p r e v e s t , d e o p a r t e ş i de a l t a a u n u i p i n t e n r e ­ z e r v a t , f h s t a d i u l a c t u a l înalt de 40 c m . De o p a r t e ş i de a l t a a a c e s t u i p i n t e n se f o r m e a z ă două c o t l o a n e , s p r e e s t ş i s p r e v e s t . S p r e e s t de c o t l o n , unde a r ă m a s ş i un r e s t de v a t r ă , podeaua a r s ă se a d î n c e ş t e l a m i j l o c , p e n t r u a se r i d i c a f n m a r g i n e a e i de e s t cu 30 c m . t h p a r t e a d i n s p r e v e s t de p i n t e n se f o r m e a z ă de asemenea u n c o t l o n de unde po­ deaua, c o n t i n u f n d u - s e s p r e v e s t , c o b o a r ă t o t c u 30 c m . M a r g i n e a a c e a s ­ t a a p o d e l e i ( d i n s p r e v e s t ) este tăiată de secţiuni v e c h i . De aceea n u p u ­ tem şti î n c ă d a c ă m a r g i n e a e i se r i d i c ă l a f e l ş i f n p a r t e a de e s t . L u n g i mea î n t r e g i i p o d e l e , p r i n s ă f n a c e a s t ă s e c ţ i u n e , a r e 9 , 8 0 m . , p a r t e a m a i m a r e f i i n d cea de l a v e s t de p i n t e n , lungă de 5 4 o m . f

R e v e n i n d l a p i n t e n u l m e d i a n , menţionăm c ă s p r e e s t , f n 3

www.mnir.ro

porţiunea

de o o t l o n r ă m a s ă , e x i s t ă v a t r ă , p r o b a b i l feţultă ( n e d e s f ă c u t ă , aşa c ă nu alhtera s i g u r i ) } d e a s u p r a c o t l o n u l u i de Test, l a 0 , 5 0 m mal sus de la n i r e l u l p o d e l e i m a r i a r s e , ee g ă s e ş t e o vatră lipită ( n r . 2 ) , de formă o v a ­ lă ( 1 , 2 0 χ 1 ,50) s i o u m a r g i n i l e a r c u i t e , ceea ce este u n i n d i c i u o ă de a o o l o c r e ş t e a o c u p o l ă ι v a t r a zaoe o r i z o n t a l l a - 0 , 7 0 m de l a n i v e l u l a c t u a l s i l a + 0,50 m de l a n i v e l u l p o d e l e i m a r i a r s e , pe u n s t r a t de pămiht ( a r s ) m a s a t , g r o s de 0 , 4 0 m - 0 , 5 0 m , o a r e a o o p e r ă f n întregime toată podeaua a r s ă d i n a c e a s t ă r e g i u n e de m a r g i n e a secţiunii l u n g i . Pe a c e l a ş i p r o f i l l u n g , f u p a r t e a de v e e t de p i n t e n u l a r s ş i a p r o x i ­ m a t i v 60 c m ( t o t s p r e v e s t ) de v a t r a n r . 2 , s - a u păstrat porţiuni de lipi­ tură v e r t i c a l ă (făţuială de l u t ) pe masa de c h i r p i c m a s a t , c a r e z a c e p e s t e toată podeaua m a r e ş l c a r e f o r m e a z ă f o a r t e p r o b a b i l u n p e r e t e m e d i a n , E - V , f n c u p r i n s u l construcţiei. V a t r a n r . 2 c a r e zace deasupra n i v e l u l u i s u p e r i o r a l a c e s t u i „ p e r e t e " de c h i r p i c a r s , a r i n d i c a f i e o v a t r ă - c u p t o r etajată f n c u p r i n s u l c o n s t r u c ţ i e i , f i e o r e a m e n a j a r e m a l t f r z l e . A c e s t e r e s t u r i n u a u f o s t d e s f ă c u t e ş i ne reţinem de a m a i f a c e a l e c o n s i d e r a ţ i i , înainte de a l e f i c e r c e t a t în î n t r e g i m e . O b s e r v a ţ i i i m p o r t a n t e s - a u m a i c u l e s ş i d i n c e r c e t a r e a parţială a c u p t o r u l u i pe l a t u r a l u i d i n s p r e s u d ş i secţiunea lungă E - V . I n a c e a s t ă p a r t e s - a d e s v e l i t v a t r a n r . 2 ş i s-eu curăţat în suprafaţa c a s e t e i ( 3x6 m) r e s t u r i de c h i r p i c , c a r e p a r de l a o p l a c ă g ă u r i t ă , ş i r e s t u r i ceramice p u t e r n i c a r s e , p r i n s e sub c h i r p i c . Cea m a l importantă p a r t e a fost „ a r i p a " de S - V a c u p t o r u l u i ( d e z v e l i t f n c a s e t ă ) , u n d e , sub bucăţi mari de c h i r p i c , p u t e r n i c a r s e , bucăţi de lipitură g r o a s ă pe t r a v e r s e de l e m n (cam 8 - 1 0 c m lăţime) a ş e z a t e distanţat (între 12-30 cm distanţă între e l e ) pe d i r e c ţ i a E - V , s - a u g ă s i t f n f o a r t e m a r i cantităţi \ase p i c t a t e , s p a r t e pe l o c , s t r i v i t e sub a c e s t e dărfmături. Toată a c e a s t ă porţiune z a c e m a i adfnc ş i în pantă, d e o a r e c e s - a prăbuşit f n g o l u l ( î n c ă p e r e a ) de sub p l a ­ c a formată de t r a v e r s e l e de l e m n c u l i p i t u r ă , menţionate m a i s u s . După s o n d a j e l e făcute de n o i ş i f n s e c ţ i u n i l e v e c h i (răzuind p e r e ţ i i ) , sfntem s i g u r i c ă a c e s t c o m p l e x se întinde î n c ă c u 4 - 5 m s p r e s u d ş i cea. 2 m s p r e v e s t , în r e g i u n i c a r e n u p a r d e r a n j a t e de săpături v e c h i ş i unde c o n s i d e r ă m c ă vom putea g ă s i m a r g i n i l e de s u d ş i de v e s t a l e a c e s t e i c o n ­ s t r u c ţ i i , p e n t r u a putea r e c o n s t i t u i s i g u r măcar o p a r t e d i n a c e s t a n s a m ­ blu. P e n t r u a c o m p l e t a d a t e l e pe c a r e l e cunoaştem a s t ă z i , e s t e impor­ t a n t de menţionat c ă , îh săpătura a n i l o r 1 9 7 7 - 1 9 7 8 , Z . S z é k é ï y a găsit pe l a t u r a de n o r d a s e c ţ i u n i i l u n g i E - V , 11 c u p t o a r e de a r s oale ( ? ) , d e f o r m ă o v a l ă ş i de d i m e n s i u n i n o r m a l e (1 2 0 - 1 , 4 0 m ) , f o a r t e apropiate între ele^. L a e s t de „ c u p t o r " se g ă s e s c r e s t u r i l e u n e i locuinţe pe o lungime de 5 , 8 0 m . A m menţionat c ă o s e c ţ i u n e a l u i F . L à s z l ô n e - a tăiat posibili­ t a t e a de a s t a b i l i r a p o r t u l s t r a t i g r a f i e d i n t r e o e l e două c o n s t r u c ţ i i , o r i c u m f o a r t e a p r o p i a t e una de o e a l a l t ă . L a t u r a de e s t a l o c u i n ţ e i a f os t f n întregime d e g a j a t ă , u r m f n d a f i d e s f ă c u t ă ş i l a t u r a e i d i n s p r e s u d . R e s ­ t u r i l e a c e s t e i l o c u i n ţ e n e a p a r ca o masă de c h i r p i c , g r o a s ă de 0 , 4 0 m , f

4

www.mnir.ro

cu a g l o m e r ă r i v a r i a t e l a n i v e l u l e i s u p e r i o r , unde se g ă s e s c v a s e î η t r e g i şi f r a g m e n t a r e s p a r t e pe l o c . S t r a t i g r a f i e , c o m p l e x u l c u p t o r ş i locuinţa alăturată l u i aparţin p r i ­ m u l u i n i v e l de l o c u i r e sau u n u i a d i n p r i m e l e n i v e l e cu c a r e a r începe l o ­ c u i r e a în a c e a s t ă r e g i u n e a a ş e z ă r i i , d e o a r e c e t o t u l e s t e a c o p e r i t de s t r a t u l c a s t a n i u - m ă z ă r o s , u r m a t de c e l c e n u ş o s , c a r e sînt u l t i m e l e n i ­ vele de l o c u i r e în a ş e z a r e a de l a A r i u ş d . D e s c o p e r i r e a de l a A r i u ş d d e p ă ş e ş t e c a d r u l s t r i c t a l cunoaşteri i t e h n i c i l o r de p r e l u c r a r e a c e r a m i c i i , ea avînd ş i unele implicaţii în dez­ v o l t a r e a e c o n o m i c ă ş i s o c i a l ă a populaţiilor c a r e au c r e a t - o . Existenţa unui asemenea a t e l i e r , s a u poate a u n u i c a r t i e r de o l a r i , r i d i c ă n o i p r o ­ bleme, c a r e v o r f i lămurite odată c u î n c h e i e r e a l u c r ă r i l o r d i n a c e s t s e c ­ tor. D i n t o a t e d a t e l e de c a r e d i s p u n e m în s t a d i u l a c t u a l a l cercetărilor a c e s t o r r e s t u r i a r h e o l o g i c e , putem a f i r m a c u siguranţă că la Ariuşd sîntem îh faţa u n e i c o n s t r u c ţ i i - a t e l i e r c o m p l e x de o l ă r i e - de d i m e n s i u n i şi c a r a c t e r î n c ă n e c u n o s c u t în r e g i u n i l e n o a s t r e . Cum a f o s t c o n s t r u i t ş i c u m a funcţionat urmează s ă lămurim ία c e r c e t ă r i l e v i i t o a r e . Asemenea c o n s t r u c ţ i i se cunosc deocamdată numai în O r i e n t . N O T A 1

Z . S Z É K E L Y , B . B A R T Ô C , C u p t o a r e l e de a r s o a l e de l a A r i u ş d , j u d . Covasna, în M a t e r i a l e ş i c e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e , a ΧΠΙ-a s e s i u n e a¬ nuală de r a p o a r t e . M u z e u l T ă r i i C r i ş u r i l o r , O r a d e a , 1 9 7 9 , p . 5 6 .

R A P P O R T Ptf ÉLIMINAISW C O N C E R N A N T L A C A M P A G N E D E F O U I L L E S Λ ; « ; ΐ : 'ο'ί.( - C I ' W-V3 Ο Ι 1979 Λ ARIUŞD, DEP. D C O V A S N A . iésumé _«a campagne ob f o u i l l a s η r e hé o.1o ··. i< · uos menée en c o u r s de l ' a n n é e Vjli a Ariuşd h H6 c o n s n e r é o nu fl6:>l^yc(ţe d m "four''néolithique destinS à l a c u i s s o n de l a p o t e r i e et d ' u n e h a b i t a t i o n située a p r o x i m i t é . L o s i n v e s t i g a t i o n s c o n c e r n a n t c e s d e u x complexes avaient c o m ­ mencé, des 1 9 7 7 - 1 9 7 8 . " L e f o u r " a été s e c t i o n n é do l ' e s t à l ' o u e s t . De p a r t et d ' a u t r e d ' u n é p e r o n médian i l y a deux r e c o i n s . C e l u i de l ' o u e s t est surmonté par un f o y e r c i r c u l a i r e , a d o s s é a l a p a r o i e t aux b o r d s v o û t é s , ce q u i indique l a p r é s e n c e i n i t i a l e d ' u n e c o u p o l e . A l ' o u e s t de l ' é p e r o n on a trouvé des p o r t i o n s de c r é p i s s u r o v e r ­ t i c a l e , indiquant probablement, les vestiges d'une paroi médiane, 1

1

5

www.mnir.ro

t a n d i s q u ' a u sud l e s a b o r d s du Tour o n t l i v r é uno g r a n d e quantité do d'>c ho ta c é r a m i q u e s , p r o v e n a n t de v a a c s b r i s é s s u r p l a c o . S i t u é s α l ' e s t d u f o u r s u r uno l o n g u e u r do 5 , 8 0 m i l y a l o s vost i g o s d ' u n e h a b i t a t i o n . E l l e n ' a été que p a r t i e Homo nt d é b l a y é e . L a s t r a t i g r a p h i e i n d i q u e que l ' e n s e m b l e formé p a r l e four et l ' h a b i ­ t a t i o n , s i t u é s l ' u n a c ô t é do l ' a u t r e , a p a r t i e n t s o i t a l a première phase d ' h a b i t a t , s o i t à l ' u n e d o s phasos do début do l ' é t a b l i s s e m e n t . L e s indices fournis jusqu'à présent par les fouilles archéologi­ ques de A r i u ş d , n o u s p e r m e t t e n t d ' a f f l r m o r q u ' i l s ' a g i t là d ' u n e c o n s ­ truction s i n g u l i è r e d a n s o e t t e c i v i l i s , p a r see d i m e n s i o n s et c a r a c t é ­ ristiques*

www.mnir.ro

CERCETÀRILE A R H E O L O G I C E D E L A GIURCANI, JUD. V A S L U I

de C O S T A C H I B U Z D U G A N

O b i e c t u l l u c r ă r i i de faţă i l formează p r e z e n t a r e a r e z u l t a t e l o r o b ţ i ­ nute f n u r m a c e r c e t ă r i l o r a r h e o l o g i c e e f e c t u a t e f n a n u l 1 979 într-un t u ­ mul de pe v a l e a rîului E l a n . Cunoscută p r i n bogăţia m o n u m e n t e l o r e i a r h e o l o g i c e , v a l e a E l a n u ­ l u i a c o n s t i t u i t ş i în t r e c u t , d a r m a i a l e s în u l t i m a v r e m e , o b i e c t u l u n o r i n t e n s e c e r c e t ă r i p e r i e g h e t i c e ş i săpături s i s t e m a t i c e , a l c ă r o r r e z u l t a t direct a fost descoperirea a importante v e s t i g i i d i n d i f e r i t e perioade i s ­ t o r i c e ^ . P r i n t r e a c e s t e a se numără m a i mulţi t u m u l i , i z o l a ţ i sau ûi g r u p , identificaţi de c u r î n d ^ . C e r c e t a r e a sumară a unuia d i n t r e e i , ocazionată de e f e c t u a r e a u n o r l u c r ă r i de h i d r o a m e l i o r a ţ i i , a p e r m i s p r e c i z a r e a c ă e l a f o s t r i d i c a t p e n t r u a p r o t e j a m o r m i n t e de înhumaţie d i n epoca b r o n ­ z u l u i , d i n i n v e n t a r u l c ă r o r a au p u t u t f i r e c u p e r a t e m a i multe vase f r a g mentare s p e c i f i c e c u l t u r i i N o u a . A c e a s t ă d e s c o p e r i r e fortuită a a t r a s atenţia a s u p r a importanţei c e r c e t ă r i i u n u i g r u p de t u m u l i amplasaţi pe v a l e a E l a n u l u i , mărginită s p r 9 e s t de d e a l u l R a i u l u i , c u c o a s t e r î p o a s e ş i r e p e z i , i a r s p r e v e s t de d e a l u l G i u r c a n i (153 m ) , c u d e s c h i z ă t u r i de v ă i . După o r e c u n o a ş t e r e p r e a l a b i l ă , e f e c t u a t ă în 1 9 7 9 , M u z e u l de I s ­ t o r i e a l R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e România a î n t r e p r i n s , f n v a r a a c e l u i a ş i an, un s o n d a j de i n f o r m a r e a s u p r a u n u i g r u p de t r e i t u m u l i de pe t e r i t o r i u l s a t u l u i G i u r c a n i , c o m . G ă g e ş t i , j u d . V a s l u i , situaţi f n p u n c t u l " A r g e a u a " de pe ş e s u l i n u n d a b i l a l E l a n u l u i , între apa c u a c e l a ş i nume şi . d r u m u l judeţean M u r g e n i - G ă g e ş t i , l a c i r c a 1 500 m de capătul de sud a l G i u r c a n i l o r . C e i t r e i t u m u l i p o t f i uniţi p r i n t r - o l i n i e o a r e c u m d r e a p t ă , lungă de 450 m , trasată de pe m a l u l E l a n u l u i s p r e d r u m u l judeţean menţionat. S o n d a j u l p r o p r i u - z i s a început p r i n s e c ţ i o n a r e a c e l u i m a i estic t u ­ mul ( Η . 1 ) , s i t u p t l a c i r c a 20 m de apa E l a n u l u i . C e l e două secţiuni ( A B şi C D ) , "care se Întretaie a p r o x i m a t i v în c e n t r u , d e s p a r t t u m u l u l în p a ­ t r u s e c t o a r e m a i m u l t s a u m a i puţin e g a l e . Unul dintre cei mai mici din grupul celor t r e i , tumulul n r . 1 , pentru r i d i c a r e a c ă r u i a s - a adus pămînt d i n j u r , a r e f o r m a u ş o r o v a l ă , d i a m e ­ t r u l m a x i m de 1 5 , 5 0 m , i a r înălţimea de 0 , 5 0 m de l a n i v e l u l actual a l s o l u l u i ( f i g . 1 ) . R i d i c a t c a monument f u n e r a r f n p e r i o a d a de t r e c e r e de l a n e o l i t i c l a epoca b r o n z u l u i , t u m u l u l a a v u t iniţial o înălţime m a i m a r e ; ea a f o s t însă r e d u s ă în d e c u r s u l t i m p u l u i f i e p r i n d e p u n e r e a de s o l u r i a¬ l u v i o n a r e , f i e p r i n acţiunea de e r o z i u n e , determinată de apele staţiona­ r e sub c a r e t e r e n u l a s t a t multă v r e m e . S t r u c t u r a t u m u l u l u i e s t e d e s t u l de s i m p l ă , indicînd următoarea suc7

www.mnir.ro

ţ

Morminte cu schelet» chircii»

|| Mvrrinto cu 4chelote întlnso •

Ceramica

o

Oaso d e animale

F i g . 1 . - P l a n u l şi p r o f i l u l t u m u l u l u i n r . 1 . 8

www.mnir.ro

cesiune: s o l u l vegetal a c t u a l , a cărui grosime nu depăşeşte 0,20 m , s u ­ prapune un s t r a t de pămiht b r u n - m ă z ă r o s , g r o s de 0 , 3 5 - 0 , 4 0 m , i a r a¬ c e s t u i a H urmează pămîntul n e g r u , u n e o r i c u d u n g i g ă l b u i . I n acest s t r a t f o a r t e g r o s , c a ş i f n r e s t u l t u m u l u l u i , se g ă s e s c r e s t u r i a r h e o l o g i c e , f n s p e c i a l f r a g m e n t e c e r a m i c e d i n d i f e r i t e p e r i o a d e i s t o r i c e , a ş c h i i şi u ¬ nelte de s i l e x d i n epoca neolitică ( f i g . 2 / 2 , 4 - 7 ) . o a s e de a n i m a l e , c o c h i ­ l i i de m e l c i ş i de s c o i c i , aduse de a l u v i u n i . în jumătatea de sud a t u m u l u l u i au f o s t d e s c o p e r i t e - l a a d f n c i m i c u ­ p r i n s e între 0 , 2 5 - 0 , 9 0 m - nouă m o r m i n t e , t o a t e de înhumaţie.în schimb, în cealaltă jumătate nu au f o s t I d e n t i f i c a t e r e s t u r i f u n e r a r e , c e e a ce c o n ­ stituie o p a r t i c u l a r i t a t e a acestui t u m u l . Mormîntul n r . 1, d e s c o p e r i t l a o adîncime de 0 , 2 5 m , prezintă un s c h e l e t , p r o b a b i l a l u n u i c o p i l , d e r a n j a t parţial de l u c r ă r i l e agricole. După poziţia o a s e l o r ce s - a u p ă s t r a t , şi m a i ales ale g a m b e i , se poate p r e c i z a c ă d e f u n c t u l a f o s t a ş e z a t pe p a r t e a s t î n g ă , f n p o z i ţ i e c h i r c i t ă , cu c a p u l s p r e s u d - s u d - v e s t ş i p i c i o a r e l e s p r e n o r d - n o r d - e s t ( f i g . 3 / 2 ) . In r e g i u n e a t o r a c e l u i ş i a b a z i n u l u i s - a u găsit numeroase a r ş i c e , unele şlefuite pe ambele suprafeţe l a t e sau n u m a i pe una d i n e l e ( f i g . 2 / 3 ) . Mormîntul n r . 2 , c u s c h e l e t u l c h i r c i t pe s t î n g a , c u mîinile aduse pe lingă t r u n c h i şi s p r i j i n i t e pe p i c i o a r e , p u t e r n i c adunate s p r e g e n u n c h i , cu c a p u l l a e s t - s u d - e s t ş i p i c i o a r e l e l a v e s t - n o r d - v e s t , z ă c e a l a a d î n ­ cime a de 0 , 4 0 m de l a suprafaţa actuală a s o l u l u i ( f i g . 3 / 4 ) *ίι d r e p t u l o a ­ s e l o r b a z i n u l u i , în u n g h i u l d i n t r e h u m e r u s u l d r e p t ş i f e m u r , se află o piesă de os de formă o v a l ă . P e c e n ' r u l părţii c o n v e x e , b i n e şlefuită, p i e ­ sa este prevăzută c u o gaură m a r e c i r c u l a r ă , f n j u r u l c ă r e i a se află un i n e l supraînălţat. Pe m a r g i n e a r e o altă gaură m i c ă . Cealaltă auprafaţă, mai n e g l i j e n t finisată, e s t e c o n c a v ă ( f i g . 2 / 1 ) . Mormîntul n r . 3 c o n s e r v ă r e l a t i v b i n e s c h e l e t u l d e f u n c t u l u i , c h i r ­ c i t accentuat pe s t î n g a , c u c a p u l l a n o r d - n o r d - e s t ş i p i c i o a r e l e l a s u d s u d - v e s t . C r a n i u l este î n t o r s c u m a n d i b u l a s p r e e s t . Mîha stîngă se sprijină pe f e m u r u l d r e p t , i a r d r e a p t a e s t e t r a s ă f n s p a t e l e coloanei v e r ­ t e b r a l e . G e n u n c h i i s f n t m u l t aduşi sub b ă r b i e , i a r o a s e l e f e m u r u l u i s t r f i i se de c e l e a l e gambei ( f i g . 3 / 7 ) . S c h e l e t u l , aparţinfnd u n u i m a t u r , z ă c e a l a adîncime a de 0 , 8 5 m . Mormîntul n r . 4 conţine, l a adîncimea de 0 , 6 5 m , r e s t u r i l e unui schelet de c o p i l î n t r - o s t a r e proastă de c o n s e r v a r e . L i p s a u n o r oase şi a c r a n i u l u i se explică p r i n d e r a n j a m e n t u l p r o d u s de s ă p a r e a g r o p i i m o r mîhtului n r . 5 , d e s c o p e r i t în i m e d i a t a a p r o p i e r e . R e s t u r i l e păstrate p e r ­ mit p r e c i z a r e a c ă d e f u n c t u l a f o s t a ş e z a t pe p a r t e a s t î n g ă , f n poziţie chircită, o r i e n t a t e s t - n o r d - e s t - v e s t - s u d - v e s t ( f i g . 3 / 6 ) . M o r m f n t u l n r . 5 , d e s c o p e r i t l a adîncimea de 0 , 8 0 m , p r e z i n t ă , î n t r - o s t a r e de c o n s e r v a r e d e s t u l de p r e c a r ă , s c h e l e t u l u n u i m a t u r întins pe spate, c u mîinile aduse pe lingă c o r p , o r i e n t a t n o r d - s u d . C r a n i u l e s t e îndreptat c u p r i v i r e a s p r e e s t ( f i g . 3 / 3 ) . Lîngă c r a n i u , în p a r t e a de n o r d , ş i în r e g i u n e a de legătură a t o r a c e l u i c u o a s e l e bazinului s-au găsit pete de c u l o a r e gălbuie c a r e p a r a i n d i c a r e s t u r i de ţ e s ă t u r ă . In

9

www.mnir.ro

10

www.mnir.ro

www.mnir.ro

12

www.mnir.ro

stînga c r a n i u l u i se a f l a p a r t e a i n f e r i o a r ă a unui vas l u c r a t cu m i n a , d i n pastă de c u l o a r e g ă l b u i - c e n u ş i e , c a r e p a r e să r e p r o d u c ă f o r m a unui borcan de m i c i d i m e n s i u n i ( f i g . 4 / 2 ) . în i n t e r i o r u l v a s u l u i f r a g m e n t a r , a¬ şezat în poziţie v e r t i c a l ă , se găseau c o c h i l i i de m e l c i , r e z u l t a t e de l a ofrandele depuse p e n t r u d e f u n c t . Lîngă f e m u r u l d r e p t , p a r a l e l cu acesta, era un pumnal de f i e r c u mînerul în formă de bară c i l i n d r i c ă , r u p t d i n vechime, c u lama în două tăiuşuri ş i nervură mediană pronunţată,cu v î r f u l uşor a r c u i t ( f i g . 4 / 3 ) . f n c r u s t a g r o a s ă de o x i z i a l a m e i se m a i p ă s ­ trează încă f i b r e l e m n o a s e , p r o v e n i t e de l a t e a c a în c a r e v a f i f o s t i n ­ trodus p u m n a l u l , c a r e e r a f i x a t , p r o b a b i l , l a c i n g ă t o a r e a d e f u n c t u l u i . Mormîntul n r . 6 , d e s c o p e r i t l a adîncimea de 0 , 7 0 m , păstrează d o a r c r a n i u l , oasele mînilor ş i p i c i o a r e l o r u n u i schelet a ş e z a t pe s t î n g a , în poziţie c h i r c i t ă , o r i e n t a t v e s t - s u d - v e s t - e s t - n o r d - e s t ( f i g . 3 / 8 ) . Lîngă labele p i c i o a r e l o r e r a u c î t e v a f r a g m e n t e c e r a m i c e de aspect neolitic, p r o v e n i t e de l a un v a s c u g u r a l a r g ă , l u c r a t d i n pastă de c u l o a r e g ă l ­ buie ( f i g . 4 / 1 ) . Mormîntul n r . 7 , i d e n t i f i c a t l a adîncimea de 0 , 9 0 m de l a suprafaţa actuală a s o l u l u i , p ă s t r e a z ă d o a r c î t e v a oase a l e u n u i s c h e l e t de c o p i l aşezat p r o b a b i l în poziţie c h i r c i t ă , pe p a r t e a d r e a p t ă , cu capul spre nord-nord-est şi p i c i o a r e l e spre sud-sud-vest ( f i g . 3 / 5 ) . Mormîntul n i . 8 , apărut l a adîncimea de 0 , 8 0 m , p r e z i n t ă , î n t r - o foarte bună s t a r e de c o n s e r v a r e , s c h e l e t u l u n u i m a t u r în poziţie Întins pe s p a t e , c u mîinile aduse pe lîngă c o r p , c u c a p u l l a n o r d ş i p i c i o a r e l e la sud ( f i g . 3 / 9 ) . Lîngă c r a n i u , în p a r t e a de n o r d - v e s t se a f l a un v a s de lut aşezat c u g u r a în s u s . L u c r a t c u mîna, d i n pastă de c u l o a r e c e n u ş i e , vasul a r e c o r p u l s f e r i c , gîtul înalt ş i f o a r t e s t r i m t , buza u ş o r evazată ( f i g . 4 / 4 ) . I n t r e o a s e l e t o r a c e l u i s - a u găsit numeroase mărgele t u b u l a r e îngemănate ( f i g . 5 / 9 - 1 0 ) o r i s i m p l e ( f i g . 5 / 1 1 - 1 3 ) , l u c r a t e d i n sticlă amestecată c u c o r a l ş i p o l e i t e c u foiţă f o a r t e subţire de a u r , c a r e a c ă ­ zut în m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r . Între a c e s t e a se află t r e i mărgele m a r i de sticlă, de formă t r o n c o n i c ă ( f i g . 5 / 3 - 5 ) , p r e c u m ş i a l t e l e d i n pastă de sticlă, prevăzute c u c a n e l u r i l o n g i t u d i n a l e ( f i g . 5 / 1 - 2 , 6 - 8 ) . D e a s e m e ­ nea, sînt de menţionat u n e l e mărgele m i c i , e m i s f e r i c e , d i n sticlă v i o l a ­ cee ( f i g . 5/18) ş i un e x e m p l a r m u l t i c o l o r ( m i l l e f i o r i ) , de fornă c i l i n d r i ­ că (fig.5/14), c ă r o r a l i se'adaugă t r e i v e r t e b r e de p e ş t e , f o l o s i t e ca piese p e n t r u c o l i e r ( f i g . 5 / 1 5 - 1 7 ) ş i două p e r l e d i n faianţă egipteană, c a r e poartă pe u n a d i n suprafeţe r e p r e z e n t ă r i s c u l p t u r a l e redînd o f e ­ lină ( l e u ? ) î n t r - o a t i t u d i n e pasivă ( în poziţie c u l c a t , c u c a p u l între l a ­ bele d i n faţă ş i c o a d a adusă pe lîngă p i c i o r u l p o ş t e r i o r d r e p t ( f i g . 5 / 2 0 ¬ 21). i n t r e p e r l e se m a i află un mic p a n d a n t i v de b r o n z , c u gaură l a un capăt ( f i g . 5 / 2 2 ) ş i d o i c l o p o ţ e i m i c i , p r e v ă z u ţ i d e a s u p r a c u c î t e o gaură p r i n c a r e t r e c e a un f i r p e n t r u s u s ţ i n e r e a b a r e i p e n d u l a t o r i i d i n inte­ r i o r , lucraţi d i n a c e l a ş i m e t a l ( f i g . 5 / 2 4 - 2 5 ) . L a mîna d r e a p t ă , în zona de articulaţie a antebraţului c u o a s e l e mîxiiise a f l a o brăţară de b r o n z , cu capetele u ş o r lăţite ( f i g . 5 / 2 6 ) , i a r între falange u n i n e l d i n a c e l a ş i metal, c u sticlă în montură ( f i g . 5 / 2 3 ) . I n zona extremităţilor i n f e r i o a r e

13

www.mnir.ro

F i g . 5 . - O b i e c t e de podoabă d i n M . 8 j 1 - 1 8 , 2 0 - 2 1 , m ă r g e l e ; 1 9 , oglindă de b r o n z ; 2 2 , p a n d a n t i v de b r o n z ; 2 3 , i n e l de b r o n z c u sticlă f n montură; 2 4 - 2 5 , c l o p o ţ e i de b r o n z ; 2 6 , brăţară de b r o n z . 14

www.mnir.ro

ale o a s e l o r gambei e r a u numeroase mărgele m i c i ş i f r a g i l e , p r o v e n i t e de la ornamente v e s t i m e n t a r e , d a r d i n c a r e n u s - a putut r e c u p e r a d e c î t c î ­ teva e x e m p l a r e . Lingă c a l c a n u l d r e p t se găsea o oglindă de formă d i s c o ­ id a lâ ( f i g . 5 / 1 9 ) . M o r m l h t u l n r . 9 , i d e n t i f i c a t l a adîncimea de 0 , 7 0 m , conţine doar r e s t u r i a l e u n u i s c h e l e t p r o s t c o n s e r v a t , după c a r e se poate p r e c i z a că d e f u n c t u l , p r o b a b i l un c o p i l , a f o s t a ş e z a t în p o z i ţ i e c h i r c i t ă , p e stînga , cu c a p u l l a e s t - n o r d - e s t ş i p i c i o a r e l e l a v e s t - s u d - v e s t ( f i g . 3 / 1 ) . După cum se d e s p r i n d e d i n d e s c r i e r e a m o r m i n t e l o r , şapte dintre ele sînt c u s c h e l e t e l e c h i r c i t e , a ş e z a t e pe p a r t e a stingă sau ρ d r e a p t a , o r i e n t a t e în mod d i f e r i t , d a r m a i a l e s e s t - n o r d - e s t - v e s t - n o r d - v e s t şi două c u s c h e l e t e l e d e f u n c ţ i l o r întinse pe s p a t e , c u c a p u l l a n o r d ş i p i ­ c i o a r e l e l a s u d . D i n d i s p u n e r e a l o r în p l a n n u r e i e s e c ă înmormîntările s - a r f i făcut î n t r - o anumită o r d i n e , după cum e s t e f o a r t e g r e u de p r e c i ­ zat c a r e d i n t r e ele e s t e mormîntul p r i n c i p a l p e n t r u c a r e s - a r i d i c a t t u ­ m u l u l . Se poate însă a f i r m a c ă t o a t e m o r m i n t e l e e r a u i n d i v i d u a l e . A d î h c i m i l e d i f e r i t e l a c a r e a u apărut s c h e l e t e l e dovedesc c ă înmormîntările erau succesive. C o n t u r u l g r o p i l o r sépulcrale nu a putut f i s u r p r i n s la n i c i un mormîht, pămîntul avînd p e s t e t o t a c e e a ş i textură ş i c u l o a r e . D a r este de p r e s u p u s c ă e l e v o r f i f o s t de formă r e c t a n g u l a r ă . Pe baza r i t u a l u l u i f u n e r a r , m o r m i n t e l e d e s c o p e r i t e se împart m două g r u p e i c u sohelete c h i r c i t e ş i c u s c h e l e t e î n t i n s e . 1 .Mormintele cu schelete c h i r c i t e ( M . 1 - M . 4 , M . 6 - M . 7 şi M . 9 ) se r e m a r c ă p r i n t r - u n i n v e n t a r f u n e r a r s ă r ă c ă c i o s ş i puţin s e m n i f i c a t i v , a t u n c i c î r d e x i s t ă , c e e a ce f a c e f o a r t e d i f i c i l ă î n c a d r a r e a l o r c u l t u r a ­ lă şi c r o n o l o g i c ă . T o t u ş i , atît s p e c i f i c u l de r i t u a l f u n e r a r , c i t ş i a n u m i ­ te o b i e c t e de i n v e n t a r o f e r ă unele date p e n t r u r e z o l v a r e a acestei p r o ­ bleme . In g e n e r a l , mormintele tumulare cu schelete c U i r c i t e , orientate îh mod d i f e r i t ş i d e s c o p e r i t e l a adîncimi v a r i a b i l e c a r a c t e r i z e a z ă c o m p l e x u l c u l t u r a l răspîndit pe t e r i t o r i u l României ş i în s t e p e l e n a r d - p o n t i c e în p e ­ r i o a d a de tranziţie de l a e n e o l i t i c l a epoca b r o n z u l u i . I n v e n t a r u l s ă r ă ­ c ă c i o s sau l i p s a l u i totală c o n s t i t u i e o altă trăsătură caracteristică ai mormintelor d i n această perioadă. P r i n r i t u a l u l de îhmormîntare, m o r m i n t e l e c u s c h e l e t e c h i r c i t e de l a G i u r c a n i , se Î n s c r i u în c e r c u l d e s c o p e r i r i l o r m a i v e c h i d i n M o l d o v a de l a B r o ş t e n i ş i B o g o n o s . C o r l ă t e n i ş i G l ă y ă n e ş t i , F o l t e ş t i , Stoicani , H o l b o c a , G î r c e n i şi Valea Lupului . Inventarul lor,deşi s ă ­ r ă c ă c i o s , conţine e l e m e n t e r e p r e z e n t a t i v e p e n t r u p e r i o a d a de t r e c e r e de l a e n e o l i t i c l a epoca b r o n z u l u i . A s t f e l , a r ş i c e l e d i n mormîntul n r . 1 , a¬ mintesc de u n mormîht t u m u l a r d i n s u d u l U . R . S . S . , în c a r e s - a u găsit două a s t r a g a l e de m i e l *^. P i e s a de os d i n mormîntul n r . 2 , c a r e se d e o ­ sebeşte o a r e c u m de c e l e d e s c o p e r i t e l a Bogonos , Stoicani^,Gîrceni^, Valea L u p u l u i , f i i n d însă identică c u e x e m p l a r u l de l a Parcani din U . R . S . S . 1 7 , f a c e p a r t e totuşi d i n c a t e g o r i a d i s c u r i l o r de o s . 5

6

7

1

1 6

Pe

baza " c a t a r a m e l o r " de c e n t u r ă d i n os îh formă d i s c o i d a l ă 13

www.mnir.ro

şi

a

c e r a m i c i i , d e s c o p e r i r i l e de l a S t o i c a n i , B o g o n o s , V a l e a L u p u l u i şi G î r ­ c e n i au f o s t a t r i b u i t e d i f e r i t e l o r aspecte c u l t u r a l e d i n p e r i o a d a de t r a n ­ ziţie de l a e n e o l i t i c l a e p o c a b r o n z u l u i ® . Cum Însă p e n t r u d e s c o p e r i r i l e f u n e r a r e de l a G i u r c a n i n u dispunem de a l t e elemente c a r e să permită o Î n c a d r a r e culturală s i g u r ă , i a r f o l o s i r e a " c a t a r a m e l o r " de centură din os fn M o l d o v a este r e l a t i v îndelungată, t r e b u i e admisă datarea acestora î n t r - o p e r i o a d ă m a i lungă, cunoscută sub d e n u m i r e a de tranziţie de l a e n e o l i t i c l a epoca b r o n z u l u i . 2 . M o r m i n t e l e c u s c h e l e t e a ş e z a t e pe s p a t e , c u p i c i o a r e l e întinse ş i b r a ţ e l e aduse pe lîngă c o r p ( M . 5 ş i Μ . 8) manifestă trăsăturile c a r a c t e ­ r i s t i c e înmormîhtărilor s a r m a t i c e , în g e n e r a l . în Moldova mormintele s a r m a t i c e se prezintă atît i z o l a t e , c a c e l e de l a Ş e n d r e n i , F o c ş a n i , T u t o v a , O n c e ş t i , c î t ş i în g r u p e m i c i , c a l a T r u ş e ş t i ™ . M o r m i n t e l e de la G i u r c a n i au o r i e n t a r e a n o r d - s u d , ca şi marea majoritate a mormintelor s a r m a t i c e d e s c o p e r i t e fn zona e x t r a c a r p a t i c ă a României . E l e a p a r sub f o r m a înmormîhtărilor s e c u n d a r e în t u m u l i p r e e x i s t e n ţ i d i n p e r i o a d a de t r e c e r e de l a e n e o l i t i c l a epoca b r o n z u l u i , ca ş i c e l e de l a Ş e n d r e n i , T e ­ c u c i , Bîrlad-Prodana,Şuletea, L a r g a J i j i a , Valea L u p u l u i , Glăvăneşti, H ă b ă ş e ş t i e t c . , d a t a t e f i e în u l t i m u l s f e r t a l s e c o l u l u i Π e . n . , f i e în p r i ­ ma jumătate a s e c o l u l u i u r m ă t o r ' . I n v e n t a r u l f u n e r a r a l c e l o r două m o r m i n t e conţine c e r a m i c ă , o b i e c t e de podoabă ( m ă r g e l e , b r ă ţ ă r i , p a n d a n t i v e , c l o p o ţ e i ) , a r m e (pumnale) s p e ­ c i f i c e populaţiei s a r m a t i c e . In componenţa a c e s t u i a intră anumite piese care oferă posibilitatea unei încadrări cronologice mai strînse. Astfel, în c a d r u l c e r a m i c i i se r e m a r c ă p r e z e n ţ a v a s u l u i s f e r o i d a l , a s e m ă n ă t o r c u e x e m p l a r u l de l a V l ă s i n e ş t i , formă m a i v e c h e , f r e c v e n t întUnităîh s p e ­ c i a l în a ş e z ă r i l e c u l t u r i i P r o h o r o v k a . f n s e c o l e l e Π-ΙΠ acest t i p de v a s este r a r îhtîlnit l a n o i , c a ş i în s t e p e l e n o r d - p o n t i c e " * . L a f e l , o g l i n d a d i s c o i d a l ă , f ă r ă m f n e r ş i t a m g a , d i n mormîntul n r . 8 , î ş i g ă s e ş t e a n a l o ­ g i i în e x e m p l a r e i d e n t i c e , apărute îh o b i e c t i v e a r h e o l o g i c e c a r e a u o d a ­ t a r e t i m p u r i e * T i p u l de oglindă este a t e s t a t în a n s a m b l u r i l e s a r m a t i c e d i n U . R . S . S . , datate fn secolele I f . e . n . - I e . n . , ca şi fn aşezările g e t o d a c l c e t î r z i i de l a P o i a n a - T e o u c i ' , P i a t r a Şoimului ( C a l u ) ş i T i s e ş t i » T g . O c n a ^ , a ş e z ă r i a c ă r o r existenţă încetează s p r e a n i i 1 0 5 - 1 0 6 . O o¬ glindă identică c u t e a de l a G i u r c a n i f a c e p a r t e d i n i n v e n t a r u l mormîntul u i de l a Ş t e f ă n e ş t i . 1

2

2 2

2

2

2 6

2

2 8

R e c e n t , d e s c o p e r i t o r i i m o r m f n t u l u i de l a Ş t e f ă n e ş t i , r e v e n i n d a s u ­ p r a î n c a d r ă r i i l u i i n i ţ i a l e , c o n s i d e r ă c ă a c e s t mormîht a r d a t a d i n s e c o ­ l e l e Ι - Π e . n . 9 . Faţă de c r o n o l o g i a a n t e r i o a r ă , A l . A n d r o n i c , u r m f n d d a ­ t ă r i l e p r o p u s e de curînd de G h . B i c h i r , G h . D i a c o n u , S . M o r i n t z ş i N . Z a h a r i a , p r i v i n d penetraţia s a r m a ţ i l o r în r e g i u n e a Dunării de J o s , a j u n ­ ge l a c o n c l u z i a c ă m o r m i n t e l e de l a V a s l u i , fn i n v e n t a r u l c ă r o r a se află ş i u n p u m n a l ^ de t i p u l c e l u i de l a G i u r c a n i , n u pot f i d a t a t e m a i t f r z i u de înoeputul s e c . a l Π - l e a e . n . 3 2 . P e b a z a m a t e r i a l u l u i d e s c o p e r i t l a U l m e n i , G h . B i c h i r datează pătrunderea s a r m a ţ i l o r fa Cîmpia Munteniei după a n i i 1 1 7 - 1 1 8 , d e c i t o t în p r i m a jumătate a s e c a i Η - l e a e . n . 3 3 . 3

16

www.mnir.ro

Λ

In lumina a c e s t o r n o i date c r o n o l o g i c e , c e l e două m o r m i n t e cu s c h e ­ lete întinse pot f i a t r i b u i t e s a r m a ţ i l o r t i m p u r i i ş i datate fn s e c . I - 1 1 e . n . N O T E

1

P e n t r u d e s c o p e r i r i l e a r h e o l o g i c e d i n zona E l a n u l u i v e z i : C . C I H O D A R U ş i c o l a b . , SCIV, 2, 1951, 1 , p.217-226; DAN GH.TEODOR, SCIV, 19, 1968, 2 , p . 2 3 2 - 2 3 4 ; i d e m , C a r p i c a , 2 , 1969, p . 2 5 8 ş i u r m ; N . Z A H A R I A , M . P E T R E S C U - D Î M B O V I T A ş i E M . Z A H A R I A , A ş e z ă r i din M o l ­ d o v a . . . , B u c u r e ş t i , 1 9 7 0 , p . 3 4 2 - 3 4 8 , 3 5 1 - 3 5 4 ; GHENUŢÂ* COMAN, A r h . M o l d . , 6 , 1969, p . 2 7 7 - 3 1 5 ; idem,Danubius, 4, 1970, p.161-164 ; i d e m , M u r g e n i , Contribuţii l a i s t o r i a u n e i s t r ă v e c h i a ş e z ă r i , Vaslui, 1973, p . 2 8 - 6 4 ; i d e m , S t a t o r n i c i e , c o n t i n u i t a t e , B u c u r e ş t i , 1 9 8 0 , p . 142¬ 145, 1 8 6 - 1 9 2 ; GHENUŢĂ C O M A N ş i C O N S T A N T I N B U Z D U G A N , S C I V , 29, 1978, 1 , p . 1 3 9 - 1 4 3 .

2 O v e r i f i c a r e a c f t o r v a d i n t r e a c e ş t i t u m u l i a f o s t făcută f n a n u l 1979 de C . B U Z D U G A N , G H . C O M A N şi M . R O T A R U . ' 3 M a t e r i a l u l c e r a m i c , aflat astăzi fn Muzeul "V.Pârvan " d i n Bîrlad, a fost c o m u n i c a t p a r ţ i a l - v e z i M . R O T A R U , D e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e pe V a l e a E l a n u l u i , c o m u n i c a r e susţinută l a s e s i u n e a M u z e u l u i judeţean Vaslui, decembrie, 1978. 4 O b i b l i o g r a f i e c u p r i n z ă t o a r e p e n t r u d e s c o p e r i r i l e de pe t e r i t o r i u l R o ­ mâniei d i n a c e a s t ă p e r i o a d ă v e z i l a E U G E N C O M Ş A , " B a l c a n i c a " , 3 , 1972, p . 5 9 - 9 2 , i a r p e n t r u s u d u l U . R . S . S . l a A . M . T A L L G R E N , E S A , 2, 1926. 1 , 1950, 2, p . 1 1 0 - 1 2 5 . 5 M . P E T R E S C U - D l M B O V r r A , SCIV, 6 Idem, S C r V , 1 , 1 9 5 0 , 1 , p . 2 9 . 7 Idem, S C I V , 2, 1 9 5 1 , 1 , p . 2 4 9 - 2 6 6 . 8 Idem, M a t e r i a l e , 1 , 1953, p . 1 1 6 - 1 3 2 . 9 V L A D Z I R R A , S C I V , 3, 1952, p . 9 9 - 1 0 3 . 10 A D R I A N C . F L O R E S C U ş i M A R I L E N A F L O R E S C U , M a t e r i a l e , 6 , 1 9 5 9 , p.221-227. 11 M . D I N U , M a t e r i a l e , 6 , 1 9 5 9 , p . 2 0 3 - 2 0 9 . 12 A . M . T A L L G R E N , l o c . c i t . , p . 6 4 . 13 M . P E T R E S C U - D I M B O V I T A , S C I V , 1 , 1 9 5 0 , 2 , f i g . l / b . 14 Idem . M a t e r i a l e , 1 , 1 9 5 3 , f i g . 5 3 / 3 , 4 . 15 A D R I A N C . F L O R E S C U ş i M A R I L E N A F L O R E S C U , l o c . c i t . , f i g . 5 / 2 . 16 M . D I N U , l o c . c i t . , p . 2 0 4 ş i u r m . 17 A . M . T A L L G R E N , l o c . c i t . , f i g . 6 3 / l , 2 . 18 E U G E N C O M Ş A , o p . c i t . , p . 7 3 - 9 2 . 19 G H . B I C H I R , i P a c i a " , N . S . , 2 1 , 1 9 7 7 , p . 1 6 8 . 20 I d e m , P o n t i c a , 5, 1 9 7 2 , p . 1 3 9 . 21 I d e m , p . 171 ş i u r m . 22 I d e m , P o n t i c a , 5, 1 9 7 2 , p l . 1 0 / 1 . 17

www.mnir.ro

23 M . I . V E A Z M I T I N , V o p r o s i s k i f o - s a r m a t s k o i , a r h e o l o g i i , M o s c o v a , 1952, p . 2 2 0 - 2 2 2 . 24 G H . B I C H I R , D a c i a , Ν . S . , 2 1 , 1977, p . 1 7 5 . 25 E C A T E R I N A D U N A R E A N U - V U L P E , D a c i a , 5 - 6 , 1 9 3 5 - 1 9 3 6 , i i g J 5 / l 4 . 26 R . V U L P E , , D a c i a " , 7 - 8 , 1 9 4 1 , f i g . 4 l / l 4 . 27 A N T O N NIŢU ş i M I H A I Z A M O Ş T E A N U , M a t e r i a l e , 6 , 1 9 5 9 , f i g . 4 1 3 . 28 G H . B I C H I R , P o n t i c a , p l . 6 / 9 . 29 N . Z A H A R I A ş i E M . Z A HA R I A , D i n t r e c u t u l judeţului B o t o ş a n i , B o t o ­ şani, 1974, p . 1 3 6 . 30 S . M O R I N T Z , " D a c i a " , N . S . , 3, 1 9 5 9 , p . 2 5 1 - 4 7 0 ş i , D a c i a , Ν . S . , 4 , 1960, p . 5 5 3 - 5 6 0 ; G H . B I C H I R , S C I V , 12, 1 9 6 1 , 2, p . 2 5 3 - 2 6 9 ; I d e m , P o n t i c a . . . , p . 1 3 7 - 1 7 1 ; idem/Dacia", Ν . S . , 2 1 , 1977,p.167-197;GH. D1ACONU, S C I V , 14, 1 9 6 1 , 2; idem, T f r g ş o r . Necropola d i n s e c o ­ l e l e ΠΙ-IV e . n . , B u c u r e ş t i , 1 9 6 5 , p . 1 9 - 2 9 ; N . Z A H A R I A , .M. PET R E S C U - D I M B O V I T A , E . Z A H A R I A , A ş e z ă r i d i n Moldova,Bucureşti, 1970, p . 2 8 1 ; N . Z A H A R I A şi E M . Z A H A R I A , o p . c i t . , p . 1 3 6 . 31 A L . A N D R O N I C , S C I V , 1 4 , 1 9 6 3 , 2 , p . 3 5 0 ; G H . B I C H I R , " D a c i a " . . . , pl.4/2. 32 A l . A N D R O N I C , C a r p i c a , 1 1 , 1 9 7 9 , p . 1 6 5 - 1 6 9 . 33 G H . B I C H I R , S C I V , 1 2 , 1 9 6 1 , 2 , p . 2 6 9 .

L E S F O U I L L E S ARCHEOLOGIQUES DE G I U R C A N I , DÉP.DE VASLUI Résumé L e s f o u i l l e s a r c h é o l o g i q u e s e n t r e p r i s e s e n 1979 d a n s l ' u n des t r o i s t u m u l u s s i t u é s à l ' e m p l a c e m e n t dénommé " A r g e a u a " , s u r le t e r r i t o i r e d u v i l l a g e de G i u r c a n i , commune G ă g e ş t i , dép» de V a s l u i , ont mis à d é c o u v e r t neuf tombes à i n h u m a t i o n , à une p r o f o n d e u r a p p r o x i m a t i v e de 0 , 2 5 - 0 , 9 0 m . L e s s q u e l e t t e s de s e p t tombes s o n t emplacés s u r l o mais surtout c ô t é gouche o u d r o i t , o r i e n t é s de m a n i e r e d i f f é r e n t e , d a n s l a d i r e c t i o n e s t - n o r d - e s t - o u e s t - s u d - o u e s t , e t l e s s q u e l e t t e s des deux d e r n i è r e s tombes s o n t a l l o n g é s s u r l e d o s , l a tête o r i e n t é e v e r s le n o r d et les pieds v e r s lo s u d . L o r i t u e l d ' e n t e r r e m e n t et l ' i n v e n t a i r e f u n é r a i r e font a t t r i b u e r l e s 7 tombes ( M . 1 - M . 4 , M . 6 - M . 7 e t M . 9 ) , d u p o i n t de vue c u l t u r e l et c h r o n o l o g i q u e , à l a p é r i o d e de t r a n s i t i o n d u néolithique à l ' A g e du bronze. L e s d e u x t o m b e s , d o n t l e s s q u e l e t t e s sont étendue s u r l e d o s , les j a m b e s a l l o n g é e s e t l e s b r a s r a m e n é s l e l o n g d u c o r p s ( M . 5 et M . 8 ) , p r é s e n t e n t l e s t r a i t s c a r a c t é r i s t i q u e s d e s e n t e r r e m e n t s s a r m a t es en g é n é r a l . C e p e n d a n t , l ' i n v e n t a i r e f u n é r a i r e , s u r t o u t l a céramique ( qui p r é s e n t e d e s a n a l o g i e s avec l a d é c o u v e r t e de V l ă s i n e ş t i et l o m i r o i r e n b r o n z e , de forme d i s q u o i d a l e ( i d e n t i q u e avec l e s e x e m p l a i r e s d é c o u 18

www.mnir.ro

Terţe à P . - T e c u c i , P i a t r a .Şoimului ş i T l s e ş t l - T g . O o n a ) l ' a t t r i b u t i o n de c e s tombée a u x e a r m a t e s archaïque s a u x I aT. n . e .

e

r

plaide pour - II e. β

LEGENDE DES FIGURES

F i g . 1 . - P l a n et p r o f i l d u tumulus n o . 1 · F l g . 2 . - D i v e r e o b j e t s d é c o u v e r t s d a n s l e t u m u l u s n o . 1 1 1 , d i s q u e e n os ( M . 2 ) | 2 , 4 - 7 - lame e t g r a t t o i r e n s i l e x ) 3 - o s s o l e t aux surfaces polies ( M . 1 ) . F l g . 3 . - 1 , 4 , 6 - 7 , 9 - T o m b e s a p p a r t e n a n t λ l a p é r i o d e de transition du néolithique λ l ' A g e d u b r o n z e ; 5 - 8 - T o m b e s s a r ma to s . F i g . 4 . - D i v e r e o b j e t s déooUTorts d a n s l e s tombost 1 - 2 , 4 - Céramique ; 3 - poignard. F l g . S . - O b j e t e de p a r u r o de M.81 1 - 1 8 , 2 0 - 2 1 « c o l l i e r de p o r l o s o n Y o r r o ; 1 9 - m i r o i r o n bronza j 22 - p o n d o n t i f en b r o n z e ; 23 - anneau e n b r o n z e , d o n t l a m o n t u r e e e t e n T e r r e . 2 4 - 2 9 C l o c h e t t e s e n b r o n z e ; 26 - b r a o e l e t e n b r o n z e .

19

www.mnir.ro

CERCETĂRILE A R H E O L O G I C E DIN A N U L 1979 D E L A B R A N E T , JUD. O L T

de A U G U S T I N U L A N I C I

După o î n t r e r u p e r e de d o i a n i , în 1979 a u f o s t r e l u a t e cercetările de l a B r a n e ţ , j u d . O l t . Cu a c e s t p r i l e j s - a u p r a c t i c a t două şanţuri î h s u mfhd o suprafaţă săpată de 102 m . S t r a t i g r a f i e constatată în a n u l 1979 c o n c o r d ă pe d e p l i n c u cea c a ­ r e a f o s t stabilită î n a n i i p r e c e d e n ţ i . A s t f e l , p e s t e pămîntul g a l b e n - l u t o s , f ă r ă u r m e a r h e o l o g i c e , se s u p r a p u n e u n s t r a t de s o l c e n u ş i u - r o ş c a t c u o g r o s i m e medie de 0 , 4 0 m , r e p r e z e n t î n d p r i n vestigiile materiale c u l t u r a Coţofeni d i n p e r i o a d a de tranziţie l a epoca b r o n z u l u i . Succede u n s t r a t de pămînt b r u n - c e n u ş i u humos ( c u o g r o s i m e medie de 0 , 4 5 m ) , c u elemente m a t e r i a l e s p e c i f i c e c u l t u r i i G l i n a - S c h n e c k e n b e r g d i n p e r i o a d a timpurie a epocii bronzului · f h c u p r i n s u l u l t i m e i d e p u n e r i a u putut f i s u r p r i n s e t r e i n i v e l u r i de l o c u i r e puse în evidenţă atît c o l o r l s t i c , c î t ş i p r i n i n v e n t a r u l a r h e o l o g i c de t i p G l i n a d i s p u s pe o r i z o n t a l ă alături de p i e t r e de r î u g r u p a t e . N i v e ­ l u l I I de c u l t u r ă se d e t a ş e a z ă m a i a l e s p r i n t r - o locuinţă de suprafaţ ă ( n r . 1 2 ) . D i n c e l e 12 locuinţe de suprafaţă d e s c o p e r i t e pîhă în p r e z e n t l a B r a n e ţ , 8 aparţin c e l u i de a l d o i l e a n i v e l de l o c u i r e . S o l u l u i b r u n - c e n u ş i u humos îi urmează o d e p u n e r e remaniată, s u ­ p r a p u s ă de h u m u s u l a c t u a l g r o s de c i r c a 0 , 1 0 m . Locuinţa n r . 12 (1979 ) , d e s t u l de m a r e ca î n t i n d e r e , a p u t u t f i d e ­ terminată c u aproximaţie p r i n masa m a r e de c h i r p i c i prăbuşită(mai a l e s ) spre i n t e r i o r u l amenajării. în m i j l o c se a f l a o v a t r ă c u u n d i a m e t r u d-a 1 m ş i g r o a s ă de 0 , 1 O m . N i v e l u l de c ă l c a r e e r a m a r c a t pe lîngă v a s e î n t r e g i , u n e l t e ş i c i o b u r i , ş i de p i e t r e l e de r î u d i s p u s e l a o r i z o n t a l ă . Adăpostul a a v u t o formă r e c t a n g u l a r ă c u l a t u r i de 4 m . P e r e ţ i i g r o ş i de c i r c a 0 , 1 0 m a u f o s t r e a l i z a ţ i d i n n u i e l e groase p o m o s t i t e cu l u t / M a t e r i a l u l a r h e o l o g i c d e s c o p e r i t în l o c u i n ţ ă , c î t şi în pămîntul de vetrei se umplutură c u p r i n d e u n e l t e d i n p i a t r ă , os ş i l u t a r s . în j u r u l aflau 3 pahare d i n l u t a r s , precum şi fragmente ceramice şi unelte. R e p e r t o r i u l u n e l t e l o r de piatră c u p r i n d e u n e l e d i n s i l e x c a f e n i u ( f i g . 1 / 1 - 1 2 ) . D i n t r e c e l e 12 p i e s e se r e m a r c ă o l a m ă - f i e r ă s t r ă u , d e n t i culată a c c e n t u a t , c u r e t u ş e v e n t r o - d o r s a l e ş i d o r s o - v Jiutrale ( f i g . 1 / 1 ) . A l t e l e sînt g r a t o a r e c u p a r t e a activă c o n v e x ă ( f i g . 1 / 2 , 3 , 5 , 7 , 9 , 1 1 ) . U n f r a g m e n t de t o p o r d i n g r a n i t n e g r u , c u gaură de î h m ă n u ş a r e , a f o s t iniţial o p i e s ă f r u m o s f i n i s a t ă , lustruită c u g r i j ă , ( f i g . 2 / 1 ) , a v î h d u ş i s i m i l i t u d i n i m a l a l e s în a ş e z a r e a de l a C u c i u l a t a - P l e ş i ţ a P i e t r o a s ă . 20

www.mnir.ro

P l f f . 1 . - Branet, jud.Olt, 1-12 ι unelte din eUex , cultura Gllna.

21

www.mnir.ro

Fig.2.-

B r a n e ( , j u d . O l t , 1 : t o p o r f r a g m e n t a r d i n p i a t r ă ) 2t frecător p e r c u t o r d i n p i a t r ă | 3: t o p o r c u şanţ c l r o u l a r din piatră ) 4 : l i n g u r ă d i n l u t a r e ; 5: tavă fragmentară d i n l u t a r s , c u l t u r a Glina. ?2

www.mnir.ro

23

www.mnir.ro

F i g . 4 . - B r a n e t , j u d . O l t , 1 - 2 : c ă n i d i n l u t a r s ; 3: s t r a c h i n ă ; 4 - 6 1 pătiăr e l e d i n l u t a r s j 7: f r a g m e n t c e r a m i c i 8: t o a r t ă z o o m o r f ă ( ?) din lut a r s , cultura G lina. 24

www.mnir.ro

F i g . 5 . - Braneţ,jud.Olt, 1-12: fragmente ceramice s i t o r j l d i n l u t oultura Glina.

29

www.mnir.ro

ars.

U n o b i e c t b i n e c o n s e r v a t este un t o p o r d i n g r a n i t m a r m o r a t , c u „şanţ c i r c u l a r " ( f i g . 2 / 3 ) . Un a l t e x e m p l a r asemănător a f o s t d e s c o p e r i t l a B r a n e ţ , f h a n u l 1972, f n locuinţa n r . 1 . T i p u l de unealtă c u „şanţ c i r c u l a r " (porţiunea de p r i n d e r e ) - „ à r a i n u r e s " , „ g r o o w e r " a r e un t ă i ş l a t ş i o muchie c i r c u l a r ă despărţită de c o r p p r i n t r - u n şanţ circular. S e c ţ i u n e a t r a n s v e r s a l ă este s e m i c i r c u l a r ă . L u n g i m e a 0 , 1 5 4 m . Cele m a i m u l t e e x e m p l a r e a u f o s t d e s c o p e r i t e pfnă acum pe t e r i t o r i u l Olteniei . 4 f n c a d r u l c u l t u r i i T e l se r e m a r c ă u n asemenea t i p de t o p o r d e s c o p e r i t l a B u c u r e ş t i . Se ştie c ă pe t e r i t o r i u l ţ ă r i i n o a s t r e c e l m a l v e c h i e x e m p l a r a fost dovedit l a Hăbăşeşti. L a sud de D u n ă r e , f n B u l g a r i a , sfnt semnalate de asemenea a s t f e 1 de t o p o a r e încadrate f i i n d f h epoca b r o n z u l u i t i m p u r i u . fh Europa c e n t r a l ă , r e s p e c t i v u l t i p , se r e m a r c ă f n c u p r i n s u l c o m p l e x u l u i c u l t u r a l A u n j e t i t z . Uneltele f n discuţie au fost folosite f n s a l i n e . t h p e r i m e t r u l locuinţei se a f l a ş l o rfşniţă fragmentară d i n g r e s i e ş i un f r e c ă t o r - p e r c u t o r d i n piatră ( f i g . 2 / 2 ) . f n vecinătatea v e t r e i a u m a i f o s t d e s c o p e r i t e o s e r i e de fusaiole dlscoidale-aplatlzate din lut ars (fig.3/4-6), bitronconlce (fig.3/7), e f t ş i t r e i rotiţe c u butuc d i n l u t a r s ( f i g . 3 / - 3 ) | f r a g m e n t e de strecură­ t o a r e , d i n c a r e una a p r o a p e întreagă ( f i g . 3 / 9 ) j o g r e u t a t e d i n l u t a r s ( f i g . 3 / 8 ) ; un obiect r e c t a n g u l a r d i n l u t a r s ( f i g « 3 / 1 0 ) . th perimetrul r e s p e c t i v se m a i găseau ι o lingură d i n l u t a r s , fragmentară ( f l g . 2 / 4 ) c f t ş i o tipsie circulară cu marginea decorată p r i n i n o l s i i s o u r t e ( f i g . 2 / 5 ) . V a s e l e d i n c e r a m i c ă d e s c o p e r i t e îh locuinţă se prezintă întregi sau f r a g m e n t a r e . A s t f e l , au f o s t g ă s i t e î n t r e ; ! 3 p a h a r e ( f l g . 4 / 4 - 6 ) . A u p u ­ t u t f i întregite t r e i r e c i p i e n t e . P r i m u l e s t e u n v a s c u c o r p u l b i t r o n c o n i c , g u r a u ş o r evazată s p r e e x t e r i o r . D i n buză p o r n e s c două t o r ţ i dispuse s i m e t r i c ş i c a r e se p r i n d pe d i a m e t r u l maxim a l v a s u l u i ( f l g . 4 / 2 ) . Ana­ l o g i i se pot a f l a atît f n a ş e z ă r i l e de t i p S c h n e c k e n b e r g d i n S E Transil­ v a n i e i , c î t ş i f n a ş e z ă r i l e de t i p G l i n a d i n staţiunea eponimă , c î t şi la Roşu, jud.Ilfov. A l d o i l e a r e c i p i e n t r e p r e z i n t ă o c a n ă înaltă de 16 o m , c u c o r p u l a r c u i t , g u r a î n a l t ă , e v a z a t ă , c u t o a r t ă c a r e se p r i n d e d e a s u p r a dia­ m e t r u l u i maxim a l c o r p u l u i ( f i g . 4 / l ) . De asemenea a putut f i întregită o f a r f u r i e s p e c i f i c ă c u l t u r i i G l i n a (fig. 4/3). C e r a m i c a , în t o t a l i t a t e , p r i n t e h n i c a de l u c r u , f o r m e ş l m o t i v e d e ­ c o r a t i v e este c u t o t u l s p e c i f i c ă c u l t u r i i G l i n a . N u m e r o a s e f r a g m e n t e s u g e r e a z ă «castroane adînci o u c o r p u l a r c u i t ( f i g . 5 / 1 . 3 , 6 , 7 , I O ) , c u c o r p u l b i t r o n c o n i o ( f i g . 5 / 2 , 4 ) sau c u c o r p u l b i ­ t r o n c o n i c ( f l g . 5 / 5 , 8 ) c u g u r a evazată s p r e e x t e r i o r . O altă s e r i e de f r a g m e n t e fac p a r t e d i n a m f o r e g l o b u l a r e ( f i g . 5 / 9 ) c u t o r ţ i m i c i a p l i c a t e d e a s u p r a d i a m e t r u l u i maxim a l v a s u l u i . Se r e m a r c ă de asemenea v a s e - b o r c a n , c u c o r p u l a r c u i t ( f i g . 5 / 1 1 ) . M o t i v e l e d e c o r a t i v e c a r e î m p o d o b e s c c e r a m i c a se i n t e g r e a z ă fn m o t i v i s t i c a s p e c i f i c ă c u l t u r i i f n d i s c u ţ i e . A s t f e l , se i m p u n ş i r u r i l e de 6

1

8

26

www.mnir.ro

găuri-butoni c o m b i n a t e o u c r e s t ă t u r i s o u r t e , în s i r c i r c u l a r pe umărul v a s u l u i ( f i g . 5 / 1 1 ) I b r î u r i l e a l v e o l a t e nu l i p s e s o n i c i de d a t a aceasta , aflîndu-se m a i a l e s pe umărul v a s u l u i ( f l g . 5 / 5 ) ) segmente de a p l i o a t i u n i plaetice orizontale, alveolate ( f i g . 5 / 2 , 1 1 ) . D i n nou se r e m a r o ă o e r o u l e t e l e i m p r i m a t e , oombinate o u aplloaţiunl plastioe s e m l o i r o u l a r e ( f l g . 5 / 3 ) . în o o n t i n u a r e , a m a l apărut u n f r a g m e n t o u d e o o r f o r m a t d i n segmen­ te de l i n i i p a r a l e l e obţinute o u p i e p t e n e ( f l g . 4 / 7 ) o u a n a l o g i i în cadrul o uit u r l i Wietenber g . Ş i r u l de a l v e o l e p e r f e o t r o t u n d e a p l i o a t e sub b u z ă ( f l g . 5 / 2 ) s a u sub unele t o r t i o r n a m e n t a l e ( f l g . 5 / 9 ) se r e m a r o ă alături de a l t e elemente de» oorative. T o r t i l e se impun m a i a l e e p r i n „ a s p e c t u l » l o r d e o o r a t i v , prezentîh-* d u - s e în d i f e r i t e i p o s t a z e 1 a p l i o a t i u n i s o u r t e , o u 4 o o l t u r i f / i g r . 5 / 1 ) | s e m i o i r c u l a r e ( f l g . 5 / 3 ) | b u t o n i supraînăltati ( f l g . 5 / 6 ) , p a s t i l e o u a l v e o l ă l a m i j l o c ( f l g . 5 / 4 , 7 ) , reîhtflnite m a i a l e e î n o a d r u l o u i t u r l i T e l ' . O t o a r t ă m a r e luorată d i n bandă lată a r e în s e o t i u n e t r a n s v e r s a l ă o formă semilunară ( f i g . 5 / 1 2 ) . O altă t o a r t ă , o u c î r l i g e a p i r a l i o e l a b a s ă ( f l g . 5 / 9 ) , î ş i v a g ă s i de asemenea c o r e s p o n d e n t e ş i în o a d r u l o u i t u r l i T e i ΠΙ l a B ă n o a s a " . în f i n e , o toartă fragmentară s u g e r e a z ă o r e p r e s e n t a r e z o o m o r f o (flg. 4 / 8 ) . Putem oonohide o ă , l a B r a n e ţ , m a t e r i a l u l de t i p G l i n a se Însorie p r i n t o a t e o o o r d o n a t e l e s a l e d e f i n i t o r i i în c a d r u l c u l t u r i i r e s p e c t i v e * O s e r i e de elemente p l e d e a z ă p e n t r u u n o r i z o n t o r o n o l n g l o t i m p u r i u , legat atît de a s p e c t e l e de t i p C e r n a v o d a , o f t ş i d e o e l e de t i p F o l t e s t l . î n c e r o a r e a de î n c a d r a r e o r o n o l o g i o ă presentată în r a p o r t u l de s ă p ă ­ t u r i p u b l i c a t în a n u l 1 9 7 6 * a p e r m i s ş i r e l i e f a r e a u n o r „ l e g ă t u r i " ou o u l t u r a a m f o r e l o r j f e r l o e , c î t ş i o u g r u p u r i l e o u l t u r a l e Belotii5 Bel a Crkva şi Bubany-Hum d i n J u g o s l a v i a . C e l o r de m a i s u s se p o t adăuga p u t e r n i o e i n f l u e n t e · sudloe , d i n Clolade. m legătură o u c e l e o o n s t a t a t e , urmează o a pe v i i t o r , basât pe o analiză m a i atentă a m a t e r i a l e l o r de t i p G l i n a de l a B r a n e t , o f t ş l din a l t e a ş e z ă r i do a o e l a ş i t i p , s ă se poată 'ajunge l a u n oonsens în oeea oe priveşte î n c a d r ă r i l e o r o n o l o g i o e . A l o i e s t e v o r b a d e s t a b i l i r e a o r i a o r o nologiel l u n g i , o r i a o r o n o l o g i e i tîrzii pentru r e s p e c t i v a o uit ură. în a o e e a ş i o r d i n e de i d e i t r e b u i e p r i v i t e o u atenţie a s p e c t e l e r e l i e - , f a t e l a V o r b i t a ş i S m e i e n i . Se ş t i e oă aoest g r u p conţine e l e m e n t e s i ­ m i l a r e c e l o r d e e o o p e r i t e în m o r m i n t e l e în „ o i ş t e " d i n r e g i u n i l e de d e a l d i n M u n t e n i a , o l t ş i a o e l o r d i n T r a n s i l v a n i a . T o a t e o e l e de m a l sus a u a n a l o g i i f r a p a n t e atît î n o o m p l e x u l o u l t u r a l B e l o t i Ô - B e l a C r k v a , o f t ş i în C l o l a d e , în o u l t u r a K e r o e - S l r o e , d i n C i o l o d l o u l V e c h i Π, m a i a l e e . 0

1

2

1 4

27

www.mnir.ro

N O T E

1 f n p r e z e n t u l r a p o r t se p r e z i n t ă n u m a i m a t e r i a l u l de t i p G l i n a * 2 A . U L A N I C I , Săpăturile de l a B r a n e ţ , j u d . O l t , f n C A , M u z e u l de I s t o ­ r i e a l R . S . R o m â n i a , Bucureşti, 1975, p . 4 5 - 7 7 j i d e m , N o i c e r c e t ă r i arheologice l a Braneţ, f n C A , n , Bucureşti, 1976, p . 3 3 - 7 3 | ldem,Sâpăturile a r h e o l o g i c e e f e c t u a t e l a Braneţ f n a n u l 1 9 7 6 , f n C A , m , B u c u r e ş t i , 1979, p . 2 7 - 3 8 . 3 G h . B I C H I R , f n M a t e r i a l e . . . , V I I I , 1962, f l g . 5 / 3 . 4 D . B E R C I U , A r h e o l o g i a p r e i s t o r i c ă a O l t e n i e i , C r a i o v a 1939, p.89 | i d e m , M a t e r i a l e , I , 1953, p l . Χ Π B / 1 - 4 . 5 D . R O S E T T I , Civilizaţia de t i p B u c u r e ş t i , B u c u r e ş t i , 1 9 3 6 , p . 1 1 , f l g . 86. 6 „ I z v e s t l l a , B u l l , de l ' I n s t . A r c h . b u l g a r e " , 1 9 2 8 - 1 9 2 9 , V , p . 3 1 2 , f l g . 191. 7 G . C H I L D E , T h e Danube, p . 2 2 7 ş i f l g . 1 3 0 ; „Pomatky A r c h . " , X X X V D I , 1932, p . 5 4 , f i g . 3 5 , p l . v m / 6 - 7 . 8 A L F R E D PROX, Die Schneckenbergkultur, Braşov, 1941, Tafel XXI/2. 9 I O N N E S T O R , F o u i l l e s de G l i n a , f n „ D a c i a " , Π Ι - I V , 1 9 2 7 - 1 9 3 2 , f i g . 8/6. 10 V A L E R I U L E A H U , C u l t u r a T e i , B u c u r e ş t i , f . a . f i g . 2 7 / 4 . 11 I b i d e m , f i g . 2 7 / 1 . 12 A . U L A N I C I , f n C A , Π, B u c u r e ş t i , 1 9 7 6 , p . 5 4 ş i 6 4 . 13 D . B E R C I U , Z o r i l e i s t o r i e i . . . , B u c u r e ş t i , 1 9 6 6 , p . 1 3 3 ; i d e m , Ru­ mania before B u r e b i s t a , London, 1967, p . 5 0 - 7 6 . 14 D O R I N P O P E S C U , f n S C I V , 2 , 1 6 , 1 9 6 5 , p . 3 2 5 | P E T R E R O M A N , D i e G l i n a ΠΙ. K u l t u r , f n P Z , B a n d 1 9 7 6 , Heft 1 , p . 3 3 - 3 6 .

L E S FOUILLES ARCHEOLOGIQUES DE L'ANNÉE 1979 D E B R A N E T . D É P . D E O L T . » Résumé R e p i s e s e n 1 9 7 9 , l e s fouilles de B r a n e ţ , d é p . d e O i t , ont about à l a d é c o u v e r t e d ' u n e n o u v e l l e h a b i t a t i o n de s u r f a c e de t y p e G l i n a , de l a s o r t e , l e nombre t o t a l s ' é l è v e à 12 dans ce s i t e . L e m a t é r i e l a r c h é o l o g i q u e de t y p e G l i n a que l e s f o u i l l e s m i r e n t à d é c o u v e r t à Braneţ p l a i d e n t p o u r un h o r i z o n c h r o n o l o g i q u e ancien apparenté tant, aux a s p e c t s de t y p e C e r n a v o d a q u ' à c e u x de t y p e F ă t t e ş t i . I l y a a u s s i des éléments s i m i l a i r e s à c e u x trouvés dans l a c u l t u r e des amphores s p h é r i q u e s , ou aux C i c l a d e s , dans l a c u l t u r e keros Syros du fMclsdique A n c i e n Π. 28

www.mnir.ro

LEGENDE DES

PLANCHES

F i g . 1 . - B r a n e t , d é p . d e O i t , 1-12 o u t i l s en s i l e x , c u l t u r e G l i n a . F i g . 2 . - B r a n e t , d é p . d e O i t . 1i hache f r a g m e n t a i r e en p i e r r e ; 2i f r o t ­ te u r - p ê c h e u r en p i e r r e ; 3i hache à cannelure c i r c u l a i r e en p i ­ e r r e ; 4i c u i l l è r e en t e r r e c u i t e ; 5i p l a t e a u fragmentaire en terre cuite, culture. F l g . 3 . - B r a n e t , d é p . d e O i t , 1-6i f u s a i o l e s ( r o n d e l l e s e n m i n i a t u r e ? ) e n t e r r e c u i t e ; 7 i f u s a i o l e en t e r r e c u i t e ; 81 p o i d s ; 9 i éoumoir ; 10i o b j e t en t e r r e c u i t e , c u l t u r e G l i n a . F i g . 4 . - B r a n e t , d é p . d e O i t . 1-2i p i c h e t s en t e r r e c u i t e ; 3i é c u e l l e ; 4 - 6 j p e t i t s T e r r e s e n t e r r e s c u l t e ; 7 i f r a g m e n t c é r a m i q u e ; Si anse zoomorphe ( 7 ) en t e r r e c u i t e , c u l t u r e G l i n a . F l g . 5 . - B r a n e t , d é p . d e O i t . 1-12t f r a g m e n t s o e r a m i q u e s e t anses en terre culte, culture Glina.

29

www.mnir.ro

S O N D A J U L A R H E O L O G I C E F E C T U A T IN 1979 L A DAIA, JUD. GIURGIU

de V A L E R I U L E A H U

C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e de suprafaţă e f e c t u a t e t h n o i e m b r i e 1978 au i d e n t i f i c a t Îh p e r i m e t r u l c o m u n e i Daia,jucLOiurglu( l a o d e p ă r t a r e de c i r c a 12 k m n o r d de o r a ş u l G i u r g i u ) o l o c u i r e de t i p u l " g r u p de c e n u ş a r e " d a t f n d d i n f a z a T e i I V . Situată l a a p r o x i m a t i v 500 m n o r d - n o r d - v e s t de c o ­ muna menţionată, pe m a r g i n e a de est a d e a l u l u i D ă i i , l o c u i r e a s-a d e l i m i ­ t a t f o a r t e c l a r pe s o l u l a r a t , p r i n c i n c i monticulaţii s l a b e , avînd u n c o l o ­ r i t g ă l b u i - c e n u ş i u ş i f o r m e c v a s i - o v a l e , c u diamètre măsurihd Între 2 5 / 40 m ş i 3 0 / 5 0 m . I n a c e e a ş i z o n ă , ş i c h i a r pe una d i n t r e monticulaţii a u f o s t i d e n t i f i c a t e ş i f r a g m e n t e c e r a m i c e Latène t i m p u r i i a s o c i a t e c u f r a g ­ mente d i n t r - u n v a s h e l l e n i e t i c . A v î n d u - s e în v e d e r e c ă săpăturile ar­ h e o l o g i c e p r a c t i c a t e pînă în p r e z e n t îh a ş e z ă r i a l e c u l t u r i i T e i au i n c l u s p r e a puţin e x p l o r a r e a u n o r c e n u ş a r e (situaţia constatată l a N o v a c A i i n d , în a c e s t s e n s , particulară ş i , a s t f e l , puţin concludentă ) \ ţinînd/ie a s e m e ­ n e a , seamă de i n t e r e s u l ştiinţific pe c a r e î l prezintă v e s t i g i i l e d i n p e ­ r i o a d a t i m p u r i e a c u l t u r i i L a t e n e g e t o - d a c e , M u z e u l de I s t o r i e a l R e p u ­ b l i c i i S o c i a l i s t e România a i n c l u s în p l a n u l său de c e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e pe a n u l 1979 u n sondaj în staţiunea menţionată. 1

Săpătura a f o s t efectuată între 10 o c t o m b r i e ş i 6 n o i e m b r i e . D i n g r u p u l c e l o r c i n c i monticulaţii ( d i s p u s e în t e r e m t r e i pe p a n t a e s t i c ă a d e a l u l u i , două pe m a r g i n e a z o n e i s a l e de p l a t o u ; distanţele d i n ­ t r e o monticulaţie ş i c e l e l a l t e , I m e d i a t î n v e c i n a t e , f i i n d a p r o x i m a t i v e¬ g a l e ) a f o s t s e l e c t a t ă p e n t r u s o n d a j cea pe a c ă r e i suprafaţă s - a u i d e n t i ­ ficat şi r e s t u r i l e ceramice L a t e n e . P e n t r u e x p l o r a r e - ţ i n î n d u - s e seama de f o r m a , s t r u c t u r a ş i m o d u l de c o n s t i t u i r e a l e l o c u i r i i de t i p " c e n u ş a r " ; l u î h d u - s e însă îh c o n s i d e r a ­ r e , d e o p o t r i v ă , c a r a c t e r u l de s o n d a j a l săpăturii p r a c t i c a t e - au Cost d e s - i c h i s e p a t r u s e c ţ i u n i d i s p u s e în c r u c e , a s i g u r î n d u - s e a s t f e l două p r o f i l u r i c o n t i n u e pe a x e l e d i a m e t r a l e . S t u d i u l a c e s t o r a , c a ş i a l p e r e ţ i l o r t u t u r o r s e c ţ i u n i l o r d e s c h i s e , a înlesnit p r e c i z a r e a următoarei s t r a t i g r a f i i t S u b s t r a t u l a c t u a l , avînd o g r o s i m e de a p r o x i m a t i v 0 , 3 0 0 m , conţinînd f o a r t e slabe r e s t u r i c e r a m i c e T e l I V ş i e x t r e m de r a r e f r a g m e n t e de v a s e L a t e n e , s - a c o n s t a t a t o d e p u n e r e de humus a n t i c , c e n u ş i u - î n c h i s s p r e n e g r u , c u o g r o s i m e medie de c i r c a 0 , 4 2 0 m . I n e x t e r i o r u l zonei c e n u ş a r u l u i p r o p r i u - z i s a c e a s t ă d e p u n e r e conţine c e r a m i c ă T e i IVşl r e s ­ t u r i osteologice animale c u o frecvenţă f o a r t e slabă. Dedesubt urmează u n s t r a t de pămînt c a s t a n i u , c u slabe nuanţe c e n u ş i i , s t e r i l d i n punct d e v e d e r e a r h e o l o g i c . Populaţia d i n epoca b r o n z u l u i s - a a ş e z a t pe l i m i t a

30

www.mnir.ro

superioară a a c e s t u i d i n urmă s t r a t , " c e n u ş a r u l " formîndu-se de l a a¬ cest n i v e l t h s u s . i n c i t e l a f o s t m a i intÛ " î n g r o p a t " i n c u p r i n s u l d e p u ­ n e r i i de humus a n t i c . Pe zona locuită de populaţia T e i I V - o suprafaţă ovală cu d i a m e t r e l e de 3 6 , 6 0 χ 29 m - s - a f o r m a t o depunere de pâmfht cu multă c e n u ş ă , pigmentată pe a l o c u r i , m a i s l a b sau m a i d e n s , c u c ă r ­ b u n i , avfhd f n c e n t r u o g r o s i m e de 0 , 3 4 0 m ş i subţiindu-se c ă t r e mar­ g i n i . I n zona de c e n t r u a a c e s t e i suprafeţe ş i l a b a z a d e p u n e r i i de p ă mfnt c e n u ş o s au f o s t d e s c o p e r i t e c î t e v a r e s t u r i m a i masive de c h i r p i c i incendiaţi, f n a s o c i e r e c u f r a g m e n t e c e r a m i c e . A c e s t e a c o n s t i t u i e s i n ­ g u r a mărturie a a m e n a j ă r i i , în c a d r u l l o c u i r i i T e i I V de l a D a l a , a u n o r c o l i b e r i d i c a t e pe s c h e l e t lemnos p o m o s t i t c u l u t amestecat c u p ă i o a s e . S - a c o n s t a t a t însă c ă r e s t u r i l e d e s c o p e r i t e e r a u r e m a n i a t e , f a p t p r o b a t p r i n l i p s a totală de c o n e x i u n e d i n t r e c h i r p i c i ş i de î m p r e j u r a r e a c ă s o ­ l u l pe c a r e z ă c e a u n u avea d e l o c u r m e de a r s u r ă . D i n f r a g m e n t e l e ce­ r a m i c e a s o c i a t e c u masa de c h i r p i c i n u s - a p u t u t r e c o n s t i t u i n i c i un r e ­ c i p i e n t , n i c i un p r o f i l de v a s . I n d e p u n e r e a de pămînt c u multă c e n u ş ă , de formă ovală ş i cu p r o f i l l e n t i c u l a r - materializînd r e s t u r i l e l o c u i r i i de t i p " c e n u ş a r " au fost d e s c o p e r i t e i u n f i e r ă s t r ă u pe lamă ( f i g . 1 / 3 ) două lame întregi ş i p a t r u f r a g m e n t a r e , d i n s i l e x de c u l o a r e a n i s i p u l u i ; o împungătoare r u d i m e n t a ­ r ă d i n os ( f i g . 1 / 1 ) ; două f u s a i o l e d i n l u t a r s - una m a i m a r e , t r o n c o n i c ă , c e a l a l t ă , m a i m i c ă , c v a s i - s f e r o i d a l ă , ambele străpunse de canal c i r c u l a r c e n t r a l ( f i g . 1 / 4 , 5 ) ; o măciucă f r a g m e n t a r ă , c u c o r p s f e r i c u ¬ ş o r a p l a t i z a t , ş i ea străpunsă de c a n a l c i r c u l a r c e n t r a l ( f i g . 1 / 6 ) , l u e r a ­ tă d i n r o o ă dură de c u l o a r e c e n u ş i e - v e r z u i e ; o s e c e r ă de b r o n z ( f i g . 1/2) aparţinînd t i p u l u i r e a l i z a t p r i n t r a n s p u n e r e a în m e t a l a k r u m m e s s e r - u l u i de piatră; r e s t u r i de oase de a n i m a l e , în p r o c e n t de a p r o x i m a t i v 30 $ p r i n r a p o r t c u c a n t i t a t e a m a t e r i a l e l o r c e r a m i c e ; în f i n e , f r a g m e n t e de vase d i n l u t a r s . O a s e l e de a n i m a l e aparţin, p o t r i v i t d e t e r m i n ă r i l o r f ă ­ cute de A l e x a n d r a B o l o m e y , u n o r s p e c i i d o m e s t i c e ( c a l - m i n i m u m d o i i n ­ d i v i z i ; bou - m i n i m u m t r e i i n d i v i z i ; ş i oaie - c e l puţin două e x e m p l a r e ) şi vîhate ( mistreţ - f o a r t e p r o b a b i l t r e i i n d i v i z i ) . M a t e r i a l e l e c e r a m i c e se pot c l a s i f i c a în c e l e p a t r u c a t e g o r i i c a ­ r a c t e r i s t i c e f a z e i T e i IVι r e c i p i e n t e d i n l u t c u amestec bogat de p i e t r i ş sfărfmat, n i s i p ş i u n p r o c e n t neînsemnat de c i o b u r i p i s a t e ; vase d i n l u t amestecat c u c i o b u r i p i s a t e în c a n t i t a t e m a r e , p i e t r i ş u l sfărfmat ş i n i s i ­ p u l f i i n d d i m i n u a t e c a p r o p o r ţ i i ; r e c i p i e n t e d i n l u t c u s l a b amestec de n i s i p sau c i o b u r i ; în f i n e , v a s e d i n pastă f i n ă , d i n c a r e d e g r e s a n ţ i i l i p ­ sesc aproape c u t o t u l . A d o u a ş i a p a t r a c a t e g o r i e c e r a m i c ă s î n t l a D a l a slab r e p r e z e n t a t e . F o r m e l e v a s e l o r , r e c o n s t i t u i t e sau î n t r e z ă r i t e c u a¬ j u t o r u l p r o f i l u r i l o r f r a g m e n t a r e d e s c o p e r i t e sînt ş i e l e c e l e îndeobşte cunoscute în f a z a menţionată a c u l t u r i i T e i , întocmai c a ş i o r n a m e n t a ­ r e a a c e s t o r r e c i p i e n t e ( v e z i f l g . 2 ş i 3 ) . Tinîhd seama că c e r a m i c a f a ­ z e i T e i I V este l a r g prezentată în l i t e r a t u r a de specialitate^şi că l a D a i a , în 1979, n u au apărut elemente i n e d i t e , p a r t i c u l a r e , nu vom c o n s e m n a , în c o n s e c i n ţ ă , d e t a l i e r i . Semnalăm însă f a p t u l c ă , s p r e d e o s e b i r e de 1

31

www.mnir.ro

32

www.mnir.ro

F i g . 2 . - F r a g m e n t e ceramice din faza T e i I V .

33

www.mnir.ro

materialele p r o p r i i a c e s t e i f a z e , a f l a t e f n zona s u d i c ă a ariei Tei n o r d - d u n â r e p , l a I z v o a r e l e s i Frăteşti,jud.Giurgiu a c e s t e a d e s c o p e r i t e l a D a l a n u r e f l e c t ă r e l a ţ i i ş i contaminări c u g r u p u l P l o v d i v - Z i m n i c e a ş i c u c u l t u r a C o s l o g e n i . De a c e e a , e s t e p o s i b i l ă i p o t e z a c a c o l e c t i v i t a t e a de l a D a i a să se f i i n s t a l a t a i c i v e n i n d f i e d i n n o r d u l , f i e d i n v e s t u l a r i ­ e i de d i f u z i u n e a t r i b u r i l o r T e i . O s u g e s t i e a r p u t e a - o d a un f r a g m e n t c e r a m i c ( f i g · 2 / 2 ) , o a r e p ă s t r e a z ă o porţiune d i n t r - u n b r f u a l v e o l a t î n ­ t r e r u p t ş i o u u n u l d i n c a p e t e t r a s f n j o s - f n t r - o manieră oonetatată ( f n mod r e p e t a t ) pe c e r a m i c a de t i p P e t r i ş o r u - R a c o v i ţ e n i . A r f i , e v e n t u a l , un I n d i c i u c ă g r u p u l de l a D a i a v a f i ajuna f n a p r o p i e r e a Dunării coborlhd d i n a e c t o r u l n o r d - e s t i c a l a r i e i T e i , după ce v o r f l a v u t l o c şl unele c o n ­ t a c t e ş i contaminări c u populaţia i n t r u s ă , identificată f n nona d e a l u r i l o r s u b c a r p a t i c e d i n zona B u z ă u l u i . D i n a n s a m b l u l m a t e r i a l e l o r d i n e p o c a b r o n z u l u i , présentât a l o i , t r e ­ b u i e f ă r ă îndoială r e l e v a t ă s e o e r a de b r o n n aparţinfnd t i p u l u i r é a l i s â t p r i n t r a n s p u n e r e a K r u m m e s s e r - u l u i de piatră* B a t e a l d o i l e a e x e m p l a r îh a r i a T e i ş i a o p t a p i e s ă de aoest t i p de pe t e r i t o r i u l României - l a s e oerile publicate, desooperite l a Sighişoara , D e v a , Medgidia şi Căţelu N o u ' a d ă u g î b d u - s e încă una îh a r i a c u l t u r i i M q n t e o r u ş i o a l t a fh a r i a o u i t u r i i V e r b i o i o a r a , aoestea f i i n d încă i n e d i t e . Ţinihd seama c ă t i p u l de e e o e r ă în d i s c u ţ i e - c a r e se datează f h b r o n s u l m l j l o o i u ş i t î r s i u - e s t e deocamdată documentat n u m a i f n spaţiul o a r p a t o - d u n ă r e a n , d e ş i a r i a K r u m m e s s e r - u l u i de piatră e s t e m a i î n t i n s ă , pe a t a r e t e m e i u r i e s t e ' p o s i b i l să se c r e a d ă o ă e l r e p r e z i n t ă u n p r o d u s a l civilisaţiei e p o c i i b r o n z u l u i de pe t e r i t o r i u l R o m â n i e i . 8

9

0

D i n s t r a t u l de humus a n t i o - d a r f ă r ă s ă f i p u t u t p r e c i s a punctele sau l i n i a de p o r n i r e - a u f o s t săpate g r o p i l e a două m o r m i n t e de l n o l n e raţie d i n p e r i o a d a t i m p u r i e a c u l t u r i i L a t e n e g e t o - d a c e * Mormîntul n r * 1 , d e s c o p e r i t în c e n t r u l z o n e i de Întindere a o e n u ş a . r u l u l T e i , a f o s t p u t e r n i c r ă s o o l i t de p l u g ş l p a r t i a l d i s t r u s , a s t f e l încît situaţia s a e e t e , îh u n e l e p r i v i n ţ e , n e o l a r ă * L a e u p r a f a ţ ă , pe s o l u l a r a t s - a u găsit fragmente d i n fundul unul skyphos ou f i g u r i r o ş i i şi t r e i f r a g ­ mente d i n m a r g i n e a u n u i o a a t r o n g e t i c l u c r a t l a r o a t ă , i n pămîht,pînă l a ' hele0 , 3 3 m , e - a u d e s c o p e r i t - împrăştiate - a l t e f r a g m e n t e d i n v a s u l n i s t i o ş i c a s t r o n u l getic puternic f i s u r a t şi semlrăsturnat, alături de o a r e se m a i a f l a u f r a g m e n t e d i n p a r t e a s u p e r i o a r ă a u n u i v a s lucrat cu m i n a , de t i p u r n ă . R e s t u r i l e de oase c a l c i n a t e ş i c e n u ş ă , amesteoate c u pămînt, se a f l a u îh v a s u l o a s t r o n , d a r îh s t a r e e v i d e n t remaniată* E s t e , de a o e e a , p r o b a b i l c ă mormîntul - urnă o u capac - a f o s t r ă s t u r n a t , r e s t u r i l e o i n e r a r e căaînd a s t f e l f h c a s t r o n , o a r e a v u s e s e r o l u l de a a c o p e r i u r n a . S k y p h o s u l a f o s t p r o b a b i l depus lîngă u r n ă , oa r e o i p i e n t de o¬ frandă. C a s t r o n u l ( f l g . 4 / 1 ) , d i n pastă f i n ă , o u suprafeţele e x t e r i o a r e oen u ş i i - n e g r e purtînd u r m e de l u s t r u , a r e g u r a l a r g ă o u buza rotunjită,, două şănţuirl c i r c u l a r e p a r a l e l e în e x t e r i o r sub bună, i a r c o r p u l eete uşor a r c u i t , c u pereţii traşi oblic spre fundul i n e l a r . V a s u l , care a v u -

34

www.mnir.ro

F i g . 3 . - C e r a m i c s fragmentară T e i I V d e s c o p e r i t ă l a D a i a .

35

www.mnir.ro

F l g . 4 . - V a s e d e s c o p e r i t e i n mormîntul g e t i c n r . 1 .

36

www.mnir.ro

şese p r o b a b i l funcţia de urnă ş i d i n c a r e s - a păstrat a p r o x i m a t i v o t r e i ­ me (porţiuni a l e părţii s u p e r i o a r e ) , a f o s t l u c r a t c u mfna d i n l u t a m e s t e ­ cat cu p i e t r i ş sfărfmat ş i c i o b u r i p i s a t e ; g u r a e r a largă ( c i r c a 0 , 2 5 0 m d i a m e t r u l ) , e t a j u l s u p e r i o r f i i n d c v a s i c i l i n d r i c . S k y p h o s - u l ( f i g . 4 / 2 ) a¬ c o p e r i t pe t o a t e suprafeţele c u f i r a i s n e g r u (exceptfnd f u n d u l exterior, p r o t e j a t de o peliculă de angobă r o ş i a t i c ă ) avea pe c o r p , f n e x t e r i o r . p i c ­ tate în c ă r ă m i z i u - d e s c h i s ş i s i m e t r i c d i s p u s e , două s c e n e , a l e c ă r o r t e ­ me sînt, în s t a r e a e x t r e m de fragmentară a r e c i p i e n t u l u i , i m p o s i b i l de 1 dentificat. Mormîntul n r . 2 , d e s c o p e r i t în a f a r a s u p r a f e ţ e i ocupate d e c e n u ş a r u l T e l , a f o s t s u r p r i n s i n t a c t . E r a c o n s t i t u i t d i n t r - o urnă a c o p e r i t ă c u c a ­ pac şi c u v a s de ofrandă a d i a c e n t . U r n a , lucrată ou mîna d i n pastă c u composiţie similară c e l e l a a v a s u l u i ( p r o b a b i l ) urnă d i n mormîntul n r . 1 , a r e c o r p u l a r c u i t b i t r o n c o n i c , m a r g i n e r e l a t i v înaltă evazată ş i fund p l a t , întins. I n e x t e r i o r u l r e c i p i e n t u l u i sînt d i s p u s e i pe gît - un b r f u a l v e o l a t ; pe p a r t e a s u p e r i o a r ă a c o r p u l u i - două b e n z i a r c u i t e (în potcoavă)cu d e s ­ c h i d e r e a în j o s , s i t u a t e s i m e t r i c pe un a x d i a m e t r a l ; i a r pe zona d i a m e ­ t r u l u i maxim - p a t r u proeminenţe - a p u c ă t o r i , de asemenea a ş e z a t e s i m e ­ t r i c ( f i g . 5 / l ) . C a p a c u l u r n e i e r a o s t r a c h i n ă , lucrată ş i ea c u mîna, d i n lut cu amestec s l a b de p i e t r i ş sfărîmat, n i s i p ş i c i o b u r i p i s a t e . Corpulj este t r o n c o n i c , m a r g i n e a , r e l a t i v înaltă, e f o a r t e puţin t r a s ă l h i n t e r i o r , f u n d u l , r e l a t i v î n t i n s , e p l a t ( f i g . 5 / 1 2 ) . V a s u l de ofrandă ( f i g . 5 / 2 ) , l u ­ c r a t , de asemenea, c u mîna d i n t r - o pastă c u compoziţie similară celela a s t r a c h i n e i , a r e d i m e n s i u n i r e d u s e ş i e de formă t r o n c o n i c ă , cu două proeminenţe - a p u c ă t o r i sub m a r g i n e . (A f o s t r e c u p e r a t îh s t a r e f r a g ­ mentară), f n i n t e r i o r u l u r n e i , împreună c u o a s e l e c a l c i n a t e ş i cenuşa au mai fost d e s c o p e r i t e i b r ă ţ a r ă c i r c u l a r ă d i n bară subţire de b r o n z cu s e c ­ ţiune p l a n c o n v e x ă , c a p e t e l e f i i n d r u p t e d i n v e c h i ( r i t u a l ? ) , (fig.5/3) ; fibulă de t i p t r a c i c , lucrată d i n t r - u n s i n g u r membru (sîrmă de b r o n z ) c u p i c i o r u ş o r a r c u i t ş l î n g r o ş a t c ă t r e v î r f , t r a s v e r t i c a l în sus ( f i g . 5 / 9 ) ; obiect de podoabă ( ? ) d i n tablă de b r o n z r e c t a n g u l a r ă , r u l a t ă , c u două o r i f i c i i c i r c u l a r e l a capete (lîngă l a t u r i l e s c u r t e ) , ( f i g . 5 / 1 1 ) ; v e r i g ă d i n sîrmă de b r o n z c u secţiune l e n t i c u l a r ă , c u capete p e t r e c u t e ( f i g . 5/10) două' mărgele d i n p i a t r ă , c u formă ovală ş i secţiune biconvexă , străpunse de cîte un mic c a n a l c i r c u l a r ( f i g . 5 / 7 - 8 ) ; o mărgea d i n l u t a r s , s f e r o l d a l ă aplatizată, p e r f o r a t ă ( f i g . 5 / 6 ) ; două m ă r g e l e ( f i g . 5 / 4 - 5 ) în s t a r e frag­ mentară, p e r f o r a t e , d i n pastă de s t i c l ă ( 7 ) , a r s e , v i t r i f i c a t e , o x i d a t e . {

încadrarea cronologică a mormintelor getice descoperite l a Daia, este asigurată de unele d i n t r e e l e m e n t e l e de i n v e n t a r . A s t f e l , c a s t r o n u l ' l u c r a t l a r o a t ă , d i n mormîntul n r . 1 , a r e f o a r t e bune a n a l o g i i l a Z i m n i - , c e a . F i b u l a d i n mormîntul n r . 2 se î n c a d r e a z ă îh v a r i a n t a I b a f i b u l e l o r t r a c e , p o t r i v i t c u c l a s i f i c a r e a elaborată de D u m i t r u B e r c i u , a d o p ­ tată de A l e x a n d r i n a A l e x a n d r e s c u . P i e s e s i m i l a r e i n e l u l u i d i n sîrmă de b r o n z , c u c a p e t e l e p e t r e c u t e , d i n mormîntul n r . 2 a u apărut în n e c r o ­ pola L a t e n e t i m p u r i e de l a T e l i ţ a 5 , B r ă ţ ă r i de t i p u l c e ţ e i e d e s c o p e r i t e tot în mormîntul n r . 2 s - a u găsit în c i m i t i r u l de l a E n i s a l a , % u l t i m e l e 1 2

1 3

1 4

1

1 6

37

www.mnir.ro

www.mnir.ro

două n e c r o p o l e menţionate au f o s t a f l a t e ş i mărgele s i m i l a r e u n o r a d i n t r e exemplarele de l a D a i a . î n d e o s e b i pe b a z a f i b u l e i de t i p t r a c i c ş i a c a s ­ t r o n u l u i l u c r a t l a roată - pfnă l a un s t u d i u m a i d e t a i l a t ş i m a i a p r o f u n ­ dat a s u p r a întregului i n v e n t a r - situăm c e l e două m o r m i n t e de l a D a i a către m i j l o c u l v e a c u l u i a l I V - l e a f . e . n . Ţinfnd seama c ă f n l o c a l i t a t e a menţionată a m a i f o s t d e s c o p e r i t u n mormînt de i n c i n e r a ţ i e d i n p e r i o a d a t i m p u r i e a c u l t u r i i L a t e n e geto-daœ şi că nu e s t e e x c l u s ca c e l e două m o r m i n t e c e r c e t a t e f n 1979 să s e m n a ­ leze o n e c r o p o l ă , săpăturile de l a D a i a v o r f i r e l u a t e . N O T E 1 2 3 4 5

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

C e r c e t ă r i l e de suprafaţă a u f o s t e f e c t u a t e de D a n D r ă g u ş ş i p r o f . D u ­ m i t r u B u r l a c u , de l a Ş c o a l a generală d i n F r ă ţ e ş t i , j u d . I l f o v , ALEXANDRU V U L P E şi VALENTINA VESELOVSCHI-BUŞILĂ, fn SCIVA, t o m . 1 8 , n r . 1 , 1967, p . 8 7 - 9 1 . VALERIU L E A H U , Cultura T e i , f . a . , p . 50-52. C o l e c t i v u l a f o s t alcătuit d i n V a l e r i u L e a h u ş i D a n D r ă g u ş . V A L E R I U L E A H U , f n C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e f n B u c u r e ş t i ^ , Bucureşti, 1963, p . 2 1 9 - 2 4 6 ; i d e m , C u l t u r a T e i , p . 1 1 4 - 1 1 9 ; i d e m , C e r c e t ă r i a r ­ h e o l o g i c e , I , M u z e u l de i s t o r i e a l R . S . România, B u c u r e ş t i , 1 9 7 5 , p . 105-107. D e s c o p e r i r i ş i informaţie A L E X A N D R U O A N C E A . K u r t H o r e d t , fn " D a c i a " , N . S . , I V , 1960, p.129 şi f i g . 1 3 / 1 . M . P E T R E S C U - D Î M B O V I T A , D e p o z i t e l e de b r o n z u r i d i n România, 1977, p.40 şi p l . 2 / 8 - 9 . ION N E S T O R , f n " D a c i a " , A . S . , V - V I , 1 9 3 5 - 1 9 3 6 , p . 1 7 5 , f i g . 1 / 2 . V A L E R I U L E A H U , f n C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e f n B u c u r e ş t i , Π,Bucureşti, 1965, p . 4 5 , c u f i g . 2 8 . Informaţie A L E X A N D R U O A N C E A . M a t e r i a l e f n d e p o z i t u l M u z e u l u i de I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a ( t r a n s f e r a t e de l a I n s t i t u t u l de A r h e o l o g i e d i n B u c u r e ş t i ) . C f . " B a l c a n i a " , 6 , 1943,. p . 2 8 3 ş i u r m . fn T h r a c o - D a c i c a , 1 9 7 6 , p . 1 3 1 ş i u r m . G.SIMION ş i G H . I . C A N T A C U Z I N O , fn M a t e r i a l e , VTfl, 1962, p.379 şi f i g . 5 / 2 2 . G.SIMION, fn Peuce, I I , 1971, p.126 şi f i g . 3 2 .

17 G H . R Ă D U L E S C U , f n " R e v i s t a M u z e e l o r " , Π Ι , 1 9 6 6 , n r . 3 , p . 2 6 5 .

39

www.mnir.ro

L E S O N D A J E ARCHÉOLOGIQUE E F F E C T U É E N 1979 À D A I A , DÉP.DE GIURGIU Résumé A e n v i r o n 300 m n o r d - n o r d - o u e s t de l a commune D a l a , o n a Identifié et fouillé p a r sondaje a r c h é o l o g i q u e un h a b i t a t de t y p e " C e n d r i e r s " ap­ p a r t e n a n t à l a iv® phase de l a o u l t u r e T e i ( L ' â g e d u b r o n z e t a r d i f ) e t 2 tombes à i n c i n e r a t i o n d a t a n t d u début d u L a t e n e g é t o - d a o e . P a r m i l e s découvertes p r o p r e s à l a c u l t u r e T e l on r e m a r q u e , à c ô t é des fragmente c é r a m i q u e s c a r a c t é r i s t i q u e s ( f i g * 2 e t 3 ) , une f a u c i l l e en b r o n z e , r é a l i s é e p a r l a t r a n s p o s i t i o n e n métal d u K r u m m e s e r de p i e r r e ( f i g * 1 / 2 ) . C e r ­ t a i n s t r a i t s p r o p r e s a u x matériaux c é r a m i q u e s permettent l'hypothèse; 1110

s e l o n l a q u e l l e l e g r o u p e de D a i a se s e r a i t établi dans l e v o i s i n a g e d u Danube en descendant d u s e c t e u r n o r d - e s t de l ' a i r e T e i . L e s éléments d ' i n v e n t a i r e ( t o u t spécialement une f i b u l e de t y p e t h r a c e - v a r i a n t e I b B e r ç i u ) p e r m e t t e n t l a d a t a t i o n des tombes L a t e ­ ne o v e r s l e m i l i e u d u I V ^ s. av. n . e . m e

LEGENDE DES FIGURES F i g . 1 . - O u t i l s e t a r m e s d é c o u v e r t s dans l e s i t e T e i I V . F i g . 2 . - F r a g m e n t s c é r a m i q u e s a p p a r t e n a n t à l a phase T e i I V . Fig.3.-Céramique fragmentaire T e i I V découverte à D a l a . F i g , 4 . - V a s e s d é c o u v e r t s dans l a tombe gète n o . 1 . F l g . 5 . - I n v e n t a i r e de l a tombe gète n o . 2 .

40

www.mnir.ro

R A P O R T P R E L I M I N A R PRVTND CAMPANIA A R H E O L O ­ GICA D I N 1Θ7Θ D E L A PETRIŞORU, COM. RACOVIŢENI, J U D . BUZĂU de A L E X A N D R U O A N C E A

Săpăturile a r h e o l o g i c e e f e c t u a t e îh a n u l 1979 pe p l a t o u l M u c h i e i Bă j e n a r u l u i d i n s a t u l P e t r i ş o r u , comuna R a c o v i ţ e n i , j u d . Buzău au c o n f i r m a t în g e n e r a l c o n c l u z i i l e c e r o e ţ ă r i l o r a n t e r i o a r e . P e p l a t o u l M u c h i e i B ă j e n a r u l u i , ce măsoară a p r o x i m a t i v 4500 m , a putut f i presupusă e x i s t e n ­ ţa a două n i v e l u r i de l o c u i r e d i n epoca b r o n z u l u i t c e l i n f e r i o r aparţinînd unei a ş e z ă r i M o n t e o r u d i n f a z a I C3 s i C a r e , p r i n f r o c v e n ţ a m a t e r i a l e l o r c e r a m i c e răspîndite pe p l a t o u ş l p r i n a m p l a s a r e a pe p l a n u l g e n e r a l a l s ă ­ păturilor a c o m p l e x e l o r c u m a t e r i a l e M o n t e o r u I C 3 , a p e r m i s c o n s t a t a ­ r e a o c u p ă r i i d o a r a p e r i f e r i e i M u c h i e i Bâjenarululj c e l s u p e r i o r , r e p r e ­ zintă o a ş e z a r e a u n e i populaţii i n t r u s e în a r i a centrală a c u l t u r i i M o n ­ t e o r u î n t r - o p e r i o a d ă ce c o r e s p u n d e e t a p e i a doua de evoluţie a c u l t u r i i sus-amintite.Ambele n i v e l u r i , relativ subţiri, au fost distruse în t o t a l i t a t e de împăduriri ş i d e s p ă d u r i r i e u c c e s i v e , de l u c r ă r i a g r i c o l e , d i n t r e o a r e u l t i m a a a v u t u n r o l d e t e r m i n a n t în s t a b i l i r e a configuraţiei actuale a suprafeţei p l a t o u l u i M u c h i e i Băjenarului - o î n c e r c a r e nereu­ şită de p l a n t a r e de viţă de v i e , adăugîndu-se a p o i p l o i l e , c a r e au c o n t r i ­ buit l a s p ă l a r e a ş i î n d e p ă r t a r e a s t r a t u l u i s u p e r i o r a l M u c h i e i B ă j e n a r u ­ l u i . A s t f e l , se poate p r e s u p u n e c ă locuinţele c a r e au e x i s t a t , p r o b a b i l de suprafaţă, p r i n ş t e r g e r e a s t r a t u l u i de cultură au d i s p ă r u t , cei peste a4000 wr săpaţi pfhă acum prezentîhd u n adevărat " c î m p de g r o p i " , dîhcite în s o l u l v i u - p e s t e 300 - , d i n t r e c a r e d o a r 6 aparţineau f a z e i Monteoru I C 3 . Inventarul complexelor monteorene, mult fragmentat, format e x c l u ­ s i v d i n c e r a m i c ă , n u pune p r o b l e m e d e o s e b i t e . D i n a c e s t m o t i v r a p o r t u l de faţă v a p r e z e n t a în c o n t i n u a r e d o a r a c e l e date r e f e r i t o a r e l a a ş e z a ­ r e a ce a s u p r a p u s în t i m p ş i spaţiu l o c u i r e a m o n t e o r e a n ă . I n oampania a r h e o l o g i c ă d i n 1979 a u f o s t c e r c e t a t e 40 de g r o p i , m a ­ j o r i t a t e a aparţinînd t i p u l u i în formă de c l o p o t , c u adînclmi ce variau între 0 , 3 0 ş i 2 m . I n v e n t a r u l c o m p l e x e l o r c e r c e t a t e e r a compus din c e r a ­ mică, în m a r e măsură î n t r e g i b i l ă , u n e l t e de piatră - d i n t r e c a r e r î ş n i ţ e ­ le cu f r e c ă t o r a p a r în număr m a r e , r e s t u r i de v e t r e f i x e ş i p o r t a b i l e , 2

2

plăci p e r f o r a t e de l a c u p t o a r e de a r s c e r a m i c ă e t c . M a t e r i a l u l c e l m a i b i n e r e p r e z e n t a t fl. c o n s t i t u i e c e r a m i c a . După destinaţie, c e r a m i c a se p o a t e împărţi înt I , v a s e de f a c t u r ă g r o s i e r ă , de d i m e n s i u n i m i c i ş i m i j l o c i i ; I I , v a s e de bună c a l i t a t e c u a c e l e a ş i d i m e n ­ s i u n i ş i ΠΙ, v a s e m a r i d e s t i n a t e p ă s t r ă r i i r e z e r v e l o r a l i m e n t a r e . O c a 41

www.mnir.ro

racl.eristică a u l t i m e l o r două c a t e g o r i i o c o n s t i t u i e l u s t r u i r e a . Vasele l u s t r u i t e ocupii a p r o x i m a t i v 1/4 d i n t o t a l u l c e r a m i c i i de pe p l a t o u l Muc h i t ' i B ă j e n a r u l u i . V a s e l e d i n p r i m a c a t e g o r i e predomină numeric. In pasta v a s e l o r a f o s t adăugat ca d e g r e s a n t n i s i p , c u a r ţ , c a l c a r p i s a t s a u p i e t r i c e l e mărunte. Suprafaţa v a s e l o r l e l u s t r u i t e e s t e z g r u n ţ u r o a s ă , a s ­ pră l a p i p ă i t . C u l o a r e a e e x t r e m de v a r i a t ă , m e r g f h d de l a cenuşiu s p r e b r u n , f n ruptură d e s e o r i n e a g r ă , f n m u l t e c a z u r i c u l o a r e a v a r i a z ă pe unul şi acelaşi r e c i p i e n t . După f o r m ă , r e c i p i e n t e l e p r i m e i c a t e g o r i i se împart în: 1 . vase în formă de b o r c a n , r e l a t i v a l u n g i t e , c u p e r e ţ i i d r e p ţ i , c u c o r p u l u ş o r evazat s p r e g u r ă , c u p r o f i l în formă de b u t o i a ş , fără g î t . O r n a m e n t a r e a v a s e l o r în formă de b o r c a n e s t e r e l a t i v simplificatăt b r î u a p l i c a t sub b u z ă , n e t e d s a u a l v e o l a t , u n e o r i c u u n capăt sau cuamîhdouă lăsate în j o s . A d e s e a se întUneşte ornamentaţie tipică c u l t u r i i M n o g o v a l i k o v a i a - s u c c e s i u n i de b r î u r i n e t e d e . N u m e r o a s e v a s e b o r c a n sînt d e ­ c o r a t e c u i n c i z i i a d î n c i d i s p u s e n e r e g u l a t , de t i p u l B e s e n s t r i c h , e l e m e n t c a r a c t e r i s t i c ş i d e o s e b i t o r de i n v e n t a r u l c e r a m i c a l c u l t u r i l o r î n v e c i n a ­ te; 2 . v a s e c u gîtul u ş o r r ă s f r î n t , u m e r i înalţi, c u pereţii aproape d r e p ţ i , îngustaţi s p r e f u n d ; 3 . v a s e c u c o r p c v a s i s f e r o i d a l , c u buza p u t e r n i c ş i b r u s c r ă s f r î n t ă , gît s c u r t , a r c u i t ; 4 . v a s e r o t u n d e s a u o v a l e , c u p e r e ţ i i g r o ş i , d r e p ţ i , ce n u depă­ ş e s c 10 c m . înălţime. V a s e l e c e l e i de a d o u a c a t e g o r i i se deosebesc de c e l e d e s c r i s e mai sus n u n u m a i p r i n f o r m ă , d a r ş i p r i n compoziţia p a s t e i , c a r e este î n t o t ­ deauna b i n e frămîntată, c u d e g r e s a n t p i s a t mărunt. D e m u l t e o r i v a s e l e a u p e r e ţ i i s u b ţ i r i , b i n e neteziţi ş i l u s t r u i ţ i . C u l o a r e a este c ă r ă m i z i e , sau b r u n ă - d e s c h i s . D i n a c e a s t ă c a t e g o r i e c e r a m i c ă f a c p a r t e t 1 . c e ş t i s c u n d e , c u c o r p u l g l o b u l a r , gît s c u r t , b u z a r ă s f r î h t ă în e x t e r i o r , c u una s a u două t o r ţ i . F o r m e i d e n t i c e au f o s t u t i l i z a t e l a e x e ­ cuţia s t r e c u r ă t o r i l o r ; 2 . c ă n i c u t o a r t ă , u ş o r supraîhălţată, c u p e r e ţ i i d r e p ţ i , u ş o r î n clinaţi spre fund; 3 . c a s t r o a n e s c u n d e , c u d i a m e t r u l g u r i i m a i m a r e d e c î t a l fundului, c u b u z a r ă s f r î h t ă ş i toartă sub b u z ă . A l t e f o r m e u t i l i z a t e în c a d r u l a c e s t e i c a t e g o r i i sînt v a s e l e potir, vase l e - c u p ă , v a s e l e c u e t a j ş i a l t e l e . O r n a m e n t a r e a a f o s t r e a l i z a t ă c u a j u t o r u l i n c i z i e i , p r i n i m p r i m a r e sau cu a j u t o r u l c a n e l u r i i . A t r e i a c a t e g o r i e c e r a m i c ă a f o s t utilizată l a p ă s t r a r e a provizii­ l o r . Sînt îhtflnite v a s e m a r i , a p r o p i a t e u n e o r i c a formă de c e l e din p r i ­ ma c a t e g o r i e , c u p r o f i l u l s l a b r e l i e f a t , în formă de b o r c a n , de butoiaş sau c u u m e r i i p u t e r n i c bombaţi. C a u t i l a j l i t i c c o m p l e x e l e de l a P e t r i ş o r u - R a c o v i ţ e n i păstrau t o ­ p o a r e de luptă, r î ş n i ţ e o v a l e c u f r e c ă t o r , s c e p t r e i'rumos f i n i s a t e . C a t e g o r i a o b i e c t e l o r de os ş i c o r n e s t e s l a b r e p r e z e n t a t ă - c î t e v a ;

1

42

www.mnir.ro

străpungătoare ş i o s e c e r ă de c o r n de un t i p d e o s e b i t . M e t a l u l este r a r f n t f l n i t l a P e t r i ş o r u - R a c o v i ţ e n i . Pînă f n p r e z e n t a fost d e s c o p e r i t ă o singură p i e s ă de b r o n z - un a c . S t u d i e r e a i n v e n t a r u l u i a ş e z ă r i i de l a P e t r o ş o r u - R a c o v i ţ e n i ne i m ­ pune c î t e v a prime c o n c l u z i i t 1 . C e l e m a i multe a n a l o g i i ale f o r m e l o r c e r a m i c e ş i a l e t i p u r i l o r o r ­ namentale sînt semnalate în p r o d u s e l e r e a l i z a t e de purtătorii culturilor Mnogovalikovaia şi S r u b n a i a , etapele f i n a l e , Sanatinovka şi Monteoru t î r z i u , c o r e s p u n z ă t o a r e sfîrşitului p e r i o a d e i m i j l o c i i a e p o c i i b r o n z u l u i . A c e a s t ă d a t a r e este întărită ş i de d e s c o p e r i r e a de l a P e t r o ş u r u - R a c o v i ţeni a s c e p t r e l o r de p i a t r ă , c u bune r e f e r i n ţ e în c u l t u r a S a b a t i n o v k a . 2 . Populaţia stabilită pe p l a t o u l M u c h i e i Băjenarului în u l t i m e l e etape a l e p e r i o a d e i m i j l o c i i a e p o c i i b r o n z u l u i r e p r e z i n t ă u n g r u p i n t r u s îh z o ­ na c o l i n a r ă s u b c a r p a t i c ă , mediu c o n t r o l a t a n t e r i o r de c ă t r e purtătorii c u l t u r i i M o n t e o r u , afectîhd v i z i b i l evoluţia ulterioară a a c e s t e i c u l t u r i . F a p t u l c ă e i n u r e p r e z i n t ă u n g r u p i z o l a t a i c i este d o v e d i t de a l t e c î t e v a a ş e z ă r i c u c e r e m i c î de a c e l a ş i t i p d e s c o p e r i t ă l a : C î r l o m ă n e ş t i ) Pie-ţ troasa M i c ă ; Finţeşti^; B o z i o r u ; Ulodeanu S ă r a t ; Berea(jud.Buzău) şi C o r ă t e n i , j u d . V r a n e ea . 3 . Ceramica,unitară în f o n d ( S r u b n a i a finală, S a b a t i n o v k a , C o s l o g e n i ^ păstrează elemente î h t î r z i a t e c a r a c t e r i s t i c e u l i m e i etape a c u l t u r i i C a t a ­ combelor şi Mnogovalikovaia, care p e r m i t observaţia existenţei mai m u l ­ t o r g r u p u r i de populaţii n o r d - p o n t i c e a n t r e n a t e în înaintarea s p r e r e g i u ­ n i l e c a r p a t i c e ş i s u d - d u n ă r e n e de populaţiile c u l t u r i i S a b a t i n o v k a . 4 . M a i m u l t e f o r m e de v u s e ş i elemente o r n a m e n t a l e au f o s t p r e l u a t e d i n i n v e n t a r u l c e r a m i c a l f a z e i Π b a l c u l t u r i i M o n t e o r u ; de asemenea, l a P e t r i ş o r u - R a c o v i ţ e n i a u f o s t găsite în c o m p l e x e i m p o r t u r i M o n t e o r u Π b . 5 · L a P e t r i ş o r u - R a c o v i ţ e n i în m a i m u l t e complexe a u f o s t găsite ma­ t e r i a l e i d e n t i c e c e l o r de t i p S i h l e a n u ; a c e s t fapt lămureşte geneza grupu­ l u i S i h l e a n u , p a r t e componentă l a u n moment d a t a u n u i nou aspect c u l ­ t u r a l i d e n t i f i c a t în a ş e z ă r i l e a m i n t i t e m a i S U B . 6 . D e ş i i n v e n t a r u l de t i p P e t r i ş o r u - R a c o v i ţ e n i p r e z i n t ă numeroase puncte comune c u S a b a t i n o v k a - C o s l o g e n i , e l ne îndreptăţeşte să consi­ derăm a aparţine u n u i a s p e c t c u l t u r a l nou d e f i n i t , pe c a r e l - a m numit, după a ş e z a r e a s a c e a m a i b i n e c e r c e t a t ă , a s p e c t u l c u l t u r a l PetrişoruRacoviţeni. E l suprapune a r i a purtătorilor ultimei faze a c u l t u r i i Monte­ o r u . P e b a z a s c e p t r e l o r de p i a t r ă , a i n v e n t a r u l u i m e t a l i c ( s e c e r i eu g ă ­ u r i pe mîner ş i a p a t t e , v î r f de l a n c e de t i p D r a j n a , ace c u cap c a n e l a t ) şi a c e r a m i c i i , c o n s i d e r ă m c ă p u r t ă t o r i i a s p e c t u l u i c u l t u r a l PetrişoruRacoviţeni s - a u s t a b i l i t în s u d u l M o l d o v e i , n o r d - e s t u l M u n t e n i e i ş i s u d e s t u l T r a n s i l v a n i e i în a d o u a jumătate a s e c a i X I V - l e a î . e . n . ,evoluînd pe t o t p a r c u r s u l c e l u i u r m ă t o r . 3

4

8

N O T E 1

O succintă i n f o r m a r e v e z i fn C e r c e t ă r i A r h e o l o g i c e , I U , 43

www.mnir.ro

M u z e u l de

I s t o r i e a l R . S . R o m a n i a , B u c u r e ş t i , 1979, p . 3 9 - 4 3 . 2 T e r m e n u t i l i z a t p e n t r u p r i m a dată de A l e x a n d r u V u l p e l a " C o l o c v i u l a s u p r a e p o c i i b r o n z u l u i " , B u c u r e ş t i , 3-5 d e c e m b r i e 1 9 7 3 , p e n t r u a desemna un t i p a p a r t e de staţiune a r h e o l o g i c ă . 3 C e r c e t ă r i A L E X A N D R U O A N C E A . V e z i t h a c e s t sens C e r c e t ă r i ar­ h e o l o g i c e , Π , M u z e u l de I s t o r i e a l R . S . R . , B u c u r e ş t i , 1 9 7 6 , p . 192¬ 239. 4 A L E X A N D R U O A N C E A , N e c r o p o l a d i n epoca b r o n z u l u i de l a P i e t r o a ­ s a M i c ă , În p r e g ă t i r e p e n t r u t i p a r . 5 Cercetări inedite A L E X A N D R U V U L P E şi V A S I L E DRAMBOCIANU. 6 Cercetări perieghetice V A S I L E DRAMBOCIANU. 7 Cercetări inedite ION C H I C I D E A N U . 8 Cercetări perieghetice V A S I L E DRAMBOCIANU. 9 Cercetări BOBI VICTOR.

L E S FOUILLES ARCHEOLOGIQUES DE PETRISORU, COMM.RACOVITENI.DÉP.DE BUZÂU. ' Résumé L ' a u t e u r eingnale l ' i d e n t i f i c a t i o n p a r des f o u i l l e s arohéologiques dans l ' a i r e géographique c o m p r i s e e n t r e l e n o r d - e s t de l a V a l l a c h i e , l o sud de l a M o l d a v i e et l e n o r d - e s t de l a T r a n s y l v a n i e d ' u n aspect c u l t u r e l n o u v e a u , d é n o m n é e , s e l o n l ' é t a b l i s s e m e n t q u i y a été l e m i e u x fouillé , P e t r i ş o r u - R a c o v i ţ e n i . L e s g r o u p e m e n t s humains q u i c a r a c t é r i s e n t l ' a s ­ pect c u l t u r e l récemment i d e n t i f i é , ont habité l a zone c i - d e s s u s m e n ­ tionnée a une époque c o n t e m p o r a i n e avec l e s c u l t u r e s N o u a , C o s l o g e n i , T e i l V - V , Wietenberg n i - I V , e t c .

44

www.mnir.ro

SĂPATURILE A R H E O L O G I C E D E L A PETRIŞORU " U L M I I L U I ŢIRLEA",COM. R A C O V I T E N I , JUD. BUZÀU de G E O R G E T R O H A N I

în colţul de n o r d - e s t a l s a t u l u i P e t r i ş o r u , corn. R a c o v i ţ e n i , jud. Buzău, pe t e r a s a stingă a Cflnăului, situată pe d e a l u l d e sub „Muchia Ţuguiată", pe f o s t u l l o c d e n u m i t „Ulmii l u i T î r l e a " ( a z i livadă de c a l e i ) de lingă R i p a M a r e , săpăturile a r h e o l o g i c e e f e c t u a t e f n l u n a o c t o m b r i e 1979 a u dus l a I d e n t i f i c a r e a u n e i a ş e z ă r i g e t o - d a c e ce a s u p r a p u s o a l t a d i n epoca b r o n z u l u i . T e r e n u l (45 x 30 m ) , înconjurat l a s u d , v e s t ş l n o r d de pante a b r u p ­ t e , a r e o v i z i b i l i t a t e p e r f e o t ă a s u p r a văii Cflnăului. C u r s u l r f u l u l se află l a 2 0 0 - 3 0 0 m d e p ă r t a r e s p r e v e s t . A c e a s t ă poziţie s t r a t e g i c ă a f a v o r i z a t î n s ă ş i e x e c u t a r e a u n o r a m ­ plasamente p e n t r u a r t i l e r i a r u s ă f n t i m p u l p r i m u l u i r ă z b o i m o n d i a l , lu­ c r ă r i c a r e a u d i s t r u s f n bună p a r t e a ş e z ă r i l e s t r ă v e c h i . D e o a r e c e t e r e n u l e s t e u ş o r înclinat s p r e s u d - v e s t , a p e l e de p l o a i e au spălat f n m a r e p a r t e s o l u l v e g e t a l ce conţinea ş i u r m e arheologice . De a c e e a , sub pămîntul v e g e t a l , g r o s de 0 , 1 0 - 0 , 2 0 m , c u u r m e mate­ r i a l e d i n epoca b r o n z u l u i , g e t o - d a c e ş i m o d e r n e , se a f l ă , pe alocuri, n i v e l e l e de a m e n a j a r e a l o c a ş u r i l o r de a r t i l e r i e d i n p r i m u l r ă z b o i m o n ­ d i a l . E l e s u p r a p u n , în c a z u l c ă n u l - a u d i s t r u s , n i v e l u l de l o c u i r e a n t i c . Sub pămîntul v e g e t a l s a u , în z o n e l e c u n i v e l de l o c u i r e a n t i c , sub s t r a t u l a r h e o l o g i c se află pămîntul v i u alcătuit d i n t r - o a r g i l ă nisipoasă de c u l o a r e g a l b e n ă . Cele ş a s e secţiuni ( S . I - V l ) t r a s a t e a u d u s l a c o n s t a t a r e a c ă a ş e z a ­ r e a g e t o - d a c ă d i n a c e s t l o c , d e ş i situată pe o înălţime apărată d i n t r e i părţi în mod n a t u r a l ş l aflată î n t r - o z o n ă o u mult p i e t r i ş , n u a f o s t pre­ văzută c u z i d u r i s a u şanţuri de a p ă r a r e ( f l g . 1 ) . în zona c e n t r a l ă a a ş e z ă r i i e r a u g r u p a t e l o c u i n ţ e l e . P r i n săpături s-au mai putut i d e n t i f i c a d o a r t r e i d i n t r e e l e , r e s t u l f i i n d d i s t r u s e . Locuinţa n r . 1 , p a r t i a l p ă s t r a t ă , orientată n o r d - s u d , a v e a o f o r m ă trapezoidală (lăţimea = 3 , 1 0 m) ş i e r a prevăzută în oolţul de n o r d - v e s t cu un mic g î r l i c l ( 1 , 5 5 x 0 , 7 3 m ) . S e m i f n g r o p a t ă , podeaua e l se află 1a 0,50 m sub s o l u l a c t u a l . Locuinţa n r . 2 se p ă s t r e a z ă d o a r pe o m i c ă porţiune d i n m a r g i n e a unei t r a n ş e i . Existenţa e i a f o s t s e s i z a t ă pe o lăţime d e d o a r 0 , 2 0 m . Semifngropată, podeaua e i se află l a 0 , 9 5 m sub s o l u l a c t u a l . Locuinţa n r . 3 , de s u p r a f a ţ ă , eete s i n g u r a c a r e a putut f i f n î n t r e ­ gime d e z v e l i t ă . E a a r e o f o r m ă c v a s i r e c t a n g u l a r ă ( 4 , 5 7 χ 3 , 3 0 m) ş i e s t e orientată e s t - v e s t . Podeaua e i se află l a 0 , 2 0 - 0 , 2 4 m sub s o l u l aotua l . în c e l e p a t r u c o l ţ u r i s - a u d e s c o p e r i t g r o p i l e sărilor ( diametru 45

www.mnir.ro

www.mnir.ro

0 , 3 0 - 0 , 6 0 m ) , ce f ă c e a u p a r t e d i n s u p r a s t r u c t u r a l o c u i n ţ e i ; p a r i i s u s ţ i ­ neau un a c o p e r i ş c e t r e b u i e să f i f o s t f n două a p e . fn p a r t e a de n o r d a a ş e z ă r i i s - a u I d e n t i f i c a t două g r o p i m e n a j e r e . G r o a p a n r . 1 este de formă c i l i n d r i c ă , c u f u n d u l - s i t u a t l a 1,25 m sub ε»olul a c t u a l - puţin lăţit s p r e n o r d . Groapa n r . 2 e s t e f n formă de c l o p o t ş i a r e f u n d u l l a 1,25 m sub s o l u l a c t u a l . Ea e s t e prevăzută c u t r e i t r e p t e pe l a t u r a de n o r d . Un a l t c o m p l e x , a c ă r u i destinaţie n u a p u t u t f i p r e c i z a t ă , a fost d e s c o p e r i t c h i a r fii m a r g i n e a de sud a a ş e z ă r i i . După t o a t e aparenţele p a r e a f i o locuinţă de formă dreptunghiulară c u podeaua situată l a 0,46 m sub s o l u l a c t u a l , f n i n t e r i o r u l l u i n u s - a d e s c o p e r i t n i c i u n o b i e c t de inventar. I N V E N T A R U L A Ş E Z Ă R I I . O b i e c t e l e d e s c o p e r i t e atît f n c o m p l e x e , cît şi în s t r a t sînt d i n piatră ş i l u t a r s . Osebit s - a u d e s c o p e r i t f r a g m e n t e o s t e o l o g i c e ce p r o v i n de l a m a i multe animale - p o r c , b o v i n e , o v i c a p r i n e , c a l ş l c î l n e . însă numărul r e ­ dus a l e x e m p l a r e l o r d e m o n s t r e a z ă c a r a c t e r u l e f e m e r a l a ş e z ă r i i din acest l o c . In privinţa o b i e c t e l o r de piatră e s t e de r e m a r c a t c ă l o c u i t o r i i a ş e ­ zării au f o l o s i t d i n p l i n n u m e r o ş i i b o l o v a n i de r î u sau p r o v e n i n d d i n s ă ­ păturile s t î n c l l o r de pe d e a l u r i . A c e s t f a p t . r e i e s e din multitudinea u n e l t e l o r , f o a r t e g r o s o l a n ş i r u d i m e n t a r l u c r a t e , obţinute d i n această m a t e r i e ce se fntûneçte l a t o t p a s u l . T e h n i c a de l u c r u e s t e atît c i o p l i ­ r e a , cît ş i ş l e f u i r e a . D i n t r e o b i e c t e menţionăm : u n c u b , două b i l e s t e r o i d a l s , o „daltă'l un f r e c ă t o r ş l u n împungător d i n g r e s i e , o piatră c a l c a r o a s ă f n forma unui „căţel de v a t r ă " ( ? ) , p r e c u m ş i două t r i u n g h i u r i ş i u n pentagon d i n gresie. Din l u t a r s , f n afara unul bulgăre s f e r o i d a l - l e n t l c u l a r , s-au desco­ p e r i t 6 f u s a i o l e b i t r o n c o n l c e ş l una p l a t ă . Ceramica - deşi f n majoritate este fragmentară, d i n analiza ei s**u putut r e c o n s t i t u i f o r m e l e v a s e l o r . îh c e l e ce urmează vom t r e c e i a d e s c r i e r e a l o r , u r m f n d ca îh t a b e l e l e 1 ş l 2 s ă r e d ă m l o c u l d e s c o p e r i r i i şl frecvenţa l o r . I . C e r a m i c a l u c r a t ă c u mina se c o m p u n e , după n a t u r a pastei, din două c a t e g o r i i : a . făcută d i n t r - o pastă z g r u n ţ u r o a s ă , compusă d i n n i ­ sip ş l p i e t r i c e l e , de c u l o a r e c ă r ă m i z i e c u pete c e n u ş i i ] b . făcută d i n t r - o pastă m a i f i n ă , de c u l o a r e c e n u ş i e s a u c e n u ş i e - g ă l b u i e , lustruită 1a exterior. F o r m e l e v a s e l o r , i n d i f e r e n t de c a l i t a t e a p a s t e i , sînt a c e l e a ş i , r e marcîndu-se î n s ă f a p t u l c ă p e n t r u v a s e l e de d i m e n s i u n i m a i m a r i p r e d o ­ mină c e l e d i n p r i m a c a t e g o r i e . 1 . V a s c u b u z a v e r t i c a l ă ş i teşită o b l i c s p r e i n t e r i o r . Corpul are pereţii puţin aroulţl ş l e s t e d e c o r a t c u u n b r f u a l v e o l a r . 2 . V a s i d e n t i c c u c e l p r e c e d e n t . Pe c o r p n u sînt însă d e c f t a p u c ă ­ t o r i plate, s e m i c i r c u l a r e , aşezate orizontal (probabil d i n t r - u n astfel de 47

www.mnir.ro

TABELUL Nr1 CERAMICA LUCRATĂ CU M Î N A Tip. Loc 3 ce r. Lac.1 α b α 1

Gr.1

Gc2

•

•

•

αα bb 4»

b

α

fi

SI SI SI Sic - 1 Sic -S S I c t - I C9-10 ell-13 c X - 5 ft s - b α b α b α» i α b α b

• •

3

α

b

S II

sm et b α b

m*η ,f

SOB

sm et-7 a- b

•

•

s iv SIV en cn-u a b a b

> bb i f c

id

•

A

R.

b

α b d

β

α

i

•

•

b •

b b

β b b.

α b

b

0

s

b b

b

I

! i

•

t"

î

• •

1

1

!

•

m

• d

α b b

b *

c

c

b

•

www.mnir.ro

(

b

b d

a

._ 1

1

•

b

b

b

d

•

?2

0

b

•

11

a

•

•

10

S VI

• a

•

b

•

9

α

•

α •

1

7 α α

Sν cU a

•

»

5

S* cS-9 a b

• • •

• •

L

κ

SDB

•

2

13

Ce* SO α b

•

b

b b

TABELUL Nr 2 CERAMICA LUCRATA CU ROATA Loc 3

Lee-1 b

ui

α

b

Gri α

Gr 2 b

α

b

SU. - 1 α h

!*

b

5*5 α

SI c9.« b • b

b

h

SI cu-β α

b

b

Sη »? α b

sn •

sm d b

A b

S M tST α

τ

SIVr F I •β b 1

SIV eîl

b

p

α

b

c

α

•

SV co-9

SI¥ ţ

• •

Πk

• • • • • •

• •

•

•

•

•

•

•

•

www.mnir.ro

SV α b U f

b

S VI α

•m Γ-

1 h 4

• •

• •

α

ns ΙΠ

α 4

H2 i Π3

Ce-». SE[

b

F l g . 2 . - Vase l u c r a t e c u miba ( 1 - 7 , 9 ) e l l a r o a t a (9), l o c 1 - 1 , 5 , 9 1 G r . 1-3 | S I 0 . 1 - 2 » S i c . 5 - 4 , 8 ) S i c . 1-7. 50

www.mnir.ro

SH-6j

vas p r o v i n e u n f r a g m e n t f ă r ă a p u c ă t o a r e ) . 3 a . V a s c u buza v e r t i c a l ă , d r e a p t ă . C o r p u l a r e p e r e ţ i i puţin ar­ cuiţi ş i este d e c o r a t c u u n b r î u a l v e o l a r întrerupt de a p u c ă t o r i plate, s e m i c i r c u l a r e , o r i z o n t a l e sau oblice ( f l g . 2 / 4 , 5 , 7 ) . 3 b . Vas identic cu c e l precedent, d a r p r i n faptul c ă nu s - a u desco­ p e r i t decft f r a g m e n t e ce conţin porţiuni d i n buză şi d i n b r f u l a l v e o l a r le-am clasificat separat. 4 . Vas i d e n t i c c u c e l p r e c e d e n t . Pe c o r p ee află însă numai a p u c ă ­ t u r i p l a t e , s e m i c i r c u l a r e , o r i z o n t a l e - d l n t r - u n a s t f e l de v a s p r o v i n e u n fragment f ă r ă a p u c ă t o a r e ( f l g . 2 / 2 ) . 5. V a s c u b u z a v e r t i c a l ă , rotunjită. C o r p u l a r e p e r e ţ i i aproape drepţi ş i eete d e c o r a t c u u n b r î u a l v e o l a r Întrerupt de a p u c ă t o r i plate, s e m i c i r c u l a r e , a ş e z a t e o r i z o n t a l . F u n d u l m u l t m a i îngust d e c f t d e s c h i d e ­ r e a g u r i i eete puţin p r o f i l a t ( p r o b a b i l d l n t r - u n a s t f e l de v a s p r o v i n e u n fragment f ă r ă a p u c ă t o a r e , p r e c u m ş i u n a l t u l f ă r ă b r î u ş l a p u c ă t o a r e ) . 6 . D i n v a s e p r e z e n t a t e m a i sus p r o v i n m a i multe f r a g m e n t e , d a r eete imposibil a l e a t r i b u i v r e u n u l t i p deoarece ele oontln doar : a . b r l u l al veolar | b . apucătoare plată, semicirculară, aşezată o r i z o n t a l sau o b l i c ) o . apucătoare dreptunghiulară) d . f u n d p r o f i l a t ) e . f u n d ş l porţiune d i n pereţii a r c u i ţ i a i c o r p u l u i ( f l g . 2 / 9 ) . 7 . V a s a v f n d c o r p u l c u p e r e ţ i i puţin a r c u i ţ i , d e c o r a t o u u n b r î u a l ­ veolar şi barbotlnă. 8. Vas ou buza vertioală, dreaptă ι a . c o r p u l a r e pereţii putln a r ­ cuiţi ş i e s t e d e c o r a t pe p a r t e a s u p e r i o a r ă cu u n b r î u de împresluni ) b . un f r a g m e n t a r e buza r o t u n j i t ă . 9 . B u t o n r o t u n d p r o v e n i n d de l a u n v a s I d e n t i c c u c e l e p r e c e d e n t e . 1 0 . Cană c u t o a r t a puţin supraînălţată. 1 1 . Capac de v a s ( f l g . 2 / 6 ) . 12. Vas cu buza răsfrîntă oblic spre e x t e r i o r , dreaptă. Corpul are pereţii puţin a r c u i ţ i ş l eete d e c o r a t ou u n b r î u a l v e o l a r . 13. Castron : a . c o r p u l s e m i s f e r i c , buza rotunjită ) b . c o r p u l t r o n o o n i c , b u z a dreaptă ) c . c o r p u l t r o n c o n l c , b u z a r ă s f r î n t ă o b l l o s p r e i n t e r i o r ş i r o t u n j i t ă , umărul r o t u n j i t ( f l g . 2 / 3 ) ) d . c o r p u l t r o n c o n l c , buna r ă s f r î n t ă o b l i c s p r e i n t e r i o r ş i d r e a p t ă , umărul a e o u t i t ( f i g . 2 / 1 ) ) e. c o r p u l t r o n c o n l c , b u z a v e r t i o a l ă , rotunjită ş i Îngroşată l a Interior) f . c o r p u l , t r o n c o n l o , b u z a r ă s f r î n t ă ş l î n g r o ş a t ă atît l a e x t e r i o r c î t şl la i n t e r i o r . 1 4 . F r a g m e n t de v a s , d i n z o n a gît u l u i , de f o r m ă c o n v e x ă , d e c o r a t ou un b r î u a l v e o l a r . I I . C e r a m i c a luorată l a r o a t ă , de f a c t u r ă g e t o - d a c ă , e s t e lucrată d i n t r - o pastă f i n ă , b i n e a l e a s ă , de c u l o a r e c e n u ş i e ( a ) , r a r e o r i c ă r ă m i ­ z i e ( b ) . F o r m e l e sînt i d e n t i c e i n d i f e r e n t de c u l o a r e a p a e t e l ι 1 . C a s t r o n t a . b u z a rotunjită ş l fegroşată m a l mult s p r e i n t e r i o r ; b . buza r o t u n j i t ă , o b l i c ă s p r e i n t e r i o r , p r e v ă z u t ă l a e x t e r i o r cu o canelură. Corpul s e m i s f e r i c Fundul i n e l a r ( f l g . 2 / 8 ) ; c. buza r ă s f r î h ­ tă o b l i c s p r e e x t e r i o r , teşită o b l i c în i n t e r i o r . L a e x t e r i o r , pe m a r g i 51

www.mnir.ro

n e , se află o c a n e i u r ă . G f t u l e s t e c i l i n d r i c , i a r c o r p u l t r o n c o n l c ; d . b u z a rotunjită _ i prevăzută l a e x t e r i o r cu o c a n e l u r ă . C o r p u l tronco­ n l c . F u n d d r e p t . R e p r e z i n t ă e c h i v a l e n t u l l a r o a t ă a f o r m e i 13 b l u ­ c r a t ă c u mina j e . buza r ă s f r î h t ă o b l i c s p r e e x t e r i o r , r o t u n j i t ă . Umărul o a r e n a t , i a r c o r p u l t r o n o o n l c | f . buza r ă s f r î h t ă o b l i c s p r e e x t e r i o r ^ r o ­ tunjită. O f t u l t r o n c o n i o , i a r c o r p u l t r o n c o n i o | g . buză r o t u n j i t ă , v e r t i ­ c a l ă . O f t u l t r o n o o n l c , c u o a n e l u r i f n r e l i e f l a e x t e r i o r j h . toartă ori­ zontală ( l e b e s ) . 2 . F r u o t i e r ă - u n f r a g m e n t oe p r o v i n e d i n basa u n u i p i c i o r . 3 . Cană b i t r o n c o n i c ă prevăzută c u o t o a r t ă . D e c o r u l constă d i n oaneluri c i r o u l a r e , inoisate, situate deasupra diametrului maxim. 4 . De l a c ă n i eau o a s t r o a n e p r o v i n m a i m u l t e f r a g m e n t e de f u n d u r i inelare. 3. C f t e v a f r a g m e n t e o e r a m i c e , p r o v e n i n d p r o b a b i l d e l a d i f e r i t e f o r m e de c a s t r o a n e , afnt d e c o r a t e p r i n l u s t r u i r e (a) s a u o u l i n i i i n o i s a t e fh v a l (b). I I I . C e r a m l o a lucrată l a r o a t ă , de i m p o r t , eete repreeentată p r i n o f t e v a f r a g m e n t e de amforă ( f n o p e o l a l f u n d u r i de f o r m ă t r o n o o n l o ă ) . Pe b a s a d e s o o p e r i r i l o r a m i n t i t e m a i sus v i 1» s p e c i a l a o e r a m l d l ee poate s t a b i l i î n c a d r a r e a o r o n o l o g l c ă a a ş e a ă r l l . A s t f e l , o e l e m a l m u l ­ te analogii - oastronul-lebes ou t o a r t a oriaontală, oaetroanele tronc on i o e eau o u buză r ă s f r f h t ă o b l i c s p r e i n t e r i o r - ee f h t f l n e e c l a Corni Huşi ( p u n c t u l T u r b a t a ) , P o l a n a - T e o u o i , Bnlsala*, Murlghlol etc O r i , t o a t e a o e e t e d e s c o p e r i r i da teas ă d i n s e c I V - I U f . e . n . P r e d o m i c i n d insă a s e m ă n ă r i l e ou a ş e z a r e a de l a C o r n i - H u ş i , ne îndeamnă a d a t a şi a ş e s a r e a de l a P e t r i ş o r u l a sffrşitul s e c a l i V - l e a - începutul e e o . a l n i - l e a f . e . n . L a această d a t a r e mai restrfnsă o o n t r i b u i e şi caracterul e f e m e r pe o a r e 1-a a v u t r e s p e c t i v a a ş e z a r e . 4

N O T E 1

S . T E O D O R ş l V . B A Z A R C I U C , „Aota Moldaviae M e r i d l o n a l l e " , I , V a s l u i , 1 9 7 9 , p . 5 7 - 6 7 , f l g . 3 (oeramloă l a r o a t ă ) s i 4-3 ( o e r a m i o ă lucrată ou mfna). 2 R. V u l p e , „ D a c i a " , N . S . , I , 1957, p . 143-164 ou b i b l i o g r a f i a . 3 S . O a v r l l ă , „ P e u o e " , Π, 1 9 7 0 , p . 1 1 8 j i d e m , t h T h r a c o - d a o i o a , B u o u r e ş t i , 1976, p . 1 5 5 , f l g . 3 - 6 . 4 E . B U J O R , Materiale, V U , 1961, p.297-299 ou bibliografia. L E S F O U I L L E S ARCHEOLOGIQUES D E PETRIŞORU, „ULMII L U I Ţ t R L E A " , D E P . D E B U Z Ă U Résumé L e e r e o h e r c h e s a r o h é o l o g i q u e s effectuées a u n o r d - e s t d u v i l l a g e P e t r i ş o r u , c o m . R a c o v i t e n l , d é p . de B u z ă u , o n t p o r t é i l ' i d e n t i f i c a t i o n , 92

www.mnir.ro

sur la t e r r a s s e moyenne de l a v a l é e d u CÛnau, d un s i t e geto - dace entouré de t r o i s p a r t i e s p a r des pentes a b r u p t e s . Détruit e n g r a n d e p a r t i e p a r l ' é r o s i o n et p a r dee t r a n c h é e s de l a Première G u e r r e M o n d i a l e , o n a pu e n c o r e d é c o u v r i r t r o i s habitations et deux f o s s e s . L ' i n v e n t a i r e se compose de f r a g m e n t s o s t é o l o g i q u e s - p o r c , b o v i n s o v l c a p r l n s , c h e v a l et c h i e n - , o b j e t s e n p i e r r e obtenus p a r l e r e m a n i e ­ ment des b l o c s de p i e r r e s q u i se t r o u v e n t e n abondance dans l a zone, objets en t e r r e c u i t e - f u s a i o l e s b i c o n i q u e s et p l a t e s - et s u r t o u t de la céramique. S u r l a base de l ' é t u d e dee d i v e r s e s f o r m e s de v a s e s t r a v a i l l é s & l a mala ou à l a t o u r d u p o t i e r , a i n s i que des v a s e s - a m p h o r e s d ' i m p o r t a ­ t i o n , l e s i t e p r é s e n t é p l u e h a u t , q u i a e u u n c a r a c t è r e éphémère , date de l a f i n d u I V e - commencement d u n i e s i è c l e a v . n . è . 1

LEGENDE DÈS FIGURES F l g . 1 . - L e p l a n g é n é r a l des f o u i l l e s . F l g . 2 . - V a s e s t r a v a i l l é s à l a m a i n ( 1 - 7 , 9 ) et à l a t o u r d u p o t i e r ( 9 ) .

33

www.mnir.ro

ŞANTIERUL A R H E O L O G I C PREUŢEŞTI - " C E T A T E " , ' JUD. P o C E A V A , 1979. R A P O R T P R E L I M I N A R

de DRAGOlvflR P O P O V I C I şi N I C O L A E U R S U L E S C U

T e r i t o r i u l c o m u n e i P r e u ţ e ş t i . amplasată pe c u r s u l Şomuzului M a r e . î n g l o b e a z ă o p a r t e d i n zona d e l u r o a s ă a Podişului F ă l t i c e n i , subunitate a Podişului S u c e v e i . Datorită c o n d i ţ i i l o r f a v o r a b i l e l o c u i r i l o r u m a n e , a i c i a u f o s t s e m ­ n a l a t e f n numeroase r f n d u r l u r m e a r h e o l o g i c e ce a u a t r a s atenţia a s u p r a a c e s t e i z o n e . A s t f e l se e x p l i c ă ş i c e r c e t ă r i l e î n t r e p r i n s e pe t e r i t o r i u l c o m u n e i încă de l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i t r e c u t ş i c a r e a u c o n s t a t n u n u m a i din simpla recuperare a d i v e r s e l o r obiecte, c i şi din cercetări de s u ­ prafaţă s i s t e m a t i c e s a u c h i a r unele s o n d a j e . f n a c e s t sens î i putem a m i n t i pe N . B e l d i c e a n u ş i G r . B u ţ u r e a n u l , a¬ p o i V . C i u r e a c a r e a c e r c e t a t îndeaproape ş i v a l e a Şomuzului M a r e fn p e r i o a d a i n t e r b e l i c ă , i a r îh a n i i d i n urmă pe D . T e o d o r , I . I o n i t & » V· Spinel şi M . N i s t o r . f n urma a c e s t o r c e r c e t ă r i s u c c e s i v e a u r e z u l t a t r e l a t i v n u m e r o a s e m a t e r i a l e aparţinînd m a i m u l t o r p e r i o a d e ^ , ceea c e a d e t e r m i n a t î n s c r i ­ e r e a în p l a n u l M u z e u l u i judeţean S u c e a v a a c e r c e t ă r i i complexe a c o ­ munei. D i n punct de v e d e r e a r h e o l o g i c , i n t e r e s u l p r i n c i p a l f i prezintă' f o r t i f i c a ţ i a de pămînt de pe d e a l u l " C e t a t e " . A c e s t a se află l a stînga i z - ! v o a r e l o r pîrîulul B r a n a , a f l u e n t de stînga a l Şomuzului M a r e , pe t e r i t o ­ r i u l f o s t u l u i s a t - a c t u a l m e n t e înglobat - Mănăstioara, l a a p r o x i m a t i v 5 km e s t de c e n t r u l c o m u n e i . A ş a cum se p r e z i n t ă configuraţia t e r e n u l u i a s t ă z i , d e a l u l r e s p e c ­ t i v a r e o poziţie ideală d i n p u n c t u l de v e d e r e a l e f i c i e n t e i u n e i asemenea c o n s t r u c ţ i i , e l ocupînd o p o z i ţ i e s t r a t e g i c ă f o a r t e b u n ă . P e r f e c t d e l i m i - , t a t de zona Î n c o n j u r ă t o a r e , e s t e p r o t e j a t îh a c e l a ş i t i m p de înălţimi m a i m a r i , pe t o a t e . l a t u r i l e s a l e . P l a t o u l pe c a r e e s t e amplasată f o r t i f i c a ţ i a p r o p r i u - z i s ă e s t e ori­ e n t a t a p r o x i m a t i v N - S c u o lungime de a p r o a p e 170 m . P a n t a de a c c e s a p a r e pe l a t u r a de s u d , unde u n g h i u l de î n c l i n a r e a l a c e s t e i a e s t e m a l m i c , c e l e l a l t e l a t u r i , de n o r d , v e s t ş i e s t sînt g r e u a c c e s i b i l e , u n g h i u l de Înclinare a l p a n t e l o r f i i n d a i c i m u l t m a i m a r e . î h u r m a c e r c e t ă r i l o r de suprafaţă e f e c t u a t e a i c i s - a u putut o b s e r v a u r m ă t o a r e l e elemente de f o r t i f i c a r e , de l a s u d s p r e n o r d , pe a x u l me­ dian a l platoului: a . l a s u d , p a n t a de a c c e s e s t e tăiată de un şanţ a r c u i t c a r e se o b ­ s e r v ă m a i a l e s pe l a t u r i l e de e s t ş i v e s t . S p r e n o r d (adosat şanţului) 2

4

34

www.mnir.ro

apare un v a l de pămînt, p u t e r n i c a p l a t i z a t . b . l a a p r o x i m a t i v 45 m de a c e s t şanţ s - a o b s e r v a t un a l d o i l e a , f o a r t e bine a m p l a s a t pe această l a t u r ă . Pe p a n t e l e de est ş i de v e s t el se o b s e r v ă f o a r t e puţin, f i i n d expus s c u r g e r i l o r d i n pantă. P e l a t u r a de n o r d e l nu se m a i o b s e r v ă de loc a s t ă z i . Imediat a p a r e un v a l de pămfnt f o a r t e bine păstrat pe această latură şi c a r e este a p l a t i z a t pe l a t u r i l e de est ş i v e s t . După a c e a s t ă a doua centură de a p ă r a r e , a f o s t observată o a t r e i a , ce constă d i n t r - u n a l t şanţ de a p ă r a r e ş i v a l u l său r e s p e c t i v . A c e s t a d i n urmă este g r e u o b s e r v a b i l pe l a t u r i l e de e s t , v e s t ş i n o r d , e l p ă s t r î n d u - s e bine d o a r pe l a t u r a de s u d . în g e n e r a l s - a putut o b s e r v a c ă fortificaţia p r o p r i u - z i s ă are o f o r ­ mă ovală c u o suprafaţă i n t e r i o a r ă f o a r t e mică - a p r o x i m a t i v 1200 m ^ . E a este m a i b i n e păstrată pe l a t u r a de s u d , situaţie ce nu n i se p a r e întîmp l ă t o a r e , avîhd f n v e d e r e configuraţia t e r e n u l u i , p r e c u m ş i p e r i c o l u l mai mare pe c a r e f i p r e z e n t a t o c m a i l a t u r a e u d i c ă , ce a n e c e s i t a t f ă r ă î n d o ­ ială întărirea d e o s e b i t ă a e l e m e n t e l o r de f o r t i f i c a ţ i e a i c i . I n t e r e s a n t de r e m a r c a t e s t e ş i f a p t u l c ă atît fortificaţia propriuz i s ă , cît ş i şanţul ce i n t e r s e c t e a z ă d r u m u l de a c c e s , pe a x u l p l a t o u l u i prezintă o î n t r e r u p e r e pe o distanţă de a p r o a p e 5 m în c a z u l p r i m u l u i şanţ ş i o a l v e o l a r e în c a z u l f o r t i f i c a ţ i e i . Avîhd în v e d e r e s t a r e a de c o n s e r v a r e bună a a c e s t e i a d i n urmă, au fost începute c e r c e t ă r i l e a r h e o l o g i c e d i n a c e s t p u n o t . C o l e c t i v u l şantierului a a v u t în v e d e r e a s t f e l următoarele p r o b l e ­ me c o n s i d e r a t e c a f i i n d i m p o r t a n t e ş i c a r e t r e b u i a u r e z o l v a t e în t i m p u l cercetărilor: 1 . s t a b i l i r e a s u c c e s i u n i i l o c u i r i l o r umane în a c e s t p u n c t ; 2 . c e r c e t a r e a f o r t i f i c a ţ i e i ş i î n c a d r a r e a e i c r o n o l o g i c ă şi culturală; 3 . s t a b i l i r e a r a p o r t u r i l o r c r o n o l o g i c e e v e n t u a l e între d i f e r i t e e l e ­ mente a l e f o r t i f i c a ţ i e i ; 4 . d e t e r m i n a r e a e l e m e n t e l o r c o n s t i t u t i v e , p r e c u m ş i c o n c e p ţ i a con­ structivă a f o r t i f i c a ţ i e i . T r e b u i e să menţionăm c ă c e r c e t a r e a a r h e o l o g i c ă în a c e s t p u n c t a fost îngreunată de f a p t u l c ă p r o m o n t o r i u l pe c a r e se află f o r t i f i c a ţ i a este a c o p e r i t de p ă d u r e , a s t f e l încît a t r e b u i t să se ţină seama t o t d e a u n a ş i de acest élément în c a z u l a m p l a s ă r i i s ă p ă t u r i i . Campania 1979 a avut d r e p t o b i e c t i v p r i n c i p a l d e t e r m i n a r e a c a r a c ­ t e r u l u i e l e m e n t e l o r s u p l i m e n t a r e de f o r t i f i c a r e de pe l a t u r a de s u d , c e r ­ c e t a r e a p l a t o u l u i e x i s t e n t între a c e s t a ş i f o r t i f i c a ţ i a p r o p r i u - z i s ă , p e n ­ t r u a se v e r i f i c a d a c ă a f o s t l o c u i t ş i cînd a n u m e , în g e n e r a l s t r a t i g r a ­ f i e îh această z o n ă . De asemenea, s - a avut în v e d e r e ş i e l u c i d a r e a r a ­ p o r t u r i l o r d i n t r e e v e n t u a l a l o c u i r e de pe p l a t o u ş i e l e m e n t e l e de f o r t i f i ­ care observate. P e n t r u a c e a s t a a u f o s t t r a s a t e S 4 , S5 ş i S 6 , c u s c o p u l de a se c o n t r o l a existenţa şanţului de a i c i pe c e n t r u l c ă i i de acces (S 4) ş i pa l a ­ t u r i l e de e s t ( S 5 ) ş i v e s t ( S 6 ) . 55

www.mnir.ro

S 4 - c u d i m e n s i u n i l e de 36 χ 1,50 m a f o s t trasată a s t f e l încît să c o n s t i t u i e un r j m e n t a l a x u l u i m e d i a n a l p l a t o u l u i ş i f o r t i f i c a ţ i e i . f n ace­ l a ş i t i m p a i n t e r s e c t a t î n t r e r u p e r e a o b s e r v a t ă pe t r a s e u l şanţului de pe l a t u r a de s u d , putîndu-se a s t f e l o b s e r v a abeenţa o r i c ă r o r l u c r ă r i de f o r ­ tificare aici. S 5 - c u d i m e n s i u n i l e de 11 m χ 1 m , - şi S 6 (11 χ 1 m) au sur­ p r i n s şanţul de a p ă r a r e o b s e r v a t ş l în t e r e n . A c e s t a se adîncea pfnă l a 1,85 m , o u o d e s c h i d e r e l a p a r t e a s u p e r i o a r ă de 1,90 m ş i o lăţime la bană de 0 , 6 5 m . f n g e n e r a l şanţul e r a în formă de U . C u pămîntul r é s u l ­ t a t d i n s ă p a r e a ea a f o s t r i d i c a t un m i c v a l , îh s t r u c t u r a c ă r u i a h u au f o s t o b s e r v a t e e l e m e n t e de l e m n . în u m p l u t u r a şanţului s - a o b s e r v a t r e l a t i v mult cărbune ş l c e n u ş ă , c a ş i f r a g m e n t e de m i e i d i m e n s i u n i de o h l r p i c , p r o v e n i t e p r o b a b i l de l a i n c e n d i e r e a p a l l e a d e i oe v a f l f o s t amplasată l a p a r t e a s u p e r i o a r ă a v a ­ l u l u i , în pămîntul a c e s t u i a d i n urmă a u f o s t o b s e r v a t e f r a g m e n t e c e r a m i ­ ce c u c u t e n i e n e , de m i c i d l m e n e i u n l , p u t e r n i c c o r o d a t e . A c e a s t ă situaţie ne f a c e s ă c r e d e m c ă e l e m e n t e l e de f o r t i f i c a ţ i e de pe l a t u r a de aud a p a r ­ ţin c e t ă ţ i i h a l i s t a t t i e n e de a l o i , f r a g m e n t e l e o e r a m i o e cuoutenlene obser­ v a t e f i i n d îh p o s i ţ l e e e c u n d a r ă . îh campania a n u l u i 1979, p e n t r u obţinerea u n o r date suplimentare r e f e r i t o a r e U modalităţile de c o n s t r u i r e a f o r t i f i c a ţ i e i , pe l a t u r a de v e s t a f o e t prelungită S 2 / 1 9 7 7 o u u n segment l u n g de 16 m ( S 2 / 1 9 7 9 ) .

N O T E

1

V e z i V . C I U R E A , P r e i s t o r i a . Viaţa o m u l u i p r i m i t i v f n v e o h i u l ţinut a l S u c e v e i ( B a l a de a z i ) , e x t r a s d i n r e v i s t a " N a t u r a * , n r . 6 , 7 , 8 / 1 9 3 1 , p.10. Ibidem, p . 1 0 / 1 1 . D . T E O D O R , I.IONITÀ, C e r c e t ă r i arheologioe f n podişul S u c e v e i , f h A r h . M o l d . , V , 1967, p.317 şi u r m . V . S P Î N E I , M . N I S T O R , U n mormîht d i n l e e p e s i de piatră fh nordul M o l d o v e i , în S C I V , 1 9 , 1 9 6 8 , 1 , p . 6 2 3 ş l u r m . M a t e r i a l e l e se g ă s e s c în o o l e o ţ i i l e ş o o l i l o r g e n e r a l e d i n P r e u ţ e ş t i ş i B a e a r a b i , p r e c u m ş i în c o l e c ţ i i l e M u z e u l u i judeţean Suoeava) ν . ş i D . P o p o v i c i , D e s c o p e r i r i de t o p o a r e de s i l e x f n n o r d u l M o l d o v e i , îh Anu­ a r u l M u z e u l u i judeţean S u o e a v a " , I V , 1 9 7 6 . P e l a t u r a de v e s t u n g h i u l de î n c l i n a r e e s t e de a p r o x i m a t i v 4 1 - 4 3 ° , pe l a t u r a de e s t - 3 9 - 4 0 ° , i a r pe l a t u r a de n o r d - 4 5 ° · T o a t e aoeate u n g h i u r i a u f o s t măsurate l a părţile s u p e r i o a r e a l e a c e s t o r a . 1

2 3 4 5

M

6

56

www.mnir.ro

L E C H A N T I E R ARCHÉOLOGIQUE D E T R U S E Ş T I " C E T A T E " , D É P . DE S U C E A V A - 1979. RAPPORT PRELIMINAIRE Résumé Pendant l a campagne a r c h é o l o g i q u e . d e 1 9 7 9 , l e s f o u i l l e s ont c o n t i ­ nué à " C o t a t e a " s u r l e t e r r i t o i r e de l a commune T r u s e ş t i , d é p . de S u ceara. L e s t r a v a u x ont s u r t o u t v i s é l e s éléments de f o r t i f i c a t i o n du côté s u d - l a pente d ' a o c è s à l a f o r t i f i o a U o n b a l l s t a t t i e n n a . De l a s o r t e , o n a remarqué un f o a e é d é f e n s l f , a r q u é , e n t r e c r o i s a n t la c ô t é s u d . L a t e r r e r é e u l t é e de l ' e x c a v a t i o n d u f o s s é a été utilisée a l ' é l é v a t i o n d ' u n t a l u s de p e t i t e s d i m e n s i o n s , s u r m o n t e p a r une p a l i s s a ­ de.

57

www.mnir.ro

ŞANTIERUL A R H E O L O G I C POPEŞTI-MTHÂILEŞTI, J U D . GIURGIU. R A P O R T P R E L I M I N A R ASUPRA R E Z U L T A T E ­ L O R D I N C A M P A N I I L E A N I L O R 1978-1079 de A L E X A N D R U V U L P E şl MAR1BTA OHEOROHIŢA îa a n i i 1978-1979 eu fost r e l u a t * săpăturile sistematice în punotul "Nuoet", sons A ( "acropola" ) , a aşezării da l a Popeşti, o o « . Mlbălleşti,jud.GiurgiuXuorărlle efectuate în aoaata două campanii sa î n c a ­ drează într-un plan de cercetări aiatematloe priTind aooaată aonă, o«a mai importantă a marei dara de l a Popeşti. Elaborarea aoeetui plan ee juetifioă p r i n i a t o r i o u l săpăturilor făoute în ouprineul unei perioade de aproape o jumătate de eeool. A s t f e l , de pe urma săpăturilor întreprinse înainte şi în timpul răsboiulul de D . V . R o e e t t i , f i oare au foat p r e c t l o a te în aproape toate părţile oonei " N u c e t " , nu e-au păstrat, după o u n o ştinţa noastră, n i c i un f e l de observaţii aoriae sau p l a n u r i . P r i n u r m a ­ r e , în momentul de faţă, aceste cercetări nu mai pot fi f n n i o i un f e l v a ­ l o r i f i c a t e , lipeindu-ne aetfel date r e f e r i t o a r e l a diverse seotoare ale a o r o p o l e i . Pe de altă p a r t e , cercetările sistematioe efeotuate fncepînd d i n 1954 pfnă fn 1963 de un colectiv condus de Radu Vulpe nu au reuşit eă pună fn adevărata lumină decît porţiunea de S E a aonei A ş i , i u parte , porţiuni reduse pe latura de est şi nord est ale aceleaşi aşesări. î n ­ t r e r u p e r e a d i n motive independente de voinţa ooleotivului a săpături­ l o r f n 1963 nu a îngăduit cercetarea detailată f i a celorlalte părţi ale a şe sării, aetfel că mal bine de 2/3 ale staţiunii "Nuoet" au rămas pfnă astăzi neounosoute. In lumina acestor fapte ne-am propus, în cadrul unui plan de p e r epectivă, eă valorificăm vechile secţiuni ale l u i P . V . R o e e t t i , secţiuni care de a l t f e l se arată, fn majoritatea l o r , a fi foat j u d i c i o s t r a s a t e . P r i n acţiunea de oro alune, marginea şanţurilor ee află f n momen­ t u l de faţă l a o depărtare de c e l puţin 1 m faţă de t r a s e u l iniţial. D i n a ceaetă cauză o lărgire a veohilor oecţiuni implică f h fapt săparea unei porţiuni, care l a basa e i va atinge oel puţin 1 m lăţime, f h realitate fu j u r de 2 m . P r i n aceat procedeu ee obţine un nou p r o f i l şi o eufieient do largă imagine a g r u n d r i s s u l u i zonei r e s p e c t i v e . Dintre diferitele secţiuni efectuate de D . V . R o s e t t i , de un interes deosebit sînt cea longitudinală şi cea transversală, c a r e , p r i n dispune­ r e a l o r , pot o f e r i o imagine edificatoare a situaţiei arheologice d i n toate eectoarele aşezării* în funoţie de mijloacele avute l a dis poziţie s-a început fh 1978 ou v a l o r i f i c a r e a p r o f i l u l u i estic a l şanţului longitudinal pe o lungime de 30 m de l a c e n t r u l aşezării pfnă l a v a l u l de apărare. Zona v a l u l u i de apă­ r a r e şi a şanţului, preoum şl oontinuarea în jumătatea nordică a acestei 38

www.mnir.ro

P l . I . - P o p e ş t i - G i u r g i u t 1 , 2 , f i g u r i n e - a p l i c e d i n l u t ) 3 , mănuşă de amforă c u ştampilă a n e p i g r a f ă ; 4 « t i p a r d i n l u t .

59

www.mnir.ro

s e c ţ i u n i a f o s t r e z e r v a t ă p e n t r u c a m p a n i i l e v i i t o a r e . I n acest scop p r o f i ­ l u l a f o s t t r a s a t l a o distanţă medie de 50 cm s p r e est faţă de m a r g i n e a fhcă v i z i b i l ă a şanţului l u i D . V . R o s e t t i . Săpătura n u a putut f i t e r m i n a ­ tă f n 1978» i a r p r o f i l u l f i i n d a f e c t a t p u t e r n i c de i n t e m p e r i i a f o s t n e c e s a ­ r ă o nouă l ă r g i r e , c u fhcă 60 cm f n a n u l 1 9 7 9 . G r u n d r i s s ù l secţiunii a s t ­ f e l obţinut a r e l a b a z ă , f n s o l u l v i r g i n , c i r c a 2 , 5 m lăţime, adîncimea şanţului f i i n d îh medie de 2 m . P e p r o f i l s - a u o b s e r v a t t o a t e c e l e t r e i etape p r l n a i p a l e a l e a ş e z ă r i i (epooa b r o n z u l u i , H a l l s t a t t ş i L a t e n e ) . S t r a t u l de e p o c ă o l a a l c ă g e t o - d a c i c ă se d e t a ş e a z ă f n mod net atît p r i n i n t e n s i t a t e a o o l o r i s t i c ă , c î t ş i p r i n g r o s i m e a l u i t f n medie 1 , 2 0 m , c e v a m a l aubţlre f n oapătul d l n e p r e cen­ t r u l a ş e z ă r i i ş i m a i g r o s f n jumătatea d i n s p r e v a l u l de a p ă r a r e . N i v e l u r i l e aparţinînd e p o c i i b r o n s u l u i sînt f o a r t e s l a b c o n t u r a t e , pe p r o f i l a b i a putîhd f i d e o s e b i t e de pămîntul v i r g i n ( b r u n - g ă l b u i ) . M a t e r i a ­ l e l e , îh număr f o a r t e r e d u s , se r e f e r ă l a c u l t u r i l e G l i n a ş i T e i ( f a z a T e i Fundeni). S t r a t u l h a l l s t a t t i a n se prezintă sub f o r m a u n e i d e p u n e r i b r u n - o e n u veaee i i n t e n s c o l o r a t ă , d a r c u intermitenţe l a b a z ă , g r o s i m e a lui f i i n d c i r c a 40 c m . A o e s t s t r a t s - a d o v e d i t a f i s u r p r i n z ă t o r de s ă r a o f n m a t e ­ r i a l a r h e o l o g i c f n c o m p a r a ţ i e c u a c e e a ş i depunere constatată f h zonele eetlee l e a ş e z ă r i i ( Y ş i W ) . N u s - a u p u t u t d e o s e b i n i v e l u r i . Puţinele c i o b u r i c a r a c t e r i s t i o e ee r e f e r ă l a c u l t u r a B a s a r a b i . D e p u n e r e a g e t o - d a o ă prezintă, f n p r i n c i p a l , c i n c i n i v e l u r i de l o c u i ­ r e d e l i m i t a t e p r i n s o l u r i de o ă l c a r e c o n f i r m a t e de v e t r e ş i , f n unele p ă r ţ i , de podine a r s e . L a a c e s t e a se adaugă un număr v e r i t a b i l de e t r a t u r i de n i v e l a r e m a i i n t e n s e d e a s u p r a g r o p i l o r . C o r e l f n d i m a g i n e a p r o f i ­ l u l u i c u o e l e o b s e r v a t e îh p l a n se d e s p r i n d o s e r i e de d a t e . A e t f e l basa s t r a t u l u i Latène e s t e s u b l i n i a t ă , pe o l u n g i m e de 10 m , de o dungă de a r ­ s u r ă n e g r i g i o a s ă c o n t i n u ă , întreruptă d o a r de g r o p i l e săpatejfjjtin n i v e l u ­ r i l e s u p e r i o a r e . C o n s i d e r ă m aoeastă dungă d r e p t b a s a u n e i locuinţe de e u p r a f a ţ ă , de m a r i d i m e n s i u n i , dispărută p r i n l n o e n d i u , r e s t u r i l e e i f i i n d e p o i înlăturate ş i n i v e l a t e f n s c o p u l c o n s o l i d ă r i i t e r e n u l u i n i v e l u l u i ur­ m ă t o r , î n a c e s t s c o p s - a adus ş i pămfht g a l b e n . A l d o i l e a n i v e l , l a o l r e a 1,10 m , ee d e t a ş e a z ă pe p r o f i l p r i n s c h i m b a r e a nuanţei de pămfht de l a e e n u ş o e l a g ă l b u i - c e n u ş o e . A c e s t u i n i v e l f i aparţine între a l t e l e "Bor­ deiul din careurile 35-37. m

a

a

în c a r e u l 1 6 , unde se o b s e r v a pe p r o f i l , între - 0 , 8 0 ş i - 1 , 0 0 m , u r m e l e a t r e i l o c u r i de vatră o u c r u s t a îndepărtată s u p r a p u s e n e m i j l o c i t una p o e t e a l t a , basa n i v e l u l u i a l Π - l e a e e t e marcată de v a t r a de d e a s u ­ p r a e l ( b a s a l a - 0 , 9 0 m ) . A c e a s t ă o b e o r v a ţ i e s u g e r e a z ă c ă f h sona r e s ­ p e c t i v ă a m a i e x i s t a t o r e f a c e r e între n i v e l e l e I ş i Π , o a r e n u poate f i c o n e l d e r a t ă d r e p t u n n i v e l p r o p r i u - a l a , n e p u t f n d f i urmărită eub formă de nivel fh restul profilului. Un g r u p de t r e i v e t r e p r o l e o t a t e pe p r o f i l l a - 0 , 7 0 m ş i - 0 , 7 5 m , p r e c u m ş i v a t r a o u c r u s t a înălţată d i n o a r e u l 29 ( l a - 1 , 0 0 m) c o n a t i t u i e 60

www.mnir.ro

P l . I I . - P o p e ş t i - Giurgiu» 1-3, c u p e ; 4, s t r e c u r ă t o a r e . 61

www.mnir.ro

. Π Ι . - P o p e ş t i - G l u r f f i u t 1 , s f e t n i c l u c r a t c u mfhat lucrata cu r o a t a .

62

www.mnir.ro

a o l u l de c ă l c a r e a l n i v e l u l u i ΠΙ, o a r e ee a f l ă , f n oea m a i m a r e p a r t e , pe dărfmăturile n i v e l a t e ( r e s t u r i de p e r e ţ i c u u r m e de n u i e l e ş i p a i e , c e n u ­ şă ş i f r a g m e n t e c e r a m i c e ) p r o v e n i t e de l a locuinţele n i v e l u l u i anterior (fh d r e p t u l v e t r e i d i n c a r e u l 1 7 , l a 50 cm s p r e s u d , s - a d e s o o p e r l t un vae pfhteoos îngropat f h dărîmături,cu g u r a aflată l a a c e l a ş i nivel ou c r u s t a v e t r e i ι eete e v i d e n t c ă aparţine n i v e l u l u i Π Ι ) . Pămîntul de d e a s u p r a c o l u l u i de c ă l c a r e d i n n i v e l u l ΙΠ eete ( f h c a ­ r e u r i l e 18 - 26) b r u n - c e n u ş i e . Obaervăm o ă aoeet n i v e l b r u n - c e a u f o e este s u p r a p u s pe toată l u n g i m e a l u i de un s t r a t de pămfht brun-roşlatic ( I V ) . A c e e t a d i n urmă, o a r e l a r f h d u l l u i eete c o n t u r a t t h p a r t e a s u p e r i ­ oară de o d e p u n e r e de p i e t r i ş ( m a i g r o a s ă f n d r e p t u l g r o p i l o r ) , dă i m ­ p r e s i a u n u i s t r a t de o o n e o l l d a r e s u p r a p u s p e s t e r e s t u r i l e n i v e l a t e a l e n i v e l u l u i a l Π Ι - l e a . D e p u n e r e a de p i e t r i ş m a i s us-menţionată o o n e t l t u i e basa u l t i m u l u i n i v e l a l a ş e s ă r i l o r g e t o - d a o l o e de l a P o p e ş t i ( V ) , i d e n t i ­ f i c a t c a a t a r e ş i f h s u p r a f e ţ e l e d i n jumătatea e s t i c ă a M a s ă r i i * P e n t r u a c o r e l a d a t e l e obţinute f n p r é s e n t a o am p a ni e ou o e l e d i n c a m p a n i i l e a n ­ t e r i o a r e am păstrat a c e e a ş i n u m e r o t a r e a n i v e l u r i l o r g e t o - d a o e de Joe fn eue» Situaţia d i n p r i m e l e c a r e u r i d i n s p r e c e n t r u l a ş e s ă r i i se presintă mai confuză pe p r o f i l . N i v e l u r i l e sînt m a i s l a b nuanţate. D e a l t f e l f h p r i m e l e c a r e u r i g r o s i m e a totală a s t r a t u l u i L a t e n e eete a e n a l b l l î n g u s ­ tată pfnă l a 0,90 m , c o l u r i l e de c ă l c a r e f i i n d t e l e e o o p a t e . Aoeaată si­ tuaţie poate f i interpretată c a indloînd o d e n s i t a t e m a i mică a locuinţe­ l o r în a c e a s t ă zonă d i n c e n t r u l a ş β s ă r i i . O b s e r v a ţ i i l e făcute pe p r o f i l u l o s t i e a l secţiunii d i n a n i i treouţi oonfirmă d a t e l e m a i v e c h i , după o a r e t o a t e n i v e l u r i l e a ş e s ă r i i de l a P o ­ peşti, c u excepţia u l t i m u l u i , au dispărut p r i n i n c e n d i i . I n sons o a r e u r i l o r 4 0 - 5 0 , a - a i d e n t i f i o a t p o d i n a a r c ă a u n e i locu­ inţe de m a r i d i m e n s i u n i , avîhd o e l puţin două încăperi .despărţite p r i n t r - u n a i d de l u t a l e c ă r u i t e m e l i i ae o o n s e r v a u . L o c u i n ţ a e s t e p r o ­ b a b i l a d o r s a t ă l a v a l u l de a p ă r a r e , a s p e c t u l locuinţei f i i n d întru t o t u l asemănătoare c e l o r b i n e c o n s e r v a t e d i n suprafaţa W. P r o o e d f n d la d e g a ­ j a r e a a o e a t e i locuinţe s - a c o n s t a t a t c ă ea f u s e s e s u r p r i n s ă ş l f n săpă­ t u r i l e l u i D . V . R o s e t t l . I n şanţul v e c h i sons pe o a r e se întindea a c e a s t ă locuinţă f u s e s e o r u t a t ă . Raportată l a p r o f i l , podeaua l o o u i n t e i a p a r ­ ţine n i v e l u l u i Π Ι . S ă p ă t u r i l e a u f o n t î n t r e r u p t e în a c e a s t ă sonă p e n t r u a putea f i r e l u a t e pe î n d e l e t e î n t r - o oampanie v i i t o a r e . în s ă p ă t u r i l e d i n 1 9 7 8 - 1 9 7 9 n u s - a o m a i i d e n t i f i o a t în p l a n a l t e l o regulată oulnţei r e s t u r i de p o d e l e s a u de p a v a j e d e n i s i p n u a u o formă p e n t r u a putea deduce a l t c e v a d e c f t o ă p r o v e n e a u de l a locuinţe de e u p r a faţă, c a ş i v e t r e l e a f l a t e f h a c e a s t ă s e c ţ i u n e . I n porţiunea săpată f h a n i i 1978-1979 s - a u i d e n t i f i c a t f h t o t a l 11 g r o p i L a t e n e ş i g r o a p a b o r d e i u l u i menţionat m a i s u s . D i n c e l e 11 g r o p i a m i n t i t e se r e m a r c ă g r o a p a B , s u r p r i n s ă în m i j ­ l o c u l s e c ţ i u n i i ( e s t e c u elguraaţă m a l v e c h e d e c f t n i v e l u l ΙΠ ) -,care se lăţeşte s p r e fund ş i c a r e conţinea o m a r e c a n t i t a t e de c e r a m i c ă din 63

www.mnir.ro

t o a t e c a t e g o r i i l e . C e l e l a l t e g r o p i sînt m a l s ă r a c e i n m a t e r i a l e , d a r m a r e a m a j o r i t a t e conţin m u l t e oase de a n i m a l e * E l e p r e z i n t ă e e p e o t o l tlplo a l g r o p i l o r de p r o v i z i i . M a t e r i a l u l o e r a m i o de e p o o ă g e t o - d a c l c ă e s t e bogat e l i n m a r e p a r ­ t e p o a t e f l c o r e l a t c u s t r a t u r i l e i n c a r e a f o s t g ă s i t . Remarcăm două s f e ş n i c o de l u t a p r o a p e î n t r e g i , f r a g m e n t e de cupe g e t i c e c u d o c o r i n r e ­ l i e f , t o a r t e de a m f o r e c u ştampile a n e p i g r a f e ş i două a p l i c i d i n l u t c u f i ­ g u r i umane r e p r e z e n t î h d pe zeiţa A r t e m i s . A c e s t e a p l i c i fficoau foarte p r o b a b i l p a r t e d i n g a r n i t u r a o r n a m e n t a l i a u n e i 14zl d e z e s t r e asemenea o e l o r c u n o e c u t e i n l u m o a g r e c o - r o m a n ă ( r e z i e x e m p l a r e întregi l a m u ­ zeele d i n Pompei ş l N e a p o l e ) . D i n t r e o b i e c t e l e de m e t a l menţiorăm f i b u l e f r a g m e n t a r e de schomS L a t e n e t i r z i e , f o a r f e c i de t u n s ( f r a g m e n t a r e ) , p i n t e n i de f i e r fragmen­ t a r i , lame de c u ţ i t , v e r i g i de b r o n z , b r ă ţ a r ă masivă de b r o n z o u c a p e t e ­ l e d e s f ă c u t e o t c . I n zona în c a r e a r t r e b u i să se s i t u e z e b a z a nivelului I V s - a d e s c o p e r i t o monedă de a r g i n t f o a r t e a p l a t i z a t ă . D i n puţinul c î t se poate d i s t i n g e pe u n a d i n f e t e l e m o n e d e i ( r e p r e z e n t a r e a pătratului cen­ t r a l ) deducem c ă e s t e v o r b a de o e m i s i u n e D y r r h a c h i u m . R e z u l t a t e l e bogate obţinute în u l t i m i i a n i ş l n u m e r o a s e l e o b s e r v a ţ i i s t r a t l g r a f l c e s î n t , c r o d o m , i n măsură s ă j u s t i f i c e speranţe l e pe c a r e n i l e - a m pus în m e t o d a de v a l o r i f i c a r e a s ă p ă t u r i l o r l u i D . V . R o s e t t i , a m i n ­ tită l a începutul a c o s t u i r a p o r t , ş i d o a c e e a se lmpuno c o n t i n u a r e a c e r ­ c e t ă r i l o r pe a c o a s t ă l i n i e . A o e s t o l u c r ă r i sînt a b s o l u t o b l i g a t o r i i p o n t r u a putoa obţino d a t e l o n o o e s a r e i n v o d o r o a î n t o c m i r i i m o n o g r a f i e i a ş e z ă r i i g o t o - d a c e do l a P o p e ş t i , l u o r a r e c a r e o o n n t i t u l e o b i e c t u l p r e o c u p ă r i l o r noastre d i n anii v i i t o r i .

L E C H A N T I E R ARCHÉOLOGIQUE D E P O P E Ş T I - M I H Ă I L E Ş T I , DÉP.DE GIURGIU. RAPPORT PRELIMINAIRE CONCERNANT L E S RÉSULTATS DES F O U I L L E S DES ANNEES 1978-1979. Résumé E n r o p r o n a n t l o s f o u i l l e s au H e u d i t " N u c e f ' s i t u é 3 u r l ' n i n a i iiomméo ••acropole » do l u c i t i «lo P o p o ; t i ont été nilsoa on v a l e u r los ancionnos s o c t i o n s e f f o c t u ô o s p a r D . V . R o s o t t l , avant o t pendant l a deuxiomo gu­ e r r e m o n d i a l e , s e c t i o n s dont l o s notos et d n s s l n s n'oxistent plus.: Dans ce but o n a é l a r g i uno do c e s s e c t i o n s , p r é c i s é m e n t c o l l o l o n g i t u ­ d i n a l e , avec 1 , 1 0 m v e r s l ' e s t s u r une l o n g u o u r do 50 n u L o p r o f i l obt o n u A c o t t o o c c a s i o n démontro q u ' a u c o n t r o do l ' é t n b l i s s o m o n t l ' h a ­ bitat était t o u j o u r s a u s s i i n t e n s e quo dans l a p n r t i o o r i e n t a l e lnvostiguée o n 1 9 5 4 - 1 9 6 3 p a r Radu V u l p e . L o n o m b r o d o » u i v o a u x do l ^ pôquo L a T b n e c o r r e s p o n d gônoralomont a c e u x do l u ourfneo VI. Unn3. l e p r o f i l d é c r i t o n t été o b s o r v é o s ^ c l a i r e m e n t , dos h a b i t a t i o n s cb s u r f a c e ' p t une h u t t e ot a u s s i p l u s i o u r s f o s s o s p a r m i l e s q u e l l e s se détachaient 1

1

64

www.mnir.ro

quelques unes contenant des r i c h e s matériaux L a T è n e . LÉGENDE D E S P L A N C H E S P l . I . - P o p e e t i - G i u r g i u i 1,2 f i g u r i n e s - a p p l i q u e s e n t e r r e c u i t e s 3 , anse d ' u n e amphore p o u r v u e d ' u n soeau a u t o g r a p h e ; 4«moule e n t e r r e o uite. P l . I I . - P o p e s t i - G i u r g i u i 1-3, c o u p e s ; 4, p a s s o i r e . P l . m . - P o p e s t i - G i u r g i u i 1, c h a n d e l i e r , t r a v a i l l é à l a m a i n ; 2,3 brocs t r a v a i l l é e au t o u r *

69

www.mnir.ro

ŞANTIERUL A R H E O L O G I C CĂLINESTI, J U D . MARAMUREŞ

de si

LARISSA NEMOIANU Q H E O R G H E TODINCĂ

t u v a x a a n u l u i 1979 a u f o s t e f e c t u a t e n o i sondaje pe t e r i t o r i u l co­ m u n e i C ă l l n e ş t i . f h funcţie de r e s u l t a t e l e o e r o e t ă r l l o r de pe t e r e n s i d e o b s e r v a ţ i i l e făcute f h campania p r e c e d e n t ă , f n i u l i e 1979 l u c r ă r i l e s-au e f e c t u a t f h două s e c t o a r e ι pe d e a l u l „ R o g o a a e l e " s i pe „ M ă n ă a t i r e a " . „ R o g o a z e l e " , d e a l d i n p a r t e a de S E a l o c a l i t ă ţ i i , s i t u a t î n t r e v ă i l e „ R o g o a z e l e " «1 „ C i u t e i " , a f o s t a l e e oa l o c de a ş e z a r e atît de l o c u i t o r i i d i n epoca b r o n z u l u i , c î t ş i do o e l d i n e p o c i m a l n o i , da o i i l i b e r i , d a t o r i ­ tă p o z i ţ i e i a v a n t a j o se p e n t r u a p ă r a r e . Cu o o a z i a s o n d a j e l o r a n t e r i o a r e 1 pe „ R o g o a a e l e " a u f o s t dezvelite u r m e de locuinţe d i n epoca d a o i e ă t î r s l e ( s e o . Π - Ι Π e . n . ) ş l c e r a m i c ă d i n epoca b r o n z u l u i . S c o p u l e o n d a j u ' u i d i n a n u l 1979 a f o a t c o n t i n u a r e a s t u ­ d i e r i i urmelor aşezării dacice. A u f o s t t r a s a t e secţiunea S i - 1979 ş l C j . S e c ţ i u n e a d e s f ă c u t * eete p a r a l e l ă c u S i - 1 9 7 8 , l a a p r o x i m a t i v 5 m e s t de a c e a s t a , i a r C-j l a 0 , 5 0 m e s t de S j - 1 9 7 9 . ( S a v e a 30 χ 2 m , i a r Cţ 4 χ 4 m ) . S u c c e s i u n e a s t r a t i g r a f l c ă eete d e o s e b i t ă fată de oea d i n a n u l 1978, întrucît n i v e l u l de e p o c ă d a c i c ă e s t e m u l t m a i s u b ţ i r e , i a r o e l de epoca b r o n z u l u i mult m a i b i n e r e p r e z e n t a t . S e c ţ i u n e a S i - 1979 p r e z i n t ă u r m ă ­ t o a r e a situaţie t i . s o l u l v i u , g a l b e n - c e n u s i u , n i s i p o s | 2 . d e p u n e r e a de epoca b r o n z u l u i , c u g r o s i m i v a r i i n d î n t r e 0 , 2 0 - 0 , 6 0 m,formată d i n pă­ mfht n e g r u - o e n u ş l u , o u f r a g m e n t e c e r a m i c e , c e n u ş ă , c ă r b u n e ş l c h i r p i c A c e e t u i n i v e l î l aparţine locuinţa notată d e n o i o u L i - 1979 f i o e l e t r e i g r o p i ) 3 . u n n i v e l , c a r e n u a apărut pe toată l u n g i m e a s e c ţ i u n i i , d i n p ă ­ mfht b r u n , c u f r a g m e n t e c e r a m i o e ş l v a g i u r m e d e c h i r p i o , n i v e l ce co­ r e s p u n d e l o c u i n ţ e i săpate f h a n u l 1 9 7 8 , d e c i d a t a b l l f n β ο ο . Π - Ι Π o . η . 1

L o c u i n ţ a , s u r p r i n s ă f h S i - 1 9 7 9 , pe o l u n g i m e d e 3 , 5 m ş i o l ă ţ i ­ me de 2 m ( ş i f h C i ) , a v e a podeaua b i n e b ă t u t ă e l a u p u t u t f i s u r p r i n s e ş l p ă r ţ i o u l i p i t u r ă . Pe bucăţile m a i m a r i de o h l r p l c s - * u p ă s t r a t urme de n u i e l e . în p r o f i l u l Ε ş i V am p u t u t s u r p r i n d e două g r o p i d e s t f l p , d e f o r m ă u ş o r o v a l ă ( 0 , 2 0 χ 0 , 2 3 m ) , puţin adîncltă ( 0 , 1 5 m) faţă de n i v e l u l locu­ i n ţ e i . P e toată suprafaţa a m g ă s i t b o l o v a n i m a r i de r î u . t h p a r t e a de N V a l o c u i n ţ e i a f o e t s u r p r i n s ă o bucată d e v a t r ă . ta oaeeta C i (3 χ 3 m ) , d e s f ă c u t ă p e l a t u r a de S E a s e c ţ i u n i i S i , l o ouinţa a p u t u t f i urmărită, pe o lăţime de 1 , 5 0 m , o aglomeraţia de p i e t r e d e r î u a m e u r p r l n e f h m o r t a r u l d i n t r e S i #1 C i . D e o i l o c u i n ţ a , d e f o r m ă dreptunghiulară, de 3 , 5 x 4 m , de s u p r a f a ­ ţ ă , orientată o u l a t u r a m a i lungă pe d l r e o t i a E - V , a v e a p e r e ţ i i f ă c u ţ i d i n 66

www.mnir.ro

c h i r p i c ş i n u i e l e ş i o vatră f n c o l t u l de N V . L a a p r o x i m a t i v d o i m sub de Lţ a apărut o g r o a p ă menajeră de f o r m ă c i r c u l a r s , c u d i a m e t r u l g u r i i de 1,50 m ş l o adfnclme de 0 , 8 0 m fată de n i v e l u l l o c u i n ţ e i . U m p l u t u r a era formată d i n bucăţi de c h i r p i c ş i f r a g m e n t e c e r a m i c e . M a t e r i a l e l e r e c o l t a t e f n 1979 d i n Secţiunea S i , c a s e t ă ş l groapă s f n t , f h p r o p o r ţ i e de 9 9 % , c e r a m i c e . F r a g m e n t e l e c e r a m i c e , f o a r t e p r o s t păstrate ( d i n c a u z a acidităţii s o l u l u i ) , s f n t f n g e n e r a l a t i p i c e . C î t e v a sînt însă c e v a m a l b i n e p ă s t r a t e , î n c î t p e r m i t d a t a r e a locuinţei ş l a n i v e l u ­ l u i de c a r e a p a r ţ i n e . După p a a t ă , c e r a m i c a găaită pe „ R o g o a z e l e " f h 1979 poate f i împăr­ ţită f h două o a t e g o r i i ι a ) d i n pastă g r o s i e r ă , o u n i s i p c u g r a n u l e m a r i c a d e g r e s a n t , i n c o m p l e t a r s e , c u u n n u o l e u m a i f n o h i s t b ) d i n pastă fină b i ­ ne a r s e , o u p e r e ţ i i s u b ţ i r i , m u l t m a i b i n e p ă s t r a t ă . F ă r ă a putea f a o e p r e a m u l t e p r e c i z ă r i l e g a t e de f o r m e , constatăm totuşi o p r e p o n d e r e n t ă a v a s e l o r m a r i ş i m i j l o c i i făcute d i n paată g r o s i e ­ r ă ş l a u n o r r e c i p i e n t e m i j l o c i i ş i m i c i d i n pastă f i n ă . O r n a m e n t e l e p e n t r u c e l e l u o r a t e d i n pastă g r o s i e r ă s f n t f o r m a t e d i n b r î u r i a l v e o l a r e , a l v e o l e , b u t o n l c o n i c i , plasaţi i m e d i a t sub b u z ă i f r a g ­ mentele c e r a m i c e l u c r a t e d i n pastă fină a u f o s t f h mal m a r e măsură o r n a ­ mentate (85 % d i n f r a g m e n t e l e d i n a c e a s t ă c a t e g o r i e sînt o r n a m e n t a t e ) ou motive i n c i z a t e , s t r l u r l ş l o a n e l u r i p l a s a t e pe c o r p s a u sub b u z ă . Considerăm a ş e z a r e a de pe „ R o g o a z e l e " oa făclhd p a r t e d i n c u l t u ­ r e S u c i u de S u s (sau g r u p u l c u l t u r a l S u o l u de Sus^J atît după f o r m a şi p l a s a m e n t u l l o c u i n ţ e i , d a r m a i c u seamă după c e r a m i c ă . E x i s t e r a c a n e l u r l l o r p e f r a g m e n t e g ă s i t e f h a ş e z a r e a n o a s t r ă ne determină s ă o î n c a ­ drăm f h f a z a t f r z i e a c u l t u r i i S u c i u . A ş e z a r e a f a o e p a r t e d i n t i p u l „ a ş e ­ z ă r i d e s c h i s e , a ş e z a t e pe t e r a s e l e i n f e r i o a r e s a u s u p e r i o a r e a l e r f u r l l o r " 5 . N u p r e z i n t ă u r m e de i n c e n d i u , d e c i a f o s t p ă r ă s i t ă îh l i n i ş t e . A ¬ c ea s t a poate f i ş l motivaţia l i p s e i u n e l t e l o r s a u a o b i e c t e l o r de podoabă , a r m e , d i n z o n a a e rce t a t ă . 2

Ca s u p r a f a ţ ă , după r ă s p î o d i r e a c e r a m i c i i , a ş e z a r e a p a r e a f i f o s t de a p r o x i m a t i v 1 0 0 - 1 5 0 m . în n i v e l u l d a c i c a u apărut f r a g m e n t e m i c i , a t l p l o e f n g e n e r a l , a l ă ­ t u r i de c a r e am g ă s i t ş l c î t e v a bucăţi de pfnteoe ş i o buză de f r u c t l e r ă d i n pastă b u n ă , b i n e a r s ă , o u u ş o a r ă a s p e r i t a t e l a s u p r a f a ţ ă , l u c r a ­ t e ou r o a t a . " Condiţiile m e t e o r o l o g i c e n e - a u o b l i g a t l a deee pauze f n t i m p u l l u ­ c r u l u i pe „ R o g o a z e l e " , p a u s e f o l o s i t e de n o i p e n t r u s o n d a r e a a l t o r două înălţimi de pe r a z a c o m u n e i ι „ M ă n ă s t i r e a " ş i „ C e t ă ţ e a u a " . P e „ M ă n ă a t i r e a " am t r a s a t s e c ţ i u n e a numită de n o i S 2 - 1 9 7 9 (15 x 2 m ) , pe t e r e n u l C A P - u l u l . S t r a t i g r a f i e secţiunii ee p r e z i n t ă în m o d u l u r ­ mător ι 1 . e o l v i u , l a a p r o x i m a t i v 0 , 5 0 m a d f n o l m e , f o r m a t d i n l u t gal b o n ι 2. u n a t r a t d e 0 , 2 0 - 0 , 3 0 m g r o s i m e , o u u r m e v a g i de o e r a m i o ă , m i e i buoăţl de c ă r b u n e ş i f r a g m e n t e f o a r t e m i c i de o a s e c a l c i n a t e . Ao e l a ş l pămfht n e g r u - c e n u ş i u umplea ş l t r e i g r o p i (notate d e n o i c u G 5 , G6,Q7), d i n t r e o a r e două d e f o r m ă c i r c u l a r ă ( d i a m e t r u l de 0 , 6 0 m şi 2

0

67

www.mnir.ro

0 , 7 0 m) ş l una de forma" r o o t a n g u l a r ă , s u r p r i n s ă f h m a l u l n o r d l o pe e l u n g i m e de 1 , 5 0 m , t o a t e c u o a d f n c i m e de 0 , 5 0 - 0 , 7 0 m . t h gropl pttmfhtul era uneori înroşit, probabil f h l o c u l fh c a r e a u foet r e e t u r l o e r a mlce| 3. solul vegetal-galben l u t o s . P e înălţimea „ C e t ă ţ e a u a " , f h p a r t e a de e s t a o o m u n e l , a m găalt la euprofaţă c o r a m l o ă ballstattiană ( c u l t u r a G a r a ? ) , f h t r - u n teren o u l t l r a t o u p o r u m b e l c a r t o f i , pe o suprafaţă de a p r o x l m a t l T 100 m . p . 8

N O T E

1

2

3 4 9 6 7

8

P r i m u l s o n d a j a f o e t făcut d e R A D U P O P A s i K A R O L K A C S Û , publl-. cat f n S CI V A , 1974, 4 , p . 561-578 ι a u t o r i i p r e z e n t u l u i r a p o r t a u f ă ­ cut un sondaj ş i f h a n u l 1978. V e z i b i b l i o g r a f i a p e n t r u o u l t u r a S u c i u de S u s l a T I B E R I U B A D E R , E ¬ p o c a B r o n z u l u i f h n o r d - v e s t u l T r a n s i l v a n i e i » E d i t . Ştiinţifică ş l E n c i ­ clopedica, Buoureştl, 1978, p . 6 2 - 7 7 . K.1IOREDT, f h Studii şi comunicări, Brukenthal, 13,1967, p . 1 4 4 . T I B E H I U B A D E R , o p . o l t . , p.75 şi TD3ERIU B A D E R , f h S C I V A , 23, 1972, p . 5 2 6 . T I B E H I U B A D E R , Epoca b r o n z u l u i , p . 6 6 . LooultorL' d i n Căllneştl n o - a u somnalat fragmente oeramloe găsite pe „ M ă n ă s t i r e a " , f ă r ă a p u t o a p r e c i z a l o c u l de unde a u s o o s - o . A u f o s t f ă c u t e a n a l i z e f h l a b o r a t o r u l M u z e u l u i de c ă t r e t o v a r ă ş a M i a Π Γ Π Ι Ι Ο Ο Π Ι Ι , r n r e au c i o n f l i m n l |ι«ι·β,·ββ n o o n l i X wH kttnt t1«* a f i t u * 1*4 oase c u l o l n a t o ş l n u ou d e p u n e r i o a l c a r o a s e . O a ş e z a r e hallstattiană n e - a f o s t semnalată ş i de F R A N C I S C N I S T O R , f o s t u l d l r e o t o r a l muzeului d i n S l g h e t u l Marmaţlel, l a p u n c t u l t r l g o n o m e t r l o , pe înălţimea „ C e t ă ţ e a u a " .

L E S I T E ARCHÉOLOGIQUE D E C A L I N E Ş T I , D É P . D E MARAMUREŞ Résumé R e p r i s e s en j u i l l e t 1979, les r e c h e r c h e s e n t r e p r i s e s à Căllnoştl s u r l a c o l l i n e de " R o g o a z e l e " o n t e n p e u r b u t l ' é l u c i d a t i o n de p l u s l o u i s aspects concernant l'établissement d'époque dacique q u i s ' y t r o u v e L o s f o u i l l e s o n t m i s à d é c o u v e r t une quantité i n s i g n i f i a n t e c e c é r a ­ mique ( p o u r l ' é p o q u o q u i n o u s i n t e r e s s a i ţ et u n m a t é r i e l archéologique a s s e z r i c h e d a t a n t de l ' A g e d u b r o n z e . L o s donnés f o u r n i e s p a r l a pâte o t l ' o r n e m e n t a t i o n de l a é o r a m l q u o , d é c o u v e r t e t a n t d a n s l ' h a b i t a t i o n que d a n λ l a fosse ménagère q u i se t r o u v e à p r o x i m i t é , p e r m e t t e n t de f a i r e e n t r e r r é t a b l i s s e m e n t de; 68

www.mnir.ro

" R o g o a z e l e " dans le c a d r e de l a c u l t u r e S u c i u de S u s . E n 1979 des sondages ont a u s s i été f a i t s s u r l a c o l l i n e de " M ă n ă s t i ­ r e a " , mais l e s s e c t i o n s q u i y ont été e f f e c t u é e s n ' o n t pas porté de résultats. À l ' o c c a s i o n d ' u n e r e c h e r c h e de s u r f a c e o n a dépisté s u r l a colline de " C e t & t u i a " un établissement d ' é p o q u e h a l l s t a t i e n n e .

69

www.mnir.ro

R A P O R T P R E L I M I N A R ASUPRA SĂPATURILOR A R H E O ­ L O G I C E DIN 1978-1979 ÎN C A S T R U L MICIA, COM. VEŢEL, JUD. HUNEDOARA de L I V I U P E T C U L E S C U , A L E X A N D R U TOMA N E M O I A N U şi RUXANDRA A N A S T A S I U

C a m p a n i i l e de săpături a r h e o l o g i c e d i n a n i i 1978 şi 1979 f n c a s t r u l M i c i a s - a u e x t i n s pe d u r a t a a 8 0 , r e s p e c t i v 70 z i l e ş i l a e l e au p a r t i c i p a t c e i t r e i m e m b r i a i c o l e c t i v u l u i . D i n 1 9 7 8 , r i d i c ă r i l e t o p o g r a f i c e au f o s t e x e c u t a t e de a r h i t e c t A n i ş o a r a S i o n . f n a c e s t e c a m p a n i i s - a u urmărit m a i m u l t e o b i e c t i v e d i s t i n c t e : s t a b i ­ l i r e a t r a s e u l u i z i d u l u i de incintă a l c a s t r u l u i ş i întocmirea u n u i p l a n g e ­ n e r a l c u a s a m b l a r e a atît a s e c ţ i u n i l o r p r i m e l o r două c a m p a n i i , cît ş i a l n o i l o r s ă p ă t u r i ; d e s c o p e r i r e a u n o r elemente de f o r t i f i c a ţ i e ; c o n t i n u a r e a c e r c e t ă r i i z o n e i c e n t r a l e a c a s t r u l u i ; p r e c i z a r e a s t r a t i g r a f i e i în p a r t e a situată l a sud de ş o s e a u a naţională A r a d - D e v a . P e n t r u d e t e r m i n a r e a t r a s e u l u i z i d u l u i de incintă a p ă r ţ i i n o r d i c e , s - a u e x e c u t a t în 1978 p a t r u s e c ţ i u n i , notate S I V - S V I I ( f i g . 1 ) , l a t e de cite 2 m şi u n a . S V I I I , lată de 1 m . E l e àu fost d i s p u s e a p r o x i m a t i v p e r p e n d i c u l a r pe z i d , în măsura în c a r e a c e s t a a putut f i observat la suprafaţa t e r e n u l u i , m u l t r e m a n i a t de l u c r ă r i l e a g r i c o l e . P r o b l e m e l e c e l e m a i d i f i c i l e l e - a r i d i c a t s e c t o r u l de i n c i n t ă , e x t r e m de d i s t r u s , cuprins între S I V ş i c a l e a f e r a t ă , unde î n s ă ş i m a r g i n e a p l a t o u l u i pe c a r e e s t e r i d i c a t c a s t r u l î ş i modifică o r i e n t a r e a . I n a c e s t e condiţii s - a a l e s solu­ ţia de a se e f e c t u a o secţiune S I X , în l u n g u l z i d u l u i . E a a s u r p r i n s din loc în l o c , pe suprafaţa i n t e r i o a r ă ( d i n s p r e v a l ) a z i d u l u i , p i e t r e d i n u l ­ tima a s i z ă a t e m e l i e i , r e s t u l a c e s t u i a f i i n d căzut în j o s u l p a n t e i . fn 1979 s - a u e x e c u t a t l a sud de ş o s e a 4 secţiuni: S X H - S X V , p e r ­ p e n d i c u l a r e pe z i d u l de v e s t , l a t e de cîte 1 m . U l t i m a d i n t r e e l e , S X V , a a t i n s l i m i t a e x t r e m sudică ( păstrată ) a l a t u r i i , permiţîhd stabilirea exactă a l u n g i m i i a c t u a l e a c a s t r u l u i l a 360 m . Altă s e c ţ i u n e , S X V I , l a t ă t o t de 1 m , a f o s t făcută în a p r o p i e r e a capătului s u d i c , p ă s t r a t , a l l a t u r i i e s t i c e , însă n u a m a i p u t u t f i terminată ş l n u a a t i n s z i d u l de incintă. I n afară de s t a b i l i r e a d i m e n s i u n i l o r a c t u a l e a l e c a s t r u l u i , de 1 8 9 , 5 0 χ 360 m , a c e s t e secţiuni a u m a i p e r m i s o s e r i e de a l t e o b s e r v a ţ i i . P e s ­ te t o t unde e l e a u depăşit s u f i c i e n t de m u l t z i d u l de incintă, s - a c o n s t a t a t existenţa a două faze a l e v a l u l u L r e s p e c t i v a g g e r u l u i . V a l u l din prima f a z ă , d i n pămfht g a l b e n , e s t e r i d i c a t pe o platformă de b î r n e a c ă r o r urnă poate f i u ş o r o b s e r v a t ă . în S ΧΙΠ s - a u o b s e r v a t , l a - 0 , 6 0 m , resturile c a r b o n i z a t e a l e u n e i b î r n e d i s p u s e o r i z o n t a l , reprezentînd un f r a g m e n t d i n p a r t e a s u p e r i o a r ă a armăturii de l e m n c a r e îmbrăca m i e z u l de lemn a l v a l u l u i , c o n s t r u i t d e c i în t e h n i c a cunoscută în l i t e r a t u r a de s p e c i a l i t a ­ te sub t e r m e n u l de H O L Z E R D M A U E R G r o s i m e a t e m e l i e i z i d u l u i de incintă 70

www.mnir.ro

- elevaţia n e f i i n d f n n i c i un loc c o n s e r v a t ă - lucrată fn t e h n i c a opus i n c e r t u m , v a r i a z ă de l a 2 m fn S V I , lfngă c o l ţ , l a 1 , 7 0 - 1 , 8 0 m fh l u n g u l t r a s e u l u i şi l a 1,50 m fn S X I I I şi S X V , d i s p u s e m a i l a s u d . I n 1 9 7 8 , p r o n i n d de l a capătul d i n s p r e n o r d a l secţiunii S I 1976 s-a e x e c u t a t o c a s e t ă p e n t r u c e r c e t a r e a t u r n u l u i de n o r d ' , s i n g u r u l turn de c o l ţ fhcă a c c e s i b i l . S ă p a r e a t u r n u l u i pe jumătăţi, c u c r u ţ a r e a unui p r o f i l i n t e r m e d i a r , a p r i l e j u i t cîteva o b s e r v a ţ i i m a i i m p o r t a n t e . I n a p r o ­ p i e r e de c o l ţ , în S I , t e m e l i a z i d u l u i de incintă se îngroaşă pînă la 2 , 1 0 m , i a r în d r e p t u l t u r n u l u i e s t e amenajat un ieşind e x t e r i o r l a t de 5,10 m ş i g r o s de 0 , 5 0 m avîhd r o l u l de c o n s o l i d a r e a c o n s t r u c ţ i e i . Un ieşind asemănător t r e b u i e să f i e x i s t a t ş i l a t u r n u l de s u d , unde pe p l a n se o b s e r v ă o î n g r o ş a r e a t e m e l i e i c h i a r în d r e p t u l t u r n u l u i ^ , d a r c a r e , datorită c o n d i ţ i i l o r de l u c r u d i f i c i l e impuse de c e r o e t a r e a de s a l v a r e , n u a f o s t r e m a r c a t de a u t o r i i s ă p ă t u r i i . P ă s t r a t numai l a n i v e l u l s u b s t r u c ţiilor e x e c u t a t e în opus i n c e r t u m , c u l a t u r a d i n s p r e v e s t înclinată spre e x t e r i o r d i n cauza tasării s o l u l u i , e l a r e forma trapezoldală. Grosimea p e r e ţ i l o r l a t e r a l i e s t e de 1,40 m , a c e l u i d i n spate de 1,15 m , i a r p e r e ­ tele d i n faţă e s t e r e p r e z e n t a t de î n s ă ş i z i d u l c a s t r u l u i , g r o s - i n c l u s i v ieşindul - de 2 , 5 0 m . D i m e n s i u n i l e i n t e r i o a r e a l e t u r n u l u i sînti lungimea p e r e ţ i l o r l a t e r a l i 2 , 4 5 m , a c e l u i d i n f u n d de 1,90 m , i a r a c e l u i din faţă 2,60 m . 2

între c a l e a ferată ş i ş o s e a , a c o l o unde pot f i p r a c t i c a t e săpături îh f i e c a r e a n , s - a u e f e c t u a t două s e c ţ i u n i , S I I I şi S X , l a t e de 2 m , s i t u a t e p a r a l e l c u capătul v e s t i c a l l u i S I I , p e n t r u a r e a l i z a o c e r c e t a r e îh s u ­ prafaţă în zona v e s t c e n t r a l ă a c a s t r u l u i . S e c ţ i u n e a S ΙΠ a f o s t dispusă l a 0 , 5 0 m s p r e s u d de S Π, ajungînd p r a c t i c pînă în şanţul ş o s e l e i . Orientată d e c i a p r o x i m a t i v p e r p e n d i c u l a r pe z i d u l v e s t i c de i n c i n t ă , ea a ajuns l a s f î r ş i t u l c a m p a n i e i d i n 1979 l a o lungime totală de 114 m . Ş i a i c i au f o s t s u r p r i n s e c e l e două m e r i p e ­ r i o a d e de existenţă a l e c a s t r u l u i j o primă fază îh c a r e fortificaţia era reprezentată de un şanţ c u v a l , i a r c o n s t r u c ţ i i l e I n t e r i o a r e e r a u din l e m n sau piatră ş i lemn ( în p r e t o r i u ) ş i o a d o u a îh c a r e se o o n s t r u i e ş t e zi­ dul de i n c i n t ă , i a r e d i f i c i i l e i n t e r i o a r e sînt t o a t e de p i a t r ă . P r i m u l n i v e l , c o r e s p u n z î n d u l t i m e i f a z e a c a s t r u l u i ( cea c u c o n ­ strucţii de piatră ) , a p a r e c h i a r l a b a z a pămîhtului a r a b i l l a adîncimea de 0 , 3 5 - 0 , 4 0 m , f i i n d d e c i r ă s c o l i t ş i o f e r i n d puţine m a t e r i a l e a r h e o l o ­ g i c e . C e v a m a i b i n e s - a u păstrat e d i f i c i i l e a c e s t e i f a z e . A s t f e l berma z i d u l u i de incintă a r e lăţimea de 1 , 5 0 m , i a r t e m e l i a z i d u l u i lucrată îh opus i n c e r t u m este lată de 1,70 m . A g g e r u l , înglobînd v e c h i u l v a l , a f o s t mărit c u s t r a t u r i a l t e r n a t i v e de pămînt n e g r u ş i c a s t a n i u s c o s d i n şanţ, i a r suprafaţa s a a f o s t a c o p e r i t ă p e n t r u c o n s o l i d a r e c u u n s t r a t de m o r ­ t a r c u p i e t r i c e l e . S e c ţ i u n e a f i i n d întreruptă în d r e p t u l b o r n e i k i l o m e t r i ­ ce nu s - a u p u t u t f a c e o b s e r v a ţ i i c o m p l e t e a s u p r a d i m e n s i u n i l o r şl s t r u c ­ t u r i i a g g e r u l u i . L a 1 0 , 5 0 m de faţa internă a z i d u l u i de incintă a apărut o platformă de pietre reprezentînd substrucţia viei sagul a r i s . I n c o n t i n u a r e , pe o distanţă de 21 m , nu s - a u m a i s u r p r i n s c o m v

71

www.mnir.ro

p l e x e a l e a c e s t e i f a z e , c u e x c e p ţ i a u n o r p l ă c i de v a r p r o v e n i n d de l a g r o p i de v a r r o m a n e . L a 34 m de incintă a f o s t d e s c o p e r i t u n z i d de p i a ­ tră l u n g de 6 , 5 0 m , aparţinfnd u n e i c o n s t r u c ţ i i r e c t a n g u l a r e ce Intră s u b ş o s e a . L a ea a f o s t adosată o absidă c u d e s c h i d e r e s p r e s u d . Această c o n s t r u c ţ i e s u p r a p u n e o a l t a de p l a n r e c t a n g u l a r , c u z i d median f o r m f n d c a m e r e l a t e de 5,5 m , orientată p a r a l e l c u z i d u l de incintă ş i aparţinfnd a c e l e i a ş i f a z e . T o a t e s u p r a p u n e r i l e ş i ado s ă r i l e de z i d u r i a m i n t i t e d o ­ cumentează d e c i o a c t i v i t a t e c o n s t r u c t i v ă d e s t u l de intensă fn această fază de l o c u i r e . L a o distanţă de 1 1 , 5 m , de c o m p l e x u l de c l ă d i r i s u s ­ menţionat s - a s u r p r i n s t e m e l i a u n u i a l t z i d , scos f n e p o c a m o d e r n ă , p a ­ r a l e l c u i n c i n t a , l a t l a t e m e l i e de 0 , 8 0 m . M a i d e p a r t e , s p r e c e n t r u l c a s ­ t r u l u i , e s t e situată c u r t e a pavată c u l e s p e z i m a r i de piatră l o c a l ă , lată de 9 m , c a r e fusese s e s i z a t ă ş i f n S Π , unde s - a d e s c o p e r i t ş i o coloană^ scundă s i m p l ă , p r o v e n i n d d i n p o r t i c u l Î n c o n j u r ă t o r . î n s p r e e s t , după; c e l e două z i d u r i d i n c a s e t a C I 1977 se întinde p a v a j u l de p i e t r i ş , c o n t i nuînd pe o e l d i n S I I . Construcţiile c e l u i d e - a l d o i l e a n i v e l - p r i m a fază constructivă - au f o s t ş i e l e s e s i z a t e pe î n t r e g t r a s e u l s e c ţ i u n i i . A s t f e l v a l u l de pămfht a r e lăţimea l a bază ( păstrată) de 3 , 5 m ş i e l a f o s t r i d i c a t pe o platformă d e b î r n e . V i a s a g u l a r i s n u a f o s t s u r p r i n s ă , f i i n d p o s i b i l c a ea s ă f i f o s t e c o a s ă în momentul cînd v a l u l a f o s t înglobat în n o u l a g g e r m u l t m a i l a t · L a 3 2 , 7 0 m de faţa i n t e r i o a r ă a z i d u l u i de incintă eete situată prima c o n s t r u c ţ i e c u z i d de piatră d i n f a z a I , suprapusă de c l ă d i r e a c u a b s i d ă d i n f a z a a d o u a . A c e a s t ă c o n s t r u c ţ i e de p l a n r e c t a n g u l a r , p a r a l e l ă cu v a ­ l u l , a r e z i d u l de piatră démantelât de c ă t r e r o m a n i , p ă s t r î n d u - s e numai t e m e l i a lată de 0 , 8 0 . î n g r o a p a de d e m a n t e l a r e a u pătruns odată c u c e l e ­ l a l t e r e s t u r i a l e s t r a t u l u i de n i v e l a r e ş i u r m e de a r s u r ă . După c o m p l e x u l de c l ă d i r i d i n f a z a a d o u a a p a r u r m e l e unor sub-i s t r u c ţ i i de c l ă d i r i c u p e r e ţ i i d i n bîrne . L a 5 2 , 7 0 m de incintă, ş i p a r a l e l ă c u e a , se continuă g r o a p a dreptunghiulară d i n S Π , lată de 0 , 9 0 m , s ă ­ pată în pămîntul v i u ş i pietruită pe f u n d . I m e d i a t l a v e s t de c u r t e a c u l e s p e z i d i n f a z a a doua e s t e o b a r a c ă de l e m n p a r a l e l ă c u l a t u r a lungă a c a s t r u l u i , c u c a m e r e l a t e de 2 , 6 0 m . î n i n t e r i o r u l e i s - a u d e s c o p e r i t n u ­ m e r o a s e î n t ă r i t o a r e de a r c d i n o s . S e c ţ i u n e a S X 1979,trasată l a 2,10m nord de S I I d i n c a u z a u n u i ş i r de p o m i , p o r n e ş t e de l a z i d u l v e s t i c d e incintă ş i continuă pe distanţa de 9 0 m , pînă l a c a s e t a C I I 1 9 7 7 . In S X c o n s t r u c ţ i i l e de piatră ale ultimei f a z e sînt c e v a m a i b i n e o o n s e r v a t e datorită f a p t u l u i c ă au fost parţial p r o t e j a t e de pămîntul s c o s d i n d e b l e u l o ă i i f e r a t e . I n capătul d i n s p r e v e s t a l s e c ţ i u n i i a f o s t d e s c o p e r i t u n t u r n de curtină d r e p t u n g h i u l a r , a d o s a t l a z i d u l de incintă l a t în a c e s t l o c de 1 , 7 0 m . T u r n u l a r e l u n g i m e a i n t e r i o a r ă de 3 m , lăţimea de 2 , 7 m , i a r z i d u l i n t e r i o r g r o s de 0 , 8 0 m . L a distanţă de 1 1 , 5 m de p a r a m e n t u l i n t e r i o r a l z i d u l u i d e incintă a p a r e v i a B a g u l a r l s lată de 3 , 7 m . C h i a r lîngă e a , d i s p u s p e r p e n d i c u l a r , Ieste z i d u l l u n g de 1 0 , 7 m a l u n e i c l ă d i r i c a r e se e x t i n d e a spre debleul 72

www.mnir.ro

•4 -»

F i g . 1 . - C a s t r u l r o m a n c u z i d de incintă d i n piatră d e l a M i c i a . Săpăturile a n i l o r 1976-1979.

www.mnir.ro

c ă i i f e r a t e . L a distanţă de 4 m este amplasată o altă c l ă d i r e de m a r i d i ­ m e n s i u n i c u două c a m e r e de 9 , 5 ş i 5,5 m ( d i m e n s i u n i i n t e r i o a r e ) . I n c o n ­ t i n u a r e e s t e o zonă fn c a r e au f o s t d e s c o p e r i t e două a l t a r e intrfnd fn p r o f i l u l n o r d i c a l s e c ţ i u n i i , i a r după încă un z i d l a t de 0 , 6 0 m , un p o s ­ tament de l e s p e z i m a s i v e , t o t f n p r o f i l u l n o r d i c . A p o i pe distanţa de 10 m urmează un p a v a j de c ă r ă m i z i c a r e se e x t i n d e pînă l a p a v a j u l de l e s ­ p e z i m a s i v e , continuînd pe c e l d i n S I I ş i S Ι Π . A c o l o unde a f o s t p o s i b i l să se c o n t i n u e s ă p a r e a , f ă r ă să f i e a f e c ­ t a t e e d i f i c i i l e u l t i m e i f a z e , s - a a j u n s pînă l a u l t i m u l n i v e l unde s - a u c o n ­ s t a t a t d i n nou u r m e l e b a r ă c i l o r d i n l e m n a r s e . S p r e m i j l o c u l c a s t r u l u i e s t e o zonă c u m u l t e g r o p i a r s e ş l zgură m a s i v ă . S e c ţ i u n e a S X I , p r i m a d i n p a r t e a sudică a c a s t r u l u i , d a c ă exceptăm s o n d a j e l e de pe i n c i n t ă , c u lăţimea de 2 m ş l l u n g i m e a de 21 m , a f o s t o r i ­ entată p e r p e n d i c u l a r pe ş o s e a u a naţională. Dispusă în zona centrală a c a s t r u l u i , în c o n t i n u a r e a p a v a j u l u i de l e s p e z i , S X I a avut c a s c o p e o n d a r e a a c e s t e i p ă r ţ i încă n e c e r c e t a t e a e d i f i c i u l u i . S i a i c i , d e ş i n i v e l e l e a r h e o l o g i c e sînt m u l t m a l puţin c o n s i s t e n t e , s - a u c o n s t a t a t c e l e două f a z e c o n s t r u c t i v e . P r i m u l n i v e l , c o r e s p u n z î n d f a z e i c o n s t r u c ţ i i l o r de p i a ­ t r ă , a r e elevaţia e d i f i c i i l o r d i s t r u s ă de a r ă t u r i . L a 14 m de l a începutul s e c ţ i u n i i a p a r e s u b s t r u c ţ i a de p i e t r e a u n u i d r u m o r i e n t a t p e r p e n d i c u l a r pe l a t u r a lungă a c a s t r u l u i . t h c o n t i n u a r e s - a s u r p r i n s o c o n s t r u c ţ i e cu un ş i r d u b l u de postamente de c o l o a n e , făcute d i n piatră şi cărămizi. D e ş i f o a r t e interesantă,această construcţie nu a m a i putut f i cercetată în c o n t i n u a r e în c a m p a n i a d i n 1 9 7 9 . S u b dărîtnăturile c o n s t r u c ţ i i l o r de piatră ş i c h i a r sub d r u m se constată u n n i v e l de a r s u r ă , c u u r m e de b î r ­ ne a r s e , c a r e se a d î n c e s c în s o l u l v i u . P r i n t r e r e z u l t a t e l e c e l e m a i I m p o r t a n t e a l e c e l e i de a t r e i a ş i a p a ­ t r a c a m p a n i i de săpături în c a s t r u se numără, alături de s t a b i l i r e a t r a ­ s e u l u i z i d u l u i de incintă a l c a s t r u l u i , d e s c o p e r i r e a u n o r elemente da f o r t i f i c a ţ i e , n e c u n o s c u t e pînă acum s a u i n s u f i o i e n t c e r c e t a t e , cum sînt t u r ­ n u r i l e de curtină ş i de c o l ţ . Se adaugă p r e c i z a r e a u n o r elememente de t o p o g r a f i e internă a e d i f i c i u l u i , îh special în zona c e n t r a ­ lă ş i n o i d e t a l i i s t r a t l g r a f i c e . N O T E 1

L I V I U P E T C U L E S C U , în C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e , TU, B u c u r e ş t i , 1979 p . 1 1 1 - 1 1 4 , f i g . 6 , r a p o r t u l p r e l i m i n a r a l c a m p a n i i l o r d i n 1976 ş i 1 9 7 7 . 2 C O N S T A N T I N D A I C O V I C I U , Mic i a , 1 . C e r c e t ă r i asupra castrului, e x t r a s d i n A . C M . I . T . , 1 9 3 0 - 1 9 3 1 , p . 2 2 , arată că zidul castrului e s t e d i s t r u s îh c o l ţ u l de N V . în s ă p ă t u r i l e de s a l v a r e î n t r e p r i n s e îh 1966-1967, cu ocazia c o n s t r u i r i i unei căi f e r a t e , a termocentralei M i n t i a , c a r e a d i s t r u s l a t u r a de S E , n u s - a putut s ă p a d e c î t t u r n u l de c o l ţ , de s u d , c e l ă l a l t f i i n d d e j a démantelât l a o dată n e c u n o s c u t ă ; c f . O . F L O C A , L . M A R G H T T A N , în " S a r g e t i a " , V I I , 1 9 7 0 , p . 5 3 , f i g . 9 . 3 O.FLOCA, L.MARQHITAN, loc.cit. 74

www.mnir.ro

R A P P O R T PKELTAONAIRE C O N C E R N A N T L E S COMPAGNES DE F O U I L L E S ARCHÉOLOGIQUES P E N D A N T L A PERIODS 1070-1979 A U C A M P M I C I A , C O M M U N E V S T E L , D E P . D E HUNEDOARA Résume L o s a u t o u r s présentent l e s p r i n c i p a u x r é s u l t a t s obtenus pondant les 111° e t I V compagnos do f o u l l l o s a u c a m p o r g a n i t é o s p a r l a M . I . N . R.S.R. E n co q u i c o n c e r n e l o s i s t e m e do d é f e n s e on a f a i t les constata­ tions s u v a n t e s . Dans une p r e m i e r e phnso lo camp était défendu p a r u n fossé a v n l l u m o c o n s t r u i t s selon l a tochnique H o l z o r d m a u o r . Dans uno douxiomo phnso l o vûllum a été e n g l o b é dans un a g t f o r beaucoup aQsinitU par l a t o r r e r é s u l t é e do l ' e x c a v a t i o n d u f o s s é t o n d i s q u ' o n a é l e v é Κ l ' é x t e r i o u r de c o l u l - c ţ u n m u r d ' o n c o i n t o o n p l o r r o d o n t o n a établit l o tracé ot o n a r é a l i s é e n mOmo tomp l o p r e m i e r p l a n g é n é r a l ( f i g . l ) . On a établi do l a s o r t a l e s d i m o n t l o n s a c t u e l l o s d u campt 1 8 9 . 5 0 / 3 6 0 m ( lo c ô t é c o u r t » on sud» étant d é t r u i t ) . On α fouillé a u s s i l a t o u r d u c o i n a u n o r d e t une t o u r do c o u r t i n e du c ô t é o u e s t . L o s s e c t i o n s , e f f e c t u é e s dans l a zono c e n t r a l e d u c a m p , notées S ΠΙ e t S X , de môme quo Ια p r e n d e r o s e c t i o n a u s u d de l a r o u t o S XI, ont constaté l a mômé e x i s t o n c e dos d e u x pliaeo r o n o o n t r é e s dans los ( i f P M i C - t u f » «iiiiiiimtiiipa du t>>u\\\^u (v»U* i»ulo u u . l ) , l u d«a UOUM-» I r u c l i o i i a un L o l a , o u ou p i e r r e ot on b o l s , i n c o n d i é o s o t a p l a n i e s ot l u phaso dos c o n s t r u c t i o n s o n p i e r r e é l e v é o s e n s u i t e . L e s s u p e r p o s i t i o n s et les a d j o n c t i o n s do p a n s d e m u r a p p a r t e n a n t à d ' a u t r e s é d i f i c o s dans S ΙΠ s ' e x p l i q u o p a r uno activité c o n s t r u c t i v e i n t e n s e pondant lo»deuxiome phase· Do môme, o n a o b t e n u d ' i m p o r t a n t s é c l a i r c î S 3 o m e n t a c o n c e r n a n t l a topographie i n t e r n e de l ' é d i f i c e , comme p a r exemple l a d é c o u v e r t e d'une c o n s t r u c t i o n à d o u b l o c o l o n n a d o dans S X I . s

L E G E N D E DE L A FIGURE F l g . 1 . - L e camp r o m a i n do N l i c l a α m u r d ' e n c e i n t e . Campagnos do f o u i l e s des a n n é e s 1 9 7 6 - 1 9 7 9 .

75

www.mnir.ro

R A P O R T A S U P R A CERCETĂRILOR A R H E O L O G I C E DE LA GROJDIBODU, J U D . O L T

de

DAN DRAGUS 9

Comuna G r o j d l b o d u , j u d . O l t , e s t e situată pe l i m i t a sudică a c f m p l e i C a r a c a l u l u i , l a a p r o x i m a t i v 4 km n o r d de m a l u l s t f h g a l Dunării, pe d r u m u l n a t i o n a l 54 A , l a o d e p ă r t a r e de c i r c a 25 k m a u d - v e e t de Cora­ bia . Limita nordică a f o s t u l u i l a c P o t e l u , aetăsl asanat, presentfhdu-se s u b forma, u n u l m a l înalt de 6 - 7 m , mărgineşte l o c a l i t a t e a pe toată lun­ gimea e i s u d i c ă . P e r i e g h e s e l e e f e c t u a t e f n l u n i l e i u n l e - i u l i e 1978 a u p r o b a t e x i e t e n t a f n z o n ă a u n o r r e c t u r i de c u l t u r ă materială d i n v r e m e a c o m u n e i p r i ­ m i t i v e , d i n p e r i o a d e l e prefeudală s i f e u d a l ă , j u a t l f i c f h d e f e o t u a r e a u n o r săpături a r h e o l o g i c e de v e r i f i c a r e . C e r c e t ă r i l e s - a u i m p u s v i d a t o r i t ă f a p t u l u i oă m a l u l r o m â n e s o a l D u n ă r i i , o u p r i n a între l o c a l i t ă ţ i l e T u r n u Măgurele ( j u d . T e l e o r m a n ) ş l V f n j u M a r e (Jud.Mehedinţi), v a f i a f e c t a t de l u c r ă r i l e de c o n s t r u i r e a s i s t e m u l u i h i d r o e n e r g e t l o T u r n u M ă g u r e l e - N l copoi. LA c i r c a 1,5 k m e s t de c o m . G r o j d l b o d u , f n p u n o t u l „Ferma l u i M a ­ r i n e s e u " , lîngă s e d i u l I . A . S . G r o j d l b o d u , a f o s t identificată o întinsă a ş e z a r e aparţinfnd populaţiei r o m â n e ş t i d i n e e o . V U J - I X 3 . n . Interesul pe c a r e 1-a s u s c i t a t l o c u i r e a a i m p u s c e r c e t a r e a a o e s t e l a . L u c r ă r i l e a u început f n z o n a v e s t i c ă a p u n c t u l u i menţionat, f n l o c u l unde f a l e z a e s t e tăiată de două d r u m u r i p a r a l e l e o a r e f o r m e a z ă o ă l de a c c e s s p r e t e r e n u r i l e a g r i c o l e d i n l u n c a D u n ă r i i . îh m a l u r i l e aoeetor d r u m u r i ( D I ş l D Π ) , săpate a d f h c , c u o pantă de de 3 0 ° ş l f h f a l e s ă , d u ­ pă o primă t a l u e a r e , au f o s t o b s e r v a t e m a i b i n e r e s t u r i de l o o u i n t e tip aemibordei, v e t r e şi cuptoare. Cercetările arheologice întreprinse I n t r e 2-28 august 1978, prin s p e c i f i c u l l o r ş i a l p r o b l e m e l o r de r e s o l v a t , a u c o n s t i t u i t o săpătură d e s a l v a r e . Datorită mai multor f a o t a r i a u f o c t t r a s a t e d o a r oomplexele s u r p r i n s e pe m a l u r i l e d r u m u l u i n r . I , o r i e n t a t N N B - S S V . S ă p ă t u r i l e au a j u t a t l a a d u n a r e a de date p e n t r u a ae s t a b i l i s t r a t i g r a f i e staţiunii, f ă r ă a ae p r e c i z a î n s ă l i m i t e l e de Întindere s p r e N N V f i N N E a r e s t u r i l o r de a ş e z ă r i d i n z o n a menţionată. în t a l u z u l e f e c t u a t , o f t ş l f h o a s e t e l e d e s c h i s e pe m a l u r i l e d r u m u ­ l u i n r . I o r i e n t a t e c t - v e s t , f n t i m p u l l u c r ă r i l o r s - a ^ t u t s ă se a t a b l l e a a c ă următoarea s t r a t i g r a f i e f n staţiunea G r o j d l b o d u ι poate u n pă­ mfht l e o s s o i d , g a l b e n n i s i p o s , e u o o n o r e t l u n i o a i o a r o a e e , r e p r e z e n t î h d a t r a t u l v i u n e u m b l a t , d a r p e r f o r a t u n e o r i de g r o p i l e c e m i b o r d e e l o r , ee a f l ă u n s t r a t de pămfht n e g r i o l o a de a p r o x i m a t i v 2 3 - 6 0 c m , f i e l steril d i n p u n c t de v e d e r e a r h e o l o g i e . în a o e s t s t r a t a f h t săpate g r o p i l e s e m i - : 1

76

www.mnir.ro

F l g . n r . I . - Planul f i p r o f i l u l locuinţei n r . I 77

www.mnir.ro

www.mnir.ro

bo releelor, l'ămfhtul de umplutură, Γη c a r e s - a u găsit f r a g m e n t e a r h e o l o ­ gice ce definesc c o m p l e x u l f o r m f n d n i v e l u l de c ă l c a r e a l l o c u i t o r i l o r d i n aşezarea prefeudală de l a G r o j d l b o d u , a r e a s p e c t p r ă f o s - m ă z ă r o s ş l con­ sistenţă c e n u ş o a s ă . A c e s t a e s t e s u p r a p u s de pămfbtul de c u l o a r e c e n u ­ ş i e , cu o g r o s i m e medie de 30 c m , oe f o r m e a z ă s t r a t u l v e g e t a l a c t u a l . L O C U I N Ţ E L E . S o c o t i m c ă înaintea o r i c ă r o r c o n s i d e r a ţ i i c u pri­ v i r e l a a ş e z a r e a c e r c e t a t ă e s t e u t i l să prezentăm c a t a l o g u l l o c u i n ţ e l o r . Au fost d e s c h i s e s u c c e s i v c a s e t e l e C I , C 2 , C 3 , C 4 , C 5 , C 6 , C 7 , C 8 , c o respunzfhd u n o r porţiuni a l e m a l u r i l o r d r u m u l u i n r . I , pe a l e c ă r u i p r o ­ f i l au putut f i o b e e r v a t e o p t loouinţe t i p e e m l b o r d e i după oum urmează! Locuinţa-eemibordel n a i (flg« ΐ / l ) e r e g r o a p a de f o r m ă dreptun­ ghiulară, c u l a t u r i l e de 1,83 m χ 2 , 8 5 m ( f i i n d eecţionată de drumul n r . I ) ; d i n ea s - a păetrat d o a r l a t u r a de e s t - v e s t ş i p a r ţ i a l l a t u r i l e n o r d şl s u d . Ea ee află situată în p a r t e a s u p e r i o a r ă a p a n t e i d r u m u l u i n r . I , pe p e r e t e l e său n o r d i c , l a 30 m v e s t de p u n c t u l „ F e r m a I u l M a r i n e a c u " . Limita s u p e r i o a r ă a l o c u i n ţ e i a f o s t s u r p r i n s ă l a c i r c a 6 0 - 6 5 om de s u ­ prafaţa actuală a s o l u l u i , avîhd pămîntul de umplutură de o u l o a r e c e n u ­ şie şl aspect m ă z ă r o e . L a 60 cm de m a r g i n e a p a r e podeaua l o c u i n ţ e i , n i ­ velată ou pămfht g a l b e n , g r o s de 5-8 o m , p u t e r n l o t a s a t . L a o i r c a 10 c m de p e r e t e l e v e s t i c , îh podeaua b o r d e i u l u i ş l pe pănuntul v i u , l a 1 , 4 2 1,56 m de suprafaţa actuală a s o l u l u i , se află c u p t o r u l de a p r o x i m a t i v 1,10 m d i a m e t r u , parţial d e t e r i o r a t , o r i e n t a t n o r d - v e s t - s u d - e s t , f ă r ă groapa sa c a r a c t e r i s t i c ă . V a t r a c u p t o r u l u i a r s ă p u t e r n l o , a ş e z a t ă pe u n pat de p i e t r e de mărimi d i f e r i t e , e s t e îh pantă, r i d i c a t ă e p r e f u n d o u 10 om şl a r e g r o s i m e a de 7 - 8 o m . Pe vatră ş l lfhgă ea s - a u găait f r a g m e n t e oaramice, oase de b o v i n e ş l c a p r i n e c a l c i n a t e p a r ţ i a l , bucăţi prăbuşite din bolta c u p t o r u l u i , sfărimate f h d i f e r i t e m ă r i m i . Din peretele n o r d i c porneşte v a t r a dispusă l a 0 , 8 0 - 0 , 9 0 m d e e t r a tul v e g e t a l , parţial d e t e r i o r a t ă , în f o r m ă de p o t c o a v ă , o r i e n t a t ă noroV •ud, d i a m e t r u l maxim 1,45 m , r i d i c a t ă a p r e f u n d c u o i r c a 16 c m , d i s p u s ă pe un pat de p i e t r e ş l c ă r ă m i z i r o m a n o - b l z a n t l n e , f r a g m e n t a r e . Pe vatxă |1 f n a p r o p i e r e a e i s - a u g ă s i t f r a g m e n t e c e r a m i c e , oase d e b o v i n e , p o r oine p u t e r n l o o a l o l n a t e . L o c u ln ţ a - s e m i b o r d e l n r . 2 ( f i g . 2 ) a r e g r o a p a de formă d r e p t u n g h i u ­ lară, c u m a r g i n i l e r o t u n j i t e , ee a f l ă amplasată pe c u r b u r a d r u m u l u i n r J , peretele de n o r d , , l a 3 , 5 0 m v e s t de p r i m a l o c u i n ţ ă , avîhd a o e e a a i s t r a t i ­ g r a f i e . Datorită d r u m u l u i c a r e a d i s t r u s locuinţa pe diagonală n - a u putut f i găsite l i m i t e l e e i s u d l o e ş l v e s t i c e . L a t u r a de e s t a r e 2 , 6 0 m , I a r oea nordică 2 , 4 5 m , f i i n d ş i ea e e c ţ i o n a t ă de d r u m . L i m i t a i n f e r i o a r ă a b o r ­ d e l u l u i , p o d e a u a , f i i n d d i n pămîht g a l b e n p u t e r n l o t a s a t , se află l a 0,98¬ 1,00 m , i a r oea s u p e r i o a r ă l a 0 , 4 8 m de suprafaţa s o l u l u i . P e f u n d u l l o oulnţei, l a l i m i t a s u d i c ă ş i v e s t i c ă , s e a f l ă a m p l a s a t e două c u p t o a r e . Cuptorul n r . I ( f l g . 2 A ) , orientat a p r e a u d , de formă uşor ovalăpu diametrul v e t r e i d e 1 , 3 0 m ş l înălţimea b o l ţ i i de 0 , 4 0 m , se află eăpat 30 o n fh s t r a t u l v i u | g r o a i m e a v e t r e i eete de c i r c a 5 o m , i a r g r o s i m e a b o r ţii de 4-6 c m , parţial p r ă b u ş i t ă . Pe v a t r a c u p t o r u l u i ş l f h ea au f o s t 79

www.mnir.ro

F i g . n r . 3 . - P l a n u l s i p r o f i l u l locuinţelor n r . 3 ş l n r . 4 .

80

www.mnir.ro

www.mnir.ro

g ă s i t e f r a g m e n t e c e r a m i c e s i o a s e , c a l c i n a t e p u t e r n l o , de c a p r i n e ş i ce nufă. C u p t o r u l o r . 2 ( f l g . 2 B ) eete o r i e n t a t a p r e s u d l a c i r c a 10 c m de p r i m u l , f i i n d a m p l a s a t faţă d e podeaua l o c u i n ţ e i l a a p r o x i m a t i v 1,10 m.Va­ t r a Îşi a r e l ă r g i m e a maximă d e 1,30 m , i a r Înălţimea b o l t i i d.e 1 ,oo m .pan. t i a l p r ă b u ş i t ă ι g r o s i m e a v e t r e i ş i a b o l t i i s a l e eete de o i r c a 6 - 8 c m . L i p ­ s e ş t e g r o a p a o u p t o r u l u i . f n s o n a v e t r e i a u f o s t găsite f r a g m e n t e c e r a m i ­ c e ş i oase c a l c i n a t e de o a p r i n e ş i p o r c i n e . L o c u i n ţ a - s e m i b o r d e l n r . 3 ( f l g . 3 a ) ee află amplasată t o t pe p e r e t e l e de n o r d a l d r u m u l u i n r . I , l a 7 m e u d - v e e t de l o c u i n ţ a n r . 2 . D i n locuinţă n u a - a g ă s i t d e c f t o o l t u l de n o r d - e e t . Podeaua a f o a t l u c r a t ă p r i n tasar e a de pămfht g a l b e n f n s t r a t de 6 - 1 0 c m ş i ee află l a 78 c m de suprafaţa s o l u l u i . S-au găsit fragmente c e r a m i c e . L o c u i n ţ a - s e m i b o r d e l n r . 4 ( f i g 3b) a r e g r o a p a de f o r m ă dreptun­ g h i u l a r ă , c u m a r g i n i l e r o t u n j i t e , a v f b d d i m e n s i u n i l e a p r o p i a t e de c e l e a h l o c u i n ţ e i n r . 2 , c i r c a 2 , 5 χ 4 m (atft e f t s - a p ă s t r a t ) . L o c u i n ţ a f i i n d a m ­ plasată pe d r u m u l n r . I , p e r e t e l e d e n o r d se află l a 2 , 2 0 m v e s t de l o c u ­ inţa n r . 3 . L a 45 cm sub n i v e l u l s o l u l u i v e g e t a l a p a r l i m i t e l e s u p e r i o a r e a l e l o c u i n ţ e i , c a r e ee continuă ş i intră f h s t r a t u l v i u ( l i m i t a i n f e r i o a r ă ) 2 0 - 3 0 c m . Podeaua l o c u i n ţ e i , g r o a s ă d e c i r c a 2 , 5 - 5 om p r e z i n t ă două g r o p i , una de 88 c m , a l t a de 67 c m . t h z o n a de n o r d - e s t a l o c u i n ţ e i , la 36 c m a d î n c i m e , în pămîntul v i u se află c u p t o r u l de f o r m ă a p r o x i m a t i v r o ­ tundă, c u d e s c h i d e r e a s p r e s u d , parţial d i s t r u s , avîhd d i a m e t r u l b a z e i da 1,45 m , i a r d e s c h i d e r e a maximă a bolţii de c i r c a 36 c m ; g r o a p a de 67 c m a p a r ţ i n e c u p t o r u l u i , f n c u p t o r , după d e g a j a r e a v e t r e i , a α f o s t g ă s i t e f r a g ­ mente c e r a m i c e ş i oase de a n i m a l e c a l c i n a t e . L o c u i n ţ a - ş o m i b o r d e i n r . 5 ( f l g . 4 / 1 ) . G r o a p a l o c u i n ţ e i e d i s p u s ă pe p e r e t e l e d e s u d a d r u m u l u i n r . I orientată e s t - v e s t ) se m a i p ă s t r e a z ă d i n e a d o a r l a t u r a de s u d pe o l u n g i m e de 2 , 4 0 m ş i - n adîncime pe c i r c a 25 30 c m . B o r d e i u l î n c e p e l a c i r c a 65 c m de s u p r a f a ţ ă , i a r g r o a p a sa c a r a c ­ t e r i s t i c ă a r e o adîncime de 60 c m . U m p l u t u r a a r e a s p o o t n e g r i c i o s , I a r s o l u l în c a r e a f o s t săpat e s t e g a l b e n c a l c a r o e . F u n d u l b o r d e i u l u i este d r e p t ş i aşternut c u u n s t r a t d e l u t n i s i p o s , i a r în o o l t u l de n o r d - v e s t se a f l a o g r o a p ă de , 0 0 m l u n g i m e pe 0 , 3 5 m a d f h o i m e , o u r e s t u r i c a l c i n a t e d e o a s e de b o v i n e ş l c e n u ş ă . 1

Locuinţa-semibordel n r . 6 ( f l g . 4 / 2 ) . G r o a p a semibordeiulul-locuinţă e s t e amplasată l a a p r o x i m a t i v 6 , 8 0 m v e s t d e locuinţa n r . 5 , pe panta v e s ­ t i c ă a t a l uz u l u i s u d i c a l d r u m u l u i n r . I . L i m i t a s u p e r i o a r ă a locuinţei a f o s t s u r p r i n s ă l a c i r c a 60 om d e suprafaţa aotuală a s o l u l u i , i a r c e a I n ­ f e r i o a r ă l a 1 , 2 0 m , unde podeaua l o c u i n ţ e i e s t e a ş e z a t ă f n s t r a t u l v i u . f n sona centrală a locuinţei, o a r e a r e o lungime de 5,50 m, eînt dispuse două g r o p i oe a p a r ţ i n p r o b a b i l o e l o r două o u p t o a r e c a r e eînt d i s p u s e pe l a t u r i l e d e e s t ş i v e s t a l e l o c u i n ţ e i , d i n o a r e s - a u păstrat d o a r v e t r e l e şi m a r g i n i l e de v e a t ş l e s t a l e b o l ţ i l o r , d e lîngă p e r e ţ i . Menţionăm o ă sefflibordelul pătrunde f h t a l u z u l d r u m u l u i d o a r pe o a d f n o l m e d e 3 0 - 3 2 c m . în pămîntul de umplutură a l e e m i b o r d e l u l u l , pe f u n d u l s ă u , în v e t r e şl 82

www.mnir.ro

Fi#> n r . 5 . - P r o f i l a i locoJaţolar n r . 7 « i n r . 8

www.mnir.ro

pe v e t r e s - a u g ă s i t f r a g m e n t e o e r a m i e e s i oase c a l c i n a t e de o r l n e f i c a ­ prine. L o c u i n ţ a - s e m i b o r d e l n r . 7 ( f l g . 5/1 ) . C o n t u r u l e e m l b o r d e l u l u l a p a r e pe p e r e t e l e d e a u d a l d r u m u l u i n r . I l a a p r o x i m a t l T 3 , 4 0 m r e e t de l o c u ­ inţa n r . 6 e l ee întinde pe 5 , 8 0 m Γη l u n g i m e a d r u m u l u i , 1er f h i n t e r i o r u l p e r e t e l u i d o a r pe o distanţa de 0 , 2 5 m . Pe v e r t i c a l a s t r a t i g r a f i e a c e s t e i locuinţe e s t e m a i oomplex& d e c f t a p r e c e d e n t e l o r . S t r a t u l v e g e t a l g r o s de 35-50 c m p r e z i n t ă f n sona de d e a s u p r a o g r o a p ă d e pămfht n e g r u , c a r e n u ajunge însă f h s t r a t u l negru-eenusos cu aspect p r ă f o s , c a r o formează um­ p l u t u r a s e m i b o r d e i u l u i p r o p r l u - a l s ă s l - n o a r e se g ă s e s c m i o i f r a g m e n t e c e r a m i c e s i o a s e c a l c i n a t e d e b o v i n e . L A a p r o x i m a t i v 1 , 2 0 m aub n i v e l u l s t r a t u l u i v e g e t a l , urmînd f u n d u l b o r d e i u l u i , a p a r u n număr de 6 s t r a t u r i d e c î t e 2 , 5 c m de l u t u i r l s u c c e s i v e , c u c r u s t e c a r a c t e r i s t l o e , a şaptea l u t u i r e g r o a s ă d e c i r c a 12 c m p r e z i n t ă s i ea a l t e p a t r u s t r a t u r i de o i r c a 2 , 5 o m , d i n t r e c a r e o e l I n f e r i o r este p u t e r n l o a r s o i m a i g r o s ( 5 om ) . L a l i m i t a e s t i c ă a l o c u i n ţ e i , în z o n a s t r a t u r i l o r de l u t u i r e 1-3 s e a f l ă o g r o a p ă ce p r o v i n e p r o b a b i l d e l a c u p t o r u l s i t u a t f h z o n a c e n t r a l ă a s e m i b o r d e i i l u i , d i s t r u s însă de d r u m u l n r . I . îh pămîntul d e umplutură, f n s t r a t u r i l e de l u t u i r e s u c c e s i v e , a u î o s t g ă s i t e f r a g m e n t e c e r a m i c e s i oase de o v i n e ş i b o v i n o , în m a j o r i t a t e a r s e . 1

Locuinţa-Bomibordel n r . 8 ( f i g . 5 / 2 ) . G r o a p a locuinţei se află l a 3 , 2 0 m v e s t de p r e c e d e n t a , pe p e r e t e l e de s u d a l d r u m u l u i n r . I , d i n ea p ă s t r î h d u - s e d o a r p e r e t e l e s u d i c ş i o i r c a 5-12 cm f h a d f h o i m e l a t u r i l e d e e s t ş i v e s t . D i n c î t s - a p ă s t r a t , locuinţa p r e z i n t ă două g r o p i oe străpung f u n d u l b o r d e l u l u i . S t r a t u l v i u se află l a 1 , 4 0 - 1 , 5 0 m de s u p r a f a ţ ă . f n b o r d o e l e c e r c e t a t e n u s - a u găsit v a s e î n t r e g i , d a r e - a p u t u t î n ­ t r e g i u n număr de t r e i v a s e d i n m a t e r i a l u l s c o s d i n pămîntul de u m p l u t u ­ r ă de pe p o d e l e ş i d i n z o n a v e t r e l o r ş l c u p t o a r e l o r . Menţionăm c ă n i v e l ă ­ r i l e făcute c u mîna o m u l u i sau n a t u r a l e f h c a d r u l c o m p l e x e l o r c e r c e t a t e e - a u e f e c t u a t l a s c u r t ă durată după p ă r ă s i r e a l o c u i n ţ e l o r , d e o a r e c e e - a p u t u t o b s e r v a o ă p e r e ţ i i g r o p i l o r de b o r d é e , d e ş i n e a r ş i , s - a u păstrat b i n e , l a f e l ş i zona v e t r e l o r şi a c u p t o a r e l o r | observaţie făcută şi cu ocazia săpăturilor efectuate l a D r l d u ^ . F a p t u l c ă îh n i c i o l o c u i n ţ ă c e r c e t a t ă n u a u f o s t g ă s i t e u n e l t e , a r m e , podoabe caiţ u r m e de i n c e n d i u denotă c ă l o c u i n ţ e l e n - a u f o s t p ă r ă s i t e f n g r a b ă , o i p a ş n i c . Oasele de o v i o a p r i n e , p o r o i n e , bovine găsite într-o c a n t i t a t e m a r e atestă atît apartenenţa l a p ă s t o r i t a l o c u i t o r i l o r , c f t şi f a p t u l c ă n e v o i a de păşuni n o i n u - i îndemna l a s e d e n t a r i s m ş i l a c o n s t r u ­ i r e a de loouinţe m a l s o l i d e , d i n b î r n e ş l p i a t r ă , e x c e p ţ i e făofnd locuinţa n r . 7 , unde n i v e l ă r i l e - l u t u l r l s u c c e s i v e a d m i t r e v e n i r i p e r i o d i c e (pré­ senta aceluiaşi t i p oeramlo f n s t r a t u r i l e de depunere) eau permanenţă fn locuire. A u foat găsite fragmente oeramiee provenind de l a acelaşi vas atît pe podea ş l pe v a t r ă , c f t ş l f h . u m p l u t u r a d e pămfht a l o c u i n ţ e i ( l o c . 4 , f l g . 6 / 1 ) . Pămfhtul s o o s d i n g r o p i l e săpate p e n t r u c o n s t r u i r e a b o r d e e l o r a f o s t depus f h imediata a p r o p i e r e , p r o b a b i l ajutfnd şi l a r i d i c a r e a 84

www.mnir.ro

89

www.mnir.ro

p e r e ţ i l o r de suprafaţa ι r a s e l e s p a r t e f n t i m p u l l o c u i r i i f i i n d n e f o l o e l t e a u f o s t a r u n c a t e peste pămîntul s c o s I n i ţ i a l . L a niTolarea t e r e n u l u i g r o ­ p i l e a u f o a t umplute o u a c e s t pămfht ae Îngloba ş i r e s t u r i o e r a m i e e şl oa­ se de a n i m a l e d o m e s t i c e . N - a u f o s t c a ş u r i f h a ş e z a r e a c e r c e t a t ă f n o a r e f r a g m e n t e o e r a m i e e a l e u n o r p r o f i l e eau r a s e f n t r e g i b i l e e ă f i f o e t g ă s i t e f n două eau m a i multe c o m p l e x e a l ă t u r a t e . C E R A M I C A . M a t e r i a l u l c e r a m l o g ă s i t f n c o m p l e x e l e săpate l a G r o j d i b o d u e s t e u n i t a r . Alături de c e r a m i c ă au m a i apărut şi oase de a n i m a l e (oricaprine, Dorine.porcine). F o r m a c e r a m i c ă c a r a c t e r i s t i c ă e s t e o a l a - b o r o a n de mărime mijlo­ c i e , f ă r ă t o a r t ă , c u buza r ă s f r f h t ă c a r a c t e r i e t l o , lăţită f h m u n c h i i sau bombată, o u g f t u l s c u r t f ă r ă d e c o r ( f h m a r e a m a j o r i t a t e a d e s c o p e r i r i l o r , o u umărul b i n e d e f i n i t , c o r p u l bombat şl f u n d u l f h g e n e r a l o u b a z a alblată. P a s t a , comună l a t o a t e r a s e l e , f i i n d c a r a c t e r i s t i c ă f o r m e l o r o u d e ­ c o r i n c i z a t , e s t e a m e s t e c a t ă c u n i s i p f i n şl m l c r o p r u n d i ş u r i . V a s e l e s f n t l u c r a t e l a o r o a t ă r e l a t l r bună ş i a r s e i n o x i d a n t ( c u l o a r e c e n u ş i e ) şi o x i ­ dant (culoare castanlu-gălbuie) ( f l g . 6 / 1 , 3 , 5 , 8 , r e s p e c t l r f l g . 2 / 4 , 7 ) . f l g . 7 / 2 , 6 , 1 0 , r e s p e c t l r f I g . 1 / 3 , 5 , 1 2 ) · Planşele c a r e ilustrează m a t e r i a l u l p r e z i n t ă c e r a m i c a d i s p u s ă p e c r i t e r i i de d e c o r şi f o r m ă t 1 . F r a g m e n t e c e r a m i c e de r a s e - b o r c a n s f n t d i n pastă c e n u ş i e , c u pe­ te b r u n e , cu aspect poros l a e x t e r i o r , mai f n c h l s e l a culoare f n i n t e r i o r , c u n i s i p f i n ca d o g r e s a n t t au buze t r a s e a r c u i t , i a r m a r g i n i l e „ p i c ă t u ­ r ă * , d r o p t o s a u c u m u c h i i , gît s c u r t , c o r p u ş o r b o m b a t , f u n d a l b i a t . D e c o r u l f i i n d r e a l i z a t d i n l i n i i l n c l z a t e s a u g r u p a t e f h mănunohiuri, t r a s a t e f n r a l u r i ( u n g h i u l a r e s a u l a r g i ) , n e u n i f o r m e , n u a j u n g pfnă l a b a ­ za r a s u l u i ( f l g . 6 / 3 , 5 , 6 , 8 ) . îh a c e a s t ă grupă intră ş i r a s e l e — b o r c a n c a r e p r e z i n t ă a c e l e a ş i c a ­ r a c t e r i s t i c i e n u m e r a t e m a l s u s , d a r a u pe m u c h i i l e b u z e l o r b e n z i l n c l ­ z a t e f h r a l u r i de a m p l i t u d i n e m i c ă ( f l g . 7 / 1 , 1 0 ) . 2 . P r o f i l e a l e unor r a s e - b o r c a n c u m a r g i n e a răsfrfhtă f h afară sfnt d i n pastă c e n u ş i e , d e n s ă , c u a s p e c t z g r u n ţ u r o s , d e c o r a t e c u l i n i i l n c l ­ z a t e f n r a l de a m p l i t u d i n e m l j l o o l e , a c o p e r i n d d e sus pînă j o s suprafaţ a r a s u l u i . A c e a s t ă c a t e g o r i e de r a s e a f o s t l u c r a t ă p r o b a b i l ou r o a t a î n c e a t ă , e x c e p ţ i e f ă c î h d o e l e c u b u z e l e tăiate f h m u c h i i ( f l g . 6 / 1 , 2 ) ' f l g . 7 / 4 , 9 ) , de c u l o a r e c e n u ş i e ş i c a s t a n i u g ă l b u i e . F a p t u l că" n u a f o s t g ă s i t ă îh n i c i o l o o u i n ţ ă - s e m i b o r d e l n i c i o u ¬ nealtă a j u t ă t o a r e în g o s p o d ă r i e , a r m e s a u podoabe sau urmă de a r d e r e a l o c u i n ţ e i denotă c ă l o c u i n ţ e l e n - a u f o s t p ă r ă e i t e f h g r a b ă , s i n g u r a ex­ c e p ţ i e făcfnd locuinţa n r . 7 , a o ă r e l podea preaintă u r m e de l u t u i r l . Se p o a t e a f i r m a c ă l o c u i n ţ e l e o e r o e t a t e , c u o s i n g u r ă e x c e p ţ i e , a u a r u t u n c a r a c t e r de „ a n o t i m p " , c e l m u l t u n a n . T e h n i c a de l u c r u , c o m p o z i ţ i a p a s t e l , c u l o a x e a , o r n a m e n t u l s f n t 1 d e n t i c e a u o l ă r l a de uz c a s n i c documentată f h a ş e z ă r i l e de t i p u l c u l t u r a l D r l d u j , c u a n a l o g i i şi f h c e r a m i c a de l a D l n o g e t i a ' , D u l o e a n c a , Mără­ cinele' etc. fh locuinţele c e r c e t a t e l a G r o j d l b o d u oeramiee oenuşle a r s ă i n o x l 1

0

86

www.mnir.ro

87

www.mnir.ro

d a n t « l a t u r i d « oea a r e a obişnuit c a r a c t e r i s t i c ă c u l t u r i i D r l d u , împinge a r i a de f o l o s i n ţ ă a e i n u pfhă l a r f u l V e d e a , e i m u l t a p r e r e s t , pthtt fn apropierea Jiului. P r o z e n ţ a u n o r a m f o r e f r a g m e n t a r e f n c o m p l e x e l e efipate ( f l g . 6 / 4 ) d e t i p u l o e l o r r o m a n o - b l z a n t i n e c a r a c t e r i s t i c ă z o n e i dunărene p e n t r u sf f r Oltul s e c a i I X - l e a ' , oft s i f h t r e g u l m a t e r i a l ceramic r e z u l t a t evidenţia­ z ă p r e z e n ţ a pe a c e s t e m e l e a g u r i a u n e i populaţii r o m â n e ş t i f n s e c . V 1 H IX. 8

N O T E 1

f n a n u l 1978 u n co l o c t i τ de a r h e o l o g i de l a M u z e u l de I s t o r i e a l R . S . România, f o r m a t d i n G . T r o h a n l , C . B u z d u g a n , A . U l a n l o l , I . C h l c l d o a n u , A l . O a n c e a , L . P e t c u l e s c u , D . D r ă g u ţ , a efeotuat o c e r c e t a r e p e r l o g h e t i c ă , d e s f ă ş u r a t ă f h două e t a p e , Û» s o n a T r a l n n - S o a c a - T u r n u Măgurele-Islaz-Corabla-Bechet. 2 D i n c o l e c t l T u l d e c e r c e t a r e a m a l făcut p a r t o ş l a r h e o l o g u l G . T r o h a n l . 3 E U G E N I A Z A H A R I A , Săpăturile de l a D r l d u , Contribuţie La a r h e o l o ­ gia s i i s t o r i a p e r i o a d e i de f o r m a r e a p o p o r u l u i român, Bucuroşii , 1967, p . 5 3 - 5 4 . 4 Ibidem. 5 MARIA COMŞA, Ceramica l o c a l ă , f h D l n o g e t l a , I , Bucureşti, 1967, p.134-142 o l 164-167. 6 S U Z A N A F E R C H E , O looulnţă feudală t i m p u r i e l a D u l e e a n o a , I , f n S C I V , 27, 1976, 2, p . 2 4 7 - 2 3 7 . 7 O . T O R O P U o l C V O I C U , N o i d e s o o p e r l r l d i n p e r i o a d a feudală t i m p i * r i e fn Oltenia, fh SCIV, 22, 1971, 4, p.671-675. 8 M A R I A COMŞA, S u r l ' o r i g i n e e t l ' é v o l u t i o n d e l a c i v i l i s a t i o n de l a population r o m a n e , et ensuite p r o t o r o u m a i n e , aux V I - X siècles s u r l o t e r r i t o i r e de l a R o u m a n i e , f n „ D a c i a " , Ν . S . , X I I , 1 9 6 8 , p , 3 7 0 el urm. 9 P A V E L G H E O R G H I E V , G l i n e n sfid a l s o b r a j e a l a n a o r l l 1 s n a k o t Pllscka, f h „Arheologhia" , c a r t e a n r . 3 , 1978, p . 3 0 - 3 9 . e

e

RAPPORT CONCERNANT L E S F O U I L L E S ARCHEOLOGIQUES DE GROJDIDODU, D E P . D E O L T . Résumé L o s f o u l l l o s a r c h é o l o g i q u e s o f f o o t u é o s o n t r o l o 2 ot lo 28 août 1978 dans l a commune do G r o j d l b o d u , d é p . d e O U , o n t v o r i f i é l ' o ; d s t o n c o d ' h a ­ b i t a t s p r é f é o d a u x du t y p e D r i j u . On a fouillé 8 v e s t i g e s d ' h a b i t a t i o n s t y p e s o m i - h u t t e , des foyers 88

www.mnir.ro

et des f o u r s , extrêmement d é t é r i o r é s p a r l a r o u t e a c t u e l l e q u i s e c t i o n n e les c o m p l e x e s . L e matériel a r c h é o l o g i q u e que l e s f o u i l l e s ont m i s a u j o u r met e n évidence l a p r é s e n c e d a n s c e t t e r é g i o n d une p o p u l a t i o n r o u m a i n e aux ΥΠΙ -ΙΧ siècles. 1

β

β

LEGENDE DES FIGURES F i g . 1 . - P l a n et p r o f i l de l ' h a b i t a t i o n n o . 1 . F i g . 2 . - P l a n de l ' h a b i t a t i o n n o . 2 . F i g , 3 . - P l a n e t p r o f i l des h a b i t a t i o n s n o . 3 e t 4 . F i g . 4 . - P r o f i l des h a b i t a t i o n s n o . 5 et 6. F i g . 5 . - P r o f i l des h a b i t a t i o n s n o . 7 et 8 . F i g . 6 . - C é r a m i q u e d ' usage commun. F i g . 7 . - C é r a m i q u e d ' u s a g e commun.

89

www.mnir.ro

CERCETĂRI A R H E O L O G I C E ÎN AŞEZAREA FEUDALĂ T I M P U R I E D E L A MĂNĂSTIREA BODROG, JUD. A R A D

de

LUMINIŢA

MUNTEANU

Atestată documentar c a Instituţia deja oonatttuiiă l a afîrşitul sec. a l ΧΠ-lea şi menţionată fh o u r e a l Toaeului următor , mănăstirea B o d r o g , situată la c i r c a 17 km sud-vest de A r a d , apare tot mal dea citată fh l i t e ­ r a t u r a de specialitate ca unul dintre cele mai vechi monumente romaneşti de pe t e r i t o r i u l Banatului*. Pentru elucidarea acestei probleme, cft şl pentru obţinerea unei imagini oft mai complete d i n punct de vedere a r h i ­ t e c t u r a l , Direcţia Patrimoniului C u l t u r a l National a iniţiat fn anul 1976 a e r l a campaniilor de ceroetare arheologică, ofhd Întreg ansamblul urma să fie supus consolidării şi restaurării. Formată d i n t r - o incintă de plan dreptunghiular, mănăstirea mai c u ­ p r i n d e , fn afară de c o r p u l c h i l i i l o r , oonatruito t h t r - o ultimă etapă de transformări şi renovări, clădirea b i s e r i c i i şi silueta unui t u r n clopotni­ ţă, situat apre vest şi fără a f i racordat s t r u c t u r a l i n c i n t e i prlnoipale (fig.i). . In urme c e l o r două campanii , e-a putut ooaatata atît pe basa d a t e ­ l o r de o r d i n s t r a t i g r a f i e , oft şi a materialului arheologic r e c o l t a t , că a¬ cest ansamblu a suferit mai multe etape de transformări, nucleul I n i t i a l rămînînd construcţia b i s e r i c i i , ridicată către afîrşitul eec. a l XTV-lea, începutul s e c a i X V - l e a . Suprafaţa investigată s-a limitat pentru început numai l a I n t e r i o r u l b i s e r i c i i şi Imediata sa veolnătate, cîhd a foat necesară obţinerea t u t u ­ r o r datelor întocmirii p r o i e c t u l u i de r e e t a u r a r e , fapt pentru care n i v e l u l de loouire d i n epoca feudal timpurie nu a putut f i cercetat pe suprafeţe foarte m a r i . S t r a t i grafia obţinută f h acest sector a l incintei principale se p r e ­ dată astfelt s t r a t u l de cultură aparţinfnd epocii feudal t i m p u r i e , f h g r o eime de c i r o a 0,33 m, oe suprapune pămîntul v i u , este un pămfht c e n u ­ şiu închis l u t o a . Din ace et s t r a t au foat aăpato gropile menajere aur prinse f h secţiunile S V I I , S X , oa f i locuinţa aemlfngropată d i n s e c ţ i u ­ nea S XVTXI. Deasupra acestui strat se află n i v e l u l de construoţie a l b i ­ s e r i c i i , reepeotiv o lentilă de pămfht pigmentat, aruncat d i n şanţurile de fundare şi s t r a t u l de m o r t a r résultat f n urma turnării fundaţiilor şi r i d i ­ cării elevaţiei. Se euooed n i v e l u r i l e de funcţionare ale b i a e r i o l i , ree­ peotiv ale mănăatiril, s t r a t u r i oare conţin un bogat m a t e r i a l ceramic a¬ ferent eec.XTV-XX şi d i n c a r e au fost tăiate şi gropile mormintelor ce oonstltule o i m i t i r u l aceetei mănăstiri. Singura looainţă surprinsă şi cercetată arheologic, ce aparţine epo2

90

www.mnir.ro

www.mnir.ro

o i l f e u d a l t i m p u r i e , e s t e o locuinţa eemiîngropată, e l p e t l d i n s t r a t u l c e ­ nuşiu l u t e s f i edfhcltă f n s o l u l r i u o u a p r o a p e 0 , 3 0 m . Oe p l a n a p r o a p e pătrat ( 4 , 9 0 χ 4 , 8 0 m) ş l c o l ţ u r i l e r o t u n j i t e , a c e a s t a prezintă pe t r a ­ s e u l e i g r o p i l e u n o r p a r i de s u s ţ i n e r e a p e r e ţ i l o r ( f l g . 2 ) . La interior, o ă t r e l a t u r a de s u d , a u f o a t d e s c o p e r i t e u r m e l e u n u l c u p t o r , c u d i a m e t r u l de c i r c a 1 m , a c ă r u i boltă ş i vatră Su f o s t d l e t r u s e de fundaţia u n e i ame­ n a j ă r i d i n s e c a i X V T H - l e a . P e podeaua l o c u i n ţ e i , formată d i n t r - u n strat de pămfnt c a s t a n i u d e s c h i s , b i n e b ă t ă t o r i t , t h o f e r ă de un bogat m a t e r i a l o e r a m i o s - a m a i d e s o o p e r i t ş i u n i n e l de buolă o u oapătul f h formă de S (pl. Π/5). M a t e r i a l u l o e r a m i o e u r p r i n e f h a t r o t , o f t f i f h locuinţa amintită f i g r o p i l e m e n a j e r e , a p a r e d e s t u l de u n i t a r f h a n s a m b l u l s ă u . în o e e a oe p r i v e ş t e t e h n l o a de r e a l i z a r e a p a s t e i ae p o t d i s t i n g e două c a t e g o r i i , una, m a i puţin r e p r e z e n t a t ă , c u p r i n d e v a s e l u c r a t e l a r o a t ă lentă dintr-o pastă s l a b frămfntată, zgrunţuroasă ş i a r s e f h m e d i u r e d u c ă t o r . Cealaltă c a t e g o r i e , m u l t m a l n u m e r o a s ă , c u p r i n d e v a s e c o n f e c ţ i o ­ n a t e d i n t r - o pastă m a i f i n ă , b i n e frămfntată o u m u l t n i s i p , m i o a c e u oa degresant ş i l u c r a t e l a r o a t a c u turaţie medie, fragmente ceramice c a r e p r e z e n t a u u r m e de a r d e r e s e c u n d a r ă , o a r e z u l t a t a l p r o c e s u l u i d e f o l o ­ sire. F o r m a c e r a m i c ă predominantă e s t e r e p r e s e n t e d de c a t e g o r i a oa­ l e l o r b o r c a n de d i f e r i t e m ă r i m i . S - a u p u t u t a t a b i l i o a e r l e de variante l e g a t e de f o r m a b u z e i , o a l e b o r c a n c u b u z a p u t e r n i c r ă s f r î n t ă f h e x t e ­ r i o r , o u m a r g i n e a r o t u n j i t ă , tăiată d r e p t s a u o b l i o ( f i i n d v a r i a n t a cel m a i f r e o v e n t întUnită ( p l . 1/13),oale b o r c a n o u m a r g i n e a i n f e r i o a r ă α b u a e i p u t e r n i c t r a s ă în j o s , formîhd u n g u l e r , I a r m a r g i n e a s u p e r i o a r ă tăiată d r e p t ( p l . 1/16 ) s a u o a l e b o r c a n o u m a r g i n e a b u a e i u ş o r şănţuită către e x t e r i o r . M a i e v o l u a t ă , buza şănţuită l a i n t e r i o r ş i o u m a r g i n e a t e ş i t ă . I n g e n e r a l , gîtul o a l e l o r b o r c a n e a t e e o u r t , u m e r i i p r o e m i n e n ţ i , p e r e ţ i i uşor o b l i c i şi fundul p l a t , p r i n f o r m a r e a unei uşoare îhgroşări e x t e r i o ­ are. 1

M o t i v u l d e c o r a t i v p r i n c i p a l oe a c o p e r ă două t r e i m i d i n c o r p u l o a ­ l e l o r b o r c a n î l o o n s t l t u i e a l v e o l e l e oe e u p r a p u n ş i r u r i d e l i n i i p a r a l e l e i n o i s a t e , c a r e u n e o r i d e v i n o a n e l u r i , b e n z i de l i n i i c e ooboară către f u n d u l v a s u l u i . L a n u m a i o î t e v a e x e m p l a r e a apărut banda vălurită ş i l i ­ n i a f h v a l ^simplă e a u banda f n v a l a s o a i a t ă c u ş i r u r i de o î t e t r e i a l v e o l e dispuse deasupra v e r t i c a l ( p l . I l / 8 - 9 ) . D e asemenea, f o a r t e r a r apare de­ c o r u l folosit ou rotiţa.ca şi d e c o r u l format d i n c e r c u r i , imprimate fh p a s t a moale c u t r e s t i a ? ( p l . I l / 7 ) . D i n a c e a s t ă c a t e g o r i e de v a s e s - a p u t u t r e î n t r e g i o oală b o r c a n de d i m e n s i u n i m i j l o c i i ( înălţimea - 12 o m , d i a m e t r u l g u r i i 1 5 , 2 c m ) , luorată l a r o a t a o u turaţie m e d i e , d i n t r - o pastă b i n e frămfntată ş l a r s ă f n m e d i u r e d u c ă t o r . B u z a e s t e răsfrfhtă o ă t r e e x t e r i o r , o u m a r g i n e a tăiată o b l i o , g f t n l e c u r t , u m e r i i înalţi ş i f ă r ă d e o o r . O altă c a t e g o r i e c e r a m i c ă d e a fntflnită e s t e aaeea a oăldărilor, r e a l i s a t e d i n a c e e a ş i pastă d e bună c a l i t a t e , c u m u l t n i s i p f i n o a d e g r e 92

www.mnir.ro

F i g . 2 . - Planul locuinţei (B1) surprinsă a r h e o l o g i e .

www.mnir.ro

94

www.mnir.ro

95

www.mnir.ro

www.mnir.ro

• a n t , e r o e f n raedlu e e m l o x i d a n t şi o u urme d e a r d e r e e e o u n d a r l . F o r m a l o r eete bitronconloă, ou pereţii f h g e n e r a l acunal s i g u r a l a r g d e s c h i ­ s ă ( e x e m p l a r u l întregit a r e d i a m e t r u l g u r i i de 0,32 m ) , l o r b u s a î n g r o ­ şată o ă t r e e x t e r i o r şi teşită o r i s o n t o l , f i i n d prevăzută c u 2 u r e o b l u ş e o u p e r f o r a ţ i i o b l i c e s a u r e r t l o a l e . Ş i a l o i ee f h t f l n e e o m a i multe τ « r i ­ ante l e g a t e de f o r m a b u s e i , lăţită m a i m u l t s p r e I n t e r i o r s e u e x t e r i o r * F u n d u l , l a toate fragmentele doeooperite, este numai s e m i c i r c u l a r . I n afară de două f r a g m e n t e de buss* u n u l d e c o r a t c u l i n i i o n d u l a t e , p u t e r ­ n l o i n o i s a t ă , o l t u l o u u n ş i r de a l v e o l a , t o a t e o e l e l a l t e f r a g m e n t e de o ă l d ă r i d e s c o p e r i t e f n c e r c e t ă r i l e de l a B o d r o g afbt l i p s i t e de d e o o r (pl.Il/6-10). Pe u n e l e f r a g m e n t e c e r a m i c e p r o v e n i n d de l a f u n d u l unor oaleb o r c a n a u f o s t s u r p r i n s e o s e r i e de m ă r c i de o l a r , oe c u p r i n d m a i m u l - , te v a r i a n t e - o c r u c e s i m p l ă , c r u c e a încadrată d e u n o e r o , d i f e r i t e c o m ­ binaţii de U n i i d r e p t e aau s e m i c i r c u l a r e , t o a t e a c e s t e a f i i n d r e alinate fn r e l i e f ( p l . I I I ) . I n a c e l a ş i s t r a t , aparţinfnd e p o c i i f e u d a l t i m p u r i e , a u m a i apărut ş i cîteva f r a g m e n t e c e r a m i c e , r e s p e c t i v p e r e ţ i de v a s e , d i n neferici­ r e fără b u z ă , c e p o r α p r o v e n i de l a nişte v a s e î n a l t e , p r o b a b i l nişte u l c i o a r e , f r a g m e n t e r e a l i z a t e d i n t r - o pastă f o a r t e fină, a r s ă o x i d a n t ş i all c ă r o r e x t e r i o r eete a c o p e r i t c u un s l i p r o ş i a t i c , e x e m p l a r e pe o a r e ' le ooneiderăm a f i confecţionate f h c a d r u l u n o r a t e l i e r e d i n nona auddunăreană. A l ă t u r i de a c e s t e a situăm ş i u n a l t f r a g m e n t e c e r a m i c , r e s ­ p e c t i v de l a u n p e r e t e de v a a , u n i c p r i n d e c o r a ţ i a a a , alcătuită dintr-o ghirlandă plasată pe umăr, m o t i v d e c o r a t i v ce e u p r a p u n e o e e r i e de oa­ n e l u r i , d i n c a r e ae o b s e r v ă p o r n i r e a u n e i t o r ţ i eau buton ( p l . I l / 2 ) . I n umplutura g r o p i l o r m e n a j e r e , c f t şi a loouinţei, au m a i foat s u r p r i n s e oîteva ' p i e a e m e t a l i c e , aparţinfnd u n o r l a m e de cuţitaşe ş i t o r ţ i de g ă ­ l e ţ i . I n s e c ţ i u n e a S X a f o s t d e s c o p e r i t ă v a l v a u n u i t i p a r de I n e l , r e a ­ lizată d i n t r - o cărămidă f o a r t e f i n ă , a p r o a p e caolinată ( p l . n / 1 ) . I n oeea ce p r i v e ş t e d a t a r e a a c e s t e i a ş e s ă r i , f h a f a r a m a t e r i a l u l u i o e r a m i o r e c o l t a t , a c ă r u i f n o a d r a r e o r o n o l o g l c ă pe bass c o l o r două f o r m e d o m i n a n t e i o a l a - b o r c a n ş i c ă l d a r e a de l u t , p r e o u m ş i a motive-: l o r d e c o r a t i v e f o l o s i t e , se p o a t e p l a s a f h c u r s u l s e c a i Χ Π - l e a ; mai; putem menţiona ş i d e s c o p e r i r e a u n e i monedo f h a f a r a locuinţei din S X V m , monedă e m i s ă de L e d i a l a u I (1077-1099), o a r e c o n s t i t u i e u n a l t element f h s p r i j i n u l a c e s t e i d a t ă r i . 0

I n s t a d i u l a c t u a l a l c e r c e t ă r i l o r a r h e o l o g i c e , avîhd f h v e d e r e n a ­ r e a cantitate α materialului c e r a m i c , deacoperirea f h atrat cft şi fh g r o p i l e m e n a j e r e a m a l m u l t o r f r a g m e n t e o s t e o l o g i c e p r e v e n i t e de l a a nlmale m a r i ş i m i j l o c i i , p r e c u m s i s u r p r i n d e r e a u n o r f u e a l o l e , o o n s l d e răm α f i c î t e v a i n d i c i i p e n t r u a a t r i b u i o o e a e t ă l o c u i r e u n e i populaţii s e d e n t a r e , o a r e pe t o t p a r c u r a u l e e c a l Χ Π - l e a a ooupat a c e a e t ă nonă. P r o b a b i l oă d i n a n u m i t e m o t i v e economice şi s o c i a l e o r e loc oătre sfîrşitul e e c . a l Χ Π - l e a şi fhoe p u t u i e e o o l u l u i următor r e n u n ţ a r e a la veobea vatră p r i n p ă r ă s i r e a t e r i t o r i u l u i f i f o r m a r e a u n e i a l t e a ş e s ă r i .

97

www.mnir.ro

D a r a c o s t a p r o b l e m e r a m a s e n e c u n o s c u t e , o l t ş l n o i p r e c i z ă r i l e g a t o de' întreg p r o c e s u l e v o l u t i v a l a c e s t e i l o c u i r i , s p e r ă m a f i r e s o l v a t e de v i i ­ toarele cercetări*

N O T E

1 2 3 4 3

a . G Y O R F F Y , A s i r p a d - k o r l m a g y a r o r a z â g torténeté f t f l d r a j z a , B u ­ dapesta, 1962, p . 1 7 3 . Dooumènte p r i v i n d i s t o r i a R o m a n i e i . C , T r a n s i l v a n i a , I , p . 2 6 7 - 2 6 8 . I . D . S U C I U , Monografia M i t r o p o l i e i Banatului, Timişoara, 1977. Sondajele arheologico efectuate l a acest obiectiv e-au desfăşurat pe p a r c u r s u l a n i l o r 1976 ş i 1 9 7 7 . K . H O R E D T , Ceramica slavă d i n T r a n s i l v a n i a , I h S C I V , I I , 1931,2| I . B E R C I U , D e s c o p e r i r i d i n epoca f e u d a l t i m p u r i e f h r a i o n u l A l b a I u l i a , fn M a t e r i a l e , I V , 1957, p . 3 4 3 - 3 5 7 , G H . A N G H E L , N o i d e s c o p e r i r i a r ­ h e o l o g i c e f n legătură c u a ş e z a r e a f e u d a l t i m p u r i e de l a Alba Iulia , f h A p u l u m , V U , p . 4 7 3 - 4 8 0 , T H . N A G L E R , V l n . u l de J o s f h f e u d a U s m u l t i m p u r i u , îh"Apulum" V I U , 1 9 7 1 , p . 3 3 - 3 7 . Moneda a f o s t Identificată d e c e r c e t ă t o r u l O c t a v l a n l U e e o u de l a C a b i ­ n e t u l Numismatic a l A c a d e m i e i R . S . R . , p e n t r u c a r e f i aducem din nou mulţumirile n o a s t r e . N

6

N

FOUILLL'S ARCHEOLOGIQUES DANS L ' E T A B L I S S E M E N T FÉODAL DE B A S S E EPOQUE A U MONASTERE DE BODROG, DÉP.DE ARAD Résumé L e s f o u i l l e s a r c h é o l o g i q u e s e f f e c t u é e s a u m o n a s t è r e de B o d r o g h l ' o c c a s i o n des t r a v a u x do r e s t a u r a t i o n o n t d é v o i l é une phase d ' h a b i ­ tat a p p a r t e n a n t à l a c u l t u r e f é o d a l e de b a s s e - é p o q u e . On a t r o u v e à, l ' I n t é r i e u r de l ' u n i q u e h a b i t a t i o n f o u l l l é o un f o u r dont l a vouto avait été d é t r u i t e p a r l o s f o n d a t i o n d ' u n o autre habitation tardive. L e matériel c é r a m i q u e quo l e s f o u i l l e s o n t m i s à d é c o u v e r t e s môme que l a monuaie d é c o u v e r t e à l ' e x t é r i e u r de l ' h a b i t a t i o n ( é m i s e par L a d i s l a u I 1 0 7 7 - 1 0 9 5 ) , c o n s t i t u e n t l o s éléments p r i n c i p a u x q u i p e r m i t t e t l a d a t a t i o n do c e t é t a b l i s s e m e n t a u c o u r s d u X I I s . e

LEGENDE DES FIGURES ET DES PLANCHES F i g . 1 . - L e Monastère

Bodrog.Estompe du X V I I I 98

www.mnir.ro

e

s.

F l g . 2 . - P l a n do l ' h a b i t a t i o n ( O l ) . P l . I . - P r o f i l s céramiquos du Χ Π s. P l . I I . - F r a g m e n t e c é r a m i q u e s d u Χ Π ° s. P l . I I I . - M a r q u e s do p o t i e r . Θ

99

www.mnir.ro

CERCETĂRI A R H E O L O G I C E L A C E T A T E A TURNU, T U R N U MĂGURELE (JUD. T E L E O R M A N )

de G H . I . C A N T A C U Z I N O

C e t a t e a T u r n u , străjuind u n I m p o r t a n t p u n c t de t r e c e r e poete D u n ă ­ r e , f h a p r o p i e r e a v ă r s ă r i i O l t u l u i , e - a a f l a t - fhoepfhd c u u l t i m i i a n i a l BOC «al X T V - l e a - f h m a i m u l t e rÎnduri f h c e n t r u l e r e n l m e n t e l o r m i l i t a r e l e g a t e de l u p t a p e n t r u a p ă r a r e a T ă r i i Romanes*! de p r i m e j d i a otomană* Căsuţă f n mîinile t u r c i l o r l a s f f r s l t u l c e l u i de a l d o i l e a d e c e n i u a l s e c . a l X V - l e a , atacată f h d i f e r i t e î m p r e j u r ă r i e l u n e o r i r e c u o e r i t ă de d o m n i i r o m â n i , o e t a t e a a r e v e n i t îh etăpfbirea T ă r i i R o m â n e ş t i , împreună c u z o ­ n a Î n c o n j u r ă t o a r e , f h 1 8 2 9 , f i i n d după a c e a s t ă dată d ă r f m a t ă . Ruinele, supuse u n u i c o n t i n u u p r o c e s de d e g r a d a r e , a u a t r a s atenţia l u i A u g u s t T r e b o n i u L a u r i a n , l u i C e z a r B o l l i a c , i a r m a i tîrsdu l u i G r i g o r e T o c i l e s c u * D i f e r i t e f r a g m e n t e a r h i t e c t u r a l o s a u de I n s c r i p ţ i i r o m a n e r e f o l o e l t e f h z i d u r i l e c e t ă ţ i i a u făcut pe a c e s t a d i n urmă s ă presupună c ă a i c i se a f l a c e t a t e a T u r r i e , menţionată î n t r - u n t e x t a l i u l P r o c o p i u s d i n C e e a r e e a ^ , p ă r e r e d e s t u l de răepîhdită ş i înrădăcinată u l t e r i o r , f ă r ă a f i însă unanim acceptată-*. I n p e r i o a d a 1 9 3 6 - 1 9 4 3 e u f o s t e f e c t u a t e l a c e t a t e a T u r n u ample s ă ­ pături a r h e o l o g i c e sub c o n d u c e r e a l u i G r i g o r e F l o r e s c u . I n c u r s u l mai m u l t o r c a m p a n i i a u f o s t d e g a j a t e r u i n e l e s i α f o s t urmărită stratigrafla p r i n t r - o secţiune t r a n s v e r s a l ă . A fost determinat planul fortificaţiei c a r e a v e a l a m i j l o c u n t u r n înconjurat de u n z i d d e Incintă f i de u n şanţ , mărginit d e u n z i d s p r e i n t e r i o r f i o c o n t r a e s c a r p ă spre exterior-fi s - a u obţinut d a t e p r i v i n d c r o n o l o g i a e i . R i d i c a r e a c e t ă ţ i i medievale a f o a t atribuită p e r i o a d e i l u i M i r o e a o e l B ă t r î n , c o n s i d e r î n d u - s e c ă o e t a ­ pă iniţial de c o n s t r u c ţ i e a r d a t a d i n s e c a i I V - l e a e . n . * I n a n u l 1978 a u f o s t î n t r e p r i n s e l a o e t a t e a T u r n u n o i c e r c e t ă r i a r ­ h e o l o g i c e , f n c a d r u l şantierului T u r n u Măgurele , c e r c e t ă r i c o n t i n u a t e f h 1979 f i 1 9 8 0 . P l a n u l s ă p ă t u r i l o r ( f i g . 1 ) a p r e v ă z u t două s e c ţ i u n i a x i a ­ l e o r i e n t a t e n o r d - e u d f i e s t - v e e t ° . S ă p ă t u r i l e a u f o s t îngreunate de apa d i n pihza freatică. F a p t u l că d i n motive o b i e o t l v e , ou toate e f o r t u r i l e de­ p u s e f h t r e i c a m p a n i i s u c c e s i v e , n u s - a p u t u t a t i n g e t a l p a fundaţiei d i f e ­ r i t e l o r z i d u r i , faoe c a u n e l e p r o b l e m e e ă rămînă f h s t a d i u l de ipoteză. O b s e r v a ţ i i l e a t r a t i g r a f i o e e f e c t u a t e p e r m i t totuşi p r e c i z a r e a succesiu­ n i i o r o n o l o g i o e a p r i n c i p a l e l o r etape de c o n s t r u c ţ i e a c e t ă ţ i i T u r n u . C e l m e i d e seamă e l e m e n t a l f o r t i f i c a ţ i e i , de l a c a r e a c e a s t a fi-a l u a t d e a l t f e l f i n u m e l e , e s t e t u r n u l c e n t r a l pe p l a n c i r c u l a r , cu ziduri g r o a s e de o i r c a 3 m , avîhd d i a m e t r a l de 1 7 , 4 0 m l a e x t e r i o r f i 1 1 , 7 5 m f h i n t e r i o r . P a r e m e n t u l aău e x t e r i o r e s t e alcătuit d i n b l o c u r i d e piatră 100

www.mnir.ro

F l f f . 1 . - P l a n u l o a t f t f U T u r n u ( T u r n u Mttguraîe).AatpLmaarea, a a p î t u r l l o r d i n 1978-1979. 101

www.mnir.ro

CETATEA TURNU 1978 S-l-Nord-Profil estic

F i g . 2 ( a - d ) - Cetatea T u r n u . P r o f i l u l r e e t i c e l secţiunii I - n o r d .

www.mnir.ro

www.mnir.ro

www.mnir.ro

LEGEND* I I I |B»MWT rtC£iAc

l-.'l«m.wwn

www.mnir.ro

Κ.°>Η**°ct»«i»t)Π"Μirr,«ot[T^l'***" eu una:

P J * . 3 . -Cetatea Η u r a u . P r o f i l u l Teatic a l aecţiunii I - sud

www.mnir.ro

CETATEA TURNU 1978 S-II Vest profil nordic ;

LEGENDA

O

POMENIM CUMOUH FMNT CEMJSIU GĂLBUI .PGMENUT CU MO» 07

ICfl

URME MORTAR

V'/Λ

rS3

PAMVA GALBU CASTANIU

T

MOCOZ.PIETRE

| ~ „ j MOU07

PAMÎNT QÂLBUKASBkMU

MOLOZ PIETRIŞ,NISIP

fcyfl

FMNT GAIBU NISIPOS

|.'«g»| PIETRIŞ

(

K\\|

E^l

NEJPOS

WMÎNT CENUŞIU CU URME CĂRBUNE

PAMÎNT GALBEN-NE1PQS PAMNT GALBEN

ΓΗΓΓΗΗΙPMM CENUŞIU CU III till URME MOLOZ SI CĂRBUNE

Fig>. 4.-Cetatea T u r n a . P r o f i l u l nordic a l secţiunii Π - r o s t . 107

www.mnir.ro

f t t t u l t e s a u c i o p l i t e , avînd i n t r e e l e p i e t r e de d i m e n s i u n i m i c i s a u o ă r ă m i z i d i s p u s e o r i z o n t a l s a u v e r t i c a l , f h mod n e r e g u l a t «Emplectonul din piatră şi m o r t a r e r e o o n e o l i d a t e u g r i n z i d i s p u s e t r a n s T e r s a l şi pe u n t r a s e u p o l i g o n a l . T u r n u l α e n t r a i eete p r i m u l r i d i c a t d i n t r e . e l e m e n t e l e oomponente a l e c e t ă ţ i i , după oum a u d o v e d i t - o o u o e r t i t u d l n e actualele c e r c e t ă r i ' . Săpătura e - a p u t u t a d i n e i , f n 1979 ş i 1 9 8 0 , pfnă l a 4 m sub a c t u a l u l η ΐ τ β ΐ d i n I n t e r i o r u l I n c i n t e i , adîncime l a o a r e fh vecinătatea t u r n u l u i ( f i g . 4 , f l g . 5 a) ee află u n s t r a t g r o s ou m o r t a r ş i piatră(îh care, l a r e s t de t u r n , e - α g ă s i t şi o mică buootă de l e m n ) . E s t e p r o b a b i l ca s t r a t u l menţionat s ă c o r e s p u n d ă n i r e l u l u l d e c o n s t r u o ţ l e o l t u r n u l u i . Ţ i n f n d seama de c a r a c t e r i s t i c i l e t e r e n u l u i , puţin s t a b i l ş i i n u n d a b i l , nu e s t e e x c l u s c a a c e e t a s ă f i f o s t c o n s o l i d a t o u piloţi de l e m n . Deasupra s t r a t u l u i c u m o r t a r ş i piatră s p a r t ă se află u n s t r a t de n i v e l a r e d i n p ă ­ mfht g a l b e n n i s i p o s , l i p s i t de u r m e a r h e o l o g i c e , g r o s de 1 , 5 0 - 1 , 6 0 m . Amploarea a c e s t o r nivelări - necesare datorită t e r e n u l u i Inundabil - a r e a s ă se r e f l e c t e m a i t f r z i u ş i f h i z v o a r e l i t e r a r e . N i v e l ă r i i 1 se s u p r a ­ pune u n s t r a t de m o r t a r atingîbd g r o s i m e a de 0 , 2 5 m lingă t u r n şi s u b ţ i i n d u - s e pe măsura d e p ă r t ă r i i de a c e s t a , s t r a t I n u ş o a r ă pontă spre e x t e r i o r , c ă r u i a i se poate p r e s u p u n e r o s t u l u n e i i z o l ă r i ş i o o n s o l i d ă r i . A n u m i t e i n d i c i i îngăduie p r e s u p u n e r e a c ă , o o n c o m i t e n t s e u i m e d i a t după r i d i c a r e a t u r n u l u i , a f o s t amenajat şanţul de a p ă r a r e , l a t de peste 6 m , mărginit de u n z i d s p r e i n t e r i o r , c u o o n t r a e s c a r p ă s p r e e x t e r i o r . I n lipse unui r a p o r t s t r a t i g r a f i e d i r e c t , a cărui observare eete impiedi cată de z i d u l de incintă r i d i c a t I n t r e t u r n u l c e n t r a l şl ş a n ţ , putem ţine seama de n i v e l u l de l a c a r e au f o s t c o n s t r u i t e c e l e două ziduri care m ă r g i n e s c şanţul s p r e i n t e r i o r ş i e x t e r i o r (fig. 2/b,c| 5/b,c), nivel c a r e denotă o s u c c e s i u n e imediată I n t r e m o m e n t u l c o n s t r u c ţ i e i turnului ş i a m e n a j a r e a şanţului. Z i d u l d i n s p r e i n t e r i o r a v e a - f n p r i m a s a f a z ă g r o s i m e a de 1,70 - 1 , 9 0 m , p a r a m e n t u l p ă r ţ i i i n t e r i o a r e (păstrat f h p a r ­ t e a de n o r d pfnă l a 1,50 m d e a s u p r a n i v e l u l u i de construoţle) f i i n d c o n ­ s t i t u i t d i n b l o c u r i m i c i de p i a t r ă , s u m a r făţuite s a u c i o p l i t e . Z i d u l de c o n t r a e s c a r p ă , c o n s t r u i t î n t r - o tehnică s i m i l a r ă , a v e a ( f h p a r t e a de est) 1,50 m l ă ţ i m e . T r e b u i e r e m a r c a t ă d e s c o p e r i r e a , l a e x t e r i o r u l zidului de c o n t r a e s c a r p ? ( f n S Π - e s t ) a unui ş i r d e piloţi de l e m n , o u seoţiuhea d r e p t u n g h i u l a r ă , g r o ş i de c i r c a 1 8 x 1 0 c m , bătuţi u n u l lîngă a l t u l , u ş o r î n c l i n a ţ i , o u p a r t e a i n f e r i o a r ă m a i îndepărtată de z i d , oea s u p e r i o a r ă , u ş o r a s c u f i t ă , a f l f h d u - s e l a c i r c a 0 , 5 0 m de a o o s t a ( f l g . 5 / c ) . P o z i ţ i a l o r împiedică s ă c o n s i d e r ă m c ă r e p r e z e n t a u u n element iniţial de f o r t i f i c a r e eau r e s t u r i a l e u n e i f o r t i f i c a ţ i i m a i v e c h i . R o s t u l l o r e r a p r o b a b i l de a c o n s o l i d a t e r e n u l înaintea r i d i c ă r i i z i d u r i l o r ( r e s p e c t i v α amenajării şanţului ş i c o n t r a e s c a r p e i ) . O adînoire α s ă p ă t u r i i o r p e r m i t e obţinerea m a i m u l t o r amănunte p r i v i n d t e h n i c a de r e a l i z a r e a a c e s t u i element al f o r t i f i c a ţ i e i , dovadă de o r i g i n a l i t a t e f h d o m e n i u l c o n s t r u c ţ i i l o r d e f e n s i ­

ve.

După r i d i c a r e a t u r n u l u i ş i a m e n a j a r e a şanţului a f o s t c o n s t r u i t z i ­ d u l de incintă f h p r i m a ea f a z ă . E l a v e a u n t r a s e u a p r o p i a t de cel c i r c u 108

www.mnir.ro

F i f . 5 (a-d) - Catataa Η a r a u . P r o f i l a i nordic a l «acţiunii Π - · « * www.mnir.ro

CETATEA TURNU 197Θ.879 S U E S T , PROFIL NOROC

www.mnir.ro

www.mnir.ro

LEGENDA

LTD

rcrpigrartat

g^pan^

„ mdaz.piatrt

E C ' y f l P o n * * canuşăi granules

ceiujw c u cenuşiu me4ex.carbur* ΡΟπιΗ g&bul 11/à Λ Pălii canusi gronutas eu u r a i γ/'/Λ hit rSS/Λ c u moloz,cărbune C£«23carburia, rnanz, piatra ^ Ţ ^ ^ W n i h t cenuşiu castaniu g r o Pamht c « n u s u dtscnft c u t i t i x a u r m e maiiB.carainidS •

OniIBS!ftcî^u SiS S7=Tjinmtt cenuşiu t = ^ j pnjntntcrt eu ι » n

icarDune^v rat ,ΟΙΠΒΒΙ

Krnht canuşiu cu urm» moloz

Θρ%? οαϊδίΛ Ζ

ţi piatra

ηίβΐρ

·

L ' ' - . M P&mlnt cenuşiu c u p i a t r a

E S 3rPAmint gàlbui nisipos ES3

Lr_~3 P i a t r t , m o l o z

|~^*-|Pjimînţ^raaipo* cu moloz

pigmen-

n i i m

RbnW cenueu eu urm» malax

frrS3 s p a r t acu

rXXNP&iWgO^juHcaruaunisipo» V771 Pàntnt galban

www.mnir.ro

cenuşiu deschis cu nisip moloz. [ / • / 1 Ρα miri cenuşiu gălbui Γ_2έ£1 pigmentat cu moloz Pamlnt cenuşiu pigmcfv tot cu mcîaz-şi uui Dune Piti ri s {// / l Pamlnt gol bui purtat.rar. v ' " pigmeiitul moloz t/lPâmtitaolbui cenuşiu, Τ" /ΛΓΓΤ pqrnanux cu moloz TTT^ft ΡοΊιβ • gSbu ΡΕφο&ιοτ, C u u p q m e n t a t cu carbun* poarta rar pigmentat motoz)

I a r , f i i n d s i t u a t l a o distanţa da 6 , 4 0 - 6 , 6 0 m de t u r n . D i n elevaţia l u i se mai p ă s t r e a z ă f n u n e l e l o c u r i ( s p r e n o r d şi est) porţiuni înalte de 1 , 2 0 1,50 m , c u p a r a m e n t u l d i n b l o c u r i de piatră de d i m e n s i u n i m i o l , e u r e c ­ t u r i l e b i n e c o n t u r a t e . Fundaţia a a e r a lăţită c u 0 , 4 5 - 0 , 6 0 m . N i v e l u l de c o n s t r u c ţ i e a l i n c i n t e i o o r e e p u n d e s t r a t u l u i de m o r t a r s u p r a p u s s t r a t u ­ l u i g r o e de n i v e l a r e d i n pămînt g a l b e n f ă r ă u r m e a r h e o l o g i c e . Aşadar, fn p r i m a aa f a s ă , z i d u l de lnointă a f o a t c o n o t r u i t I m e d i a t după ridica­ rea t u r n u l u i ş i amenajarea nivelării d i n j u r u l l u i ' . Construcţia zidului a f o s t urmată de o nouă n i v e l a r e , c u pămfht g a l b e n n i a i p o e f h c a r o se g ă s e s o s p o r a d i c f r a g m e n t e o e r a m i e e d a t a b i l e f h a d o u a jumătate a eeo. a l x r v - l e a , n i v e l a r e oe s t i n g e o g r o e i m e totală d e 0 , 5 0 - 0 , 7 0 m şi t h c a r e ae p o t d i s t i n g e două s t r a t u r i , s e p a r a t e pe a l o c u r i de o dungă s u b ­ ţire de m o r t a r ( v e n i p r o f i l u l S I n o r d - f l g . 2 ) . D e a s u p r a n i v e l ă r i i menţionate a u f o s t c o n s t r u i t e u n e l e aid u r i , l i p ­ site de fundaţie, a f l a t e l a n o r d de t u r n , a l e c ă r o r r e c t u r i a u f o s t d e s c o ­ p e r i t e în săpăturii u n z i d c u t r a a e u c u r b , a f l a t l a c l r o a 1 , 2 0 m de t u r n , ţesut cu u n a l t u l , o r i e n t a t a p r o x i m a t i v de l a s u d - s u d - e s t l a n o r d - n o r d v e e t , g r o e de c i r c a 0 , 8 0 m , păstrat pînă l a o înălţime d e o i r c a 1 m ( f l g . 2 / a ) . E s t e p o s i b i l o a a c e s t e z i d u r i aă f i f o a t legate de a s i g u r a r e a a c c e ­ sului f h t u r n . N i v e l u l de o ă l c a r e după a m e n a j a r e a i n c i n t e i ae a f l a d e a s u p r a u n u i s t r a t s u ţ i r e o u p i e t r i ş ş i m o r t a r s u p r a p u s n i v e l ă r i l o r c u pămfht g a l b e n mal s u s - m e n ţ i o n a t e . L a v e e t de t u r n a c e s t n i v e l e s t e m a r c a t de r e s t u r i ­ le u n u l p a v a j d i n b o l o v a n i m i c i de r î u , pe u n pat de m o r t a r . Situaţia Btratigrafică d o v e d e ş t e c ă r i d i c a r e a p r i n c i p a t e l o r e l e m e n ­ te componente ale f o r t i f i c a ţ i e i - t u r n u l , şanţul cu z i d u r i l e c a r e f i m ă r ­ g i n e s c , z i d u l de incintă - a a v u t l o c î n t r - o s u c c e s i u n e d e s t u l de etrînsS, p r o b a b i l ca etape e l e a o e l u l a ş p r o c e e de c o n s t r u c ţ i e . Puţinele f r a g m e n ­ te c e r a m i o e găsite f h s t r a t u r i l e de n i v e l a r e c o r e e p u n z ă t o a r e amenajării şanţului ş i z i d u l u i de incintă eînt t o a t e d a t a b i l e f h a d o u a jumătate a see. al X I V - l e a , c e e a oe i m p u n e datarea c o n s t r u c ţ i i l o r menţionate o ă t r e s f î r şltul s e c . e l X T V - l e a . P r i n c i p a l e l e p e r i o e d e de f o l o e i r e a c e t ă ţ i i , p r e c u m şi d i f e r i t e l e transformări s u f e r i t e a u a v u t c a r é s u l t a t d e p u n e r i l e a c u m u l a t e fh I n t e r i o ­ r u l I n c i n t e i . N u m e r o a s e r e s t u r i de c ă r b u n e a f l a t e f h d e p u n e r e a s u p r a ­ pusă p i e t r i ş u l u i c e r e a c o p e r ă s t r a t u r i l e d e n i v e l a r e , l a n o r d de t u r n , reprezintă p r o b a b i l u r m e l e u n u i i n c e n d i u . C f t d e s p r e s t r a t u l gros de piatră ş i m o l o z a f l a t fiu c e a m a i m a r e p a r t e a i n c i n t e i , conţlnîhd m a t e r i ­ ale a r h e o l o g i c e d a t a b i l e l a e f î r ş i t u l s e c a i X T V - l e a - începutul s e c . a l X V - l e a , e l poate f i p u a f h l e g ă t u r i o u I m p o r t a n t e l u c r ă r i de r e f a c e r e a z i d u l u i d e I n c i n t ă . A o e s t a a f o s t d e m o l a t în c e a m a i m a r e p e r t e , p ă a t r î n du-se d i n e l e v a ţ i e n u m a i u n e l e p o r ţ i u n i , înalte de 1 , 2 0 - 1 , 5 0 m , f n p ă r ţ i ­ le de e s t ş i d e n o r d . P r o b a b i l c ă p i a t r a aflată f h f o a r t e m a r e o entitate fa s t r a t u l menţionat e e t e t o c m a i r e z u l t a t u l a c e s t e i d e m o l ă r i . Z i d u l de incintă a f o a t r e f ă c u t i n t e g r a l . S p r e aud ş i v e s t e l se s u ­ prapune r e c t u r i l o r z i d u l u i d e m o l a t , pe c a r e l e î n g l o b e a z ă , f h timp ce 113

www.mnir.ro

• p r o e a t s i n o r d t r a s e u l său e s t e f n t r u c f t v e d i f e r i ţ i i e s i t a p r e e x t e r i o r ou c i r c a 0,73 m l a e s t , r e t r a s apre i n t e r i o r ou c i r c a 0,13 m l a n o r d . I n a c e s t e d i n armă p ă r ţ i r e s t u r i l e v e c h i u l u i a i d s - a u păstrat parţial d e a s u ¬ p r a n i v e l u l u i de c ă l c a r e de l a d a t a d e m o l ă r i i , d o r u r m e l e o a r e p o t f i puse i h legătură o u r e f a c e r e a I n c i n t e i se a u p r a p u n n e m i j l o c i t s t r a t u l u i o u p i a ­ t r ă m a i s u s - m e n ţ i o n a t . D e a c e e a ae poete p r e s u p u n e c ă a c e a s t ă r e f a c e r e n u a a v u t l o o m a l t f r s i u de p r i m a jumătate α s e c o l X V - l e a . Z i d u l de incintă refăaut a r e p a r e m e n t u l d i n b l o c u r i de piatră o l o p l i tă f n t r e c a r e ae află bucăţi m i c i d e piatră s a u cărămidă s p a r t ă . M o r t a r u l f o l o s i t eete c e v a m a i a l a b . Se obeervă g o l u r i l e b f r n e l o r o a r e f i c o n s o l i ­ d a u . Q r o s l m e a z i d u l u i d e p ă ş e a 2 , 5 0 m . S p r e e x t e r i o r se a f l a u m i c i t u r ­ n u r i m a s i v e , a v f h d u n d i a m e t r u d e c i r c a 3 m . P r o b a b i l oă u l t e r i o r r e f a ­ c e r i i l n o l n t e l a f o a t amenajat u n p a v a j de b o l o v a n i m i c i de r f u a l e c ă r u i r e a t u r i e - a u d e s c o p e r i t l a e s t d e t u r n , pe o lăţime d e o i r c a 1 , 3 0 m . î n t r - o etapă m o i t f r z i o , z i d u l de incintă α f o s t îngroşaţi zidăria adăugată l a e x t e r i o r a înglobat ş i m i c i l e t u r n u r i , rezultînd u n p l a n p o l i zonal, i a r grosimea z i d u r i l o r a ajuns a s t f e l l a 4 , 3 0 - 4 , 6 0 m . Zidăria a dăugată a r e f h p a r e m e n t b l o c u r i c i o p l i t e , avîhd î n t r e e l e , p e a l o c u r i , c ă ­ rămizi dispuse v e r t i c a l sau o r i z o n t a l . I m e d i a t după a c e a s t ă s p o r i r e a capacităţii d e f e n s i v e a i n c i n t e i a f o s t r e f ă c u t ş i z i d u l c a r e mărginea l a i n t e r i o r şanţul de a p ă r a r e . N i v e l u l de c o n s t r u c ţ i e a l a c e s t e i r e f a c e r i se s u p r a p u n e n e m i j l o c i t s t r a t u l u i subţire de m o r t a r c o r e s p u n z ă t o r c o n s t r u i r i i z i d ă r i e i adăugate i n c i n t e i (S Π e s t , v e z i f i g . 5 / b ) s a u se află l a p a r t e a s u p e r i o a r ă a u n u i s t r a t de n i v e l a r e de pămfht g a l b e n n i s i p o s c a r e a c o p e r ă fundaţia a m i n t i t e i z i d ă r i i ( S I n o r d , v e z i f i g . 2 / b ) . D a t a r e f a c e r i i menţionate, ţinînd seama de c î t e v a frag­ mente c e r a m i c e g ă s i t e în s t r a t u l de n i v e l a r e a m i n t i t , t r e b u i e c o n s i d e r a t ă mai tîrzie decît s e c a i X V - l e a . Unele i n d i c i i permit presupunerea că şi z i d u l de c o n t r a e s c a r p ă v a f i s u f e r i t t r a n s f o r m ă r i în p a r t e a s u p e r i o a r ă îh a c e l a ş i t i m p . D i n a c e a s t ă etapă de c o n s t r u c ţ i e datează şi i n t r a r e a p r i n z i d u l c a r e mărginea s p r e i n t e r i o r şanţul, aflată f h p a r t e a de e s t - n o r d - e s t a c e t ă ţ i i ş i avîhd o d e s c h i d e r e lată de 2,10 m . D r e p t p r a g , pe c a r e ee s p r i j i n e a u n pad r i d i c ă t o r , a f o s t f o l o s i t un element a r h i t e c t u r a l r o m a n . L a n i v e l u l feţei s u p e r i o a r e a a c e s t u i a , f h d r e p t u l intrării, r e s t u l g r o s i ­ m i i z i d u l u i e r a a c o p e r i t de u n p a v a j d i n l e s p e z i m a r i de p i a t r ă . De r e m a r c a t c ă E v l i a C e l e b i , o a r e a t r e c u t p r i n c e t a t e pe l a 1 6 6 0 , menţionat • în p a r t e a d e r ă s ă r i t α o e t ă ţ l i , f n f a t a u n e i p o r ţ i m i c i de f i e r , se află u n p o d a t î m a t " . U l t i m e l e t r a n s f o r m ă r i s i e f o r t i f i c a ţ i e i afnt r e p r e z e n t a t e de adăugirea u n o r t u r n u r i m a s i v e f h p a r t e a de aud a i n c i n t e i . U n e l e d i n e l e , de d i m e n ­ s i u n i m i c i , a f o a t a l i p i t s i d u l u i de incintă f h p a r t e a d e a u d . A l d o i l e a , c u p l a n u l r e c t a n g u l a r , a v f h d p a r e m e n ta l d i n b l o c u r i f o a r t e m o r i d e p i a t r ă f ă tuită, întărită e u b î r n e d i s p u s e l a i n t e r v a l e r e g u l a t e , a f o a t a l i p i t la e x t e r i o r u l s i d u l u i de i n c i n t ă , f h p a r t e a d e n o r d - v e e t . S e m a i p ă s t r e a z ă primele trepte ale unei s c ă r i oare a s i g u r a aoceaul l a un n i v e l superior. A l t e t r a n s f o r m ă r i a u f o a t aduae l n o l n t e l f h p a r t e a e i de v e s t . P r o b a b i l c i 1 0

114

www.mnir.ro

F i g . 6.-Cetatea T u r n a . Fragmenta ceramice deeeoperite fn depunerile ooreepunsatoare ridicării s i p r i m e i perioade de de foloeire a o etăţii. 1-3i oeromlcă smălţuită | 4 - 6 1 ceramică neemălţuită . TI 5

www.mnir.ro

anumite l u c r ă r i ΤΟΓ f i f o n i e f e c t u a t e s i l a t u r n u l c e n t r a l , după cum laaă eă p r e a u p u n e m a e p e c t u l p a r a m e n t u l u i său» D i n t r - o p e r i o a d ă tf r a i e dateaaă r e e t u r i de c a n a l i n a r e d e s o o p e r i t e l a eud de t u r n . I n s ă p ă t u r i l e d i n 1978 f i 1979 a u f o a t d e a o o p e r i t e l a c e t a t e a T u r n u u n număr fhaemnat de p r o i e o t i l e . d i n piatră s i f l e r . de d i m e n e i u n l r a r l a t e i o e l e d i n piatră o u d i a m e t r u l de 15 o m , 1 0 - 1 2 o m , 7 - 8 om^eau m i c i , o u d i a m e t r u l de 4 o m , i a r o e l e d i n f i e r o u d i a m e t r u l de 11 om s a u 6 - 7 o m . D i n t r e o b i e c t e l e de f i e r , o e l e m a l multe ae a f l a u î n t r - o s t a r e de o o n eerrere precară. C e r a m i c a d e s c o p e r i t ă î n t r - o c a n t i t a t e d e s t u l de i m p o r t a n t ă , a c o p e r ă cronologic perioada s e o . X I V - X I X , lipsind ou desărîrslre orice mate­ r i a l e m a i r e c h i . F r a g m e n t e l e de Tase aparţin atît c e r a m i c i i nesmălţult e , o f t s i c e r a m i c i i amăltulte. I n d e p u n e r i l e l e g a t e de r i d i c a r e a s i de p r i m a p e r i o a d ă de u t i l i z a r e a cetăţii a u f o a t d e s c o p e r i t e f r a g m e n t e de oăni o u g u r a înaltă ( f l g . 6 / 4 , 5 ) f h f o r m e asemănătoare c e l o r d o c u m e n t a ­ t e l a C o c o n i , Z i m n i c e a s i f h a l t e a ş e z ă r i c o n t e m p o r a n e d i n Cîmpla Ro­ mână, c i t e r a f r a g m e n t e d e c o r a t e c u i n c i z i i pe buză s i pe p a r t e a s u p e r i ­ o a r ă a c o r p u l u i ( f l g . 6 / 6 ) , f r a g m e n t e de o ă n i p a r t i a l smălţuite ( f i g . 6 / 2 ) , d e f a r f u r i i eau s t r ă c h i n i c u smalţ de c u l o a r e r o r d e ( f i g . 6 / 3 ) s a u frag­ mente d e o o r a t e o u s g r a f f i t o ( f i g . 6 / l ) , toate databile l a afîrşitul s e c . a l X T V - l e a ş i f n p r i m a p a r t e a veacului, următor. A u foat găaite ş i frag­ mentele u n o r r a s e î n t r e g i b i l o , d a t a b i l e în p e r i o a d a m a i t f r z l e de f o i o a i r e a cetăţii. I n s ă p ă t u r i a u f o a t acoaae l a i r e a l ă n u m e r o a s e c ă r ă m i z i fragmen­ t a r e , de d i f e r i t e mărimi, p r e c u m ş i f r a g m e n t e de o l a n e , o u o a r e e r a fe­ r e l i i t u r n u l îh p e r i o a d e l e m a i t î r z i i . A s t f e l f i d e s c r i e ş i E r l i a C e l e b i l a mijlooul eec.al χ ν Π - l e a . 1 1

R e c e n t e l e săpături a u p e r m i s o m a i bună c u n o a ş t e r e a oetăţli T u r ­ n u d i n p u n c t de v e d e r e c r o n o l o g i c , a l e r o l u ţ i e i e t a p e l o r de c o n s t r u c ţ i e · N u e x i s t ă n i c i u n element c a r e să poată d o r e d i existenţa pe a c e s t l o o e r r e u n e i fortifioaţii d i n epoca romană. P r i m u l a t r a t , g r o s , de n i r e l a r e , eete c u t o t u l l i p s i t de m a t e r i a l e a r h e o l o g i c e , i a r cele m a i r e c h i frag­ mente o e r a m i e e d e s c o p e r i t e s f n t f h e x c l u s i v i t a t e m e d i e r a l e , d a t a b i l e l a putut sfîrşitul s e c a i X T V - l e a . Piesele a r h i t e o t u r a l e romane c a r e c u duce - în s e a o l u l t r e o u t - l a p r e s u p u n e r e a l o c a l i s ă r i i a i c i a cetăţii T u r r l s , sînt t o a t e r e f o l o s i t e , aduse d i n a l t e l o c u r i , în e t a p e m a i t i r z i i de existenţă a c e t ă ţ i i . O b s e r r a ţ i i l e e t r a t l g r a f i c e d o r e d e s o c ă p r i m e l e ş i o e l e m a i de seamă elemente e l e f o r t i f i c a ţ i e i a u f o a t o o n a t r u i t e f h u l t i m e ­ le d e c e n i i a l e B e c a l X T V - l e a . I z v o a r e l e e o r i s e atestă rolul cetăţii T u r n u f n c u r s u l l u p t e l o r a n t i o t o m a n e p u r t a t e l a Dunăre în timpul Iul M l r c e a o e l B ă t r f h * . D a t e l e a r h e o l o g i o e î n d r e p t ă ţ e s c p u n e r e a în l e g ă ­ tură a r i d i c ă r i i f o r t i f i c a ţ i e i c u n e c e s i t a t e a a p ă r ă r i i T ă r i i Româneşti de p r i m e j d i a e x p a n e i u n i i otomane l a affrşitul B e c a l X T V - l e a . 2

î n c e r c înd e t a b i l i r e a u n e i c r o n o l o g i i a b s o l u t e , u l t i m e l e d e c e n i i ale s e o . a l X T V - l e a p o t f i c o n s i d e r a t * oa r e p r e z e n t f n d m o m e n t u l c o n s t r u c ţ i e i 116

www.mnir.ro

t u r n u l u i , f o n t u l u i do a p ă r a r e f i s i d u l u i de incintă În p r i m a a a r a s ă . R e ­ f a c e r e a i n c i n t e i , o a u r m a r e a u n o r d i s t r u g e r i c a u s a t e p r o b a b i l de ac­ ţiuni m i l i t a r e , ae p o a t e p r e s u p u n e a ee f i p r o d u s f i e o a u r m a r e a lupte­ l o r d i n ultimul deoeniu a l eeo.al X I V - l e a ( o Inaoriptie descoperită f n c u r s u l T e o b i l o r s ă p ă t u r i mentloneasă o " Î n n o i r e ? a c e t ă ţ i i f u t i m p u l s u l ­ t a n u l u i B a i a z i d Ifldfrîm, p r i n a n i i 1 3 9 7 - 1 3 9 8 ^ f i e m a i o u r f n d după l u a r e a c e t ă ţ i i de c ă t r e t u r c i , l a s f f r ş l t u l c e l u i d e a l d o i l e a deceniu e l s e c . a l X V - l e a . Cft despre celelalte transformări - întărirea sidului de i n c i n t ă , adăugarea t u r n u r i l o r d i n p a r t e a de aud e t c . - , e l e sînt ulteri­ o a r e s e c a i X V - l e a , f i i n d e f e c t u a t e f n s c o p u l î n t ă r i r i i oapaeltătli d e f e n ­ sive a cetăţii f n condiţiile f o l o s i r i i f n a a e d l u a a r m e l o r de f o c Rămîne îh s a r c i n a v i i t o a r e l o r o e r c e t ă r i o b ţ i n e r e a u n o r date m a i p r e c i s e a s u p r a c r o n o l o g i e i f o r t i f i c a ţ i e i , a m e i m u l t o r amănunte privind t e h n i c a de c o n s t r u c ţ i e , p r e c u m ş l p l a n i m e t r i a exaotă a e l e m e n t e l o r c o m ­ ponente a l e o e t ă ţ l i T u r n u . 1

N O T E 1 2 3

4 5

6

7

8

G R . T O C I L E S C U , Monumente e p i g r a f i c e f i s c u l p t u r a l e , I , B u o u r e f t i , 1903, p.248-249. P R O C O P I U S D I N C E S A R E E A , De b e l l o g o t h l c o , Υ Π , 1 4 , 3 1 - 3 4 , fn Fontes Hlstoriae Daco-Romanae, Π, B u o u r e f t i , 1970, p.443-443. G R . F L O R E S C U , a u t o r u l p r i m e l o r săpături s i s t e m a t i c e l a Turnu,nu a c c e p t ă a c e a s t ă a t r i b u i r e ( C e t a t e a T u r n u , f h R I R , X V , 1 9 4 5 , Γ / , ρ . 432 f i u r m . ) . In problema localizării T u r r i s - u l u i , v e z i f i A . A . B o l ş a c o v G h i m p u , L a l o c a l i s a t i o n de l a f o r t e r e s s e T u r r i s , f n R E S E E , V 1 I , 1 9 6 9 , n r . 4 , p.686-690. G R . F L O R E S C U , o p . c i t . , p.432-464. Cercetări efectuate d i n fondurile C . J . C . E . S . T e l e o r m a n f i conduse de a u t o r u l a c e s t o r r înd u r i . P e n t r u p r o b l e m e de a r h i t e c t u r ă , a r h . A n i f o a r a S i o n . D i n o o l e c t l v u l de c e r c e t a r e a m a l făout p a r t e O . G î s can. S e c ţ i u n e a orientată n o r d - s u d , S I , a depăşit f o n t u l de a p ă r a r e , c e l e două segmente a l e e i măeurîhd - de l a t u r n u l c e n t r a l - 30 m a p r e nozd (S I - n o r d ) f i 4 0 m s p r e s u d ( S I - s u d ) . S e c ţ i u n e a orientată e s t - v e s t , S I I , a f o a t prelungită f h 1979 s p r e e s t o u 15 m d i n c o l o de f a n t u l d e apărare. G R . F L O R E S C U c o n s i d e r a , după v e c h i l e s ă p ă t u r i , c ă t u r n u l central a r f i f o a t r i d i c a t după 1418 ( o p . c i t . , p . 4 5 4 ) , i m p r e s i e c a r e ee e x p l i c ă p r i n e x i s t e n t a u n o r i n t e r v e n ţ i i t i r z i i , a l e o ă r o r u r m e eînt v i z i b i l e îh p a ra m a n t u l a c e s t u i t u r n . Ş t i r i d e s p r e aoeaată n i v e l a r e a v e a u aă f i e c o n s e m n a t e , ou peste două s e c o l e f i jumătate m a i t f r n l u , de E v l i a C e l e b l , o a r e f ă o e a însă e r o r i p r i v i n d d a t a a i Î m p r e j u r ă r i l e o o s t r u c t i e i . E l menţiona c ă " f i i n d un l o c f o a r t e mlăftlnoa f i p l i n de b ă l t o a c e , t o a t e r a i a l e l e , p r e c u m ş i t o a 117

www.mnir.ro

t i o a s t e a a u c ă r a t o u s u t o do m i i de s a c i o i c u t r a i s t e , pămfnt s i a l t e l u c r u r i , de a u u m p l u t pfnă l a gură a c e a mlaştină * ( C ă l ă t o r i s t r ă i n i d e s p r e ţ ă r i l e r o m â n e , r o l . V I , B u c u r e ş t i , 1978, p . 7 0 5 ) . G R . F L O R E S C U a c o n s i d e r a t a c e a s t ă primă f e s ă de c o n s t r u c ţ i e a i n ­ c i n t e i c a d a t f n d d i n e p o c a romană t î r z i e , d i n s e c I V e . n . ( o p . c i t . , p . 454), c o n f u z i e datorată f a p t u l u i oă s t r a t u l de n i v e l a r e c u pămfnt g a l ­ b e n , fa condiţiile fn c a r e v e c h i l e săpături nu e-au putut adfhci mal m u l t , a p u t u t f i c o n s i d e r a t pămfnt v i u , i a r p u t i n e l e f r a g m e n t e c e r a m i ­ c e c a r e v o r f i f o e t g ă s i t e d e a s u p r a n i v e l u l u i de c o n s t r u c ţ i e a l s i d u l u i r e e p e c t l v , f r a g m e n t e a t i p i c e , d i n pastă c ă r ă m i z i e , p u t e a u f i c o n s i d e ­ r a t e de f a c t u r ă r o m a n ă , f h t r - o v r e m e c f h d c e r a m i c a medievală era m a l puţin c u n o s c u t ă . Călători străini, V I , p . 7 0 5 . Ibidom. H u r m u z a k i 1-2, p . 395 , 4 6 0 | v e z i P . P . P A N A I T E S C U , Mlroea cel Bătrfn, Bucureşti, 1944, p . 2 3 8 - 2 4 1 , 2 5 7 , 2 7 5 . H.CHTRCĂ ş i C . B Ă L A N , O i n s c r i p ţ i e d i n 1 3 9 7 - 1 3 9 8 privitoare le stăpfnirea turcească l e T u r n u , f h S M I M , I I I , 1959, p . 359-364. 1

9

10 11 12 13

R E C H E R C H E S ARCHÉOLOGIQUES D A N S L A F O R T E R E S S E DE TURNU, TURNU MĂGURELE,DEP.DE TELEORMAN. Résumé L u f o r t o r o s s o do T u r u u ultuéo tout p r o s do l ' o i i i b o u c h t ' r o d u l ' O i t dans lo D a n u b e , ά été i n v e s t i t u r e systématiquement p o u r I n p r e m i a r o f o i s o n 1936-1943 p a r G r . F l o r o s c u q u i a déterminé lo p l a n do l a f o r t i ­ f i c a t i o n o t d e l a s t r a t i g r a p h i o o n vue d ' é t a b l i r une n o u v o l l o chrono­ l o g i e E n 1978 et a u x a n s s u i v a n t s o n t été e n t r e p r i s e s d e s r e c h e r c h e s a r c h é o l o g i q u e s n o u v e l l e s . L e s f o u i l l e s étaient r e n d u e s d i f f i c i l e s α c a u s o de l ' e a u p r o v e n a n t do l a nappo phréatiquo mais o n a r é u s s i d ' o b t e n i r c o r t o i n c s p r é c i s i o n s c o n c e r n a n t l a s u c c e s s i o n c h r o n o l o g i q u e des p r i n ­ c i p a l e s é t a p e s do c o n s t r u c t i o n do l a f o r t e r e s s e L a p r e m i e r o b a t i o do t o u s l o s élémonts do l a f o r t i f i c a t i o n α été la tour c e n t r a l e Àpr&s l ' é d i f i c a t i o n do c e l l e - c i o n a nivelé l o t e r r a i n a v e c do l a t e r r o j a u n e s t é r i l e c o u v o r t o d ' u n o couche cb m o r t i e r . P r o b a b l c m o n t e n mômo temps ou p o u a p r è s l ' é d i f i c a t i o n de l a t o u r a été aménagée a u s s i l a d o u v e , q u i d é p a s s a i t 6 m o n l a r g e u r ot qui confinait à l'intérieur avec le mur pourvu d'une contrescarpe a l'extérieur. A l ' o x t é r i o u r de l a d o r n i e r o ont été d é c o u v e r t s q u o l q u n s p i l o t s o n b o i s b a t t u s l ' u n a c ô t e do l ' a u t r e , d o n t lo r ô l e était p c u t - G t r o c o l u l de c o n s o l l d o r l o t e r r a i n a v a n t l o s t r a v a u x do c o n s t r u c t i o n . A p r e s l ' é l e v e m e n t d u t o r r a i n ot l'aménagement de l a d o u v e , α étl" 1

118

www.mnir.ro

b u t i l o m u r d ' o n e o i n t o s u r u n tracé c i r c u l a i r e o t situé h a p p r o x l m a t l vomont 6 , 6 0 m do l a t o u r , c o n s t r u c t i o n s u i v i o p a r u n nouveau nivoHo­ mo nt d u t o r r a l n . L ' é l o v e m o n t dos p r i n c i p a u x éléments do l a f o r t i f i c a t i o n s ' e s t d é r o u l é dans uno s o r r é c s u c c e s s i o n , p r o b a b l o m o n t commo étapes du memo p r o c o s s u s do c o n s t r u c t i o n . L o m u r d ' o n c o i n t e a été démoli ultérieurement et r e f a i t i n t é g r a l e ­ m e n t . I l était p o u r v u λ l ' e x t é r i e u r do p e t i t o s t o u r s m a s s i v e s en h é ­ m i c y c l e . P l u s t a r d l o môme m u r a é t é g r o s s i jusqu'à 4 , 6 0 m on a c q u o r a n t un p l a n p o l y g o n a l . On a r e f a i t a u s e i l o m u r q u i l i m i t a i t v e r s l ' i n t é r i e u r l a douvo et posslblemont l a c o n t r o s c a r p e a u s s i . Do e c t t o étape date l ' o n t r é o qui était située a l ' e s t - n o r d - o s t de l a f o r t e r e s s e o t d o n t l e s e u i l était f a i t d ' u n élémont a r c h i t o c t o n l q u o r o m a i n r é u t i l i s é . L o s d e r n i e r s travaux i m p o r t a n t s sont c e u x r e p r é s e n t é s p a r l ' a d j o i n t o m o n t de quelques t o u r s m a s s i v e s au sud d o l ' c n c o l n l o e t a u s s i c e r t a i n o s m o d i f i c a t i o n s souffertos p a r le mur d ' e n c o i n t e α l ' o u e s t ot p a r l a t o u r c e n t r a l e . I l n ' y - a a u c u n i n d i c e c o n c e r n a n t l ' o x i s t o n c o ' s u r l o s Houx d ' u n o f o r t o r o s s o r o m a i r o t e l quo l e s a n c i e n s c h o r c h o u r s s u p p o s a i e n t . Les matériaux do c o n s t r u c t i o n r o m a i n s y d é c o u v e r t s , r é u t i l i s é s d u r a n t lo Moyen A g o p r o v i e n n e n t tous d ' a u t r o s p i n c e s » L o s plus v l o u x m a t é r i ­ aux a r c h é o l o g i q u e s y d é c o u v e r t s pou vont ê t r e d a t é s pendant l a d a r n i e r e p a r t i e d u X I V ° s i o c l o . L e s r e c h o r e b o s a r c h é o l o g i q u e s nous a u t o r i s o n t do m e t t r a e n l i a i s o n l a r é a l i s a t i o n do l a f o r t o r o s s o avoc l a n é ­ c e s s i t é do d é f o n d r o l a V a l n c h l o d u d n n g o r r o p r é n o n t é p n r l'oxpnnnlou ottornana Κ l u f i n d u X I V ° s l o c l o .

LEGENDE DES FIGURES F l g . 1 . - P l a n do l a f o r t e r e s s e de T u r n u ( T u r n u M S g u r o l c ) . L ' o m p l a c o m o n t d e s f o u i l l e s do 1 9 7 8 - 1 9 7 9 . F l g . 2 . - ( a - d ) - L a f o r t e r e s s e de T u r n u . P r o f i l o u e s t de l a s e c t i o n I - n o r d . F i g . 3 . - L a f o r t e r e s s e do T u r n u . P r o f i l o u o s t do l a s o c t i o n I - s u d . F i g . 4 . - L a f o r t o r o s s o de T u r n u . P r o f i l n o r d do l a s o c t i o n Π - o u o s t . F i g . 5 ( α - d ) - L a f o r t o r o s s o do T u r n u . P r o f i l n o r d de l a s o c t i o n I I - e s t . F l g . 6 . - L a f o r t o r o s s o de T u r n u . F r n g m o n t s c é r a m l q u o s d é c o u v e r t s d o n s l e s sédiments q u i c o r r e s p o n d a n t a l ' é d i f i c a t i o n et α l a p r e m i e r o période d ' u t i l i s a t i o n d e l à f o r t e r o s s e . 1 - 3 1 céramique é m a i l ­ lée | 4 - 6 i céramiquo non-émailléo.

119

www.mnir.ro

CERCETĂRI A R H E O L O G I C E I N A N U L 1979 L A PIUA P E T R I (ORAŞUL D E F L O C I ) , COMUNA G I U R G E N I , JUD. IALOMIŢA d e d r . L U C I A N OTITES C U , R A D U L U N G U , T E O D O R P A P A S I MA , P E T R E V L Â D I L Ă , VENERA RÂDULESCU f i A N C A PAUNESCU C M d e a 9-a c o m p a n i e a r h e o l o g i o ă da pa suprafaţa o o n t r o l a i a r b a a au­ r o a i â n e e o O r a f u i d a F l o o i s - a d e s f ă ş u r a t f a I n t e r v a l u l 19 I u l i e - 15 g u s t 1979» o e r o e t a r l l e f i i n d e f e c t u a t e , o a f i f h a n i i a n t e r i o r i , f n t r - o c o ­ l a b o r a r e p e r f e c ţ i , de un oolectlv de I a Muzeul de I s t o r i e a l R . S . R o m â ­ n i a f i de l a M u z e u l d e i s t o r i e d i n C ă l ă r a ş i , f n t r u o f t r e z u l t a t e l e c e r c e t ă ­ r i l o r a n t e r i o a r e sfnt deja publloate l a această o r ă (fh Ceroetări a r h e o l o ­ g i c e , M u z e u l d e I s t o r i e a l R . S . România, ΓΠ, D u c u r e f t i , 1 9 7 9 , p. 1 9 9 ¬ 2 4 5 ) , vom présenta d i r e c t f i succint rezultatele săpăturilor ultimei c a m ­ panii efectuate f n continuarea c e l o r precedente f h t r e i sectoare distincte f i anume ι I e e c t o r u l „ M ă n ă s t i r e " ( b i s e r i c a n r . 1 ) f Π e e c t o r u l l o c u i n ţ e | ΓΠ s e c t o r u l b i s e r i c a n r . 2 . d r . Lucian Chiteacu

#

*

I . f h o a d r u l c a m p a n i e i a r h e o l o g i c e d i n v a r a a n u l u i 1979 a u o o n t i n u a t săpăturile f h punctul „Mănăstire". S - a avut £ j r e d a r e c e r c e t a r e a e x h a ­ ustivă a b i s e r i c i i d o z v e l i t e f h c e a m e i m a r e p a r t e f h c ă d i n t i m p u l c a m p a ­ n i i l o r a n t e r i o a r e f i p r i n d e r e a l i m i t e i v e s t i c e a n e c r o p o l e i medievale c e Înconjura monumentul» F ă r ă a i n t r a f h d e t a l i i t e h n i c e ^ , menţionam o ă b i s e r i c a e e t e d e p l a n d r e p t u n g h i u l a r , c u o elngură navă, compusă d i n p r o n a o s , naos f i a l t a r ( f l g . 1 )j d i m e n s i u n i l e l a e x t o r i o r a f h t d o 19 χ 8 m . P r i m a f a z ă de c o n ­ s t r u c ţ i e , r e a l i z a t ă d i n b o l o v a n i d a p i a t r ă uniţi o u m o r t a r , s e d a t e a z ă l a cumpăna s e c . X V - X V I . B i s e r i c i i r e c o n s t r u i t e f h f h t r e g l m e d i n c ă r ă m i d ă f h p r i m a jumătate a e e c . a l Χ ν Π - l e a 1 s - a adăugat a t u n c i u n p r i d v o r c a r e lungea monumentul c u fhcă 4 m . f n v e d e r e a c e r c e t ă r i i f h întregime a p r i d v o r u l u i f n jumătatea de n o r d a a c e s t u i a a - a t r a s a t suprafaţa Wl (5 x 2 , 5 m ) . De l a n i v e l u l a c t u a l a l fundaţiei f i pfnă l a 0 , 7 8 m a d î n c i m e , e f h d a apărut s o l u l v i u , a n f o s t d e s c o p e r i t e 7 m o r m i n t e . D i n t r e a c e s t e a , o atenţie s p e c i a l ă merită M i 29 » d i n o a r e M m a i p ă s t r e a z ă t i b i i l e f i c r a n i u l (de f e m e i e ? ) , s u p r a p u s de a l d u l d e n o r d a l fundaţiei I n i t i a l e a b l a a r i o i i . E l e m e n t e l e d e Inventar ( p a n d a n t i v e , 1 i n e l o c t o g o n a l d e b r o n n a u z i t ) c a r e 11 a p a r ţ i n c o n s t i t u i e t e r m e n u l p o e t quem p e n t r u d a t a r e a p r i m e i f a n e d e c o n s t r u o ţ l e f i vor 120

www.mnir.ro

putea v e r i f i o a încadrare», c r o n o l o g i c ă p r o p u s ă a n t e r i o r . A l t o t r e i m o r ­ minte s f n t r e f n h u m ă r l . D i n t r e a c e s t e a . M i ^ g , o reînhumare ooleotiTă, p r i n numărul a e r e de t i f l a f i o l a n e f r a g m e n t a r e g ă s i t e , a r putea fi a t r i b u i t u n o r e ă l u g ă r l aeu p r e o t1 . M a j o r i t a t e a m o r m i n t e l o r d i n p r o n a o s premiata' e l e m e n t e de i n r e n t a r d i n b r o n a ι p e n d a n t l r e , o e r c e l o o t o g o n a l l , oopoi, bumbi, i n e l e . t n a c e e a ş i euprafa(ă, l a a p r o z l m a t l T 0 , 1 3 - 0 , 2 9 m a d î n c i m e , spre m i j l o c u l p r o n a o s u l u i , a f o a t d e a r e l i t u n f r a g m e n t de p a r a j de cărămizi legate ou m o r t a r . Nesealaat f n campaniile a n t e r i o a r e , a f o s t probabil d e z a f e c t a t de l o c u i t o r i i d i n s a t e l e a p r o p i a t e f h c ă u t a r e de material de oonstruotle. P e n t r u d e s r e l l r e a completă a p r i d r o r u l u l a f o s t t r a s a t ă pe d i r e o t i a z i d u r i l o r suprafaţa W ( 8 , 5 5 χ 5 m ) . Săpătura a făcut p o s i b i l ă p r i n d e r e a l a t u r i l o r de r e s t s i nordt b o l o r a n i prinşi c u m o r t a r . Z i d u l pridrorulul, lnelusir peretele despărţitor d i n t r e pronaos ş l p r l d r o r , este aşezat pe un p a t de moloz a m e s t e c a t o u c ă r ă m i d ă , g r o s d e 0 , 3 5 - 0 , 5 5 m . L a m i j l o ­ c u l distantei d i n t r e oele două l a t u r i m i c i a l e fnoăperii am s u r p r i n s o so nă neregulată d i n piatră f i m o r t a r , l u c r u o a r e n e - a c o n d u s la ldeea e x i s t e n t e i u n e i o ă i de a c e e a f h b i s e r l o ă , f i e a u n e i dărfmături d i n latu­ r a de r e s t a p r i d r o r u l u l . Tn s f f r f i t , f h t r e 0 , 4 8 - 1 , 1 5 m , î n t r - o a r g i l ă macropollcă,dificilă p e n t r u o b s e r r a t l i s t r a t l g r a f l c e . a m d e s c o p e r i t u n număr de 12 m o r m i n t e . Două d i n t r e e l e datează d i n t r - o p e r i o a d ă a n t e r i o a r ă r e z i d i r l i biseri c i l i Mi j o f i Mţ _ _ , a u p r a p u s e do p a t u l de m o l o s a l p r i d r o r u l u l . Restul fhbumărllnr p r o v i n d i n două eau t r e i etape e u c c e s i r e d e fnmormfhtare , p o s t e r i o a r e r e f a c e r i i m o n u m e n t u l u i t m o r m i n t e l e 140 f i 142 a r constitui u l t i m a fană ( 0 , 4 8 m) J m o r m i n t e l e 1 4 3 , 1 4 5 , 1 4 7 , 151 f l 151a ( 0 , 5 5 0 , 6 6 m ) , Mţ47 f i i n d s u p r a p u s d e Mj 42 f M* 54 ( 0 , 8 0 m ) , c a r e e s t e su­ p r a p u s de Mi45, o primă f e s ă . D i n t r e a c e s t e m o r m i n t e , M«43 p o ­ sedă s u b c r a n i u u n p a t de c ă r ă m i z i f i c a i n r e n t a r u n f l r a g de mătănii de s t i c l ă . A p a r ţ i n e , f ă r ă Î n d o i a l ă , u n u l p r e o t . M o r m f n t u l 153 e e t e a l unei f e m e i o u u n c o p i l pe p i e p t . R e s t u l m o r m i n t e l o r s f n t refnhumări . I n r e n t a r u l m o r ţ i l o r d i n p r l d r o r e e t e d e s t u l d e bogat 1 i n e l e d e b r o n z f1 a r g i n t , c o p c i d e b r o n z , b u m b i de m e t a l f i o a , monede f r a g m e n t a r e , mătănii d e s t i c l ă . 2

P e n t r u d e l i m i t a r e a l a t u r i i r e s t l c e a n e c r o p o l e i m e d i e r a l e a f oa t. trasată îh c o n t i n u a r e a a x u l u i b i s e r i c i i s e c ţ i u n e a X X I X (40 χ 1,5 m ) . S u r ­ p r i n d e r e a u n e i î n g r ă m ă d i r i de p i e t r e s p r e capătul e s t i c a l secţiunii a Impus t r a s a r e a u n o r c a s e t e l a t e r a l e s p r e n o r d f i s u d . A e t f e l a f o s t p o ­ sibilă d e s r e l i r e a u n u l p a r a j l a e x t e r i o r u l b l a e r l o l i , pe lungimea l a t u r i i d e r e s t . P e o bună porţiune p a r a j n l de p i è t r e e s t e î n c a s t r a t într-un s o l a r g i l o a , apărut p a r t i a l î n c ă d i n eăpătura c a m p a n i e i 1 9 7 7 . L i ­ mita Tostică a n e c r o p o l e i so a f l ă l a a p r o x i m a t l r 22 m de p r l d r o r u l b l e e r l o i i . D l n t r - u n număr d e 12 m o r m i n t e , 6 aparţin u n o r c o p i i (M431, 432 , 134, 1 3 5 , 1 3 6 , 1 4 1 ) . I n r e n t a r u l a c e s t o r a din urmă e s t e asemănător t s u r g e l é d e s t i c l ă , monede de b r o n z f i a r g i n t , din n e f e r i c i r e ilizibile, 121

www.mnir.ro

O 1 2 3m

Flf

1

P U n n l MntrriftH u r i ilfn • • n l m i i l J i f g n i i l l i * " Fled.

www.mnir.ro

d e l à . OxmaiiL ém

Inele, e « r e « l . D i n r e s t u l mormintelor atrage atenţie Mi 49· de adult, s u ­ prapus de parajul e x t e r i o r a l b i s e r i c i i . tn o a r o u r i l e 9-10 ale euprafeţei X X I X , l a adfhclmoa de 0,20-0,30 01, t h pastă oătre eat, au apărut r e c t u r i l e unei oonstruoţii d r e p t u n ­ ghiulare ( a p r o x . 2,90 χ 2 m ) , ou podea de eârămlsl legate oa pămfnt . ta oarourile 12-13, l a 0,77 si adfhoime, a foat descoperită vatra p i e t r i ­ ficată a unui ouptor de redus p l a i r a de r a r . t h sffrşlt, de l a aproxima t i r 20-22 m r e s t de bleerioă, solul dorine a l u r l o n a r , de depunere,diferea ţa de n i r e l pe secţiune pe ultimii 20 de m e t r i f i i n d de 1 m . Credem oă săpăturile d i n campasla analul 1979 au reuşit aă o l a r i fioe, măcar p a r t i a l , unele probleme. Mai f n t f l , t h fana de refacere de l a fnoeputul s e e . a l XVTMea, planul b i s e r l o l i a foat prelungit eu un p r l d r o r de olrămlnl aşesate pe o fundaţie de piatră on pat de molos. Faptul eă numai p r l d r o r u l şi peretele despăr­ ţitor d i n t r e pronaos ş i p r l d r o r posedă pat de molos ne face aă p r e s u p u aem oă t h fesa de refacere a fost r e c o n s t r u i t t h Întregime şi peretele fh oausă (deci ş l fundaţia l u i ) . R e f a c e r i i b i s e r i c i i f i aparţine, credem, şl un paraj i n t e r i o r (surprins f h pronaos) de oărămidă prinsă o u m o r t a r , t n prirlnţa p a r a j ului de piatră e x t e r i o r , adăugat de asemenea f n fasa de refacere a monumentului, analogii fat finim l a b i s e r i c a de plan dreptun­ ghiular de l a Bradu-Busău, datată f h sec. a l X V I - l e a ^ . Limita restioă a necropolei se afla l a aproxlmatlr 22 m de aidul b i s e r l o l i . Faptul c ă o bună parte d i n mormintele apărute f n aceast ă parte aparţin din punct de r e d o r e antropologio unor c o p i l , u n i i de rfrstă foarte mică, a r putea f i explicat f n mai multe moduri 1 p r i n t r - o simplă fntfmplare, f i e p r i n îngroparea intenţionată f n aoeastă sonă. f n aoest a l doilea cea, f n măsura f n c a r e îngropările am TOT d o r e d i simultane ( i n renteru l sugerează acest l u c r u ) , gîhdul ne poartă l a nenumăratele m o l i ­ me oare a-au abătut asupra Ţării Romaneşti f h deoureul see. XVI*> XVTfJT. Interesant d i n acest punct de r e d o r e n i se pare un document din 1566 (reluat f n 1567 ş l 1570) de întărire a unei părţi de moşie l a Blagodeşti, localitate oare a făcut mult timp parte d i n 00olul Oraşului de F l o c i ' 1 se pomeneşte de oiuma c a r e a f i e n t rictime o u oftra timp înainte . într-adevăr, între 1550 şi 1576 epidemia a dăinuit ou f h t r e r u p e r l timp de 25 de a n i ' . t n secolele următoare, oiuma e r a pretutindeni tn Europa ş l , f h mod f a t a l , a contaminat şi Ţara Românească. Către sffrşitul sec. a l X V m - l e a oiuma a r e c e n t r u l în ţările române, puternlo afectat f i i n d şi judeţul Ialomiţa 1 B a l t a , Borduşanl, Boroea, Ciocăneşti, Dlohiseni, Lichireşti, S l o b o s l a . 0

v

8

de eloTaţio Mormîntul 129, descoperii sub fundaţia fragmentului (aflat pe l a t u r a de n o r d a b i s e r i c i i ) , e - a r putea aă facă parte d i n t r - o neeropolă mai r o c h e , căreia deocamdată nu 1-a foat reperată b i s e r i c a . t n prirlnţa construcţiei dreptunghiulare aflate l a aproxlmatlr 20 m rest de blaerloă, spre extremitatea n e c r o p o l e i , ebeenţe unor elemente oare aă înlesnească unele oonelusli oerute ae obligă să rămfnem în ofmpul auposlţiilor 1 credem o l aparţine) ooolntaşl oomplex blseriooeo. 123

www.mnir.ro

Piua Petrii ,1979

Planul locuinţei nc9

www.mnir.ro

www.mnir.ro

fa s f f r s i t , existenta cuptorului de rmx trebuie) pmel f h legătură eu use. d i n t r e fesele de oonetruotie ele monumentului. fa e l i l erdlae de I d e i , solul aluvionar, de depumere, oile* pe u l t i m i i 20 Β e i S XXIX, oonfiraă t e o r i e f i oeroetărlle de t e r e a ooafermoărora p r i r a l a l eflet l e r e s t de bieerloă censtltoie voonoa albie a a l e m Iţei. T i p u l de plan dreptunghiular a l b a s l l i o l l e r OTOftlee apare fa. sosa baleanioă ( S e r b i a , Maoedeaia, Bulgaria) f b o l dim eeo. a l V W e » ' , i a r pe t e r i t o r i u l Roaanlei d i n eeo. X - X I , oonstltulad ana d i n t r e d l r e o t l i l e principale ale a r h i t e o t u r i l b i e e r l o e f t i d i n eeo. J O V - X V 1 " · B i a e r i o i ou plan dreptusgbiulax se fntflneso f n Ţara Ratal mea s o i , t h eooeetÎ nltiaiă perioadă, d i n regiunea B u s t u l u i pfhă t h părţile anaonlelnl f i V t l o l l . Marea 1er majoritate afht a t r i b u i t e unor o t l t e r i b o i e r i , f i i n d de fapt laV oafele de o alt ale amor ourţl boiereşti' thprobloaafuncţionalităţiiaonumaalaiui d a l a Orăşel de l i n e i , c r e d e a o l na eete l i p e i t de importanţă a l amintim fantei oă l a a a a a i 79 • aed-vest, pe aoelaşl a w l a l priTalului, a foat deaooperităo îooulnţă ma­ sivă de piatră o u o suprafaţă de 46 m^compusă d i n două încăperi, datată fh a dcua jumătate a s e c a l X V I - l e a . Pornind de l a oonalderentul o l aodalitotea deoaebită de o e n e t m l r e a salar d a n i thoăperl f i c ă s ă p ă t u r i l e v i i t o e r e TOT impune · datare a n i seanţată a s i n g u r e i posait noţil de piatră d e a o o p e r l t l pfnă f h present l a Oraşul da F l e o i , avanaăa oa lpotoaă de l u o r n , măoar pentru fana de refaoere a b i s e r l o l i , Ideee e x i s ­ tentei nnmi singur complex de l o o u i r e , poate sub foram usai b i a e r i o i de ourte. Radu L u a g u , Teodor P a p a a i a a , Petre Vlădllă 1 0

1 2

*

Π. t n eeoterul locuinţe, l a otrea fO a est de leonlnta n r . 7 , tată t h 1976, on a j u t e r u l a p a t r u eeeţl u n i ( X X V O - X X X ) ş i η a m i a a l t e r anprafeţe edlsceate an font interoept a f r e a t n r i l e a pat r u laoninfo de auprafaţă d i n l e a a , puternic Incendiat a , d i n t r e oare e-au păstrat ami bine ş i au putut f i oeroetate i n t e f r a l ιdenă » l , 9 a i L 10 . Ambele afht de n u t r i diBOBalunl ş i ee oempua d i n den1 ţ i r e s p e c t i v t r e iLoamere. Ca toate oelelalte locuinţe de a u p r a f a t l d i n l e ia n p x h ă a n n a o e r c etate l a Oraşal de F l o o i a i acestea au feet făcute pe alatesnsl l i f i a e l u i talpă aşanate e r l n e n t a l l a basa pereţllar, lăoaşele ιΜ r e c t u r i l e eexfaînlnato ale aoestera d e l l a l t f h d perfect f h căpătui•ă l i m i t e l e looulnţsl e r ş l nnnmrnl de camere. T^cnlnţs a r . 9 (flg.2) a r e 7 a x 4 , 9 0 a , eete orlentatA ou l a t u r a a e r e pe l i n i a nord-sed ş l ae O M•pase d i n două oasm r e , una pătrată eu l a t u r a de 4,50 m l a sud f i a l t a dreptunghiulară de 4,90 m χ 2,50 a la, n o r d . Camera mare a fost podită ou sofhdură, pe podeaua a r a i ' p t a t r f h du-se destul de bine r e s t u r i l e carbeainate ale. dManmlelor M a s a t e pe) 126

www.mnir.ro

127

www.mnir.ro

128

www.mnir.ro

Linia, n o r d - s u d ş i s p r i j i n i t e pe bîrne dispuse t r a n s v e r s a l . l h oaroera m i ­ c ă n-eu fost sesizate r e s t u r i de duşumea, podeaua f i i n d bine Intuită si puternlo arsă de incendiul care a pus capăt existentei locuinţei. Pe po­ deaua c a s e i , f n afara a numeroase fragmente ceramice ş i piroane d i η f l e r , au fost recoltate c i t e r a piese oare ne reţin pe scurt atenţia şi anume J o cruciuliţă d i n a r g i n t a u r i t ( f i g . 5 / 1 ) » un lacăt tubular de f l e r ( f l g . 5 / 4 ) » un cuţit cu prăsele d i n os ( f l g . 5 / 6 ) , alte două prăeele d i n oe decorate ou oerculeţe ( f i g . 4 / 4 ) şl o cănită ou toartă d i n paată oărămi ale (fig.4/1 ) . Cruciuliţa de 5 χ 3,4 cm e r e capetele lăţite romboidal,iar pe feţele decorate c u un motiv f h r o t e a este redat fh r e l i e f p r i n turna» C r i s t răstignit, r e s p e c t l r madona f n p i c i o a r e ou pruncul f n b r a ţ e . Faţa cu C r i s t eete aplicată pe o o r p u l turnat a l piesei ou n i t u r i . Cnhlţa cu toartă este de m i c i dimensiuni ( H - 8 , 5 cm | ţi g u r i i • β om | O* amxtm « 9 om 1 ţi fund - 5 , 5 om), făoută d i n pastă roşle-cărămiale, c u m a r g i ­ nea dreaptă ş i uşor oblică,decorată l a e x t e r i o r ou o l i n i e orisontalătra­ să neglijent. Suma t u t u r o r materialelor descoperite f n i n t e r i o r u l looulnţei ş i f n special căniţa c u toartă, Identică ou oea d i n looninţa 1 0 , n e au făcut să datăm locuinţa cu două camere f n sec. a l X V I - l e a . L a c i r c a 15 m n o r d - e s t de aceasta a ' o s t Identificată ş i oeroetată integral locuinţa n r . 1 0 ( f l g . 3 ) . Cu aceeaşi orientare n o r d - e u d , ea toate locuinţele d i n lemn pfnă acum oercetate l a Oraşul de F l o o i , locuinţa a¬ ceasta a r e dimensiunile de 7 , 5 0 χ 7 m ş l se oompune d i n t r e i c a m e r e . Camera m a r e , de 5 , 5 0 m χ 4,25 m , a r e pe l a t u r i l e de end ş l de r e s t a l t e două oamere mai m i c i , una de 4,25 χ 1 , 5 0 m , cealaltă, de 5,50 m x 3 , 2 5 m Ş i a i c i l i m i t e l e locuinţei ş l pereţii despărţitori s i camerelor a u putut f i foarte bine s t a b i l i t e pe baza lăcaşelor b f r n e l o r talpă păstrata peste tot ş i c h i a r p r i n r e s t u r i l e carbonizate a l e aoostora, păstrate parţial. Din cercetarea integrală a locuinţei reţinem eftera elemente n o i f a ­ ţă de cele constatate pfnă acum l a complexele de acest gen do l a Oraşul de F l o c i . Mai f n t f l , prezenţa f n oolţul de n o r d - r e s t a l oamerel m a r i a unei sobe ou oale (sau oale oohlă) fhcastrate fx. pereţi. 3h aăpătură a fost surprinsă numai r a t r a ş i marginile d i n l u t galben ale soclului sobei. Pe ratră însă ş l f h j u r u l acesteia s-a găsit o mare cantitate de fragmen te de oale de sobă de culoare cărămiale, de formă troaoeaică, ou pereţii groşi, buza tăiată d r e p t , înălţimea ooeilfhd între 1 2 , 5 om ş l 18 o m , i a r diametrul g u r i i f n t r e 1 6 ş l 18 c m . l a o l o l t f l ou aoeete fragmente f h d ă r f măturile sobei e-au găsit multe bucăţi de l u t a r s ou lăoaşe de oale de acest t i p . Este astfel pe depila doredlt f a p t u l , postulat de n o i a n t e r i o r , oă marea frecrenţă a aceetul t i p de r a s l a Oraşul de F l o c i ee explio ă p r i n multiplele sale f o l o s i r i , f n t r e c a r e ş i aceea drept oelă-oahlă oe ae încastra f h pereţii sobelor. O a doua eonstatare este legată de deaoeper i r e a f h podeaua oelel de a t r e i a oamere, pe l a t u r i l e de est ş i n a r d , a ofte 4 p e r e c h i de g r o p i de p a r i dispuse p a r a l e l ş i f h ş i r de-a lungul f i e oarei l a t u r i . Aceste pereohl de g r o p i de p a r i indică, e r l d e n t , p i c i o a r e l e a două p a t u r i unite f h unghi drept f h c o l t u l aord-estic a l încăperii oare capătă a s t f e l funcţia de cameră de d o r m i t . 129

www.mnir.ro

www.mnir.ro

www.mnir.ro

Ρ · podeau*, eaool au foat deecoperlte, fntre a l t e materiale, ua l a oăt droptunfbiular d i a f i o r . { f l g * 5 / 2 ) , o oăuiţă ou toartă d i n paată r o ­ ş i a , înaltă do 10,5 o a ( f l g . 4 / 2 ) , aooionHtoaro ou ooa d i n loouiata p r o oodoată, ua a f n e r do oa decorat ou oereulete #1 două aoaede aree ş l rău eoneervate, dar parţial l l a i b i l e ! ua dinar uagureeo dia B O C . e l X V I lea §1 un a l t dinar ungureeo de l a Maximilian a l D-lea (1564-1576), ou anul do emitere s t e r e . Chiar f i aaa, credem oă datarea locuinţei 10, oa ş i a c e l e i precedente, f h sec. e l X V I - l e a an poate f i pusă nicidecum 1 a îndoială. t h încheierea aeeatel auoolnto presea t a r i a oeroetărllor d i n e e o t o r u l locuinţe preeinum eă f i a l o i , sub BITOIUI de l e c u i r e d i n eeo.al X V I l e a , a foat lateraeptat ηΐτοίηΐ de l e c u i r e anterior, d i n eeo.al X V - l e a ai e l amroat f i a l o i de un puternlo Incendiu, ta ηΐτοίηΐ de l e o u l r e d i n s e c . e l X V - l e a a foat surprinsă f i oeroetată parţial o leouinţă d i n c a r e n u fost recuperate fragmentele unei oăni ou toartă f i gura trilobată, de 13,5 om, d i n pastă oărămiaie ( f l g . 4 / 3 ) . d r . L u c i a n Chlţeaou

* în c a d r u l oampaniel arheologioe d i n anul 1979, f h curtea,, I . A . S. ATicola-Olurgeni" a foat traaată anoţiumea ΧΓΧ (30 χ 1,50 m) a i p a r a ­ l e l ă , spre e s t , aeoţiunea X I X a (17 x 2,90 a ) . Seoţiuaile afnt orientate N - S , ou o doTiere de o i r c a 20° N V - S E f i oad perpendlonlar pe f o aeaua naţională Buouresti-Constanţa, I n distanţa de 18 a n o r d de a ceasta '. CeroetaroA stratigraflcă a o e a f i r a a t ocnatatărilo anterioare p r l Tlnd acest sector e l oraşului medloTal. A e t f e l , t h eeoţiunile X I X f i XTXa au foat surprinse s t r a t u r i l e de cultură ooreapunafhd e e o . X V - X V I I , a a r oate îh t e r e n atît p r i n locuinţe, oft ş i p r i n necropolă (oeroetate părţi a l ) distruse p r i n inoeadii p u t e m i o e . La datarea alTelelor de l o o u i r e ne-au ajutat f i aonodolo a l anume ι o aceea ealsă de Menaed Π F a t i h (1491-1481) l a Censtaatinepel *, doi d i n a r i ungureşti e m i f l de Ferdinand I n i Ungariei (1526-1564) fh asii 1530 f i 1 5 4 9 ' f i un maagfr emia de SoUaan a l D-lea (1687-1691) t h anul 1 6 8 8 . Corespunafnd alTelelor de oultură aaterlelM ale aooeleler a m i n t i ­ t e , aooţleaMia r e c o l t a r e a unul Tarl a t a a t e r l a l exheolegio f e r a a t d i n o e . remloă f i obiecte de a e t a l ι foarfecă, oheie, ouţite a i lame de ouţit, a plioe metalioe, cetera mo, o u l e , aooabe f i piroane foloeite f h oonstruoţie (flg.7/5-12). Variată oa f o r a ă f i d e c o r , oeramioa se împarte f h usuală f i o r n a ­ mentală. 1 . C e r a m i c a u a u a l ă . Oala ou toartă ( f l g . 8/4) eete lucrată 1

1

1

1 8

132

www.mnir.ro

133

www.mnir.ro

F i f . 9 . - Ceraadeft dmowcmtiri. dm l a Oraşul da F l e o l - a a o . X V l - X V T f l 1 1 , f a r i u r l a a a f i l , u l t l , a a o . X V D - X V H I | 2 , oahlft traforală, aao. a l XVMea. 134

www.mnir.ro

dim paută r o ş i » , fioftf &τ· pereţii a u b t l r i , c o r p u l bitroncooio, fundul d r e p t , gura o i r o u l e r e , buna cracată ou aarglnea dreaptă o l o uşeeră a l blere apre i n t e r i o r (14,8 om - înălţime | diametrul maxim m 13 om). Ca deoor, oala presintă pe umeri un r e g i s t r u de c i n c i l i n i i o r i z o n t a l e , para­ lele ( o e e . X V - X V l ) . Cănite ( f l g . 8 / 2 , 3 ) . Au foot găsite două exemplare, lucrate din paa­ tă r o ş i e , fină, c u multă mică. Unul d i n t r e exemplare a r e c o r p u l b l t r o a oonio ş l fundul drept ( diametrul maxim - 7,4 om), i a r oelălalt a r e corpul globular, ou fundul p l a t , uşor p r o f i l a t (diametrul U I T Im» 8,2 c a ) . Dea­ supra diametrului maxim se oflă un deoor constfmd d i n r e g i s t r u de o i n e l l i n i i orinontale ş i paralele , realizate ou humă albă. Aabele o Imite p r e ­ zintă urme de a r d e r e secundară (sec. X V - X V I ) . Sfeşnio ( f l g . 8 / 1 ) l u c r a t d i n pastă fină, ou aultă a l c ă | prealntă p u ­ ternlo urme de a r d e r e eeoundară. Sfeşaioul a r e o bază circulară, c u diametrul de 15,5 om, marginea featonată şi uşor ridicată. D i n această bană . ae deavoltă ua oorp c i l i n d r i c , suprapus de ua a l t u l t r o n o o n l c . S u ­ portul proprlu-mis pentru luminare lipeeşte (spart d i n T o o h l m e ) . A a r u t toartă. Atît pe suprafaţa o i r cu Iară a bazei, oft şi pe oea a c o r p u l u i t r o n conic, ca deoor, afht dispuse l i n i i oontlnul f h T a l , paralele fntre e l e , r e ­ alizate cu culoare neagră (aeo. a l X V - l e a ) . D i n t r e fragmentele ceramice mal menţionăm oele aparţinfnd o a l e i cahlă, ne smălţuită, de formă troneonlcă. FreoTenţa ş i Întrebuinţările multiple ale acestui gen de r a s sfnt de a l t f e l semnalate pentru aşezarea la oare ne r e f e r i m ? . 2 . C e r a m i o a o r n a m e n t a l ă . Cahlă traforată ( f l g . 9/2 ) lucrată f h t i p a r , d i n pastă fină, cărămizie, a r d e r e oxidantă, completă. Corpul p r o p r i u - s i a a l oahlel eete de formă dreptunghiulară (14x16,7 oa). Partea auperloeră prealntă un deoor fh formă de c r e n e l . Corpul este d e ­ corat ou t r e i elemente traforate ι o cruce circumscrisă într-un c e r c , i a r fn partea stîngă două f e r e a t r e dispuse una aub a l t a | b r f u torsionat f n partea auperloeră a oahlel (aeo. a l X V I - l e a ) . Cable emălţuite. t h aeotiunea X I X , o a r o u r i l e 10-13 ş l secţiunea XlXa, c a r e u l 12, l a adfhoial r a r l i n d între - 0 , 4 0 m ş i - 0 , 8 0 m , an îoat găsite un număr de 15 oahle întregi aau f n t r e g l b i l e , precum şi n u ­ meroase alte ' fragmente oe p r e r i n do l a aoba unei * ^ n ' t ţ * datate fn a doua jumătate a aeo. a l XVTf-lea. Cahlele (24 χ 26 o a ) afht lucrate f h t i p a r , pe spatele aoestora f i i n d uşor Tlsibile urmele de pfhsă. După elementele decoratiTo ele pot f l grupate f h două tipuri şi anume t a) Cable fhfăţlşfhd eaTolerul f h armură ( f l g . 1 0 / 2 ) . Pe oap a r e o căciulă scundă, dreaptă, ou pană. t h p i c i o a r e poartă oiame ou p l u t e a i . tn mfhă tine un stindard ou flamura terminată despicat. I n spatele oălă roţului un element deooratlT t r i u n g h i u l a r redat p r i n mai multe figuri concentrice. Sfat eu g r i j i reprezentate pleeele de haras pâment, ea şi figura ou barbă a peraonaj u l u i ^ b) Cahle ou m i j l o c u l o i r o u l a r , - uşor oonoar, arfud f h oentru o pastilă, pe oare ae află o f l o a r e ou patru 1

135

www.mnir.ro

www.mnir.ro

petal* §1 oodiţă. Marginea este aeroaiă da un ahenar eanelat (3-6 Unii paralela), 1er îh oale patru eel|url efte e a l o i pieeeilneeţl ooaioă, fn formă de bumb (Tiff. 10/1 ) . La ambele t i p u r i de cable e—>lţul a r e mal multe nuanţe do r e r d e , mergfnd de I n r e r d e c r u d l a r e r d e o l i v . L a mai multe exemplare a-au constatat deformări din ea usa Incendiului. F a r f u r i i smălţuite. D i n aer la ceramicii smălţuite, ou r o l decora t i r , menţionam doua f a r f u r i i ou fund i n e l a r , prerănut e u e r i f l o i i de p r i n ­ dere, exemplare datate f h seo.XVU-ΧνΓΠ. Foram color d e a l f a r f u r i i este O M mănătoare, preMtttfnd pereţii uşor ourbaţi a l smrglasa eranata, ou preolsarea e l aoooata a r e · u ş e e r l a l k i a r a f h t r - u n u l d i n o n n u r l . Prierai exemplar, ou diametrul de 17 o m , a r e ea a e t l r d e e o r a t i r o s p i r a l i continuă f h oentrul r a s u l u i , Jar pe pereţi şl bună mal multe r e g i s t r e oonstfhd din l i n i i f n r a l , l i n i e oiroulară, almnlă aau l i n i i e r i aontale, p a r a l e l e , interseotate de altele r e r t i o a l e . Decorul este piotat ou galben, pe fond cafeniu? (flg.9/1)· Cea de η doua farfurie» ou diametrul de 28 e a , a r e atft a a r g l n e a oft a l fundul marcate de ofte e l i n i e oiroulară continuă. Cheii u l vmnuţul este a a r c a t p r i n t r - u n oereuleţ p l i n . Deoerul eete agrafltat s l o o n n t l din semicercuri s l t r i u n g h i u r i redate prim l i n i i duble, f i g u r i gooaotrloo ee eu f n i n t e r i o r m o t l r u l e e l n l de peşte"» Culorile afht r e r d e c r u d ş i rerde ο ϋ τ pe fond o r e a ( f l g . 11)· 3. Locuinţa ou cahU« în o a r o u r i l e 10-12 ale s a b e l e r Becţiuni aa i n t l t e au * γ " * * * Ι " * " - de - 0 , 4 0 - - 0 , 8 0 a , podeaua de l n t b ă ­ tut şi s t r a t u l de dărfaătnră a unei loouinţe aparţinfnd eeo* a l X V O - lea, datare i m p u n i da descoperirea pe această podea a unei monede turceşti emisă de Soliman a l H - l e a f h anul 1688. Tiocnlaţa nu a putut f i dosrolit ă\ fh Întregime. De a l e i a-au r e c o l t a t oahlele smălţuite a a l a t l t o ami ama, \ provenind de I n o sobă de I n oare a a s u r p r i n s numai e parte d i n p o s t a ­ ment „ i n altu Din pereţii loouinţel, Incendiate, a-au păstrat fragmente m a r i d e ohirplo ou napronte de n u l e l e . 4 . Necropola, f h o a r o u r i l e 4-9 ale secţiunii X I X nu feat iden­ tificate şl cercetate nnaprehece a o r a l n t e o a r e , împreună eu oele două morainte descoperite f h 1976 f h Moţiunea 2 , aparţin c e l e i de a t r e i a necropole ounoaoute pfnă f h present f h Orăşel de Fleei* S t r a t i g r a f i e , necropola M fhendrenal l a afîrşitul eeoelului al X V M M , f i i n d anterioară leoulnţei ou omble, fhtrueft dărîmătura p e r e ­ ţilor de o h i r p l o , puternlo Incendiaţi, oăpăouioşte gropflo de a e r m f h t . t n acelaşi t i m p , a o e s t M diatrug parţial n l r e l u l de l o e u i r e datat pe b a n i de emle d e monedă f n prima jumătate a aeo. a l X V t - l M (dinar unguroM Ferdinand I f n anul 1530). Mormintele afht grupate, f h t f l n i n d u - M suprapuneri ş i relhhuaărl, datorate probabil înmormântărilor pe f a m i l i i . H e sfnt exolnair de r i t oreştin, avfhd o r i e n t a r M V - B , defuncţii f i i n d aşeaaţi f h poelţia întina pe spate ou braţele pa outia toraoloă. t t t t r - u n singur oaa, l a M ţ , a n t e 0

n

1 m

l t w

t <

n

137

www.mnir.ro

F i * . 1 1 . - F a r f u r i a amâltuită d e l a Oraaol^de ï l e e l - e e a . X V T i - X V m . 138

www.mnir.ro

braţul drept apară mult adua apre claviculă , I a r oel sting f u unghi da 45° pa p i e p t . Sfnt morminte de toate viratele s i sexele. îhmoxmihtârile erau făcute În s i c r i e de lemn de l a care p r o v i n n a i multe o u l e . Adfhol mile r a riasă fntre - 4 , 7 0 si şi - 1 m . I n oeea oe privante Inventarul, semnal Km présenta podoabelor a l m ple d i n a r g i n t l a c i n c i d i n aconto morminte, tntre acestea menţionăm două inele ou v e r i g a torsionată, avîhd diametrul de 2,2 om a i respectiv 2 , 5 om. Şatenul, îh formă de cruce greacă într-unui d i n o a s u r i şi r o m b o i ­ dal f n celălalt oan, este eudat de verigă f u l e c u i unde aceasta ae împre­ ună ( f l g . 7 / 3 , 4 ) . Un i n e l asemănător, găsit f k companiile precedente, fh s e c t o r u l „Mănăstire'*, între cavoul s i n a l „ctitorului * şi aldul de end a l b i s e r i o i i a fost datat f h prima jumătate η sec. e l X V D - l e a ' . Două d i n t r e morminte an présentât, f h nona pieptului, o fie un n a s ­ ture mic de a r g i n t , de formă sferică, cu diametrul de 0,7 om, avfhd par­ tea inferioară dreaptă s l v e r i g a alungită ( f i g . 7 / 1 ) . Urnitele necropolei, r a p o r t u l e i ou eventuale e d i f i c i i de o u i t , c o n ­ temporane, rămân oa problemă fnacrlaă f h planul cercetărilor v i i t o a r e . 1

Venera Rădoleeca

*

#

I I I Sector u l biserioa n r . 2 . După oum semnalam fhoă d i n 1975, f h apropierea sonel ou looulnţe incendiate, a foat descoperită parţial fon daţia d i n piatră a unei b i a e r i o i , înconjurată de c i m i t i r , datată^pe bana Inventarului, d i n a doua Jumătate a aeo. a l X V I - l e a pfnă i n început u l s e c al XlX-lea. Casetele A (4 m χ 4 a ) , Β (4 m χ 3 • ) a l S ΧΧΧΠ trasate f h 1979 pe latura eudloă η b i s e r l o l i au încercat aă surprindă abaida sudiaă ş i , e¬ ventual dacă ae mei păstra, punctul de Îmbinare (deoreş) e l absidei c e n ­ t r a l e eu oea eudloă frig.6).. fh ouprinnul casetei A a apărut jumătate d i n e r o u l absidei sudioe, c i t e-a m a i păatrat. Z i d u l este l a t de 1,20 m , înalt de 0,45 • f i pe o mică porţiune se mai păatreană ş i primul r f h d de oarămlni de l a bana e levaţiei. A l t e două fragmente m a r i d i n aldul l u c r a t numai d i n cărămidă t i mortar (1 m χ 0,80 m , 1 m χ 0,60 m) a-au găsit şi f h annota B , a l ă ­ turată, oe avea drept aoop aă desveleasoă a r c u l absidei sudice f n î n t r e ­ gime. D i n p i c a t e aoeaată a doua Jumătate a absidei a feat de e s s a i non distrusă împreună eu absida oentrală.sanţul de fundaţie f i i n d mult lărgit p r i n distrugerea a l d u l u i . P a r a l e l ou oasetele A şi B , apre eat a rost trasată S ΧΧΧΠ, lungă de 15 m , lată de 1,5 m , perpendiculară p e partea audioă a preaupuaei abside o e n t r a l e . Atît p r o f i l u l estic e l casetei B , oft şi a l S ΧΧΧΠ arată o l a r eă 139

www.mnir.ro

sântul ds funds ţin a l b i s e r i c i i a taxat podeaua, incendiată, a unei l o c u ­ inţe d i n sec. a l X V - l e a , interceptată tacă d i n 1977 de secţiunile XV s i xvn. L a e x t e r i o r u l s i d u l u i , f n casete şl în secţiune, În aproape 1 m d e ­ părtare, au apărut mormintele. Gropile acestora de asemenea t a i e nlve I u l de locuinţe incendiate, aflat l a - 0 , 5 0 m . în unele o a a u r i , l a a d î n c i ­ mea - 0 , 8 0 m , după r i d l o a r e a scheletului s-au descoperit bîrnele c a r b o ­ nizate ale unei locuinţe ş l un c o l t d i n t r - o ratră. Monedele găsite,îh mare parte i l i z i b i l e , p a r a f i turceşti, d i n aeo. a l X V m - l e e . Numai l a morţii d i n caseta Β a fost descoperit ua dinar unguresc d i n η doua jumătate a sec. a l X V I - l e a . tn completarea cercetării de l a b i s e r i c a a r . 2 , s-a desfăcut ş l m a r ­ t o r u l d i n t r e secţiunile XV ş l X V I l / 1 9 7 7 , oare ae afla perpendicular pa a l d u l despărţitor d i n t r e pronaos ş i naos. A l o i l a adîncimea de - 0 , 4 0 m,ps o suprafaţă d e pămfnt a r s l a roşu (legată ş l aceasta de ηΐτοΐυΐ do l o ­ cuinţe lnoendlato de care aminteam mal s u s ) , se afla un mormîht eu i n ­ r e n t a r . S c h e l e t u l , nederanjat, e r a fnaoţit de Inventar format d i n 6 bumbln a s t u r i - g l o b u l a r i d i n a r g i n t , un i n e l a i g i l a r d i n a r g i n t , o sticlă mică (spartă) f h partea stingă a c r a n i u l u i ş i o monedă - grea ungureeo, o m i ­ siune a p r i n c l p e l u l u l TranailTanlel Stefan B o c s k a i , 1 6 0 6 . ATÎhd deschiderea a r c u l u i absidei audiee, am fhceroat o r e c o n s t i ­ t u i r e ipotetică a planului monumentului. Acesta a r e a un plan t r l e o n c , ou absidele l a t e r a l e l a r g a r c u i t e (forma abaldei oentrale este dtfloJl de r e ­ c o n s t i t u i t ) , cu naosul ş i pronaosul de formă dreptunghiulară, deepărţit o p r i n t r - u n a i d plin, g r o s de 1 m , ş i construit puţin oblio faţă de aidurile l a t e r a l e ale naosului, groase de 0 , 8 5 m - 1 m . Dimensiunile (aproxlmatrre) ale b l e e r i e i l sfnt 16 m χ 10 m ( îh drep­ t u l absidelor) l a e x t e r i o r , i a r lăţimea pronaosului este de 7 • · Tot f h c u r s u l acestei campaaH a mai foot trasată ş i S X X X I l a o i r o a 130 m s u d - T e s t do b i s e r i c a n r . 2 , de asemenea f h t r r e soaă c u locuinţe Incendiate răaoolite de arătură, t u uram deaToUrli parţiale a unei lo­ cuinţe, alături de iaTontarul oeramio a apărut ş l e monodii d i n ητοηα,τβnetiană, s o l d i n o . DesTellrea Integrală a Ineuloţei urmeaoă oă oe f h c ă t h campaniile următoare. Anca PKuneoou

NOTE 1

Cercetări arheologice l a Piua P e t r i i (Oraşul de F l o o l ) , Jud. I a l o m i ­ ţ a , f h Cercetări arheologice, Museul de I s t o r i e a l R . S.România,ΠΙ, 1979, p . 1 9 9 - 2 4 6 .

2 3

Pentru deeorierea amănunţită a monumentului, i b i d e m . Informaţie I . CHICXDE A N U . CONSTANTA MOLDOV A N , I.CHICIDEAN U , Cercetări ş i rezultate I n mănăstirea B r a d n , f n B . O . R . , XCIV 140

www.mnir.ro

4 5 6 7 8 9 10 11

12 13 14 15 16 17 18

19

20

21

(1976), 9 - 1 2 , p.994-1104. P . S A M A R I A N , a u n a , Bucureşti, 1932. Ν. OONOVICI, Delimitarea t a r l t a r l o l a l Oraş o l o i da F l o o l f a Todoroa o o r o t l r l i ToatlgUlor arheologloe, fa „Retlsta muneelor a l Monumen­ t e l o r " , a e r i n m u n c o , ΧΠ(1973), n r . 2 , p . 6 6 . D . I . R . , Β , Toao X V I , τοΙ.ΠΙ, doo.262,269,289,410. P.SAMARIAN, op.olt., p.36. Ibidem, p.118-119, 124-126, 180, 219-220, 222. C. MOÏSES C U , Un monomont féodal Ιηοοηηα do Dobreodjn., f h R o r u i Ronmalao d ' H i s t o i r e " , t . X V I , 1976, n r . 3 , p . 4 9 6 . CORNELIA P I L L A T , B i e o r i e l do plan droptuaghlalar f n Ţara RomaV neasoă f h aooolul a l X V I - l o a , f n S . C . L A . , A r t * Plaatloă, t . 18 , 1971, a r . 2 , p . 2 3 2 . S t . A N D R E E S C U , O biaorloă d i n aooolol a l X V M e a i Dragomlrestll, î n „ G l a s u l B i s e r i c i i " , X X V U I (1969), n r . 1 - 2 , p . 156 ι Idem, D i n nou despre b i s e r i c i l e do c u r t e d i n T W O u r i l e X T V - X V I , f n S . C I . A , Artă plastică, t . 2 0 , 1973, n r . I , p . 164. Idem, f h „Glasul B i s e r l o l i " , X X V U I (1969), n r . 1-2, p . 1 5 9 . Ibidem, p . 1 5 2 , 1 5 6 . Cercetări arheologice l a Piua P e t r i (Oraşul de F l o o l ) , j u d . I a l o m i ­ ţa, f h Cercetări arheologice , m , 1979, p.199-246. Secţiunile X I X şi XIXa efnt paralele ou a. X X şi m. ΧΧΠ. NURI P E R E , Osmanlilnrda Madenl P a r a l a r , Istambul, 1968, t i p u l 89. EMIL UNGER, U j k o r I fOnet (1526-1657), f h Magyar Rbgesset: M U Tftanettbrteneti ea Brom t a n i Tàraulat, Budapeat, 1958, t i p u l 5 5 . NURI P E R E , o p . o l t . , t i p u l 472 ( identtfioările monedelor turoeşt 1 aparţin colegei P A R A S CHTVA S T A N CU de l a Cabinetul Numlsmat i o a l Museului do I s t o r i e e l R.S.Românie - căreia Û mulţumim şi pe această o a l e ) . L.CHTŢESCU , N.CONOVICI, R.LUNGU.A.PĂUNESCU ş i V . R A D U L B S C U , Cercetări arheologico l a Piua P e t r i i , (Orăşel de F l o c i ) jud.Ialomiţa, f h Cercetări arheologico , m , Moneul de I s t o r i e al R.S.România, Bucure j t l , 1979, p . 2 2 0 . O f a r f u r i e asomsngtooro, datată f h soo.XVHVsoimsletM de I . I O NĂSCU, S E B A S T I A N MORDtZ, O H . CANT ACUZINO ş l D . V . R O S B T T I , Şantierul arheologic Buouxoştl, f h Materiale ş i catroetari arheologice,VII, p . 6 6 8 , f i g . 1 2 / l . L . C H 1 T E S C U , e . a . , o p . o l t . , p . 2 0 6 , 2 3 1 , f l g . 1 7 / 4 . Eromplaro a eemănătoare, datate f h aeo. a l X V I - l e a , efnt eenwislete de O H . M A NUCU ADAMESTEANU, Necropola sMdleTSlă de I n Eniaala, j u d . Ηulcea. Raport preliminar asupra oempaniel d i n anul 1978, f h Ma t e r l a l e ş i cercetări arheologloe ( a X D - h nenlnno anuală de r a ­ poarte), Oradea - 1979, p.382 ş l 3 8 4 , f l g . 3 / 1 . H

141

www.mnir.ro

L E S F O U I L L E S ARCHEOLOGIQUES DE L ' A N N E E 1979 λ P I U A P E T R I ( L A V I L L E D E F L O C I ) , COMMUNE G I U R G E N I , D Ê P . D E IALOMIŢA. Résumé' L f t V

6mo

campagne do fouillée à l ' a n c i e n o o n t r o u r b a i n roumain, a u j o u r d ' h u i d i s p a r u , l a V i l l o do F l o c l , s ' e s t d é r o u l é e pendant l a p é ­ r i o d e 19 J u i l l e t - 15 août 1979 e t a e m b r a s s é t r o i s s e c t o u r s d i f f é r e n t s , h s a v o i r , l ) L e Sectour "Monastoro" ( l'église no.4) II) Lo Soctour -ha­ b i t a t i o n s ) I I I ) L o S e c t o u r do l ' é g l i s e n o . 2 . I . Dans l e c a d r o d u p r e m i e r s o c t o u r o n a fouillé o n e n t i e r l o m o n u ­ m e n t , et on e n a d r o s s é l o p l a n (fig» 1 . ) · I l s ' a g i t d ' u n e é g l i s e e n f o r m e r e c t a n g u l a i r e , f o r m é e do n e f , p r o ­ naos ot a u t e l (19 x 8 m ) . D a n s une p r e m i e r e p h a s e , f i n d u X V s , début du X V I s . l ' é g l i s e α été é l e v é e avec d o s b l o c s do p i e r r o do t a i l l e l i é s aveo d u m o r t i e r . D a n s une douxibma phase p r e m i e r o moitié d u X V n s. l ' é g l i s e a été r e b â t i e e n e n t i o r o t uno g a l e r i e e x t é r i e u r e f o r m a n t b a l ­ c o n l u i a été a d j o i n t e par d e v a n t . q u i a l l o n g e a i t l o p l a n o r i g i n a l du m o ­ nument de 4 m . Π . D a n s l e s e c t e u r - h a b i t a t i o n s , o n a f o u i l l e intégralement doux h a b i t a t i o n s e n b o i s , d o g r a n d e s p r o p o r t i o n s , f o r m é e s do d e u x ( f l g . 2 ) , r o s p u o t l v o m e n t 3 p l b c o s ( f i g . 3 ) , p o s s é d a n t u n r i c h e i n v e n t a i r e ( f l g . 4 ot 5 ) a p p a r t e n a n t a u X V I s . A u - d e s s o u s de l a d o r n i b r o h a b i t a t i o n ( n o . 10) o n a s u r p r i s on p a r t i e l e s v e s t i g e s d ' u n e h a b i t a t i o n p l u s s n o l e n n o / l u X V * · d ' o ù l ' e u a r é c u p é r é l o s d é b r i s d ' u n u c r u c h o h anse o t a u b o r d tri­ lobé ( f i g . 4 / 3 ) . I I I . D a n s l e d e r ' i i e r s o c t o u r on a f o u i l l é l o s v e s t l g o s idontifiées dans l o s compagnes p r é c é d e n t s , d ' u n e é g l i s e f o r t d é t r u i t e p a r l o s c h e r ­ c h e u r s de p i e r r e . P o u r t a n t , o n a r e c o n s t i t u e , p a r t i e l l e m e n t , ot d ' u i o f a ç o n hypothétiquo , l e p l a n d u monument q u i a fonctionné d u X V I s. j u s q u ' à l a f i n d u X I X s . t r i c o n i q u o , à a i l e s l a t é r a l e s o r q u o o s , l a nef et Ut p r o n a o s do f o r m e r e c t a n g u l a i r e s é p a r é p a r u n m u r é p a i s do 1 m . (fig. 6). e

0

o i n o

;

e

0

t

e

0

LEGENDE DES FIGURES F i g , 1 . - P l a n de l ' é g l i s e n o . l d u s o c t o u r " M o n a s t 6 r o " | l a V i l l o do F l o c i . F i g . 2 . - P l a n de l ' h a b i t a t i o n n o . 9 . F i g . 3 . - P l a n do l ' h a b i t a t i o n n o . 1 0 . F i g . 4 . - O b j o t s d é c o u v e r t s d a n s l e s h a b i t a t i o n s do l a V i l l e do F l o c i . F l g . 5 . - O b j o t s on métal d é c o u v e r t s d a n s l a V i l l o de F l o c i . F i g . û . - P l a n de l ' é g l i s e n o . 2 , do l a V i l l o de F l o c i .

142

www.mnir.ro

1 · ' I f . 7 . - O b j e t a o n m e t a l do l a V l i l o do F l o c i . X V l - X V m ° s\ 1-2 b o u t o n s ; 3 - 4 anneaux) 5 - 7 b o u c l e s do c o i n t u r o ; 8 c l o t ; 9 c l s s o i u * (10-12 couteaux. F l g . 8 . - C ô r a i i i l q u o u s u o l l o d é c o u v o r t o d a n s l a V i l l o do F l o c i , X V ° X V I s . j 1 - c h o n d o l i e r ; 2 - 3 p i c h e t s ; 4 - pot à a n s o . F i < i . 9 . - C 0 r a m i q u o d é c o r a t i v e do l a V i l l o do F l o c i , X V T - X V m ° β . 1 . o s s l o t l o émailléo X V I I - X V i n β . ; 2 . cahlo chantournée, XVI° s . F i t f . l O . - C a h l o s é m a i l l é c s do l a V i i l o de F l o c i , XVHI° s . F i g . 1 1 . - A s s i o t t o é m a i l l é o do l a V i l l o de F l o c i , X V H . - X V U I s . u

e

0

u

0

0

143

www.mnir.ro

CERCETĂRI A R H E O L O G I C E E F E C T U A T E ÎN A N U L 1979 ÎN C U P R I N S U L AŞEZĂRII C U R T E A D E ARGEŞ, JUD. ARGEŞ de L I A B A T R I N A şi A D R I A N BÂTRÎNA

în c u r s u l l u n i l o r i u n i e ş i august ale a n u l u i 1979, d i n iniţiativa M u ­ z e u l u i o r ă ş e n e s c d i n C u r t e a de A r g e ş , t h c o l a b o r a r e c u M u z e u l de I s t o ­ r i e a l R . S . România, s - a u e f e c t u a t c e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e fn cuprinsul oraşului C u r t e a de A r g e ş * . E s t e binecunoscută î m p r e j u r a r e a că a ş e z a r e a a r g e ş e a n ă a t r e z i t i n ­ t e r e s u l c e r c e t ă t o r i l o r n u de puţină v r e m e ^, f i i n d , de a l t f e l , ş i b e n e f i c i a ­ r a u n o r investigaţii a r h e o l o g i c e ce s - a u o p r i t , î n s ă , în mod e x c l u s i v a¬ s u p r a u n o r a n s a m b l u r i monumentale p r e c u m c e l a l Curţii D o m n e ş t i - c e r c e t a t p a r ţ i a l , l a începutul s e c o l u l u i n o s t r u , de c ă t r e V i r g i l Drăghicean u , i a r în u l t i m i i a n i de N i c o l a e C o n s t a n t i n e s c u - sau a u n o r l ă c a ş u r i de c u l t de f e l u l c e l u i de l a S î h N i c o a r ă , o b i e c t i v i n v e s t i g a t pe c a l e arh e o l o g i c ă îh m a i multe r î n d u r i . D i n p ă c a t e , p r o b l e m e l e p r i v i t o a r e l a v e c h i m e a , evoluţia îh t i m p şij spaţiu a a ş e z ă r i i sau e l e m e n t e l e de u r b a n i s m m e d i e v a l au f o s t aproape complet n e g l i j a t e de c e r c e t a r e a a r h e o l o g i c ă . A c e s t e l a c u n e de c u n o a ş t e ­ r e , cît ş i un p l a n amplu de c o n s t r u c ţ i i ş i s i s t e m a t i z a r e ce a f e c t e a z ă măr­ t u r i i l e a r h e o l o g i c e d i n c e n t r u l i s t o r i c a l a ş e z ă r i i , au d e t e r m i n a t p r i m e i n o a s t r e investigaţii a r h e o l o g i c e în acest o r a ş . P o r n i n d de l a i p o t e z a c ă c e l puţin o p a r t e d i n a c t u a l a tramă stradală c o i n c i d e c u cea medievală, n e - a m a m p l a s a t secţiunile a r h e o l o g i c e în a¬ c e l e suprafeţe de t e r e n l i b e r e şi a l i n i a t e l a s t r a d ă . A s t f e l , a m r e u ş i t să s u r p r i n d e m ş i să c e r c e t ă m u n număr de p a t r u l o c u i n ţ e , d i n t r e c a r e două i n t e g r a l , i a r r e s t u l p a r ţ i a l , a c e s t e a d i n urmă f i i n d d e r a n j a t e încă d i n v e ­ chime de a l t e a m e n a j ă r i . P r i m a ş i cea m a i t i m p u r i e locuinţă ( L i ) , interceptată în a p r o p i e r e a Curţii D o m n e ş t i , pe l a t u r a s a de n o r d , îh grădina cetăţeanului V a s i l e O¬ p r e a , f a c e p a r t e d i n c a t e g o r i a s e m i b o r d e i e l o r . E a a c u n o s c u t două faze de f u n c ţ i o n a r e , a n t e r i o a r e a n u l u i 1340 cîhd se c o n s t r u i e ş t e z i d u l de i n ­ cintă a l C u r ţ i i Domneşti-', a l c ă r u i n i v e l de c o n s t r u c ţ i e s u p r a p u n e l o c u ­ inţa d e z a f e c t a t ă . S t r a t i g r a f i a s u p r a f e ţ e i c e r c e t a t e ( f i g . 1) se prezintă astfeli solul v i u , r e p r e z e n t a t de a r g i l ă n i s i p o a s ă c u mică în o o m p o z i ţ i e , e s t e s u p r a p u s de h u m u s u l m e d i e v a l de l a faţa c ă r u i a se t a i e g r o a p a s e m i b o r d e i u l u i ; a¬ c e a s t a e s t e umplută după d e z a f e c t a r e p r i n t r - u n s t r a t de a r g i l ă cu pigmenţi de c e n u ş ă ş i f r a g m e n t e c e r a m i c e , s u p r a p u s de un a l d o i l e a s t r a t de u m ­ plutură bogat îh c e n u ş ă , c ă r b u n e , oase de animale ş i m a t e r i a l c e r a m i c ; între m o m e n t u l d e z a f e c t ă r i i locuinţei ş i c e l a l r i d i c ă r i i z i d u l u i de incintă! 1

144

www.mnir.ro

s

ru 9L

Î7l

ru «Λ/

ru.--

13

ru

15

F i g . 1 . - P r o f i l u l p e r e t e l u i de v e s t a l S-j (locuinţa 1 ) . 1) S o l v i u , a r g i l ă n i ­ s i p o a s ă ; 2) p o d e a u a l o c u i n ţ e i f n p r i m a f a z ă ; 3) podeaua l o c u i n ţ e i f h a d o u a f a z ă d e f u n c ţ i o n a r e ; 4 ) s o c l u l c u p t o r u l u i ; 5)humus m e ­ d i e v a l ; 6) a r g i l ă c u f r a g m e n t e c e r a m i c e ; 7) s t r a t compact de a r ­ s u r ă ; 8) s o l b r u n c a s t a n i u c u pigmenţi de c ă r b u n e , f r a g m e n t e c e ­ r a m i c e ş i o s e m i n t e de a n i m a l e ; 9) s o l c a s t a n i u ; 10) a r g i l ă nisi­ p o a s ă ; 11) s o l c a s t a n i u ş i u r m e l e u n u i p a v a j ; 12) s o l c a s t a n i u c u pigmenţi de c ă r ă m i d ă ş i b u c ă ţ i de p i a t r ă ; 13) f r a g m e n t e de piatră ş i c ă r ă m i d ă ; 14) s o l c a s t a n i u a f i n a t ; 15) m o r t a r ; 16) s o l v e g e t a l ; 17) s t r a t de m o r t a r ( s e c . X I V ) . www.mnir.ro

CURTEA DOMNEASCA

*2 F i g . 2 . - P l a n u l l o c u i n ţ e i 1 de l a C u r t e a de A r g e ş .

www.mnir.ro

s u r v i n e un i n t e r v a l de t i m p , p r o b a b i l n u p r e a îndelungat, în c a r e se d e ­ pune u n s t r a t de pămfnt c a s t a n i u c u r a t ; s u p r a p u s l a rîndul l u i de o l e n ­ tilă de a r g i l ă c u r a t ă ; în s f î r ş i ţ , momentul c o n s t r u c ţ i e i z i d u l u i de incintă este r e p r e z e n t a t de o c r u s t ă compactă de m o r t a r , p e n t r u c a următoarele s t r a t u r i să i l u s t r e z e unele r e f a c e r i sau amenajări exterioare incintei Curţii D o m n e ş t i . L o c u i n ţ a , de formă r e c t a n g u l a r ă ( f i g . 2 ) , îngropată pe o adîncime de 0,55 m , p r e z i n t ă îh p r i m a sa fază de funcţionare o structură lemnoasă uşoară alcătuită d i n s t f l p i ( c u d i a m e t r u l de 1 2-15 cm) d i s p u ş i îh c o l ţ u r i , p e r e ţ i r e a l i z a ţ i d i n împletitură de n u i e l e ş i lipitură de pămîht şl i n a c o p e r i ş d i n p a i e . P o d e a u a nu a s u f e r i t v r e o a m e n a j a r e s p e c i a l ă « L i p s a u n u i gîrl i c i îh pantă s a u c u t r e p t e ne d o v e d e ş t e c ă a c c e s u l în interiorul semib o r d e i u l u i se e f e c t u a c u a j u t o r u l u n e i s c ă r i m o b i l e s p r i j i n i t ă , probabil, pe l a t u r a s a de v e s t . O vatră simplă , aflată în c e n t r u l î n c ă p e r i i sub f o r m a u n e i c r u s t e de a r s u r ă , a s i g u r a î n c ă l z i r e a . I n c o l ţ u l Oe s u d - e s t a f o s t d e s c o p e r i t ă o groapă ( d i a m e t r u 0 , 9 8 m ş i adîncimea de 0 , 3 2 m ) , p r o b a b i l c u r o s t u r i m e n a j e r e , în a c ă r e i u m p l u t u ­ r ă s - a u d e s c o p e r i t f r a g m e n t e c e r a m i c e d i n a c e a s t ă primă f a z ă de f u n c ţ i o ­ n a r e , p r e c u m ş i o aplică de b r o n z îh formă de r o z e t ă ( f i g . 3 / 5 ) . D e o p a r ­ t e ş i de a l t a a g r o p i i a u f o s t i d e n t i f i c a t e l ă c a ş u r i l e a d o i ţ ă r u ş i dispuşi s i m e t r i c . I n i n t e r i o r u l g r o p i i n u se a f l a u u r m e de a r s u r ă s a u de c ă r b u n i . I n v e n t a r u l c e r a m i c aparţinînd p r i m e i f a z e de l o c u i r e , d e ş i destul de s ă r a c , e s t e d e o s e b i t de i m p o r t a n t , putîhd f i încadrat c r o n o l o g i c , pe baza situaţiei s t r a t i g r a f i c e , l a afîrşitul s e c . a l Χ Π Ι - l e a ş i începutul c e l u i următor. P a s t a c e r a m i c ă , obţinută d i n t r - o a r g i l ă nisipoasă bogată în pigmenţi de m i c ă , e s t e de două c a l i t ă ţ i ; una i n s u f i c i e n t frămfntată, d e g r e s a t ă cu n i s i p c u b o b u l m a r e , a v î h d u n a s p e c t n e r e g u l a t ş i p o r o s îh s p ă r t u r ă , i a r c e a l a l t ă , de m a i bună c a l i t a t e , f i i n d omogenă ş i c u a s p e c t n e t e d . D i n p u n c t de v e d e r e a l t e h n i c i i de l u c r u , v a s e l e sînt r e a l i z a t e fie cu mfna - c e l e d i n p a s t a do c a l i t a t e i n f e r i o a r ă - , fié c u r o a t a r a p i d ă . A r d e r e a e s t e semioxidantă, m a t e r i a l e l e prezentîhd şi puternice urme de a r d e r e s e c u n d a r ă , dovadă a f o l o s i r i i l o r îndelungate. D e ş i c e r a m i c a se p r e z i n t ă n u m a i în s t a r e fragmentară, nepermiţînd întregirea n i c i u n u i v a s , ne putem d a seama c ă u n i c a formă întUnită în c a d r u l c o m p l e x u l u i c e r c e t a t e s t e cea de o a l ă - b o r c a n . D i f e r e n ţ i e r i se p o t face d o a r în c e e a ce p r i v e ş t e p r o f i l a t u r a b u z e l o r , a c ă r o r v a r i e t a t e e s t e totuşi d e s t u l de r e d u s ă . A s t f e l , î n c a z u l v a s e l o r r e a l i z a t e d i n t r - o pastă de c a l i t a t e i n f e r i o a r ă , în c o n t i n u a r e a u n u i gît a p r o a p e n e m a r c a t se află o buză u ş o r r ă s f r î n t ă , c u m u c h i a teşită o r i z o n t a l ( f i g . 3 / l ) . V a s e l e lu­ c r a t e d i n t r - o pastă de bună c a l i t a t e p o s e d ă o buză a r c u i t ă , c u muchia puţin lăţită ş i teşită m a i m u l t s a u m a i puţin o b l i c , p r e c u m ş i u n gît mult mai bine p r o f i l a t . G r o s i m e a p e r e ţ i l o r v a s e l o r determină o s e r i e de v a r i ­ ante a l e a c e s t u i t i p ( f i g . 3 / 2 , 3 , 4 ) , ce anunţă apariţia t i p u l u i de buză t r i - i unghiulară în s e c ţ i u n e .

147

www.mnir.ro

F i g . 3 . - C e r a m i c ă d i n p r i m a fază de funcţionare ( s e c . X I U - X I V ) a l o c u i n ­ ţei 1 ( 1 - 4 ) ; a p l i c ă de c o s t u m -{5); c e r a m i c ă d i n a foua fază de funcţionare ( p r i m a jumătate a s e c . X I V ) a l o c u i n ţ e i 1 ( 6 - 8 ) .

148

www.mnir.ro

F i g . 4 . - C e r a m i c ă d i n a doua fază de funcţionare a l o c u i n ţ e i 1 ( 1 - 7 ) .

149

www.mnir.ro

I n a doua f a z a de existenţă a locuinţei 1 se o b s e r v ă unele îmbună­ tăţiri, ce f i sfht aduse c a o c o n s e c i n ţ ă f i r e a s c ă a p r o g r e s e l o r r e a l i z a t e de s o c i e t a t e a a r g e ş e a n ă f n a n s a m b l u l e i . A s t f e l , s t f l p l i s f n t Înlocuiţi c u alţii m a i g r o ş i , p o d i n a cunoaşte o a m e n a j a r e s p e c i a l ă p r i n depunerea unui s t r a t de a r g i l ă b i n e b ă t ă t o r i t ă , f n g r o s i m e de 5 cm) f n s f f r ş i t , se renunţă l a v a t r a simplă f n f a v o a r e a u n u i c u p t o r a m p l a s a t pe u n s o o l u f n colţul de s u d - v e s t a l î n c ă p e r i i . S o c l u l e s t e înalt de c i r c a 25 c m , susţinînd un c u p t o r b o l t i t , a i c ă r u i p e r e ţ i e x t e r i o r i au f o s t văruiţi c u humă a l b ă . Aoest s i s t e m de î n c ă l z i r e p r e c e d e apariţia s o b e l o r c u c a b l e . M a t e r i a l u l c e r a m i c r e c o l t a t ne p e r m i t e să remarcăm e x i s t e n ţ a , în a¬ c e a s t ă a d o u a etapă de funcţionare a l o c u i n ţ e i , a u n o r p r o g r e s e n o t a b i l e ş i în d o m e n i u l meşteşugului o l ă r i t u l u i . A s t f e l , f ă r ă e x c e p ţ i e , p a s t a c e r a ­ mică este de bună c a l i t a t e , o u a c e e a ş i pigmenţi de mică în c ompo ziţie,him aleasă ş l frămfntată, d e g r e s a t ă c u n i s i p f i n . V a s e l e s f h t r e a l i z a t e prin' d i v e r s e p r o c e d e e t e h n i c e , îh funcţie de d i m e n s i u n i l e ş i destinaţia l o r . C e l e de p r o v i z i i , de d i m e n s i u n i a p r e c i a b i l e , sînt l u c r a t e c u m i n a , avîhd p e r e ţ i i g r o ş i , a r ş i s e m i o x i d a n t . C u r o a t a înceată sfht obţinute v a s e l e c u p e r e ţ i i de g r o s i m e medie ( 5 - 7 m m ) , a r s e ş i e l e s e m i o x i d a n t . I n s f f r ş i t , l a r o a t a rapidă sfnt l u c r a t e v a s e l e c u p e r e ţ i i s u b ţ i r i , a c ă r o r g r o s i m e nu d e p ă ş e ş t e 4 m m , a r s e îh m e d i u o x i d a n t pînă l a r o ş u - c ă r ă m i z l u . C o e x i s t e n ţ a a c e s t o r modalităţi de r e a l i z a r e a v a s e l o r ne dovedeşte] c ă îh p r i m a jumătate a s e c . a l X I V - l e a p r o g r e s e l e d i n d o m e n i u l acestui meşteşug n u e r a u c u n o s c u t e ş i a p l i c a t e de t o a t e a t e l i e r e l e de o l a r i , p r o ­ cedeele t e h n i c e s u p e r i o a r e g e n e r a l i z f n d u - s e a b i a îh a d o u a jumătate a secolului amintit. F o r m e l e de v a s e sînt m u l t m a i v a r i a t e c o n s t f n d d i n t a) o a l a - b o r c a n ş i m o i r a r cea c u t o a r t ă ( f i g . 4 / 1 ) , c u c o r p u l alungă, u m e r i i b i n e p r o f i l a ţ i , gîtul a r c u i t ş i bună scundă r e a l i z a t ă f n m a i multe v a r i a n t e i 1 ) b u z a r ă s f r î n t ă îh c o n t i n u a r e a l i n i e i gît u l u i , c u m a r g i n e a u ş o r î n g r o ş a t ă ş i teşită o b l i c , p r e z e n t f n d îh secţiune u n p r o f i l triunghiular, l i m i t a i n f e r i o a r ă este b i n e marcată de o n e r v u r ă ( f i g . 3 / 6 , 7 ) ) în unele ca­ z u r i muchia este decorată cu crestături oblice ( f i g . 3 / 8 ) ; 2)buzacuo profllatură asemănătoare t i p u l u i a n t e r i o r c u d e o s e b i r e a c ă şănţuirea mediană a m u c h i e i ş i p r o f i l u l n e r v u r i i i n f e r i o a r e sînt m a i pronunţate ( f l g . 4 / 4 , 5 ) ; 3)buză arcuită, îngroşată ş i rotunjită l a e x t e r i o r , d f h d i m p r e s i a u n u i colaci aplicat ( f i g . 4 / 6 , 7 ) . b) c a n a e s t e p r e z e n t ă în două v a r i a n t e i c u g u r a t r i l o b a t ă s a u c u g u ­ r a circulară^dar n u s - a p u t u t î n t r e g i n i c i u n e x e m p l a r . c) u l c i o r u l t r e b u i e ş i e l menţionat, e x i s t e n ţ a s a f i i n d sugerată de c î t e v a f r a g m e n t e de gură trilobată sau c i r c u l a r ă , îh a c e s t u l t i m c a z d i s - ; punînd, u n e o r i , de două t o r ţ i . D e c o r u l , r e d a t p r i n t r - u n m o t i v s a u o a s o c i e r e de m o t i v e , c o n s t ă dini l i n i i i n c i z a t e , d r e p t e s a u în v a l , d i s p u s e de c e l e m a i m u l t e o r i în b e n z i , d i n t r e c a r e c e l e o r i z o n t a l e î n c a d r e a z ă una s a u m a i multe l i n i i vălurite ( f i g . 3 / 6 , 7 ş i 4 / 2 , 3 ) ; a l v e o l e s a u c r e s t ă t u r i - c e l e d i n urmă a s t f e l dispu-| se încît d a u i m p r e s i a u n u l ş n u r ( f i g . 3 / 8 ) - u n e o r i asociate cu inciziij

150

www.mnir.ro

de l i n i i o r i z o n t a l e sau vălurite ( f i g . 4 / 1 ) ; l i n i i l u s t r u i t e , t r a s a t e para­ l e l ş i d i s p u s e v e r t i c a l f n mod e x c l u s i v pe p e r e ţ i i e x t e r i o r i a i c â n i l o r , d e c i a u n e i c a t e g o r i i de c e r a m i c ă f i n ă . D e ş i f r e c v e n t ă f h a ş e z ă r i l e m e d i e v a l e de l a sud de Carpaţi f n cea de a doua jumătate a s e c a i X I V - l e a , c e r a m i c a m a i sus prezentată apare l a C u r t e a de A r g e ş f n t r - o p e r i o a d ă a n t e r i o a r ă a n u l u i 1340, găsindu-şi p e r f e c t e a n a l o g i i c u cea d e s c o p e r i t ă l a n o r d de Carpaţi fh r e c e n t cer­ c e t a t a a ş e z a r e de l a Dumbrăviţa B f r s e i ( j u d . B r a ş o v ) . A c e s t e a n a l o g i i c o n s t i t u i e încă o d o v a d ă , c e se adaugă c e l o r d e j a s u b l i n i a t e p r i n c e r c e ­ tările de l a B r e a z a ( j u d . S i b i u ) ş i Cetăţeni ( j u d . A r g e ş ) , a p e r m a n a n t e l o r influenţe ş i legături e x i s t e n t e d i n t r e t e r i t o r i i l e l o c u i t e de românii de l a n o r d ş i sud de Carpaţi f n p e r i o a d a a n t e r i o a r ă ş i i m e d i a t următoare În­ t e m e i e r i i s t a t u l u i f e u d a l de sine stătător Ţ a r a R o m â n e a s c ă . A m p l a s a r e a l o c u i n ţ e i 1 fn i m e d i a t a vecinătate a Curţii Domneşti ne îngăduie unele i p o t e z e pe m a r g i n e a apartenenţei ş i condiţiile d e z a f e c t ă ­ r i i s a l e . Se p a r e c ă locuinţa a aparţinut pe t o t p a r c u r s u l funcţionării sale u n e i f a m i l i i modeste de s l u j i t o r i a i r e ş e d i n ţ e i v o i e v o d a l e . h absenţa u r m e l o r v r e u n u i i n c e n d i u , putem a p r e c i a c ă î n c e t a r e a existenţei s a l e se leagă nu de un e v e n i m e n t v i o l e n t , c i r e p r e z i n t ă m a i d e g r a b ă c o n s e c i n ţ ă l u c r ă r i l o r de c o n s t r u c ţ i e iniţiate de B a s a r a b I după l u p t e l e d i n 1 3 3 0 , l u ­ c r ă r i ce v o r a f e c t a suprafaţa ocupată de L 1 p r i n r i d i c a r e a z i d u l u i de incintă. L o c u i n ţ e l e 2 ş i 3 ( L 2 ş i L 3 ) a u f o s t d e s c o p e r i t e îh s t r . C a s t a n i l o r n r . 2 ş i c e r c e t a t e d o a r p a r ţ i a l , întrucît au f o s t tăiate încă d i n vechime de o altă locuinţă ( L 4 ) . C u t o a t e c ă d i n locuinţa 2 n u s - a păstrat d e c f t o p a r t e d i n g î r l i c i u l său - r e p r e z e n t a t de u n p l a n înclinat delimitat de stîlpi c u d i a m e t r u l de 15 c m - s - a p u t u t c o n s t a t a c ă ş i aceasta a c u n o s ­ cut două etape de funcţionarei p r i m a , c u p o d i n a obţinută p r i n s i m p l a b ă tătorire a s o l u l u i , i a r a doua p r i n d e p u n e r e a u n u i s t r a t de argilă uni­ form şi bine compactat. 0

P e baze s t r a t i g r a f i c e a c e a s t ă locuinţă a p u t u t f i datată în p r i m e l e d e c e n i i a l e s e c a i X I V - l e a , f i i n d d e c i contemporană c u L 1 . A b s e n ţ a t ă l ­ p i l o r ş i l o a z b e l o r c a r e să d e l i m i t e z e p e r e ţ i i ne p e r m i t î n c a d r a r e a lo­ cuinţei 2 t o t în c a t e g o r i a s e m i b o r d e i e l o r , d e c i a a c e l o r complexe c u o structură lemnoasă simplă,' de f e l u l p r i m e i locuinţe p r e z e n t a t e . Locuinţa 3 s u c c e d e în t i m p pe p r i m e l e două a m i n t i t e , fiinţarea ei situîndu-se undeva l a m i j l o c u l s e c a i X I V - l e a ^ . Situată în a p r o p i e r e a L 2 , ea i l u s t r e a z ă în r a p o r t c u a c e a s t a unele p r o g r e s e în d o m e n i u l m e ş ­ tra­ teşugului c o n s t r u c t i v . A v e m de a f a c e c u o locuinţă de suprafaţă, seul p e r e ţ i l o r f i i n d d a t de u n s o c l u d i n piatră de r î u pe c a r e t r e b u i e să f i o d i h n i t tălpile de l e m n ( f i g . 5 ) . P o d e a u a este amenajată c u un s t r a t de argilă întins u n i f o r m ş i b i n e b ă t ă t o r i t . Fragmentele c e r a m i c e aflate l a n i v e l u l podelei constituie un m a t e ­ r i a l de r e f e r i n ţ ă putînd c o n t r i b u i l a p r e c i z a r e a u n o r momente îh e v o l u ­ ţia c e r a m i c i i , ş i în s p e c i a l a d e c o r u l u i s ă u , d i n s e c a i X I V - l e a . Este vorba d e s p r e o c a t e g o r i e c e r a m i c ă de bună c a l i t a t e , r e a l i z a t ă dintr-o

151

www.mnir.ro

Sir.

Castanilor

Nr. 2

A

F i g . 5 . - P l a n u l l o c u i n ţ e l o r 2 , 3 , 4 de l a C u r t e a de A r g e ş . 152

www.mnir.ro

pastă b i n e aleasă ş i d e g r e s a t ă , prezentînd d r e p t c a r a c t e r i s t i c ă princi­ pală d e c o r u l c u c u l o a r e a l b ă , ce a c o p e r ă i n t e g r a l s a u parţial vasele p r i n b e n z i d i s p u s e pe jumătatea l o r s u p e r i o a r ă sau i n f e r i o a r ă . I n t r - u n singur c a z , d e c o r u l r e a l i z a t c u o pensulă subţire imaginează s p i r a l e , puncte ş i elemente v e g e t a l e . în s f f r ş i t , u l t i m u l complex c e r c e t a t este locuinţa 4 ( L 4 ) ce t a i e r ă ­ măşiţele L 2 ş i L 3 . P e baza r e l a ţ i i l o r s t r a t i g r a f i c e ş i a m a t e r i a l u l u i c e ­ r a m i c d e s c o p e r i t f n u m p l u t u r a s a , a c e a s t ă locuinţă a putut f i încadrată c r o n o l o g i c îh u l t i m e l e d e c e n i i a l e s e c . a l X I V - l e a . D i n acest c o m p l e x s i n g u r u l e l e m e n t păstrat e s t e pivniţa, în u m p l u ­ t u r a c ă r e i a s - a u d e s c o p e r i t r e s t u r i c a r b o n i z a t e a l e s t r u c t u r i i lemnoase, dovadă a f a p t u l u i c ă d e z a f e c t a r e a a f o s t cauzată de un p u t e r n i c i n c e n d i u ( f i g . 5 ş i 6 ) . P i v n i ţ a , de p l a n pătrat ş i c u l a t u r a de 5 , 1 0 m , a f o s t obţi­ nută p r i n s ă p a r e a u n e i g r o p i c u adîncimea de 1 , 6 0 m*De-a l u n g u l l a t u r i ­ l o r s a l e au f o s t îngropate tălpi de s t e j a r ( c u lăţimea de 25 cm ş i g r o s i ­ mea de 20 c m ) , i a r în c o l ţ u r i p l a s a ţ i stîLpii. P e r e t e l e pivniţei a f o s t r e a ­ l i z a t d i n t r u n c h i u r i de b r a d d e s p i c a t e l o n g i t u d i n a l ş i d i s p u s e v e r t i c a l , c u l a t u r a c o n v e x ă s p r e e x t e r i o r , d e - a l u n g u l t ă l p i l o r . F r a g m e n t e l e de c h i r ­ pic c u profilatură c o n c a v ă dovedesc c ă p e r e ţ i i l o c u i n ţ e i , c e l puţin în e x t e r i o r , b e n e f i c i a u de o lipitură de a r g i l ă amestecată c u p a i e . Spaţiul d i n t r e l i m i t e l e g r o p i i ş i p e r e ţ i i pivniţei a f o s t u m p l u t c u argilă bine c o m ­ pactată. A c e a s t ă m o d a l i t a t e c o n s t r u c t i v ă - de d i s p u n e r e a l o a z b e l o r fn p o z i ­ ţie v e r t i c a l ă - , d e ş i , în l u m i n a a c e e a ce cunoaştem pînă a s t ă z i , p a r e a f i f o s t m a i r a r utilizată, e s t e totuşi îhtîlnită încă de l a sfîrşitul sec. a l Χ Ι Π - l e a îh T r a n s i l v a n i a , l a S i g h i ş o a r a ® , i a r în p r i m a jumătate a s e c . a l X I V - l e a îh M o l d o v a , l a B a i a . A c c e s u l îh pivniţă se r e a l i z a p r i n i n t e r m e d i u l u n u i g î r l i c i , repre­ zentat de un p l a n î n c l i n a t , d i s p u s , în c o n t i n u a r e a u n e i a d i n t r e l a t u r i , îh colţul de n o r d . L i m i t a d i n t r e pivniţă ş i g î r l i c i e s t e marcată de u n prag cu lăţimea de 35 c m . C a f i i n d l e g a t de momentul iniţial a l e d i f i c ă r i i , menţionăm un s t r a t de prundiş împrăştiat în mod i n e g a l pe f u n d u l p i v n i ţ e i . Podeaua p r o p r i u - , zisă e s t e , î n s ă , r e a l i z a t ă d i n s e î n d u r i de b r a d , a ş e z a t e pe d i r e c ţ i a nordest - s u d - v e s t , c u lăţimea de 1 0 - 1 5 c m ş i g r o s i m e a de 1,5 cm* Cît pri­ veşte c e l e două s e î n d u r i de s t e j a r u ş o r îngropate ş i d i s p u s e pe a x a nordvest - s u d - e s t a pivniţei c r e d e m a f i s e r v i t d r e p t bază a u n o r s t î l p i i n ­ t e r m e d i a r i de s u s ţ i n e r e a p l a n ş e u l u i , a c ă r e i suprafaţă d e s t u l de m a r e ( c i r c a 25 m^) v a f i i m p u s o a t a r e s o l u ţ i e , îhtîlnită ş i în c a z u l a l t o r lo­ cuinţe c u pivniţă c e r c e t a t e . C e r c e t ă r i l e a r h e o l o g i c e î n t r e p r i n s e în u l t i m i i a n i îh unele a ş e z ă r i urbane m e d i e v a l e d i n M o l d o v a ^ ş i Ţ a r a R o m â n e a s c ă au r e l e v a t îm­ p r e j u r a r e a c ă a c e s t gen de locuinţă - c u pivniţă ş i structură lemnoasă este f o l o s i t îh mod f r e c v e n t de e l e m e n t e l e înstărite o r ă ş e n e ş t i încă d i n s e c a i X I V - l e a pfnă îh c e l de a l X V H - l e a şi c h i a r m a i t î r z i u . D i n u m p l u t u r a pivniţei a f o s t r e c o l t a t un bogat m a t e r i a l c e r a m i c cei 9

1

11

153

www.mnir.ro

a i m i

«s « u z i *s

«îs

F l g . 6 . - P r o f i l a i p e r e i * l a i d o e a d - r e o t o l S3 ( l o c u i n ţ a 4 ) . S o l r i u , a r g i l a n i s i p o a s ă ; 2) p r o a d i s ; 3 ) p i e t r e ; 4 ) l e m n c a r b o n i z a t ; 5) g r o p i ; 6) podeaua p i v n i ţ e i păstrfhd l a fată s c i n d ă r i c a r b o n i ­ z a t e ; 7) nmplntnră formată d i n c h i r p i c i , c a b l e , c ă r ă m i z i , a r g i l ă ) 8) u m p l u t u r a d i n t r e p e r e ţ i i g r o p i i s i c e i a i p i m i t e i ; 9) a r g i l ă v i n e ţ i e o n bucăţi de c h i r p i c i ; 10) a r g i l ă r l n e ţ i e c u pigmenţi de c ă r b u n e ş i p i a t r ă ; 11) pămfht c a a t a n i u - r o s i e t i c ; 12) a r g i l ă Tineţie c u pigmenţi de c ă r b u n e ; 13) a r g i l ă galbenă - a m e n a j a r e a g f r l i c i u l u i l o c u i n ţ e i 2 ; 14) a r g i l ă c u p i g m e n t ! de c ă r b u n e ; 15) e o l b r u n e n a r g i l ă , c ă r b u n e ş i p i a t r ă ; 16) n i s i p ; 17) s o l c e n u ş i u c u oigmenţi de c ă r b u n e , c ă ­ r ă m i d ă ş i a r g i l ă ) 18) s t r a t de c h i r p i c i ; 19) s t r a t c e n u ş i u c u l e n t i l e de a r g i l ă g a l b e n ă ; 2 0 ) a r g i l ă c u r a t ă ) 2 1 ) a o l c a s t a n i u c u r a t ; 22) a o l c a s t a n i u c u l e n t i l e de a r g i l ă ; 23) e o l b r u n - c e n u ş i u ; 2 4 ) a r g i l ă galbenă e u pigmenţi de c e n u ş ă ; 25) e o l r e g e t a l ; 26) tălpi c a r b o n i z a t * ; 27) l o aabo c a r b o n i s â t * . www.mnir.ro

155

www.mnir.ro

ne p e r m i t e nu n u m a i î n c a d r a r e a c r o n o l o g i c ă a c o m p l e x u l u i c e r c e t a t . c i ş i f o r m u l a r e a u n o r a p r e c i e r i de o r d i n g e n e r a l p r i v i t o a r e l a s t a d i u l dé d e z ­ v o l t a r e a l meşteşugului o l ă r i e i , c u atît m a i mult c u c î t m a t e r i a l e l e - c e ­ r a m i c a de uz g o s p o d ă r e s c şi c a h l e l e de s o b ă - prezintă a v a n t a j u l de a f i fost r e c o l t a t e d i n t r - u n c o m p l e x î n c h i s . C e r a m i c a de uz g o s p o d ă r e s c i n c l u d e , în l i n i i m a r i , d o u ă c a t e g o r i i : 1 . c e r a m i c a nesmălţuită; 2 . c e r a m i c a smălţuită. D a r înainte de p r e z e n t a r e a c e l o r două c a t e g o r i i c e r a m i c e se c e r a f i s u b l i n i a t e unele c a r a c t e r i s t i c i t e h n i c e . A s t f e l , întreaga c e r a m i c ă e s t e lucrată n u m a i l a roată r a p i d ă , ş i a p o i a r s ă , m a i mult s a u m a i puţin bine , în mediu o x i d a n t . P a s t a prezintă în mod f r e c v e n t pigmenţi de mică m c o m ­ p o z i ţ i e , m o d u l de d o z a r e a d e g r e s a n t u l u i ( n i s i p u l ) său determinîhd e x i s ­ tenţa a două calităţi:a) pastă de bună c a l i t a t e , d a r c u u ş o a r e a s p e r i t ă ţ i , folosită c u p r e d i l e c ţ i e p e n t r u r e a l i z a r e a v a s e l o r nesmălţuite ( o a l e - b o r c a n , o a l e c u t o a r t ă , c a p a c e , p a h a r e ) s a u p a r ţ i a l smălţuite ( t i g ă i , u l c e l e , u l c i o a r e ) ; p e r e ţ i i , în g e n e r a l s u b ţ i r i , dovedesc buna p l a s t i c i t a t e a p a s ­ t e i c h i a r ş i în c a z u l u n o r v a s e de d i m e n s i u n i mâi m a r i , ce depăşesc înălţimea de 30 cm ş i d i a m e t r u l g u r i i de 20 c m ; b ) pastă f i n ă , netedă, d i n c a r e se p r o d u c e c e r a m i c a de m a s ă , smălţuită ( s t r ă c h i n i , f a r f u r i i ) sau n e ­ smălţuită ( c ă n i , u l c i o a r e , c u p e , p a h a r e ) . 1 . I n funcţie de destinaţia l o r v a r i a z ă ş i f o r m e l e v a s e l o r nesmălţu ite 1.1 . O a l a - b o r c a n ş i o a l a c u toartă , f o r m e l e c e l e m a i r ă s p î h d i t e , au c o r p u l o v o i d a l ş i o înălţime între 12 ş i 30 c m ; d i a m e t r u l g u r i i , î n t o t d e a ­ una n i a i m a r e d e c f t c e l a l f u n d u l u i , v a r i a z ă şi e l între 10 ş i 25 c m . P r o f i l a t u r a b u z e l o r se î n s c r i e în două t i p u r i de b a z ă : a) b u z a s c u n d ă , u ş o r r ă s f r î h t ă , triunghiulară îh s e c ţ i u n e , întUnită îh mod s p e c i a l îh c a z u l o a l e l o r - b o r c a n . P r e z e n t l a C u r t e a de A r g e ş - ( î n L l ^ î n c ă d i n p r i m e l e d e c e n i i a l e s e c . a l X I V - l e a , a c e s t t i p de veche or i g i n e ^ c u n o a ş t e îh c o n t e x t u l locuinţei 4 o s e r i e de v a r i a n t e : buza scun­ d ă , r ă s f r î n t ă ş i lăţită s p r e m a r g i n e ce p r e z i n t ă l a l i m i t a s a i n f e r i o a r ă o muchie t r a s ă în j o s sub f o r m a u n e i s t r e ş i n i s a u a u n u i p r a g ( f i g . 7 / 3 ) ; b u ­ za îh c o n t i n u a r e a a r c u i r i i gîtului, c u m a r g i n e a lăţită ş i şănţuită, avînd muchia s u p e r i o a r ă subţiată ş i rotunjită u ş o r i a r cea i n f e r i o a r ă b i n e m a r ­ cată de o n e r v u r ă e x t r e m de ascuţită ( f i g . 7 / 1 ,/2); buza s c u n d ă , răsfrîntă; u ş o r a r c u i t ă s , c u o n e r v u r ă mediană pe m a r g i n e ( f i g . 7 / 4 , 5 , 6 , 7 ) . A c c e n ­ t u a r e a a c e s t e i n e r v u r i v a da n a ş t e r e u n o r p r o f i l e b i n e i n d i v i d u a l i z a t e ce se v o r întîlni în mod f r e c v e n t ş i în a l t e c e n t r e d i n a d o u a jumătate a s e c . a l X I V - l e a p r e c u m C o c o n i , B a s a r a b i s a u B u c u r e ş t i . I n u n e l e cazuri mar­ ginea este decorată cu crestături ( f i g . 9 / 1 ) . 1

b) buza î n a l t ă , e v a z a t ă , d e c o r a t ă pe toată înălţimea e i c u i n c i z i i o¬ r i z o n t a l e ( f i g . 8 / 1 ) , îhtîlnită în c a z u l o a l e l o r c u t o a r t ă . Şi a c e a s t ă p r o filatură e s t e e x t r e m de răspfndită în a c e a s t ă v r e m e îh Cîmpia Română în a ş e z ă r i de f e l u l c e l o r de l a Z i m n i c e a , F r u m o a s a , C o c o n i s a u B a s a r a b i . 1 . 2 . C a n a şi căniţa c u g u r a trilobată sînt f o r m e f r e c v e n t e i l u s t r a t e de e x e m p l a r e c u înălţimi ce v a r i a z ă între 12 cm ş i 35 c m . S i l u e t a acestei 156

www.mnir.ro

*' '^nlVnÎ"Ρ

r

S

1

sec?xr?).

(

}

C

'

U

m

a p

D l

ă u

t

C

U

U

r

g

U

r

a

a

137

www.mnir.ro

t

r

U

o

b

a

M> « ~ l o r c u g u r a 4 fr d o u a jumătate a t

a

. 9 . - O a l ă - b o r c a n ( 1 ) ; cupă c u toartă ( 2 ) ; p a h a r ( 3 ) ; cană c u g trilobată (4) - d i n u m p l u t u r a locuinţei 4 ( a doua jumătate sec. X I V ) . 158

www.mnir.ro

c a t e g o r i i de v a s e denotă siguranţă ş i eleganţă. C o r p u l bombat, a p r o a p e s f e r i c este a l u n g i t s p r e f u n d u l d r e p t ş i atent p r o f i l a t . O nervură deli­ mitează umărul de un gît l a r g , e v a z a t , ce se termină c u o buză dreaptă subliniată de c î t e v a n e r v u r i u g o r r e l i e f a t e , i n c i z i i o r i z o n t a l e sau c r e s t ă ­ t u r i . M o d e l a r e a g u r i i , p r i n s t r a n g u l a r e a m a r g i n i i ş i obţinerea u n u i c i o c de s c u r g e r e îh zona opusă c e l e i de c a r e e s t e p r i n s ă t o a r t a , dă n a ş t e r e a c e l e i particularităţi de l a c a r e î ş i t r a g e numele î n s ă ş i t i p u l de cană " c u g u r a t r i l o b a t â » ( f i g . 8 / 2 ş i 9 / 4 ) . R e a l i z a t îh e x c l u s i v i t a t e d i n pastă f i n ă , acest t i p de v a s e s t e d e c o r a t , de r e g u l ă , c u l i n i i l u s t r u i t e d i s p u s e v e r ­ t i c a l sau o b l i c , a d e s e o r i i n t e r v e n i n d ş i a l t e modalităţi de o r n a m e n t a r e a s u p r a c ă r o r a v o m m a i r e v e n i . M a r g i n e a g u r i i p r i m e ş t e u n e o r i , aţît la i n t e r i o r cît ş i l a e x t e r i o r , o bandă subţire de s m a l ţ . 1 . 3 . U l c i o r u l , r e a l i z a t d i n ambele c a t e g o r i i de pastă a m i n t i t e .este o formă des îhtîlnită l a C u r t e a de A r g e ş , c a ş i în a l t e a ş e z ă r i , precumj cele de l a C o c o n i , B a s a r a b i s a u P ă c u i u l l u i S o a r e . I n funcţie de m o d u l în c a r e e s t e r e z o l v a t ă g u r a u l c i o a r e l o r se poate e f e c t u a o d i f e r e n ţ i e r e a l o r după cum u r m e a z ă : a) U l c i o a r e c u g u r a c i r c u l a r ă , de o b i c e i c u d i m e n s i u n i m a i m a r i œ d e p ă ş e s c în înălţime 30 c m . Neputîhd f i r e c o n s t i t u i t n i c i u n e x e m p l a r , a p r e c i e r i l e n o a s t r e au l a bază o b s e r v a ţ i i l e e f e c t u a t e a s u p r a u n u i m a t e - ' r i a l f r a g m e n t a r . T o t u ş i putem c o n s i d e r a c ă a c e s t t i p de u l c i o r prezintă c o r p u l a l u n g i t , c u umărul bine m a r c a t ş i f u n d u l s l a b p r o f i l a t . B u z a este,; de c e l e m a i m u l t e o r i , d r e a p t ă , înaltă ş i împodobită c u i n c i z i i o r i z o n t a - ' l e . L i m i t a d i n t r e gît ş i buză e s t e u n e o r i subliniată de o nervură p r o e m i ­ nentă, d e c o r a t ă p r i n c r e s t ă t u r i o b l i c e , de c a r e se p r i n d e de o b i c e i c a ­ pătul s u p e r i o r a l t o r ţ i i . U n d e c o r bogat este p l a s a t c u p r e d i l e c ţ i e pe u ¬ mărul v a s u l u i . ' b) U l c i o a r e c u g u r a t r i l o b a t ă , c e v a m a i m i c i , c u înălţimea ce raxe-| o r i d e p ă ş e ş t e 25 c m , c o r p u l bombat ş i g r e o i contrastînd c u e l e g a n ţ a g î t u l u i ş i g u r i i ( f i g . 8 / j ) ; îh mod obişnuit n u a r e t o r ţ i ş i d i s p u n e de u n d e ­ c o r bogat d i n c a r e , de c e l e m a i m u l t e o r i , nu l i p s e s c p e t e l e de smalţ* 1 . 4 . C u p e l e , c u s a u f ă r ă toartă, sînt r e a l i z a t e în g e n e r a l d i n p a s ­ tă f i n ă . Intrucît f r a g m e n t e l e p ă s t r a t e p r o v i n d o a r d i n jumătatea inîerioa-i ră n u s - a p u t u t î n t r e g i n i c i u n e x e m p l a r . F u n d u l p l a n , bine p r o f i l a t , , continuă c u un p i c i o r s u b ţ i r e , c o r p u l f o r m î n d u - s e p r i n e v a z a r e a ş i a p o i , t r a g e r e a s p r e verticală a pereţilor (fig. 9 / 2 ) . D e c o r u l constă d i n linii l u s t r u i t e , i n c i z a t e s a u t r a s a t e c u humă a l b ă . 1*5. P a h a r e l e , l u c r a t e d i n ambele t i p u r i de p a s t ă , a u o formă t r o n c o n i c ă , c u o u ş o a r ă e va z a r e a p e r e ţ i l o r s p r e l i m i t a s u p e r i o a r ă ( f i g . 9 / 3 ) . | 1 . 6 . Capace ş i s f e ş n i c e . U n o r capace c r e d e m c ă aparţin d o a r douăj fragmente . r e a l i z a t e d i n t r - o pastă de c a l i t a t e m e d i e , c u d i a m e t r u l de 15 cm. R e s t u l f r a g m e n t e l o r p r o v i n , m a i d e g r a b ă , d i n s f e ş n i c e ^ , întruoît sînt r e a l i z a t e d i n t r - o pastă f i n ă , au u n d e c o r bogat ş i d i a m e t r u l mai m i c decft g u r a v a s e l o r de b u c ă t ă r i e , l i p s i n d u - l e totodată u r m e l e de a r s u r ă pe muchie ( f i g . 1 0 / 2 , 5 ) . T o t u n u i s f e ş n i c t r e b u i e s ă - i aparţină u n p i c i o r j cu o profilatură elegantă ( f i g . 1 0 / 3 ) .

159

www.mnir.ro

F i g . 1 0 . - O a l ă - b o r c a n (1); capace ( 2 , 5 ) ; sfeşnic ( 3 ) ; c a s t r o n ( 4 ) - d i n u m p l u t u r a locuinţei 4 ( a d o u a jumătate a s e c . X I V ) . 160

www.mnir.ro

. - F r a g m e n t e de vase c u d e c o r i n c i s â t , l u s t r u i t ( l - 4 ) s a u c u pete de c u l o a r e (5) - d i n u m p l u t u r a locuinţei 4 ( a doua jumState a sec. X I V ) .

www.mnir.ro

F i g . 1 2,-Torţi de v a s e c u d e c o r i n c i z a t (1) sau l u s t r u i t ( 2 ) ; strachină smălţuită ( 3 ) ; t i g a i e (4) - d i n u m p l u t u r a l o c u i n ţ e i 4 (a doua j u ­ mătate a s e c . X I V ) . 162

www.mnir.ro

1.7. C a s t r o n u l , modelat d i n t r - o pastă bună, a r e p e r e ţ i i de Înălţime medie, d e s t u l de g r o ş i ş i arcuiţi u ş o r ( f i g . 1 0 / 4 ) . D e c o r u l , p r e z e n t pe cea m a i m a r e p a r t e a f o r m e l o r d e s c r i s e mai sus, apare sub formă de m o t i v e s i m p l e sau c o m b i n a t e . a) D e c o r u l s i m p l u cunoaşte cîteva f o r m u l e a p l i c a t e independent pe d i f e r i t e suprafeţe a l e v a s u l u i ; i n c i z i a orizontală f i n ă , dispusă îh f a s c i ­ cole de 2-14 l i n i i pe umăr, m a i r a r îh zona de maxim d i a m e t r u , p r e c u m ş i pe buzele înalte a l e u n o r vase de t i p u l o a l e l o r - b o r c a n s a u c u toartă ş i a u l c i o a r e l o r ( f i g . 7 / 3 , 8/1,3 ş l 1 o / l ) ; l i n i i v e r t i c a l e l u s t r u i t e , r e a l i z a t e în pastă c r u d ă , u n e o r i după a p l i c a r e a u n u i s t r a t de v o p s e a r o ş i e , pe î n ­ t r e a g a suprafaţă a u n o r v a s e , p r e c u m c a n a c u . g u r a t r i l o b a t ă , ulciorul sau p a h a r u l ( f i g . 8 / 2 ş i 9 / 3 , 4 ) ; b e n z i de humă a l b ă , c u lăţimea de 2-5 mm, d i s p u s e g r u p a t (2-3), în poziţie v e r t i c a l ă sau o b l i c ă , pe p e r e t e l e u l c i o a r e l o r ş i u l c e l e l o r , a p l i c a t e pe p a s t a crudă sau p e s t e un s t r a t d e vopsea r o ş i e , ele p o r n e s c u n e o r i de l a u n brîu o r i z o n t a l t r a s a t t o t c u hu-<mă albă l a l i m i t a d i n t r e umăr ş i c o r p u l v a s u l u i ( f i g . 11/5). b) D e c o r u l c o m b i n a t a p a r e pe u l c i o a r e , c ă n i , c u p e , capace ş i s f e ş ­ nice ( f i g . 11/1-4), îh m a i multe v a r i a n t e : l i n i i l u s t r u i t e peste c a r e sînt t r a s a t e o b l i c d u n g i de humă a l b ă ; l i n i i i n c i z a t e , o r i z o n t a l e ş i v ă l u r i t e , asociate c u b e n z i de humă a l b ă ; l i n i i i n c i z a t e , o r i z o n t a l e , c o m b i n a t e c u împunsături dese ş i pete de c u l o a r e r o ş i e ; l i n i i i n c i z a t e , o r i z o n t a l e a l ternîhd c u ş i r u r i de i m p r e s i u n i r e a l i z a t e c u r o t i ţ a ; l i n i i f i n e i n c i z a t e o¬ r i z o n t a l , l i n i i l u s t r u i t e , b e n z i de humă albă ş i împunsături, alături de pete de smalţ a p l i c a t e pe m a r g i n e a b u z e i , toate a c e s t e a combinate între ele c u r e z u l t a t e d i n t r e c e l e m a i f e r i c i t e p e n t r u a s p e c t u l e x t e r i o r a l v a s e ­ lor. A c e s t v a r i a t r e p e r t o r i u d e c o r a t i v c o n s t i t u i e în ultimă instanţă d o v a ­ da unei r e o c u p ă r i s p e c i a l e d i n p a r t e a o l a r i l o r p e n t r u r e a l i z a r e a u n u i a¬ parat o r n a m e n t a l îh măsură s ă satisfacă g u s t u r i l e u n e i s o c i e t ă ţ i a l c ă r u i simţ e s t e t i c este d i n c e îh c e m a i e v o l u a t . T o r ţ i l e c u n o s c , îh g e n e r a l , a c e l a ş i d e c o r c u c e l a l v a s e l o r : linii l u s t r u i t e , b e n z i de humă albă sau d o a r v o p s e a u a r o ş i e ( f i g . 1 2 / 2 ) . U n u l din exemplare a r e i n c i z a t îh p a s t a a r s ă u n m o t i v g e o m e t r i c ( f i g . 12/1 )ce poa te marca apartenenţa v a s u l u i la un anume i n d i v i d , 2. C e r a m i c a smălţuită este d e s t u l de r e d u s ă c a n t i t a t i v . D i n p a s t a o ¬ bişnuită, similară c e l e i d i n c a r e este obţinută c e r a m i c a ne smălţuită de b u ­ cătărie, se r e a l i z e a z ă u l c e l e , tigăi c u t r e i p i c i o r u ş e ( f i g . 1 2 / 4 ) , u l c i o a r e , smălţuite l a i n t e r i o r ş i u n e o r i parţial l a e x t e r i o r . P a s t a fină contribuie la r e a l i z a r e a v e s e l e i p e n t r u masă; s t r ă c h i n i c u p i c i o r i n e l a r , p e r e ţ i ob l i c i ş i b u z a t r a s ă s p r e v e r t i c a l ă (fig.12/3 ş i 1 3 / 2 , 3 ) , f a r f u r i i c u buza lată, o r i z o n t a l ă ( f i g . 1 3 / 1 ) . Smălţuite d o a r l a i n t e r i o r , de o b i c e i c u smalţ gălbui, a c e s t e e x e m p l a r e sînt d e c o r a t e p r i n s g r a f f i t a r e sau c u pete d e altă c u l o a r e îh r a p o r t c u c e a a f o n d u l u i . D e ş i m a t e r i a l u l este f r a g m e n t a r , se pot r e m a r c a elemente v e g e t a l e , g e o m e t r i c e ş i c h i a r z o o m o r f e ( o p a s ă ­ re - f i g . 13/3), u l t i m u l m a i r a r întUnit îh a c e a s t ă zonă, t e r i t o r i u l r o m â ­ nesc în c a r e a t a r i r e p r e z e n t ă r i sînt m a i bine_c«noscute f i i n d c e l d i n i m e 163

www.mnir.ro

F i g . 1 3 . - F a r f u r i e (1) strachină c u p i c i o r i n e > r ( 2 , 3 ) d e c o r a t e p r i n i n c i z i e ş i smăltuire - d i n u m p l u t u r a l o c u i n ţ e i 4 (a doua i u mătate a s e c . X I V ) . s

l

164

www.mnir.ro

F i g . 1 4 . - C a h l e - o a l ă ( 1 , 2 ) ş i c a h l ă - d i s c (3) - d i n u m p l u t u r a l o c u i n ţ e i 4 (a doua jumătate a s e c . X I V ) .

165

www.mnir.ro

d i a t a vecinătate a D u n ă r i i . C a h l e l e , o l a n e l e p e n t r u f u m u r i ş i bucăţile de c h i r p i c i a f l a t e îh u m ­ p l u t u r a locuinţei 4 c o n s t i t u i e dovada p r e z e n ţ e i f n c a d r u l a c e s t u i complex a unei s o b e . P e r e t e l e a c e s t e i a conţine două t i p u r i p r i n c i p a l e de c a h l e : a) c a h l e - o a l ă p r e z e n t e f h m a i multe v a r i a n t e , f n funcţie de p r o f i l u l c o r p u l u i s a u m o d u l de r e a l i z a r e a g u r i i : - c u c o r p u l t r o n c o n l c ş i g u r a pătrată, fntflnită f h mod f r e c v e n t pe f n t r e g t e r i t o r i u l r o m â n e s c f h s e c o ­ l e l e X I V - X V I ; - cu c o r p u l t r o n c o n i c şi g u r a quadrilobată, c u a n a l o g i i fn s e c a i X I V - l e a l a C u h l e a ^ i f h p r i m a jumătate a c e l u i următor l a R î m n i c u V f l c e a ' - ' şi Cotmeana ; - c u c o r p u l a d î h c , u ş o r bombat s i g u r a c i r ­ culară a v f n d m u c h i a b u z e i t r a s ă s p r e i n t e r i o r sub f o r m a u n u i p r a g ( f i g . 14/1,2); p r e z e n t e l a C u h e a ' Tfrgovişte< , Rfmnicu Vâlcea ^ , P o e nari , f i i n d semnalate şi c u a l t p r i l e j l a C u r t e a de A r g e ş b) c a h l e - d i s c u r i , d e c o r a t e f n cîmp p r i n n e r v u r i fn forma unor c e r c u r i concentrice ( f i g . 1 4 / 3 ) . în a r h i t e c t u r a sobei ele alternau cu e a h l e l e - o a l ă c u g u r a c i r c u l a r ă . Ş i acest t i p de c a h l e a p a r e f r e c v e n t f n a¬ ceastă e p o c ă , precum şi fn secolele următoare,fie asociat cu alte t i ­ p u r i , l a T î r g ş o r , , C o m a n a ^ , Tfrgovişte , f i e s i n g u r - c u evidente r o s t u r i ornamentale - ,cum s-au descoperit fn Bucureşti , Tfnganu^o sau P i u a P e t r i i ? . Ţinînd de s i s t e m u l de funcţionare a l s o b e i , menţionăm o l a n e l e pent r u f u m u r i r e p r e z e n t a t e de t u b u r i u ş o r e v a z a t e l a u n u l d i n c a p e t e , c u î ¬ nălţimea d e 4 5 - 5 0 cm şi d i a m e t r u l maxim de 28 c m . Existenţa a c e s t e i sobe c u c a h l e l a C u r t e a de A r g e ş , f n u l t i m e l e d e ­ c e n i i ale s e c a i X I V - l e a , p r e z i n t ă , fără î n d o i a l ă , o importanţă s p o r i t ă , fntrucît se î n s c r i e lîn rîndul p r i m e l o r amenajări de acest f e l d i n Ţ a r a Ro­ m â n e a s c ă . Cea m a i apropiată a n a l o g i e o îhtîlnim l a T f r g o v i ş t e , îh cont e x t u l u n e i locuinţe de l e m n , c u p i v n i j ? , ce fiinţa îh j u r u l a n u l u i 1390 . 1

1

t

2 2

2

1

2

1

A c e s t e p r e z e n ţ e impun c o n s t a t a r e a c ă îh a doua jumătate a s e c al X I V - l e a s i s t e m u l de î n c ă l z i r e p r i n sobe c u c a h l e - m o d a l i t a t e de o r i g i n e c e n t r a l europeană - se v a e x t i n d e c o n t r i b u i n d l a s p o r i r e a confortului. Soba r o m a n i c o - g o t i c ă , c u m e s t e c u n o s c u t îh l i t e r a t u r a de s p e c i a l i t a t e a¬ c e s t t i p de sobă c u c a h l e - o a l ă , se r ă s p î n d e ş t e , d e c i , în ţ ă r i l e române? în f o r m e asemănătoare c u c e l e pe c a r e l e cunoaşte c e n t r u l E u r o p e i , într-i un i n t e r v a l de t i m p f o a r t e s c u r t , dovadă a s t r î n s e l o r c o n t a c t e pe care, s o c i e t a t e a românească l a întreţine c u a r i i l e de cultură î n v e c i n a t e , d a r şi a permeabilităţii s a l e faţă de c î ş t i g u r i l e e u r o p e n e în m a t e r i e de c o n f o r t . N u putem încheia a c e s t p r i m r a p o r t p r i v i t o r l a c e r c e t ă r i l e n o a s t r e d i n c u p r i n s u l a ş e z ă r i i de l a C u r t e a de A r g e ş fără a s u b l i n i a a c e l e c o n ­ c l u z i i ce se d e s p r i n d îh a c t u a l u l s t a d i u de i n v e s t i g a ţ i i . î n c ă de pe acum se poate c o n s t a t a c ă pe p a r c u r s u l u n u i s e c o l , de l a s f î r ş i t u l c e l u i de a l X n i - l e a pînă l a f i n e l e c e l u i următor, t e h n i c a de c o n s t r u c ţ i e a l o c u i n ţ e ­ l o r e v o l u e a z ă , p r o c e s i l u s t r a t de t r e c e r e a de l a s e m i b o r d e i u l c u o structură lemnoasă u ş o a r ă ş i p e r e ţ i de n u i e l e lipiţi c u a r g i l ă l a l o c u i n ­ ţa c u o structură c o m p l e x ă , c u două n i v e l u r i , ce p r e s u p u n e a o temeini-t că c u n o a ş t e r e a meşteşugului şi i m o l i c i t existenţa u n e i c a t e g o r i i de meş-t 166

www.mnir.ro

t e ş u g a r i s p e c i a l i z a ţ i fn a r t a de a c o n s t r u i . A l ă t u r i de a c e a s t a se o b s e r v ă o evoluţie c o r e s p u n z ă t o a r e a sistemu­ l u i de î n c ă l z i t , de l a v a t r a simplă l a c u p t o r u l c u boltă p l a s a t pe un s o c l u şi,îh s f f r ş i t , l a soba c u c a h l e , dovadă a n i v e l u l u i de d e z v o l t a r e a t i n s de s o c i e t a t e a o r ă ş e n e a s c ă de l a A r g e ş , d a r nu numai de a i c i , c i ş i d i n î n ­ treg t e r i t o r i u l românesc. î n s f f r ş i t , a c e e a ş i i d e e de p r o g r e s se d e s p r i n d e d i n a n a l i z a mate r i a l u l u i c e r a m i c în c u p r i n s u l c ă r u i a se r e m a r c ă a c e e a ş i evoluţie de l a f o r m e l e s i m p l e , de o e x e c u ţ i e tehnică m o d e s t ă , l a c e l e m a l e l a b o r a t e b e ­ n e f i c i a r e a u n u i d e c o r bogat ş i v a r i a t

N O T E * D i n p a r t e a M u z e u l u i d i n C u r t e a de A r g e ş l a săpături a p a r t i c i p a t N i colae Moisescu, d i r e c t o r u l muzeului. 1 B i b l i o g r a f i a c u p r i v i r e l a o r a ş u l C u r t e a de A r g e ş ş i monumentele sale v e z i l a N I C O L A E S T O I C E S C U , B i b l i o g r a f i a l o c a l i t ă ţ i l o r şi m o n u m e n ­ t e l o r f e u d a l e d i n România, I , Ţ a r a R o m â n e a s c ă , v o l . 1 , 1 9 7 9 , p . 2 3 6 - 2 5 1 . 2 V I R G I L DRĂGHICEANU, C u r t e a Domnească d i n A r g e ş . Note i s t o r i c e şi a r h e o l o g i c e , Bucureşti, 1923, p . 9 - 7 6 . 3 N I C O L A E C O N S T A N T I N E S C U , C e r c e t a r e a a r h e o l o g i c ă de l a C u r t e a domnească d i n A r g e ş , în " S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i " , I , P i t e ş t i , 1 9 6 8 , p . 123 ş i u r m . ; i d e m , L a r e s i d e n c e d ' A r g e ş des V o i e v o d e s roumains des Χ Ι Π et X I V s i è c l e . P r o b l e m e de c h r o n o l o g i e & l a lumière des r é c e n t e s r e c h e r c h e s a r c h é o l o g i q u e s , îh R E S E E , V H I , 1 9 7 0 , 1 , p . 5-31; i d e m , C u r t e a de A r g e ş . P r o b l e m e de geneza ş i e v o l u ţ i e , îh B M I , 3 , 1 9 7 1 , p . 1 4 - 2 3 ; i d e m , C u r t e a de A r g e ş - s t r ă v e c h e a vatră v o i e v o d a ­ lă după 1 1 5 0 , în " M a g a z i n i s t o r i c " , 1 , 1978, p . 2 7 - 3 3 . 4 B i s e r i c a Sîh N i c o a r ă a f o s t c e r c e t a t ă de V i r g i l D r ă g h i c e a n u , N i c o l a e C o n s t a n t i n e s c u , D i n u V . R o s e t t i ş i N i c o l a e M o i s e s c u . Recent a apărut un p r i m r a p o r t de săpături întocmit de N I C O L A E M O I S E S C U . B i s e r i c a Sîn N i c o a r ă îh l u m i n a u l t i m e l o r săpături a r h e o l o g i c e , în v o i . " S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i " , C u r t e a de A r g e ş , 1 9 8 0 , p . 3 5 - 3 9 . 5 N I C O L A E C O N S T A N T I N E S C U . C u r t e a de A r g e ş . . . , p . 2 4 . 6 M a t e r i a l u l l - a m p u t u t c o n s u l t a p r i n bunăvoinţa c o l e g e i M a r i a n a M a r c u de l a M u z e u l de i s t o r i e d i n B r a ş o v , c ă r e i a î i mulţumim şi c u a c e s t p r i ­ lej. 7 D e ş i iniţial am optat p e n t r u o d a t a r e c e v a m a i t i m p u r i e a a c e s t u i c o m ­ p l e x , a n a l i z a integrală a m a t e r i a l u l u i a r h e o l o g i c n e - a condus l a î n c a ­ d r a r e a c r o n o l o g i c ă menţionată m a i s u s . ( v . L i a B ă t r î h a ş i A d r i a n B ă t r î h a , Locuinţe d i n v e a c u r i l e a l X H I - l e a ş i a l X I V - l e a de l a Curtea de A r g e ş , îh " S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i " , C u r t e a de A r g e ş , 1 9 8 0 , p . 2 4 . 8 R A D U P O P A ş i G H E O R G H E B A L T A G , Documente de cultură m a t e r i a ­ lă o r ă ş e n e a s c ă îh T r a n s i l v a n i a d i n a d o u a jumătate a s e c o l u l u i a l XHTl e a , îh S C I V A , 1 , 1 9 8 0 , p . 3 3 - 5 1 . Θ

e

167

www.mnir.ro

9

E U G E N I A NEAMŢU, V A S I L E NEAMŢU ş i S T E L A C H E P T E A , O r a ş u l m e d i e v a l B a i a În s e c o l e l e X I V - X V I I , I a ş i 1 9 8 0 , p . 2 1 5 L I A BATRÎNA s i A D R I A N B A T R Î N A , Contribuţii a r h e o l o g i c e c u p r i v i r e l a a ş e z a r e a de l a B a i a în epoca a n t e r i o a r a întemeierii s t a t u l u i f e u d a l M o l d o v a , în SCI VA, 4 , 1980. 10 M . D . M A T E I ş i E M . E M A N D I , O c a s ă de o r â ş e a n d i n s e c o l u l a l X V - l e a de l a S u c e a v a , în S C I V A , 4 , 1 9 7 7 , p . 5 5 3 - 5 7 6 ; R A D U P O P A ş i M O ­ N I C A M X R G I N E A N U - C Â R S T O I U , Mărturii de c i v i l i z a ţ i e medievală r o ­ m â n e a s c ă , B u c u r e ş t i , 1 9 7 9 , p . 1 4 - 2 6 ş i 3 1 - 3 9 ; E U G E N I A NEAMŢU , V A S I L E NEAMŢU, S T E L A C H E P T E A , o p . c i t . , p . 2 1 - 2 2 ; LIAB A T R I N A ş i A D R I A N BATRÎNA, o p . c i t . Un studiu monografic c u p r i v i r e l a d i f e r i t e l e c a t e g o r i i d e locuinţe m e d i e v a l e v e z i l a CO R I N A N I C O L E S C U , C a s e , conace ş i p a l a t e v e c h i r o m â n e ş t i , B u c u r e ş t i , 1 9 7 9 . 11 E L E N A B U S U I O C ş i M O N I C A M Ă R G I N E A N U - C A R S T O I U , M i t t e l a l t e r l i c h e K a c h e l o f e n a r t e n i n d e n r u m g n i s c h e n FUrBtentUmern ( XIV-XV J a h r h u n d e r t ) , în " D a c i a " , N . S . ,ΧΧΠΗ, 1 9 7 9 , p . 2 7 5 - 3 0 6 ; N . C O N S T A N T I N E S C U ş i C O R N E L I O N E S C U , A s u p r a h a b i t a t u l u i u r b a n de l a T î r g o v i ş t e înainte de 1 3 9 4 . R e p e r e d i n viaţa c u r ţ i i d o m n e ş t i , î h S C I V A , 1 , 1980, p.53-74. 12 N I C O L A E C O N S T A N T I N E S C U , C o c o n i . U n s a t d i n Cîmpia Română îh epoca l u i M i r c e a c e l Bătrîn, Bucureşti, 1972, p . 1 1 0 , nota 1 3 0 . 13 P e n t r u a t r i b u i r e a a c e s t o r p i e s e f r a g m e n t a r e u n o r s f e ş n i c e v e z i : S O ­ NIA G H E O R G H I E V A , " A r h e b l o g i j a Sofia* , 8 , 1960, 4 , p . 8 , i a r unor capace v e z i j N I C O L A E C O N S T A N T I N E S C U , o p . c i t . , p . 1 2 3 şi p l . X X X V n ; S I L V I A B A R A S C H I , D e s p r e c a p a c e l e de l u t d e l a Păcuiul l u i S o a r e , îh S C I V , 4 , 1 9 7 2 , p . 6 0 9 - 6 1 7 , P E T R E D I A C O N U , S I L V I A B A R A S C H I , Păcuiul l u i S o a r e , I I , Bucureşti, 1977, p . 5 5 . 14 R A D U P O P A , O sobă c u c a h l e oală îh s e c o l u l a l X I V - l e a d e l a Cuhea M a r a m u r e ş , îh S C I V , 4 , 1 9 7 3 , p . 6 7 6 . 15 E L E N A B U S U I O C ş i M O N I C A M Ă R G I N E A N U - C Â R S T O I U , o p . c i t . p . 2 8 7 , f i g . 9 / b , c şi fig. 10. 16 M a t e r i a l I n e d i t r e z u l t a t d i n cercetările n o a s t r e . 17 R A D U P O P A , o p . c i t . , p . 6 7 2 - 6 7 5 , f i g . 2 / a - f . 18 N I C O L A E C O N S T A N T I N E S C U ş i C O R N E L I O N E S C U , o p . c i t . , p . 6 3 , fig. 8/1. 19 E L E N A B U S U I O C ş i M O N I C A M A R G I N E A N U - C Â R S T O I U , o p . c i t . , p . 278, f i g . 1 / 9 . 1 1 ş i p . 2 8 0 , f i g . 2 . 20 G H E O R G H E C A N T A C U Z I N O , C e t a t e a P o i e n a r i , îh S C 1 V , 2 , 1 9 7 1 , p . 282. 21 Î n t r - o locuinţă c e r c e t a t ă p a r ţ i a l c u c î ţ i v a a n i în urmă, plasată îh i m e ­ d i a t a vecinătate a L 4 , s - a u d e s c o p e r i t n u m e r o a e e c a h l e de a c e s t t i p a f l a t e acum l a M u z e u l O r ă ş e n e s c d i n C u r t e a d e A r g e ş . 22 D O R I N P O P E S C U ş i c o l a b o r a t o r i , Ş a n t i e r u l a r h e o l o g i c T î r g ş o r , în M a t e r i a l e , V I , 1959, p . 7 3 2 - 7 3 5 . 23 L I A B A T R Î N A ş i A D R I A N B A T R Î N A , Evoluţia a n s a m b l u l u i f o s t e i m ă ­ n ă s t i r i Comana îh l u m i n a c e r c e t ă r i l o r a r h e o l o g i c e , în " R e v i s t a m u 1

168

www.mnir.ro

24 25

26 27

28

29 30

z e o l o r s i m o n u m e n t e l o r " , s e r i a Monumente i s t o r i c e s i de A r t ă " , 1 , 1974, p . 2 0 , 26 ş l f l g . 8 . NICOLAE CONSTANTINESCU s i CORNEL IONESCU, o p . c i t . ,ρ.65. P A N A I T I . P A N A I T , Contribuţii a r h e o l o g i c e l a c u n o a ş t e r e a s a t u l u i fii s o c o l u l a l X V - l e a pe t e r i t o r i u l de a z i a l B u c u r e ş t i u l u l , t n " M a t e r i a l e de i s t o r i e ş i m u z e o g r a f i e , ( M M I M ) B u c u r e ş t i , 1 9 6 4 , p . 2 2 6 , f i g . 4 | i dom, începutul o r a ş u l u i B u c u r e ş t i t n l u m i n a c e r c e t ă r i l o r a r h e o l o g i c e din Bucureşti, th MIM, Bucureşti, V , 1967, p . 2 1 j A R I S T I D E Ş T E FÂNESCU, Cercetări arheologice d i n c a r t i e r u l V i t a n , f n "Bucureşti', V I I I , 1971, p.79. P A N A I T I . P A N A I T ş i M I O A R A T U R C U , C e r c e t ă r i l e a r h e o l o g i c e de la Tfnganu, t n " B u c u r e ş t i " , V I , 1968, p . 8 8 , r i g . 3 / 1 . L U C I A N CHIŢESCU şi c o l a b o r a t o r i , Cercetări arheologice l a Piua P e t r i i ( O r a ş u l de F l o c i ) , j u d . I a l o m i ţ a , t n " C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e " , I U B u c u r e ş t i , 1 9 7 9 , p . 2 2 0 , 223 ş i f i g . 1 3 . C e l e m a i v e c h i sobe c u c a h l e d e pe t e r i t o r i u l ţ ă r i i n o a s t r e s t n t s e m ­ nalate th T r a n s i l v a n i a , l a Sighişoara, l a sfîrşitul s e c a i X l I I - l e a (Radu P o p a ş i G h o o r g h e B a l t a g , o p . c i t . , p . 4 l ) , t h M o l d o v a , l a T î r g u Neamţ t h u l t i m e l e d e c e n i i a l o s e c a i X I V - l e a ( c e r c e t ă r i p e r s o n a l e , 1 n e d i t e ) , i a r t h T a r a R o m â n e a s c ă , l a C u r t e a de A r g e ş t n j u r u l a n u l u i 1340 ( N i c o l a e C o n s t a n t i n e s c u ş i C . I o n e s c u , o p , c i t . , p . 7 0 , n o t a 2 8 ) . Ibidem. R O S E M A R I E F R A N T Z , D e r K a c h e l o f e n . E n t s t e l u n g und k u n s t g e s c h i c h t l i c h e E n t w i c k l u n g v o n M i t t e l a l t e r b i s Zum A u s g n n g dos Kîas nlzlHiiius , G r n z , 1969, p . 16-19·

R E C H E R C H E S A R C H E O L O G I Q U E S E F F E C T U E E S E N 1979 SUR L ' É T E N D U E D E L ' É T A B L I S S E M E N T D E C U R T E A D E ARGES, DÉP.D'ARGES. Résumé L o s r o c h o r e h c c a r c h é o l o g i q u e s e n t r e p r i s e s on 1979 a C u r t e a do A r g o s o n t inoné a l ' i d e n t i f i c a t i o n et l ' i n v e s t i g a t i o n do quatre habita­ t i o n s , d o u x d ' e n t r o c e l l e s - c i a p p a r t e n a n t a u t y p e des h u t t o s λ demi e n f o n c é e s d a n s l e s o l ( L^j et l o ) , l o s n u t r e s doux étant d e s h a b i t a t i o n s do s u r f a c e ( L 3 et L 4 ) . L ' a n a l y s e do l ' i n v e n t a i r e a r c h é o l o g i q u e nous a pormis a u s s i bien l ' o n c a d r o m o n t chronologiquo de chaque onsamblc séparément quo l ' é n o n c é de c e r t a i n e s c o n c l u s i o n s o n ce q u i concerne l ' é v o l u t i o n do I n p o t e r i o e t ' d e l a t o c h n i q u o do c o n s t r u c t i o n s u r l ' é t e n d u o du d i t établissement o n t r o l a f i n d u X U I ° s i b c l c et l ' a c h è v e m e n t d u e i e clo s u i v a n t .

169

www.mnir.ro

LEGENDE DES FIGURES F i g . 1 . - P r o f i l de l a p a r o i ouest de l a S e c t i o n 1 ( h a b i t a t i o n 1 ) . 1) T e r r e v i e r g e , a r g i l e sablonneuse ; 2) p l a n c h e r de l ' h a b i t a t i o n de la p r e m i e r e phase de f o n c t i o n n e m e n t ; 3) p l a n c h e r de l'habitation de l a seconde phase de f o n c t i o n n e m e n t ; 4) s o c l e d u f o u r n e a u ; 5) humus médiéval) 6) a r g i l e c o n t e n a n t des f r a g m e n t s c é r a m i q u e s ; 7) coUche compacte de b r û l u r e ; 8) s o l brun-châtain pigmenté de c h a r b o n , f r a g m e n t s c é r a m i q u e s et os d ' a n i m a u x ; 9) s o l châtain 10) a r g i l e s a b l o n n e u s e ; 11) s o l châtain et l e s t r a c e s d ' u n pavé 12) s o l châtain pigmenté de f r a g m e n t s de b r i q u e s et m o r c e a u x de c a i l l o u x ; 13) f r a g m e n t s de c a i l l o u x et de b r i q u e s ) 14) s o l châtain; a m e u b l i ; 15) m o r t i e r ; 16) s o l v é g é t a l ; 17) c o u c h e de m o r t i e r ( X I V ^ siècle). F i g . 2 . - P l a n de l ' h a b i t a t i o n n o . 1 de C u r t e a de A r g e ş . F i g . 3 . - C é r a m i q u e de l a première phase de f o n c t i o n n e m e n t ( Χ Π Ι ° - Χ ΐ ν s i è c l e s ) de l ' h a b i t a t i o n n o . 1 ( 1 - 4 ) ; a p p l i q u e p o u r l e vêtement(5); céramique de l a deuxième phase de fonctionnement, p r e m i è r e moitié* d u X I V s i è c l e ) de l ' h a b i t a t i o n n o . 1 ( 6 - 8 ) . F i g . 4 . - C é r a m i q u e de l a deuxième phase de f o n c t i o n e m e n t de l ' h a b i t a t i o n no.1 ( 1-7). F i g . 5 . - P l a n des h a b i t a t i o n s n o s . 2 , 3 , 4 de C u r t e a de A r g e ş . F i g . 6 . - P r o f i l do l a p a r o i s u d - o u e s t de l a S e c t i o n 3 ( h a b i t a t i o n 4 ) . 1) T e r r e v i o i g e , a r g i l e s a b l o n n e u s e ; 2) g r a v i e r ; 3) c a i l l o u x . 4) b o l s c a r b o n i s é ; 5) f o s s e s ; 6) p l a n c h e r de l a c a v e en planches c a r b o n i s é e s ; 7) r e m p l i s s a g e formé de t o r c h i s , c a r r e a u x de p o ê l e , b r i q u e s , a r g i l e ; 8) r e m p l i s s a g e e x i s t a n t e n t r e l e s p a r o i s de l a f o s s e et l e m u r de l a c a v e ; 9) a r g i l e v l o l â t r e mêlée de m o r c e a u x de c o r c h i s ; 10) a r g i l e v i o l â t r e pigmentée de c h a r b o n et de c a i l l o u x ; 11 ) s o l c h â t a i a - r o u g e â t r e ; 12) a r g i l e violâtre pigmentée de c h a r b o n ; 13) a r g i l e j a u n e - aménagement de l'en-, t r é e de l a c a v e de 1 ' h a b i t a t i o n n o . 2 ; 14) a r g i l e pigmentée de' c h a r b o n ; 15) s o l b r u n c o n t e n a n t de l ' a r g i l e , c h a r b o n et c a i l l o u x ; 16) s a b l e ; 17) s o l g r i s â t r e pigmenté de c h a r b o n , b r i q u e s et a r g i ­ l e ; 18) c o u c h e de t o r c h i 3 ; 19) couche g r i s â t r e aux l e n t i l l e s d ' a r ­ g i l e j a u n e ; 20) a r g i l e p u r e ; 21) s o l b r u n p u r ; 2 2 ) s o l châtain aux l e n t i l l e s d ' a r g i l e ; 23) s o l b r u n - g r i s â t r e ; 24) a r g i l e j a u n e pig-' montée de c e n d r e ; 25) s o l v é g é t a l ) 26) p o u t r e s c a r b o n i s é e s ; 27) grains carbonisés. Θ

e

F i g . 7 . - F r a g m e n t s de pots q u ' o n a trouvé d a n s l e r e m p l i s s a g e de 1!ha­ b i t a t i o n no 1.4 (deuxième moitié d u X I V s i è c l e ) . F i g . B . - P o t à l ' a n s e ; b r o c a u b o r d t r i l o b é ( 2 ) ; c r u c h e au b o r d trilobé (3) p r o v e n a n t d u r e m p l i s s a g e de l ' h a b i t a t i o n n o . 4 ( deuxième moitié d u X I V s i è c l e ) , e

:

e

170

www.mnir.ro

F i g . 9 . - V n s o - b o c a l ( l ) ; ooupe a l ' a n s o ( 2 ) j gobolot (3) pot au b o r d tri­ lobé (4) p r o T o n a n t d u r e m p l i s s a g e de l ' h a b i t a t i o n n o . 4 (deuxièmo moitié d u X I V s i è c l e ) . F i g . 1 0 . - V a s e - b o c a l (1) c o u v e r c l e s (2,5)| c h a n d e l i e r j bol (4provenant d u r e m p l i s s a g e do l ' h a b i t a t i o n n o . 4 (douxiomo moitié d u X I V sibclo). F l g . 11 . - F r a g m e n t s de v a s e s a u d é c o r i n c i s é , p o l i ( 1 - 4 ) o u aveo des; t a c h e s de c o u l e u r (5) p r o v e n a n t d u r e m p l i s s a g e do l ' h a b i t a t i o n n o . 4 (douxiomo moitié d u X I V s i è c l e ) . F l g . 12 . - A n s e s de v a s e s a u d é c o r i n c i s é ( l ) ou p o l i ( 2 ) | é c u o l l e é m aillé o ( 3 ) ; poâle ( 4 ) - d u r e m p l i s s a g e de l ' h a b i t a t i o n n o . 4 (douxibmo moitib du X I V s i è c l e ) . F l g . 1 3 . - A s s i o t t e (1) e c u e l l o s a u p i e d a n n u l a i r e ( 2 , 3 ) , o r n é e s p a r i n c i - , s i o n et é m a i l l é e s - p r o v e n a n t d u r e m p l i s s a g e de 1 · habitation] n o . 4 (deuxième moitié d u X I V ° s i è c l e ) . F l g . 1 4 . - C a r r e a u x de p o â l e o n f o r m e de p o t s ( 1 , 2 ) e t u n a u t r e e n f o r m e de d i s q u e (3) - p r o v e n a n t d u r e m p l i s s a g e de l ' h a b i t a t i o n no.4 (douxlome moitié d u X I V s i è c l e ) . 0

e

e

e

e

www.mnir.ro

E T A P E D E CONSTRUCŢIE ÎN C U P R I N S U L A N S A M B L U ­ L U I "MĂNĂSTIREA" D I N VĂLENII D E M U N T E , J U D . P R A H O V A , ÎN LUMINA CERCETĂRILOR A R H E O L O G I C E : DIN 1979 de L I A BATRÎNA ş i A D R I A N BATRÎNA în l u n a i u l i e 1978 a - a u e z e o u t a t aondaje a r h e o l o g i c e la biserica "Mănăstirea" d i n V l l e n i i de Munte, j u d . P r a h o v a , f h c o n t e x t u l lua r a r i l o r d e r e s t a u r a r e de o a r e r e b e n e f i c i a l ă c a ş u l a f e c t a t d e c u t r e m u r u l din 4 m a r t i e 1977· M o n u m e n t u l a f o s t p r é s e n t â t f n m a l m u l t e r f b d u r i de N i c o l a e I o r g a , d e f l e c a r e dată f i i n d d i s c u t a t e p r o b l e m e ce t i n de t r e c u t u l ' sau d e c o r a ţ i a s a i n t e r i o a r ă . M a l r e c e n t a văsuţ l u m i n a t i p a r u l u i u n s t u d i u amănunţit d a t o r a t l u i E m l U a n V l a i c u l e s c u ^ . D i n d a t e l e de o r d i n i s t o r i c t r e b u i e reţinute f n p r i m u l r f h d a c e l e oe r e z u l t ă d i n a n a l i z a c e l o r două p i s a n i i a l e b i s e r i c i i , p r i m a - f ă r ă a f i ş i c e a n i a i v e c h e - d a t f n d d i n 4 i u n i e 1 7 4 6 , i a r oea de a d o u a din 8 iulie 1809 · P o t r i v i t a c e s t o r a , p r i m u l l ă o a ş m ă n ă s t i r e s c e s t e r i d i c a t f h a n u l 1680 d e c ă t r e c l u c e r u l H a g i S t o i a n s i s o ţ i a s a D i n c a , c e f n s e s t r e a z ă a şezămfhtul o u toată a v e r e a l o r ş i Û închină - o a m e t o h a l mănăstirii C o t r o c e n i l o r - mănăstirii I v i r i l o r de l a M u n t e l e A t h o s . L i p s i t ă de p i c t u r ă interioară şi slomn ( p r l d r o r ) d i n t r u fhceput, b i s e r i c a v a p r i m i aceate podoabe pv.in g r i j a c e a u ş u l u i de a p r o z i N i c o l a e B u z ă l a n u , nepot e l D i n o ă i , l a o dată a n t e r i o a r ă a n u l u i 1 7 3 7 , p r o b a b i l l a f n a e p u t u l d e c e n i u l u i e l X - l e a a l s e c a i X V I I - l e a . M a r e l e c u t r e m u r d i n 3 m a i 1737 " a s u r p a t * j a c e a s t ă m ă n ă e t i r e , oe a f o s t a p o i r e f ă c u t ă " d i n teme i i l e f h s t r a n e " şl r i d i c a t u n t u r n o l o p o t n i ţ ă , p r i n g r i j a e g u m e n u l u i k i r Z a h a r i a st p r i n s u b ­ stanţiala p a r t i c i p a r e materială a a c e l u i a ş i b o i e r N i c o l a e Buzălanu, lu­ c r ă r i l e f i i n d t e r m i n a t e l a 4 i u n i e 1 7 4 6 ' . D a r după o jumătate de v e a c , f h dimineaţa s i l e i d e 14 o c t o m b r i e 1 8 0 2 , u n n o u o u t r e m u r a dărfmat.. . b i a e r l o a ş i c l o p o t n i ţ a " , î n n o i r e a " o u t o t u l , d i n temelie**, f ă c î h d u - s e f h timp oe e r a u e g u m e n i I n C o t r o o e n i , V i s a r i o n , i a r l a V ă l e n i , G h e r a s i m , atftj p r i n contribuţia enoriaşilor de r î n d , o f t ş i a p o l c o v n i c u l u i Molse ş i a g i ­ n e r e l u i s ă u M f r z a M e d e l n i c e r u l c e se află r e p r e z e n t a ţ i - alături de alţi m e m b r i a i f a m i l i e i - pe p e r e t e l e d e s u d a p r o n a o s u l u i . C u p r i l e j u l s e c u l a r i s ă r i i a v e r i l o r mănăstireşti (1864) mănăstirea va f i d e s f i i n ţ a t ă , l ă c a ş u l de c u l t f i i n d t r a n s f o r m a t f n b i s e r i c ă p a r o h i a l ă . U l ­ t i m e l e m o d i f i c ă r i , ce a f e c t e a z ă s t r u c t u r a m o n u m e n t u l u i , a u l o c l e î n c e ­ p u t u l v e a o u l u i n o s t r u , a t u n c i c f n d s f n t înlocuite a n c a d r a m e n t e l e f e r e e t r e l o r ş i s i s t e m u l de b o l t l r e a l p r o n a o s u l u i . Toţ_aeum se a d o s s a n t două c o l o a n e l a l i m i t a d i n t r e naos ş i p r o n a o s ş i se adaugă pe l a t u r a de v e s t ua mic p r i d v o r ' . i n a n u l 1 9 2 9 , d i n iniţiativa C o m i s l u n l i M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e l e Û H lătură p r i d v o r u l ş i p i c t u r a îh u l e i r e a l i z a t ă f n 1906 de către pictorul 172

www.mnir.ro

y F i g . 1 . - P l a n u r i l e l ă c a ş u r i l o r de c u l t ae se s u c c e d t n o u r p i n s u l a n s a m ­ b l u l u i „ M ă n ă s t i r e a " d i n Vălenii de M u n t e . a . B - 1680} b . B 1746 ι o . B i - 1 8 0 9 ; d . s u p r a p u n e r i l e c e l o r t r e i f a z e de con­ strucţie . 1

173

www.mnir.ro

2

Toma Vintileeeu . C u t r e m u r u l d i n 1940 afeotînd p e r e ţ i i ş i s i s t e m u l de b o l t l r e . s e e x e oută n o i l u c r ă r i de c o n s o l i d a r e de c ă t r e a c e e a ş i C o m i s i u n e a M o n u m e n ­ telor Istorice 1 · A c e s t e a f i i n d , în l i n i i g e n e r a l e , d a t e l e de natură i s t o r i c ă cu p r i v i ­ r e l a " M ă n ă s t i r e a " d i n Vălenii de M u n t e , a r e v e n i t c e r c e t ă r i l o r a r h e o l o ­ g i c e s a r c i n a de a p r e c i s a îh ce a u c o n s t a t etapele de c o n s t r u c ţ i e ş i do r e f a o e r e a l e m o n u m e n t u l u i , menţionate după cum s - a văsuţ de c ă t r e iz­ v o a r e l e s o r i s e d a r o o n s i d e r a t e , f ă r ă e x c e p ţ i e , m a i a l e e a t u n c i o înd s e m ­ nalau modificări r a d i c a l e ( " d i n temelie") ale e d i f i c i u l u i , drept exagerări ş l puse pe boema o r g o l i u l u i c t l t o r i u l u i . D i n aceete m o t i v e s^a î n r ă d ă c i ­ nat p ă r e r e a c ă a c t u a l u l monument, ou unele m i c i transformări, a r f l fost o e l r i d i c a t l a afîrşitul a e c . a l X V n - l e a . D e l a bun îhoeput t r e b u i e spus o ă c e r c e t ă r i l e a r h e o l o g i c e a u c o n ­ s t a t a t c ă o e l e două m a r i c u t r e m u r e m a i sus a m i n t i t e a u d i s t r u s d e f i e c a ­ r e dată îh întregime l ă c a ş u l de c u l t , acţiunile de r e f a c e r e f i i n d i n t e g r a l e , a ş a după cum menţionează î n s ă ş i p i s a n i i l e . A e t f e l , după c u t r e m u r u l d i n 1737 se adoptă o nouă struotură a r h i t e c t o n i c ă , I a r în u r m a c e l u i d i n 1802 se r e f o l o s e s c o bună p a r t e d i n fundaţiile monumentului a n t e r i o r , în c o n ­ diţiile în c a r e î n t r e a g a e l e v a ţ i e eete r e f ă c u t ă , m o t i v p e n t r u o a r e edifi­ c i u l a o t u a l n u poate f l a t r i b u i t d e c f t c o n s t r u c t o r i l o r do l a începutul a o c » a l X l X - l e a , a c e s t e i e p o c i aparţinihdu-1 ş i c e l m a i v e o h i s t r a i de p i c ­ t u r ă . Totodată unele Intervenţii ee d a t o r a s e c o n s t r u c t o r i l o r d i n v e a c u l nostru. 1

1 2

1 3

M o n u m e n t u l a f o a t c e r c e t a t p r i n e x e o u t a r e a u n u l număr de 11 s e c ­ ţiuni ş i c a s e t e p l a s a t e a t f t f n i n t e r i o r u l , c î t ş i f n e x t e r i o r u l e ă u ( f l g . l / c ) . C e l e t r e i l ă c a ş u r i de c u l t pe c a r o l e - a c u n o s o u t a n s a m b l u l a u f o a t denu-> m i t e f n mo< convenţional de c ă t r e n o i i Β·) - monumentul construit la 1 6 8 0 , B 2 - c e l r i d i c a t după c u t r e m u r u l d i n 1737 ş i B 3 - e d i f i c i u l r i d i c a t f n u r m a c u t r e m u r u l u i d i n 1 8 0 2 , şi de l a c a r e e - a p o r n i t c e r c e t a r e a . S t r a t i g r a f i e z o n e i c e r o e t a t e n u eete unitară, c a u z a r e z i d î n d f n n u ­ m e r o a s e l e acţiuni de r ă s u i r e ş i n i v e l a r e pe c a r e l e - a c u n o s c u t t e r e n u l . T o t u ş i p r i n c i p a l e l e momente c o n s t r u c t i v e a u p u t u t f i s t a b i l i t e p r i n c o r o ­ b o r a r e a d a t e l o r f u r n i z a t e de p r o f i l e l e m a i multor secţiuni, oele m a l e d i ­ f i c a t o a r e f n a c e s t ' s e n s f i i n d p r o f i l u l de e u d a l S i ( f l g . 2 / b ) ş i p r o f i l u l de e s t a l S 3 ( f l g . 2 / a ) . P o t r i v i t a c e s t o r a s o l u l v i u , r e p r e z e n t a t do a r g i l a v i n e ţ i e , o a r e a p a r e l a o adfnoime de 1 , 4 0 m faţă d e n i v e l u l a o t u a l de c ă l c a r e , e e t e s u p r a p u s de u n e t r a t de pămfnt b r u n oe oonţine f n p a r t e a sa inferioară fragmente c e r a m i c e . Aoeete m a t e r i a l e , databile l a a f î r ş i ­ t u l aeo . a l X T V - l e a ş i începutul o e l u i u r m ă t o r , c o n s t i t u i e d o v a d a e x i s t e n ­ pe­ ţ e i u n e i a ş e z ă r i omeneşti l a Văleni î n c ă d i n a o e a s t ă e p o c ă * * . U n e i r i o a d e i m e d i a t următoare f l aparţin două m o r m i n t e - M2 ş i M3 - s u p r a p u ­ se f i o de fundaţia B i , f i e do n i v e l u l său de c o n s t r u c ţ i e ş i d e c i a n t e r i o a ­ r e p r i m u l u i l ă c a ş de a i d ridicaţ^eici f n 1 6 8 0 . M o r m i n t e l e a u aparţinut f ă r ă îndoială u n e i n e c r o p o l e a l e c ă r e i l i m i t e ş i c a p e l ă , c e n u v a f i l i p s i t , nu au putut f i r e p e r a t e f n stadiul actual a l o e r c e t ă r i l o r . Fără îndoială: 1

174

www.mnir.ro

- a . P r o f i l u l p e r e t e l u i de e s t a l secţiunii S 3 ; b . P r o f i l u l p e r e t e ­ l u i de s u d a l secţiunii S i . Legenda : 1 . argilă provenită din ş a n ţ u r i l e d e fundaţie a l e B 1 ; 2 . m o r t a r p r o v e n i t d i n p r o c e s u l de construcţie a l ; 3.pămfnt b r u n c u p i g m e n t d e m o r t a r ş i cărămidr' ; 4 . m o l o s p r o v e n i t d i n d e m a n t e l a r e a B i ; 5.pămfnt b r u n c u pigmenţi d e a r g i l ă p r o v e n i t d i n ş a n ţ u r i l e d e fundaţie a l e B 2 ; 6 . m o l o s r é s u l t a t d i a d e z a f e c t a r e a B« ş i întrebuinţat l a r i d i c a r e a , nivelului interior a l B 2 ; 7. mortar rezultat din procesul de c o n s t r u c ţ i e a l B - f 8 . pămfnt b r u n ; 9 . moloz | 1 0 . m o l o z cu c ă r ă m i d ă ; 1 1 . n i s i p ; 12.pămfht b r u n c u fragmente ceramice datate f h s e c . X T V - X V ; 1 3 . s t r a t de m o r t a r r e p r e z e n t f n d ni­ v e l u l de construcţie a l B ; 1 4 . 1 5 . moloz. 1 6 . eol v i u - a r g i l ă vineţie ; 1 7 . s t r a t de argilă - suport a l p a r d o s e l i i B i ; 1 8 . s u ­ p o r t d e c ă r ă m i z i aparţinfnd u n u i p a v a j d i n d a l e d e p i a t r ă ; 19 . p a r d o s e a l ă d i n l e s p e z i d e p i a t r ă aparţinfnd B - j . 2

www.mnir.ro

I

—

1Ê

IM

%» » j

I

» •» * ·» * 3

0 \ m.

10

J

MA

•·· · ^

17

71W7

3Θ www.mnir.ro

r

8--

c ă l ă c a ş u l de c u l t , în j u r u l c ă r u i a a - a o r g a n i z a t a c e a s t ă primă n e c r o p o ­ l ă , r a f i f o s t d i n l e m n , l a a c e a s t ă î n c h e i e r e c o n d u c î n d u - n e absenta din u m p l u t u r a g r o p i l o r de m o r m i n t e a g r a n u l e l o r de m o r t a r , c a r e îh c a z u l u ¬ n e i o o n a t r u c t i i de z i d a r f i t r e b u i t să e x i s t e * Urmărind în c o n t i n u a r e s u c c e s i u n e a d e p u n e r i l o r a r h e o l o g i c e , se constată p r e z e n t a u n u l s t r a t de pămîht p u t e r n i c pigmentat c u a r g i l ă g a l ­ benă p r o v e n i t d i n s ă p a r e a ş a n ţ u r i l o r de fundaţie a l e p r i m u l u i e d i f i c i u de z i d ( Β·|), s t r a t s u p r a p u s de o lentilă de m o r t a r ce r e p r e zintă n i v e l u l de c o n s t r u c ţ i e a l a c e s t u i a . D e p u n e r i l e r é s u l t a t s d i n p r o o e s u l de c o n s t r u c ţ i e ş i a m e n a j a r e a l B j s - a u c o n s e r v a t m a i b i n e îh zona altarului, unde ( îh S-j ) - l a adîncimea de 1 , 0 4 m fată de n i v e l u l a c t u a l de c ă l c a r e s-a d e s c o p e r i t în s i t u o porţiune d i n p a r d o s e a l a r e a l i z a t ă d i n l e s p e z i de p i a ­ tră a ş e z a t e pe o umplutură de pămfht c a s t a n i u b i n e b ă t ă t o r i t . I n r e s t pro η c e s u l de d e m a n t e l a r e - o o n s e o i n t ă a o u t r e m u r u l u i d i n 1737 - a afeotat în bună măsură atît z i d u r i l e , c î t ş i n i v e l u r i l e de c o n s t r u o ţ l e s a u de f u n c ­ ţ i o n a r e a l e e d i f i c i u l u i . T o t o d a t ă , oa u r m a r e a u n e i a o t i u n i do î n d e p ă r t a ­ r e a m o l o z u r i l o r rezultate d i n dezafectarea B - j , acestea nu au mai putut f i s u r p r i n s e d e c f t sub f o r m a u n o r g r a n u l e d o m o r t a r p r é s e n t e l a f a t a n i ­ v e l u l u i pfnă l a o a r e e - a r e a l i z a t a c e a s t ă o p e r a ţ i e . E d i f i c i u l n o u c o n s t r u i t ( B 2 ) - după 1737 - , adoptînd o struotură a r ­ hitectonică d i f e r i t ă , v a s u p r a p u n e d o a r p a r t i a l fundaţiile lăcaşului an­ t e r i o r . Pămîntul r e z u l t a t d i n s ă p a r e a n o i l o r şanţuri d e fundaţie v a f i u ¬ t i l i z a t l a n i v e l a r e a t e r e n u l u i ş i totodată s u p r a p u s de u n s t r a t de m o r t a r s c u r s f h t i m p u l p r o c e s u l u i de c o n s t r u c ţ i e . I n o u r s u l a m e n a j ă r i l o r inte­ r i o a r e se p r o c e d e a z ă l a r i d i c a r e a n i v e l u l u i c u a j u t o r u l u n e i a p r e o l a b i l e cantităţi de m o l o z p r o v e n i t d i n d ă r î m a r e a l ă c a ş u l u i Β ] , m o l o z f n c o m p o ­ nenţa c ă r u i a se f h t l l n e s c ş i n u m e r o a s e f r a g m e n t e d i n f r e a o a c e î m p o d o ­ b i s e o d i n i o a r ă p e r e ţ i i p r i m e i b i s e r i c i . M a t e r i a l e l e a r h e o l o g i c e l e g a t e de existenţa B 2 a u f o s t îndepărtate odată c u m o l o z u r i l e r e z u l t a t e f n urma dezafectării sale petrecută f h β n u l 1802. I n s f f r ş i t , e d i f i c i u l ( B 3 ) r i d i c a t după c u t r e m u r u l d i n 1 8 0 2 , r o s p e o tîhd în bună măsură p l a n i m e t r i a o e l u i a n t e r i o r , prealntă l i m i t e l e I n t e r i ­ o a r e ş i e x t e r i o a r e a l e z i d u r i l o r - în a p e o l a l f n sona a l t a r u l u i ş i a n a o s u ­ l u i - , u ş o r r e t r a s e fată de c e l e a l e B . Acţiunile ee t i n de r e a l i z a r e a şl, funcţionarea a c e s t u i u l t i m monument a f h t b i n e r o p r e s e n t a t e s t r a t i g r a f i e . A s t f e l , n i v e l u l . d e l a o a r e se r i d i c ă e l e v a ţ i a a p a r e m a r o a t p r i n t r - u n s t r a t de m o r t a r c e s u p r a p u n e z i d u r i l e de mante l a t e e l e B , u r m înd apoi un s t r a t de pămîht b r u n î n c h i s poate o a r e a - a amenajat o p a r d o s e a l ă . C î t e v a s t r a t u r i de m o l o z , diferenţiate p r i n o o n s i s t e n t ă ş i c u l o a r e , ilustrează r e p a r a ţ i i l e s a u t r a n s f o r m ă r i l e c u n o s c u t e d e e d i f i c i u f n d i f e r i t e momente ulterioare. Odată prezentată s t r a t i g r a f i e s u p r a f e ţ e i c e r c e t a t e , p r e o u m ş i a u o o e s i u n e a p r i n c i p a l e l o r monumente ce a u fiinţat f h a o e s t l o o , ne vom o p r i pe s c u r t a s u p r a e l e m e n t e l o r d e tehnică o o n s t r u o t l v ă , p l a n l m e t r i e ş i d e c o raţie r i d i c a t e de f l e o a r e d i n a o e a t e a . D e ş i zidăria p r i m u l u i e d i f i o i u ( B j ) a f o s t demantelată f n bună m ă s u r ă , s - a p u t u t c o n s t a t a c ă t e m e l i a s a - c u 2

2

177

www.mnir.ro

^

o adîncime de 1,00 m - e n t e alcătuită d i n p i a t r S de r î u de d i m e n s i u n i d e s ­ t u l de m a r i , z i d i t a o r d o n a t în şanţul de fundaţie. E a a p a r e d e c r o ş a t ă c u 10 c m l a i n t e r i o r ş i 20 c m l a e x t e r i o r faţă de e l e r a ţ i e . A c e a s t a d i n urmă e s t e r e a l i z a t ă d i n b l o o n r l do piatră e o a r i s a t ă ( c u d i m e n s i u n i l e m e d i i de 45 χ 25 χ 30 om) c e a l t e r n e a z ă o u ş i r u r i d i n piatră de r î u . G r o s i m e a z i ­ d u r i l o r e s t e de 1,50 m p e n t r u a l t a r ş i n a o s , de 1,70 m în p r o n a o s ş i de 1,30 m p e n t r u z i d u r i l e t r a n s v e r s a l e . Cît p r i v e ş t e p l a n u l c e l u i m a l v e c h i l ă c a ş de c u l t a l mănăstirii ( B f ) , a c e s t a e s t e d r e p t ş i c o m p u s d i n c e l e t r e i c o m p a r t i m e n t e de bazăi altar, naos ş i p r o n a o s ( f i g * l / a ) , avîhd l u n g i m e a totală de 1 8 , 1 0 m l a i n t e r i o r şi 21,10 m la e x t e r i o r . A l t a r u l eemloiroular la Interior şi, probabil, p o ­ l i g o n a l c u şapte l a t u r i l a e x t e r i o r ' - t r a s e u l d i n urmă n u a p u t u t f i p r e ­ c i z a t d e o a r e c e a f o s t înglobat în z i d ă r i a e d i f i c i i l o r următoare - a r e o l ă ­ ţime de 4 , 9 0 m ş i adînolmea do 3 , 8 0 m . L a l i m i t a d i n t r e a l t a r ş i naos -a f o s t d e s c o p e r i t ă o fundaţia profundă oe a auSţinut, f ă r ă î n d o i a l ă , tîmpla de z i d a b i s e r i c i i . N a o s u l , u ş o r d e o r o ş a t f h r a p o r t o u a l t a r u l o altă c a r a c t e r i s t i c ă a m o n u m e n t e l o r oe adoptă a c e s t p l a n f h a e o . a l X V T I - l e a , prezentă l a b i s e r i c a d i n Coienl-Mlroneşti ( 1 6 6 8 ) sau l a cea a Doamnei ( 1683 ) ? d i n B u c u r e ş t i - , o u l u n g i m e a de 6 , 4 0 m ş i lăţimea de 5 m , t r e ­ b u i e aă f l f o a t a c o p e r i t c u o c a l o t ă . A o e a t s i s t e m de b o l t i r e ee putea r e ­ a l i z a p r i n r e d u o e r i s u c c e s i v e i e d r e p t u n g h i u l u i - p r i n t r - u n s i s t e m de a r ­ ce s p r i j i n i t e pe c o n s o l e - l a u n pătrat ş i a a c e s t u i a l a o b a z ă o i r o u l a r ă p r i n I n t e r m e d i u l p a n d a n t i v i l o r , o u atît m a i m u l t o u o f t s i s t e m u l de b o l t i r e " f h l e a g ă n " e s t e p r a c t i c i n e x i e t e n t f n a c e a s t ă e p o c ă . P r o n a o s u l , d e formă c v a s i - p a t r a t ă ( 5 , 3 0 χ 5 , 5 0 m ) , v a f i f o a t încununat c u u n t u r n - c l o p o t ­ niţă & de f e l u l o e l o r a f n t l l n i t o l a b i s e r i c a d i n Bărbuleţ ( 1 6 5 0 - 1 6 7 0 ) , I n b i s e r i c a f o s t e i mănăstiri S t r e h a i a ( 1645 ) s a u l a c e a d i n Vlădeşti(1667) ? I n j u r u l b i s e r i c i i , f h c ă d i n t r - o primă e p o c ă , e f o o t amenajat u n p a ­ v a j d i n b o l o v a n i de r î u i n t e r c e p t a t f n S g l a o adfnolme de 0 , 8 0 m fată de n i v e l u l a o t u a l de c ă l c a r e . D e ş i s e c . a l X V T I - l e a eete o e p o o ă în c a r e p r i d v o r u l - în s p e c i a l c e l d e s o b i s - r e p r e z i n t ă o oomponentă a p r o a p e nelipsită a l ă c a ş u r i l o r de c u l t , m o n u m e n t u l d i n V ă l e n i ( B j ) n u a b e n e f i c i a t d i n t r u început de a c e s t c o m p a r t i m e n t , c a r e însă v a f i adăugat î n t r - o etapă u l t e r i o a r ă , a ş a după cum ne a r a t ă c e r c e t ă r i l e a r h e o l o g i c e ş i n e p r e o i s e a z ă p i s a n i a d i n 1746· D i m e n s i u n i l e modeste a l e fundaţiilor - o u lăţimea de 0 , 6 0 m pe l a t u r a de v e s t ş i de 0 , 8 0 m pe l a t u r i l e de n o r d ş i eud ş i totodată o u o adîncime de n u m a i 0 , 2 5 - 4 , 3 0 m , oe p o a t e f i a p r e c i a t ă o a auperflolală - n e determină, eă a p r e c i e m o ă z i d u l a f o s t r é a l i s â t d i n t r - o z i d ă r i e u ş o a r ă aau c h i a r d i n l e m n , î n t r - o formă almplă ş l n u după moda v r e m i i , c u e t f l p i ş i a r c a d e . N u avem n i c i o mărturie a s u p r a m o d u l u l f h o a r e a f o s t rezolvată c o ­ r e s p o n d e n ţ a d i n t r e naos ş i p r o n a o s . A c e a s t a putea f i r e p r e z e n t a t ă de u n z i d p l i n străpuns d e o u ş ă plasată f n a x , a ş a după c u m se o b i ş n u i e ş t e pfnă f n s e c . a l X V T I - l e a , eau - m a l p r o b a b i l - p r i n t r e i d e s c h i d e r i f n formă d e a r c a d e s p r i j i n i t e pe e t f l p i d e z i d ă r i e s a u de p i a t r ă . O r i o u m ^ h s ă , s t f l p i i de piatră r e f o l o s i ţ i în c u p r i n s u l u l t i m u l u i e d i f i c i u prezintă ele1

1 0

1

1

1

178

www.mnir.ro

mente de d e c o r c a r a c t e r i s t i c e s e c o l u l u i a l X V I I I - l e a . D e ş i elevaţia a c e s t u i monument n u n i s - a m a l păstrat d e c f t în f o a r t e mică m ă s u r ă , m a t e r i a l e l e de c o n s t r u c ţ i e r e c o l t a t e d i n s t r a t u r i l e de m o l o s ne p e r m i t unele a p r e c i e r i c u p r i v i r e l a a s p e c t u l său i n t e r i o r ş i e x t e r i o r . A s t f e l , f r a g m e n t e l e de f r e s c ă pledează p e n t r u existenţa l a i n t e r i o r a u n e i d e c o r a ţ i i p i c t a t e a c ă r e i tehnică ş i c a l i t a t e a r t i s t i c ă sînt d i n t r e cele m a i b u n e . C e l e c î t e v a b l o c u r i de piatră r e f o l o s i t e în o u p r i n s u l e d i f i c i u l u i u r ­ mător ( B 2 ) , păstrîhd ş i e l e îh s i t u suprafeţe de tencuială pictată de a c e ­ e a ş i faotură ş l bună c a l i t a t e , v i n să î n t ă r e a s c ă afirmaţiile n o a s t r e de mai s u s . C i t p r i v e ş t e a p r e c i e r i l e ce se p o t faoe îh legătură c u a s p e c t u l e x t e ­ r i o r a l m o n u m e n t u l u i , a c e s t e a se b a z e a z ă pe unele m a t e r i a l e de c o n s t r u c ­ ţie - în s p e c i a l c ă r ă m i z i l e de f o r m a t s p e o l a l r e a l i z a t e în f o r m e anume eau cioplite - d e s o o p e r i t e îh a c e l e a ş i m o l o z u r i m a i înainte menţionate eau în c u p r i n s u l e d i f i c i i l o r u l t e r i o r r i d i c a t e . Faţadele p a r a f i f o s t r e a l i z a t e cu m î j l o a o e l e ş i în s p i r i t u l e p o c i i , a d i c ă t e n c u i t e ş i împărţite p r i n i n ­ t e r m e d i u l u n u i t o r îh două r e g i s t r e r i t m a t e c u a r o a t u r i ş i o i u b u c e . Cel s u p e r i o r t r e b u i e s ă f i f o s t t e r m i n a t c u o c o r n i ş ă îh formă de dinţi de f i e ­ răstrău, i a r cel i n f e r i o r p r i n t r - u n soclu uşor decroşat şi o p r o f i l a t ură c o n v e x ă l a p a r t e a s a s u p e r i o a r ă . I n s f f r ş i t , u n u l t i m a s p e c t ce trebuie menţionat e s t e a c e l a r e f e r i t o r l a n e c r o p o l a aferentă p r i m u l u i l ă c a ş d e l a V ă l e n i . D i n c a u z a g r a v e l o r f i s u r i a l e z i d ă r i e i n u am putut s e c ţ i o n a d e c î t jumătatea de n o r d a p r o n a o s u l u i ( S 4 ) , d a r ş i a i c i o b s e r v a ţ i i l e n o a s t r e eu fost î n g r e u i a t e de s e r i a de săpături e x e o u t a t e îh s o o p u l v e r i f i c ă r i i s t r u c ­ t u r i i fundaţiei s a u p u r ş i s i m p l u de j e f u i t o r i i de m o r m i n t e . N u m e r o a s e l e oseminte umane ş i c e l e c î t e v a p i e s e de i n v e n t a r s c ă p a t e p r i v i r i i p r o f a n a ­ t o r i l o r - 4 n ă s t u r a ş i g l o b u l a r i , f r a g m e n t e de ţesături s a u b r o d e r i e o u f i r de a r g i n t , u n e o r i a u r i t , p r e c u m ş i o monedă emisă de împăratul L e o p o l d în 1703 - c o n s t i t u i e s i n g u r e l e m a t e r i a l e d e s c o p e r i t e în suprafaţa p r o n a ­ o s u l u i . L a e x t e r i o r , d a t o r i t ă v o l u m u l u i m i c de s ă p ă t u r ă , n u a putut f i s u r p r i n s ş i c e r c e t a t d e c î t u n s i n g u r mormîht aparţinînd u n u i a d u l t ş i c o n ­ ţin i h d d r e p t i n v e n t a r 4 n a s t u r i g l o b u l a r i d i n a r g i n t . 2

2 1

C u t r e m u r u l p e t r e o u t în 1737 v a a v e a oonseoinţe d e z a s t r u o a s e , i m p u nîhd r i d i c a r e a d i n t e m e l i e a u n u i n o u l ă c a ş de c u l t ( Β 2 ) · D e a c e a s t ă dată c o m a n d i t a r u l ş i c o n s t r u c t o r i i v o r f a c e a p e l l a o nouă s t r u c t u r ă a r h i t e c ­ t o n i c a ş i anume t r i c o n o u l c u p r o n a o s s u p r a l ă r g i t ( f l g . l / b ) . M a t e r i a l u l de c o n s t r u c ţ i e u t i l i z a t a c o n s t a t f n bună măsură d i n p i a t r a ş i cărămida re­ cuperată d i n o u p r i n s u l e d i f i c i u l u i a n t e r i o r . Fundaţiile s f n t d i n p u n c t de v e d e r e t e h n i c m a i puţin î n g r i j i t r e a l i z a t e d e o î t o e l e a l e p r i m u l u i e d i f i c i u , îh şanţurile de fundaţie a r u n o î n d u - e e f n mod ttesordonat piatră ş i c ă r ă ­ m i z i f r a g m e n t a r e l e g a t e o u m o r t a r . G r o s i m i l e v a r i a z ă de l a o î n c ă p e r e l a a l t a , atlngînd 2 , 2 5 m în zonele o e n t r a l e a l e a b s i d e l o r ş i n u m a i 1 , 3 0 m în c a z u l p r o n a o s u l u i . I n c o n d i ţ i i l e f h c a r e e - a o p t a t p e n t r u o nouă s t r u c ­ tură a r h i t e c t o n i c ă , t r a s e u l n o i l o r fundaţii d i f e r ă îh bună măsură faţă de cel a l p r i m u l u i e d i f i c i u , c h i a r dacă f n oaşul a b s i d e i a l t a r u l u i sau a l i m i ­ t e i de v e s t a p r o n a o s u l u i se p o t o b s e r v a r e î n t r e b u i n ţ ă r i p a r ţ i a l e a v e c h i ­ lor t e m e l i i . 179

www.mnir.ro

D e ş i elevaţia e d i f i c i u l u i B 2 n u s - a păstrat d e c f t f n mică măsură , am p u t u t c o n s t a t a a s p e c t u l său î n g r i j i t c f t s i f a p t u l c ă a f o s t r e a l i z a t ă , f n g e n e r a l , d i n b l o c u r i de piatră de c a r i e r ă r e c u p e r a t e d i n B j s i d i s p u ­ se f n ş i r u r i o r i z o n t a l e ce alternează o u c ă r ă m i z i » I n u n e l e z o n e , p r e c u m c e a a a l t a r u l u i , c ă r ă m i d a e s t e dispusă f n poziţie v e r t i c a l ă , despărţind f n t r e e l e b l o c u r i de piatră s i d f n d a s t f e l n a ş t e r e u n e i z i d i r i casetates i s t e m de c o n s t r u c ţ i e de v e c h e tradiţie bizantină c e se întflneşte fn ţara n o a s t r ă pfnă s p r e m i j l o c u l s e c a i X V m - l e a . C f t p r i v e ş t e d i s p o z i ţ i a p l a n i m e t r i c ă , B e s t e compusă d i n t r - u n a l ­ t a r , s e m i c i r c u l a r l a i n t e r i o r ş i p o l i g o n a l c u c i n c i l a t u r i l a e x t e r i o r , un naos o u lăţimea f n a x u l a b s i d e l o r de 1 0 , 2 5 m ş i a d f h c i m e a de 8 , 5 0 m , avfhd a b s i d e l e s e m i o i r c u l a r e l a i n t e r i o r ş i p o l i g o n a l e l a e x t e r i o r , ş i un p r o n a o s l a t de 7 , 8 0 m ş l a d î n c do 4 , 6 0 m . S i s t e m u l de b o l t i r e poate f i l e s n e r e c o n s t i t u i t pe b a n a Informaţiilor o f e r i t e de p i s a n i e | c e l e t r e i t u r ­ l e a m i n t i t e t r e b u i e s ă f i f o s t a s t f e l r e p a r t i z a t e i una f n c u n u n f n d n a o s u l , i a r c e l e l a l t e două, despărţite p r i n t r - u n a r o dublou, p r o n a o s u l . T î m p l a , r e a l i z a t ă d i n c ă r ă m i d ă , se s p r i j i n e a pe o fundaţie neţeeută de z i d u r i l e de n o r d s a u de s u d a l e n a o s u l u i . Z i d u l d e s p ă r ţ i t o r d i n t r e naos ş i p r o n a o s , a l i p i t f h fundaţie de o e l a l p r i m e i b i s e r i o i , d e ş i n u se mrd p ă s t r e a s ă f n e l e v a ţ i e , bănuim a f i fost străpuns de t r e i g o l u r i , d e s p ă r ţ i t e p r i n două c o l o a n e ş i t e r m i n a t e l a p a r t e a s u p e r i o a r ă , p r i n a r c a d e , r e z o l v a r e fhtflnltă f n mod f r e c v e n t f n această e p o c ă . D i n d a t e l e e x i s t e n t e se constată c ă a c e a s t ă s t r u o t u r ă arhitectonică e s t e d e s t u l de r a r fhtflnită f n a r h i t e o t u r a e c l e z i a s t i c ă a s e c a i XVTfll e a . P r o n a o s u l s u p r a l ă r g i t , p r e c u m ş i c e l e t r e i t u r l e - d i n t r e c a r e una f n c u n u n f n d n a o s u l , i a r c e l e l a l t e două p r o n a o s u l - no determină s ă pla­ săm l ă c a ş u l d e l a V ă l e n i ( B ) îh g r u p a a d o u ă z e c i ş i c l n c e a d i n t i p o l o ­ g i a stabilită d e N . G h i k a - B u d e ş t i p e n t r u a r h i t e o t u r a Ţ ă r i i Romaneşti d i n s e c . a l X V U I - l e a , grupă f n o u p r i n s u l c ă r e i a ae află ş i b i n e c u n o s c u t a b i s e r i c ă T o ţ i Sfinţii (1764) d i n R f m n i c u l V f l c o a . 2

2 2

2

2 3

A b s e n ţ a d i n t r u început a p r i d v o r o l u l ae c u v i n e a f i menţionată cu atît m a i m u l t o u c î t în a c e a s t ă e p o c ă e l r e p r e z i n t ă o oomponentă o b l i g a ­ t o r i e a u n e i a t a r i c o n s t r u c ţ i i . T o t u ş i , a ş a după oum n e - a u r e l e v a t s e c ­ ţiunile a r h e o l o g i c o p r a o t i c a t e pe l a t u r a de v e a t a b i s e r i c i i , l a o dată u l ­ cărei t e r i o a r ă a n u l u i 1737 ae poate v o r b i d e a d o s a r e a u n u l p r i d v o r a l e l a t u r i do n o r d ş i do a u d s f n t îh c o n t i n u a r e a z i d u r i l o r p r o n a o s u l u i . Deşi n u putem f a c e p r e c i z ă r i o u p r i v i r e l a a s p e c t u l c o m p a r t i m e n t u l u i adăugat, unele d a t e r e f e r i t o a r e l a s t r u c t u r a fundaţiei a c e s t u i a p o t f i p r e z e n t a t e p e n t r u a. s t a l a b a z a u n o r i p o t e z e de l u c r u . A e t f e l , adîncimea s u p e r f i c i ­ ală a fundaţiei p r i d v o r u l u i ( 0 , 3 5 m ) , r e a l i z a t ă d i n t r e i a s i z e de cără­ midă legată o u u n m o r t a r f r i a b i l , ne determină eă opinăm c ă ea v a f i sus­ ţinut l a v r e m e a r e s p e c t i v ă o e l e v a ţ i e u ş o a r ă , d i n l e m n . D a r pentru completarea imaginii asupra a s p e o t u l u i i n t e r i o r şi e x t e r i o r a l m o n u m e n t u l u i se i m p u n a f i a d u s e îh d i s c u ţ i e ş i a l t e elemen­ t e , d i n t r e c a r e o e l e l i t i o e prezintă u n i n t e r e s s p o r i t * * . T r e b u i e arătat, 2

180

www.mnir.ro

fosă, c ă p i e s e l e de sculptură monumentală ce pot f i aduse fn discuţie, d e ş i d e s t u l de puţine - c u n o a ş t e r e a l o r d a t o r f n d u - s e Împrejurării de a f i f o s t r e f o l o s i t e f n c u p r i n s u l u l t i m u l u i e d i f i c i u (B-ţ) - conţin o s e r i e -de m o ­ t i v e o r n a m e n t a l e ce n e - a u p e r m i s unele î n c a d r ă r i s t i l i s t i c e , c f t şi a p r e ­ c i e r e a c ă în c a d r u l a n s a m b l u l u i s c u l p t u r a a ocupat un loc d i n t r e cele m a i i m p o r t a n t e în condiţiile în c a r e p i a t r a a f o s t utilizată d i n belşug. E s t e v o r b a de m o t i v e o r n a m e n t a l e b a r o o i s a n t e - p r e c i z a r e ce se cuvine a f i făcută de l a bun început - a p l i c a t e atît p o r t a l u l u i , cît ş i o o l o a n e l o r , c a p i t o l e l o r eau b a z e l o r de c o l o a n e . Po t a l u l , p r e z e n t pe l a t u r a de v e s t a p r o n a o s u l u i ( f i g . 3 ) a p a r e o r ­ g a n i z a t a s t f e l t a n c a d r a m e n t u l u ş i i e s t e d r e p t u n g h i u l a r , montanţii c î t şi l i n t e l u l b e n e f i c i i n d de u n bogat a p a r a t o r n a m e n t a l ) l i n t e I u l este suprar» pus de o c o r n i ş ă , d e c o r a t ă ş i e a , pe c a r e odihneşte p i s a n i a flancată şi încununată ş i ea de u n m o t i v d e c o r a t i v i v r e j u l m e a n d r e i ş i m o t i v u l f r u n ­ z e i ş i f l o r i i d e a c a n t , ambele f r e c v e n t u t i l i z a t e în s o u l p t u r a monumen­ tală ş i a r t e l e a p l i c a t e d i n e p o c a b r î h o o v e a e a a c ă ş i p o e t - b r f h o o v e n e a e c ă ( l a H u r e z V ă c ă r e ş t i , S t a v r o p o l e o s eau D o i o e ş t l ) . D a r îh afară de mo­ t i v e l e f l o r a l - v e g e t a l e i n t e r v i n ş i elemente f i g u r a t i v e , l a oele două e x t r e ­ mităţi a l e H o t e l u l u i ι m a i p r e o i s este v o r b a de p r é s e n t a s i m b o l u r i l o r a d o i d i n t r e o v a n g h e l i ş t i , n e f i i n d e x o l u s ă p o s i b i l i t a t e a oa o e l o l a l t e două să f i f o s t r e p r e z e n t a t e l a p a r t e a i n f e r i o a r ă a montanţilor ( a ş a oum a p a r în c u p r i n s u l poştalului b i s e r i c i i C o l t o a ) , aoeastă sonă n e f i i n d a o c e s i b i l ă o b s e r v a ţ i i l o r n o a s t r e f n momentul c e r c e t ă r i i . A e t f e l , f n o o l t u l d i n d r e ­ apta a p a r e redată i m a g i n e a u n u i î n g e r o u a r i p i ş l n i m b , s i m b o l u l evan­ g h e l i s t u l u i M a t e i , i a r fh c o l t u l d i n stînga, imaginea unui v u l t u r ou nimb, Β i m b o l u l e v a n g h e l i s t u l u i l o a n . C e e a oe t r e b u i e r e m a r c a t este faptul oă c e l e două s i m b o l u r i s f n t î n s o ţ i t e , îh l i p s a e v a n g h e l i ş t i l o r , de Î n s ă ş i e¬ v a n g h e l i i l e pe c a r e l e t i n d e a o h i s e - î n g e r u l f n m f t n i , f n locul inelu­ l u i ' , i a r vulturul fh g h e a r e . 2

2 6

O r i c u m , p r e z e n t a - a c e s t o r s i m b o l u r i f n o o m p o s i t i a de a n s a m b l u a p o r ­ t a l u l u i do l a Văleni c r e d e m o ă r e p r e z i n t ă u n e c o u a l a c e l e i a p a r i ţ i i , s o ­ cotită pe bună d r e p t a t e d r e p t r e m a r c a b i l ă , „ a sfinţilor ovanghelişti ( b i ­ s e r i c a C o l t o a ) f h c a r e t r e b u i e să r e c u n o a ş t e m p r i m e l e manifestări de m l o a r e ale s c u l p t u r i i româneşti c u subiect antropomorf " . ? | Urmărind f h o o n t i n u a r e o o m p o s i t i a p o r t a l u l u i o b s e r v ă m o ă l i n t e l u l este d e s p ă r ţ i t de p i s a n i e p r i n t r - o c o r n i ş ă p r o f i l a t ă ş i d e c o r a t ă c u a c e ­ l a ş i m o t i v a l f r u n z e i de a c a n t * l h s f f r ş i t , p i s a n i a săpată pe o l e s p e d e dreptunghiulară a b e n e f l o l a t ş l ea do o t r a t a r e a r t i s t i c ă , f i i n d flanoată de f r u n s e de a c a n t a căror compoziţie s u g e r e a z ă m o t i v u l t r a d i t i o n a l o r i e n t a l a l „vasului o u f l o r i " întflnit fiică d i n p r i m a jumătate a s e c . a l X V I I - l e a , i a r a p o i f r e c v e n t f n stilul brfncoveneso. L a p a r t e a s u p e r i o a r ă p l e a n i a eete încununată de a c e l a ş i r e p e r t o r i i de m o t i v e - f r u n z a ş l f l o a r e a de a c a n t , ş i s p i r a l a - oe ee suooed r i t m a t , A ş a după oum se p r e z i n t ă p o r t a l u l , c h i a r d a c ă n u e g a l e a z ă f h mă­ i e s t r i e pe c e l e d i n c u p r i n s u l m a r i l o r c t i t o r i d i n epooa b r î n o o v e n e a s c ă şi: 2

1

181

www.mnir.ro

F i g . 3 . - P o r t a l u l c o l u l do a l d o i l e a l ă c a ş do c u l t (B2) „Mănăstirea·· d i n Vălenii de Munte ( 1 7 4 6 ) . 182

www.mnir.ro

al

ansamblului

F i g . 4 . - Bază de c o l o a n ă (a) ş i c o l o a n ă c u c a p i t e l (b) aparţinînd celui de a l d o i l e a l ă c a ş de c u l t ( B 2 ) a l a n s a m b l u l u i „ M ă n ă s t i r e a " d i n Vălenii de Munte ( 1 7 4 6 ) . 183

www.mnir.ro

p o s t - b r f h c o v e n e a s o ă , e l se î n s c r i e t a s e r i a u n o r r e u ş i t e r e a l i z ă r i s c u l p t u r a l e d a t o r a t e u n e i a d i n t r e a c e l e ş c o l i l o c a l e ce i a u n a ş t e r e ş i se d e z ­ voltă f n a c e a s t ă ' v r e m e . Din c e l e l a l t e e l e m e n t e s c u l p t u r a l e se m a i p ă s t r e a z ă d o a r c i n c i co­ l o a n e , u n c a p i t e l ş l o bază de c o l o a n ă . A c e a s t a d i n urmă, f ă r ă fndoială n u s i n g u r a , a r e l a t u r i l e d e c o r a t e cu frunze de a c a n t ce î n c a d r e a z ă i m a ­ g i n e a stilizată a s o a r e l u i r e d a t ă a s t f e l ι Γη c e n t r u u n cap g r o t e s c de om înconjurat de elemente v e g e t a l e ce s u g e r e a z ă r a z e l e s o l a r e ( f l g . 4 a ) . I n t r - o manieră d i f e r i t ă , a c e l a ş i s i m b o l a l s o a r e l u i e s t e îhtflnit în c u p r i n ­ s u l u n o r b i s e r i c i s a u a n s a m b l u r i , p r e c u m c e l e de l a S t a v r o p o l e o s , b f f n t u G h e o r g h e , A n t l m ş l V ă c ă r e ş t i , t o a t e d i n B u c u r e ş t i . B a z e l e susţineau ooloane c u f u s u r i t o r s e , ou înălţimea de 1,85 m , d i n t r e c a r e două s-au păstrat î n t r e g i ( f l g . 4 b ) , l a r r e s t u l în s t a r e f r a g m e n t a r ă . Două d i n t r e co­ l o a n e a u f o s t a d o s a t e e x t r e m i t ă ţ i l o r de n o r d ş l de sud a l e z i d u l u i d e s p ă r ­ ţ i t o r d i n t r e naos ş i p r o n a o s a l u l t i m u l u i e d i f i c i u ( © 3 ) , putînd f i f o l o s i t e iniţial l a r e a l i z a r e a o e l o r t r e i g o l u r i oe îngăduiau o o m u n i c a r e a între a m i n t i t e l e c o m p a r t i m e n t e a l e lăoaşului B 2 . C e l e l a l t e t r e i o o l o a n e , păs­ t r a t e în s t a r e f r a g m e n t a r ă , au f o s t r e f o l o s l t e f l e l e t una c a p i c i o r al m e s e i a l t a r u l u i , I a r c e l e l a l t e două l a p a r t e r u l t u r n u l u i c l o p o t n i ţ ă . Cît p r i v e ş t e a m p l a s a m e n t u l a c e s t o r o o l o a n e , neîndoielnic alături de a l t e l e , îh c u p r i n s u l a n s a m b l u l u i r i d i c a t după a n u l 1 7 3 7 , d e ş i no v i n e g r e u s ă a» pronunţăm c u c e r t i t u d i n e , bănuim a se f l r é a l i s â t îh c o n t e x t u l u n e i l o c u ­ inţe ce va f l b e n e f l o i a t de u n f o i ş o r . D e c o r u l a c e s t o r c o l o a n e , de evidentă i n s p i r a ţ i e b a r o c ă , s p e c i f i c r e ­ p e r t o r i u l u i de f o r m e a l a r h i t e o t u r l l b r f h c o v e n e ş t l ş i p o s t - b r î h c o v e n e ş t l , e s t e d e s t u l de s i m p l u , oonstînd d i n c a n e i u r i r ă s u c i t e l a c a r e se adaugă, I n s ă , l a b a z ă o b r ă ţ a r ă îh o a r e v r e j u r i l e d e a c a n t ee împletesc c u unul d i n t r e e l e m e n t e l e împrumutate d i n ornamentaţia R e n a ş t e r i i ş i Barocu­ l u i , ş i anume aşa-numitul m a s c h a r o n - c a p f a n t a s t i c t h t H n i t ş i î h compo­ ziţia p r i d v o r u l u i b i s e r l o l i de l a V ă c ă r e ş t i , t o t l a basa u n e i c o l o a n e , sau împodobind c o n s o l e l e aparţinînd p a l a t e l o r d e l a P o t l o g i ( aflată actual­ mente î n l a p l d a r i u m - u l b i s e r l o l i S t a v r o p o l e o s ) ş i M o g o ş o a i a . în s f f r ş i t , u l t i m u l d i n t r e e l e m e n t e l e a r h i t e c t o n i c e oe ee o u v i n e a f i a d u s f n d i s c u ţ i e eete o a p l t e l u l c a r e , f h m o d f i r e s o , eete de t i p compozit f i i n d înfăşurat f n - f r u n z e d e n e a n t . T o a t e aoeate e l e m e n t e d e c o r a t i v e , d e ş i puţine l a număr, ne dau d r e p t u l hă a p r e o l e m o ă s o u l p t u r a f n piatră a o c u p a t u n l o c i m p o r t a n t şi f n c u p r i n s u l mănăstirii d e l a V ă l e n i , l n t e g r f n d a n s a m b l u l f h t r - o epocă f n c a r e „ s e r e i a u ou. insistenţă f o r m e l e a r h i t e c t o n i c e ş i d e c o r a ţ i a m o ­ numentală b r f h c o v e n e a s o ă 8 . Numai ş i d i n a c e s t e m o t i v e c r e d e m a îl j u s t i f i c a t ă c o n t i n u a r e a c e r o e t ă r l l o r îh c u p r i n s u l a n s a m b l u l u i d e l a Văleni î h v e d e r e a r e c u p e r ă r i i c e l o r l a l t e e l e m e n t e s c u l p t u r a l e ce pot c o n t r i b u i m numai l a r e c o n s t i t u i r e a f o r m e l o r ş i decoraţiei complexului d i n sec. a l X V T I I - l e a , c i ş i l a o m a l bună o u n o a ş t e r e a c r e a ţ i e i a r t i s t i c e d i n această epocă. n 2

îhtrucît c u t r e m u r u l d i n 1802 a adus p r e j u d i c i i 184

www.mnir.ro

serioase

acestii

monument, pînă f h 1806 e l ounoaşte ample l u c r ă r i de r e f a c e r e , f n o u ­ p r i n s u l e ă r o r a p l a n i m e t r i a eete r e s p e c t a t ă f n l i n i i g e n e r a l e , ol deci fundaţiile r e f o l o s l t e , modificări i n t e r v e n i n d d o a r f h c a ş u l t r a s e u l u i e x ­ t e r i o r a l a b s i d e i a l t a r u l u i c a r e a c u m prealntă s a s e l a t u r i , deci o mu­ c h i e f n a x ( f i g . l / c ) . D l n t r - o i m a g i n e de a n s a m b l u existentă f h t r - o gra­ v u r ă r e a l i z a t ă f n a n u l 1860 de o ă t r e B e g e n a u r e i e s e o ă l a a o e a s t ă d a ­ tă b i s e r i c a a v e a n a o s u l încununat o u o turlă pătrată, p r o n a o s u l fiind l i p s i t de a o e s t e l e m e n t . L a l i m i t a d i n t r e naos ş l p r o n a o s lhtîlnlm a c e l a ş i s i s t e m de ooloa­ ne ş i a r c a d e , d i s p u s c a ş i f n c a ş u l B 2 , a d o a a r e a o o l o a n e l o r l a s l d u r l l e de n o r d ş i de s u d r e a l i a f n d u - s e a b i a l a începutul s e c o l u l u i n o s t r u ' ' . T o t a c u m pe l a t u r a de v e s t a p r o n a o s u l u i ee adaugă u n sac p r i d v o r , d o r ζ a f e c t a t f n u r m a l u o r ă r i l o r de r e s t a u r a r e î n t r e p r i n s e îh a n u l 1929 ş l a l a c ă r u i fundaţii a u f o s t d e s c o p e r i t e t o t ou p r i l e j u l o e r o e t a r i l o r n o a s t r e . A c e l u i a ş i moment de c o n s t r u c ţ i e de l a începutul s e c . a l X L X - l e a f 1 aparţine ş i p i c t u r a murală d i n i n t e r i o r exeoutată de z u g r a v u l g r e c N i c o ­ l a e d i n E n o s . Cele m a i v a l o r o a s e i m a g i n i a l e a c e s t e i a se p ă s t r e a z ă î n ­ că pe p e r e t e l e de s u d ş l de v e s t a l p r o n a o s u l u i , r e p r e a e n t f h d într-o armonioasă suită pe t o ( l o t i t o r i l ce a u o s t e n i t întru r i d i c a r e a o e l o r t r e i l ă c a ş u r i , f h c e p f n d c u c o l d o l a 1680 ş i terminînd ou a e e l a d i n 1 8 0 2 , t a ­ b l o u l a c e s t o r a d i n urmă, p r i n v e r i d i c i t a t e a oe o d e g a j ă , f i i n d u n docu­ ment de primă importantă p e n t r u o u n o a ş t e r e a ş l s t u d i u l Costumului b o ­ i e r e s c de l a începutul s e c . a l X L X - l e a . P r i n u l t i m i i săi c t i t o r i , Molse P o l c o v n i c u l şl Mtraa Medelnlcerul r e p r e z e n t a n ţ i a i păturii b o i e r i l o r m i c i ş i m i j l o o l i - , e d i f l o i u l ridicat între a n i i 1 8 0 2 - 1 8 0 6 ee î n s c r i e f n r f h d u l a c e l o r monumente oe d a u m ă ­ s u r a a r t e i p r o v i n c i a l e c a r e l a a o e a s t ă dată se d o r e a , î n c ă , a f l l a Î n ă l ­ ţimea p r e s t i g i o a s e l o r c t i t o r i i a l e m a r i l o r b o i e r i d i n s e c . X V H - X V L D . . 2 9

3 1

N

1

O Η

Ε

N I C O L A E I O R G A , Mănăstirea d i n Vălenii de M u n t e , î h . B u l e t i n u l C o ­ m i s !u n i i M o n u m e n t e l o r i s t o r i c o * ( ° B C M l ) , 1 9 2 4 , f . 4 1 , p . 9 9 - 1 0 6 . Idem , Nouă ş t i r i a s u p r a b i s e r i c i i Mănăstirea de l a V ă l e n i i de Munte ş i a s u p r a a l t o r antichităţi r e l i g i o a s e l o c a l e , îh B C M I , 1 9 2 6 , f . 4 8 , p.49-53. E M I L LAN V L A I C U L E S C U , B i s e r i c a „ M ă n ă s t i r e a " d i n o r a ş u l Vălenii de M u n t e , p a r t e a I - a , f n „ G l a s u l B i s e r i c i i " , n r . 7 - 8 , 1 9 7 1 , p . 8 4 7 ¬ 861 ş l p a r t e a a I l - a , f h n r . 7 - 8 , 1 9 7 2 , p . 8 7 4 - 8 8 6 . P i s a n i a d i n 4 i u n i e 7257 (1746) menţionează l . . . s - a z i d i t a c e a s t ă sffhtă mănăstire d i n t e m e l i e , c a r e ee o i n s t e ş t e o u h r a m u l Uspeniel B o g o r o d l t a , de d u m n e a l u i c l u o e r u l S t o l e n H a g i ş l j u p f h e a e a d u m n e a ­ l u i H l n c a . î n c e p u t u - s - a u în z i l e l e D o m n u l u i n o s t r u Io Ş e r b a n C a n t a c u z i n o V o e v o d , l a l e a t de l a H r i s t o s 1680 ş l a u î n c h i n a t - o l a m ă 1

2

3

4

H

185

www.mnir.ro

năstirea Cot r o c e a i s i f i i n d nezugrăvită s i ne a v f h d s l o m n , f h d e m n a t u s - a u d u m n e a l u i j u p f h u l N i c o l a e Buzălanu, c e a u ş aa a p r o z i , do au z u g r ă v i t - o ş i a u făcut s l o m n u l , i a r cîhd a f o s t l a l e a t 7245 (1737) m a i , 31 p o l . , jumătate c e a s u r i d i n z i , f o s t - a o u t r e m u r m a r e s l s - a s u r p a t a c e a s t ă sffhtă m ă n ă s t i r e . D e c i ş l c u a j u t o r u l M a i o l i P r o c l e ţ i i , fn d e m n a t u - s - a u părintele egumen c h i r Z a h a rl a m o n a h , . . . . ş l a z i d i t a c e a s t ă mănăstire d i n t e m e l i e f h s t r a n e ş l c u t r e i t u r n u r i ş i o u c l o ­ potniţă pe poartă p r e c u m se v e d e . C a r e a o e a s t ă sffhtă mănăstire s - a început f n z i l e l e p r e a l u m i n a t u l u i Domn Io C o n s t a n t i n N i c o l a e V o e v o d ş i s - a s ă v f r ş i t îh z i l e l e p r e a l u m i n a t u l u i D o m n I o M l h a i l R a o o v i ( ă V o e v o d , f i i n d m i t r o p o l i t c h i r N e o f i t l a l e a t 7257 ( 1 7 4 6 ) , i u n i e , 4 . ( I b i ­ d e m , p a r t e a I - a , p . 8 6 0 , a n e x a 6 ) . Cea d i n 1 8 0 9 , r e d a t ă pe tencuială ş l c ă z u t ă în u r m a c u t r e m u r u l u i d i n 1 9 4 0 , e r a t ă e ă t „ L a a n u l 1 8 0 2 » . ^ l a 14 a l e l u n i i o c t o m b r i e . . . c u t r e m u r m a r ê ~ ï - a făcut m p a r ( L l e Ţa> r i i R o m â n e ş t i . . . ş i v e s t i t a b i s e r i c ă . . . c u m se a r a t ă a i c i de fată îh, l o o u l V ă l e n i l o r . . . s - a z g u d u i t , s - a t u l b u r a t ş i l a urmă s - a d ă r f m a t , c u t o a t e c ă n u t r e c u s e m u l t t i m p de o f n d se o l ă d i s e . . · A c u m însă se î n n o i e ş t e o u t o t u l d i n t e m e l i i . . . sub c u v i o s u l , f e r i c i t u l , p r e a sfin­ ţitul V i s a r l o n , egumen a l C o t r o c e n l l o r şl s-a zugrăvit ou destule c h e l t u i e l i a l e d o m n i e i s a l e M o l s e P o l c o v n l o u l c u mîna mea smeritul Nicolae d i n v e s t i t u l oraş a l G r e c i e i , Enos, l a 1809, i u l i e 8, s-a is­ p r ă v i t " ( i b i d e m , p a r t e a I - a , p . 8 6 1 , anexa 8 ) . N

5 6 7 8 9 .10

11 12 13

14

P e n t r u t e x t u l a c t u l u i de î n c h i n a r e v e z i l a ι E M . V L A I C U L E S C U , op. c i t . , p . 8 5 6 , anexa 2 . Ibidem, p.850. V e z i nota 4 ş l Ν. I O RG A , Mănăstirea d i n V ă l e n i i de M u n t e . . . , p. 103, f l g . 8 . Ibidem, p.104, f i g . 9 . I b i d e m , p . 105 ; E M . V L A I C U L E S C U , o p . o l t . , p a r t e a a D - a . p . 8 7 4 . E M . V L A I C U L E S C U , o p . c i t . , p . 8 7 5 . S t r a t u l de f r e a c ă apărut f n u r m a î n l ă t u r ă r i i p i c t u r i i în u l e i a f o s t c o n s i d e r a t l a v r e m e a r e s ­ p e c t i v ă ( N . IO RG A , Nouă ş t i r i a s u p r a b i s e r i c i i Mănăstirea..., p . 4 9 - 5 3 ) şi c h i a r m a i r e c e n t (EMLLIAN V L A I C U L E S C U , o p . c i t . , p . 8 7 5 - 8 7 7 ) c a aparţinînd s e c . X V H - X V D I ş l e l X L X - l e a . E M . V L A i C U L - k a C U , o p . o l t . , p . 875. Ibidem. P i s a n i a d i n a n u l 1746 a f o e t r e f o l o a l t ă f h o u p r i n s u l e d i f i o l u l u l r i d i c a t l a începutul s e c . a l X L X - l e a , f i i n d î n c a s t r a t ă pe l a t u r a de v e s t a p r o n a o s u l u i . N I C O L A E I O R G A a p r e c i a z ă c ă Cetatea T e l e a j e n u l u l , arat» d e o ă ­ tre Ş t e f a n o e l M a r e f n a n u l 1 4 7 3 , se a f l a p e l o c u l a c t u a l e i a¬ ş e z ă r i , b i s e r i c a c e t ă ţ i i g ă s l n d u - s e t o c m a i pe d e a l u l pe care' fn 1 6 8 0 c l u c e r u l S t o l e n f ş l v a înălţa c t i t o r i a s a ( v e z i N . l o r g a , Mănăstirea d i n Văleni p.99).

186

www.mnir.ro

15 M a j o r i t a t e a m o n u m e n t e l o r , c e p r e z i n t ă e o e s t t i p de p l a n t n a e o . al X V I I - l e a , d i s p u n d e o a b s i d ă p o l i g o n a l ă , o u şapte l a t u r i ( v e z l N . G h l e a - B u d e s t i , Evoluţia a r h i t e c t u r i i î n M u n t e n i a s l în O l t e n i a . V e a o u l a l X V I I - l e a , Vălenii de M u n t e , 1 9 3 3 ) . 16 I b i d e m , f i g . 1 2 0 . 17 I b i d e m , f l g . 6 9 . 18 P o t r i v i t p i s a n i e i , u n t u r n olopotnltă do s i n e stătător a f o a t rldioat a b i a după 1 7 3 7 . 19. I b i d e m , p . 1 3 , p l . X X I V , L I X - L X V a l L X V I - L X V U . 20 M a r e a m a j o r i t a t e a c ă r ă m i z i l o r a p e o l a l e a u f o s t r e a l i z a t e f h tipare de f o r m a t d i f e r i t , după oum urmează ι 1 « p e n t a g o n a l e , 2 . d r e p t u n g h i u ­ l a r e , d a r o u o latură mică r o t u n j i t ă , 3 . s f e r t d e c e r o , 4 . d r o p t u n g h i u ­ l a r e , d a r r o t u n j i t e l a u n c o l i . O singură f o r m ă a f o s t r e a l i z a t ă prin c i o p l i r e s l anume a c o e a d e s e m i c e r c 21 V e z i î h a c e s t s e n s l a N . G h i c a - B u d e s t l , o p . o l t . , p . 1 6 , 1 9 . 22 I d e m , Evoluţia a r h i t e c t u r i i î n Muntenia s i O l t e n i a . N o u l s t i l d i n v e a ­ c u l o i X V I U - l e a , V ă l e n i i de M u n t e , 1 9 3 6 , p . 2 1 . 23 I b i d e m , p . 4 6 * 24 N u d i s p u n e m d o n i o i o mărturie o u p r i v i r e l a p l o t u r a i n t e r i o a r ă o a r e , f ă r ă îndoială,va î l d e c o r a t p o r e ţ i l a c e s t u i l ă c a ş * 25 V e z i f h a c e s t s o n s l a S e v e r M u r e a i a n u , I c o n o l o g i a c r e ş t i n ă o o o l d e n U l ă s l orientală, Bucureşti, 1893, p . 3 0 4 - 3 0 6 . 26 I b l d o m , p . 3 1 2 - 3 1 4 . 27 V a s l l e Drăguţ s l N i c o l a e S ă n d u l e e c u , A r t a b r f n o o v o n e a e o ă , Duou restl, 1971, p . 2 1 .

28 Iblrioiu, p.22.

29 N i c o l a e I o r g a , Mănăstirea d i n V ă l e n i i d e M u n t e , f l g . 3 . 30 I b i d e m , p . 1 0 5 . 31 V e a l n o t a 4 .

ÉTAPES DE CONSTRUCTION A U CAPRE DE L ' E N S S M 3 L E " M Ă N Ă S T I R E A " D E VALÏÏNllDE M U N T E , D É P . D E ΡΛΑΠΟ-Ι V A , A L A LUMIÈRE D E S R E C H E R C H E S A R C H E O L O G I ­ Q U E S D E L ' A N N E E 1978 Résumé L e s r o c h o r c h e s a r c h é o l o g i q u e s e f f e c t u é e s on 1978 a u c a d r e . do P r a h o v a ) ont mis on ividonco premièrement l O x i e t o n c c do c e r t a i n e s t r a c o s do v l o q u ' o n pvut dater aux X I V - X V 1 o l è c l o s . Un cr> q u i concc>rno l ' e n a ^ i i i M mouu i t l q u o , los f o u i l l e s ont r e l o v é l o s é t a p e s do c o n s t r u c t i o n connues p a r c o l u i - c i , l a planimétrio ot a u s s i c e r t a i n s éléments o r n e m e n t a u x des t r o i s édifices liui se s u c c è d e n t s u r l a mômo étenduci c e l u i do 1 6 8 0 c o l u l
0

f

187

www.mnir.ro

LÉGENDE DES F I G U R E S F l g . 1 . - L e s p l a n s des é g l i s e s q u i so s u c c é d a n t au c a d r o do l ' o n s c m b l o " N ' a n a s t i r o a " de V a l e o i i de M u n t e , a) B< - 1680 j b) B - 1746) c) JJ3 - 1 8 0 9 ; d) l a s u p o r p o s l t i o n des t r o i s phases de c o n s t r u c ­ tion. F l g . 2 . - P r o f i l de l a p a r o i e s t do l a s e c t i o n S 3 ; b) F r o f i l do l a p a r o i sud do l a s o c t i o n S ] · L é g e n d e . 1) a r g i l e p r o v e n a n t des f o s s é s de f o n d a t i o n do D-j ; 2) m o r t i e r p r o v e n a n t d u p r o c o s s u s do c o n - , s t r u c t i o n de By, 3) s o l b r u n pigmenté de m o r t i e r et de b r i q u e s ; 4) d é b r i s p r o v e n a n t de l a démolition de D« ; 5 ) s o l b r u n pigmenté d ' a r g i l o q u i p r o v i e n t dos f o s s é s do f o n d a t i o n do D ; 6) débris p r o v e n a n t do l a m i s e h o r s - f o n c t i o n n e m e n t do D . , utilisé pour é l e v e r l o n i v e a u i n t é r i e u r do D ; 7) m o r t i e r p r o v e n a n t d u p r o ­ c o s s u s de c o n s t r u c t i o n de D - j j 8) s o l b r u n ; 9) d é b r i s ; 10) dé­ b r i s mélangés de b r i q u e s ; 11) s a b l o ; 12) s o l b r u n pigmenté do f r a g m e n t s c é r a m i q u e s datés aux X I V - X V s ioc l o s ; 13) couche de m o r t i e r q u i r e p r é s e n t e l o n i v o a u de c o n s t r u c t i o n do D ; 1 4 , 15) d é b r i s ; 16) t o r r e v i o r g o - a r g i l o v i o l â t r e ; 17) eoucho d'ar­ g i l e - s u p p o r t d u p l a n c h o r de ; 18) s u p p o r t de b r i q u o s d'un d a l l a g o e n p i e r r e s ; 19) d a l l a g e en p i e r r e s a p p a r t e n a n t a B « . 2

2

2

e

2

F i g . 3 . - P o r t n i l do l a douxiomo é g l i s o ( D ) de l ' e n s o m b l o M a M s t l r o a do V ă l e n i i do Munto ( 1 7 4 6 ) . F i g . 4 . - B a s o d'un-» c o l o n n o ( u ) o t colonno pourvu? d'un c h a p i t e a u (bjcippart»»nnnt n l u dnml>>m" À^llo*» ( Iţn) «1t l*oiip»«iin)i1n " M t f n f i e l l i O M " tie Va lu n i l do Muni» ( 1 7 4 6 ) . 2

188

www.mnir.ro

n

n

Π,

S T U D I I

www.mnir.ro

SI

NOTE

U N C I O P L I T O R DIN P A L E O L I T I C U L I N F E R I O R D E S ­ C O P E R I T L A B E C H E T , JUD. D O L J

de A U G U S T I N U L A N I C I

Z o n a oe urmează a f i afectată de l u c r ă r i l e c o m p l e x u l u i h i d r o e n e r g e ­ t i c T u r n u Măgurele - N i k o p o l a foet eupuaă f h o u r a u l a n u l u i 1978 u n o r c e r c e t ă r i a l et e m a t i c e i p e r l e g h e e e s l a o n d e j e a r h e o l o g i c e . I n c o n t e x t u l o e l o r do m a i e u a , f h a u g u a t 1978 pe t e r i t o r i u l c o m u n e i B e o h e t , j u d . D o l j , 1 * p u n o t u l " G h e ţ ă r i e - I . C . I . L . " , pe u n g r i n d a f l a t l a o i r c a 1,5 k m Ν de Dunăre a - a p r a c t i c a t o săpătură de s o n d a j . C u a c e s t p r i l e j a f o a t I d e n t i f i c a t u n s t r a t r e m a n i a t c a r e a fhaumat m a t e r i a l a r h e o ­ l o g i a s p e c i f i c p e r i o a d e i de tranziţie de l a e n e o l i t i c l a e p o c a b r o n z u l u i , r e s p e o t i T c u l t u r i l e CernaTodă Π Ι - C e l e l f i C o t o f e n l .

F i g . 1 . - B e o h e t , j u d . D o l j - c i o p l i t o r d i n eilex oafeniu* Paleoliticul inferior. în p o r ţ i u n e a s u d i c ă t e r m i n a l i η g r i n d u l u i , p r i n t a l u s a r e a u n u i m a l , a-a deaooperit un c i o p l i t o r unlfaolal o a r a c t e r i a t l o p r i n elementele sale t i p o l o g i c e c u l t u r i i de p r u n d d i n p a l e o l i t i c u l i n f e r i o r . C i o p l i t o r u l ( c u d i m e n a i u n i l e i 6 , 5 χ 4 , 3 χ 3 om) eate d i n e i l e x m a r o n i u - d e s o h i o f i a f o a t l u c r a t pe u n g a l e t de formă t r a p e so ldală-aplatl z a t ă , o u s e c ţ i u n e a t r a n s T e r s a l ă CTasilenticulară. P a r t e a proximală este r o t u n ­ j i t ă , I a r c e a distală ( a c t i v ă ) p ă s t r e a z ă negatirele a p a t r u d e s p r i n d e r i mai l a r g i , d i n o a r e una l a t e r a l ă p r e l u n g ă . Muchea aotivă eete u ş o r vfrfuită , 1

191

www.mnir.ro

d a r prezintă ştirbituri r e z u l t a t e în u r m a r u l ă r i i în p e r i o a d e l e de " t r a n ­ s p o r t " , p i e s a n e f i i n d d e s c o p e r i t ă în po z i t i a " p r i m a r ă " . P r e z e n t a u n e l t e i de l a B e c h e t l ă r g e ş t e ş i completează a r i a r ă s p î n d i r i i c u l t u r i i de p r u n d de pe t e r i t o r i u l R o m â n i e i . D e a s e m e n e a . acest c i o p l i t o r m a r c h e a z ă ş i una d i n t r e c e l e m a i s u d i c e d e e o o p e r i r i de a c e s t f e l . l e g î n d u - s e de o e l e de l a C i u p e r c e n i , j u d . T e l e o r m a n . P r i n p r e z e n t a notă semnalăm e x i s t e n t a o b i e c t u l u i de l a B e c h e t cu r e z e r v e l e c u v e n i t e . E v e n t u a l e n o i d e s o o p e r i r i îh zonă a r p u t e a aă c o n ­ f i r m e pe d e p l i n doveda e x i s t e n t e i u n u i p a l e o l i i i o i n f e r i o r ş i f h a c e a s t ă parte a României. 2

N O T E 1 A r h e o l o g u l A l e x a n d r u P ă u n e s o u de l a I n s t i t u t u l de A r h e o l o g i e d i n B u ­ c u r e ş t i n u opinează p e n t r u c a p i e s a f h d i s c u ţ i e să île fnoadrată f h p a ­ l e o l i t i c u l i n f e r i o r f n zona r e s p e c t i v ă . ^ 2 Harta cu descoperirile paleolitice, v e z i la A L E X A N D R U PAUNESCU , Evoluţia u n e l t e l o r ş i a r m e l o r do piatră c i o p l i t ă d e s c o p e r i t e pe t e r i t o ­ r i u l României,Edit.Academiei R . S . R . , B u c u r e ş t i , 1970,p.232-233 f i g . 1 ; v e z i ş i I O N N A N I A , în S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i , P i t e ş t i , 1 9 6 8 , p . 1 7 - 2 2 . 3 V A S I L E B O R O N E A N Ţ , I O N V L A D , f n M a t e r i a l e şi c e r c e t ă r i arheo­ l o g i c e , a x m - a s e s i u n e anuală de r a p o a r t e , M u z e u l Ţării C r i ş u r l l o r , Oradea, 1979, p . 2 5 - 2 7 .

UN " C H O P P E R " D U P A L E O L I T I Q U E I N F E R I E U R DÉCOUVERT λ B E C H E T , D E P . D E D O L J Résumé S u r u n p r o m o n t o i r e s i t u a dans l e t e r r i t o i r e do l a commune B e c h e t , d é p . d e D o l j , λ 1,5 k m N o r d d u D a n u b e , dane l e t a l u s d ' u n v i r a g e , o n a déoouvert un " c h o p p e r " en s i l e x m a r r o n ( f l g . 1 ) . P a r s a t y p o l o g i e l ' o u t i l a été attribué a u Paléolithique Inférieur , étant e n mémo tempe une dee p l u e m é r i d i o n a l e s p l a c e s de ce t y p e de la Roumanie.

L E G E N D E DE L A F I G U R E F i g . 1 . - U n " c h o p p e r " e n ai l e x d é c o u v e r t ă B e o h e t , d é p . d e D o l j .

192

www.mnir.ro

FORMAŢIUNI U N I O N A L - T R I B A L E SAU FORMAŢIUNI STATALE ?

de d r . L U C I A N C H I T E S C U » E s t e acum pe d e p l i n c u n o s c u t f a p t u l c ă pe f o n d u l b l o c u l u i e t n i c , c u l ­ t u r a l s i l i n g r Îs t i c n o r d t r a c i c ce d e z v o l t a s e p e t e r i t o r i u l R o m â n i e i , î n cepînd a p r o x i m a t i v c u a n u l 2000 f . e . n . , m a i f n t f l . o i v i l l z a ţ l a e p o c i i b r o n ­ z u l u i s i m a i a p o i pe aceea a p r i m e i e p o o i a f l e r u l u i , p r i n sec. V1I-VI f . e . n . se manifestă pe v a s t u l t e r i t o r i u de l a n o r d de B a l c a n i c i v i l i z a ţ i a unitară a g e t o - d a c i l o r , c a r e p r i n c u l t u r a B a s a r a b i se disting pentru p r i m a dată d i n p u n c t u l de v e d e r e a l c u l t u r i i m a t e r i a l e s i s p i r i t u a l e p r o p r i i , c a ramură n o r d i c ă s i distinctă a m a r e l u i neam a l t r a c i l o r . În ace l a ş i t i m p c u c i v i l i z a ţ i a p r o p r i e , ounoeoută b i n e pe o a l e a r h e o l o g i c ă fn u l t i m a v r e m e , numele s i f a p t e l e g e t o - d a c i l o r î n c e p a f l consemnate ş i d e i z v o a r e l e s c r i s e . P ă r i n t e l e i s t o r i e i r e l a t e a z ă c ă , f n a n u l 514 f . e . n . , s i n g u r i i d i n t r e t r a c i c a r e s - a u opus c u a r m e l e p u t e r n i c e i o ş t i r i a r e g e ­ l u i p e r s a n , D a r i u s I , a u f o s t g e ţ i i de l a aud de D u n ă r e , c o n s i d e r a ţ i a f i , de a c e e a , " c e i m a i v i t e j i ş i m a i d r e p ţ i d i n t r e t r a c i " . Ştim a p o i de l a T u c i d l d e c ă f h a n u l 429 f . e . n . r e g e l e o d r l s i l o r , S i t a l k e s , a r i d i c a t Îm­ p o t r i v a M a c e d o n i e i o oaste de 1 5 0 . 0 0 0 do luptători f h c a r e , după o d r i s l , c e l m a i n u m e r o ş i e r a u geţii de l a n o r d de B a l c a n i ' * . G e ţ i i suddunăreni şi c o n d u c ă t o r u l l o r " R e x h i s t r i a n o r u m " s f n t menţionaţi f h i z v o a r e ş i f h a n i i 340-339 f . e . n . , c u p r i l e j u l expediţiei l u i F i l i p a l I I - l e a a l Macedoniei l a g u r i l e Dunării împotriva a c e l o r a ş i s c i ţ i c o n d u ş i de r e g e l e A t e n a ' . f n a n u l 335 î n s ă , c f n d A l e x a n d r u c e l M a r e t r e c e Dunărea,continuîhd e x p a n ­ siunea m a c e d o n e a n ă , sfnt menţionaţi p e n t r u p r i m a dată de izvoarele s c r i s e , geţii norddunăreni ş i o r g a n i z a r e a 1er p o l i t i c o - m U i t a r ă . P o t r i v i t ş t i r i i t r a n s m i s e de A r r l a n , o e l m a i d o seamă c o n d u c ă t o r a l M a c e d o n i e i a f o s t îhtfmpinat l a n o r d de Dunăre de o a s t e a g e ţ i l o r compusă d i n 1 0 . 0 0 0 p e d e ş t r i ş i 4 . 0 0 0 c ă l ă r e ţ i . I n f i n e , l a începutul a e c . a l ΓΠ-lea f.e.n. ( a n i i 300 ş i 2 9 2 ) , două p u t e r n i c e o ş t i r i m a c e d o n e n e , p r i m a c o n d u s ă de A g a t o c l e e , f i u l r e g e l u i L l s i m a c h , i a r c e a de a d o u a de L i s i m a c h î n s u ş i , au f o s t înîrînte c o n s e c u t i v l a n o r d de Dunăre de c ă t r e geţii c o n d u ş i de r e g e l e D r o m i c h e t e , a m b i i c o n d u c ă t o r i de o ş t i macedonene f i i n d luaţi p r i ­ z o n i e r i , pe r f n d , d e o a s t e a l u i D r o m i c h e t e ş l d u ş i f n r e ş e d i n ţ a a c e e t u i a d i n c e t a t e a H e l i a ^ . în p e r i o a d a captivităţii r e g e l u i macedonean I n geţi au l o c t r a t a t i v e f n t r e c e i d o i o o n d u c ă t o r i f n u r m a cărora prizonierul este e l i b e r a t , i a r p a c e a f n t r e c e l e două p o p o a r e e s t e întărită p r i n c ă s ă ­ t o r i a l u i D r o m i c h e t e c u f i i c a r e g e l u i m a c e d o n e a n . O dată o u c e l e dintfl v i c t o r i i r ă s u n ă t o a r e obţinute a s u p r a u n o r o ş t i r i p u t e r n i c e ş i i n v a d a t o a ­ r e , a ş a d a r de l a începutul s e c a i ΓΠ-lea î . e . n . , s - a d e m o n s t r a t c ă geto2

3

0

193

www.mnir.ro

d a o i i a u emla moue d l p r o p r i a p r i a c o p i e r e a ş i i m i t a r e a pe l o o , t n a t e l i ­ e r e ofl o i a l a , a m o n e d e i macedonene a l u i F i l i p a l H - l e a e i a a l t o r p r o t o ­ t i p u r i g r e c e ş t i m a i f h t f i ( s e o . Ι Π - Π f . e . n . ) , a o e l o l romane r e p u b l i c a n e a u d a p o i ( s e o . l f . e . n . - s e c . I e . n . ) ş i a c e l e i r o m a n e i m p e r i a l e f n oele d i a u r m i ( s e c . I - Π Ι ο . η · ) · I m p o r t a n t eete f a p t u l o ă p r i n a t u d l e r e a d i f e r i ­ t e l o r t i p u r i de e m i s i u n i m o n e t a r e g e t o - d a c e , făcute după o r i g i n a l e m a ­ cedonene, a - a u putut s t a b i l i p e n t r u οβο.ΙΠ-Π f . e . n . p a t r u organisme p o l i t i c e d e e m i t e r e f i c i r c u l a ţ i e e a c e e t o r monede l o c a l e i u n u l f n B a n a t , a l t u l f n T r a n s i l v a n i a , o e l de a l t r e i l e a f n M u n t e n i a , i a r a l p a t r u l e a fn p a r t e a c e n t r a l ă ş i n o r d l o ă a M o l d o v e i . în η d o u a jumătate a a e c . a l Π l e a s i f n p r i m e l e d e c e n i i e l e s e o . l f . e . n . ae ounoso f h D a c i a t o t p a t r u formaţiuni p o l i t i c e o o e m i t t i p u r i m o n e t a r e p r o p r i i v i d i a t i n o t e una fată d e a l t a . U n a a f o a t l o c a l i s a l ă , pe basa t i p u l u i m o n e t a r e p e c l f l o , V î r t e j u Bucureşti, f h p a r t e a vestică η Munteniei| a l t a , pe basa t i p u l u i monetar A n i n o a a a - D o b r e ş t l , f h O l t e n i a ) c e a d e a t r e i a , pe basa t i p u l u i m o n e t a r I n o t e ş t i - R ă c o a a a , f h c e n t r u l s i e s t u l M u n t e n i e i f i s u d u l M o l d o v e i ) o e a de a p a t r a formaţiune a f o s t l o c a l i setă f h D a c i a Intracarpatică .începfnd o u p r i m e l e d e c e n i i a l e a e c . I f . e . n . g e t o - d a c 11 n u fhoeteasă a c t i v i t a t e a m o ­ netară p r o p r i e , c i echimbă n u m a i t i p u l m o n e t a r , îhlooulnd moneda p r o ­ p r i e d e pfnă a t u n o i , d e t i p macedonean şl c u p u t e r e de c i r c u l a ţ i e l i m i t a ­ tă l a a r i a f i e c ă r e i a d i n o e l e p a t r u formaţiuni p o l i t i c e e m i t e n t e , c u una unică p e n t r u î n t r e g u l t e r i t o r i u l o c u i t d e g e t o - d a c i , moneda p r o p r i e de t i p r o m a n r e p u b l i c a n ^ . î n f e l u l a c e s t a , atît moneda o r i g i n a l ă a R o m e i d e u a r u l roman r e p u b l i c a n c u putere de circulaţie universală,ce începu­ se e ă pătrundă f h D a c i a l a s f f r s i t u l s e c . Π f . e . n . - , o f t f i moneda pro­ p r i e g e t o - d a c ă de t i p r o m a n r e p u b l i c a n , a m b e l e c u egală p u t e r e de c i r ­ c u l a ţ i e pe î n t r e g u l t e r i t o r i u l o o u i t do g e t o - d a c i , n u c o n t r i b u i t d e c i s i v l a unificarea economică internă a l u m i i geto-dace îh ansam­ b l u , p r o m e r g f h d o u puţin şl i m p u n f n d d e o l a i v pe oea p o l i t i c ă , pe c a r e o v a înfăptui B u r e b i s t a f n a n i i 78-70 f . e . n . S u b B u r e b i s t a , socotit de C a m i l l e J u l i a n , f n o p o n i t l e c u A r i ov i s t , d r e p t " r e f o r m a t o r u l i n s p i r a t f i o r g a n i o n t o r u l î n ţ e l e p t ' , e m i t e r e a m o n e d e i p r o p r i i de t i p r o m a n r e p u ­ b l i c a n e - a i n t e n s i f i c a t , v a s t u l t e r i t o r i u condus de marele r e g e avfhd n e ­ v o i e , f n t r e a l t e l e , d e multă m o n e d ă . După d i s p a r i ţ i a m a r e l u i conducător fh a n u l 4 4 f . e . n . ; s t a t u l dac centralisât η f o s t divisât Iarăşi f h p a t r u p ă r ţ i , s e p a r e a c e l e a ş i o a r e f u s e s e r ă o e n t r a i i sate d e B u r e b i s t a , a i c ă ­ r o r c o n d u c ă t o r i , urmîhd e x e m p l u l p r e d e o e s o r u l u i l o r , a u o o n t i n u a t aă emită monedă p r o p r i e s i aă intervină f h r ă s c o a l e l e o i v i l e de l a R o m a , u n l i f h f a v o a r e a l u i Ootavianus ( C o t l s o ) , alţii f h a l u i M a r c u s Antunius ( D l c o m e s ) . A o e a t e i n t e r v e n ţ i i a l e r e g i l o r d a c i , urmaşi n i l u i B u r e b i s t a , f h t r e b u r i l e i n t e r n e e l e R o m e i ş i d e s e l e t r a t a t i v e p u r t a t e de e l c u o e l m a i s t r ă l u c i ţ i comandanţi r o m a n i , unele v i a t h d c h i a r înrudiri directe ( C o t l s o o u O o t a v i a n u s ) , ateetînd menţinerea p e m a i d e p a r t e a o r g a n i s ă ­ r i i s t a t a l e l a g e t o - d a c l , l - a u făcut pe V e s i l e P f i r v a n s ă c o n s i d e r e c ă t n oepfhd ou epoca l u i Augustus e x i s t a u f h D a c i a " d e a t u i l o c a l n i c i c a r e c u ­ noşteau l i t e r e l e l a t i n e , p r e c u m d e a l t f e l ş i d e s t u i r o m a n i f n s e r v i c i u l 1

111

194

www.mnir.ro

d a c i l o r s p r e a Îs compună s o r i s o r i l s f h latineşte" . Influenta romană asupra geto-dacilor. oare a f l o u t e l " n u n a i existe n i c i un daoo-get c a r e s ă n u ştie ce e R o m a " , o r e ş t e p r o g r e s i T după B u r e b i s t a a i C a e ­ s a r pe c e l e m a i T a r l a t e c ă i . moneda romană o r i g i n a l ă ş i e m i s i u n i l e mo­ n e t a r e g e t o - d a c e de t i p r o m a n r e p r e s e n t f n d una d i n t r e c e l e m a i impor­ t a n t e . Remarcăm a i c i f a p t u l c ă moneda p r o p r i e a g e t o - d a c i l o r , c a ş i a a l t o r p o p o a r e de a l t m i n t e r i , a funcţionat numai f h p e r i o a d e l e ş i m zonele f n c a r e stăpfnlrea străină n u s - a I n a t a u r e t e f e c t i v n i c i o d a t ă . T e r i t o r i i l e de l a a u d de D u n ă r e , ooupate de r o m a n i m a i d e v r e m e d e c f t a l t e l e , n u o u n o s c moneda p r o p r i e . I a r populaţiile c e l t i c e , b e l g i o e s a u i b e r i c e , oare i m i t a s e r ă c a ş i g e t o - d a c l i moneda romană f h p e r i o a d a d e z v o l t ă r i i l o r l i ­ b e r e , f ş i fncetează d e f i n i t i v a c t i v i t a t e a monetară p r o p r i e odată o u c u c e ­ r i r e a l o r de c ă t r e r o m a n i . C f t p r i v e ş t e p o p o r u l g e t o - d a c , a c e s t a e m i t e , după c u m am v ă z u t , f h a e c . H I - Π f . e . n . monedă p r o p r i e de t i p macedo­ n e a n , după c a r e , f h o e p f h d o u p r i m e l e d e o e n l i a l e s e o . l f . e . n . , e m i t e m o ­ nedă p r o p r i e de t i p r o m a n r e p u b l i c a n ş i a p o i de t i p r o m a n i m p e r i a l . înoepfnd o u s e c a i LLT-lea f . e . n . g e t o - d a c l i n u ş i - a u încetat n i c i o clipă a c t i v i t a t e a monetară p r o p r i e , e l s c h i m b î n d u - ş i n u m a i t i p u l m o n e t a r p r o p r i u . Ş l e s t e demnă de reţinut o l o i o o n e t a t a r e a r e e e n t ă o l după a n u l 106, oînd r e g a t u l dac a l l u i D e c e b a l e s t e c u c e r i t de T r a i a n ş i transformat în p r o v i n c i e r o m a n ă , d a c i i n e c u c e r i ţ i ş i f n s p e c i a l d a o i i l i b e r i de l a e a t de C a r p a ţ i continuă pe m a i d e p a r t e a c t i v i t a t e a monetară p r o p r i e pfbX s p r e mijlocul s e c a i HI-lea e . n . * * . D i n c e l e r e l a t a t e pînă a i c i , pe s o u r t , s - a d e s p r i n s , c r e d e m , o u e u ficientă c l a r i t a t e r ă s p u n s u l n o s t r u l a î n t r e b a r e a i n i ţ i a l ă , f n s e n s u l c ă , după o p i n i a n o a s t r ă , începînd m ă c a r o u a n u l 300 f . e . n . p o p o r u l geto-dao d e p ă ş i s e în t o t a l i t a t e a aa e t a p a o r g a n i z ă r i i u n l o n a l - t r i b a l e ş i I n t r a s e hotărît în e t a p a o r g a n i z ă r i i s t a t a l e p r o p r i u - z i s e . O r g a n i z a r e a nnlonalt r i b a l a , s p e c i f i c ă o r î n d u i r i i o o m u n e i p r i m i t i v e ş i a p ă r u t ă , ae p a r e , f n pe­ r i o a d a m i j l o c i e a e p o o i l b r o n s u l u l " , e v o l u a s e ş i ae d e s ă v f r ş i s e pe t e ­ r i t o r i u l R o m â n i e i , ajungînd I n apogeu f h p r i m a p a r t e a m i l e n i u l u i I f . e . n « , f n t i m p u l p r i m e l o r r e a l a t e n ţ e o r g a n i z a t e a l e g e t o - d a c i l o r împotriva a t a ­ c u r i l o r e x t e r n e . î n a n u l 335 f . e . n . , oînd g e ţ i i norddunăreni opun l u i ! A l e x a n d r u c e l M a r e u n e f e o t l v de 1 4 . 0 0 0 de luptători d a r s f n t f h f r f n t i , , putem f n o ă , e v e n t u a l , a d m i t e l a g e t o - d a c i o formaţiune unional-tribală e x t r e m de p u t e r n i c ă . Inoepînd însă c u a n u l 3 0 0 , oînd g e t o - d a c i i c o n d u ş i de r e g e l e D r o m i c h e t e fnfrîng de două o r i c o n s e c u t i v o ş t i l e macedonene , f l i a u p r i z o n i e r pe r e g e l e L l a l m a o h , duc t r a t a t i v e d i p l o m a t i c e ş i m a t r i ­ m o n i a l e c u a c e s t a , e m i t monedă p r o p r i e f h p a t r u formaţiuni p o l i t i c e b i n e d e l i m i t a t e ş i r i d i c ă c e t ă ţ i p u t e r n i c e , d i n t r e o a r e u n e l e de a i d , după o concepţie originală oa g f n d l r e şi r e a i i sare f h Moldova, Muntenia, O l t e n i a , Dobrogea şi T r a n s i l v a n i a , socotim c ă p o p o r u l geto-dac depăşise d e f i n i ­ t i v ş i p e n t r u t o t d e a u n a o r g a n i z a r e a unional-tribală ş i ae a f l a e f e c t i v f h e t a p a o r g a n i z ă r i i s t a t a l e p r o p r i u - z i s e ş i a v e a d e j a p a t r u formaţiuni s t a ­ t a l e s e p a r a t e ş l d i s t i n c t e . N u vedem -raţiunea p e n t r u c a r e r e g a t u l o d r i z i l o r l u i T e r e s şi S i t a l k e a (480-431 f . e . n . ) este eocotit drept unul d i n ,

19*5

www.mnir.ro

c e l e m a i t i m p u r i i o r g a n i z a ţ i i s t a t a l e de t i p n e g r e c e s c d i n Întreaga E u r o ­ p ă ^ , i a r formaţiunile p o l i t i c e g e t o - d a c e u n i f i c a t e de B u r e b i s t a d o a r u ¬ n i u n i de t r i b u r i . T o a t e acestea ş i t n p r i m u l rînd s t a d i u l înaintat şi c a ­ r a c t e r u l u n i t a r a l c i v i l i z a ţ i e i c r e a t e de p o p o r u l g e t o - d a c , a r t a p r i n c i a r i somptuoasă, cetăţile r i d i c a t e după o c o n c e p ţ i e o r i g i n a l ă , f o r ţ e l e m i l i t a r e o r g a n i z a t e pe c a r e l e - a opus i n v a d a t o r i l o r , v i c t o r i i l e obţinute, tratati­ v e l e p u r t a t e c u a l t e s t a t e , p ă s t r a r e a a u t o n o m i e i p o l i t i c e , ş i m a i c u seamă e m i t e r e a permanentă de monedă p r o p r i e , oa a t r i b u t fundamental a l o r g a ­ n i z ă r i i s u p e r i o a r e i n d e p e n d e n t e , ne determină'să s o c o t i m d r e p t e t a t e g e t o - d a c e t o a t e c e l e p a t r u formaţiuni p o l i t i c e d i n a i n t e d e B u r e b i s t a ce e m i t monedă p r o p r i e începînd o u a p r o x i m a t i v a n u l 300 f « a * n . ş l r i d i c ă cetăţi d i n pămîht ş i de z i d c a c e n t r e p o L i t i c o - a d m l n l s t r a t l v o . Istă de ce n u ve­ dem cum " p r i m u l s t a t d i n i s t o r i a spaţiului r o m â n e s c L-a avut t h f r u n t e pe <$cel dinţii ş i c e l m a i m a r e r e g e d i n T r a c i a * * ^ . B u r e b i s t a a r e a l i z a t , după cum este î n d e o b ş t e c u n o s c u t , p r i m u l s t a t c e n t r a l i z a t geto-dac şi n i c i d e c u m c e l dintîî s t a t d i n i s t o r i a s t r ă m o ş i l o r n o ş t r i * D e l a formaţiuni u n i o n a l - t r i b a l e nu vedem cum ae p o a t e t r e c e d i r e c t l a s t a t u l c e n t r a l i s â t , c i n u m a i de l a m a i m u l t e formaţiuni s t a t a l e o u tradiţie îndelungată,tot a ş a cum n i c i de l a s t a t u l c e n t r a l i z a t n u vedem oum se p o a t e r e g r e e a i a r ă ş i l a formaţiuni u n i o n a l - t r i b a l e , de multă v r e m e depăşite* A c e a s t a a i ae p e r e a f i r e a l i t a t e a i s t o r i c ă în g e n e r a l , a g e t o - d a o î l o r ş i η r o m â n i l o r f n ca­ d r i l i s t o r i e i n o a s t r e naţionale îh p a r t i c u l a r . L a g e t o - d a c i , o a ş i l a r o ­ mâni, constatăm o c o n t i n u i t a t e f i r e a s c ă de l a m a i m u l t e s t a t e l a statul c e n t r a l i z a t , după c u m s e s i z ă m a c e e a ş i t r a n s m i t e r e d i r e c t ă de l a g e t o dac i l a români a o r g a n i z ă r i i s o c i a l - p o l i t i c e p r i n p e r m a n e n t a o b ş t i l o r t e ­ ritoriale . 1

1

1 8

După ce o p a r t e a t e r i t o r i u l u i d a c i c a foet c u c e r i t ă de r o m a n i f n 106 e . n . ş i transformată în p r o v i n c i e r o m a n ă , p r i n deaîiintarea r e g a t u l u i l u i D e c e b a l , s t a t u l geto-dac η-a dispărut oomplet, cum s-a e r e s u t , o o n tinuîhd să e x i s t e pe m a i d e p a r t e s t a t u l d a o i l o r l i b e r i de l a răsărit de C a r p a ţ i , c a r e continuă a o t i v i t a t e a monetară p r o p r i e pfnă s p r e m i j l o c u l s e c a i Ι Π - l e a e . n . ş i , p a r a l e l c u r o m a n i s a r e a a a , duce a e o o n t e n i t l u p t e p e n t r u alungarea ocupanţilor r o m a n i d i n Dacia* " D a c i i - arăta V a a i l e P â r v a n - c a naţiune politică n - a u a c o o p t a t nioiodată stăpfnlrea romană j o e i c a r e n - a u c ă z u t în c e l e două m a r i r ă z b o a i e a-au r e t r a s fh Dacia s e p t e n t r i o n a l ă , c a r e η - a f o a t niciodată atinsă d e c u c e r i r e a r o m a n ă , şi de a o o l o - c a " d a c i l i b e r i " - a u i n v a d a t n e c o n t e n i t p r o v i n c i a , f i e s i n g u r i , f i e în t o v ă r ă ş i a g e r m a n i l o r m i g r a t o r i , pfnă oe I n u r m ă r a m a n l i , aub A u r e l i a n , s - a u r e t r a s d i n nou pe m a l u l d r e p t a l D u n ă r i i " * . M a i departe, c e l m a i de seamă a r h e o l o g român adăuga o ă " R o m a n i i n u influenţat ş i au f o a t influenţaţi ş l o întreagă c u l t u r ă d e o s e b i t ă , r o m a n l a m u l d a n u b i a n , d i ­ f e r i t de c e l g a l l i c s a u s p a n i o l , a l u a t n a ş t e r e " * , 1 e r , r e c e n t , i s t o r i c u l a m e r i c a n P a u l M a c k e n d r i k c o n s t a t a oă după a n u l 106 e . n . "populaţia g e t o - d a c ă a c o n t i n u a t să t r ă i a s c ă , d o v e d i n d o f o r ţ ă neobişnuită de a d a p ­ t a r e l a influenţele d i n a f a r ă , f ă r ă a - ş i p i e r d e î n s ă I n d i v i d u a l i t a t e a o a r e c a r a c t e r i z e a z ă România pînă f h s i l e l e n o a s t r e " · D e p l i n r o m a n i z a t a t a 1

0

2 1

196

www.mnir.ro

t u l d a o i l o r l i b e r i de 1 * e s t de Carpaţi a emis monedă p r o p r i e pînă în s e c ΙΠ e . n . , a dus pînă l a oapăt l u p t a împotriva atăpîniril r o m a n e , a c o n t r i ­ b u i t d e o i s i v l a r e t r a g e r e a autorităţilor r o m a n e d i n p r o v i n c i a D a c i a s l a p o l , p r i n r ă s p î n d i r e a m e m b r i l o r s ă i f n f o s t a p r o v i n c i e abandonată de autorităţile r o m a n e , f i - a adua a p o r t u l l a d e p l i n a u n i f i c a r e culturală si lingvistică dacoromână pe t o t t e r i t o r i u l D a c i e i v e c b i , l a o r i s t a l i z a r e a p o p o r u l u i r o m a n pe Întregul spaţiu d a c i c . Obştile t e r i t o r i a l e s ă t e ş t i , de s t r ă v e c h e tradiţie d a c i c ă , c e e - a u menţinut atît îh f o s t a p r o v i n c i e r o m a ­ nă o l t ş i în D a c i a l i b e r ă , s - a u r e v i t a l i s â t f l g é n é r a l i s â t pe întregul s p a ­ ţiu d a c i c , după r e t r a g e r e a a u r e l i a n ă , o o n t r i b u l n d d e o i a l v I n d e s t r ă m a ­ r e a internă a s t a t u l u i d a c i l o r l i b e r i , l a î n o h e i e r e a o l v i l i s a ţ i e i s a l e f i l a o r i s t a l i s a r e a p o p o r u l u i român f i a o i v i l i a a ţ i e i s a l e pe t o t spaţiul dacic f i în d e p l i n a l i b e r t a t e transmisă de s t r ă m o f l i s ă i . A f a d a r , p e n t r u întreaga perioadă a s e c U l î . e . n . - l U e . n . un s i n ­ g u r r ă s p u n s p o s i b i l , d i n p u n c t u l n o s t r u de vedere, f i anume, formaţiuni s t a t a l e g e t o - d a c e f i n i c i d e c u m formaţii u n i o n a l - t r i b a l e . N O T E * C o m u n i c a r e presentată I n S e s i u n i l e ftlinţlfice d i n i u n i e 1980 o r g a n i sate de mueeele d i n P l o l o f t i f i S u o e a v a f l c o n s a c r a t e împlinirii a 2090 de a n i de l a o o n a t l t u i r e a s t a t u l u i dac c e n t r a l i s â t f i i n d e p e n d e n t condua de B u r e b i s t a . 1 C O N S T A N T I N P R E D A , New a s p e c t o f e a r l y L a t e n e epooh i n Dacia discovered et A l e x a n d r i a , f n " D a c i a " , N . S . , m , 1999, p.179-194 ţ mai nou, DUMITRU BEROIU, Formarea limbii f i poporului nostru. C o n t i n u i t a t e a r o m â n e a e o ă pe c u p r i n s u l v e o h i i D a o l i , f n " E r a sooialiată", a n . L V m , n r . 2 3 , 5 deoembrie, 1978, p . 3 2 . 2 DUMITRU BBRCÎU, l o c . o l t . , p . 3 4 . 3 HERODOT I a t o r i l , I V , 93, B u o u r e f t i , 1961, p . 3 4 9 . 4 TUC1D1OE, R ă z b o i u l p e l o p o n e a i a o , I I , 9 B , B u o u r e f t i , 1 9 6 6 , p . 2 9 9 . 9 V A S I L E PĂR V A N , G e t i c a , B u o u r e f t i , 1926, p . 9 1 . 6 ARRIAN, Anabasis, I , 3-4. 7 DIODOR d i n S l o i l i a , X X I , 1 1 - 1 2 . 8 C O N S T A N T I N P R E D A , Monedele g e t o - d a c i l o r , B u o u r e f t i , 1 9 7 3 , p . 4 0 8 409. 9 C O N S T A N T I N P R E D A , o p . c i t . ,p.427-429> MARIA CHITESCU,Mone­ d a getioă de t i p I n o t e f t i - R ă o o a s a d i n a f o a a r e a de l a D u l c e a n o a , Jud, Teleorman, fn S C I V A , 30, 4 , 1979, p . 9 0 1 10 M A R I A C H I T E S C U , C o p i i f i imitaţii după d e n a r i i r o m a n i r e p u b l i c a n i f h D a c i a , în M e m o r i a A n t i q u l t a t i a , P i a t r a Neamţ, Π Ι , 1 9 7 1 , p . 2 0 9 - 2 5 8 j i d e m , T e z a u r u l de l a P o r o a o b i a Oud.TeUorman) f i unele probleme p r i v i n d monedele g e t o - d a c e de t i p r o m a n r e p u b l i c a n , î n S C N , V U , I 9 6 0 , p. 93-70. 11 C A M I L L E J U L L I A N , H i s t o i r e d e l a G a u l e , L U , p . 1 9 2 , a p u d V A S I L E PÂRVAN, Qetioa, p . 8 0 . 197

www.mnir.ro

12 V A S I L E P Â R V A N , D a c i a . C i v i l i z a ţ i i l e a n t i c * d i n t a r i i * c a r p a t o danubiana, B u o u r e o t i , 1967, p*136. 13 Ibidem 14 Informaţie M a r i n C h l t o a o u . 19 A L E X A N D R U V U L P E , P u n c t e d e r e d o r e p r i v i n d i a t o r l a D a c i e i p r o r o m a n o , f n " R e v l a t a de i s t o r i e " , t . 32, nr.12,1979,p.2268-2269. 16 I O N HORAŢIU C R I Ş A N , S t a t u l g o t o - d e o , B u o u r e o t i , 1 9 7 1 , p . 6 1 . 17 I b i d e m , p . 7 . 18 L U C I A N C H I T E S C U , P e r m a n e n ţ i «1 u n i t a t e f n i a t o r l a p o p o r u l u i r o ­ man f n a e c . m - X i n , f n " R e v i s t a d e i a t o r i e » , t . 3 1 , n r . 7 , 1 9 7 8 , p . 1 1 7 7 Oi u r m . | a c e l a f l , C o n t i n u i t a t e pe a c e l a ş i t e r i t o r i u , d e l a o r g a n i s a r e a statală g e t o - d a c f i l a a t a t e l o f e u d e l e r o m â n e ş t i , t h " R e v i s t a m u - seelor o i monumentelor", a e r l a muzee, n r . 7 , 1979, p.59 o l u r m . 19 V A S I L E P Â R V A N , o p . o l t . , p . 1 9 0 - 1 9 1 · 20 I b i d e m , p . 1 9 5 . 21 P A U L M A C K E N D R L K , P i e t r e l e d a c i l o r v o r b e a o , B u c u r e e t i , 1 9 7 8 , p . 4 0 .

FORMATIONS D U T Y P E D E L ' U N I O N T R I B A L E OU FORMATIONS DU T Y P E DE L'ÉTAT 7 Résumé L ' a u t o u r p r é s e n t e , brifrvomont los p r i n c i p a l e s sources éeritos q u i ao r e f e r o n t α l ' o r g a n i s a t i o n p o l l t i c o - m i l i t a l r o dos G é t o - D n e o 3 aux VI -Il n l ^ o l o o n v . n . ? - . t)n m * m f , on «Mpono t " H ΐ'ΛπιιΗοΙπ dos t ' f <>h
e

e

r

1

198

www.mnir.ro

r o y a u m e daco de O o c é b a l e o n 106 n . e . p a r T r a j a n , l ' E t a t g â t o - d a c e n ' a pas d i s p a r u p u i s q u ' i l l ' o s t des C a r p a t h e s c o n t i n u a i t son oxlstenco l ' E t a t des D a c e s l i b r e s ( l e s C a r p e s ) q u i 6met sa p r o p r e monnaie j u s ­ q u ' a u 111° s i o c l o et l u t t e j u s q u ' à l a r o t r n i t o d u p o u v o i r r o m a i n do l a Daoio c o n q u i s o . L e s Dacca l i b r e s ( l o s C a r p e s ) o n t c o n s t i t u e donc un E t a t ot n u l l o n i o n t uno u n i o n t r i b a l e * C o s t a i n s i q u o . s e l o n l e s o p i n i o n s de l ' a u t o u r , aux IU° s i è c l e a v . η . ο . - Π Ι s i b c l e n » b . , o n t e x i s t é des f o r m a t i o n s d u typo de l ' é t a t g é t o d a e c s , q u i o n t été e n c a d r é e s d a n s l ' E t a t d a c e c e n t r a l i s é de B u r e b i s t a dos années 7 0 - 4 4 a v . n . è . et pas d u t o u t de f o r m a t i o n s d ' u n i o n s t r i b a l e s . θ

199

www.mnir.ro

CERCETĂRILE A R H E O L O G I C E D E L A C E R N I C A MÀNÀSTIRE

do I GHEQRGHE CANTACUZINOl «1 GEORGE TROHANI Săpăturile arheologice efectuate pe t e r i t o r i u l satului Căldăraru, oomuna Cernlca, S . A . I l f o r t h punctul numit Vorniceasa, au dua la iden­ tificarea fostului eat Mărăolnenl s i a oomplexulul monahal Ieaârul, fondat de jupani(a Chlajna, soţia marelui Toralo Cernlca, l a Începutul eeo.' a l X V H - l e a , ps l o c u l unei mal r o c h i b i e e r l o l . Resultatele deosebit de fructuoase ale acestor cercetări ne-au î n ­ demnat, în perioada 1967-1969, eă efectuăm eăpături arheologice f l în cuprinsul actualei mănăstiri C e r n l c a . Prima menţiune documentară a acestei mănăstiri date u ă d i n 6 mal 1603, oînd domnitorul Radu Şerban, p r l n t r - u n hrieoT, întăreşte l u i Cer­ nlca Tornicul şl soţiei sale Chlajna oolna de I n Gfrstleneşti ( a n i satul Cătruneşti, corn. Sineşti,jud.Ialomiţa ou Toclali, pe oare apei aceştia o dau „la sffnta mănăstire de l a Brineştl, oare eete hramul a r b i e r a r h u l u l Nicolae făcătorul de minuni, oa să f i e pomană 1er şi l u i Mitrea Tornlo şl ou jupaniţa l u i Neaga, în Teci ş l călugărilor de hrană ş l de Întă­ rire « . într-un a l t document, d i n 29 mai 1608*, sfht enumerate moşiile cumpărate do Tornioul Cernlca - Floreşti pe Galantine, Oblleştl, Zgâ­ r i a t a pe Pasărea, Lameteştl, Popeşti, Anlnlşul, CUnoeni, Măgura, Pro d e a l u l , S ă r a r l , Văleni, BeriToeştl, Cureştl - p r i n t r e care şi „Moşia Floreşti* de Joa unde stă Sffnta mină ştire pe acel l o o , nutnăstire po­ menită t o t f h aoeat document sub numele de „aflata şi dumaeaeeanea mă­ năstire ot Grădiştea, unde este hramul sfIntui u l i e r a r h făcător de m i ­ nuni N i c o l a l e " . Din scoate dooumente, p r i n oare Radu Şerban întăreşte daniile f ă ­ cute Mănăstirii de oătre Tomloul C e m i o a , reiese oă r e a p o e t l r u mănăs­ t i r e eete anterioară anului 1 6 0 3 ' . Problema ee ae pune este prin urmare "dacă Tornioul Cemioa este constructorul b i e e r l i S f . Nloolae sas doar marele e l binefăcător, transformat apoi de tradiţie f h o t l t e r , iar mănăstirea şi satul d i n apropiere lufhdu-1 ohiar n u m e l e . Pentru resolTarea noestor probleme, ghldfhdu-ae după un fragment d i n textul pisaniei aotualel b i a e r i o i S f . Nloolae, oare spune oă t„ln leat 1802 oot(ombrie) 14 fntfmplfada-ae un groannio outremer a-au s t r i c a t a¬ cest Toohi s c h i t " , s-a „aldit această sffhtă blaerioă unde ae cins­ teşte ş l se prăsnuleşte iarăşi hramul sffhtului şl făcătorului de minuni, marele i e r a r h Nloolae*, a-au efectuat săpături arheologice f h nona d i s I n t e r i o r u l şi e x t e r i o r u l b i s e r i c i i S f . Nloolae. Aceste săpături au duş l a Identificarea, f h ooltul de a u d - r e s t a l actualei b i s e r i c i , a Techil 1

2

N

6

100

www.mnir.ro

www.mnir.ro

b i s e r i c i a f l a t a c u j a m atâtea e i de a o r d f u I n t e r i o r u l b i s e r l o l i a c t u a l e , l a x c u jumătatea de eud fa a f a r ă ( f i g . t ) . De a s e m e n e a , e s t e de menţionat numărul r e l a t i v m a r e de BMraunta d e s c o p e r i t e f u s e c ţ i u n i l e t r a s a t e , m o r m i n t e oe fao p a r t e d i n o i m l t i r u l s i ­ t u a t f n j u r u l TOC o i i b i s e r i c i . m a i n t e de e présenta pe monumente d e s c o p e r i r i l e făcute se OUTID» e înfăţişa o b s e r v a ţ i i l e s t r a t l g r a f i c e . E l e a u c o n s t a t a t o ă pe l o c u l b i s e r i ­ c i i n o i Sf . N i c o l a e s l f n j u r u l e i au e x i s t ă s t r a t u r i l e de l o e s s g a l b é e ou c o n c r e ţ i i m i e i do c a l o a r f i de l o e e e c a s t a n i u . Absenţa a c e s t o r straturi g e o l o g i c e , o f t f i absenţa o r i c ă r o r s t r a t u r i a r b e o l o g l o e m a l v e c h i decft c e l mal t i m p u r i u s t r a t f e u d a l , arată c ă a i c i a avut loc o răsuire a s o l u l u i ce e-a făout pfnă l a s t r a t u r i l e de a r g i l ă n i s i p o a s ă a r . 1 f i 2 , o a r e a u r ă ­ mas pe l o c ( f l g . 2 - 5 ) . S t r a t u l 1 de a r g i l ă n i s i p o a s ă o e a u f l e - o a s t a n i e e s t e T i u , i a r s t r a t u l 2 de a r g i l ă n i s i p o a s ă c u i n s u l e de pămfnt n e g r u conţine b u c ă ţ i r a r e de c ă r ă m i z i f i de m o r t a r , e l f o r m f n d ηΐτοΐυΐ pe o a r e a f o s t o o a a t r u i t ă oea mai veche b i s e r i c ă . S t r a t u l 2 a constituit d e c i un p r i m n i v e l de c o n s t r u o ­ ţle f i de c ă l c a r e . S t r a t u r i l e 3 ( 3 a , 3 b f i 3 c ) a - a u f o r m a t f n c u r s u l f a s e l o r d u evoluţie a l e b i s e r i c i i v e c h i , i a r s t r a t u r i l e 4 - 1 3 f h t i m p u l f u a o ţ l o a ă r i l b i s e r i c i i c e l e i n o i , e l e f i i n d alcătuite d i n t r - u n pămfht adus şl amestecat cu n i s i p , c ă r ă m i z i ţji m o r t a r . B I S E R I C A V E C H E . Compusă d i n a l t a r , a a o e , p r o n a o s f l p r i d v o r , orientată 2 2 6 V S V , a r e o l u n g i m e totală l a e x t e r i o r de 1 9 , 6 0 m , i a r l a i n t e r i o r de 1 8 , 3 5 m . E a a c u n o s o u t f h evoluţia aa p a t r u f a a e b i n e s t a b i ­ l i t e d i n p u n c t de v e d e r e s t r a t l g r a f io ş l a r h i t e c t o n i c . f n c e l e ce urmează v o m t r e c e l a p r e z e n t a r e a pe f a a e a f i e c ă r u i e l e ­ ment c o m p o n e n t . F a z a I - a . A l t a r u l e r e p r e v ă z u t c u o a b s i d ă poligonală (ou ş a p t e l a ­ t u r i ) l a e x t e r i o r ş l rotundă f n i n t e r i o r . Fundaţia s i d u l u i , a c ă r e i g r o a p ă de s ă p a r e p o r n e ş t e d i n s t r a t u l 2 , a f o s t d e z v e l i t ă d o a r f r a g m e n t a r pe l a t u r a de n o r d , pe o Înălţime de 0 , 2 3 m c e c o r e s p u n d e l a 3 r f h d u r i de c ă r ă m i z i , e s t e p r e v ă z u t ă f h p a r t e a su­ p e r i o a r ă c u u n s o o l u , l a t de 0 , 1 0 m , ee c o r e s p u n d e ou n i v e l u l de c o n ­ s t r u c ţ i e ( n i v e l u l I de o ă l c a r e d i n o u r t e a b i s e r l o l i ) . D e a s u p r a s o c l u l u i se fnalţă s l d u l p r o p r l u - a l a păstrat pe înălţimea o a o tencuială a 2 ..'înduri de c ă r ă m i z i f i a l c ă r u i p e r e t e e x t e r i o r e r a pictată ( f l g . 2 / 1 ) . Z i d u r i l e , l a t e de 0 , 5 0 / 0 , 9 5 - o , 7 8 / 1 , 0 5 m , efnt f ă c u t e d i n r f h d u r i de c ă r ă m i z i ( 2 5 - 2 6 χ 1 3 , 3 - 1 4 χ 3 , 5 - 4 c m ) , a e e s a t e o r i s o n t a l ş i s u p r a ­ puse de r o s t u r i g r o a s e o f t o c ă r ă m i d ă ( 3 , 5 - 4 e a ) , b i n e umplute o u m o r ­ t a r ş i n e t e z i t e . Lungimea fiecărei l a t u r i e x t e r i o a r e , de l a n o r d de aud, e a u de 1 , 6 0 - 1 , 4 0 - 1 , 4 0 - 1 , 5 0 - 1 , 4 0 - 1 , 4 0 - 1 , 6 0 m . D i m e n s i u n i l e i n t e r i o a r e a l e a l t a r u l u i afht de 4 , 7 5 m pe dlreoţla n o r d - a u d ş i de 3 , 9 0 a p e e s t - v e s t . L a împreunarea ou z i d u r i l e l a t e r a l e a l e n a o s u l u i , s p r e aud ş i r e s ­ p e c t i v n o r d , a b s i d a s i t a r u l u i f ă o e a o f t e ua c o l ţ m o n u m e n t a l ( S . A . f i S . B j , υ

202

www.mnir.ro

^

ηττττη «

12 5 llCQT« cele

3b

ES

6

EH

3c

ES)

Lentile dorim duri

ΕΘ

3q

Φ

Tencuială

Temelia ccntfdortuloi blsericM

Zidul de nord a l cavoului

Zidul de sud al cavoului

*3 13 S3 darîmâturi

j..

pâmînt cu pietriş

• I

dunga mortar

E 3 3c

©

nisip cu morlqr

13a f*ar;cc?amlzi Dletnş J

Flg.

2 . - 1 . P r o f i l u l p o r * t o i u l do veet o l S.XTV l u uona a l t a r u l u i e l e m f b t u l u l 16 | 2 . P r o f i l u l p e r e t e l u i d e v e e t e l S . X X T H f n cavoului d i n i n t e r i o r u l bieerioii. 203 www.mnir.ro

construit d i s oărâmlzl s i mortar* Aoosto c o l t u r i constituiau l a oxtorior limitolo a l t a r u l u i , dia aoost loo pornind po o dirootlo dreaptă ost - Test B Id u r i l e laterale ale unui aaoe simplu t n formă de nară. Naosul, lung: de 5,60 (nord)-5,85 (eud) m f i U t de 6,07 (Test)m,deşi t n formă de nară, a r * pereţii i n t e r i o r i a i z i d u r i l o r de nord f l eud curbaţi. Acest fapt dă e i d u r i l o r reepeotlTo o lăţime de 0,99-1,28 m. Mai bine étudiât a putut f i aldul de eud, oare a r e l a e x t e r i o r de o parte o fundaţie mai retraaă spre nord ou 8 om, i a r fn partea cealaltă o fundaţie ou soclu proeminent de 8 om eu 4 r f h d u r i de oărămlsl. Poete s o ­ c l u s-au păstrat 5 r i a d u r i de oărămial fnalte de 0,36 m. Z i d u r i l e afht alcătuit* d i n oărămlni (26 χ 13,5-14 χ 4 o a ) ou r o s t u r i (2,5-3 om)ee con­ ţin un a o r t a r gălbui, fără pietriş., sfărftaioios. Pe s i d u r i l e de eud (a.3a) şl nord ( a . 2a) ele naosului se află, ţ e s u ­ te ou e l e , d o i s t f i p i - s e m l p l l a f t r i l ( P . 1 ş l P . 2 ) , oe afht aub f o rava unor ieşituri. Cel d i n nord (PI ) , eu dimensiunile de 0,64 (est-Test) χ 0,50 a (nord-sud), a r e pe l a t u r i l e de eet şi eud urme de tenonlnlă ş i este teeut de aldul de nord a l naosului ( a . 2 ) , datfnd p r i n urmare d i n aoeastă f e s ă I . B l a-a păstrat pe o înălţime de 0,60 a . Stflpul de end (P2), ou dimensiunile de 0,61 (nerd-aud) χ 0,55 a ( est-Test), e fost desTolit pe o Înălţime de 1,04 a oereapnnafhd l a 1 7 r f h d u r i de oărămisi. Aceşti d o i etUpi-eeailpllaştrl susţineau probabil un a r e semi. ,111 η d r i c care a putut faoe parte d l n t r - u n grup de a r c u r i ee sprijineau, post o aaoe, o turlă. Partea de Test a naoaului ae eoapunea d l n t r - u n nid ( a . 6 ) , teeut de aldul do nord (a.2) f l de aud ( a . 3 ) , ou o fundaţie lată de 0,90 a şi d e n Telită pe Înălţimea de 0,63 a oe ooreepunde l a 10 r f h d u r i de oărăalal (26 χ 14,5-15 x 4 o a ) . Rosturile (3 om) sfnt compuse d l n t r - u n aortar gălbui ou T a r , n i e i p , fără pietriş, résistent. Partea euperloară a fun dat i e ! eete prevăzuta ou un soclu 1st de 0 , 1 9 a , după oare se înaltă a l d u l p r o p r i u - z i s l a t de 0,71 a . E l eete a l i p i t de sidul de sud (a.3) a l n a ­ oaului, f i i n d alcătuit d i n r f h d u r i de earăalai (25-26 χ 15 x 3,5-4 cm p r i n ­ se cu m o r t a r . Rosturile (2 o a ) conţin un mortar ou p i e t r i o e l e , gălbui , afărfmlcioa. La r e s t de abalda nordică se ooastată f h aaoe o mare fngroşare a sidului de nord (a.2) apre partea de n o r d , oare atinge a l o i o lăţime de 1,52 m . într-un l o o , pe peretele do eat a l acestui n i d ( a . 2 ) , ae obaerră urme de tencuială oare doTodeao oă f h ace et loo e r a Intrarea f h oaaa unei scări d r e p t e , orientntă e a t - r e s t , încastrată f h a i d . Soare trecea d i n naos f h pronaos tăind sidul de r e s t a l naoaului (a.6) ş l ducîhd l a o clopotniţă eituată, f h fasole Ι-Π, peste partea de r e s t a naoaului şl oea de est a pronaoaulul. Pronaosul area l a i n t e r i o r dlaenslnalle de 3,35 a est-Test ş l de 6,05 a s u d - n e r d . Zidurile de eud şi nord ale naoaului ae continuă spre Test, pe 4,30 a , forafhd l a t u r i l e sudice şi nordice ale pronaosului . Late de 0,87-0,90 a (nord)-0,96 a (aud) ae compun d i n t r - o fundaţie 204

www.mnir.ro

o

Ή ΕΞ3 * E 3 Oerfm&tun

E3

ED

E 3

u

Nivel de câlcore 3d 3b

Q

ira

2

Eă3 3a F l g . 3 . - P r o f i l a i perete!ai de r e s t e l S.XXTV. Zoom de l e ead de mormintele 30,31 f i 31 b i a .

www.mnir.ro

alter

d e z v e l i t ă , ρ · a l d u l da β ο ά , pe o înălţime de 0 , 5 4 m.coreapunzîfcd l a 8 r î n d u r l de c ă r ă m i z i a c o p e r i t e , f n multe l o o u r i , o u l a o r t a r Ieşit dintre o a r a m i a l . P a r t e a e u p e r l o a r S a a c e s t e i fundaţii farmeană ua s o c l u l a t de 0 , 1 2 - 0 , 2 3 m , d u p ! c a m se înalţ* s i d u l p r o p r i u - s i s înalt de 0 , 5 9 st c u 8 rînd u r i de cară* m i n i . P r o n a o s u l se închide*, e p r e T e s t , despârţindu-1 de p r l d r o r , o u u n a i d ( s . 7 ) l u n g de 6 , 1 2 ra «1 l a t de 0 , 9 0 m . Fundaţia a c e s t u i sid,desTOlită pe înălţimea de 0 , 4 9 m , ce c o r e s p u n d e c u 8 r î n d u r i de c ă r ă m i z i , se c o n ­ t i n u a o u a l d u l p r o p r l u - x i a c e , în a c e a s t a f a s t t , se înalţă p r o b a b i l pfnă l a a c o p e r i ş ş l e r a p r e r i a ut l a m i j l o c c u o t r e c e r e cu us ă , s l c a r u l p r a g sound se m a i o b s e r v ă . P r i d r o r u l . ou d l n e n s l e n l l e I n t e r i o a r e d e 3 , 4 2 ( e s t - r e s t ) χ 6 , 5 3 ¬ 6 , 5 9 m ( n o r d - s u d ) , a r e e i d u r l l e de n o r d ş i s u d îh c o n t i n u a r e a o e l o r a l e p r o n a o s u l u i o u o a r e s f h t ţ e s u t e . D a r p r i n f a p t u l o ă e l e eînt n m l î n g u s t e ( 0 , 6 5 m ) , c î t ş i p r i n a c e l a oft l a e x t e r i o r f a c ua m i e c o t t h a f a r ă , inte­ r i o r u l eete m a l l a t d e c î t p r o n a o s u l . Fundaţia s i d u l u i d e sud a f o s t d e s T o l i i ă pe Înălţimea a 4 r f h d u r i d e c ă r ă m i z i oe măsoară 0 , 2 8 m . După u n s o c l u l a t de 0 , 0 5 a ae înaltă si­ d u l p r o p r i u - s i s , d i n c a r e β - a u m a i păstrat 8 rînd u r i de cărămini (26 29 x 1 3 , 5 - 1 5 x 4 - 4 , 5 c m ) înalte de 0 , 5 3 m . R o s t u r i l e ( 2 - 4 est) oonţln u n m o r t a r de ouloaro cenuşle-gălbul, c u r a r şl pietriş, de o reaiatenţă m i j ­ locie . Z i d u l de r e s t a l p r i d r o r u l u l ( s . 8 ) , o a r e e s t e totodată ş i a l b i s e r l ­ o l i , l a t d e 0 , 8 3 m , a r e o fundaţie d e x r e l i t ă pe o înălţime d e 0 , 7 6 m o u 11 rînd u r i de c ă r ă m i z i f r a g m e n t a r e . Aoeste c ă r ă m i n i , d i f e r i t e t h d i m e n s i ­ une oa l u n g i m e ş i lăţime, g r o a a e de 4 c m , sînt a ş e z a t e o r l a e n t a l . R o s t u ­ r i l e d i n t r e r î n d u r i ( 2 - 3 cm) oonţln u n m w r t a r g ă l b u i , o u n i s i p ş l p i e t r i ş , afărfmlcios. Z l d n l p r o p r i u - s i s , îhalt de 0 , 3 2 m , ouprlnnîhd 5 r f h d u r i de oărăm i s i (27 χ 1 3 - 1 3 , 5 χ 4 , 5 - 5 o m ) , a r e r o s t u r i l e ( 2 - 3 c m ) d l n t r - u n aortar gălbui o u i n s u l e a l b e d e r a r ş l p i e t r i ş , puţin r é s i s t e n t . Îh i n t e r i o r u l p r i d r o r u l u l se a f l a u d o i s t f l p l - p l l a ş t r l l ( P . 7 ş i P . 8 ) o u s e c ţ i u n e a pătrată ( 0 , 8 2 χ 0 , 8 2 m ) . C e l de aud ( P . 8 ) a f o a t d e s r e l i t pe o! înălţime de 0 , 5 0 a c e c o r e s p u n d e l a 8 r î n d u r i de c ă r ă m i z i . P e l a t u r a ee de n o r d ee a f l ă o o o n o a r l t a t e t r o a e o a i o ă înaltă de 0 , 2 4 a , ranrersată, arîhd d e e o h i d e r e a d e 0 , 2 0 a j o s ş i 0 , 2 2 a s u s . N e t e n o u l t ă , e o n c a r l t a t e a putea s e r r l d r e p t u n p i e d e s t a l . A c e ş t i d o i a t f l p i t r e b u i e s ă f i susţinut e t u r l ă (eau două m a l a l o i ) , oe ae s p r i j i n e a ş i pe a r c u r i înfundate în z i d u l d i n t r e p r l d r o r ş l prenaoa. F a n a a Π - a e s t e marcată p r i n a d u c e r e a u n o r modificări b i s e r i c i i . S t r a t i g r a f i e ae oonatată o ă d e a s u p r a s t r a t u l u i 2 , c a r e l a p a r t e a s a su­ p e r i o a r ă η o o n a t i t u l t n i r e l u l d a c o n s t r u c ţ i e a l b i s e r i c i i d i n f e s a I - a , se află s t r a t u l 3 a , oompue d i n pămfht n e g r u sau n e g r u - c a s t a n i u , c u b u o ă ţ l de a o r t a r ş i o a r ă a l n i oe p r o r i a d i n d i s t r u g e r i l e ş i r e f a c e r i l e biserl­ o l i . D i a a o e e t s t r a t p o r n e s c g r o n i l e fundaţiilor s i d u r i l o r b i s e r l o l i or 206

www.mnir.ro

O.

.

.

f»

EBB ι

P i g . 4 . - P r o f i l u l p e r e t e l u i do o s t a l S . X V m . M o r m f u t u l 20 207

www.mnir.ro

aparţin a c e s t e i f a n e . P a r t e a s u p e r i o a r ă a n o u l u i e t r a t 3a d e v i n e nivel (Π) de o ă l e e r e . I n a c e a s t ă faaă l u n g i m e a totală a b l e e r i o l i l a e x t e r i o r e e t e de 1 8 , 7 0 m , 1er l a I n t e r i o r de 1 7 , 1 0 a . A l t a r u l I e i eourteaaă o o a t u r u l e x t e r i o r e l a b a l d e l , a v f h d t n aoeaată rasă d o a r 5 l a t u r i ( 1 , 6 5 - 1 , 6 3 - 1 , 7 0 - 1 , 6 0 - 1 , 6 9 a ) , oe ee v o r p ă s t r a a e t f e l pînă l a effrşitul f o l o e l r l i b i s e r i c i i . Fundaţia n o u l u i a i d , Înălţat ă d e a a n p r a a i d u l u i d i n f a n a I - n ş i a a l r e t r a s ă s p r e I n t e r i o r , oonţlne d o e r 2 r f u d u r i d e o ă r ă a l a l (? χ 14 χ 3 , 5 - 4 o a ) înalte d e 0 , 1 3 a . Recturile ( 3 , 3 cm) oonţln u n m o r t a r g ă l b u i , o u p i e t r i ş , r e l a t i v r é s i s t e n t . P a r t e a s u p e r i o a r ă η fundaţiei f o r a e a n ă u n s o c l u l a t d e 0 , 1 0 a poate o a r e ae înalţă s i d u l p r o p r i u - n i s , păstrat eu 6 r î n d u r i de c ă r ă m i z i ( 2 7 x 1 4 , 9 χ 3 , 9 - 4 o a ) înalte de 0 , 3 8 a . R o s t u r i l e ( 2 , 9 - 3 o a ) a u u n a o r t a r a aemănător o u a c e l a a l fundaţiei, d a r m a l s f ă r f a l e l o r ; ( f l g . 2 / 1 ) . Micşorarea de l a 7 l a 9 a l a t u r i l o r e x t e r i o a r e ale abaldel a l t a r u l u i a Însemnat ş i o r e d u c e r e a l u n g i m i i pe a x a longitudinală e s t - v e s t a a l t a ­ r u l u i ( 2 , 6 5 m) ş i n o r d - s u d ( 3 , 9 0 a ) , d e o i a i a l u n g i m i i t o t a l e a b i s e r i c i i ( 1 8 , 7 0 m l a e x t e r i o r ş i 1 7 , 1 0 a l a I n t e r i o r , după o u a a a m a i a p u s ) . E s t e d e menţionat c ă dacă c o n t u r u l e x t e r i o r e l a b a l d e l a l t a r u l u i oontlnuă să f i e p o l i g o n a l f n f a n a a Π - a , d a r o u 5 l a t u r i , o o a t u r u l său I n t e r i o r a r ă ­ mas r o t u n d c a ş i f n f a z a t - a . O altă m o d i f i c a r e importantă a constituit—o f n g r o a a r e a eubetanţială a a b s i d e i a l t a r u l u i , o a r e a a j u n s s ă a l b ă t h p a r t e a oentrală o g r o e i m e d e 0 , 8 0 - 0 , 9 0 m , i a r l a oapete 1 , 3 0 m . A o e a s t ă s - a făout p r i n adăugirea unei zidării alipite l a peretele i n t e r i o r e l a b a l d e l . După adăugarea a c e s t e i f n g r o ş ă r i , p e r e t e l e I n t e r i o r a l e b a i d e i a l ­ t a r u l u i a f o s t a c o p e r i t c u o tencuială p i c t a t ă , cuprlnsîhd t r a i d u n g i o r i ­ zontale, p a r a l e l e , în o u l o r i l e a l b a s t r u , cenuşiu-maroniu ş i a l b . A c e s t e l u c r ă r i de f n g r e ş a r e a u f o a t d e t e r m i n a t e d e f a p t u l o ă s i d u l a b s i d e i d i n f a n a I - a e r a p r e a subţire ş i p r e a puţin r é s i s t e n t pentru a s p r i j i n i o boltă o u , p r o b a b i l , o t u r l ă . t h braţul de n o r d a l a b a l d e l , t h a c e a s t ă f a s ă se d e e c h l d e , e h l a r f n z i d ă r i a adăugată, u n l o c a ş de f o r m ă t r a p e a c l d a l ă ( 0 , 5 1 ζ 0 , 5 2 χ 0 , 6 1 χ, 0 , 5 4 ) oe a s e r v i t , d r e p t d l a c o n l c o n . P e r e t e l e său de v e s t e s t e t o n e u i t o u o z u g r ă v e a l ă c e n u ş i e , g r o a s ă de 1 o m , 1er j e a ae află u n p a r v u s . N a o s u l a r e l a e x t e r i o r a c e l e a ş i a i d u r l d r e p t e t h f e r m ă d e navă oa ş i f h f a n a I - a ^ i a r t h i n t e r i o r e l e s f n t puţin a r o u l t e . Îh p r o n a o s , l a împreunarea s i d u l u i d e a u d ( a . 3 a ) e u o e l deepărţind p r o n a o s u l de p r i d v o r ( a . 7 ) , se a f l ă u n s u p o r t p r i s m e t i o ( 0 , 5 0 χ 0 , 8 0 a ) , a l i p i t d e z i d u r i l e menţionate. A c e s t s u p o r t c u p r i n d e 3 r f h d u r i d e c ă r ă ­ m i z i ( 2 4 , 9 x 4 { 2 , 5 - 3 om) a u p r a p u s e , înalte d e 0 , 1 8 9 a , poate o a r e se a f l ă aşternută o p l a c ă de m o r t a r , g r o a s ă de 2 , 5 c m . R o s t u r i l e sfht d l n t r - u n m o r t a r oenuşlu-gălbul eu n i s i p , v a r , p i e t r i c e l e , r e z i s t e n t . Z i d u l de e u d a l p r o n a o s u l u i ( a . 3 a ) e s t e r e p a r a t , e l a v f h d d l n t r - u n a n u m i t l o c o altă o r i e n t a r e . A o e a s t ă r e p a r a ţ i e a - a p u t u t c o n s t a t a pe p e ­ r e t e l e l u i de n o r d pe o l u n g i m e de 2 , 1 0 m ş i de l a 0 , 7 5 a sub c r e ş t e t u l 208

www.mnir.ro

ΐΖΛ ΐ2

β

EBB

s

Umili Β.

Ε Ξ ] fertila dôrimàturi ECU 4

US

H231 $o

}o

rjşşg b.

»r—1 Nivel de calcare -3c

F i g . 5 . - P r o f i l u l p e r e t e l u i de e s t e l S . X I I . M e r m i n t e l e 6 , 7 «1 209

www.mnir.ro

suprafnăltat a l aidai o l . Reparaţia, p r i l e j u i t a da o orapara a aidului d a ­ torată oToalmoatolor oo aa marcat a f f r f i i u l faaol I - a , a dna Ia legarea l u i de auportul eituat lingă Împreunarea s l d u r l l o r 3a f i 7. NiTolol de oăloare d i n l a t e r i o r u l b l a e r i o i i dateenă încă d i n fana I - a , e l f i i n d identifioat f h i n t e r i o r u l a l t a r u l u i , naoaului a i proBaeaolui.nl esta représentât p r i n t r - u n paraj de cărămlsi alt nat lfhfă auportul prianmtio d i n pronaea, apei lfhgă peretele de r e s t a l braţului de est a l abaldel me­ ridionale d i n naos f i pe pragul tree o r i i de pe aldul dintre aaes ş i pro­ naos ( s . 6 ) . Cârăaiuile paraj ului (30 χ 14,9-19 s 4 o a ) afht legate futxe ele p r i n r o s t u r i (3 om) d l n t r - u n mortar ou pietriş avărunt f i m i j l o c i u , p u ­ ţin résistent. Acest nivel de călcare comun faaeler I ş i Π oenstltuie a i r a l u l I de oăloare d i n i n t e r i o r u l b l a e r i o i i . t h sohimb, f h ouxien b i e e r i o i i na oossnvtă un n l r e l Π de oăloare oare corespunde e u eoelul fundaţia! absidei a l ­ t a r u l u i , reamonajată şi transformată l a începutul fenol a Π-λ. Purtau au* perioară a noului s t r a t 3a, format după o am s-a mai spus f h eooaatl fană, constituie tocmai acest niţel Π de căloare. tn pronaea, pe o e n t r u , lingă aldul de and a l b l a e r i o i i actuale §1 sub fundaţia unui contrafort a l i p i t peretulul audio a l aidului de aud a l p r i d r o ­ r u l u l b i s e r i c i i actuale, s-a deeooperit oaronl n r . 1 . Pereţii aoeetâln afht d i n oărămidă (26-27 χ 13-14 χ 3 , 9 - 4 om) ou r e a t s r l (2,5 om) dlntr-un mortar oeauflu-gălbui ou n i s i p , r a r , p l e t r l o e l e , dental de r o s i s t o a i . D a torltă slduiL'llor b l a e r i o i i aotual*, d i n e * l patru pereţi na s-au păstrai d e oft c e i de eat, r e s t f l aud ( f l g . 2 / 2 ) . Săpfndu-se f h i n t e r i o r u l oavoulul s-a ooastatat lipan oapaoului, a l f i i n d d i s t r u s d i n t r e c u t . Cavoul e r a umplut ou dMrfmMturl f i oh pămînt adus. Nu a-au găsit oseminte ş i n i d un obiect f h afara unui piron.Aoooj ta dovedefte j e f u i r e a r e s p e c t l r u l u l oarou l a data o o a a t r u i r l i n o i bise­ rici. Lungimea careului f h I n t e r i o r eete de 2,42 m, i a r Îhil|ima> 4* 0,47 m . Fundul este Indicat p r i n 3 r f h d u r i de eărăsdnl para l a i * f i diata aţa te. Peretele de est a r e o groelme de 13,9 om, i a r oele dinspre r * a t f l end de 13 om f l a aceste g r o s i m i se adaugă oea a mor texului de eJren t e a ρ flecare latură, ajungfndu-se l a · greaimo totală de o l r o a 1 · o m . Caroul e r a acoperit eu · boltă de oărămlsi, oara a dispărut, f i dlh oare a-au pţstrat rămăşiţe pe fieoare latură, dar mei ales pa oole d i n eat f l aud. Pe fund, după o u a s-a mai apus, sfht 3 r f h d u r i de eărăahil dis­ tanţate, f i anume ι n) p r i m u l r f h d de oărâalal eete a l i p i t de peretele d* r e s t a l oaroului | b) a l doilea r f h d de eărMawl este aituat l a 0,83 m est de p r i m u l , o u a pe a t j l e o u l fundului earoului | e) a l t r e i l e a r f h d de cărămini est* a l i p i t de peretele de eat a l e a r o u l u i . Fieoare r f h d este oeapus d i n două cărămini, r l n l n l l o , pus* f h lung, ş i d l n t r - o h t r a i n tăiată, oa f i o a r o u l , de nidul de sud a l b i s e r i c i i a c t u ­ a l e . De aceea, f n situaţia actuală, oaroul este păstrat ou · lăţime de numai 0,60 a , tună i n i t i a l e l e r a ami l a t ş i aa continua apre n a r d . 210

www.mnir.ro

211

www.mnir.ro

Cavoul o a t * s i t u a t o u b o l t a sa oova m a i j o e deoft p a v a j u l do pe f u a d a t l a d i a f a s o l e I - a «1 a I l - a a l e a i d u l u i d l s t x e aaoe f i p r o a a e s ( a . 6 ) . P r i a u r m a r e e l aparţină f e s e l o r I - a eau a D > a , m a l d e g r a b ă f a a e l a n - a . P r i a p o e l t i a sa f h s u d - e e t u l p r o a a o e u l u l e l putea oontlne osom i a t e l e u n u i m e m b r u d i n f a m i l i a c t i t o r u l u i , poate c h i a r pe o e l e a l e mo­ r a l ul veralo Corsica. A l i p i t de p e r e t e l e de eud a l c a v o u l u i a r . 1 se s i l ă o a v o u l a r . 2 dis o a r e . îh a f a r a p e r e t e l u i de a o r d (2,24 l a e x t e r i o r / 1 , 9 4 l a i n t e r i o r χ 0 , 1 4 m ) , ae m a l p ă s t r e a s ă fracţiuni d i n a i d u r l l e d e v e a t (0,84 χ 0,18) f i e e t ( 0 , 3 0 χ 0 , 1 7 ) pe o Înălţime de 0 , 6 0 m o o r e e p u n a f h d l a 9 r f h d u r i de cărămini. f n spaţiul d i n a u d - e e t u l p r o n a o s u l u i se o e n s t r u l o f t e f h a o e a s t ă f a s ă c a v o u l a r . 3 , c ă r u i a i a - a c o n s e r v a t , f h întregime, d o a r a l d u l de aud, ( 1 , 4 8 l a e x t e r i o r / 1 , 2 4 l a I n t e r i o r χ 0 , 2 2 m) înalt de 0,55 • o u 9 rînduri de cărămlsi (27 χ 14 χ 3,3 om) p r i n s e o u r o s t u r i (3,5 om) d l n t r - u n m o r ­ t a r a l b i o i o s , f ă r ă p i e t r i ş , f o a r t e r é s i s t e s ! . Z i d u r i l e de v e s t ( 0 , 1 2 χ 0 , 1 4 m ) , ou 6 r f h d u r i de c ă r ă m l s i , f l de e s t ( 0 , 6 0 χ 0,16 s i ) , e u β r f h ­ d u r i de c ă r ă m i n i , înalte de 0 , 3 5 a , s - a u păstrat p a r t i a l . F u n d u l c a v o u l u i este i n d i c a t p r i n 3 r f h d u r i p a r a l e l e d e oarămlsi s i ­ t u a t e pe d i r e c ţ i a n o r d - s u d . Osemintele s c h e l e t e l o r a f l a t e i n i t i a l f h c a v o u r i l e a r . 2 f l 3 a u f a s t u l t e r i o r r e f h h n m a t e , d a r t o t îh f a n a a Π - a , f h p a r t e a de v e s t a o a v e u l u l n r . 2 . în r e s t u l spaţiului o u p r i n a între s i d u l de end n i o a v e u l u l n r . 3 f i s i d u l de n o r d a l c a v o u l u i n r . 2 a f o a t îniscratntat u n p e r s o n a j o a r e , p r o ­ b a b i l , a aparţinut a c e l e i a ş i f a m i l i i . R e e p e o t i v u l s m r s d h t - a o i m l h l u l 27conţine o s e m i n t e l e u n u i i n d i v i d f h d e c u b i t d o r s a l (235* V 8 V ) , o u afha dreaptă pe p i e p t , i a r s t f u g a pe umăr. S c h e l e t u l e r e e l u n g i m e d o 1,44 a f l o lăţime de 0 , 3 4 m . t h sona c r a n i u l u i , d e ambele p a r t i d e află depuse oase îngrămădite p r o v e n i n d de I n d o i i n d l v i s i . L a a f h a dreaptă e - a des­ c o p e r i t u n i n e l de a r g i n t ( ? ) a u r i t o u f o t o n u l d e c o r a t . Pe lfhgă 3 p i r o a ­ ne de f l e r a u m a l f o a t d e s c o p e r i ţ i 8-9 b u m b i de o u p r u , d e c o r a ţ i f h t e h ­ n i c a „au r e p o u s s e , ou e f t e o s t e a t h opt o o l t u r i a i puncte n l e r o h l n e f n spaţiul d i n t r e v f r f u r i l e o o l t u r i l o r s t e l e i (fin;. 12). T o t a c e s t e i p e r i o a d e f l aparţine f i mormîntul 27 b i s -deaoeperlt lfhgă s i d u l de eud a l p r o n a o s u l u i . E l c o n s t i t u i e o r e J h a u a a r e . Dovada e f e c t u ă r i i t u t u r o r a c e s t o r înmormîntărl f h f a n a a Π-a a o o ast i t i i l e f a p t u l o ă , s t r a t i g r a f i e , c a v o u r i l e f i a e r a l a t e l e afht a c o p e r i t e de u n s t r a t de n i s i p oe ee află aub n i v e l u l d e o ă l o a r e d i n i n t e r i o r u l b l s e r i c i i f o l o s i t f h f a z a a l l l - a . A c e s t f a p t e s t e f l a m i e l o o v e n t f h oaşul mormîntul u i 27 b i s , c a r e e s t e s u p r a p u s d e p a v a j u l d e o arămiul ee va funcţiona f n f a z a a Π Ι - a . F a z a a D J - a ae o a r a o t e r i a e e n ă , ca f l oea a n t e r i o a r ă , p r i n n u a e r o a s e f i Însemnate transformări oe a u a v u t d r e p t aoop m ă r i r e a o o n a i d e r a b i l ă a spaţiului i n t e r i o r a l b i s e r i c i i . N a o s u l s u f e r ă o e l e m a i i m p o r t a n t e t r a n s f o r m ă r i . Cele două s l d u r l l a t e r a l e ( a . 2 s i z . 3 ) s f n t p a r t i a l demautelate pînă l a n i v e l u l de o ă l o a r e n

212

www.mnir.ro

d i n aonm Trent*. 1er pe porţiunea dărimată ee adaugă două a b s i d e , u n a p e l a t u r a de n o r d o i o a doua pe oea de a u d . A s t f e l b i s e r i c a d o r i n e de plan t r e f l a t , a r f n d f n I n t e r i o r o lungime d e 6 , 2 9 m ( e s t - r e s t ) χ 4 , 8 0 m ( n o r d sud. Demantelarea a afectat o i o e l d o i s t l l p l - s e m l p l l a s t r l P . 1 o i P . 2 p e r e s f n t a c u m a u p r a p n o i d e efte u n capăt a l a b s i d e l o r n a o s u l u i . L a p e r e t e ­ l e i n t e r i o r de eud o l r e s t a l P . 1 se adaugă, pe o l u n g i m e de 0 , 8 0 m ( e s t r e s t ) o i o lăţime de 0 , 2 5 m ( n o r d - s u d ) , o s l d ă r i e păstrată antăni pe o Înălţime do 0 , 2 7 m o u 5 rÎnduri de c ă r ă m l s i (? χ 1 3 , 5 x 4 o m ) . R o e t u r i l e ( 3 , 5 - 4 om) efnt d l n t r - u n m o r t a r o u I n s u l e de r a r , n l a i p o l f o a r t e p u ţ i n e p i e t r i c e l e , de o u l o a r e g ă l b u i e , f o a r t e r e z i s t e n t . L u bonn a l d ă r i e l , a ş e ­ zată pe u n s t r a t , g r o s de 0 , 1 3 m , de pămfnt adus poate fundaţia s t f l p u l u i 1 o i p r o e m i n e n t s p r e s u d , se s i l ă o p l a c ă de piatră dreptunghiulară ( 8 1 X 15 η 3 , 5 om) suprapusă de o altă piatră (34 ζ 7 χ 5 om) a ş e z a t ă r e r t l o e l . Aoeastă z i d ă r i e η a r u t d r e p t s c o p s ă f o r m e z e oolţsl s a u braţul e s t i o a l a b s i d e i n o r d i c e a n a o s u l u i . Situaţia eete asemănătoare oi pentru a t f l p u l 2 d i n oolţul opus a l Împreunării a b a l d e l a l t a r u l u i cu a b a i d a e u d l ­ oă a naoaului. A b s i d a do s u d a r e o d e s c h i d e r e , f n t r e c a p e t e l e b r a ţ e l o r , de 3 , 2 3 m ( e s t - r e s t ) χ 2 , 8 4 m ( n o r d - s u d , pe a x ă ) . Q r o e l m e a e l maximă, f n c e n t r u „ e s t e de 1,06 m , p e n t r u c a a p r e capete ea aă s c a d ă . P e r e t e l e interior, r i z i b i l , e r a t e n o u l t o i împodobit o u s u g r ă r e l i o r n a m e n t a l e . Fundaţia, d e z v e l i t ă pe o înălţime de 0 , 6 8 m , eete oompueă d i n c ă ­ rămizi f r a g m e n t a r e , a ş e z a t e n e r e g u l a t , o u p r i n s l h d o i p i e t r e , t o a t e f i i n d a o o p e r l t e c u u n m o r t a r oompaot o i r é s i s t e n t . P o s t e fundaţie a - a u păstrat d o a r 2 rîhduzl de cărămini (26 χ 14 χ 4 cm), cu r o s t u r i (2,5 x 3 cm), d l n t r - u n mortar ou pietriş, albloios, a f ă rfmlolos. în o u p r i n s u l braţului de eet e - a găsit o a m e n a j a r e p a t r u l a t e r ă ( 0 , 6 8 m s u d - n o r d χ 0 , 6 5 m e s t - r e s t ) formîhd o c a m e r ă m i c ă (tainiţă). Pentru r e a l i z a r e a e i fundaţia s i d u l u i n a o a u l u i f n formă de a e r ă a f o s t tăiată de p e r e t e l e de aud ( e x t e r i o r ) , pe o porţiune de 0 , 6 5 x 0 , 1 0 m . De m a r g i n e η demautelărli a u f o s t a p o i fixaţi o i împreunaţi p e r e ţ i i e p r e e s t , aud ol res*, a i fundaţi H o r sustinîhd.cei t r e i p e r e ţ i a i c a m e r e i . C a m e r a , săpată pfnă l a o adîncime de 1 , 7 4 m sub s o l u l a o t u a l ( 1 , 3 4 m eub n i r e l u l a o t u a l a l demantelărli s i d u l u i a b a l d e l ) , a e e r r i t probabil d r e p t tainiţă. Pătrunderea ee f ă c e a p r l s t r - o d e s c h i d e r e amenajată f h peretele e i epre eud. E a « r a umplută o u numeroaae r a s e c e r e m i o e a p r o a p e întregi - oăni Oi străohini - , a l t e l e f r a g m e n t a r e , o m a r e c a n t i t a t e de s t i c l ă r i e - p a h a ­ r e , c u p e , c a n d e l e , s f e ş n i c e - d i n o a r e o f t e r a p r o r i a d i n i s t p o r t , de la M u r a n o . T o a t e a c e s t e o b i e c t e ee dateaaă între afîrşitul s e o . e l X V T I - 4 e a şl o e l a l seo. a l X V I U - l e a ( f i g . 6 » 7 / 1 - 8 , 10-12 | 8 ) . A b s i d a de n o r d a r e f n t r e braţe distanţe do 3 , 3 7 st măsurată de l a eat l a r e s t , f i i n d p r i n u r m a r e puţin m a l m a r e d e c f t oea a o d i o ă . Deoarece ea a f o a t în m a r e p a r t e diatruaă de c o n s t r u c ţ i a b l a e r i o i i n o i , n u 1 s-a 213

www.mnir.ro

214

www.mnir.ro

p u t u t s t a b i l i l u n g i m — pe d i r e c ţ i a n o r d - e u d , l a x g r o s i m e a a p u t u t f i m ă ­ surată d o a r l a a t i n g e r e a eu s i d u l n a o s u l u i ( 1 , 1 3 m ) . Fundaţia, păstrată pe o Înălţime d e 0 , 3 5 m , eete formată d i a o ă rămlni ( ? ζ 1 3 , 5 a 3 , 5 om) o u r o s t u r i d l n t r - u n m o r t a r oeanşlu - g ă l b u i , ou Tar ş i n i s i p , f ă r ă p i e t r i ş . Cărămlnile efnt a ş e s a t e n e r e g u l a t şi a c o ­ p e r i t e ou u a s t r a t de m o r t a r . P e r e t e l e i n t e r i o r e s t e r e t e n c u i t ş i a o o p e r l t o n augrăTOli o r a ş a t o n t a l e pe f o n d oonuşlo-albastru. M o t i v u l deooratlT e s t e r e p r é s e n t â t de t r i u n g h i u r i o u l o t u r i l e r o ş i i , juxtapuse, u n e l e o u TÎrful f n e u e , a l t e l e o u e l f h j e s . Aoeste t r i u n g h i u r i a u fh o e n t r u e f t e u n m o t i r f l o r a l a l b a s t r u . Démantelât f h aoeastă p e r i o a d ă este ş i a l d u l d i n t r e naos ş l p r o n a ­ ea ( a . 6 ) . A c e a s t ă d e m a n t e l a r e , efectuată pfnă I n ηΐτοΐυΐ I d e o ă l o a r e u t i l l n a t şi f h f a n a a Π - a f h i n t e r i o r u l b i s e r l o l i , e - a e x e c u t a t f h s c o p u l u ş u r ă r i i t r e c e r i i d i a p r o n a o s f h aaoe ş l p e n t r u mărirea spaţiului dis­ ponibil. Pe aldul a s t f e l démantelât a - a u înălţat d o i pilaştri - s t f l p l de s u s ţ i ­ n e r e ( P . 3 s i P . 4 ) , d i n t r e o a r e a - a păstrat d o a r o e l de a u d ( P . 4 ) . Da formă „ p ă t r a t ă " ( 0 , 9 0ζ 0 , 6 8 ζ 0 , 8 4ζ 0 , 7 2 m ) , e l s - a păstrat pe o înălţime de 0 , 3 6 - 0 , 3 6 m , o u p r i n a f h d 7 - 1 1 r î n d u r i d e cărămini (29 z 1 4 , 3 - 5 x 4 om) p r i n s e p r i n r o s t u r i ( 3 om) d e m o r t a r gălbui, o u p l i e t r l e e l e , n i s i p , r e l a t i v r e z i s t e n t . F e ţ e l e e x t e r i o a r e afht t e n o u l t e ş l a c o p e r i t e o u augrăTOli o r n a m e n t a l e (motiTo f l o r a l e ) f h r o ş u ş i n e g r u . Colţul de a e r d Toet a l s t l l p u l u i a r e o e o n c a v l t a t e r o m b o i d a l i " ( 0 , 1 4 χ 0 , 1 4 m)tenouliă ş l a c o p e r i t ă o u augrăTOli a r f u d m o t i r e l i n i e r e . E s t e de menţionat f a p t u l e ă a c e s t s t f l p a f o a t a ş e z a t peste t r e c e r e a Iniţială amenajată f h a i d , f a p t p e n t r u o a r e a - a d e p u a , poate pragul t r e c e r i i , u n pămfht a d u s , peste care e - a r i d i c a t a p o i s t f l p u l . De asemenea, e s t e d e menţionat f a p t u l o ă a c e s t s t f l p a f e e t ame­ najat a e t f e l încît d e p ă ş e ş t e o u 0 , 2 0 m a p r e Test a l d u l d i n t r e naee şi p r o n a o a ( a . 6 ) , pătrunzfnd puţin f h spaţiul p r o n a o s u l u i . P r o n a o s u l a r e p e r e ţ i i de n o r d şl eud a c o p e r i ţ i pe f e ţ e l e I n t e r i o a r e o u o tencuială sugrăvită ι bandă d e r o m b u r i o u TÎrful f h j o s , u n r o m b r o ­ ş u a l t e r n f h d eu u n u l a l b a s t r u . P r o b a b i l o ă f h a c e a s t ă fană a r e l o o ş i p i c t a r e a f e ţ e l o r d e Teat, e s t şi sud a l e P . 8 . T o a t e a c e s t e t r a n s f o r m ă r i duo I n o o n a t i t u l r e a u n u l n o u ηΐτοί ( Π ) d e oăloare f h i n t e r i o r u l b i s e r i c i i , représentât p r i n pavajul situat l a e s t d e p e r e t e l e d e e s t a l braţului d e Test d i n a b a i d a audioă a n a o s u l u i . B l e a t * aleătult d i n oărăniinl (26ζ 1 3 - 1 3 , 9 ζ 4 o a ) p r i n s e între e l * o u r o s t u r i (2 o a ) d l n t r - u n m o r t a r a l b l o i o a , o u n i s i p , f ă r ă p i e t r i ş , afărfhuoloo. A l t e p a v a j e aşternut* f h a c e a s t ă f e s ă s - a u i d o n t l f l o a t p e s t e dem a n t o l a r o a a i d u l u i d i n t r e aaoe ş i p r o n a o s ( a . 6 ) , p r e o u a şi poate s i d u l d i n t r e p r o n a o a şl p r i d v o r ( n . 7 ) . T o t n o u a pe faţa d e n o r d a a i d u l u i de eud a l p r i d v o r u l u i şi a a b a l ­ d e l s u d i c * η n a o a u l u i se f a o e o f t e o b o r d u r ă de oărăariei ( 2 6 - 2 6 , 5 x 1 3 ¬ 14 ζ 3 , 5 - 4 o a ) o u r o s t u r i ( 2 - 3 cm) d l n t r - u n m o r t a r o u m u l t n i s i p şi 213

www.mnir.ro

F l g . 8 . - Vase c e r a m i c e d e s c o p e r i t e f h t s i o i ( ă . H

216

www.mnir.ro

N

p i e t r i ş , a l b i n l o e - g ă l b u i , s f ă r f m l o l o a . Aoeste b o r d u r i a u o lăţime de 0 , 2 6 -0,30 m. t n f e s a a ΙΠ-a « s t * p r o b a b i l oft a f o o t r e p a r a t ! şi t u r l a sau b o l t a oe e x i s t a d i n t r e c u t d e a s u p r a n a o s u l u i , p r e c u m f l oea de pe p r o n a o s s p r i jinită pe c e l p a t r u p i l a f t r i . L a a u d de a l t a r f 1 a l i p i t l u i ae r i d i c ă o construcţie mică d i n c ă r ă ­ midă ( 2 6 - 2 7 χ 14 χ 3 , 3 - 3 o m ) , ou r o s t u r i ( 2 , 3 - 3 om) d l n t r - u n m o r t a r o u mult p i e t r l f , a l b i o l o a , sf ă r î m i a l o s . De formă t r a p e s o i d a l ă , a a a r e l a e x ­ t e r i o r o l u n g i m e de 1,98 m (est-vost) f l o lăţime de 0 , 7 0 (est) - 0 , 7 7 m ( v e s t ) . Lăţimea a l d u r i l o r e e t e de 0 , 1 4 m , e d l o ă lăţimea u n e i o ă r ă m l n i . A dfholmea e l e s t e de 1,23 m . R o s t u l e o o e t e i c o n s t r u c ţ i i n u a p u t u t f l p r e ­ c i z a t , dar n - a r f i e x c l u s oa ea aă f 1 s e r r l t d r e p t c r i p t ă ( f i g . 3 ) . f n a c e a s t ă fană p a r t e a e x t e r i o a r ă , Tlalbilă, a z i d u r i l o r bisericii s - a t e n o u i t f n alb ( f l g . 2 / 1 ) . T o t aoum a f o s t adus s t r a t u l 3 b f o r m a t d i n pămfnt c a s t a n i u , o u p r l n s f n d puţine bucăţi de oărămlnl f i de m o r t a r . S t r a t u l r e s p e c t i v a o o n n t i t u l t niTolul ΠΙ de c ă l o a r e d i n e x t e r i o r u l b l s e r i o i l , e l f n g r o p f n d fundaţi a a l d u r i l o r pfnă l a p u n c t u l unde fhoepe t e n c u i a l a albă ( - r f h d u l 9 de eărămiai). F a n a a I V - a - b l a e r i o i i 1 ee aduo o f t e v a m o d i f i c ă r i , o a r e - i d a u o, l u n g i m e totală l a e x t e r i o r de 1 8 , 8 5 m , 1er l a i n t e r i o r de 1 7 , 2 5 • · t n aoest sens se oonstată o ă s i d u l d i n t r e p r o n a o s f l p r i d v o r ( e . 7 ) s e dărfmă pfnă l r , n i v e l u l de o ă l o a r e d i n fesa a I Î I - a , peste e l r l d i c f n d u - s e d o i r t û p i - p i l a f t r i ( P . 5 f l P . 6 ) . D i n t r e e l e - a păstrat d o a r o e l de a u d ( P . 6 ) , o a r e a r e o formă p ă t r a t ă . Suprafaţa sa e x t e r i o a r ă e s t e a c o p e r i t ă ou o tencuială ornamentată o u m o t i v e d e c o r a t i v e f n c u l o r i . f n u r m a a c e s t o r roodifloări lungimea e s t - v o s t a p r o n a o s u l u i devine de 4 , 8 5 m . P r l d T o r u l s u f e r ă fhsă o e l e m a i i m p o r t a n t e t r a n s f o r m ă r i . E l se În­ c h i d e o u a i d uri înconjurătoare oe ae Înalţă pfnă I n b o l t ă , d é l i a i t înd a s t f e l b i s e r i o a epre v e s t , sud f i n o r d . t n a c e l a ş i t i m p l u n g i mes I n i se mărof at l a 3,50 m . Causa f n o h l d e r l i p r i d v o r u l u i ee d a t o r o f t e deamntelărli a i d u l u i din-; t r e p r o n a o s f i p r i d v o r ( s . 7 ) . De aoeea p a r e o u r l o a s ă înfăţişarea ehivotu» l u i ϋΐ s e r i c i i , păstrat t n muneul mănăstirii C e r n l c a , datat 14 m a i 1 7 9 3 , o a ­ r e oonţlne u n p r o n a o e - p r i d v o r d e s c h i s f i prevănut de j u r Împrejur o u 12 e t f l p i . t n s c h i m b , prezenţa o e l o r o l n c l t u r l e p a r e a f l justificată ι o turlă p e s t e naoa existentă p r o b a b i l Încă d i n f e s a 1-a, d a r r e f ă c u t ă de a m i amis) o r i ) o turlă mică d e a s u p r a p r i d r o r u l u l ţ p r o b a b i l ( a u este s i g u r ) e t u r ­ l ă mică poate a l t a r | două t u r l e a l o i d e a s u p r a p r o n a o s u l u i înălţate tn aoeastă fesă a r v - a . Pe de altă p a r t e , c o n f o r m o b i v o t u l u l , f e r e s t r e l e n a o s u l u i e r a u f h a e s t r a t e o u ua t r a f o r a j de m e t a l c u p r l n s f n d o o h l u r i r o m b o i d a l e prevănute o u s t i c l ă c o l o r a t ă . L u m i n a e r a a e t f e l filtrată din a f a r ă t n a a e s , doToaind albăstrui-Torsule. Aoeastă î n t o c m i r e η f e r e s t r e l o r b i s e r i c i i aparţine a r ­ h i t e c t u r i i i s l a m i c e f i este răepfndltă, t n e p o c a medloTală, f h Orientul 217

www.mnir.ro

F l g . ·.-

Fragment d * 218 www.mnir.ro

freed.

A p r o p i a t a i E g i p t u l mneulman?, do uado a f o o t introdusă s i f n T a r a Ro­ mânească. F o a t o a l d u l d i n t r e p r o n a o a f l p r i d v o r ( a . 7 ) ae a f t e r no a n p a v a j de o a r ă m i e i , o a r e e s t e l e g a t f i oonţln u a t , p r i n p a v a j u l I I de c ă r ă m i n i , de n i ­ v e l u l de o ă l o a r e d i n i n t e r i o r u l p r o n a o a u lo l e i p r i d v o r u l u i . P a v a j u l eete f n legătură f i o u o b o r d u r ă de oărămini alipită de a l d u l audio a l p r i d v o ­ r u l u i ( a . 3a) ( 2 6 - 2 7 ζ 1 3 , 5 x 4 om | r o s t u r i de 1 - 1 , 5 om) f i o a r e a aco­ p e r i t p a r t e a de j o a a t e n c u i e l i i p i c t a t e de pe a l d u l I n t e r i o r a l b l a e r i o i i . t n c u r t e a d i n j u r u l b l a e r i o i i e a t e adun a t r a t u l 3o f o r m a t d i n t r - o p ă ­ tură subţire d e a r g i l ă n i s i p o a s ă , c a s t a n i e eau g ă l b u i e , oonţlnfnd mici bucăţi de m o r t a r ( 3 o l ) suprapusă de o dungă de n i s i p gălbui ( 3 o 2 ) . A c e s t e două pături (3o1 f 1 3o2) adune n u r i d i c a t n i v e l u l e o l u l u l d i n aoea v r e m e f n o l t r înd o r i l e o e l e m a i de j o a d i n a l d u l b l s e r l a l i , o a r e f h f o ­ s a a ΙΠ-a f u e e e e r ă t e n o u i t e , a u f o a t Î n g r o p a t e . D e a s u p r a 1 e r a f o a t a ş ­ ternută, f n m a j o r i t a t e a l o c u r i l o r , o dungă r o f 1 * de oărămini p i s a t e ( 1 - 3 cm g r o s i m e ) eau , f h a l t e l o c u r i , o dungă albă de m o r t a r ( 2 - 4 om g r o s i ­ m e ) . Dunga a c e a s t a , r o f l e aau a l b ă , a o o n a t l t u i t n i v e l u l Γ / , u l t i m , de oăloare d i n c u r t e a b l a e r i o i i v e c h i . t n sona d i n I m e d i a t a a p r o p i e r e a l ă c a ş u l u i s - a o o n a t a t a t însă si existenţa u n u l p a v a j d i n c ă r ă m l s i hexagonale ( 1 3 - 1 3 - 1 3 - 1 5 / 1 5 , 5 - 1 3 - 1 3 ζ 4 c m ) . L i m i t e l e sale e x t e r i o a r e afht m a r c a t e p r i n t r - o bordură de cără­ m i z i lată d e 0 , 1 6 - 0 , 1 8 m . Se f n t f l n e a o î n s ă f i oărămini pătrate (28 χ 2 8 x 3,5 om) s a u d r e p t u n g h i u l a r e ( 2 7 , 5 x 1 3 , 5 x 3 , 5 o m ) . R o s t u r i l e dintre c ă r ă m i n i - d a l e , g r o a s e de 1-2 o m , eînt umplute o u m o r t a r a l b l o i o a , f ă r ă p i e t r i ş , f o a r t e r e z i s t e n t ş i a d e r e n t . T o a t e a c e s t e oărămlai ( pătrate, d r e p t u n g h i u l a r e a a u hexagonale) a u o o u l o a r e r o a ă , m a i deeohiaă decft a oelorlalto oărămizi. P o e t e a c e s t u l t i m n i v e l de o ă l o a r e d i a o u r t e a b l a e r i o i i v e c h i »·* făcut d ă r f m a r e a b i s e r i c i i a i a p o i z i d i r e a u n e i a n o i , a s t f e l o ă e l a c o n s t i ­ t u i t f i u n n i v e l de c o n s t r u c ţ i e p e n t r u nona b i s e r i c ă Sf . N l o o l a e . th încheierea t u t u r o r acestor date p r i v i t o a r e I n tehnica ş l fenol e r i d i c ă r i i z i d u r i l o r b i s e r i c i i v e o h l S f . N l o o l a e ee o u v i o n a r e f e r i f l la s t r u c t u r a l o r internă. A e t f e l , a-a putut oonstata eă t h toate oele p a t r u faze a l e e v o l u ţ i e i b l a e r i o i i s l d u r i l e a u o u p r l n a l o o a f u r i i n t e r i o a r e th c a r e e r a u i n t r o d u s e g r i n z i ase s a t e f h l u n g u l a l d u r i l o r s a u atÛpilor · G r i n z i l e n u c o n s t i t u i t iniţial o s c h e l ă r i e c e s p r i j i n e a c l ă d i r e a t h t i m p u l taaăril m o r t a r u l u i , 1er după a c e e a e l e p u t r e z e a u , l o o a f u l rămlnînd g o l · Aoeastă t e h n i c ă , destinată s ă o o n e o l i d e n e o o n s t r u o ţ l i l e , a f o s t împrumu­ tată d e a r h i t e o t u r a munteană de l a a r h i t e o t u r a bizantină s i a f o s t utili­ zată pfnă I n începutul s e o . e l X l X - l e a . L o c a ş u r i de a c e s t f e l , a c ă r o r lăţime f i înălţime d i f e r i t ă în funcţie de d i m e n s i u n i l e g r i n z i i , a u f o s t oonstatate f n s i d u l s u d i c a l a b s i d e i a l t a ­ r u l u i ( z . 1 ) d i n f a n a I - a ( 8 , 5 x 8 , 5 om) a i a Π-a (12 χ 21 o m ) , t h aldul s u d i c a l n a o a u l u i ( a . 3 ) (10 χ 14 o m ) , t h s t U p u l P . 2 d i n naoa - c a r e cu­ p r i n d e c h i a r două l o c a ş u r i , u n u l o r i e n t a t e s t - v o s t (11 χ 17 o m ) , o e l ă l a l t n o r d - a u d (10 χ 1 4 om) - , f h e t f l p u l P . 6 »*~ r

219

www.mnir.ro

th eeea ea> priroft* aspecta l l a t s r i a r s l b i s e r i c i i este de remaroat f a p t u l , amintit de a l t f e l f l f n rîndurlle de ami ana, oă f n tonte părţile componente ale b l a e r i o i i a - a u găsit, t n a m r i castităţi, fragmente do mă­ r i m i d i f e r i t e de tencuială ouprinafnd augrăTOli f n o u l e r i o a r e , f n t r e c u t , acopereau pereţii i n t e r i o r i . D i n enaeitnaree l o r ae oonatată următoarele ι - Pereţii i n t e r i o r i e i a l t a r u l u i , naosului f l , p r o b a b i l , n i pronaosal u i au UTut i n i t i a l o augxăreală de oăloare oenuşle a l b l s t r a l e oe const! tuia fondul p i c t u r i i p r o p r i n - u i s e . Pe acest fend este repreaentat, p r i n t r e niţele, un cap de aflată deeeoporit pe * buoată de tencuială (fis;.9). - Urme bine păstrata da pictură f n d i f e r i t * o u l e r i s-au găsit pe p e ­ r e t e l e I n t e r i o r a l abaidoi a l t a r u l u i a i p* pereţii i n t e r i o r i a i naoaului. Deooraţia oonetă d i n motlT* f l o r a l * f n fermă do Trejurl - r a m u r i ou fruns o stlHsate, pictate t h r o f o-gălbui sau f h n e g r u , cuprins* f u t r - u n dublu ohenar nogru şi r o f u a l unui romb ( f l g . l Q ) . - A l t * m o t i r e , augrăTit* f n o u l e r i Tarl a t e , ee fhtflnesit pe pereţii i n t o r l o r i a i nid u r i l o r laterale ale naoeulnl a l pe pereţii s t f l p i l o r P . 4 , P . 6 f i P . 8 d i n naea, pronaoa f i p r l d r o r . Decorul ouprinde o bandă da r o m ­ b u r i ou r f r f u l f h Jos, unul piotat f h roş * ou uanl'fh a l b a s t r u . Pe stûpul P . 4 de pe aldul d i n t r e aaoe f l pronaos (s.6) augrăTollle reproşontau motiro f l o r a l e f h oulerilo roşu e l n e g r u . Motire th eulorf s-au Identificat f l pe l a t u r i l e d * r e s t , est f i aud ale stUpulul d i n p r l d r o r ( P . 8 ) . P r i n faptul oă o parte d i n tencuială sate acoperită de paraj u l ee foraeasă n i r e l u l I I do oăloare d i n fana a D l - a reieae oă pictarea stflpulnl r e s p e c t l r s-a făcut f n fasole Ι - Π . Tehnica t u t u r o r eeoator p l o t u r i este oea a f r e e o e i . A L T E CONSTRUCŢII, f h timpul săpăturUor arheologico, f h e e c ţ l unile t r a s a t e , a fost idontlfloetă f i exersaţa a l t o r oenatmeţii. Majori tatea sfht fnsă păstrate fragmeatar f l de noeoa nu a putut f1 bine s t a b i ­ lită destinaţia l o r . Astfel f h S . x n , sub peretele său de r e s t , a l o f i t l a Ireală un f r a g ­ ment de aidărle format d l n t r - u n r f h d de oărămini aubţlrl alinat f n t r e două s t r a t u r i groase de mortar résistent. Aflat l a artfanlaes de 1,52 m , pe s t r a t u l 2 , uidărla a r e * lungime de 0,52 m a i o fhăltlme de 0,14 a . Lfhgă aoeastă sldărie este prărăllt un bleo de oărămini, lung d * 0,42 m f l fnalt de 0,17 m . Mai spre a o r d , t o t pe s t r a t u l 2 , ae află „In s i t u " un a l t fragment de aidărle lung de 0,36 m , thalt de 0,21 a , format d i n oirămlei (? ζ 13,5 ζ 4 om) eu r o s t u r i (3,5 o a ) d l n t r - u n a o r t a r a l b i o l e s , fără pietriş, foarte aderent şi r e s i s t a n t . Teat* anost* fragment* de nidărl* par a p r o r e a i d l n t r - o eonatruoţie oontemporană ou biserica d i n fana I - e . Dărfmăturile 1er au contribuit l a formarea s t r a t u l u i 3 a . tu S.XTV, lfhgă abalda a l t a r u l u i a l thoenjurfnd nldul fasoi I - a , l a adfncimea de 1,07 a , e-a găsit un a i d thalt de 0,23 a f o r a n t d i n 4 r f h ­ d u r i de o a r ă a i s i . Lungimea sa este de 1,44 a , i a r lăţimea de 0,30 a. Este format d i n oărămini fragmentare (? ζ 14,5-13 ζ 4 o a ) prinse ou r e s t u r i (2 om) d l n t r - u n a o r t a r albinlea-gălbut, nş p l e t r i f , résistent. 220

www.mnir.ro

mm* *mw

m*tmcm

www.mnir.ro

F i i n d suprapusă d a s t r a t u l 3a u l d n l aparţine f a n a i I - a . Deetinatla an n u a a t * b i n a p r e e l s a t ă , a - a r putaa fheă aă f l s e r r l t drept a i d do incintă. E x i s t e n t e a n a l împrejmuiri f n j u r u l b l a a r l c l i p a r a a f i «xlatat f n f a n a a Π-a d i n evoluţia b l a a r l c l i . U r m a t e a i a - a u d e s c o p e r i t In a u d da a l t a r u l v e c h i . Z i d u l r e s p e c t i v ( a . 1 0 B ) , a f l a t l a adfhelmea do 1,90 - 2 ^ 5 m , s i t u a t p i e s i s , f n S . X X I V , a r a o l u n g i m e da 3,15 m # 1 o lăţime d a 0 , 3 0 - 0 , 3 2 m . B a t a f o r m a t d l n t r - u n e l n g u r r f h d d a oărămini ( 3 0 χ 15 ζ 4 , 3 - 5 o m ) , puse f n l a t , p r i n s e o u r o s t u r i ( 3 , 5 - 4 c m ) d l n t r - u n m o r t a r ou mult r a r , ou pietriş, foarte r e s i s t o n t . A c e s t s l d oontinuă bî f h S . 1 X , unde a r e o l u n g i m e de 4 , 1 2 m , a t i n g f n d p e r e t e l e audio a l a b s i d e i n a o s u l u i s l eoatlaufhd s p r e r e s t . E s t e f o r ­ mat a i c i d i n 2 r f h d u r i de oărămini asesate pe l a t , e n r e - 1 d a u o lăţime de 0 , 2 5 - 0 , 2 6 m . Un s l d i d e n t i c s - a d e e o o p e r l i s i f h S . X T V , d e o l l a n o r d de a l t a r . D a t a r e a a o e e t e i m p r e j m u i r i f h f a n a a Π-a se bănoasă pe f a p t u l că a i d u r i l e s f n t s i t u a t e pe s t r a t u l 3a şl afht s u p r a p u s e de s t r a t u l 3 b . S i t u a ( l a e a t * i d e n t i c i s l f h c a ş u l fracţiunii de a i d ă r l e d i a S . X , d e lfhgă a l d u l de eud a l n a o a u l u i . Lungă de 0 , 9 0 a , l a t * de 0 , 2 3 f i fhaltă de 0 , 2 2 a , e a e e t e formată d i n 3 - 4 r f h d u r i do oărămial ( 7 x 1 4 x 3 , 5 e a ) prinse o u r o s t u r i ( 1 - 1 , 5 om) d l n t r - u n m o r t a r a l b l o i e s - g ă l b u l , f ă r ă p i e t r i ş , ré­ s i s t e n t . Aoeaetă a i d ă r l e , situată l a artfhHmoa de 1 , 4 3 - 1 , 5 6 a , este aşenată pe u n e t r a t d e a o r t a r înalt de 0 , 1 0 a . M i j l o c u l l u i S . X T V e s t e străbătut o b l i o de o ă t r e u n s l d ( a . l O A ) l u n g de 1,28 s l l a t d e 0 , 3 0 a . A f l a t o u basa sa i n adfhoimea de 1,34 a , e-e. păstrat pe o înălţime do 0 , 2 0 a o u 3 r f h d u r i de oărămini ( 2 8 x 1 4 χ 3,5 om) despărţite p r i n r o a t u r l (4 o a ) d l n t r - u n m o r t a r a l b l o i o e , o u p i e t r i ş , résistent. C o n s t r u i t pe s t r a t u l 3a e l eete s u p r a p u s de p a v a j u l h e x a g o n a l dia f a n a a I V - a a b l a e r i o i i . P r i n u r m a r e e l d a t o a s ă d i n f a s o l e Π-ΠΙ d i n β Tolutia b i s e r i c i i . T o t a c e s t e i p e r i o a d e Û aparţine f i a i d ă r i a d e s o o p e r i t ă f h o o l t u l d e n o r d - e e t a l S . X T V . E a a r e o înălţime de 0 , 1 8 a , o l u n g i m e de 1 , 1 0 #1 o lăţime de 0 , 4 0 a » «1 e s t e o o a p u e ă d i n 3 r î n d u r i de o ă r ă a i a l (? χ 1 2 - 1 3 x 3,5-4 o a ) ou r o a t u r l (2-2,5 o a ) d l n t r - u n a o r t a r albloloe^ălbul, fără pietriş, resletţnt. f n p a r t e a de eet a S . I Β a-a g ă s i t u n f r a g m e n t d e e r o e d ă p r ă v ă l i t ă p e s t r a t u l 2 f i a c o p e r i t ă de 3 a . Alcătuită d i n oărămini (28 χ 1 4 - 1 5 x 3 , 5 - 4 om) t r e b u i e e ă p r o v i n ă de l a u ş a u n e i c l ă d i r i d i s t r u s e . D i n r f h d u l c o m p l e x e l o r d e altă natură ae r e m a r o ă I d e n t i f i c a r e a l a aord-Toet do a b s i d a a l t a r u l u i , a u n e i g r o p i de f o r m ă o i r o u l a r ă aTÎhd d i a ­ m e t r u l maxim d e 0 , 2 6 m . S t r a t i g r a f i e g r o a p a a p o r n i t de I n u n e u b n i v e l p o s t e r i o r ηΐτοΐυΐυΐ Π de o ă l o a r e , d a r a n t e r i o r o e l u i d i n f a n a a ΠΙ-a a evoluţiei b i s e r i c i i . P r i n u r m a r e g r o a p a r e s p e c t i v ă se datoasă f h fana a I l - a , p r o b a b i l de pe I n m i j l o c u l s e o . a l X V T I - l e a . L a a o e a s t ă datare c o n c u r ă şi o a l a m a r e d e s o o p e r i t ă f h a o e a s t ă g r o a p ă . Oala a r e corpul 222

www.mnir.ro

a r c u i t , a s t a prevăzută o u o toartă f i a r o i a t o r i o r u l smălţuit. t u i n t e r i ­ o r u l o l oo a f l a u d o a r oftară f r a f m o n t * do atlclă (geam) i n c o l o r ă ( f l g . 7 / 9 ) . C I M I T I R U L , t a aooţluailo t r a s a t a a u f o a t d e s c o p e r i t a 47 mormin­ t e . 45 d i n e l e fac p a r t e d i n c i m i t i r u l a f l a t f n j u r u l b l a e r i o i i ( m o r m i n t e l e 27 ş i 27 b l e f i i n d d e e o o p e r i t e f h i n t e r i o r u l b l e e r l o i l ) . t n oele oe urmează vom t r e c e l a o p r e z e n t a r e pe s c u r t a f i e c ă r u i m o r m f n t f n p a r t e , d e s c r i i n d t h a o e l n ş i t i m p ş i o b l e o t e l e de i n v e n t e r . M o r m f n t u l n r . 1 a f l a t t h S . I A , aub g r o a p a mormfntu l u i n r . 2 , oare 1-a a t i n s o a s e l e t o r a o e l u l ş i mîna d r e a p t ă . Lungimea s c h e l e t u l u i eete d e 1,42 m . Adfnolmea l a c a r e se află ι 2 , 0 7 m o a p u l , 2 , 1 0 m b e n i n u l , 2 , 1 4 m c a l c a a e e l e . O r i e n t a r e a ι 2 2 0 ° - 2 2 6 ° S S V * . Mîna stîngă pe umăr. Pe c r a n i u ae a f l a u bucăţi de c ă r b u n e , 1er sub e l u n f r a g m e n t de c ă ­ r ă m i d ă . Un f r a g m e n t de cărămidă ee a f l a ş i I n bana t o r a o e l u l . L a mîna atîngă s - a d e e o o p e r i t o monedă otomană - a s p r u - de a r g i n t , perforat ă d a două o r i , cîntărind 0 , 2 6 g . P e a v e r s se află t u r a u a s u l t a n u l u i Ahmed ΓΠ ( 1 7 0 3 - 1 7 3 0 ) , i a r pe r e v e r s l e g e n d a „ d u r i b e f i Ialambel 1 1 1 5 " ( 1 7 0 3 ) . G r o a p a mormfntu l u i p o r n i n d d i n s t r a t u l 3a e l aparţine f a s e l a Π-a d i n evoluţia b i s e r i c i i . Mormîntul n r . 2 - s i t u a t în c a s e t a S . I A , s u p r a p u n e parţial m o r m î n ­ t u l 1 . Lungimea s c h e l e t u l u i e s t e de 1,65 n i , I a r lăţimea I n u m e r i de 0 , 4 3 m . Adfnolmea faţă de s o l ι 2 m l a c a p , 2 , 0 4 m l a b a s i n a l 2 , 0 3 m l a c a l o a n e e . O r i e n t a r e a 2 1 8 ° - 2 2 3 ° S S V . Mîna dreaptă pe a b d o m e n , i a r s t î n ­ g a pe o l a v l o u l a s t î n g ă . L a mîna stîngă s - a d e e o o p e r i t o monedă otomană - p a r a - de a r g i n t , cîntărind 0 , 3 8 g . Pa a v e r s se a f l ă t u r a u a s u l t a n u l u i Ahmed ΠΙ, i a r pe r e v e r e l e g e n d a „duriba f l K o n s t a n t a n i e 1 1 1 5 " ( 1 7 0 3 ) . G r o a p a mormîht u l u i p o r n i n d d i n s t r a t u l 3a e l aparţine f a s e l a U - a . M o r m f n t u l n r . 3 - s i t u a t f n S . I A , r e p r e s i n t ă o r e înhumare a unul tînăr de 1 8 - 1 9 a n i . G r o a p a p o r n e ş t e d i n s t r a t u l 3 a , d e c i aparţine f a z e i a U-a. * M o r m f n t u l n r . 4 . s i t u a t f h S . I A , η f e a t parţial d o s v e l i t . C o n ţ i n e , l a adfhelmea d e 2 , 1 0 m , s c h e l e t u l u n u l s e n i l o r i e n t a t 2 3 0 - 2 3 6 ° V S V . G r o a p a , p o r n i n d d ' n s t r a t u l 3 a , aparţine f e n o l a Π - a . M o r n i l n t u l n r . 5 ,, a f l a t -fh S X , a f c a t d i s t r u s t h p a r t e de s i d u l s u d i c a l b i s e r l o l i a c t u a l e . Oaaele r ă v ă ş i t e a h află l a adfhnîmee de 2 , 0 6 m . Groapa porneşte d i n s t r a t u l 3 a , deoi d i n fana η Π - a . Mormîtiul n r . 6 se află t h S . X - Χ Π . S c h e l e t u l , l u n g de 1,46 m a i o r i e n t a t 2 1 7 S S V , ae află i n adÎWiIraoa d e 1,99 • o a p u l , 2 , 1 0 m b e n i n u l ş i c a l c a a e e l e . H u m e r u s u l d r e p t l i p s e ş t e . Mtna dreaptă o a t e depună pe a b d o m e n , i a r a t r f h g a pe lunăr. L a c o t u l s t f n g s - a d e e o o p e r i t u n d i n a r ungareeo de a r g i n t , cîntă­ r i n d 0 , 2 4 g , e m i s l a K r e m n l t e f h 1626 de o ă t r e F e r d i n a n d Π ( a v . F E R . U.D. ) . Scut deepioat ι p r i m u l c a r t i e r faaolat, f n a l doilea cru­ c e a d u b l ă . D e a e u p r a s c u t u l u i t 1 6 2 6 . t h ofmp ι K / B | r v . [FAT~j RONA V N G A R I E , M a i o a Domnului c u I s u s t h b r a ţ e . Groapa mormfntulul porneşte d i n s t r a t u l 3 a , d a r f i p r i n monedă U

223

www.mnir.ro

www.mnir.ro

www.mnir.ro

mormîntul aparţine f a s e l a M - a . E s t * s u p r a p u s d a mormîntul n r . 7 ( f i g . 3). M o r m f n t u l n r . 7 osto s i t u a t f n S . X - X U . S o h e l e t u l a r a o lungime do 1,30 m f l o lăţime l a u m e r i de 0 , 3 7 m . O r i e n t a r e a eete de 253-261 ° V S V . Adfnolmea l a o a r e ee află ι 1,85 o a p u l , 1,92 a b e n i n u l şl 1,97 a oal o a n e e l e . M f l n l l e s f n t depuse pe a b d o m e n , stfhga f i i n d a m i ana. L a a f h a stfngă s - a d e s o e p e r l t o monedă o* a—a d l s t r u e l a o o n t a o t u l ou a e r u l . Pe abdomen, deasupra unul fragment de o h l a l r d i n p i e l e , e r a u depuse două p a f t a l e , ornamentate f l o r a l , d i n o o p r u s u f l a t e u a r g i n t fl oosltor (flg. 12). G r o a p a m o r m f n t u l u i pomofte d i n s t r a t u l 3 , e l aparţinfnd d e c i f a z e i a Π-a (flg.5). M o r m f n t u l n r . 8 eete a l tnat f n oolţul de n o r d - r e s t a l S . X I I , d a r n u 1 a - a desTolit d e o f t c r a n i u l . A f l a t I n artfhnlama de 1 , 8 1 a , groapa aa p o r n e ş t e d i n s t r a t u l 3 a , aparţinfnd dooi t o t f e n o l η Π - a ( f l g . 5 ) . M o r m f n t u l n r . 9 a f o s t d e e o o p e r i t f h 8 . Χ Π . S o h e l e t u l , l u n g de 1 , 5 0 m f i l a t l a u m e r i de 0 , 3 2 a , e s t e o r i e n t a t 2 1 6 - 2 1 7 * S S V . A d f n o l m e a l a o a r e ae află ι 1 , 9 0 a o a p u l f l b e n i n u l , 1er oaloaneelo I n 1 , 9 1 a . M f l n l l e efnt pe abdomen s l Î m p r e u n a t e . G r o a p a na p a m o a t e d i n e t r a tu l 3 a , f a n η a Π-a. M o r m f n t u l n r . 10 se află f n S . I C . S o h e l e t u l a r e e l u n g i m e de 1,67 a f i o lăţime f h r e g i u n e a u m e r i l o r de 0 , 3 9 a . O r i e n t a r e a e a t * d* 2 4 2 - 2 4 6 ° V S V . A d f n o l m e a l a o a r e ae află 1 1 , 9 0 a o a p u l , 1,93 a b a s i n u l f i 1,98 a o a l o a n e e l o . M f l n l l e afht împreunate p * s t e m . G r o u p a aa p o r n e ş t e d i n s t r a t u l 3a (fana a Π-a) f i d i s t r u g e a e r a f h t u l n r . 1 1 . M o r m f n t u l n r . 1 1 , a f l a t f n S . I C , e s t e f h p a r t e d i s t r u s de m . 1 0 . S o h e l e t u l a r e o l u n g i m e de 1,63 a f l o o r i e n t a r e d e 2 3 8 - 2 4 2 ° V S V . A d f h r oimea l a o a r e ee află eete de 1,77 m l a c a p , 1 , 9 0 a l a b e n i n f i 1,83 a l a c a l c a n e * . Jumătatea aa d r e a p t ă , pfnă l u g e n u n o h i , e s t e d i s t r u s ă d e groapa m . 1 0 , I a r humeruaul drept n foat Identifioat f h groapa m . 1 3 . E l t r e b u i e eă dateae d i n f a n a a Π - a , d e o a r e c e eete s u p r a p u s de a . 1 0 f i s u p r a p u n e I n r f n d u l aău a . 1 2 , a o r a i i n t e e e datoasă d i n n o o e a f 1 fasă. M o r m f n t u l n r . 12 ae află f h S . I C f i n u η f o a t deoft parţialdesTellt ( d o a r jumătatea s t f n g ă ) . L u n g i m e a de l a o r a n i u l a a a o r u e s t e d e 0 , 7 8 m · Adfhelmea l a c a r n e f o a t d e e o o p e r i t t 1,78 a I n oap f i 1,87 a l a b e n i n . De l a jumătatea f e m u r e l o r f h j o a e e t e d l a t r u a d e g r o a p a a . 1 1 . H u m e r u a u l f i l i l a c u l d r e p t afht tăiate de g r o a p a m . 1 3 . Antebraţul d r e p t ae află pa abdomen. D e ş i este c e l m a i r o c h i m o r m f n t d i n t r e a . 1 0 - 1 3 , fl. datăm t o t f i n f a n a a Π-a p r i n f a p t u l e ă g r o a p a na de s ă p a r e pomofte d i n s t r a t u l 3 a . M o r m f n t u l n r . 13 ae află t o t f h S . I C . S o h e l e t u l a r e l u n g i m e a de 1 , 5 7 m , 1er lăţimea l a u m e r i de 0 , 4 1 a . O r i e n t a r e a ι 2 2 6 - 2 3 4 ° V S V . A d f n o l m e a d e s c o p e r i r i i ι 2 , 0 1 a I n o a p , 1,99 a l a b a s i n f l 2 , 0 3 a la o a l o a n e e . M f l n l l e s f h t depuse pe e t e r n f i Împreunate. P a r a l e l o u t i b i a etfhgă efnt d e p u f 1 d e l h u m e r u s ! d r e p ţ i oe p r o r i n 226

www.mnir.ro

de l a m . 1 1 e l m . 1 2 . G r o a p a p o r a o f t e d i n e t r a t u l 3a (fasa a I l - a ) . Mormîntul n r . 1 4 eete s i t u a t f n S . X I f l S . X H I . I s - a u deeTolit doar c r a n i u l , a f l a t l a adfnolmea de 1,92 m , f e m u r e l e f l t i b i i l e , s i t u a t e la 1,96 m a d f n o i m e . B e t e m o r m f n t u l u n u i tfhăr do 15-17 a n i , i a r g r o a p a ea a p o r n i t d i n s t r a t u l 3a ee aparţine f a s e l a U - a . M o r m f n t u l n r . 15 e e t e s i t u a t f n S . X m . S c h e l e t u l a r e lungimea de 1,55 m , i a r lăţimea l a u m e r i de 0 , 3 9 m . O r i e n t a r e a sate de 2 4 3 - 2 4 3 ° V S V Adfhelmea l a c a r e ee află ι 1,93 m a r a a i u l f i b e n i n u l , i a r o a l c a n o e l o l a 1,95 m . M f l n l l e s f h t pe abdomen ş i împreunate. G r o a p a porneşte d i n s t r a t u l 3a (fana a Π - a ) . M o r m f n t u l n r . 1 6 , s i t u a t f n S . X T V , a f o s t parţial desTollt ( d o a r p i o i o a r e l e ) . E l eete s i t u a t l a 1,83 m a d f n o i m e . T i b i a dreaptă a f o s t f r a c t u ­ r a t ă şl c o n s o l i d a t ă e u c a t o s r l o i o a ( a l i p i r e g r e ş i t ă ) . O r i e n t a r e a a p r o x i ­ mat i r ă este de 2 5 8 - 2 6 0 ° V S V . N u e - a putut o b s e r r a o u p r e c l s l e daoă g r o a p a p o r n e ş t e d i n s t r a t u l 3a (fana Π) aau 3 b (fasa ΕΠ) ( f i g . 2 / l ) . M o r m f h t u l n r . 17, s i t u a t f n S . X T V , e s t e s l u n u i l n f u n s I . Lungimea s c h e l e t u l u i este de 0 , 6 0 m· Adfnolmea l a o a r e a f o s t d e s c o p e r i t e s t e de 1 , 8 4 m . M f l n l l e s f h t pe p i e p t . G r o a p a p o r n o ş t e d i n e t r a t u l 3b d i n f a s a a

m-a.

M o r m f n t u l n r . 1 8 . a l t u a t f n S . X I V , a f o a t parţial d e a r e l i i doar p i c i o a r e l e , o a r e a u o lungime de 0 , 8 0 m f i ee află l a 1,87 m . Groapa p o r n e ş t e d i n e t r a t u l 3a d i n f a n a a Π - a . M o r m f h t u l n r . 1 9 , a l t u a t f n S . I F , a f o s t do asemenea d o a r parţial desTollt, f l anume p i c i o a r e l e pe o l u n g i m e de 0 , 6 3 m f l a f l a t e I n 1,79 m a d f n o i m e . Lfhgă f e m u r u l etfng s - a d e e o o p e r i t o t l b i e oe p r o r b i e de I n un a l t I n d i r l d . Groapa porneşte d i n s t r a t u l 3 a , fasa a Π-a. Mormfntul n r . 2 0 este situat f n S . X V U . Lungimea scheletului « s t o do 1,32 m , i a r lăţimea I n u m e r i 0 , 3 8 m . O r i e n t a r e a e s t e 2 3 5 - 2 3 7 ° V S V . Adfnolmea l a o a r e ee află 1 1 , 7 4 m c r a n i u l , 1,73 • b a a l n n l f l 1,72 m o a l c a n o e l o . Capul e s t e c u l o a t pe t e m p o r a l u l d r e r t , I a r m f l n l l e efnt pe abdomen f i afht împreunate. G r o a p a p o r n e ş t e d i n s t r a t u l 3b o u urme ma­ t e r i a l e d i n fana a m - a ( f l g . 4 ) . M o r m f n t u l n r . 2 1 . a l t u a t f h S . X T X , a f o a t d e a r e l i t d o a r f h p a r t e a sa s u p e r i o a r ă pe o l u n g i m e de 0 , 6 6 m . C r a n i u l ae află l a o a d î h o l a e de 1,34 m , i a r t o r a c e l e l a 1 , 6 8 m . Mîinile e r a u depune pe e t e r n ( p i e p t ) . Lfhgă c r a n i u a - a u d e e o o p e r i t 9 a c e ou gămălie, d i n c u p r u ţ lfhgă m f i n i , o i n o l p e r e o h l de c o p o i (babă f i m o f ) , i a r l i n g ă coloana r e r t e h r a l ă p a t r u b u m b i p r i n ş i de bucăţi d e p f n s ă , d i n o u p r u , f l o p e r e c h e de o o p d (babă f i moş) e l c ă r o r c o r p e e t e f h f o r m ă d e f l o a r e o u 8 p e t a l e . De a s e ­ menea, a - a m a i d e s c o p e r i t f i u n c o l i e r d i n mărgele m i c i , s f e r o l d a l e , d i n stiolă ( f l g . 12). G r o a p a m o r m f n t u l u l p o r n e ş t e d i n e t r a t u l 3 a , e l aparţinfnd p r i n u r ­ mare fenol η Π-a. M o r m f n t u l n r . 2 2 este s i t u a t î n S . X I X . L u n g i m e a a o h e l e t u l u l e s t e de 1 , 5 4 m , i a r lăţimea f h sona u m e r i l o r de 0 , 4 1 m . O r i e n t a r e a o a . 2 3 2 227

www.mnir.ro

2 3 4 ° V S V * Adfnolmea, l a o a r e a f o s t d e s c o p e r i t ι 1,34 m l a c r a n i u , 1 , 4 3 m b e n i n u l s i 1 , 4 0 m o a l o a n e e l o » Mfna dreaptă e s t e pusă pe umărul d r e p t , 1er oea stfngă e s t e p a r a l e l i i o u c o r p u l * L e mîna stfngă ητοη depus u n p i r o n e i o monetă p u t e r n i c o x i d a t ă . G r o a p a m o r m f n t u l u i p o r n e ş t e d i n e t r a t u l 3a d i n f a n a a D - a . M o r m f h t u l n r . 2 3 , a l t u a t f n S . X I X , aparţine u n u l c o p i l . L u n g i m e s s o h e l e t u l u l e s t e de 0 , 9 3 a , 1er lăţimea d e 0 , 2 2 a . O r i e n t a r e a ι 219¬ 2 2 6 ° S V S . Adîncimea d e s c o p e r i r i i ι 1,31 a o r a n i u l , 1,47 a b e n i n u l şi 1 , 4 6 o a l o a n e e l o . M f l n l l e e r a u î n c r u c i ş a t e pe a b d o m e n . L a a f h a stîngă s - a d e s c o p e r i t o monedS d e a r g i n t , p e r f o r a t ă , ofntăr l n d 0 , 0 9 g . E a t e u n d i n a r u n g u r e s c d i n 1573 ends de M a v l m l l l a n Π ( U T . d e t e r i o r a t ι Μ Α Χ . Π . . . . . . S c o t ş t e r s a v f n d d e a e u p r a u n u l 1575| r r .ι P A T R O N A . . . . [ V N G A R I E l . M a i c a D o a n u l u l o u lena f h b r a ţ e ) . M o r m f n t u l , oonţlnfnd una d i n t r e o e l e m a l v e c h i monede d e s c o p e r i t e , aparţine t o t f e n o l a Π - a , g r o a p a aa p o r n i n d d i n s t r a t u l 3 a . Aoeastă do­ v e d e ş t e f a p t u l o ă fnmormfhtărUe f h j u r u l b i s e r i c i i u n început a f l p r a c t i ­ c a t e f h f a n a a Π-a d i n evoluţia b i s e r l o l i , după r e f a c e r e a e l d e o ă t r e B a ­ rele vornic Cernlca. M o r m f h t u l n r . 24 e s t e s i t u a t f h S . X I X . L u n g i m e a s c h e l e tu l u i eate d e 1,63 - n , i a r lăţimea de 0 , 3 8 a . O r i e n t a r e a sa ι 2 2 7 - 2 3 2 ° V S V . Ad f h c i m e a d e s c o p e r i r i i 1 1 , 6 0 m l a c r a n i u ş i b e n i n ş i 1,63 a la oaloen e e . M f l n l l e eînt depuse pe a b d o m e n . G r o a p a p o r n e ş t e d i n struţul 3 a d i n faza a Π-a. Mormfhtul n r . 2 3 , altuat f h S . X I X , η feat p a r t i a l desvelit - d o a r p l o i o a r e l e ( L - 0 , 6 8 m) a f l a t e l a 1,73 a a d f n o i m e . G r o a p a p o r n e ş t e d i n s t r a ­ t u l 3a ce aparţine f a s e l a Π - a . Mormfntul n r . 2 6 este situat f h 8 . Χ Χ Π A . Lungimea noheletulnl este d e 1,55 a , i a r lăţimea de 0 , 3 7 m . O r i e n t a r e a ι 2 3 7 - 2 4 0 ° V S V . A d f n o l ­ mea d e s c o p e r i r i i t 1,55 o m u l u i , 1,63 a b a s i n u l şl 1,67 a oaloaneelo. Mîinile afht depuse pe a t o m ( p i e p t ) ş i î m p r e u n a t e . G r o a p a p o r n e ş t e d i n e t r a t u l 3a (faza a Π - a ) . Mormfntul n r . 2 7 ş i mormfhtul n r . 2 7 b i s , descoperite f h i n t e r i o r u l b i s e r i c i i , a u fost descrise mai s u s . M o r m f n t u l n r . 2 8 se află l a aud de p r o n a o s , f n S . X X Œ . Jumătatea aa i n f e r i o a r ă a f o s t tăiată d e g r o a p a a . 2 9 . O r i e n t a r e a na t 2 3 4 ° V S V . A f o s t d e e o o p e r i t l a srtfholmee d e 1,22 a . M f l n l l e s f h t depuse pe p i e p t (flg.11). M o r m f h t u l n r . 2 9 , s i t u a t f h 8 . Χ Χ Ι Π l a s u d de p r o n a o a , a tăiat g r o a ­ pa B . 2 8 ş i e s t e tăiat l a r î n d o i său d e a b s i d a e u d k ă η n a o s u l u i d i n f a s a a m - a . P r i n u r m a r e atît a . 2 9 o f t ş i a . 2 8 aparţin f a n a i η Π - a d i n e v o l u ­ ţia b i s e r i c i i ( f l g . 1 1 ) . I n s i t u a - a păstrat d o a r o porţiune . d i n jumătatea s u p e r i o a r ă a o o r p u l u l . Mîinile sînt depune pe p i e p t . P e c r a n i u se a f l a u n c u i d e f l e r . M o r m f n t u l n r . 3 0 ee află f h S . X X I 2 L , l a aud de a l t a r . Mîinile e r a u depune pe u m e r i . L a mfna d r e a p t ă a - a d e s c o p e r i t u n d i n a r u n g u r e a o de a r g i n t , p e r 228

www.mnir.ro

F l * . 1 3 . - Cartûniai e . W r i p t i . d . . o o p « i t o i n

www.mnir.ro

morminte.

f o r a t , emlB î n 1703 do Împăratul L e o p o l d I f i c întărind 0 , 9 9 g . ( OT. t L E O P O L D . D . Q . R . I . S . A . Q . A . B . R E X . B u s t u l l a u r e a t a l împăratului, r r . i Maica Domnului c u I s u s f n b r a ţ e . P O L T U R A / 1 7 0 3 ) . Q r o a p a p o r n o f t e d i n e t r a t u l 3b d i n faza a I U - a , m o r m f n t u l m a r o f n d p r i n u r m a r e începutul a c e s t e i fane ( f l g . 3 ) . M o r m f n t u l n r . 3 1 . s i t u a t îh S . X X I X , a r o s t parţial d e a r e l i t . Mîinile e f n t depuse pe s t e r n ( p i e p t ) . Lîngă mfna stingă s - a d e s c o p e r i t o p a r a otomanii d e a r g i n t , p e r f o ­ r a u ( D - 1 6 m m , Q - 0 , 6 0 g ) , emisă d o s u l t a n u l Mohamed I V ( 1 6 4 8 - 1 6 8 7 ) . M o r m f n t u l aparţine f e n o l η I I - a ( f i g . 3 ) . M o r m f h t u l n r . 3 1 b l e s e afla l a s u d de conatruoţia trapesoidnlă de l a end de a l t a r . R e p r e z i n t ă o r e f n h u m a r e . G r o a p a porneşte d i n s t r a t u l 3c d i n faza a r V - a ( f l g . 3 ) . M o r m f h t u l n r . 32 ee află f n d r e p t u l colţului d e s u d - e e t s l c o n s t r u c ­ ţiei d o l a s u d d e a l t a r . E e t e u n m o r m f n t r ă v ă ş i t d i n o a r e s - a u păstrat doar picioarele. M o r m f n t u l n r . 3 3 , d i n S . X X T V , a f o s t parţial d e s r e l i t (doar cra­ n i u l ) . G r o a p a p o r n e ş t e d i n e t r a t u l 3b d i n f a s a a m - a . M o r m f n t u l n r . 3 4 , a l t u a t d e asemenea f h S . X X T V , n u a f o s t desTollt. I s - a s e n l z a t d o a r g r o a p a , c a r e porneşte d i n s t r a t u l 3a d i n f a s a η Π - η, tăiată l a r f h t u l e i d e g r o a p a m o r m f n t u l u l n r . 3 5 . N i d a o e s t d i n u r m i m o r ­ mîht n u a f o s t d e s r e l i t . G r o a p a l u i pornofte însă d i n s t r a t u l 3b d i n l e a n a ΓΠ-a. Mormîntul n r . 3 6 este s i t u a t î h S . Χ Χ Π Ι Β . L u n g i m e a Bohelotulul este d e 1 , 5 4 m, i a r lăţimea d e 0 , 3 7 m . O r i e n t a r e a e s t e de 2 4 4 ° V S V . A dfnoimea d e s c o p e r i r i i ι 1 , 0 8 m c r a n i u l , 1,13 m b a z i n u l f l 1 , 0 6 m o a l o a ­ n e e l o . Mfna dreaptă e s t e depusă pe c o l u l f e m u r a l d r e p t , i a r stînga este îndoită peste abdomen ajungîhd o u d e g e t e l e l a c o t u l d r e p t . Pe c r a n i u s - a d e s c o p e r i t o monedă de a r g i n t d e o , 4 4 g . Moneda c a t e o jumătate d e g r o s polonez d i n t i m p u l r e g e l u i C a s i m i r (1444-1492) ( n r . I + M O N E T A K A Z I [ M I R I 7] A o r i l a P o l o n i e i | r r . i f h o oro p e r l a t u n a r b o r e ş i o c r u c e . R E G I S P O L ţ O N I E ) ) . D e ş i a c e a s t ă monedă e a t e oea n a i r o ­ che d e s c o p e r i t ă , m o r m f n t u l aparţine însă f a s e l a Π Ι - a p r i a faptul că groapa sa porneşte d i n e t r a t u l 3 b . M o r m f n t u l n r . 3 7 e a t e a l t u a t f h S . X X m . L u n g i m e a Boheletulni n u e p u t u t f i e a l c u l a t ă , f t r s c h i m b lăţimea e s t e d e 0 , 3 1 m . O r i e n t a r e a a a eate d e 2 3 9 ° V S V . A d f n c l m i l e ι 1,37 m o r a n l u l , 1 , 3 0 m b e n i n u l u i 1,33 m o a » o a n e e l e . M f l n l l e afht depuse pe a b d o m e n . Pe femurul d r e p t e-a deeooperit un c r a n i u p r o r e n i n d de I n o re­ f n h u m a r e . G r o a p a m o r m f n t u l u l p o r n o f t e d i n s t r a t u l 3b d i n f a s a u m - e , f i i n d suprapună l a rîhdul e i do oea a mormîntul u i n r . 3 8 . Aceasta d i n urmă aparţine u n u l c o p i l , lungimea s c h e l e t u l u i f i i n d d e 0 , 9 8 m , I a r l ă ­ ţimea d e 0 , 2 3 m . O r i e n t a r e a e a t e d e 2 3 5 ° V S V . A d f n o l m e a d e s c o p e r i ­ r i i t 1,20 m l a c r a n i u ş i bazin ş i 1,18 m l a calcanee. MUnile sînt pe abdomen f i împreunate. Pe p i e p t s - a u d e s c o p e r i t două o o p o i (babă f i moş) d i n c u p r u , eu 230

www.mnir.ro

j o r p u l t r a p e z o i d a l e i d e c o r a t e u p a t r u f r u n s e diepuee f n c r u c e , f n r e l i e f * De asemenea s - a d e s c o p e r i t s i o moneda - a s p r u otoman - de a r g i n t , p e r ­ f o r a t ă emisă f n t i m p u l s u l t a n u l u i Osman DU ( 1734-1737) ( a v . . tura» s u l t a n u l u i | r r . i d u r i b a f i K o n s t a a t n n y e 1168 ( - 1 7 3 4 ) . ) . P r i n u r m a r e a i a o e s t mormfnt aparţine t o t f e n o l a U I - a . M o r m f n t u l n r . 3 9 η f o s t d e e o o p e r i t o h l n r fn o o l t u l de s u d - r e s t e l b i ­ s e r l o l i , Lfhgă a i d . Lungimea s c h e l e t u l u i e s t e de 1,69 s i , i a r Hţlmes de 0 , 3 8 m. O r i e n t a r e a t 2 2 7 ° V S V . A d f n o i a e a 1 1 , 2 6 m o r a n l n l , 1,22 m b a ­ z i n u l ş l 1,17 m e a l o a n e e l e . Mfna dreaptă e s t e depună pe umărul d r e p t , 1 e r stfngă sub b ă r b i e . Oapul se află f n t r e două oărămini puse pe o a n t , ο η t r e i a a f l f l i i d u - e e d e d e s u b t . P e a c e a s t a d i n urmă eate Inolnată lnaorlpţla slavonă - «'pome­ neşte doamne pe G h e r a s i m m o n a h u l " . M o r m f h t u l aparţine p r i n u r m a r e unui călugăr ( f l g . 13/1 ) . G r o a p a m o r m f n t u l u l p o r n e ş t e d i n s t r a t u l 3 b aparţinfnd f e n o l n m - a (fig. 11). M o r m f h t u l n r . 4 0 e s t e de asemenea s i t u a t fn o o l t u l d e s u d - r e s t a l b i ­ s e r i c i i . L u n g i m e a s c h e l e t u l u i e s t e de 1,39 m, 1er lMţlmee de o,33 m. O¬ r i e n t a r e a ι 2 3 3 ° V S V . Adîncimea ι 1,16 m c r a n i u l , 1,18 m b e n i n u l şi 1,31 m e a l o a n e e l e . MQnile efnt depune pe a b d o m e n , d r e a p t a f i i n d puţin mai s u s . S i a c e s t m o r m f n t aparţine u n u l c ă l u g ă r , o a p u l f i i n d f n t r e două c ă ­ r ă m i z i a ş e z a t e pe c a n t , i a r o a t r e i a c ă r ă m i d ă , o u i n s c r i p ţ i a "pomeneşte doamne pe P a r t e n i e monahul 7254 (1746)*·, a f l f h d u - a e d e a s u p r a ( f l g . 11 |

13/2).

M o r m f n t u l n r . 4 1 e s t e s i t u a t f n S . X X I B . L u n g i m e a s o h e l e t u l u l este' de 1,64 m , i a r lăţimea de 0 , 3 7 m . O r i e n t a r e a t 2 5 4 ° V S V . Mfirrf-τd e s c o p e r i r i i t 1 , 1 4 m o r a n i u l , 1 , 2 4 m b e n i n u l ş i o a l o a n e e l o . Mfna atfbgă e s t e depusă pe a b d o m e n , i a r d r e a p t a pe p i e p t ( f l g . 1 1 ) . Şi a c e s t m o r m f n t aparţin*» u n u l c ă l u g ă r , o a p u l f i i n d a l t u a t f n t r e t r e i c ă r ă m i z i , d i n t r e o a r e una cu i n s c r i p ţ i a - „monah Visări oa" ( f l g . 1 3 / 3 ) . G r o a p a m o r m f n t u l u l p o r n e ş t e d i n s t r a t u l 3b d i n f a n a a m-e>. M o r m f h t u l n r . 4 2 . a l t u a t f n t r - o oaaetă a S . X X U B , a f o s t d o a r p a r ­ tial desvelit(craniul), M o r m f n t u l n r • 4 3 , s i t u a t f n S . X X U B , f h a p r o p i e r e a a i d u l u i de eud ( z . 3 a ) a l p r o n a o s u l u i , aparţine u n u i c o p i l . M f l n l l e sfht depune pe p i e p t . M o r m f h t u l n r . 4 4 a f o s t d e e o o p e r i t f h S . X X D 2 B . Lungimea sohe­ l e t u l u i e s t e de 1,40 m , i a r lăţimea de 0 , 3 4 m. O r i e n t a r e a t 2 5 2 ° V S V . A d f h c i m e a ι 1 , 3 0 m l a c r a n i u ş i b a s i n ş i 1,29 m l a c o l o a n e * . M f l n l l e sfht pe p i e p t ş i î m p r e u n a t e . G r o a p a p o r n e ş t e d i n e t r a t u l 3b d i n f a s a a I U - a . M o r m f h t u l n r . 4 5 se află f h S . X X I I I B . L u n g i m e a a e h e l e t u l u i eete de 1,55 m , i a r lăţimea de 0 , 3 9 m . O r i e n t a r e a ι 2 4 5 ° V S V . Adîhoimea i 1 , 4 2 m c r a n i u l ş l 1,36 m b a z i n u l ş i c a l c ane e l e . M Q n i l e s f n t pe p i e p t . G r o a p a m o r m f n t u l u l p o r n e ş t e d i n e t r a t u l 3b d i n f a n a a Π Ι - a , fiind f n p a r t e suprapusă de g r o a p a m . 4 6 , o a r a a ş i d e r a n j a t p a r t i a l ( p i c i o r u l 231

www.mnir.ro

drept) m.45. Mormîntul n r . 4 6 α f o o t d o o e o p e r l t f h c a s e t a ootloft a S.XXTH B . Lungimea s c h e l e t u l u i e s t e do 1,50 m , i a r lăţimea de 0 , 3 8 m . O r i e n t a r e a ι 2 3 7 ° V S V . Adfnolmea ι 1,27 m c r a n i u l , 1,31 m b a s l n u l f i 1,23 m c a l c a a e o l o . M f l n l l e s f n t depuee pe abdomen f l împreunate. Qroapa p o r n e ş t e d i n s t r a t u l 3b d i n f a s a a I U - a . Din preaentarea t u t u r o r aceator morminte descoperire fn timpul eftpăturUor a r h e o l o g i c e r e a uită oft f n m o r m f h t f t r l l e a u început a f l p r a c t i ­ c a t e f n j u r u l b i s e r i c i i d o a r d i n f a a a a U - a , dupft r e f a c e r e a mănăstirii de o f t t r e m a r e l e v o r n l o C e r n l c a . E l e au c o n t i n u a t pe tohtă d u r a t a f e s e ­ l o r a Π - a f i n IU-a^fhoetfhd e p r e afîrşitul c e l e i d i n u r m ă - 1 7 4 6 m o n a h u l P a r t e n i e ( m . 4 0 ) f i 1754 ( c o p i l u l d i n m . 3 8 ) . P r o b a b i l o ă l a s f f r s l t u l fa­ s e l a n i - a f l f h f a a a a I V - a o l m i t l r u l ee mută pe l o c u l unde ae Ta înălţa în 1804 b i s e r i c a S f . L a s ă r ( c i m i t i r oe eete f o l o s i t f i în p r e s e n t ) . S i n g u ­ r u l mormfnt d i n f a a a a I V - a ( m . 3 1 b i s ) eete de f a p t o r e f h h u m a r e a unul d e c e d a t d i n f a a a a Π-a a a u , m a i p r o b a b i l , a Ι Π - a . îh altă o r d i n e do i d e i eate d o r e m a r c a t f a p t u l o ă o l m i t l r u l a s e r ­ v i t îh m a j o r i t a t e î n g r o p ă r i i u n o r m i r e n i , numărul c ă l u g ă r i l o r f i i n d f e a r t e r e d u s , f l a c e ş t i a d o a r p e n t r u p e r i o a d a t f r s i e a utillnăril bkserloli. t n ceea c e p r i v e ş t e a r i a de r ă a p î n d l r o a m o r m i n t e l o r , ee eonstată c ă f n f a a a a Π-a e l e ee g r u p e axă- l a n o r d ş l e e t de b i s e r i c ă . F o a r t e puţine ( t r e i l a număr - m . 2 8 , m . 2 9 f i m . 3 1 ) afht s i t u a t e l a a u d , d a r t n apropierea a l d u r i l o r naoaului f l a l t a r u l u i . t n f a a a a ΙΠ-a înmormîntările so f a o ou p r e d i l e c ţ i e l a eud de b i s e ­ r i c ă , d o a r două m o r m i n t e ( m . 1 7 f i m . 2 0 ) f i i n d s i t u a t e f h p a r t e a de n o r d . E e t e de r e m a r c a t f l f a p t u l o ă oole t r e i m o r m i n t e de oălugărl(m.39> m . 4 0 f i m . 4 1 ) e f n t g r u p a t e f h nona de l a o u d - e o t de b i a e r l o ă . După n a t u r a o b i e c t e l o r de i n v e n t a r ee eonatntă c ă m a j o r i t a t e a d e ­ c e d a ţ i l o r e r a u d e o r i g i n e m o d e s t ă , e z o e p t i e făothd o a r e c u m m . 7 , oare avea două p a f t a l e de o u p r u e u f l a t e o u a r g i n t f l c o s i t o r . M o r m i n t e l e b o ­ gate e r a u probabil cele d i n I n t e r i o r u l b i a e r l c l i - v o a l f h acest sens, m . 2 7 - , aparţinfnd c t i t o r i l o r , c a r e însă au f o s t d i s t r u s e de o o n s t r u o t i s noii biserici. m privinţa c i r c u l a ţ i e i m o n e t a r e ee c o n s t a t ă , oa f 1 f h c a ş u l altor necropole , u t i l i z a r e a e x c l u s i v ă a monedelor c e n t r a l - e u r o p e n e ( U n g a ­ r i a , P o l o n i a ) f h a e o . X V I f i X V U , p e n t r u ea f h e e o . a l X V U I - l e a eă predomine oele otomane. C O N C L U g n . D A T A R E . f n privinţn datării începutului c o n s t r u i r i i b i s e r i c i i s - a văzut o ă pe bana d o c u m e n t e l o r ea eate a n t e r i o a r ă anului 1 6 0 3 . D i n punct do v e d e r e a r h e o l o g i e s - a c o n s t a t a t o ă , după aspectul e x t e r i o r a l a b a l d e l a l t a r u l u i , compusă d i n t r - o a i d ă r l e d i a oâ ro m i z i s u b ­ ţ i r i o u r o s t u r i b i n e umplute o u m o r t a r g r o s f l b i n e n e t e z i t , ee aseamănă c u c o n s t r u c ţ i i l e d i n e e o . a l X V I - l e a * . De aoeea a i d i r e a blaerioii d i n f a a a I - a t r e b u i e aă se f 1 p e t r e o u t f n a doua jumătate a s e c . a l X V I -, l o a , c a f i f n c a z u l p r i m e i b i a e r i o i d i n s a t u l v e c i n Mărăcineni, de c ă t r e 1

232

www.mnir.ro

Radu C a p t a r i u , p r o p r i e t a r u l m o ş i e i d i a aoeat l o o în p e r i o a d a r e s p e c t i v ă . Sffrşit u l p r i m e i f a a a a b l a e r i o i i t r e b u i e aft aa f i p e t r e c u t l a s f î r ş l t u l a e o . a l X V I - l e a , poate o h i a r f a t i m p u l domniei l u i M i n a i V i t e a z u l , o înd b i s e r i c a s u f e r ă m a r i d i s t r u g e r i . A l t a r u l #1 n a o a u l a f a t p u t e r n l o degra­ d a t e . T u r l a lniţlalft, exiatentft p r o b a b i l poate n a o s , a - a p r ă b u ş i t . T o a t a aoeat ea i m p u n o r e f a c e r e r a d i c a l ă ; petreoutft f n p r i m u l d e c e n i u a l a e c a l Χ ν Π - l e a , efectuatft do m a r e l e τ ο τ η ΐ ο C e r n l c a , n o u l p r o p r i e t a r a l mo şiei. T o a t e a c e s t e r e f a c e r i , c a r e maroheanft f n c e p u t u l f a s e l a Π - a , sfat p r i n u r m a r e o p e r a m a r e l u i T o r n i o C e r n l c a , o a r e , daoft n u a c o n s t r u i t o c t i t o r i e n o u ă , a r e f f t o u t î n t r - a d e v ă r o veehe b l s e z i o f t d i a t e m e l i i . C a l o m a i m u l t e ş l m a i a p r o p i a t e a n a l o g i i f n prirlnţa p l a n u l u i ş l a l t o r e l e m e n t e de a r h l t e o t u r f t se o b s e r v ă f n eeea oe p r i v e ş t e b i a e r i e a d i n f a s a a U - a c u b i s e r i c a d i n s a t u l S i l i ş t e a S n a g o v u l u i (fost Turbaţi) d i n judeţul I l f o v 1 2 . A c e s t e a n a l o g i i c o n s t a u în u r m f t t o a r e l e d a t e t 1) a b s i d a a l t a r u ­ l u i a r e c o n t u r u l , l a e x t e r i o r , p o l i g o n a l , i a r f n I n t e r i o r r o t u n d j 2) forma do navft η n a o a u l u i , o u a l d u r U e l a t e r a l e d r e p t e , fftrft a b s i d e l a t e r a l e la e x t e r i o r , fnsft euprinnînd în i n t e r i o r m l o l a b a l d e u ş o r c u r b a t e în forma u n u i segment de o e r o | 3) douft i e ş i t u r i l e g a t o de s l d u r l l e l a t e r a l e a l e n a ­ o s u l u i ş i s i t u a t e în p a r t e a s a de v e s t . E l e sînt a t e s t a t e în b l e e r i o a Sf J N l o o l a e de l a C e r n l c a p r i n i e ş i t u r U e n o t a t o P I ş i P 2 . t n b i s e r i c a d i n S14 l l ş t e a S n a g o v u l u i se văd p a t r u i e ş i t u r i de a o e s t f e l , împreunatecîte douft de f i e c a r e s l d l a t e r a l a l naosului \ ele sprljinft p a t r u a r o u r l s e m i c i r c u ­ l a r e pe c a r e ae reaaemft o t u r l f t s i d i t f t d e a s u p r a n a o s u l u i . C e l e l a l t e douft i e ş i t u r i t r e b u i e eft f l f o s t l a C e r n l c a s t f i p U A ş i Β de l a împreunarea a l ­ t a r u l u i o u n a o s u l | 4 ) s i d u l o a r e d e s p a r t o n a o s u l de p r o n a o s a r e o tre­ c e r e . L a b i s e r i o a d i n S U i ş t e a S n a g o v u l u i ea mftsoarft 0 , 9 0 m . L a G e m i c a ea a f o s t fnnft înlftturatft ş l modlfloatft p r i n de mantei a r ea a c e s t u i sld ş i a m e n a j a r e a a d o i s t f l p l ( P 3 ş l P 4 ) pe e l f n f a n a a Π Ι - a \ 5) e x i s t e n t a u n e i t u r l e p e s t e n a o s | 6) e x i s t e n t a u n u l p r i d v o r d e s c h i s prevăzut I a S i ­ l i ş t e a S n a g o v u l u i o u 6 s t f l p l o o t o g o n a l i ş i 2 semipllaştrl angajaţi f n s l ­ d u r l l e l a t e r a l e . L a C e m i o a p r i d v o r u l d i n f a s o l e Ι-ΠΙ e r a t o t d e s o h i s ş i a v e a 8 ooloane l i b e r e ş i 2 a n g a j a t e f n s l d u r l l e l a t e r a l e , p r e c u m arată c h i v o t u l de a r g i n t d i n 1793 } 7 ) s c a r a d i n s i d u l n o r d i o a l n a o s u l u i e e d u o » l a o olopctniţă. f n privinţa s f f r ş i t u l u i f a s e l a Π-a ş i începutului f a s e l a ΓΠ-a tre­ b u i e a o r o b o r a t e d a t e l e a r h e o l o g i o o o u d o a u m e s t e l e . D i n aoeetea d i n u r ­ mă r e i e s e c ă l a 2 a u g u s t 1685 mănăstirea C e m i o a e s t e fnohlnatM oa metoh M i t r o p o l i e i ŢftrU Romaneşti de o ă t r e urmaşii a m r e l u l vomlo Ceraioa, a d i c ă C e r n l c a c o m i s u l ş l D r a g om i r i u a b a ş n * . C ă u ş e l e a c e s t e i Închi­ nări r e l e e d i n t r - o s c r i s o a r e mai t f m i e , d i n septembrie 1730, a m i t r o p o ­ l i t u l u i Neofit oătre p a t r i a r h u l C h i r U a l Constantlnopolnlni "deoarece mănăstirea C o m i c a r ă m ă s e s e eăraoft ş i e r a p r o s t î n g r i j i t ă * . P r i n a o e a s t ă s o r l s o a r e m i t r o p o l i t u l N e o f i t răspundea o e r e r l i , tot d i n septembrie 1750, t r i m i s e do p a t r i a r h u l C h i r i i oătre m i t r o p o l i t u l şi b o i e r i i T ă r i i Româneşti, p r i n c a r e întreba de oe mănăstirea C e r n i o a î n 3

R

1

233

www.mnir.ro

aninată P a t r i o r b l e i d * Conatantlnopol f h 1719 n u - i m a l e s t e î n c h i n a t ă . P r i n u r m a r e , Între a c e s t e douft d a t e , 2 a u g u s t 1 6 8 5 , c f h d este înohlnatft M i t r o p o l i e i Ţftrll Româneşti , ş i 1 7 1 9 , oînd e e t e datft P a t r i a r h i ­ e i de C o n s t a n t l n o p o l , t r e b u i e eft se f i x e z e afîrşitul f a z e i a Π-a ş l înce­ p u t u l o e l e i de a Π Ι - a . D i n punot de v e d e r e s t r a t i g r a f i e ae oonstatft fnsft u n f a p t I n t e r e sânt, ş i anume oft g r o p i l e m o r m i n t e l o r n r . 1 ş l 2 , c u monede d i n 1703 p o r n e e o d i n e t r a t u l 3 a , e l e aparţinfnd p r i n u r m a r e f a s e l a Π - a , f h s c h i m b g r o e pa mormfntulul n r . 3 0 , tot d i n 1703, porneşte d i n e t r a t u l 3b , d e c i d i n fana a m - a . T i n f h d seama ş l de p e r i o a d a de c l r o u l a t l e a m o n e d e l o r , c o r o b o r a t ă o u f a p t u l oft m . 2 s u p r a p u n e p a r t i a l m . 1 , s e poate c o n s i d e r a oft f h a n i i d e c e n i u l u i îhtîl d i n s e o . a l X V I I I - l e a a r e l o c t r e c e r e a de l a f a z a a Π - a I n f a a a a m - a . E s t e de a l t f e l r r e m e a d o m n i e i l u i C o n s t a n t i n B r â n o o v e a n u o î n d , dupft oum ee ş t i e , ee r l d l o f t aau ee îhfrumuaeteasft numeroasa monumente. R e f e r i t o r l a sffrşitul f e n o l a m - a ae oonstatft d i n n o u o oarecare n e o o n c o r d a n t ă f n t r e documente ş i d a t e l e a r h e o l o g i c e . A s t f e l ee ş t i e oft f h 1738 a i z b u c n i t o p u t e r n l o f t olumtt o a r e a p u s t i i t t a r a , ea s e c e rînd n u ­ meroase T i e t l omeneşti. L a 14 s e p t e m b r i e 1750 a r e l o o a doua închinare a mănăstirii Cer­ n l c a o f t t r e m i t r o p o l i a Ţ â r i i Romaneşti de ofttre d i v a n u l U r U , pentru ea m a i a p o i , u n dooument d e l a Q r l g o r e M a t e i Q h i o a , d i n 1 7 3 1 , aft ap n i e oft „au f o a t r f t m a s s f f n t a mftnftetlre l a multft U p a t t , fnoft ş i p u s t i e de n l d u n p r e o t η - a f o s t a v f h d aft a l n j e a e o f t " . I a r Casslan monahul, f h a sa „Istoria s f i n t e l o r mftnftstirl Cemioa ş l Cttldaruşanl " ( B u o u r e ş t i , 1 8 7 0 ) , spune oft „ a r f t m a s s f f n t u l l o c a ş u l a o e s t a o u t o t u l p u s t i u ş l n e l o c u i t do n i m e n i m a l b i n e de 7 0 a n i " ( fată d e a n u l 1731 ) . A r h e o l o g i c fneft se oonatatft o c o n t i n u i t a t e de l o c u i r e . I n aoeat a e m s t a u mărturie m o r m i n t e l e c ă l u g ă r i l o r G h e r a a l m ( m . 3 9 ) , P a r t e n i e ( m . 4 0 ) , m o r t f h 1746, şi V i s a r l o n (m.41), precum ş i oel a l unul οορΠ (m.38) ce a v e a depunft pe p i e p t o monedă otomană d i n 1754 ( s u l t a n u l Osman m ,, 1754-1737). F a s a a I V - a a b i s e r i c i i v e c h i Sf . N l o o l a e o o n s t i t u l o u l t i m a sa e t a p f t . Începutul e i e s t e m a r o a t de v e n i r e a stareţului G h e o r g h e l a 1 s e p ­ t e m b r i e 1781 pe a c e s t e l o c u r i , oînd a ş a , oum pomeneşte I e r o m o n a h u l P r o t e s t e * ' , l o c u l o m p u s t i u ş l îh r u l n t t , p i c t u r a căsuţă ş i p a r d o s e a l a s t r i o a t ă . L u c r ă r i l e de r e f a c e r e a u f o a t r e p e d e e x e c u t a t e a s t f e l î n c î t , I n 6 i u n i e 1788, domnitorul Nloolae Mavrogheni (1786-1790), f h t r - u n hri­ s o v d a t mănăstirii A r g e ş , a m c u v i n t e de laudă p e n t r u stareţul G h e o r g h e ş l „ o e l 100 f r a ţ i c ă l u g ă r i " , c a r o , „muncind ş i l u c r f n d e i î n ş i ş i o u m f l ­ n l l e l o r , n u d e s c h i s ş i a u împodobit a o e l l o o oe r ă m ă s e s e p u s t i u " 2 0 . E s t e d e menţionat f h a c e s t sens d e s c o p e r i r e a , pe p a v a j u l Π a l a b ­ a l d e l s u d i c e a n a o a u l u i , a u n e i monede o t o m a n e , de o p a r a , emisă fn E g i p t f h a n i i 1 0 - 1 5 de domnie a i s u l t a n u l u i A b d u l H a m i d I (1773 - 1 7 8 9 ) . 1 3

1 6

1 7

1

8

234

www.mnir.ro

E a a r p u t e a m a r e a p r i e u r m a r e p e r i o a d a de translţle f n t r e b i s e r i c a d i n fasa a Q l - a s i oea d i n f a s a a I V - a , p e r i o a d ă de e x e c u t a r e a r e p a r a ţ i i l o r d i n t i m p u l stareţului Q h e o r g h e , c f n d a r e loo o r e f a o e r e a p a v a j u l u i Π din interiorul bisericii. S f f x f l t u l f a s e l a I V - a f i i m p U o i t a l utilizării a c e s t e i b l s e r l o l tre­ b u i e s ă f i f o s t p r o T o o a t de OTenlmentul p e t r e o u t „la l e a t 1802, o c t o m b r i e 1 4 " , c f n d fhtfrnplfhriu-aa u n g r o a z n i c c u t r e m u r , s - a u strient noeet veobi s c h i t " . P e a o e a t l o c , n o u l s t a r e ţ T l m o t e l τ η r l d i o a f n t r e 15 august 1809 f i 27 i u l i e 1815 a o t u a l a b i s e r i o ă Sf . N i c o l a e . P r i n d i m e n s i u n i l e e i - 43 m l u n g i m e , 11 m lăţime f i 15 m Înălţime - , o u a l t a r , n a o s , p r o n a o a f i p r i d ­ v o r , ea e s t e una d i n t r e o e l e m a l m a r i b i a e r i o i d i n M u n t e n i a . După d e z a f e o t a r e a f i dărfmarea b l a e r i o i i v e c h i η f o a t adua f i depus, f h c u r t e a d i n j u r u l e i , e t r a t u l 4 f o r m a t d i n pămfnt n e g r u - g ă l b u l . P e s t e e l a f o s t aşternut u n p l e t r i f oe a f o r m a t n i v e l u l do o ă l o a r e a l o u r ţ i i d i n j u ­ r u l n o i i b i s e r i c i , f n schimb, f n i n t e r i o r u l b i s e r l o l i n o i , d e e u p r a d u n g i i r o ş i i 3 o , a - a u a d u s m a l multe s t r a t u r i de pămfnt ( 5 - 1 2 ) o a r e a n făout on a c t u a l u l n i v e l de o ă l c a r e d i n b l e e r i o ă (12) eă f i e o u m u l t m a l oua d e o f t oel d i n e x t e r i o r (13). t h a f a r a m ă r i m i i , noua b l e e r i o ă , de p l a n t r e f l a t , ae r e m a r o ă f n I n ­ t e r i o r p r i n v a l o a r e a d e o s e b i t ă a p i o t u r i i . D o a o r i e r e a o i , d e s t u l de su­ mară pfnă f h p r e z e n t , a r n e o e s i t a u n a t u d i u a e p a r a t . în o e l e de f a ţ ă ţinem a menţiona d o a r o î t e v a d a t e de o r d i n i s t o r i c A e t f e l , d e a s u p r a u ş i i d i a o o n i c o n u l u i se l e o ă l e s t e „Fotaohe a u g r a f , 1815 t m a i t 2 9 t " , i a r pe p e r e t e l e d i n d r e a p t a a m v o n u l u i eate t r e c u t ă d a ­ t a o x e o u t ă r i i p i c t u r i l o r ( f r e s o ă ) - „iunie 1 8 1 5 " . însă d l n t r - u n document d i n 20 m a i 1815 r e i e s e o ă ea n u e r a fhcă terminată - e a t e v o r b a de t r e i s o r i s o r i , i d e n t i c e f l t r i m i s e c o n c o m i t e n t de stareţul T l m o t e l n e g u s t o r i ­ l o r , m i t r o p o l i t u l u i f l d o m n i t o r u l u i M o l d o v e i , p r i n o a r e ae cere ajutor p e n t r u t e r m i n a r e a z u g r ă v i r i i b l a e r i o i i , ea n e f i i n d pictată d e o f t „pfnă m a l a t r e i a p a r t e " 3 . Aoeat l u o r u ae v a d e o ă v f r f i tn 1821 fn t i m p u l otăreţlel S f . C a l i n i o , a ş a oum r e z u l t ă d i n p i s a n i a pictată îh i n t e r i o r u l bleor i o l i , deasupra intrării, peste freacă v e c h e " . A o e a e t ă nouă p i s a n i e t r e b u i e să d a t e z e îhs ă do p r i n a n i i ' 3 0 ai pri­ s e o . a l X L X - l e a , ea f i i n d o p e r a l u i N l o o l a e Poloovnioul· C u aoest l e j e l p i c t e a z ă f n t e m p e r a d e a s u p r a f r e so e l , l a d r e a p t a f i l a s t f h g a p i ­ s a n i e i , p o r t r e t e l e o e l o r d o i n o i c t i t o r i ' ι l a stînga „Q(h)eorg(b)le ar­ h i m a n d r i t fntă(i)/atareţ/ t n s i i l l e / a c e s t u i / stareţ / a ( - ) a u fnoep/ut a o i a a / t ă o p / ş t e " , i a r l a d r e a p t a „Tlmoteiu a r h i m a n d r i t a l d o i l e a / s t a ­ r e ţ / f n s l l l l e / aoestu s/tareţu e(-)au / a l d i t a/olaată b l / a e r i o ă . 2 1

2 2

2

2

N

P r i n t o a t e aoest ea sperăm s ă f i s c o s m a i b i n e tn lumină i a t o r l a f i Bucu­ evoluţia u n u i I m p o r t a n t monument i a t o r i o f l de a r t ă d i n p r e a j m a r e ş t i l o r , a l t u a t p e una d i n dee u t i l i z a t e l e a r t e r e de i n t r a r e f h o a p l t e l n ţ ă r i i . E a t e v o r b a de d r u m u l T u r t u o a i a - O l U n l U - N o g o i o f t l - B u d e ş t l P l ă t ă r e f U - F r i i n n ă n e f t i - T Î n g a n u - I e n ă r u l - C e m l o a - P e n t o l I mon-Mărouţa- F u n 235

www.mnir.ro

d e n i i D o a m n e i - Plumbuita-Buoureştl.

N O T E

*

O p r i m a p r e z e n t a r e , f n t r - o formă p r e s c u r t a t a , a a o e e t u l articol a f o a t făcută f n „Glasul B i e e r i o i l " , X X X V T f l , 1979 , 9 - 1 0 , p . 1 0 1 9 - 1 0 2 3 .

1 G H . C A N T A C U Z I N O SCTY, X T V , 1 9 6 3 , 2 , p . 3 6 1 - 3 8 7 . 2 Săpăturile a r h e o l o g i c e , efectuate e u f o n d u r i puse l a d l a p o s i ţ l o d e o ă t r e P a t r i a r h i a B i e e r i o i l O r t o d o x e Romftae, Museul de I s t o r i e a M u ­ n i c i p i u l u i Buoureştl ş l I n s t i t u t u l de A r h e o l o g i e d i n B u o u r e ş t l , a u f o a t conduse de c ă t r e r e g r e t a t u l p r o f . d r . d o o . G h e o r g h e C n n t a o u n l n o . L a ' săpături a u m a l p a r t i c i p a t studenţii G e o r g e T r o h a n l ( 1 9 6 7 - 1 9 6 8 ) , R ă ­ d i c a Anouta - CeroasoT (1967) ş l M i l e na r n u n l t r e a o u - P r o t o p o p e s c u (1969)· R i d i c ă r i l e t o p o g r a f i c e , p r o o u m ş i lămurirea u n o r p r o b l e m e de arhitectură s - a u făcut o u s p r i j i n u l l u i E u s e b i u M l r o n e s o u ş l A d r i a n a M i n a i ( I n s t i t u t u l de A r h e o l o g i e ) . 3 D I B , B , Ţ a r a R o m â n e a s c ă , r e a o . X V I I , τ ο ί . ΐ , B u o u r e ş t l , 1991 ,doo.96 4 I b i d e n , doc.289 5 V o a l f h a c e s t sens A . M I R O N E S C U , I s t o r i a Mănăstirii C e r n l c a , B u ­ c u r e ş t i , 1930, p . 5 9 - 6 1 1 I . L . G E O R G E S C U şi ROMAN STANCIU,Mă­ n ă s t i r e a C e r n l c a , Bucureşti, 1 9 6 9 , p . 8 - 9 , c a r e r e f e r i n d u - e e I n dooum e n t u l d i n 1608, soootoeo b l s e r i o a a n t e r i o a r ă a o e e t e i d a t e . 6 I . L . G E O R G E S C U ş i ROMAN S T A N C I U , o p . o l t . , p . 7 - 9 . 7 Informaţie M A R I A C O S T I N E S C U . 8 A d f h o l m l l e s f n t l u a t e fa(ă de s o l u l a o t u a l . De aceea p e n t r u a ae a f l a adfhelmea fpţă de ηΐτοίηΐ a n t i o d e o ă l o a r e t r e b u i e eoăaut 0 , 3 0 - 0 , 9 0 m pentru mormintele d i n c u r t e şi 0,90 pentru oele d i n I n t e r i o r u l bise­ r i c i i a c t u a l e . R e z u l t a n t a v a f l f h j u r u l a 0 , 6 0 m sub s o l u l a n t i o . 9 f u u n e l e c a z u r i a p a r două d a t e p r i v i n d o r i e n t a r e a , d e o a r e c e s - a u f o ­ l o s i t două b u s o l e . 10 G H . C A N T A C U Z I N O ş l G . T R O H A N I , C e r c e t ă r i a r h e o l o g i o e , m , M I R S R , Bucureşti, 1979, p . 3 1 9 . 11 V e n i f h a o e s t sene d e e o o p e r l x l l e d e l a mănăstirea I o s ă r u l , of. G H . C A N T A C U Z I N O , o p . o l t . , ş l Cătălul - C ă s c i o a r e l e of . G H . C A N T A ­ CUZINO şi G . T R O H A N I , op.olt. 12 N . G H I C A - B U D E Ş T I , Evoluţia a r h i t e o t u r l i f h M u n t e n i a , Ι Π , Buou­ r e ş t l , 1933, p . 7 2 , p l . C C I , f l g . 3 7 3 . 13 A r h . S t . B u c , I n d i c e c r o n o l o g i e n r . I , v o l . I , B u c u r e ş t i , 1 9 6 1 , p . 2 4 0 , doo.2797| A r h . S t . B u c , M i t r o p . Ţ . R o m . , D . X X X D l / 2 0 şi m s . 128, f.50 v . 14 A r h . S t . B u c , I n d i c e c r o n o l o g i e n r . 1 , v o l . I , B u o u r e ş t l , 1961,ρ.478, doc56551 Arh.St.Buo., Mltrop.Ţ.Rom.,orlg.greoeso, D . X X X m / 17. }

236

www.mnir.ro

15 A r h . S t . B u c , I n d i a * c r o n o l o g i c n r . I , τ ο ί . ΐ , B u c u r * « t i , 1 9 6 1 , p . 4 7 8 , doc5656) A r h . S t . B u c , Mitrop. T.Rom., orlg.groeooo, D . X X X I I I / 16. ' 16 A r t . S t . B u c , I n d i c * o r o n o l o g l c n r . 1 , τ ο ί . ΐ , Bucureşti, 1 9 6 1 , p . 478, doc5657f A r h . S t . B u c , Mitrop.Ţ.Rom.,orig.groooseD.CCXCVB/3 17 I . L . G E O R G E S C U ş l R . S T A N C I U , o p . o l t . , p . 9 . 18 C A S S I A N C E R N I C A N U L , I s t o r i a . S f i n t e l o r Mănăstiri C o m i c a s i C ă l d ă r u ş a n l , B u o u r e ş t l , 1870) r e a l însă t i A T . M I R O N E S C U , o p . c l t . , p . 1 0 4 , undo aminteşte d a n i i l e o ă t r e p o p a T l m o t e l c ă l u g ă r u l " d i n 1 7 7 1 , c a r o poate f i „ c a o v e r i g ă de u n i r * " i n t r e b i s e r i c a r o c h e ş l oea nouă a mănăstirii. 19 P r o t a s i s i e r o m o n a h , însemnări d i n viaţa stareţului G h e o r g h e , m e . d i n 1782, Bibi.Măn.Cernlca) I . L . G E O R G E S C U şl R . S T A N C I U , op. o l t . , p . 1 0 ) B . A o a d . , Ms R o m , 2042 | r e a l ş i A T . M I R O N B S C U , o p . o i t . p. 128. 20 A T . MLR ONE S C U , o p . o l t . , p . 1 3 7 - 1 3 8 | I . L . G E O R G E S C U ş i R . S T A N ­ CIU, op.olt, p.10. 21 Cf . P i s a n i a b i s e r l o l i . 22 I . L . G E O R G E S C U ş i R . S T A N C I U , o p . o l t . , p . 1 4 - 1 9 ) i d e m , „ B i s e ­ r i c a Ortodoxă Română," X C I , 1 9 7 3 , 1 1 - 1 2 , p . 1 2 9 0 - 1 2 9 4 . 23 B i b i . A c a d . , Ms Rom. 5678 - P o m e l n i c u l mănăstirii C e m i o a , 1 i u n i e 1836, f . 3 - 5 . 24 P i s a n i a , a z i d e t e r i o r a t ă î h m a r e p a r t e , a r e a următorul t e x t i „ F o a t a u d i n t r u început a c e s t Sfănt .lăcaş s i d i t de răposatu întru f e r i c i r e V o r ­ n i c u C e r n l c a , d o l a c a r e s ( - ) a u l u a t a se n u m i C e m i o a , ş i d a t apre c h i n o v i e do părinţi îh c a r e a u stătut multă v r e m e viată do opşte apoi după v r e m e rămălnd p u s t i i t mulţi a n i pînă cănd p x l n p r o n i e D u m n e z e ­ i a s c ă a u v e n i t întru a c e s t l o c r ă p o s a t u e t a r e t u G ( h ) e o r g ( h ) i e , p r i n a c ă r u a o s î r d i o s ( - ) a u a d u s îh s t a r e a oea m a i d i n n n l ( n ) t e . După oum d e ­ o s e b i pă l a r g e s t e s c r i s ş i a p o i f n t l p l f n d u ( - ) s e Sfliaţil s a l e a t r e o e dta a c e a s t ă v i a t ă , rămălnd d i a d o h k l r T l m o f t e l u u c e n i o u l S f l ( n ) U i aale o a ­ r e l e râvnind p r o o r o c o s c u l u i c u v a n t oe s l o e r î r n a c a e i i t a l e m ( - ) a u s u ­ pus ş l l ă c a ş u l Mării t a l e l ( - ) a m i u b i t , r ă z î h d lăoaşul o e l m a l d i n nai n t e z i d i t , c u t o t u l s t u n o l n a t de u n g r o a z n i c c u t r e m u r oe e ( - ) a u făou t l a l e a t 1 8 0 2 . Cu mărime de s f l e t a u s u r p a t oea m a l d i n n a i n t e ş i a u z i ­ d i t a o e a s t ă ce hă r e d o . N u nădăjdui(n)d s p ( r ) e r r e u n a r u t , o i în m i l a l u i Dumnezeu, ş i în evlavia p r a v o s l a v n i c i l o r oreştlnl b i n u l n d u ( - ) s o , o a ­ r e l u c r u fnvrednioindu(-)se a ( - ) l eăvărşl au zugrăvit, ş l o parte d i n b i s e r i c ă î n s ă n u a u putut l u a oea d e s ă v î r ş l t împodobire ou trecerea Sfinţii s a l e d i n t r u a c e a s t ă v i a t ă , ş i rămălnd d i a d o h D o r o t e i u a r h i m a n ­ d r i t u n i m i c n ( - ) a u m a i adaos l a î m p o d o b i m f l i n d u ( - ) i s i l i l e puţine. I a r a c u m l e a t 1821 îh z l l i l e S m e r i t u l u i a r h i m a n d r i t k l r C a l i n l o , d i a d o h u l a r h ' m a n d r i t D o r o t e i u , o u t o a t e o ă a u f o s t m a r e t u r b u r a r e îh multe părţi ş i a l o i î h Ţ a r a Rumăneasoă nevoe m a r e . inoepătorulul zidirii urmănd a u zugrăvit b i s e r i c a d e s ă v â r ş i t împodobire oum ee c a d e , i a r p e n t r u c t i t o r i i c a m n u s ( - ) a u zugrăvit p r i c i n a e s t e a c i a s t a căo ( 1 ) N

237

www.mnir.ro

mulţi f l ( l ) n d o u d e o p o t r i v ă d a r i i . n ( - ) a u «tfttut m i j l o c a Încăpea t o t l , o i numai l ( - ) l e ( - ) a u t r o o u t o l n s t l t e l e nume i n p i a t r a l a Sfanţul j e r t v e l n i c , a f i pomeniţi r e c i n i e neîncetat l a S f i n t e l e s l u j b e de părinţi a i c i j o s , i a r s u s de î n g e r i în n a l n t e a a o a u n u l u l l u i Dumneseu, de a c ă r u i a r e d o r e eă ne î n v r e d n i c e a s c ă p r o t o t l m l l o s t i r u l Dumneseu p e n t r u rugăciunile Năe> c ă t o r e l d e Dumneseu s i a l e Sfanţului I e r a r h u N l o o l a e în r e o i A m i n " . 25 I . L . G E O R G E S C U « 1 R . S T A N C I U , B O R , X C I , 1 9 7 3 , 1 1 - 1 2 , p . 1 2 9 1 ¬ 1292.

L E S R E C H E R C H E S ARCHÉOLOGIQUES D E C E R N I C A MONASTÈRE Résumé

η s ' a g i t dee f o u i l l é e é f f e c t u é e s à l ' é g l i s e S t . N l o o l a e située o u r l ' e m p l a a o e m e n t d ' u n e p l u e ano l e o n e . L e s p r e m i è r e s m e n t i o n s d o c u m e n t a i r e s d a t e n t d u 6 m a i 1603 e t 29 m a l 1 6 0 8 . Mais d ' e l l e s 11 r e s s o r t que l e monastère e s t antérieur λ la p r e m i è r e d a t e . Ά cause de c e l a l e e f o u i l l é e o n t e u oomme o b j e c t i r e %unal l a d é o o u v e r t e do l ' a n c i e n n e é g l i s e e t l ' é t u d e dee d i f f é r e n t e s phases de construction. L a première église, d'après lee données a r c h é o l o g i q u e s et d ' a r c h i t e c t u r e , a d u ô t r e c o n s t r u i t e pendant l a deuxième moitié d u X V n siècle. E n f o r m e de n a r e e l l e s o u f f r e à l a f i n d u X V I e e i é o l e dee grands endommagementa. C e l u i q u i r e f a i t , a u c o u r s de l a p r e m i è r e d é c o u l e d u XVTJe s i è c l e e s t l e v o r n i c C e r n l c a , l e n o u r o a u p r o p r i é t a i r e d u t e r r a i n . E t 0 ' e s t l u i q u i d e v i e n d r a a i n s i 1 · f o n d a t e u r de l ' é g l i s e e t d u m o n a s t è r e . L a deuxième phase r e f a i t , comme a r c h i t e c t u r e , l ' é g l i s e Initiale, m a i s n a t u r e l l e m e n t aveo des t r a n a f o r m a t i o n s . C ' e s t maintenant q u ' o n e n t e r r e à l ' i n t é r i e u r de l ' é g l i s e p l u s i e u r s p e r s o n n a g e s q u i d o i v e n t ê t r e l o s f o n d a t e u r s ( l e s c a v e a u x 1-3 et l e s sépultures 27 e t 27 b i e ) . L a f i n de l a deuxième phase e t l e commencement de l n t r o i s i è m e a l i e u pendant l e e années de l a p r e m i è r e d é c o u l e d u X V I I I e s l è o l e C'est d ' a i l l e u r s l ' é p o q u e d u r é g n e d * C o n s t a n t i n B r a n c o v a n , quand ont lieu dee c o n s t r u c t i o n s et dee e m b e l l i s s e m e n t s do n o m b r e u x monuments. Maintenant l ' é g l i s e est c o n s t r u i t e e n f o r m e de c r o i x , l e naoa ayant deux a b s i d e s . Dana o e i l β d u s u d o n a t r o u v é une p e t i t e c h a m b r e - o a o h o i r r e m p l i e de v a s e s e n t e r r e c u i t e e t e n v e r r e . L a f i n de c e t t e phase eat marquée p a r l e e sépultures dee moines G h e r a e i m ( a . 3 9 ) , P a r t e n i e - 1746 ( s . 4 0 ) ot V i e a r i o n ( s . 4 1 ) a i n a l que d ' u s enfant ( s . 3 8 ) q u i a v a i t s u r sa p o i t r i n e une monnaie de 1 7 5 4 . L a quatrième phase commence avec l ' a r r i v é e d u p r i e u r G h e o r g h e 1 septembre 1781 - q u i r e f a i t l ' é g l i s e . M a i s l e tremblement do t o r r e d u 238

www.mnir.ro

14 o c t o b r e 1802 détruit complètement 1*édifice. A sa place sera con­ s t r u i t e , e n t r e l e 13 août 1809 e t l e 27 j u i l l e t 1813, l ' a c t u e l l e é g l i e e q u i eet une d e s p l u e g r a n d e e é g l i e e de V a l a o b i e (43 ζ 11 ζ 13 m ) . A p a r t l a m u l t i t u d e dea t o u r e l l e s - p o u r l ' e x t é r i e u r l'enolenae é g l i e e était r e c o u v e r t e - α l ' i n t é r i e u r - p a r dee peinturée e n f r e s q u e , d é o o u T e r t e s a u t a n t dans l e a d é b r i s que s u r l e e m u r s o o n s e r r é e . L o r s dee fouillée o n a p u i d e n t i f i e r a u s s i d ' a u t r e s constructions a u x a l l e n t o u r s de l ' é g l i s e , a i n s i q u ' u n e f o s s e e t 43 s é p c l t u r e e . Dana l e c i m e t i è r e ont été e n t e r r é s des p a r o i s s i e n s | l e s tombes de m o i n e s sont r a r e s . D ' a p r é a l e s o b j e t s d é c o u v e r t e - s u r t o u t dee monnaies hongroises et polonaises (XVTe-XVIIe sleole) ou turques ( X V i l l e s i e o l e ) 11 r e s s o r t que l a p o p u l a t i o n était d ' o r i g i n e m o d e s t e .

LÉGENDE

DES FK3URES

F l g . 1 . - L e plan des f o u i l l e s arohéoleglques. F l g . 2 . - 1 . P r o f i l d e l n S . X I V , l e m u r d ' o u e s t . L a none do l ' a u t e l e t l a sépulture 1 6 | 2 . P r o f i l de l a S . X X D I , 1 * m u r d ' o u e s t . L a nene d e s c a v e a u x de l ' i n t é r i e u r de l ' é g l i s e . F l g . 3 . - P r o f i l de ln S . X X T V , l e m u r d ' o u e s t . L a s o n o d u and de l ' a u t e l ( S . 3 0 , 3 1 , 31 b i n ) . F i g . 4 . - P r o f i l de l n S . X V D I , l e m u r de l ' e s t a v e o S . 2 0 . F l g . 5 · - P r o f i l de l a S . X I I , l e m u r d e l ' e s t a v e o a . 6 , 7 , 8 . F l g . 6 . - V a a e a e n Terre d é c o u v e r t e dana „ l e e e o h o i r " . F l g . 7 . - V a s e e ea t e r r e o u l t e d é c o u v e r t e dana „ l e e a e h o i r " ( 1 - 8 , 1 0 - 1 2 ) , e t dana l a foaae d u n o r d - o u e s t d e l ' a u t e l ( 9 ) . F l g . ' 8 . - Vaaea e n t e r r e u u l t e d é c o u v e r t s d a n s „ l e o a e h e i r " . F l g . 9 . - F r a g m e n t de f r e s q u e . F l g . 1 0 . - P o r t i o n de f r e e q u e . F l g . 1 1 . - L e e sépultures 2 8 , 2 9 , 3 9 , 4 0 e t 4 1 . F l g . 1 2 . - Objets découverts dans l e s sépultures. F l g . 1 3 . - B r i q u e s à i n s c r i p t i o n d é o o u v e r t e e dana l e a s é p u l t u r e s .

239

www.mnir.ro

CERCETĂRI A R H E O L O G I C E P E V A L E A GLAVACIOCULUI de G E O R G E T R O H A N I ş i A L E X A N D R U OANCEA

I n primăvara a n u l u i 1976 M u z e u l Naţional de I s t o r i e a l R . S . R o m â ­ n i a a avut f n p l a n c e r c e t a r e a u n e i zone m a i puţin cunoscute de pe c u r s u l s u p e r i o r şi m i j l o c i u a l G l a v a c i o c u l u i , p r e c u m şi de pe c e l i n f e r i o r al S e r i c u l u i , un mic a f l u e n t a l c e l u i d i n ţ i i . Zona c e r c e t a t ă cuprinsă fntre localităţile G l avac i o c ( j u d . A r g e ş ) ş i Fotăcheşti-Videle(jud.Teleorman), măsurîhd c i r c a 30 k m , străbate de l a n o r d l a sud o porţiune d i n jumă­ t a t e a de r ă s ă r i t a C f m p i e i Găvanul B u r d e a . G l a v ac ioc u l , un pîrîu c u o luncă puţin întinsă f n această porţiune, a r e m a l u l d r e p t f n g e n e r a l înalt, f h t i m p ce m a l u l stfhg c u p r i n d e porţi­ u n i înalte, alternîhd c u a l t e l e m a i j o a s e . A s t ă z i , c v a s i t o t a l i t a t e a l o c a l i t ă ţ i l o r (12 d i n 13) se află înşirate pe m a l u l stîng m a i p r i e l n i c v i e ţ u i r i i , c a r e p r i n alternanţa l o c u r i l o r în­ a l t e c u c e l e j o a s e , p r e c u m ş i p r i n pantele m a i domoale ş i întinse este ascuns vînturilor de n o r d - e s t ce predomină. A c e a s t ă preponderenţă a a ş e z ă r i l o r pe m a l u l stîng s - a constatat şi p e n t r u e p o c i l e a n t e r i o a r e , d e ş i n u puţine sînt ş i c e l e s i t u a t e pe malul drept. t n c e l e c e urmează vom t r e c e l a p r e z e n t a r e a pe puncte a desco­ p e r i r i l o r făcute ( f i g . 1 ) : 1 . Mănăstirea G l a v ac i o c , situată pe o înălţime apărată n a t u r a l , a f o s t d i n totdeauna un bun loc de a ş e z a r e . Săpăturile a r h e o l o g i c e efec­ t u a t e îh a c e s t loc ( de c ă t r e M u z e u l d i n Piteşti) au dus l a i d e n t i f i c a r e a u n o r a ş e z ă r i aparţinînd c u l t u r i l o r B o i a n şi Gumelniţa d i n n e o l i t i c , c u l ­ t u r i i G l i n a d i n e p o c a b r o n z u l u i , p r e c u m ş i a u n u i bogat m a t e r i a l feudal ( s e c . X I V - X I X ) . A c e s t a d i n urmă e s t e strîhs l e g a t de fiinţarea fostei mănăstiri. 2 . L a c i r c a 2 km sud de Mănăstirea G l a v a c i o c , pe m a l u l d r e p t , v i ­ z a v i de c e n t r a l a e l e c t r i c ă , se află un loc c u m u l t c h i r p i c ş i cîteva f r a g ­ mente c e r a m i c e aparţinînd c u l t u r i i T e i , f a z e l e I V - V ( ? ) . 3 . M a i l a sud de p u n c t u l p r e c e d e n t se află o zonă c u m a t e r i a l e a r ­ heologice geto-dace şi feudale. 4 . Ş i m a i l a s u d , pe o t e r a s ă , se află f o a r t e multe fragmente ce­ r a m i c e aparţinînd c u l t u r i l o r G l i n a ş i T e i d i n epoca b r o n z u l u i , precum şi din perioada geto-dacă, s e c . I I - I î . e . n . 5. L a s u d - v e s t de s a t u l G l a v a c i o c , pe m a l u l stîng a l a p e i , pe o t e ­ r a s ă r e l a t i v j o a s ă , s - a u d e s c o p e r i t u r m e s p o r a d i c e aparţinînd culturii, T e i ş i numeroase f r a g m e n t e c e r a m i c e f e u d a l e . 240

www.mnir.ro

. 1 . - H a r t a d e s c o p e r i r i l o r a r h e o l o g i c e de pe c u r s u l s u p e r i i mijlociu al Glavaciocului.

241

www.mnir.ro

6 . L a c i r c a 500 m sud de grădiniţa de c o p i i ş i v i z a v i de S . M . Α . , pe m a l u l d r e p t , se află o a ş e z a r e aparţinfnd c u l t u r i i T e i f a z a V . I n v e n t a r u l p a r e a f i b o g a t , d e s c o p e r i n d u - s e f n arătură m a i multe f r a g m e n t e c e r a m i ­ c e , f u s a i o l e ş i unelte d i n s i l e x ( f i g . 3 / 1 ) . 7 . I n colţul de s u d - e s t a l s a t u l u i G l a v a c i o c , pe m a l u l s t i n g a l r î u l u i , pe o t e r a s ă , au apărut fragmente c e r a m i c e a t i p i c e a t r i b u i t e e p o c i i n e o l i t i c e , e p o c i i b r o n z u l u i ( ? ) ş i H a l l s t a t t u l u i tîrziu sau Latènului timpuriu. 8 . L a c i r c a 2 km sud de p r i m u l pod peste r î u , după i e ş i r e a d i n s a ­ t u l G l a v a c i o c , după p r i m a l i z i e r ă de p ă d u r e , se află o a ş e z a r e d i n s e c . a l I V - l e a e . n . suprapusă de una d i n s e c . I X - X aparţinînd c u l t u r i i D r i du ( f i g . 4 / 2 ) . 9 . L a 2 , 7 - 3 km s u d - v e s t de s a t u l G l a v a c i o c , pe malul d r e p t , într-un loc p l a n t a t c u m o l i z i , s - a u d e s c o p e r i t c î t e v a f r a g m e n t e c e r a m i c e ce p a r a d a t a d i n t r - o fază t î r z i e a c u l t u r i i D r i d u sau d i n t r - o fază tim­ purie a feudalismului dezvoltat ( f l g . 4 / 1 ) . 1 0 . L a s u d de h o t a r u l d i n t r e judeţele A r g e ş ş i Dîmboviţa,pe m a l u l stîng a l r î u l u i , în d r e p t u l u n u i r e z e r v o r de p e t r o l a f l a t însă mult l a e s t de ş o s e a u a N e g r a ş i - V i d e l e , î n t r - o zonă de c i r c a 150 χ 50 m , s - a u d e s ­ c o p e r i t r e l a t i v numeroase f r a g m e n t e c e r a m i c e a t r i b u i t e Latèneului t i m ­ puriu ( s e c . I V - n i î . e . n . ) . 1 1 . M a i l a sud de p u n o t u l p r e c e d e n t , d a r în s p e c i a l l a 100 m sud de l i n i a de înaltă t e n s i u n e , pe o lungime de c i r c a 1 k m , au f o s t i d e n t i f i c a t e numeroase c e n u ş a r e ( 1 6 - 2 0 ) Înşirate pe două rînduri p a r a l e l e . Pe baza a n a l o g i i l o r d i n a l t e zone ş i ţinînd seama de l a t i t u d i n e a şi longitudinea p u n c t u l u i , l e a t r i b u i m c u l t u r i i T e i d i n e p o c a b r o n z u l u i . De asemenea, în zonă s - a u d e s c o p e r i t ş i c î t e v a f r a g m e n t e c e r a m i c e f e u d a l e . 1 2 . L a s u d - v e s t de s a t u l B r ă t e ş t i , pe o t e r a s ă c u pante l u n g i ce se a p r o p i e m u l t de r î u , f a p t ce determină îngustarea pădurii d i n l u n c a G l a ­ v a c i o c u l u i , pe o lungime de 800 m , l a sud de un d r u m ce porneşte d i n ş o s e a u a judeţeană, sînt r i s i p i t e f r a g m e n t e c e r a m i c e aparţinînd epocii b r o n z u l u i ( c u l t u r a η - a putut f i p r e c i z a t ă ) ş i p r o b a b i l s e c a i I V - l e a e . n . 1 3 . M a i l a sud de p u n c t u l p r e c e d e n t , î n t r - o zonă asemănătoare t i ce p r i v e ş t e configuraţia t e r e n u l u i , l a sud d e u n pod peste r î u l Glavacioc, pe a p r o a p e 1 km l u n g i m e , s - a u d e s c o p e r i t cîteva f r a g m e n t e c e r a m i c e a¬ t r i b u i t e e p o c i i g e t o - d a c e ş i numeroase p e r i o a d e i f e u d a l e , s œ . X V I I - X V n i . 1 4 . I n t r e s a t e l e Cătunu ( menţionat p r i m a dată l a 10 a p r i l i e 1604 ) ş i H a g i e ş t i - P o i e n i , l a 150 m v e s t de u n t r a n s f o r m a t o r e l e c t r i c , p e malul, stîng, s - a u d e s c o p e r i t f r a g m e n t e c e r a m i c e a t i p i c e aparţinînd probabil epocii bronzului. 1 5 . P e panta t e r a s e i de l a v e s t de ş c o a l a ş i C E C - u l d i n Hagieşti (fost P r e j b a de Sus) (menţionat p e n t r u p r i m a dată l a 8 f e b r . 1 5 8 0 ) S B află o bogată a ş e z a r e aparţinînd c u l t u r i i T e i . 1 6 . L a s u d - e s t de P o i e n i , între două sonde a f l a t e l a 200 m una de a l t a , s i t u a t e l a s u d - e s t de d r u m u l de p e s t e r î u l G l a v a c i o c , p e m a l i i s t î n g , s - a u găsit f r a g m e n t e de u n e l t e d i n s i l e x ş i c e r a m i c ă atipică atribuită 3

242

www.mnir.ro

însă e p o c i i b r o n z u l u i . Cîteva fragmente aparţin s e c a i I V - l e a e . n . 1 7 . M a i l a s u d - e s t de p u n c t u l p r e c e d e n t , pe o distanţă de c i r c a 400 m , pînă l a următoarea s o n d ă , au apărut fragmente c e r a m i c e d i n epoca bronzului. 1 8 . L a 100 m sud de km 17 a l ş o s e l e i V i d e l e - N e g r a ş i ş i l a c i r c a 800 m n o r d - v e s t de s a t u l Buteşti (Buteasca de J o s - menţionată p e n t r u p r i m a dată l a 14 m a i 14414), pe o t e r a s ă r e l a t i v j o a s ă de pe stînga rîului s - a u d e s c o p e r i t f r a g m e n t e de unelte d i n s i l e x ş i ceramică d e c o r a t ă cu b r î u r i a l v e o l a r e . A ş e z a r e a t r e b u i e să aparţină e p o c i i b r o n z u l u i , p r o b a b i l cul­ turii Tei. 1 9 . P e m a l u l d r e p t a l r î u l u i , între Buteşti şi P u r a n i , l a n o r d - e s t de d r u m u l s p r e d u b e ş t i , lîngă v i a l u i Dan D . I o n , se află o a ş e z a r e din sec. IV e . n . 2 0 . în s a t u l S i l i ş t e a se află un t e l l gumelniţean^. 21 · în P u r a n i i de Sus (menţionat p e n t r u p r i m a dată l a 8 f e b r . 1 5 8 0 ^ , pe d r e a p t a d r u m u l u i P u r a n i - C i u b e ş t i , se află o movilă m a r e d i n n i s i p ş i p i e t r i ş . P e ea nu s - a d e s c o p e r i t n i c i un f r a g m e n t c e r a m i c . 2 2 . L a sud de s a t u l d u b e ş t i , pe m a l u l stîng a l a p e i , sînt numeroase fragmente c e r a m i c e feudale d i n s e c . X V I I - X L X . 2 3 . î n s a t u l P u r a n i i de S u s , l a sud de bifurcaţia ş o s e l e i spre P o i e n i ş i C i u b e ş t i , î n t r - o l i v a d ă , se află o întinsă a ş e z a r e g e t o - d a c ă din s e c . n - I î . e . n . S - a u găsit ş i f r a g m e n t e c e r a m i c e feudale din s e c X V T J I XIX. 2 4 . P e m a l u l d r e p t a l r î u l u i , v i z a v i de t e r e n u l de f o t b a l a l satului P u r a n i i de S u s , s - a u d e s c o p e r i t c î t e v a m i c r o l i t e de s i l e x c a r e ex demon­ s t r a o l o c u i r e mezolitlcă s a u , în c a z u l c ă se v o r a f l a u l t e r i o r ş i frag­ mente c e r a m i c e , neolitică t i m p u r i e . 2 5 . V i z a v i de s a t u l P u r a n i i de S u s , a p r o a p e de p ă d u r e , pe m a l u l d r e p t , a p a r r a r e urme de l o c u i r e d i n epoca b r o n z u l u i ş i p e r i o a d a g e t o dacă . 2 6 . I n P u r a n i i de S u s , Imediat l a est de b i s e r i c ă se află o a ş e z a r e g e t o - d a c ă d i n s e c . n - I î . e . n . S - a c o n s t a t a t c h i a r prezenţa u n e i locuinţe c u o vatră dreptunghiulară. I n a c e l a ş i loc au m a i apărut ş i c î t e v a f r a g ­ mente c e r a m i c e d i n s e c . a l X V T H - l e a . 2 7 . A p r o a p e de m a r g i n e a de s u d - e s t a s a t u l u i P u r a n i i de S u s , în luncă, lîngă confluenţa u n u i p î r î u c u G l a v a c i o c u l , se află un t e l l a p l a t i ­ zat c u numeroase urme m a t e r i a l e aparţinînd c u l t u r i i Gumelniţa. 2 8 . I n t r e c e l e două s a t e P u r a n i ( de S u s ş i de J o s ) , în zona p o d u ­ l u i de peste u n pîrîu s - a u d e s c o p e r i t c î t e v a fragmente c e r a m i c e a t r i b u i t e e p o c i i b r o n z u l u i ş i numeroase g e t o - d a c i l o r d i n s e c . n - I î . e . n . 2 9 . I n d r e p t u l d r u m u l u i de schelă p e t r o l i e r ă de peste r î u l Glava­ c i o c , pe m a l u l stîng, între s a t e l e P u r a n i i de Jos şi Baciu-Cotorani, s - a u d e s c o p e r i t m a t e r i a l e a r h e o l o g i c e aparţinînd e p o c i i b r o n z u l u i , c u l t u ­ r i i D r i d u (?) şi epocii feudale ( s e c a i XVTI-lea). 3 0 . L a 1,5 km n o r d - v e s t de Bac i u ( f o s t Olănescu B . , G r ă j d ă n e s c u , B a c i u l de S u s ) , pe m a l u l d r e p t , în d r e p t u l u n e i sonde, la schimbarea 1

243

www.mnir.ro

F i g . 2 . - C e r a m i c ă du t i p Gumelniţa

244

www.mnir.ro

(punctul 36).

p a n t e i i n l u n c ă , pe o suprafaţă de 200 χ 100 m se fntflneşte mult c h i r ­ p i c . C e l e c î t e v a fragmente de vase d e s c o p e r i t e au f o s t a t r i b u i t e getod a c i l o r d i n s e c . I I - I f . e . n . ş i p e r i o a d e i p r i m e l o r secole d i n e . n . 3 1 . V i z a v i de i n t r a r e a fn B a c i u , pe m a l u l d r e p t , s - a u descoperit m a t e r i a l e aparţinfnd c u l t u r i l o r G l i n a , T e i ş i p e r i o a d e i g e t o - d a c e ( f i g . 3/2). 3 2 . L a v e s t de B a c i u , f n t r - o zonă în c a r e G l a v a c i o c u l face o m a r e b u c l ă , pe panta de s u d - v e s t a t e r a s e i s - a d e s c o p e r i t un fragment de s e ­ c e r ă d i n f i e r asemănător c u cele de b r o n z de l a sfîrşitul e p o c i i b r o n z u ­ l u i ş i începutul p r i m e i e p o c i a f i e r u l u i ( f l g . 4 / 3 ) . Pe platoul terasei s - a u d e s c o p e r i t m a i multe fragmente c e r a m i c e a t i p i c e d i n epoca feudală. 3 3 . L a v e s t de B a c i u , pe m a l u l d r e p t , între o conductă ş i o punte ce t r a v e r s e a z ă r î u l , se află o întinsă a ş e z a r e T e i V suprapusă de o mică l o c u i r e g e t o - d a c ă ( f i g . 3 / 3 - 6 ) . 3 4 . f n t r - o mică v i e situată l a n o r d - v e s t de B a c i u , p r e c u m ş i fh z o ­ na l i n i e i de înaltă t e n s i u n e , pe o suprafaţă r e s t r î n s ă , s - a u d e s c o p e r i t urme m a t e r i a l e aparţinînd g e t o - d a c i l o r , s e c a i I V - l e a e . n . , culturii D r i d u şi epocii feudale. 3 5 . L a v e s t de B a c i u , pe m a l u l d r e p t , l a c i r c a 300 m s u d - e s t de C A P , s-a descoperit o aşezare geto-dacă cu material d i n s e c H I - I I şi Π-Ι î . e . n . 3 6 . L a v e s t de B a c i u , pe m a l u l d r e p t , se află un m a r e t e l l g u m e l niţean c u u r m e m a t e r i a l e ş i d i n p e r i o a d a de sffrşit a neoliticului, din p e r i o a d a g e t o - d a c ă şi d i n s e c I U - I V e . n . ( f i g . 2 ş i 4 / 4 - 5 ) . 3 7 . L a n o r d - v e s t de B a c i u , pe p a n t e l e t e r a s e i opuse s a t u l u i , pe m a l u l s t î n g , s - a u d e s c o p e r i t m a i multe f r a g m e n t e c e r a m i c e aparţinînd c u l t u r i i T e i , s e c a i I V - l e a e . n . (?) şi epocii feudale. 3 8 . L a n o r d de B a c i u , în d r e p t u l b i s e r i c i i , pe panta de sud a te­ r a s e i d i n d r e p t u l c o t u l u i a p e i , s - a u d e s c o p e r i t urme m a t e r i a l e d i n s e c a l I V - l e a e . n . , s e c . L X - X ( c u l t u r a D r i d u ) ş i d i n epoca f e u d a l ă . 3 9 . L a v e s t de s a t u l P o ş t a (numele p r o v i n e de l a f a p t u l c ă a i c i e r a a t r e i a poştă pe f o s t u l d r u m B u c u r e ş t i - C r a i o v a ) , p e o distanţă de 1 - 1 , 5 k m , p a r a l e l c u a p a , se întîlnesc obiecte aparţinînd c u l t u r i l o r G l i n a şi D r i d u , precum şi epocii feudale. 4 0 . L a s u d - v e s t de P o ş t a , pe m a l u l d r e p t a l G l a v a c i o c u l u i , se află! un t e l l r e l a t i v m a r e ( d i a m e t r u c i r c a 100 m) denumit Măgura Ρ ante l i m o n . De pe suprafaţa a c e s t u i loc s - a u c u l e s numeroase f r a g m e n t e ceramice specifice ^culturii G l i n a . 4 1 . I n c u r t e a ş i l a e s t de SMA P o ş t a se află o a ş e z a r e d i n e p o c a b r o n z u l u i ş i una feudală. 4 2 . L a v e s t de SMA P o ş t a , în d r e p t u l c r e s c ă t o r i e i de p o r c i , s - a u d e s c o p e r i t u r m e l e u n e i a ş e z ă r i d i n epoca b r o n z u l u i ( c u l t u r a nu a putut f i precizată). 4 3 . L a sud de s a t u l ş i SMA P o ş t a , în zona stÛpilor de înaltă t e n * s i u n e , în a p r o p i e r e a p ă d u r i c i i , au f o s t i d e n t i f i c a t e m a i multe cenuşare! ce aparţin e p o c i i b r o n z u l u i ( p r o b a b i l c u l t u r i i T e i ) . 243

www.mnir.ro

F i g . 3 . - C e r a m i c ă de t i p T e i ( 1 - p u n c t u l 6 ; 2 - p u n c t u l 31 ; 3 - 6 - p u n c t u l 3 3 ) .

246

www.mnir.ro

4 4 . L a n o r d - v e s t de s a t u l B l e j e ş t i , pe o distanţă r e l a t i v m i c ă , se află m a i multe puncte a r h e o l o g i c e : a) un o s t r o v - t e l l ce a s e r v i t d r e p t a ş e z a r e purtătorilor culturilor B o i a n ş i Gumelniţa d i n epoca n e o l i t i c ă . I n p a r t e a de n o r d a ostrovului s - a d e s c o p e r i t c u a n i fh urmă un mormfnt h a l l s t a t t i a n ; b) l a n o r d de o s t r o v şi l a sud de d r u m u l ce t r e c e peste a p ă , pe o t e ­ r a s ă , se o b s e r v ă f n arătură o m a r e c a n t i t a t e de c h i r p i c . Nefhtîlnindu-se însă n i c i un f r a g m e n t c e r a m i c n u s - a putut s t a b i l i apartenenţa culturală a p u n c t u l u i r e s p e c t i v ( n - a r f i e x c l u s să f i e o fostă cărămidărie) ; c) l a est de o s t r o v , pe o distanţă de 200 m , pe panta de sud a t e r a ­ s e i , s - a u d e s c o p e r i t m a i multe f r a g m e n t e c e r a m i c e d i n s e c . X V U I - X I X ; d) pe i s l a z u l s i t u a t m a i l a sud de p u n c t u l p r e c e d e n t au apărut f r a g ­ mente c e r a m i c e g e t o - d a c e ( s e c . I I - I î . e . n . ) , d i n s e c a i I V - l e a e . n . ( ? ) ş i d i n epoca feudală ; e) c h i a r în m a r g i n e a de n o r d - v e s t a s a t u l u i , în zona de curbură a t e r a s e i , s - a u d e s c o p e r i t m a i multe fragmente de c h i u p u r i g e t o - d a c e d i n sec.II-I î.e.n. 4 5 . L a n o r d - v e s t de B l e j e ş t i , pe m a l u l d r e p t , în d r e p t u l u n u i pod de p i a t r ă , se află o siliş'te feudală d i n s e c a i X V D - l e a . 4 6 . I n p a r t e a de n o r d a s a t u l u i B l e j e ş t i (menţionat pentru prima dată în documente l a 23 a p r i l i e 1527^), pe un loc v i r a n d i n t r e două g o s ­ p o d ă r i i , se află o a ş e z a r e g e t o - d a c ă d i n s e c . L I - I î . e . n . c a r e poate f i îh d i r e c t ă legătură c u d e s c o p e r i r i l e făcute m a i l a n o r d - v e s t . S - a u m a i g ă ­ s i t cîteva fragmente ceramice d i n s e c a i I V - l e a e . n ; (?) şi D r i d u . 4 7 . L a n o r d - v e s t de B l e j e ş t i , pe m a l u l d r e p t , lîngă un r e z e r v o r de p e t r o l , se află u n l o c c u m a t e r i a l e Gumelniţa. 4 8 . Pe m a l u l d r e p t a l r î u l u i G l a v a c i o c , v i z a v i de s e r e l e d i n Ble­ j e ş t i , l a 150 m n o r d - v e s t de S M A , se află o a ş e z a r e d i n epoca bronzu­ lui. 4 9 . în c o l ţ u l de s u d - e s t a l s a t u l u i B l e j e ş t i , pe d r e a p t a ş o s e l e i V i d e l e - B l e j e ş t i , se află un bot de d e a l c u u r m e m a t e r i a l e Gumelniţa, D r i d u şi feudale. 5 0 . I n c o l ţ u l de s u d - v e s t a l s a t u l u i B l e j e ş t i , în luncă, se află un' mic t u m u l . 5 1 . L a c i r c a 2 km s u d - v e s t de B l e j e ş t i , pe m a l u l d r e p t , s - a u d e s ­ c o p e r i t c î t e v a f r a g m e n t e c e r a m i c e aparţinînd c u l t u r i i G l i n a şi epocii feudale. 5 2 . L a s u d - e s t de s a t u l F o t ă c h e ş t i , pe d e a l u l b i s e r i c i i , s - a u des­ c o p e r i t r e s t u r i l e u n e i a ş e z ă r i d i n epoca b r o n z u l u i Şi s u n e i a D r i d u . Pe c u r s u l i n f e r i o r a l S e r i c u l u i a f o s t c e r c e t a t ă d o a r porţiunea cuprinsă între c a l e a ferată V i d e l e - R o ş i o r i ş i d r u m u l r u r a l S e r i c u ( f o s t O s e b i ţ i B l e j e ş t i ) - B l e j e ş t i . R î u l , curgîhd îh multe m e a n d r e , a r e m a l u r i ­ l e r e l a t i v j o a s e ş i c u pante d o m o a l e . U r m e a r h e o l o g i c e au f o s t d e s c o p e ­ r i t e în următoarele p u n c t e i 5 3 . Pe m a l u l d r e p t a l r î u l u i , imediat l a n o r d de c a l e a f e r a t ă , se! află o a ş e z a r e G l i n a . 247

www.mnir.ro

F i . 4 . - C e r a m i c ă de t i p D r i d u ( 1 - p u n c t u l 9 ; ^ ' " l ^ ' ^ " ^ . f i e r hallstattiană ( 3 - p u n c t u l 3 2 ) ; r ă z u i t o a r e d i n s i l e x , c u l t u r a Gumelniţa ( 4 - 5 - p u n c t u l 3 6 ) . g

248

www.mnir.ro

5 4 . După p r i m a buclă a r î u l u i , v e n i n d d i n s p r e c a l e a f e r a t ă , s-au d e s c o p e r i t m a i multe m a t e r i a l e a r h e o l o g i c e aparţinînd g e t o - d a c i l o r , p r e ­ cum ş i un fund de vas d i n s e c a i V I - l e a e . n . ( ? ) . 5 5 . L a c i r c a 500 m n o r d de c a l e a ferată, între a l d o i l e a şi a l t r e i ­ l e a cot a l a p e i , pe m a l u l stîng, pe un t e r e n jumătate a r a t şi jumătate c u l ­ t i v a t c u t r i f o i , s - a u d e s c o p e r i t u r m e l e u n e i a ş e z ă r i d i n epoca b r o n z u l u i , probabil cultura T e i . 5 6 . Pe t e r a s a situată l a n o r d de p u n c t u l p r e c e d e n t , în p a r t e a de e s t , s - a u d e s c o p e r i t c î t e v a f r a g m e n t e c e r a m i c e d i n epoca b r o n z u l u i şi mult c h i r p i c . M a t e r i a l e l e sînt răspîhdite pe 4-5 pete de pămîht negru cu d i a m e t r e l e de 15 m . 5 7 . Pe a c e e a ş i t e r a s ă , d a r în zona e i de s u d - e s t , unde panta co­ boară d o m o l , se află de asemenea u r m e l e u n e i a ş e z ă r i d i n epoca b r o n z u ­ lui. 5 8 . L a c i r c a 500 m m a i l a n o r d , îh d r e p t u l u n u i s a i v a n , s - a u d e s c o ­ p e r i t urme m a t e r i a l e d i n epoca b r o n z u l u i şi fragmente ceramice g e t o dace l u c r a t e c u mîna ( s e c a i I I - l e a î . e . n . ) . 5 9 . L a c i r c a 500 m m a i l a n o r d - e s t de p u n c t u l p r e c e d e n t s - a u c o n ­ statat urmele unei aşezări d i n s e c . L I I - I V e . n . ş i a uneia D r i d u . 6 0 . L a c i r c a 600 m sud de p o d u l de peste r î u , între livadă ş i sud C A P B l e j e ş t i , au f o s t d e s c o p e r i t e c î t e v a fragmente c e r a m i c e g e t o - d a c e ( s e c . n - I î . e . n . ) şi D r i d u . 6 1 . Pe m a l u l d r e p t a l rîului S e r i c u , în d r e p t u l b a r a j u l u i s i t u a t l a c i r c a 1 km de C A P , s - a u d e s c o p e r i t cîteva fragmente c e r a m i c e ce se d a ­ tează în s e c a i I V - l e a e . n . 6 2 . L a s u d - e s t de d r u m u l S e r i c u - C A P B l e j e ş t i , pe m a l u l d r e p t a l r î u l u i , lîngă p o d e ţ , au apărut m a t e r i a l e a r h e o l o g i c e g e t o - d a c e şi .din sec. al V I - l e a e . n . (amfore). Sintetizînd c e l e spuse m a i sus se poate c o n s t a t a c ă în zona c e r c e ­ tată au f o s t d e s c o p e r i t e 66 puncte a r h e o l o g i c e c u 96 urme de locuire. D i n t r e a c e s t e a , c e l e m a i v e c h i au f o s t i d e n t i f i c a t e pe m a l u l d r e p t a l p î rîului v i z a v i de s a t u l P u r a n i i de S u s . F r a g m e n t e l e de silex şi m i c r o l i t e l e d e s c o p e r i t e a i c i n e - a u făcut a a t r i b u i a ş e z a r e a d i n acest loc unei l o c u i r i i tardenoisiene din perioada mezoliticului. D i n epoca neolitică s - a u i d e n t i f i c a t 7 a ş e z ă r i , d i n t r e c a r e 5 sînt' t e l l - u r i ( G l a v a c i o c , S i l i ş t e a , P u r a n i i de S u s , v e s t B a c i u , nord-vest B l e j e ş t i ) , i a r u n u l p a r e a f i o l o c u i r e de scurtă d u r a t ă , d a r t o t pe o Blejeşti). înălţime ce seamănă c u u n t e l l ( colţul de s u d - e s t a l s a t u l u i F r a g m e n t e l e c e r a m i c e ş i u n e l t e l e de s i l e x sînt s p e c i f i c e c u l t u r i i G u m e l ­ n i ţ a . S i n g u r e l e d e s c o p e r i r i m a i v e c h i , aparţinînd c u l t u r i i B o i a n , a u f o s t făcute pînă în p r e z e n t d o a r pe l o c u l mănăstirii G l a v a c i o c de c ă t r e c o l e g i i d i n m u z e u l d i n P i t e ş t i ş i l a B l e j e ş t i . N - a r f i e x c l u s însă c a şi pe c e l e ­ l a l t e t e l l - u r i e v e n t u a l e v i i t o a r e săpături să ducă l a c o n s t a t a r e a unor a s t f e l de l o c u i r i . E p o c a b r o n z u l u i este marcată p r i n numeroase d e s c o p e r i r i ( 2 6 ) . O p a r t e d i n ele au f o s t a t r i b u i t e c u l t u r i l o r G l i n a (8) ş i T e i ( 1 1 ) . 249

www.mnir.ro

C u l t u r i i G l i n a îi aparţin cîteva unelte dc s i l e x ş i numeroase frag­ mente de v a s e d e c o r a t e c u g ă u r i - b u t o n . D i n t r e a ş e z ă r i se r e m a r c ă c e l o de l a mănăstirea G l a v a c i o c şi c e l e de pe t e l l - u l de l a vest de B a c i u . A ş e z ă r i l e T e i sînt m a i n u m e r o a s e , d i n t r e ele r e m a r c î n d u - s e cele de l a Hagieşti ş i de pe c u r s u l i n f e r i o r a l S e r i c u l u i . E s t e de r e m a r c a t însă ş i f a p t u l c ă fn numeroase puncte (7) f r a g m e n t e l e c e r a m i c e d e s c o p e ­ r i t e sînt a t i p i c e , î n c a d r a r e a loc culturală f i i n d g r e u de r e a l i z a t . O r i c u m însă ele aparţin e p o c i i b r o n z u l u i . I n c î t e v a p u n c t e , cum e s t e c e l de l a sud de h o t a r u l d i n t r e judeţele A r g e ş şi Dîmboviţa, au f o s t i d e n t i f i c a t e numeroase c e n u ş a r e ( c i r c a 2 0 ) , înşirate pe două r f h d u r i p a r a l e l e f o a r t e b i n e d e l i m i t a t e în t e r e n . D i n p ă ­ c a t e însă în zonele r e s p e c t i v e η - a putut f i d e s c o p e r i t n i c i un fragment c e r a m i c p e n t r u a l e încadra d i n punct de v e d e r e c u l t u r a l . Pînă l a even—: t u a l e n o i c e r c e t ă r i l e a t r i b u i m u n e i faze t î r z i i a c u l t u r i i T e i . D i n p r i m a e p o c ă a f i e r u l u i d e s c o p e r i r i l e de pînă acum sînt i n c e r ­ t e . F r a g m e n t e l e c e r a m i c e , a t i p i c e , p a r a se încadra îh p e r i o a d a t î r z i e a H a l l s t a t t u l u i sau în cea t i m p u r i e a Latènului. T r e b u i e să r e a m i n t i m c u această o c a z i e ş i mormîntul de i n c i n e r a ţie în formă de puţ d e s c o p e r i t pe l a t u r a de n o r d a t e l l - u l u i o s t r o v de l a n o r d - v e s t de B l e j e ş t i . j t n s c h i m b o d e s c o p e r i r e , d i n păcate întîmplătoare ş i u n i c ă , a fostj făcută l a v e s t de B a c i u ( p u n c t u l 32) îh' p r e a j m a m a i sus-menţionatelor l o c u i r i T e i . E s t e v o r b a de un fragment de f i e r ce p a r e a face p a r t e d i n vîrful u n e i s e c e r i de t i p u l c e l o r c u m i n e r u l în formă de c î r l i g . Muchia este î n g r o ş a t ă , i a r tăişul g r o s o l a n f ă c u t , ceea ce pune un semn de î n ­ trebare asupra acestei d e s c o p e r i r i . ; t n c a z u l c ă p i e s a r e s p e c t i v ă va f i , în c e l e d i n urmă,identificată cuj o s e c e r ă ea v a t r e b u i datată î n p e r i o a d a H a Β , f i i n d c e l m a i v e c h i obiect de f i e r h a l l s t a t t i a n d e s c o p e r i t în M u n t e n i a . E a e s t e p r i n u r m a r e c o n t e m ­ p o r a n ă c u c e l ă l a l t f r a g m e n t de s e c e r ă d e s c o p e r i t l a Babadag în s t r a t u l m i j l o c i u (Π) d i n s e c . X - I X î . e . n . ş i c u c e r a m i c a canelată de t i p M e - ' diaş ce pătrunde acum în M u n t e n i a . , R e l a t i v numeroase (18) sînt a ş e z ă r i l e g e t o - d a c e d i n s e c . I I - I î.e.ik,: d e ş i Întinderea l o r nu e s t e p r e a m a r e . E x c e p ţ i e p a r a face c e l e d i n P u - | rănii de S u s ş i B l e j e ş t i c u u r m e de l o c u i r e s e s i z a t e în' m a l multe puncte p r i n t r e g o s p o d ă r i i l e s a t e l o r a c t u a l e . L a P u r a n i i de S u s s - a d e s c o p e r i t , lîngă b i s e r i c ă , c h i a r b locuinţă c u o vatră dreptunghiulară. D i n m i l e n i u l I e . n . m a i multe a ş e z ă r i aparţin s e c . I V e . n . .remar­ c î n d u - s e p r e z e n ţ a r e l a t i v numeroasă a f r a g m e n t e l o r de a m f o r e . D i n s e c o l e l e următoare au f o s t i d e n t i f i c a t e c î t e v a f r a g m e n t e c e r a ­ mice d a t a b i l e îh s e c a i V T I I - l e a (1) l a s u d - e s t de B a c i u ş i numeroase de tip D r i d u (10). I n t r - o c a n t i t a t e d e s t u l de mare sînt ş i f r a g m e n t e l e c e r a m i c e f e u d a ­ l e d e s c o p e r i t e însă pe t e r i t o r i u l ş i în p r e a j m a a c t u a l e l o r sate ( 1 5 ) , f a p t ce d o v e d e ş t e p e n d u l a r e a v e t r e l o r de sat pe un spaţiu r e l a t i v i d e n t i c cuj c e l de a s t ă z i ( 1 4 ) . 1 0

1 1

250

www.mnir.ro

De a l t f e l însăşi d e n u m i r i l e s a t e l o r nu s - a u modificat aproape de­ l o c , c e l e m a l v e c h i , f h o r d i n e a menţionării l o r fh d o c u m e n t e , f i i n d Gla­ vacioc ( 1 4 4 1 ) , Buteşti ( 1 4 4 1 ) , B l e j e ş t i ( 1 5 2 7 ) , P u r a n i (1576), Hagieşti (1580), Cătunu (1604) e t c . I a r d i n s e c . a l X L X - l e a pfnă astăzi satele au rămas a c e l e a ş i , s i n g u r a a ş a - z i s ă excepţie făcfhd-o c e l e d i n j u r u l con­ fluenţei S e r i c u l u i c u G l a v a c i o c u l şi c a r e au f o r m a t o r a ş u l V i d e l e . P r i n t o a t e acestea s t u d i u l m i c r o z o n e i p r e z e n t a t e f h cele de faţă c o n t r i b u i e l a o c u n o a ş t e r e m a i aprofundată a u n e i r e g i u n i situată l a i n ­ terferenţa a t r e i j u d e ţ e : A r g e ş , Dîmboviţa şi T e l e o r m a n .

N O T E 1

P e n t r u unele date g e o g r a f i c e v e z i : G E O R G E I . L A H O V A R I . M a r e l e D i c ­ ţionar g e o g r a f i c a l României, ν ο Ι . Π Ι , f a s c . I , B u c u r e ş t i , 1 9 0 0 , p . 5 6 7 569. 2 D I R , B , sec.XVTI, v o l . I , p.113, doc.121. 3 DLR,B, s e c . X V I , v o l . I V , p.453-454, doc.449. 4 DHR,Β, I , doc.94. 5 D . P O P E S C U , S C I V , 1 7 , 1966, 4 , p . 7 1 2 , n r . 1 7 . 6 V e z i nota 3. 7 G.I.LAHOVARI, op.cit.,p.569. 3 D . B E R C I U , S t u d i i , 2, 1949, 1 , p . 9 9 . 9 DIR, B , s e c . X V I , νοΙ.Π, doc.29, p.31-32. 10 A . L A S Z L O , S C I V A , 2 6 , 1975, 1 , p . 1 7 - 3 8 . 11 S . M O R I N T Z , " R e v i s t a de i s t o r i e " , 2 7 , 1 9 7 4 , 6 , p . 8 9 7 - 9 0 5 .

R E C H E R C H E S ARCHÉOLOGIQUES S U R L A VALÊE DU GLAVACIOC Résumé E n t r e l a commune G l a v a c i o c ( a n c i e n v i l l a g e auprès d u monastère omonime) et l a v i l l e V i d e l e , s u r une d i s t a n c e d ' e n v i r o n 30 km,aux b o r d s du c o u r s supérieur^ et moyen d u r u i s s e a u G l a v a c i o c , a i n s i que s u r le cours inférieur du S e r i c u , les recherches archéologiques de s u r f a c e et l e s quelques sondajes éffectués a u p a r a v a n t , ont p o r t é s à l a d é c o u ­ v e r t e de 66 p o i n t s avec 96 t r a c e s d ' h a b i t a t s . L e s d é c o u v e r t e s se d i v i s e n t comme i l s u i t : 1 t a r d e n o i s i e n n e , 2 B o i a n , 7 Gumelniţa, 8 G l i n a , 11 T e i , 7 n o n p r é c i s é e s mais appartenant à l ' â g e d u b r o n z e , 4 d u H a l l s t a t t r e c e n t ou Latène a n c i e n , 18 g é t o - d a c e s , 12 d u I V s i è c l e n . è . , 1 d u V T f I s i è c l e , 10 D r i d u et 15 féodales ( a u ­ j o u r d ' h u i i l y a 14 v i l l a g e s ) . e

e

251

www.mnir.ro

LEGENDE DES FIGURES F i g . 1 . - L a c h a r t e des d é c o u v e r t e s a r c h é o l o g i q u e s de s u r l e c o u r s s u p é ­ r i e u r et moyen d u G l a v a c i o c . F i g . 2 . - C é r a m i q u e du t y p e Gumelniţa ( p . 3 6 ) . F l g . 3 . - C é r a m i q u e du t y p e T e l ( l - p . 6 ; 2 - p . 3 1 ; 3 - 6 - p . 3 3 ) . F l g . 4 . - C é r a m i q u e du type D r i d u ( 1 - p . 9 ; 2 - p . 8 ) ; f a u c i l l e en f e r halls t a t t i e n n e ( 3 - p . 3 2 ) ; g r a t o i r s en s i l e x , c i v i l i s a t i o n Gumelniţa (4-5-p.36).

252

www.mnir.ro

EVOLUŢIA CETĂŢII TÀRANESTI D E L A V I S C R I , JUD. BRAŞOV, ÎN LUMINA CERCETĂRILOR A R H E O L O G I C E SI D E A R H I T E C T U R A de

MARIANA

DUMITRACHB

L o c a l i t a t e a V i a c r i e s t * a f e s a t ă l a 17 km n o r d - v e s t de o r a ş u l R u ­ p e a , l i n g i I s T o a r e l e u n u l p f r t u a l e o a r u l ape ae v a r s ă îh r î u l V a l e a M a ­ r e , a f l u e n t e i H o m o r o d u l u l . D e ş i r e t r a s ă de l a d r u m u l d s c i r c u l a ţ i e oe leagft v a l e a T î r n a v e l M a r i do v a l e a O l t u l u i , ea d i s p u n e de o puternică c e ­ t a t e r i d i o a t ă îh j u r u l u n e i b l e e r i o u t e r o m a n l o e , plasată pe o oollnă o a r e domină t e r i t o r i u l s ă t e s c d i n s p r e n o r d - v e s t . Cetatea închide îhtre s l d u r i ­ l e e l o aupraîaţă de mloă î n t i n d e r e , o f e r i n d î h s ă p r l T l r i l o r o Imagine l m perslonantă p r i n numeroasele t u r n u r i ele l n o l n t e l ( f l g . 1 ) . Înălţată pe p u n c t u l o e l m a i r i d i c a t a l c o l i n e i , b i s e r i c a se oompun* d i n t r - o navă dreptunghiulară, legată p r i n t r - u n a r c t r i u m f a l ou traseu s e m i c i r c u l a r de u n o o r t r a p e n o i d a l , încheiat a p r e r ă s ă r i t o u o abaldă s e m l c i r o u l a r ă . L a e x t e r i o r o o r u l a r e două t i p u r i de c o n t r a f o r t u r i , o e l e I n i t i a l e sfnt so u n d e , 1er o e l e adoaate î n t r - o f e s ă ulterioară sînt înalte J.** gate f h t r e e l e p r i n a r o e p e n t r u g u r i de p ă c u r ă . Aooste a r c e a u p u r t a t 1 n l t i a l u n d r u m de s t r a j ă , oe a f o a t îhsă demontat f h s e c . a l X L X - l e a . Pe l a t u r a de n o r d a o o r u l u l ee află o s a c r i s t i e do m i c i d i m e n s i u n i , i a r s p r e s u d - e s t o î n c ă p e r e f n c a r e eate adăpostit mecanismul o r g i i , a c e a s t a f i i n d montată f h a b s i d a o o r u l u l . Nava eete îhoonj urată de c o n t r a f o r t u r i am s i r e . L a r e s t se r i d l o ă u n t u r n T o l u m i n o s , f h c a r e a o o e a u l se faoe d i n i n t e r i o ­ r u l b l a e r i o i i p r l n t r - o I n t r a r e mloă, o u a n o a d r a m e n t s i m p l u de faotură g o t l o ă . T u r n u l η f o o t a i d i t d i n piatră de c a r i e r ă ou c o l t u r i l e întărite p r i n b l o c u r i de' piatră nefătulte, do d i m e n s i u n i m a r i f a r e ş a s e n i v e l e , o e l I n ­ f e r i o r α f o s t b o l t i t f h s e m i c l l i n d r u , neaTÎhd n i c i o d e s c h i d e r e s p r e e x t e ­ r i o r , f h a f a r ă de i n t r a r e a menţionată m a l sus | l e e t a j u l f h t f l ae m a i p ă s treană n u m a i r o s t u r i l e d i n t r - o b o l t i r e asemănătoare ) ambele au f e e t r e - * « l i s a t e d i n p i n t n t de t u f . C o m u n i c a r e a f n t r e p a r t e r f i e t a j u l I i i Π ee f a ­ al oe p r l n t r - o s c a r ă amenajată f h s r o s i m e u a l d u r i l o r . t n p e r e t e l e e a t l o e t a j u l u i I ae păatxeasă o I n t r a r e o u a r c s e m i c i r c u l a r , o a r e t h p r é s e n t nu m a i a r e n i c i o funcţionalitate, f i i n d astupată. C e l e l a l t e e t a j e a u a v u t p l a n f e e f l s o ă r l de l e m n . N i v e l e l e U - f V prealntă g u r i de t r a g e r e înguste f i l u n g i . L n p e n u l t i m u l n i v e l ( a l o l n o i l e a ) ee m a l păs t r e e s ă pînă a s t ă s l d r u ­ m u l de s t r a j ă . Şarpanta d i n l e m n e s t e n o o p e r l t ă o u ţ i g l ă . Pe l a t u r a de aud b i s e r l o a d i s p u n e de t r e i i n t r ă r i . Cea p r i n c i p a l ă , a ¬ flată f h jumătatea de e s t , a r e u n anoadrament de piatră d i n b l o c u r i s i m p l e făţulte f i a f e s a t e îh a r c s e m i c i r c u l a r , f n p r e s e n t t e n o u l t e . A c e e t e¬ l e m e n t r o m a n i c de arhitectură n u a f o a t t semnalat pînă a c u m , t r e o f n d n e ­ o b s e r v a t d i n c a u s a c o n t r a f o r t u r i l o r masive c a r e f l a c o p e r ă p a r t i a l . C e ­ l e l a l t e două i n t r ă r i , s e c u n d a r e , a f l a t e s p r e oapătul de v e s t a l b i e e r i o i l , 2

253

www.mnir.ro

sînt r e z u l t a t u l u n o r Intervenţii t f r z i l . Una a f o s t p r a c t i c a t a p e n t r u a se a j u n g e , cu a j u t o r u l u n e i s c ă r i do l e m n , l a t r i b u n e l e - tot de l e m n - s i t u ­ a t e pe l a t u r i l e de n o r d , Test f i s u d a l e n a v e i . O altă i n t r a r e f n b i s e r i c ă se a f l ă pe l a t u r a de n o r d a c o r u l u i , p r i n a a o r l s t l e . Lăcaşul este l u m i n a t de f e r e s t r e a f l a t e t o a t e pe l a t u r a sa de e u d , t o a t e f i i n d intervenţii tfr— zii. f n b l e e r i o ă se află t r e i o a p i t e l e r o m a n i c e - * , u n u l d i n t r e anostea, împreună c u u n f r a g m e n t de c o l o a n ă , e s t e f o l o s i t d r e p t c r i s t e l n i ţ ă , i a r c e l e l a l t e două - de d i m e n s i u n i m a l m i c i - efnt păstrate f h o o r . Pe l a t u r a de s u d a o o r u l u l se află o nisă o a r e a r e p a r t e a s u p e r i o a r ă r e a l i z a t ă d l n ­ t r - u n b l o o de piatră f h o a r e eete tăiat u n a r c s e m i c i r c u l a r prevăzut fn p a r t e a i n t e r i o a r ă eu u n t o r . C o r u l a r e u n t a v a n de l e m n o u d e o o r d i n s t u c , 1er s a l a u n t a r a n dr, l e m n c a a e t a t . O şarpantă u n i c ă , a ηητβΐ f l η o o r u l u l , poartă fnvelitoar e a d i n t l g M * Cu e z o e p t i a t u r n u l u i , b l e e r i o ă este tenoultă f l Tăruită fh a l b atît l a i n t e r i o r , oît f i l n e x t e r i o r . A c c e s u l în oetate ee î n o o p r l n t r - o I n t r a r e plasată pe l a t u r a d e s u d e s t a s i d u l u i do incintă, unde panta c o l i n e i e s t e m a l l i n ă . I n t r a r e a eate simplă, aTÎhd u n a r e s e m i c i r c u l a r . D e a s u p r a e l , s p r e i n t e r i o r a f o s t a¬ menajat t u r n u l de p o a r t ă , f h c a r e efnt ndăpetlte o l o p o t e l e * f h Imediat» a p r o p i e r e pe l a t u r a de s u d , s p r e r e s t , se află u n t u r n p ă t r a t . L a Test de a c e s t a , ea f 1 pe l a t u r a de e a t a l n o l n t e l , ae r l d i o ă ofte u n t u r n d r e p ­ t u n g h i u l a r . Pe r e s t f l n o r d ee înaltă două t u r n u r i pătrate , o o n s t r u i t e f n p r i m a jumătate a e e o . a l Χ ν Π - l e a , c o n f o r m I n s c r i p ţ i i l o r p i e t a t e o u cu­ l o a r e n e a g r ă pe t e n c u i a l a de poete a c e s t e t u r n u r i ' . Ceea oe r e p r e z i n t ă n o t a de o r i g i n a l i t a t e a a c e s t e i c e t ă ţ i e s t e c u l o a ­ r u l oe î n c o n j o a r ă întreaga Incintă pe p a r t e a i n t e rl o a r ă ι aceeta constă d i n t r o n s o a n e de a i d ă r l e de d i f e r i t e l u n g i m i ( 3 - 5 m ) , înalte de c i r c a 1,50 m . p l a s a t e f h medie l a 2 m de a l d u l l n o l n t e l f i purtînd u a acoperiş, c u p a n t a de l a a l d u l de Incintă r p r e o u r t e a i n t e r i o a r ă . Tronsoanele de a i d ă r l e d i n d r e p t u l t u r n u r i l o r de Β , Ν, V f i S ο τ ο ο η i n i t i a l r o l u l de a p r o t e j a i n t r ă r i l e a p r e p r i m u l ηΐτοί a l a c e s t o r a , o a r e aoum sînt î h s ă 1n a o c e s l b i l e d i n c a u z a u m p l u t u r i l o r * C u l o a r u l r e s p e c t l r a f o e t f o l o e i t de, o ă t r e m e m b r i i oomunltătli p e n t r u adăpostirea b u n u r i l o r . întregul a n s a m b l u e s t e f n o o n j u r a t d e o a doua incintă d i n piatră l e ­ gată o u l u t , datîhd p r o b a b i l d i n a doua jumătate a s e o . a l X V I Q - l e a , p ă s ­ t r a t pe o înălţime de o i r o a 1 , 0 0 m . Ipoteze p r i v i n d d a t a r e a b i s e r l o l i r o m a n i c e . înainte d e a p r é s e n t a re* ζ u i t a t e l e s ă p ă t u r i l o r a r h e o l o g i c e deaf ă f u r a t o f h a n i i 1970-1971 f h oetn* t e a d i n s a t u l V i s o r i , e s t e n e o o s a r s ă menţionăm i p o t e z e l e o e l e m a i I m ­ p o r t a n t e p r i v i n d d a t a r e a c e l u i m a i Toohl n u o l e u a l a n s a m b l u l u i de arhlteotură de l a V l a o r l , b i s e r i c a romanică. t h d e e o r i e r e a sa p r i v i n d b l a e r l o a d i n V l s o r i , Walter H o r w a t h men­ ţiona oa e l e m e n t e r o m a n i c e a r c u l t r i u m f a l o u t r a s e u s e m i c i r c u l a r , p r e ­ c u m f i u n c a p i t e l r o m a n i c de piatră a f l a t îh c o r . P r e e u p u n f n d e x i s t e n t a u n u l o o r pătrat c u a b s i d ă s e m i c i r c u l a r ă , a u t o r u l o o n s i d e r a că după 4

254

www.mnir.ro

F i g . 1 . - P l a n u l oetătli ţărăneşti d i n V l a e r l t 1 . secţiuni arueologice (1970-1971) I 2 . fundaţii d e s c o p e r i t e j 3 . s l d u r l da s p r i j i n f h f a u t u r n u r i l o r | a-b, o - d , e-f, profile fhrogiatrato f n oor | A , Β - C o n t r a f o r t u r i adosato | Morminte ou I n e l e do tfmplă s i monede. 255

www.mnir.ro

d i s t r u g e r i l e provocate de l a v a a l i l e turceşti d i e eee. a l X V - l e a , c o r u l a r f i f o e t s c u r t a t f i încheiat o u o noua* abeldft s e m i c i r c u l a r ft n e d e o r o ş a t ă . 6 P e n t r u v e r i f i c a r e a acestei ipotoae B r h a r d Antoni a efootuat în 1942 e f i p f t t u r i f n j u r u l o o r u l u l . fundaţiile a c e s t u i a f i i n d d e z v e l i t e pfnă l a pămfnt u l v i u . A u t o r u l a c o n s t a t a t ou a o e l p r i l e j oft f n aoeaatft p a r t e a b i s e r i c i i nu a u a v u t l o o schimbări de p l a n l m e t r i e , f n a f a r f t do adosar e a u n o r c o n t r a f o r t u r i . De asemenea, s f t p f t t u r i au f o s t î n t r e p r i n s e de a c e l a ş i a u t o r ş l pe l a t u r a n o r d i o f t a b i s e r i c i i p e n t r u a v e r i f i c a daoft a c ­ t u a l a b l a e r i c f t - s a l f t e s t e do f a p t nava p r l n o l p a l f t a u n e i b a z i l i c i Iniţiale. A s t f e l a f o s t d e g a j a t a pe o l u n g i m e do 7 m o fundaţie p a r a l e l f t ou s a l a ( f n t r e c o n t r a f o r t u l „ A " ş l „ B " ) , c o n n t a t f n d u - a e cft aceasta e e t e m a l v e ­ c h e d e c î t a c t u a l a s a o r l s t l e . Aceastft fundaţie n u a putut î l însft a t r i b u i ttt u n e i c o l a t e r a l e de b a z i l i c ă , d e o a r e o e , aşa oum menţiona a u t o r u l , l i p ­ s e s c u r m e l e u n o r a r c a d e pe p e r e t e l e de n o r d a l s f t l l i b i s e r l o l i , unde fhnt se poate o b s e r v a numai o i n t r a r e fftrft a n o a d r a m e n t , actualmente astupatft* De asemenea, pe l a t u r a de s u d a u t o r u l n u a p u t u t c o n s t a t a présenta v r e ­ u n e i fundaţii p a r a l e l e ou b i s e r i c a . O s c u r t a d e s c r i e r e a b i s e r l o l i ş l ce tftţii o gfteim f n l u c r a r e a pri­ v i n d b i s e r l o l l e cetăţii d i n T r a n s i l v a n i a a l u i Q e o r g e O p r e s o u ' . A u t o r u l e r a de p ă r e r e cft a c t u a l a b l s e r i c f t o o n s e r v f t r e c t u r i l e u n e i oonetruoţll r o m a n i c e ( a r c u l t r i u m f a l , u n f r a g m e n t de o o l o a n f t ) . f n l u c r a r e a sa monumentalii I s t o r i a a r t e i f e u d a l e f n t a r i l e romîno, V i r g i l Vătăşianu r e z e r v ă u n l o o a p a r t e b i s e r i c i i d i n V i c a r i , o o n s l d e r î h d - o o e x c e p ţ i e f n rîndul b i s e r i c i l o r c o n s t r u i t e de s a ş i în p r i m a jumătate a s e o . a l Χ Π Ι - l e a , t i p u l de b l a e r i o f t a d o p t a t de c o l o n i ş t i f i i n d b l e e r i o ă b a z i l i o ă p r i n e x c e l e n t ă . A o e l a ş i a u t o r o o h s i d e r a oă „ b i s e r i c a p a r e s p ă s t r a însă v e c h i u l a l t a r r o m a n i c . . . f n a l t a r ee află a s l a ş e z a t u n c a p i ­ t e l c a r e se compune d i n t r - u n oon t r u n c h i a t , sound ş i i n v e r s a t , p r e v ă z u t l a c o l ţ u r i ou c f t e u n olubuo c i l i n d r i c ş l î n c e r c u i t l a bană de o a s t r a g a l ă . P a r t e a s u p e r i o a r ă a c a p i t e l u l u i a r e f o r m a de a b a o , prevăaut pe f i e o a r e latură ou c f t e 4 segmente de c e r c . F a o e p a r t e d i n f a m i l i a c a p i t o l e l o r ou c i u b u o e ( P f o l f e n k a p i t e l l ) ş i e s t e s i n g u r u l e x e m p l a r ounosout pfnă aoum d i n T r a n s i l v a n i a . Filiaţia c a p i t e l u l u i o u olubuoe a fndepftrtatftt prove­ n i n d poate d i n A n g l i a , e l ee r&epfbdeşto, f n o u r s u l s e c o l u l u i Χ Π , î n G e r m a n i a ş i a j u n g e ş l f n A u s t r i a , d a r d i s p a r e o u rî n d . Pe bana a c e s t u i o a p i t e l , b l e e r i o ă d i a V l s c r l t r e b u i e neapărat datată însă f h p r i m a j u m ă ­ tate a secolului a l Χ Π Ι - l e a " . în a n i i 1970-1972 s - a u e f o o t u a t l u o r ă r l de r e s t a u r a r e a l e lnolntel cetăţii ş i b i s e r l o l i d i n V l e o r l s u b c o n d u c e r e a a r h i t e c t u l u i H e r m a n n F a b i n i . P e n t r u p r i m a dată e - a făout o b s e r v a ţ i a o ă p a r t e a de r ă s ă r i t a b l ­ a e r i o i i ee compune d i n t r - u n o o r t r a p e z o i d a l ş i o a b s i d ă semicirculară n e d e o r o ş a t ă , d a t f h d u - a o a c e a s t a împreună o u o o l e t r e i c a p i t o l e menţio­ nate f h prima jumătate a e e o . a l Χ Π Ι - l e a . H . F a b l n i a a t r a s de a s e m e ­ stabi­ nea atenţia a s u p r a n e c e s i t ă ţ i i u n o r o e r o e t ă r i a r h e o l o g i c e p e n t r u l i r e a planului i n i t i a l a l b i s e r i c i i , precum şi pentru precizarea etapei i ¬ niţiale de c o n s t r u c ţ i e i a t r a n s f o r m ă r i l o r s u f e r i t e de monument. 1 0

1 1

1 2

9

256

www.mnir.ro

t n ceea ce p r i v e ş t e e x i s t e n t a c e l o r t r e i capitole este n e c e s a r eft ne o p r i m a s u p r a l o r t i h t r - a d e T f t r , n u este v o r b a de c a p i t o l e c u o i u b u c e , o l d e c a p i t o l e c u b i c e , cum a p r é c i s â t H . F a b l n l ' ^ , f l n l o l n u poate f l v o r b a de b a z e l e u n o r coloane d e a r c t r i u m f a l cum a precizat B . A n t o ­ n i , d e o a r e o e acestea sfht l u c r a t e pe toate o e l e p a t r u f e t e . D i n t r e c e ­ le t r e i căpiţele unul este mal m a r e , avfhd d i m e n s i u n i l e 49 x 49 χ 36 om | este compus d l n t r - u n cub t e ş i t , d e c o r a t pe c e l e p a t r u p t t r t l ale s a l e o u c f t e u n s e m i c e r c m i j l o c i u (un a o û t ) , mărginit de s f e r t u r i de o e r c ţ c a n t u ­ r i l e c u b u l u i s f n t t e ş i t e s l se oontlnuft f n p a r t e a i n f e r i o a r e , a capitolului f n t o r u r i s e m i c i r c u l a r e a l i p i t e u n e i e e m l e f e r e . L a banft capitelul p r e a l n ­ tă o a s t r a g a l t t . C e l e l a l t e douft c ă p i ţ e l e ou-bloo, de d i m e n s i u n i m a i mici (44 χ 4 4 χ 30 c m ) , se deosebesc de c e l d e s o r l s m a l sun p r i n aceea oft a u pe una d i n p ă r ţ i , f h l o o de t r e i a e m l c e r o u r l m i c i ( s o u t u r l ) , p a t r u s e m i ­ cercuri identice. Rezultatele cercetărilor arheologico d i n bloorlott ( f l g . 2 , 3 ) . t h a n i i 1970-1971 s - a u desfăşurat c e r c e t ă r i a r h e o l o g i c o f n o o r , f h e a o r l s t l e f i f h jumătatea de n o r d a s ă l i i , c a r e a u adus l n lumină u r m e l e u n e i b l s e r i c i - s a l ă m a i ν e o n i . în c o r , f n secţiunea S . I , u l t e r i o r l ă r g i t ă , s - a u s u » p r i n s f r a g m e n t e l e u n e i fundaţii oe a aparţinut u n e i a b s i d e ou t r a s e u s e ­ m i c i r c u l a r , i a r f h nară în S . 9 a f o a t d e s c o p e r i t ă p o r n i r e a sidului de vest a l acestui e d i f i c i u . S-a constatat aetfel o ă l a t u r i l e de nord f i de sud a l e p r i m e i o o n s t r u o t i i s - a u o o n s e r r a t f n pereţii l a t e r a l i a l b i a e r l c i i a c t u a l e , c a r e e s t e de f a p t r e z u l t a t u l u n o r m o d i f i c ă r i f l t r a n s f o r m ă r i s u c o e s i v e a l e e d i f i c i u l u i i n i t i a l . L a e f e o t u a r e a u n o r c e r c e t ă r i do p a r e ­ m e n t 5 s - a d e s c o p e r i t îh s p a t e l e p l o l o r u l u l de n o r d f 1 d e eud a l e r o u l u i t r i u m f a l d e c r o ş u l n o r d i c f i s u d i o a l a b s i d e i , păstrat p e ambele p ă r t i p i ­ n i l a o înălţime d e c i r c a 2 m , prezentîhd o benă elmplă r o m a n i o ă , r e a l i ­ z a t d i n piatră fătuită. în ceea oe prlTOfte o o l u t u r i l e e x t e r i o a r e ale a f t l i i a p u t u t f i d e z v e l i t d e sub u n s t r a t g r o s d e tencuială numai o e l d e n o r d e s t (îh s a c r i s t i e ) , r e a l i z a t d e asemenea d i n b l o c u r i d e p l a t r t t finisate , c e l de s u d - e s t e s t e a o o p e r i t d e u n o o n t r a f o r t m e a l y , adoaat î n t r - o fasft tfrzie. Pe baza a c e s t o r d e s o o p e r i r i a putut f l r e o o n e t l t u l t p l a n u l u n e i b i ­ s e r i c i d e d i m e n s i u n i r e l a t i v r e d u s e , o o n u t f n d d i n t r - o salft f i o abeldft eem l c i r o u l a r f t d e o r o ş a t ă . L u n g i m e a totală a f o e t d e 1 3 , 5 0 m , d i n o a r e l u n ­ g i m e a s ă l i i e r a d e 9 , 8 0 m , f n t i m p oe lăţimea e l l a capătul de e e t e r a da 8 m , i a r l a o e l v e a t i o d e numai 7 , 8 0 m . t n medie g r o s i m e a a l d u r i l o r a f o s t d e 0 , 7 5 m - 0 , 8 0 m . T a l p a fundaţiei a c e s t e i b l s e r l o l preaonta o a m e n a j a r e speaială t a f o s t r e a l i z a t ă d i n piatră măruntă de o a r l e r ă , a ş e ­ zată pe o l a t u r ă , u ş o r înclinată f l legată o u m o r t a r . L a a a i n e l e urmă­ t o a r e a l e fundaţiei f 1 a l e elevaţiei e-a f o l o e l t piatră d e o a r l e r ă de d i ­ m e n s i u n i m a i m a r i , legată o u m o r t a r . S t r a t l g r a f i a legată do a o e s t e d i f i c i u , p r e c u m f i r a p o r t u l a o o s t u l a c u unele amenajări u l t e r i o a r e s - a u putut m a l amplu n u m a i fη p r o f i l e l e p e r e ţ i l o r secţiunii S . I ( f l g . 4 ) , e x e o u t a t ă , oum a m menţionat, Γη c o r u l b i s e r i c i i , f n nava b l s o r l o i i a u avut l o c r ă z u l r i o h l a r d i n p r i m a 1 4

1

1 0

257

www.mnir.ro

F i g . 2 . - Cetatea ţ ă r ă n e a s c ă d i n V i n e r i . I s i Π. Résultat o l săpăturilor ία c o r : 1 . pămîht.ul v i a ; 2 . p a r d o s e a l ă d i n c ă r ă m i z i triun­ g h i u l a r e pe s t r a t de m o r t a r ; 3 . a r c t r i u m f a l adoset ; 4 . fun­ daţia a m v o n u l u i a c t u a l ; 5 . c r i p t ă ; 6 . p o d e a .

www.mnir.ro

mm

runwTier

SFnicXCùttot.

aastoci

® iEza

* m

Ή

www.mnir.ro

«

ο

Έ

*

^

f a z ă de o o n s t r u o ţ l e , p r e c u m v i o u o o a s l a i n t e r v e n ţ i i l o r u l t e r i o a r e , p e n t r u o a t e r e n u l pe o a r e a f o a t zidită a o e a s t ă b i e e r i o f t eate i n pantă, ee urcă d e l a e a t a p r e τ * e t . A s t f e l t n BOC ( l u n i l e e x e c u t a t e t h p a r t e a v e s t i c ă a s ă ­ l i i pămfhtu l v i u a apărut l a adfhelmea de 0 , 3 0 m . S a n f u l de f u n d a r e a f o a t săpat de l a e u p r a f a t a unul s t r a t de pămfht c a s t a n i u f h c h i s (humus τ ο ο η ΐ ) s l a - a a d f h o l t f h a o l u l Tiu ( p l e t r l f a a u n l a i p r o ş c a t ) , t n t i m p u l o o n e t r u o t l e i pe h u m u s u l r e c u l a - a depun u n e t r a t s u b ţ i r e de m o r t a r de a i d ă r l e . P o a t e a o o a t a m e ş t e r i i o o n n t r u o t o r i a u a ş ­ t e r n u t u n s t r a t p e n t r u nlTolaroa t e r e n u l u i d i n i n t e r i o r u l abaldel, strat compus d i n pămfnt c a s t a n i u d e s o b i s ş l g r a n u l e d e m o r t a r , a p o i au f n t i n r u n s t r a t subţire u n i f o r m d e l u t g a l b e n , a o o a t a f i i n d d e s t i n a t s ă j o a c e p r o b a b i l r o l u l u n e i p o d e l e . N u a f o s t s u r p r i n s ă n i c i o urmă de pardoseală o a r e s ă poată f l atribuită p r i m e i faso de oonntruoţie a b i s e r l o l i . P e p e r e t e l e d e n o r d a l s ă l i i , l a 4 m de a r c u l t r i u m f a l , s-a d e s o o p e r i t o u p r i l e j u l u n o r c e r c e t ă r i de p a r e m e n t o n i ş ă UTfhd la p a r t e a s u p e r i o a r ă u n a r e s e m i c i r c u l a r (lungime 1 , 8 0 m , înălţime maximă 1 , 4 0 m) ( f l g . 5). Reaurnind c e l e expuse pfnă a l o i , putem p r e s u p u n e o ă t h p r i m a etapă de o o n s t r u o t l e a f o s t r l d l o a t u n lăcaş do d i m e n s i u n i m i c i , c u următoarele c a r a c t e r i s t i c i ι o s a l ă simplă tăvănltă, o u a b s i d ă s e m l o l r o u l a r ă d e o r o ş a t ă , p r o b a b i l a c o p e r i t ă ou o s e m i o a l o t ă j p e p a r t e a sudioă avea o i n t r a r e , i a r t h p e r e t e l e n o r d i c e r a amenajată o n i ş ă , a m b e l e o u arc s e m i o i r o u l a r . S i n g u r u l e l e m e n t de d e o o r a l a c e s t u i e d i f i c i u modest t r e b u i e s ă f l f o s t p i a t r a făt uită f o l o s i t ă l a a n c a d r a m e n t u l I n t r ă r i i , l a e o l t u r l l e e x t e r i o a r e a l e a ă l i i , l a d e o r o ş u l a b s i d e i ) n u e s t e e x o l u s oa ş l f e r e s t r e l e să f l a v u t a n c a d r a m e n t e d i n piatră p r e l u c r a t ă . F o a r t e p r o b a b i l b i s e r l o a a f o s t atît f h i n t e r i o r , o f t ş l f h e x t e r i o r tenoultă ş i v ă r u i t ă . De asemenea, c o n s i d e ­ răm o ă de l a a o e a s t ă o o n s t r u o t l e Iniţială p r o v i n e p i a t r a l u c r a t ă , r e f o l o altă l a nişa oe ae află f n p r e z e n t f h p e r e t e l e d e a u d a l c o r u l u i , f n ceea oe p r i v e ş t e fhsă o e l e t r e i c ă p i ţ e l e sfhtem d e p ă r e r e o ă n u f ş i a v o a u lo­ c u l f n a c e s t e d i f i c i u , o i p r o v i n de l a o etapă ulterioară de transformări . A c e s t e c a r a c t e r i s t i c i de p l a n ş i e l e v a ţ i e c o r e s p u n d s t i l u l u i roma­ n i c p i î n c a d r e a z ă a e t f e l a c e s t e d i f i c i u ( o c a p e l ă , datorită d i m e n s i u n i l o r sale reduse) f h rJndul c e l o r mal v e o h i construoţli medievale d i n T r a n a i l v a n l a . A p a r i ţ i a s a f n t r - o z o n ă oum eate v e c h i u l s c a u n C i n c u . ş i Rupea , f h o a r e l a începutul s e c . a l Χ Π Ι - l e a s - a u înălţat de c ă t r e c o l o n i ş t i i saşi numai b a s i l i c i r o m a n i c e ' , r i d i c ă întrebarea ι aine a c t i t o r i t acest e d i f i o i u ? E s t e o p r o b l e m ă a s u p r a c ă r e i a vom r e v e n i m a i j o s . O primă m o d i f i c a r e a p l a n u l u i iniţial a l b i s e r i c i i o constatăm l a p a r ­ t e a e e t i c ă t a b a l d a s e m l o i r o u l n r ă a f o s t demolată ş l înlocuită c u un c o r l e g a t d i r e c t d e o a b s i d ă s e m i o l r o u l a r ă , înconjurat l a e x t e r i o r c u c o n t r a ­ f o r t u r i . A f o a t s u r p r i n s s t r a t u l de d e m o l a r e a l a b s i d e i c a r e tăia s t r a t u l d e l u t ş i s t r a t u l de n i v e l a r e d i n veohea a b a l d ă . F o r m a a p a r t e , t r a p e z o arheoI d a l ă , a c o r u l u i a putut f l a s t f e l e x p l i c a t ă datorită c e r c e t ă r i l o r l o g i o e t f h t i m p oe au păstrat d e o r o ş u l de n o r d ş l de s u d a l v e c h i i a b s i d e , o o n s t r u c t o r i i a u z i d i t l a t u r a nordică ş i sudică a c o r u l u i parţial po 7

260

www.mnir.ro

fundaţiile v e o b i i a b s i d e ş i n u p r e l u n g i t f n l i n i e d r e a p t a p o r n i r i l e aeest e i a , nyiTffiiM* e p n ( i u i de formă t r a p e z o l d a l ă , a e t f e l c r e l a t , o u o absida s e n i i o i r o u l n r f t * Tn t i m p oe c o n t r a f o r t u l d i n a x u l b i s e r i c i i e s t e ţesut fn fundaţie f i eloTuţle ou fundaţia n o i i a b s i d e , fundaţia c o n t r a f o r t u l u i d e s ­ c o p e r i t ă f n s a o r i s t i e (actualmente d e m o l a t ) e s t e numai adoaată f u n d a ţ i ­ e i Teohil absido. După r i d i c a r e a s l d u r i l o r o o r u l u l , f n i n t e r i o r u l n o u l u i spaţiu a f o a t întins u n s t r a t de pămfnt e a s t a n l u - g ă l b u i , a m e s t e c a t e u p i e t r i ş , oe c o n ţ i ­ nea a i multe f r a g m e n t e de oase umane p r o T e n l n d de l n m o r m i n t e l e d e r a n ­ j a t e de fanţul d e f u n d a r e a l o o r u l u l . Peste a o e a t s t r a t de pămfnt η f o n t depun u n s t r a t de m o r t a r de e g a l i s a r e , avîhd o g r o s i m e m a i m a r o pe l a ­ t u r a de e u d . P e n t r u o p a r d o s e a l ă de c arămiei t r i u n g h i u l a r e ou l a t u r a de 20 c m , g r o a s e de 3 - 4 cm,a f o a t f o l o s i t î n s ă oa s u p o r t ua o l t e t r a t de m o r * t a r , m a i f i n d i n p u n o t de v e d e r e a l oomposlţlel s a l e deoft · o e l f o l o s i t l n . e g a l i s a r e . A o e a s t ă p a r d o s e a l ă a f o a t s u r p r i n s ă numai pe l a t u r a de aud, I a r pe l a t u r a de n o r d a - a d e s c o p e r i t pe n u c i porţiuni numai p a t u l de m o r t a r - a u p o r t o u u r m e l e de oărămini t r i u n g h i u l a r e I m p r i m a t e f n a c e s t a ( f l g . 2/Π). T r a s e u l s e m l o i r o u l a r a l e r o u l u i t r i u m f u l a d e t e r m i n a t pe toţi c e r c e ­ t ă t o r i i o a r e a - a u ooupat o u s t u d i e r e a a c e s t u i monument s i c o n s i d e r e a— oeaată p a r t e a aa u n element r o m a n i c de a r h i t e c t u r ă . Cum am arătat m a i s u s , p i c i o a r e l e a r c u l u i t r i u m f a l a u f o a t adoaate f h sOna d e o r o f u l u i de aut f i n o r d a l v e c h i i a b s i d e , situaţie v e r i f i c a t ă f l l a fundaţie, t n a i d l r l a l o r a - a u o b s e r r a t f l p i e t r e de t a l i e r o f o l o s l t e , f i i n d s m e n s j s t o p r o b a b i l o d a ­ tă o u c o r u l a c t u a l . A r o u l t h s u f l , o a r e e s t e r o a l i a a t d i n c ă r ă m i d ă , p r e s u ­ punem o ă datează d i n t r - o e p o c ă t î z n l e , e v e n t u a l d i n aeOr a i X V D l - l e a ' ^ D i n f a z a Iniţială de c o n s t r u c ţ i e η o o r u l u l d a t o a s ă c e l e două f e r e e t r e d e s c o p e r i t e o u p r i l e j u l u n o r c e r c e t ă r i de p a r a ment ι oea o a r e a* a f l i t h a x u l b i s e r i c i i p r e z i n t ă u n a r c s e m i c i r c u l a r , i a r a doua ae a f l ă p e l a ­ t u r a de e u d a o o r u l u l f l p r e z i n t ă u n e r o s e m i c i r c u l a r , o u tendinţă de f r î h gare. m privinţa b o l t l r i l o o r u l u l d i n p r i m a fană d e o o n s t r u o t l e n n e x i s t ă a aldăriei indioaţii c e r t e , t n i n t e r i o r ae o b s e r v ă i n s ă o supreînălţare l a absidă aceasta f i i n d poligonală. C a r a a t o r i s t l o i l o o o r u l u l t r a p e s o l d a l (absidă s e m l o i r c u l a r ă , c o n t r a ­ f o r t u r i l e , f e r e s t r e l e I n i t i a l e m e n ţ i o n a t e ) ' * indloă epoon d e c o n s t r u i r e am X m - x r v , e p o c ă îh o a r e în m e d i u l t r u n a i l T u n e a n e r a p o s i b i l ă îmbinarea u n o r elemente r o m a n i c e ou o e l e g o t i c e ( t h c a ş u l de fată contraiorturile neavfhd u n r o l funcţional, o i d o a r u n u l e a t e t l o , d é „ m o d ă " ) . C e r c e t ă r i l e a r h e o l o g i c e deaf ă f u r a t e pe l a t u r a de n o r d a n a r e i nu! s c o s l n lumină m a i m u l t e amenajări f i modifioărl I n t e r v e n i t e d e - a l u n g u l exietenţei a o e s t u l monument. A s t f e l f h c o l ţ u l n o r d - o s t l c e l s ă l i i s - a des* e o p e r i t o fundaţie s u p e r f i c i a l ă ( u n p o s t a m e n t ) , oonstîhd d l n t r - u n sin* g u r r f h d de p i e t r e , aparţinfnd p r o b a b i l u n u l a m v o n . L i p i t de a o e a s t ă s-ai s u r p r i n s u n f r a g m e n t d i n t r - o p a r d o s e a l ă de c ă r ă m i d ă , a f ouată f h s i s t e m „ a c e de b r a d " . După demontarea a c e s t o r a s - a d e l i m i t a t th pămthtul β

r

261

www.mnir.ro

β

»

f

?

f

to

F i g . 3 . - Cetatea ţ ă r ă n e a s c ă d i a V i s ă r i , I a l Π . R e z u l t a t u l s ă p ă t o ri l or d i a s a l ă ι 1 . pămfht r i n ; 2 . pămfht farm) 3 . g r o p i de s c h e l a ; 4 . c r i p t e ) 5. p o r ţ i a a e a prelungită a s ă l i i ; 6 . a r e t r i u m f a l ado s a t ; 7 . fundaţia a m v o n u l u i a c t u a l | 8. pămfnt r ă v a ş i t . www.mnir.ro

o a s t a o l u o g r o a p a de echelă f a o a r a a - a a f l a t u n d i n a r f a l s i f i c a t a l l u i S l g i s m u n d d s L u x e m b u r g (1427-1437) d a t f n d a s t f e l amenajările men­ ţionate o e l m a l d e r r e m e l a m i j l o c u l s e o . e l X V - l e a . O etapa importantă de traaaformărl p r i v e ş t e d e m o l a r e a l a t u r i i d a T e s t a o a p e l e i roma a l o * ş l p r e l u n g i r e a p e r e ţ i l o r l a t e r a l i pfnă l a turnul d e τ ο s t , c o n s t r u i t a n t e r i o r l e 4 , 2 0 m distantă de o a p e l ă , f n t r - o fasă m a l r o c h e . D e - a l u n g u l p e r e t e l u i de n o r d a - a u o o n a e r r a t f r a g m e n t e d i n ­ t r - o p a r d o e e a l ă de cărămida (38 s 14 η 4 , 3 om) a ş e s a t ă f n s i s t e m „ p a r ­ c h e t "-. P e basa m o n e d e l o r d e a o e p e r l t e pe pardoeeală (Wolsspfennig F e r d i n a n d de H a b e b u r g , 1327-1564 | d i n a r - M a x i m i l i a n I I , 1374 j d i n a r Q a b r l e l B e t b l e a , 1625), a m e n a j a r e a a c e s t e i a poate Π datată f n : p r i o n jumătate a a e o . a l X V I - l e a . Moneda d e s o o p e r i t ă f n u m p l u t u r a m o r m f n t u ­ l u l M . 6 , o a r e a a p a r t p a r d o s e a l a ( u n d i n a r M a x i m i l i a n I I , 1569) eprijlnă, a o e a s t ă dateze? A ş e s a r e a p a r d o s e l i i a fnchelat o etapă de importante transformări η o a p e l e i ι l e g a r e a de f o s t u l d o n j o n , m e n t l o n u i m e i sus, m o d i f i c a t acuma f n t u r n de b l e e r i o ă , a u p r a înălţarea o o r u l u l §1 ado s a r e a - c o n t r a f o r t u r i l o r înalte p e n t r u d r u m u l de s t r a j ă ş l g u r i de p ă c u r ă , t o a t e a c e s t e măsuri p r i v i n d o r e ş t e r e n r o l u l u i de a p ă r a r e a l e d i f i c i u l u i oont r a l d i n o e t a t e , etapă ce a - a desfăşurat f n t r - o e p o o ă do fortlfloare a c e l o r m e i m u l t e h i m e r i c i d i n e u d - e e t u l T r a n a l l T a n l e l , f n p r i m a jumătate a aeo. e l X V I - l e a . T o t f h aoeaată e t a p ă , s a l a a f o a t p r o b a b i l a o o p e r l t ă o u o b o l t ă go-) t i o ă (stelată s a u f h p l a s ă ) , p o r n i r i l e n e r r u r l l o r g o t i c e păstrfhdu-ee pe p e r o t i l a c e s t e i a . B o l t a a c o n s t i t u i t însă o s u p r a î n c ă r c a r e η pereţilor l a t e r a l i a i r o c h i i c a p e l e , i n i t i a l d o a r tărănită,eeea oo η due l n fnolinar e a a o e s t o r a s p r e e z t e r l o r . P e n t r u a se e r i t a o p r ă b u ş i r e a b o l ţ i l o r a - a u o o n s t r u l t f h j u r u l s ă l i i o o n t r a f o r t u r i m a a l r e (1715), t h o e l e d i n u r ­ mă η f o o t fhsă n e c e s a r S d e m o n t a r e a b o l ţ i l o r , f i i n d amenajat un t e r e n o a setat (1743) 3. M o r m i n t e l e » Atît f h spaţiul d i n o e n t r u l o o r u l u l , o f t ş l în o e l a l s ă l i i s - a u p r a e t l o a t T e s a oum indică m o n e d e l e , d i n a e o , a l X V I - l e a pfnă 1 a afîrşitul s e c . a l X V L H - l e a atît fhmormfntărl f h g r o a p ă simplă, o f t f i f a c r i p t e d i n c ă r ă m i d ă . U n m o r m f n t o c u p ă un l o o d e o s e b i t , ş l anume oel d e a o o p e r l t f h f a t a n i ş e i ( M . 4 ) , aub p a r d o e e a l ă datată f h p r i m a jumătate a e e o . a l X V I - l e a . Cu ooasia s o o a t e r i l u m p l u t u r i i g r o p i i , oe ee o o m p u mortar, l a nea d i n pămîht c a s t a n i u , l u t g a l b e n , p r u n d l f ş i g r a n u l e de adfhelmea d e 4 0 om faţă do n i r e l u l s u r p r i n d e r i i g r o p i i s - a deaoope­ r l t u n s t r a t de o ă r ă n l a i d i s p u s e n e r e g u l a t , pe u n p a t subţire de m o r t a r 4 D o a r o singură c ă r ă m i d ă s - a păstrat Întreagă, n r f h d d i m e n s i u n i l e 20 x 10 ζ 3 , 5 o m . Pe f u n d u l g r o p i i s - a găeit e o h e l e t u l , păstrat fh bune o e n d l ţ i u n l , oe η aparţinut u n u i a d u l t întins pe e p n t e , o u antebraţele în­ d o i t e #1 a ş e s a t e p a r a l e l d e a s u p r a b e n i n u l u i . U r m e p u t e r n i c e de î n r e r s l r e s - a u a f l a t pe m a x i l a r u l i n t e r i o r f i p e r e r t e b r e l e s u p e r i o a r e , p r o r e n l n d de l a u n o b i e c t métallo oomplet descompus f h momentul d e s c o p e r i r i i . P r i n p o a l t l n stratlgrafloă m o r m f n t u l datoasă d i n t r - o etapă de funcţionare a o a p e l e i a n t e r i o a r ă seo* e l X V I - l e a . 1

2 2

2

1

2 4

263

www.mnir.ro

ία o l m i t l r u l organisât fa j u r u l b i s e r i c i i a - a u d e e o o p e r i t doua mor­ m i n t e ou I n r e n t a r , parţial d e r a n j a t e do fhmormfntărl u l t e r i o a r e . A e t f e l f a secţiunea 4 a - a s u r p r i n s p a r t e a de r e et a u n u l m o r m f n t | lîngă o r a n i u a-a a f l a t u n i n e l de tfmplft oonfecţlonat d i n afrmft de b r o n z , a r f t t d diametrul de 1,3 m m , d i a m e t r u l maxim a l I n e l u l u i 28 m m , capătul Lăţit p r i n batere f l r ă s u o l t de douft o r i e r a alături r u p t . Pe m a x i l a r u l i n f e r i o r e - a dee­ o o p e r i t de aaemonea o monedă, un d i n a r a l r e g e l u i a r p a d l a n Coloman Căr­ t u r a r u l ( 1 0 9 3 - 1 1 1 4 ) . f n secţiunea 3 e - a d e e o o p e r i t u n s c h e l e t , d i n c a r e e - a păstrat numai m a x i l a r u l I n f e r i o r , p a r t e a s u p e r i o a r ă a c o l o a n e i r e r t e b r a l e f i a h u m e r u s u l u l d r e p t | lfhgă m a x i l a r se a f l a u n o b o l d i n s e c o l e ­ l e Χ Ι - Χ Π . De aaemenea f h secţiunea 6 s - a d e s c o p e r i t u n i n e l de t f m p l f t f h fanţul de fundaţie a l t u r n u l u i de r e s t | i n e l u l a f o a t l u c r a t d i n sîrmă do b r o n z c u d i a m e t r u l de c i r c a 2 m m , d i a m e t r u l i n e l u l u i de 30 m m , u n on* păt a l s f r m e l e s t e lăţit ( 4 , 9 mm) f i r ă s u c i t e p r e e x t e r i o r , d a r d e t e r i o r a t din rechime. M o r m i n t e l e d e s c r i s e m a i sus s - a u a f l a t f n a p r o p i e r e de o a p e l ă , a d f h o l t e f h pămfntul r i u . Se poate p r e s u p u n e c ă făoenu p a r t e d l n t r - u n c i m i t i r m a i m a r e , c a r e a f o s t p u t e r n l o d e r a n j a t de fhmormfhtările u l t e r i o a r e . P e baza o b s e r v a ţ i e i o ă fundaţiile o a p e l e i (absida s e m i c i r c u l a r ă , l a t u r a de n o r d f l l a t u r a de r o o t pe porţiunea păstrată) n u s u p r a p u n f l n i c i n u t a l e m o r m i n t e m a l r e o b i , e m i t e m I p o t e z a oă b l a e r i o a - s a l f t d e s o o p e r i t ă a f o a t o c a p e l ă de o i m l t i r a c ă r e i etapă de c o n s t r u c ţ i e , p r i n monedele desco­ p e r i t e f i p r i n c a r a c t e r i s t i c i l e a r h i t e c t o n i c e , o putem s t a b i l i f n prima jumătate a s e c . a l Χ Π - l e a , p r o b a b i l 1 1 1 0 - 1 1 2 0 . T u r n u l do r o u t . D e o a r e c e şanţul de f u n d a r e a l t u r n u l u i η d e r a n j a t u n m o r m f n t c a r e a a r u t oa i n r e n t a r u n i n e l de t f m p l f t , c o n s t r u i r e a l u i a a r u t l o o d e o i u l t e r i o r z i d i r i i c a p e l e i Do aaemenea, t r e b u i e menţionat cft d i f e r ă m a t e r i a l u l de c o n s t r u c ţ i e f o l o s i t t l a t u r n predomină u n b a z a l t c e ­ n u ş i u , i a r l a z i d ă r i a c a p e l e i s - a Întrebuinţat f h e x c l u s i v i t a t e o piatră c a l c a r o a s ă do nuanţă r e r z u i e | l n t a l p a fundaţiei t u r n u l u i n u a - a c o n s t a ­ tât a c e l a ş i mod de a ş e z a r e a p i e t r e i oa l a t a l p a fundaţiei c a p e l e i . C a r a o t e r i a t i o U e s a l e d e o e e b i t e t l i p s a u n u l p o r t a l da r e s t , b o l t i o l i i n d r i c e l a n l r e l u l 1 f l 2 , aoara f n grosimea s l d u r i l o r , i n t r a r e a aflată f n p e r e t e l e e s t i c de l a n l r e l u l 2 , e a r * a f o s t a c o o a l b i l ă d i n e x t e r i o r p r i n * t r - o a c a r ă de l e m n f n t r - o etapă c f n d c a p e l a n u f uaeae fhcă prelungită , î n c a d r e a z ă t u r n u l de l a V i a o r i f h r f n d u l t u r n u r i l o r l o c u i n ţ ă . î n g e n e r a l aa c o n a l d e r ă o ă aoeate t u r n u r i s - a u amenajat f h a p e o l a l f h η doua jumătate a s e o . a l X U J - l e a , u l t e r i o r i n v a z i e i t ă t a r i l o r ' . După p r e l u n g i r e a s ă l i i c a ­ p e l e i pfnă l a t u r n , a c e s t a p l e r z î n d u - ş l r o l u l de turn-loculnţă ( d o n j o n ) i n ­ t r a r e a de l a n l r e l u l 2 a f o a t astupată, d e a o h l n f n d u - a e o i n t r a r e f h d r e p t u l t r e p t e i i n f e r i o a r e a s c ă r i i oe duoe de l a p r i m u l n i r e l l a a l d o U e a , m o n t f a d u - e e f i u n a n c a d r a m e n t s i m p l u de f a o t u r t t g o t i c ă . C e r c e t ă r i l e a r h e o l o g i c o d i n I n c i n t ă . În aecţlunea S . 2 trasată între b i s e r i c ă ş i incintă s - a d e s c o p e r i t îh a p r o p i e r e de b i s e r i c ă o fundaţie , r e a l i z a t ă d i n piatră de r î u legată o u m o r t a r , o a r e a aparţinut o e l mai p r o b a b i l u n e i s a c r i s t i i adosată c a p e l e i . A o o e s u l d i n b i s e r i c ă se» f ă c e a r

2

764

www.mnir.ro

lEXBDL

E3

Iii»

l

EZ3»

ΕΏ»

păg»

. 4 . - P r o f i l e f a c o r ( a - b , o - d . e - f ) : 1 .păiaiht r i n ) 2 . păsifht b r u n τ ΠΤΠ» tB^T E J 3 . pămfht negru ; 4 . mortar (absida semicircular*)*. 5 » pămfnt . — castaniu deschis c u granule de mortar ; 6 . l u t bătut ; 7 . m o r t a r C S I E2* I— de l a fundaţia c o r u l u i ) 8.pămfht a m e s t e c a t ; 9 . m o r t a r f i u p e n ­ t r u pardoseala de cărămida; 1 0 . cărămlsi t r i u n g h i u l a r e ; 1 1 . u m ­ plutură ; 1 2 . c ă r ă m i z i d r e p t u n g h i u l a r e ; 13.nteaiaJnte s e e . X W X V I I I ; 1 4 . m o l o z s i n i s i p { 1 5 . podea actuală ţ ţ . d . ţanţ d e m o ­ lare ; ş.f .-şanţ fundare. Ί

4

www.mnir.ro

u

ggM Q

B

p r i n i n t r a r e » s p a r t a f h aoeat aoop f h p e r e t e l e e l de n o r d . L a t u r a de est a a c e s t e i î n c ă p e r i a f o s t suprapusă îh întregime de c o n t r a f o r t u l masiv, amenajat în 1 7 1 5 , de unde putem deduce c ă s a c r i s t i a a funcţionat pînă î n p r e a j m a o o n e t r u i r i i a c e s t u i a . îh ceea oe p r i v e ş t e fhaâ etapa do c o n s t r u ­ i r e a s a o r i s t i e l , a o e a s t ă t r e b u i e s ă f l a v u t l o c înainte de p r e l u n g i r e a b i ­ s e r i c i i s p r e e s t , a l t f e l s a c r i s t i a a r f l f o s t adosată n o u l u i o o r . A c t u a l a sa­ c r i s t i e t r e b u i e s ă f i o o a m e n a j a r e de după 1715, zidăria f i i n d r é a l i s â t ă d i n piatră de r î h legată îh p a r t e cu l u t . Fundaţi* d e s c o p e r i t ă îh seotiunea S . 4 a aparţinut p r o b a b i l u n e i a l t e î n c ă p e r i , adoaată b i s e r l o l i o e l m a l d e v r e m e l a m i j l o c u l s e o . a l X V I - l e a , după p r e l u n g i r e a a c e s t e i a s p r e v e s t . Cea m a i importantă d e s o o p e r l r e d i n c u r t e a c e t ă ţ i i p r i v e ş t e s u r p r i n d e r e a pe l a t u r a de v e e t ş i n o r d a u n o r fundaţii ce a u aparţinut p r i m e i i n c i n t e . D i n a o e a s t ă incintă a - a u p ă s t r a t , în e l e v a ţ i e , u n e l e p o r ţ i u n i , înglobate în i n c i n t a actuală ι porţiunea de n o r d - e s t , do s u d - e s t ş l s u d - v e s t . I n c i n ­ t a a a v u t u n t r a s e u o v a l , i a r a c o l o unde înolinatia t e r e n u l u i o c e r e a , a - n i a m e n a j a t f l c o n t r a f o r t u r i , îh s p e c i a l în sona de r ă s ă r i t . Şanţul de f u n ­ d a r e (în p u n c t e l e unde e - a c e r c e t a t ) a străbătut s t r a t u r i de pămfnt ste­ r i l d i n p u n c t de v e d e r e a r h e o l o g i e , f i i n d adîholt f n pămfht u l v i u . Z i d ă r i a a f o s t r e a l i z a t ă d i n piatră de r î u , legată c u m o r t a r d u r . I n i t i a l această incintă a a v u t o înălţime de c i r o a 3 m , u l t e r i o r e f e o t u f h d u - s e o s u p r a fhăltaro v i z i b i l ă , atît p r l n t r - o î n g r o s a r e a s l d ă r l e i l n c o t a menţionată, o f t f i p r i n f o l o s i r e a u n u l a l t m a t e r i a l l l t l o « Ş i f h vechime i n t r a r e a fn incintă se p a r e c ă a f o s t t o t cea a c t u a l ă . D i n p r i m a f e s ă de existentă a i n c i n t e i o v a l e n u datoasă o l o i u n u l d i n t u r n u r i l e a c t u a l e , I a r f n o u r s u l c e r c e t ă r i l o r a r h e o l o g i c e n u e - a d e e o o p e r i t fundaţia v r e u n u l turn mal v e c h i . M a j o r i t a t e a t u r n u r i l o r efnt c o n s t r u i t e f h epoca f o r t i f i c ă r i i oetăţii, f n sec. a l X V I - l e a . f n a e o . a l X V D - l e a i n c i n t a s u f e r ă o m o d J f l o a r o esenţială ι f h a f a r a z i d u l u i de Incintă v e c h i se a l d o s e t u r n u r i l e de n o r d (1630) f i o e l de v e e t (1649) I p e n t r u r a c o r d a r e a a c e s t o r a l a s l d u r l l e v e o h i l i n c i n t e ee dome­ l e aaă întreaga porţiune de n o r d - v e s t f l se s i d e s o t r o n s o a n e n o i o u t r a ­ s e u r e o t i l l n i u . Între s e c e t e două t u r n u r i n o i se m a i p a s t r e a s ă pe p a r t e a i n t e r i o a r ă u r m e c l a r e a l e d r u m u l u i de s t r a j ă . T e r e n u l f o a r t e înclinat a d o t e rminat t n momentul c o n s t r u i r i i , ntft η c o l o r două t u r n u r i d r e p t u n g h i u l a r e , c f t f i a o e l o r două t u r n u r i oona t r u i t e f h aeo. a T X V L I - l e a , aooeeltatea degajării intrărilor l n p a r t e r ( t h p r e z e n t parţial natupate) p r i n amenajarea unor platforme p r o t e j a t e cu z i ­ d u r i de s p r i j i n . A c e s t s i s t e m a due p r i n e x t i n d e r e , d u p ă desfiinţarea d r u ­ m u l u i de s t r a j ă , l a f o r m a r e a u n e i g a l e r i i f h J u r u l z i d u l u i de i n c i n t ă , o b ţ i ­ nut p r i n execuţia u n o r t r o n s o a n e de z i d ă r i e r i d l o a t e p a r t i a l de aldurh» de s p r i j i n , d a r f h m a j o r i t a t e a o a s u r i l o r pe fundaţii independente d e m i c ă a d f h o i m e . A s t f e l t r o n s o n u l o e r o e t n t f h aanţlunea S . 2 p r é s e n t a o fundaţi e de n u m a i 4 0 o m , f i i n d asanat pe s t r a t u l de d e m o l a r e a l a i d u l u i p r i m e i ln» c i u t e . Şanţul de f u n d a r e a l a c e s t u i a a străbătut s t r a t u r i depuae u l t e r i o r e t a p e i 1 6 3 0 . M a t e r i a l u l de construaţlo f o l o s i t l n a c e s t e tronsoane a 266

www.mnir.ro

foat piatra de rîu a i o a r a m l d a , legată ou m o r t a r f o a r t e slab, f n multe c a ­ şuri f o l o s i n d u - s e c a l i a n t f l l u t u l . Pe l a t u r a de e s t s - a u d e s o o p e r i t f i porţiuni ale g a l e r i e i c o n s t r u i t ! d i n f r a g m e n t e de n e r r u r l g o t i o e de oaramidă, oe ρ τ ο τ ί η de la bolţile b i s e r i c i i , desfiinţate f h 1 7 4 3 . Aceasta ga­ l e r i e a p r i m i t a p o i un a c o p e r i ş f n t r - o s i n g u r a pantă, r e a e m a t de Incintă. F o l o s i n d a n u l 1743 ca dată „post q u e m " , oonaiderăm oft a c e a s t ă galerie originală s l f o a r t e pitoreaaoă a f o s t amenajată c e l m a i doTremo l a m i j l o ­

cul seo. al XVm-lea.

fn u l t i m a p a r t e a a r t i c o l u l u i r o m f a c e r e a s ă conturăm conjunotura i s t o r i c ă d i n T r a n s i l v a n i a o a r e a oondiţlonat apariţia f i evoluţia f n con­ t i n u a r e d e - a l u n g u l s e c o l e l o r a a c e s t u i monument a f l a t f n atenţia n o a s t r ă , în v r e m e a a p a r i ţ i e i t r i b u r i l o r m a g h i a r o f n Cîmpla Pannonlcă harta răspfndlrli l o c u i r i l o r omenea t i pe t e r i t o r i u l T r a n a l l v a n l e l îhregietreasă n u m e r o a s e a f e s ă r i a l e u n e i populaţii s t a b i l e f i s e d e n t a r e , a l e populaţiei autohtone r o m â n o f t l , alături de o a r e ee constată f i g r u p u r i e t n i o e m i g r a ­ t o a r e f h c u r a de s e d e n t a r l s a r e (eete v o r b a f n p r i m u l r f h d de alav i ) . fn spaţiul l n t r a o a r p a f i o s - a u p u t u t d e l i m i t a anumite c o n c e n t r ă r i de a f e s ă r i , cea m a l importantă f i i n d oea d i a c e n t r u l T r a n a l l v a n l e l (compusă d i n două g r u p ă r i m a i m i c i , una o u o e n t r u l e v e n t u a l l a D ă b î c a , oea d e - a doua la A l b a I u l i a - S i b i u ) , 1er g r u p ă r i m a i m i c i efnt c e l e de l a i a v o a r e l e T f r n a ­ v e l o r , i z v o a r e l e Mureşului f l O l t u l u i , o r i oea d i n s u d - e s t , d i n Făgăraş f 1 B f r s a , s u b l i n i i n d u - s e f a p t u l o ă a g l o m e r a r e a f h anumite sons g e o g r a ­ f i c e p r i e l n i c e e s t e o condiţie esenţială u evoluţiei p r o c e s u l u i de o r g a n i ­ zare politică, statală ?. A f l a t e f n aoeastă e p o c ă de s f f r ş i t do m i l e n i u pe d r u m u l c e n t r a l i z ă ­ r i i s t a t a l e , formaţiunile p o l i t i o e p r e s t a t e l e r o m â n e ş t i , înregistrate' dc i z v o a r e l e s c r i s e , se v o r atrădul s ă - f i p ă s t r a s e autonomia f h faţa u n o r n o i c u c e r i t o r i - p e c e n e g i i o r i m a g h i a r i i . D a c ă p r i m i i ae v o r l i m i t a d o e r 1 a o dominaţie de natură p o l i t i c ă - f i i n d f h o e l e d i n urmă asimilaţi de p o p u ­ laţia autohtonă, m a g h i a r i i , după s u c c e e u l t r e c ă t o r s l e x p e d i ţ i i l o r din v r e m e a p r i m u l u i l o r r e g e Ştefan ( 1 0 0 2 - 1 0 0 3 ) , o f h d n u învins pe voievo­ d u l G v u i a o e l tfhăr c a r e atăpînea întreaga ţară a T r a n s i l v a n i e i ( „totlue U l t r a S i l v a m r e g n l g u b e m a o u l n p o s s l d e b a t ) , v o r t r e b u i e ă depună e f o r t u r i susţinute f i Îndelungate p e n t r u o c u p a r e a „ ţ ă r i i de p e s t e păduri ' ( T r a n s ' - s i lv a ) 4 A u t r e b u i t a a t f e l eă distrugă m a i f h t f l p u t e r e a p e c e n e g i l o r , arpadlan a ş e z a ţ i f n T r a n s i l v a n i a , eveniment p e t r e c u t f h v r e m e a r e g e l u i Solomon (1063-1074), p r o b a b i l f h anul 1 0 6 » . f n a c e a a t ă v r e m e populaţia b ă f t l n a f ă ş 1-a c o n t i n u a t viaţa f h v e c h i l e f o r m e o b f t o ş t i pe v ă i l e r î u r i l o r o r i îu r e g i u n i n a t u r a l e m a l f e r i t e , f h oea m a i m a r e p a r t e a T r a n s i l v a n i e i . Se p r e s u p u n e f a p t u l e ă s e c . Χ - Χ Π Ι a u o u n o s o u t j d i n cauza ş o c u r i l o r v i o l e n t e p r o v o c a t e de o u o e r l t o r i , p e r t u r ­ baţii demograf i o c substanţiale o a r e a u d e t e r m i n a t a n u m i t e d e p l a s ă r i a l e populaţiei, f h p r i m u l r f h d o mişuare centrifugă a r o m a n i l o r î n s p r e p ă r ţ i ­ l e m a l î e r i t e de l a p e r i f e r i a T r a n s i l v a n i e i . Cu 20 de a n i f h urmă K u r t H o r e d t s t a b i l e a pe bana t o p o n i m i c e l o r l e ­ g a t e de p r i s ă c i m a g h i a r e d i n T r a n s i l v a n i a ( s i s t e m de apărare a graniţelor 2

N

2 9

3 1

267

www.mnir.ro

F i * ; . 5.-> Cetatea, ţ*r«ao**c« dim V l a c r i . •U «alU b i s e r i c i i . .

www.mnir.ro

Deafaiurarea pexetolai de a n d

c a r a c t e r i s t i c secolelor X-XLU pentru popoarele d i n răsăritul E u r o p e i ) , pe baza i z v o a r e l o r s o r i s e s l o e l o r a r h e o l o g i c o , cft p r o c e s u l de c u c e r i r e a T r a n s i l v a n i e i de o ă t r e u n g u r i a c u n o s c u t m a i m u l t e e t a p e . A e t f e l , tn c a d r u l e t a p e i a t r e i a , s p r e afîrşitul s e c . a l X I - l e a , a r e l o o o nouă Î n a ­ i n t a r e a r e g a t u l u i m a g h i a r , f i i n d atinsă Tîrnava M a r e , pe v a l e a c ă r e i a se o r g a n i z e a z ă o nouă l i n i e de p r i s ă o l . Tn»întărea r e g i l o r a r p a d l e n i s p r e s u d u l s i e s t u l T r a n s i l v a n i e i s - a p r o d u s d i n două d l r e o ţ U , at f t d i n n o r d o l t s l d i n v e s t , d i n v a l e a Mureşului m l j l o o l u , t h ffşia nouă încorporată îh s t a t u l m a g h i a r , o a r e a j u n g e a t n v e s t pînă l n p o a l e l e munţilor Sebeşului ş i C i b i n u l u i , i a r îh est de-a lungul T r n a v e l M a r i , f i i n d aşezaţi s e o u l i , d i ­ r e c t subordonaţi r e g a l i t ă ţ i i , p e n t r u a p ă s l g r a n i ţ a . A o e a s t ă situaţie ae o g l i n d e ş t e t h o f t e v a nume de l o c u r i , o a r e ae r e f n t Q n e s o m a l t t r a i n f a s u d «-estul T r a n s i l v a n i e i , f h d e p r e s i u n e a Tr*»l Scaune (unde a u f o s t mu­ taţi u l t e r i o r s e o u i l ) ι numele oomunel S a s o h l n , aflată l n s u d - e s t de Si­ g h i ş o a r a (Judeţul M u r e ş ) , K e z d , ee refntftneşte t h s c a u n u l seculoso Κoζ d i , l a f e l numele oomunel G f b o v a (judeţul A l b a ) O r b o , f h numele s c a ­ u n u l u i O r b u l , i a r numele localităţii S e b e ş (judeţul A l b a ) , Sebnş , t h o e l a l aoaunului Sepel („torre Sloulorum t e r r a e S e b u s " ) ' , K . H o r e d t η făout totodată ş i p r e c i z a r e a o ă f r o n t i e r a p r o p r l u - s i s ă s t e r i t o r i u l u i f h o a d r r t î n j u r u l a n u l u i 1100 r e g a t u l u i m a g h i a r t r e c e a p r o ­ b a b i l d e - a l u n g u l cumpenei a p e l o r î n t r e v a l e a T f r a n v e i M e r i ş i e H t r t l b a c i u l u l , respectiv η Tfrnavel Mari şi a O l t u l u i . t h m o m e n t u l p r i m u l u i oontnet o u T r a n s i l v a n i a , f h s e e . I X - X ma­ g h i a r i i e r a u purtătorii u n e i o u l t u r l de factură r ă s ă r i t e a n ă , s p e c l f l o ă urni populaţii de c ă l ă r e ţ i ? , t n evoluţia c u l t u r i i l o r m a t e r i a l e , e i v o r a d o p t a f o r m e a l e o u i t u r i i populaţiilor pe c a r e l e - a u fut f i n i t f n P a n n o a l n f h m o ­ m e n t u l a ş e z ă r i i l o r a l o i . A o e a s t ă o u i t a r ă , f h esenţă s l a v ă , este cunos­ cută ş i sub d e n u m i r e a de B j e l o - B r d o ^ , după u n c i m i t i r d i n Slovenia. După a d o p t a r e a creştinismul u i ee constată o ă I n v e n t a r u l m o r m i n t e l o r a ¬ c e s t u i o u l t u r l d e v i n t o t m a i s ă r a c e , ae menţin fhcă o v r e m e numai Ine­ l e l e împletite, i n e l e l e de tîmplă, p r e c u m s i m o n e d e l e . D i n -sec. X I - Χ Π a c e s t e o i m i t i r e a p a r f n j u r u l b i s e r i c i l o r - ' , d a r t r e p t a t , d i n aeo . a l ΧΠΙl e a , I n v e n t a r u l f u n e r a r dlapărfhd. A s t f e l , d i n p u n c t de v e d e r e a r h e o l o g i c , p e n t r u sona menţionată m u l •us î n t r - o etapă I m e d i a t p r e m e r g ă t o a r e o o l o n i z ă r i i s ă s e ş t i , se constată apariţia u n u i o r i z o n t m a g h i a r o - s e o u l e s o o u elemente de t i p B j e l o - B r d o e u p r a p u n f h d u - a e a ş e z ă r i l o r populaţiei băştinaşe d i n e e o . V I T i - X . Cu p r U e j u l c e r c e t ă r i l o r arheologico desfăşurate l a r u i n e l e b i s e r i c i i r o m a ­ n i c e d i n Q f r b c v a a - a u d e e o o p e r i t i n e l e de tîmplă de t i p B j e l o - B r d o p r o ­ venind d i n s t r a t u r i anterioare c o n s t r u i r i i b i s e r l o l i romanloe de c ă t r e s a ş i . De asemenea, o u p r U e j u l c e r c e t ă r i l o r a r h e o l o g i c e d i n b l e e r i ­ oă Sf . M a r g a r e t a d i n Mediaş a - a u d e e o o p e r i t sub fundaţiile • c e l u i mal v e c h i monument, datînd d i n a e o . a l Χ Π Ι - l e a , 9 i n e l e de tîmplă ( d i n t r e oa­ r e 3 p r o v i n d i n morminte nederanjate, i a r r e s t u l d i n umpluturile unor morminte m a l n o i , datfhd d i n aeo. a l Χ Π - l e a . Totodată eete n e c e s a r s ă menţionăm d e s o o p e r l r U e făcute ou 3 2

3 3

3 4

3

3 6

3

3

3

N

4 1

4 2

269

www.mnir.ro

N

p r i l e j u l c e r c e t ă r i l o r s i s t e m a t i c e oo s - a u desfăşurat l a monumentul d i n S t r e i s f h g e o r g i u d i n Ţ a r a Haţegului. Numeroase i n e l e d e tîmplă, inele d i n s î r m ă răeuoită o r i o e r o e i s i m p l i s - a u d e e o o p e r i t oa i n r e n t a r a l m o r ­ m i n t e l o r d i n o l m i t l r u l o r g a n i s â t în J u r u l b l a e r i o i i ou a l t a r p ă t r a t . AoOst I n r e n t a r . p r e c u m ş i d e e o o p e r i r i l e m o n e t a r e datoasă c o n s t r u i r e a edilio l u l u i de o u i t în p r i m a jumătate a s e o . a l Χ Π - l e a , p r e c e d a i . , f i i n d de un monument a n t e r i o r r é a l i s â t d i n l e m n , d o r e d i n d u - e e o ă elemente do t i p B J e l o - B r d o a u f o a t p u r t a t e ş l d e r o m a n i în a e o . Χ Ι - Χ Π Ι . A u t o r u l o e r e e t ă r i i eublininaă oă i n e l e l e de tîmplă n u eînt a l t o e r a d e o f t p r o d u s e meş­ t e ş u g ă r e ş t i c a r e s - a u răspîndlt f n o a d r u l u n o r anumite g r a n i t e t e r i t o r i a l e ş l c r o n o l o g l o e , r e p r e a e n t f n d u n „fenomen de m o d ă " . A s t f e l o d e o s e b i t ă atenţie ae Impune f h c a ş u l Interpretării unor d e s c o p e r i r i i s o l a t e de a o e s t t i p , f i i n d n e o o e a r ă o anallaă amplă a t u t u ­ r o r condiţiilor l o c a l e . I n e l e l e de t î m p l ă ş l monedele datoasă o l m i t l r u l d e s o o p e r l t l a V l a o r i fn p r i m a jumătate a a e o . a l Χ Π - l e a . D e ş i d e s c o p e r i r i l e afht re­ d u s e l a număr, c o n s i d e r ă m o ă o l m i t l r u l i d e n t i f i o a t a a r u t o întindere m a l m a r e , dsx-*u f o a t d i s t r u s f n p a r t e d e înmormîntările u l t e r i o a r e ' . A o e a t o l m l t i r e a t e p r i m a d e e o o p e r l r f r d a t f n d d i n p r i m a jumătate a' e e o . e l Χ Π - l e a f n sona r o c h i u l u i eoaun a ă s e e o R u p e a , totodată a r f h d ş l u n spaţiu m a l l a r g , aşeaat I n e a t de l n r o e r e l e r î u l u i H f r t l b a o l u , f n t r e r a l e a T x r n a r e l M a r i ş i O l t . f n aoest spaţiu, f n a f a r ă de numele l o c a l i t ă ţ i i S a a c b i a , s m i n t i t m a l e u e , ş l a l t e d e n u m i r i atestă e v e n t u a l e fntărituri aau p r i s ă c i ι a s t f e l e s t e l o c a l i t a t e a fhTeelnată s a t u l u i V l a o r i , a p r e n o r d e a t , F l ş e r , unde ee află t r e o ă t o a r e a c a r o f a o e legătura fntre beninul T f r m r e l M a r i ş i o e l a l O l t u l u i | d e n u m i r e a germană S o h w o l e o h e r An 14ott S o h o w l a n o r . e s t e preluată d i n c u r f n t u l u n g u r e e o ( r e s p e c t l r seoui o e o ) S B v o n y e o g . e o r é n y a r f h d s e n s u l de „ g a r d " 4 7 . D e s o o p e r i r e a de l a V l a o r i oonfirmă l p o t e s a l u i K u r t Horedt p r i ­ v i n d e x t i n d e r e a g r a n i ţ e i r e g a t u l u i m a g h i a r în j u r u l a n u l u i 1100 d e - a l u n ­ g u l oumpenel a p e l o r î n t r e T f r n a v a M a r e - H î r t i b a o i u ş l O l t ş i d e c i d e p ă ş i ­ r e a a o e s t e l U n i i după 1 1 0 0 , p r o c e s p e t r e a u t în c o n t i n u a r e ' d e s t u l de l e n t . Capela ş i o l m i t l r u l de l a V i n e r i a u început p r o b a b i l să funcţione­ z e f n t r e a n i i 111 0 - 1 1 2 0 . în s t a d i u l a c t u a l a l o e r o e t a r i l o r o o n s l d e r ă m o ţ atît o a p e l a c î t ş l o l m i t l r u l ae pot a t r i b u i u n u i g r u p r e s t r î u s d e s e c u l , e r e n t u a i o ramură aparţinînd n e a m u l u i s e o u l e s o o u o e n t r u l l n S a s o h i s ( K é a d ) . A f o s t s u r p r i n s a s t f e l a i c i u n moment d i n p r o c e s u l înaintări a p r e O l t , unde ae r o r a m e n a j a a p o i oftară p u n c t e întărite prisăci -,; menţionate l a începutul a e o . a l ΧΗΠ-leà o u p r U e j u l c e d ă r i i Ţ ă r U Bfrael Caralerilor teutoni '. t u situaţia demografică a Ţ ă r U B î r a e i se r o r r e f l e c t a a s t f e l t u l b u ­ r ă r i l e p r o r o c a t e de înaintarea g r a n i ţ e i r e g a t u l u i m a g h i a r f n s e c . a l Χ Π l e a . Pfnă l a Începutul a c e s t u i s e o o l se constată a r h e o l o g i e o o o n t l n u i t a t e neîntreruptă a a ş e z ă r i l o r r o m â n e ş t i , o a r e î n s ă în c u r s u l e e o . a l ΧΠ l e a ee r e t r a g d i n ofmple e p r e l o c u r i m a i f e r i t e , unde ae r o r amenaja c e tăţl d e pămînt (pe L e m p e ş , S p r e n g h i , T e l i u ) , fncetfndu-şl existenţa o 4 3

4 4

4

1

4 0

4

1

270

www.mnir.ro

F i g * 6 . » c e t a t e a pXraneascS d i a V i e c r i . P r o f i l u l p e r e t e l u i de est a l s e c ­ ţiunii S . 3 : 1 .pămfnt T i u ; 2 . pămfnt b r u n ; 3 . l u t ; 4 . m o r t a r a l i n c i n t e i o r a l e ; 5.pămfnt c a s t a n i u c u p i e t r e ; 6 . s t r a t d e d e m o ­ l a r e a l i n c i n t e i o r a l e ; 7 . s t r a t de d e m o l a r e a l s a c r i s t i e i v e c h i ] 3 . m o r t a r a l i n c i n t e i 1630 ; 9* pămfnt c a s t a n i u d e s c h i s c u g r a n u l e d e m o r t a r ; 1 0 . pămfnt a m e s t e c a t e u p i e t r i ş ; 1 1 . pămfnt a m e s t e c a t c u f r a g m e n t e de ţiglă ; 1 2 . h u m u s a c t u a l ; 13.pămfnt b r u n s i n i s i p ; 14.pămfht b r u n , n i s i p ş i g r a n u l e d e m o r t a r ; 1 5 . m o r m i n t e d i n s e c . X V T - X V n i ; 1 6 . fundaţia i n c i n t e i o r a l e ; 1 7 . f u n i e ; i a u n u i t r o n s o n de z i d ă r i e a l g a n g u l u i a c o p e r i t ; 1 8 . f o n d a ( i a s a c r i s t i e i r o c h i ; 1 9 . c o n t r a io r t u l A .

www.mnir.ro

datâ c u s o s i r e a C a v a l e r i l o r t e u t o n i - * . Cea d e - a p a t r a etapă începută în j u r u l a n u l u i 1150 c u p r i n d e îndeo s e b l a ş e z a r e a p r i m i l o r o o l o n l s t i s a ş i în j u r u l S i b i u l u i e i în v a l e a H C r t i b a c i u l u i ş l O l t u l u i ( v i i t o a r e l e soaune s ă s e ş t i S i b i u , N o c r l c h ş i C i n c u ) , p e u n t e r i t o r i u oedat de r e g e l e Geza Π n o i l o r s o s i ţ i ^ . în o a d r u l a c e s t e i e t a p e , d e c i după a t i n g e r e a văii O l t u l u i ^ , va avea l o c p r o b a b i l ş l pătrunderea d i n s p r e s u d - v e s t a s t a t u l u i maghiar în v ă i l e o e l o r două H o m o r o a d e , a ş a cum demonstrează r e c e n t e l e d e s o o p e r i r i d i n oetatea D r ă u ş e n i , aşezată pe v a l e a H o m o r o d u l u i M a r e 5 3 , S i i b b a z i l i c a d i n e e o . a l X U I - l e a s - a d e e o o p e r i t o oapelă romanică înconjurată de u n o l m i t i r , d a t a t e ambele p r i n i n v e n t a r u l m o r m i n t e l o r ş i p r i n monede ( p r e d o ­ mină o e l e a l e r e g e l u i a r p a d i a n S t e f a n 111,1162-1172, d o a r una singură d o l a r o g e l e Qeaa Π, 1141-1162) îh a doua jumătate a e e o . a l Χ Π - l e a . P r i n d i p l o m a andrelană d i n 1224 s a ş i i obţin o e x t i n d e r e a t e r i t o r i u ­ l u i i n i t i a l de c o l o n i z a r e , îh v e s t „ t o r r a S y c u l o r u m t e r r a e S e b u s " , i a r î n e s t e „ t o r r a D a r a u a " - ' . C e r c e t a r e a i s t o r l o ă c o n s i d e r ă în g e n e r e o ă şl în s o n a D r ă u ş e n i l o r , a n t e r i o r a ş e z ă r i i s a ş i l o r , au f o s t aolonlnaţl tot grănicerii s e o u l ^ ' . între m u t a r e a g r ă n i c e r i l o r s e c u l , p r o b a b i l după m i j l o c u l s e c a i X I I l e a , d e l a V l s o r l ş l pătrunderea u n u l g r u p pe v a l e a H o m o r o a d e l o r , f n a d o u a jumătate a s e c a l ΧΠ-lea^putem p r e s u p u n e un r a p o r t d i r e c t , î n s e n s u l o ă p r o c e s u l de c u c e r i r e a l t e r i t o r i u l u i eud-transUvănean de o ă t r e s t a t u l a r p a d i a n s - a p e t r e c u t l e n t , în e t a p e . Cum am arătat în p r i m a p a r t e a l u c r ă r i i , l a V i n e r i se constată p r e ­ z e n t a u n e i c a p e l e de c i m i t i r a l e c ă r e i fundaţii n u a u s u p r a p u s m o r m i n t e mai v e o h l . Şl îh cazul b i s e r i c i i descoperite l a Drăuşeni, c i m i t i r u l a f o s t o r g a n i z a t în j u r u l u n e i c a p e l e , aoeastă f i i n d c o n s t r u i t ă o u d e s t i n a ­ ţia de c a p e l ă de c i m i t i r . Tn o a d r u l acţiunii de o u o e r i r e a T r a n s i l v a n i e i , so poate p r e s u p u n e f a p t u l o ă b i s e r i c a c a t o l i c ă , în s t r î n s ă legătură cu ' p u t e r e a c e n t r a l ă , a j u c a t ş l ea u n r o l d e s t u l de a c t i v . P r i m u l e p i s c o p c a ­ t o l i c a l T r a n s i l v a n i e i , î m p r e u n ă c u c e l de l a C e n a d , a p a r e menţionat f h a n u l 1111 . a n t e r i o r ohlar. instituţiilor a d m i n i s t r a t i v e , a c o m i t a t e l o r , o a r e a p a r d o c u m e n t a r a b i a în a doua jumătate a s e o . a l X n - l e a 5 6 , C ă c i î n în­ t e m e i e r e a de l ă o a ş e de o u l t , ce t r e b u i a u sfinţite de e p i e o o p l e , b i s e r i c a , e r a d i r e c t Interesată, f i i n d beneficiara unor încasări de d ă r i . D a r în înălţarea do b i s e r i c i t r e b u i e văzute f h p r i m u l r f h d s i m b o l u r i a l e p u t e r i i c e n t r a l e , a l o r e g a l i t ă ţ i i » e l e r o p r e z o n t f h d o c o n s f i n ţ i r e pe p l a n r e l i ­ g i o s a r e a l i z ă r i i c u c e r i r i i de o ă t r e c u r t e a a r p a d i a n ă . A o e s t e e d i f i c i i , de d i m e n s i u n i r e d u s e , c a p e l e de o i m i t l r , s f n t a s e ­ mănătoare o e l o r d i n Cîmpla P a n n o n i c ă ^ ? . O c o n s t r u o ţ l e de a c e s t f e l , d e p l a n d r e p t u n g h i u l a r o u a b s i d ă e e m i c i r o u l a r ă alungită, a f o s t descope­ r i t ă l a M o r e ş t i - C i t f o l ă u , a c ă r e i fundaţie î n s ă a d i s t r u s m o r m i n t e mal v e o h l , d i n t r - u n o i m i t l r a c ă r u i dată do început a f o s t stabilită îh v r e m e a r e g e l u i B e l n Π (1131 - 1 1 4 1 ) . G r u p u l do g r ă n i c e r i s e c u i a u staţionat d i n o r d i n u l regalităţii îh z o ­ n a l o o a l i t ă ţ l i V i s c r i p r o b a b i l 4 0 - 5 0 a n i . Tn ceea ce p r i v e ş t e însă mormfn0

2

4

5

8

272

www.mnir.ro

t u l d e s c o p e r i t în faţa nişei este g r e u de a t r i b u i t unul membru a l a o e e t e l comunităţi în f r u n t e a c ă r e i a se a f l a un şef m i l i t a r ( „ p r i ­ mus i n t e r p a r e s " ) " . S i n g u r a f î ş l e a c o l o n i z ă r i i s ă s e ş t i f n c a r e a n t e r i o r n u au l o c u i t se­ c u i se p a r e c a a f o s t t e r i t o r i u l d i n j u r u l S i b i u l u i s l d i n v a l e a H î r t l b a c i u ­ l u i . Γη c e l e l a l t e l o c u r i , p r i n m u t a r e a m a i s p r e r ă s ă r i t a graniţei r e g a t u l u i m a g h i a r , se v a c r e a a c e l „ t e r r a deşerta'* menţionat f h documente, f i i n d un t e r i t o r i u părăsit de s e c u l s l d e o i d i n p u n c t u l de v e d e r e a l c a n c e l a r i e i r e g a l e l i b e r p e n t r u o c u p a r e a I u l de c ă t r e s a e l . ° ° P a r t e a v e s t i c ă a v i i t o r u l u i s c a u n Rupea, d i n c a r e va faoe parte f 1 V l s c r l , a f o s t ocupată de s a ş i f h etapa a I U - a -după p e r l o d l z a r e a o o l o n i z ă r i l s a ş i l o r f n T r a n s i l v a n i a , stabilită de K a r l - K u r t K l e i n - d e c i spre afîrşitul s e c . a l Χ Π - l e a , c u aşa numite „nachgeyaanische G r u p p e n " . D r u m u l de c i r c u l a ţ i e între T i r na va M a r e - O l t (pe c a r e se află l o o a U t ă t i l e S a s c h l z , F i ş e r ) însă v a rămîne ocupat de s e c u i î n c ă mai bine de 100 de a n i , p ă s t r î n d u - ş l u n r o l s t r a t e g l o ş l după m u t a r e a graniţei pe O l t , l o c a ­ lităţile menţionate f i i n d o o l o n i z a t e c u s a ş i a b i a îh a doua jumătate a seo. a l X i n - l e a ° . Deşi s a t e l e V i s c r i ş l Drăuşeni v o r faoo p a r t e ambele d i n s c a u n u l R u p e a , d i n punct de v e d e r e a l o r g a n i z ă r i i b i s e r i c e ş t i V i s ă r i , v a f i c u p r i n s în o a p l t l u l de K o s d , f o r m a t fhcă l a afîrşitul s e c . e l X H - k m în t i m p ce Drăuşeni va i n t r a f h c a p l t l u l de K l o d , u l t e r i o r f o r m a t . C o l o n i ­ z a r e a s ă s e a s c ă în etape d i f e r i t e , îh funcţie de m u t a r e a g r u p u r i l o r de s e ­ c u i , este evidentă. Coloniştii s a ş i s o s i ţ i l a V i s c r i , p r o b a b i l f n t r e a n i i 1 1 7 0 - 1 1 8 0 , v o r a f l a a i c i o c a p e l ă de c i m i t i r , văruită f h a l b , de l a o a r e f o a r t e probabil v a p r o v e n i ş l numele s a t u l u i , a ş a cum am menţionat m a i nus . Cunoscut e s t e f a p t u l c ă s a ş i i de pe pămîntul l i b e r r e g a l , f h t r - o e¬ tapă i m e d i a t u l t e r i o a r ă a ş e z ă r i i l o r , au c o n s t r u i t e d i f i c i i do c u l t c o r e s ­ punzătoare n e c e s i t ă ţ i l o r ş l p r e t e n ţ i i l o r l o r s o c i a l e . A c e s t e a a u f o s t do regulă b a z i l i c i , fiind considerate o caracteristioă a a r h i t e c t u r i i săseşti d i n s e c . X I I - X I I I d i n s u d u l T r a n s i l v a n i e i . S - a u c o n s t a t a t două e z o e p t l i t H o m o r o d ş i V i s e r i * * . în ceea oe p r i v e ş t e b l e e r i o ă d i n H o m o r o d se p a r e c ă a f o s t i n i t i a l t o t o b a z i l i c ă - ' , fnsft trunchiată d e - a l u n g u l s e c o l e l o r , a ş a cum s - a fntîmplat o u m a j o r i t a t e a b a z i l i c i l o r . într-un s a t oum e s t e D r ă u ş e n i , o o l o n i a a t după 1200, s a ş i i , d e ş i a u găsit o o a p e l ă do c i m i t i r m a i v e c h e , nu a u t r a n s f o r m a t - o , o l a u d e m o l a t - o ş l au c o n s t r u i t d i n t e m e l i i o b a z i l i o ă . L a V i s c r i cercetările arheologice nu au deeooperit urmele vreunei b a z i l i c i , n i o l u r m e l e v r e u n e i î n c e r o ă r l de a t r a n s f o r m a o a p a l a într-o b a z i l i o ă , se constată î h s ă c o n s t r u i r e a u n u i turn-locuinţă ş i a o u m a , o r i î h t r - o etapă u l t e r i o a r ă , a u n e i i n c i n t e o v a l e . A o e s t nou a n s a m b l u r i d i ­ c ă pe d r e p t p r o b l e m a c t i t o r u l u i c a r e a p a t r o n a t a c e a s t ă a m e n a j a r e . A s t f e l do a n s a m b l u r i (oapelă o u d o n j o n ) sînt o a r a o t e r l s t l o e f a m i l l i l o r de n o b i l i o r i g r e a v i l o r s a ş i , a l c ă r o r r o l a f o s t adesea subliniaţi în i n t r o d u c e r e a ş i r ă s p f n d i r e a a c e s t o r c o n s t r u c ţ i i d e f e n s i v e . î n ceea oe p r i v e ş t e t u r n u r i l e de b i s e r l o ă . a c e s t e a au apărut fnoă înainte de 2

4

0

0 0

273

www.mnir.ro

-, ::JJ F i g . 7 . - E t a p e l e de c o n a t r u o t l e a l e Cetăţii ţărăneşti d i n V i e c r i d . c a ­ pela - a e o . X I I f 2 . t u r n u l , empora ş i incinta orală - s e c . Χ Π Ι \ 3 . o o r u l c u c o n t r a f o r t u r i - pe l a 1300 ( 4 . c o n t r a f o r t u r i p e n ­ t r u d r u m u l de e t r a j ă ) t u r n u r i d i n p r i m a jumătate a s e c . X V I ţ 5 . t u r n u l de n o r d ş l v e s t (1630-1649) f 6 . c o n t r a f o r t u r i a d o s s e -1715 f 7.adcaări t i r z i i . 274

www.mnir.ro

i n v a z i a mongola d i n 1241 - 1 2 4 2 ° ' . A s t f e l ee poate p r e s u p u n e că si t u r n u l de l o c u i t ca o a m e n a j a r e obişnuiţii p e n t r u p a t u r i l e sociale mai înalte sft f l f o s t cunosc ut f i c o n s t r u i t a n t e r i o r a c e s t o r a n i , apariţia l o r n e f i i n d l o g a t l de v r e u n p e r l o o l e x t e r n , a c e s t a r e p r e z e n t f h d e v e n t u a l n u ­ m a i u n i m p u l s p e n t r u r i d i c a r e a a c e s t o r a m a l f r e c v e n t ş l o u o oonoontraxe m a i m a r o în anumite sono f n a doua j u r n i t a t e a s e o . s l X l l l - l e a . C t i t o r u l d o n j o n u l u l de l n V l e o r i c r e d e m oft n u a dat numai d i s p o o l f i a p e n t r u o o n a t r u i r e a a c e s t u i a l a v e s t de e a p e l K , d a r a l p e n t r u trans­ f o r m a r e a a c e s t e i c a p e l e , p o t r i v i t pretenţiilor s a l o , p r i n I n t r o d u c e r e a l n capătul do v e e t a u n u i b a l c o n - e m p o r ă ° ® , susţinut p r o b a b i l de 3 ooloane c u căpiţele r o m a n i c e , c a p i t a l e l e a f l a t e a c t u a l m e n t e f h o o r u l b i s e r l o 11 f i i n d s i n g u r a dovadft a a c e s t e i p r e e u p u s e a m e n a j ă r i . Pfhft f h p r e s e n t t o a ­ t e i p o t e z e l e e l a b o r a t e p r i v i n d provenienţa a c e s t o r o a p i t e l e a u p r e e u p u e existenţa u n e i b a z i l i o l l a V i s c r i . ! S t i l i s t i c a c e s t e căpiţele se î n c a d r e a z ă f h p r i m a j u m f t t a t o a a e o . a l Χ Π Ι - l e a ' \ a s t f e l , a m e n a j a r e a e m p o r e l do v e s t , legatft e v e n t u a l print r - u n pod do l e m n de p r i m u l e t a j a l d o n j o n u l u l , p r e c u m ş l construirea a c e s t u i a c o n s i d e r a m oft a u a v u t l o o înainte de I n v a z i a mongolft, numai r i ­ d i c a r e a i n c i n t e i o v a l e a f o a t e v e n t u a l condiţionată de p e r i c o l u l extern, iniţial t u r n u r i l e looulnţft f i i n d adesea împrejmuite o u şanţ «1 v a l de pftmînt7°. C t i t o r u l a c e s t e i amenajări a f o s t p r o b a b i l o f a m i l i e de g r e av i . C o n ­ c l u z i a e s t e sprijinită de situaţia b l s e r l o e a s o ă a s a t u l u i V l a o r i , o a r e . n e ­ f i i n d niciodată în p r o p r i e t a t e p r i v a t t t , _ a fftout p a r t e d i n o a p l t l u l de K o s d , dependent de e p i s c o p i a de A l b a . Ca singură dovadft a u n e i si­ tuaţii d e o s e b i t e l a V i s c r i a rftmas a m e n a j a r e a a c e s t u i a n s a m b l u ι i n i -t ţial c a p e l ă întemeiată do g r ă n i c e r i s e o u i , u l t e r i o r a f o s t preluată da o faJ m i l l e . d e g r eav i , c a r e , p r o b a b i l , a j u o a t u n r o l conducător f h t i m p u l oel o n i z ă r i i , s l o a v e a p o i a î n c e r c a t eft se r i d i o e f h s f h u l aomunltftţil, e v e n ­ t u a l c h i a r f n o e r o f n d eft o a s e r v e a s c ă ? . D e s p r l n s f b d u - s e de oomunltaten s ă s e a s c ă , β i - a a l e e c a l o o de r e s edlnţă u n p u n c t d o m i n a n t , d i n a f a r a v e ­ t r e i s a t u l u i , pe c a r e se a f l a d e j a o o a p e l f t . D i n n o u r e v e n i m a s u p r a p r o b l e m e i m o r m f n t u l u l d e e o o p e r i t f h f a t al n i ş e i , c o n s l d e r f n d oft datează c e l m a l p r o b a b i l d i n a c e a s t ă etapă de e x i s ­ tenţă a c a p e l e i , f h v r e m e a c f n d s - a a f l a t îh p o s e s i a u n e i f a m i l i i de greavL Aoeastă p r o b a b i l s - a s t i n s s p r e afîrşitul s e c o l u l u i , d e o a r e c e d o c u m e n ­ tele î n r e g i s t r e a z ă următoarea situaţie ι f n d o c u m e n t u l d i n 24 f e b r u a r i e 1297 aflăm o ă r e g e l e A n d r e i ΓΠ p o ­ r u n c e ş t e o o n v e n t u l u l o r u o l f o r i l o r S f . T r e i m e d i n Hoghln sft hotărniceasoft nişte moşii, aetfel ι . . . „ M a g i s t r u l A k u s , f i u l l u i M i h a i l , n e - a o e r u t să-i dăm nişte pămfht u r i d e ş e r t e ş i l i p s i t e de l o o u l t o r l , n u m i t e V l e o r i ( F e y o r o g h a z ) ş l H e n d o r f ( H e e n ) , D a r n o i , filndoă n u •Intern lămuriţi a a u p r a f e l u l u i ş i întinderii n u m i t e l o r pămfht u r i , v ă p o r u n c i m fidelităţii v o a s t r e să trimiteţi u n om a l v o s t r u p o t r i v i t oa m a r t o r , în faţa oăruia o m u l n o s ­ t r u , F a b i a n , f i u l l u i T y w a n , de faţă f i i n d m e g i e ş i i ş l v e c i n i i , e ă hotăr n i c o a s o ă ( r e a m b u l e t ) p o m e n i t e l e pămfnt u r i i a r ă ş i în v e c h i l e hotare 0

1

2

275

www.mnir.ro

d i n t r u început a i o ă a t r i b u i e n u m i t e l e pămfnturi a c e l u i A k u e , d a c ă n u ea r a i T l Treo î m p o t r i v i r e " . ? P r i n s c r i s o a r e a d i n 7 m a r t i e a aoelulaş a n , o o n v e n t u l o r u o l f e r i l o r S f . T r e i m e d i n Hoghis r a p o r t e a z ă r e g e l u i A n d r e i TU aaupra hotărnlciriii . . . „după oe a u f o a t chemaţi m e g i e ş i i s l v e c i n i i aua-aiaelor pămfnt u r i , f n t r e c a r e a f o s t de fată p e r s o n a l , p e n t r u t o t l N i c o l a e , f i u l l u i P e t r u , o¬ m u l Toetru s i omul n o a t r u , au hotărnicit f h h o t a r e l e v e c h i f l d i n t r u în­ c e p u t pàmînturile numite V l e o r i ( F e y e r e g h a a ) s l H e n d o r f (Heen) de lfhgă p f r f u l G r i s , f h o a r e pămfht u r i ae află 3 b l s e r l o i , adică f n Hendoxf aceea f n c i n s t e a Sf . N l o o l a e , a p o i b l e e r i o ă S f f h t u l u i A p o s t o l A n d r e i l a m i j l o c , între pămfntu r i l e n u m i t e H e n d o r f f i V l e o r i , f i adeee d i n V l e o r i st a u a t r i b u i t a c e s t e pămfnturi a c e l u i m a g l a t r u A k u s împreună o u t o a t e f o l o s i n ţ e l e l o r f i e u e u a - n u m i t e i e b l s e r l o i , n e l v i n d u - a e n l o l o împotrivire, v e c i n i i p o m e n i t e l o r pamfhţurl aflrmînd o ă n u m i t e l e pămfnturi t i n de d r e p ­ t u l de d a n i e a l r e g e l u i . U n a l t r e i l e a document d i n 18 a p r i l i e 1 2 9 7 , f n c e r e ee f a c e t r e o e r o a f n r e v i s t ă a o e l o r două documente menţionate, p r i n o a r e r e g e l e Andrei întăreşte d a n i a , eete îhsă u n f a l s f l n u poate f i l u a t f n c o n s i d e r a r e ' ° . P r e s u p u n e r e a noastră e s t e o ă afirmaţia d i n p r u n u l dooument pri­ vind a c e l e „pămfnturi d e f e r t e f i l i p s i t e de l o c u i t o r i " ,îh oeea oe p r i v e ş t e V i s c r i , se r e f e r ă e v e n t u a l l a s t i n g e r e a f a m i l i e i de g r e a v l , o a r e a s t ă p f n i t m i c a c e t a t e , f l n l o i d e o u m l a d e p o p u l a r e a s a t u l u i . Daoă m a g i s t r u l Akus a î n c e r c a t totuşi s ă i n t r e în p o s e e i n a o e a t o r pămînturl n u aflăm d i n d o c u ­ m e n t e l e menţionate. în c i u d a afirmaţiei d i n o e l de—al d o i l e a dooument , c r e d e m îhsă c ă saşii s - a u opus u n e i n s t f e l de f h o e r o ă r i , d r e p t u l de î m ­ p o t r i v i r e fată de o r i c o n o b i l o a r e a r î n o e r c a s ă . o f f t i g e s a t e o r i pămfn­ t u r i f n t e r i t o r i u l a c o r d a t l o r , f i i n d u - l e a s i g u r a t p r i n p r i v i l e g i u l obţinut de e l l a 1224??. A s t f e l c o m u n i t a t e a de a a f l l i b e r i v a f i oea o a r e v a p r o - ' l u a , p r o b a b i l f h j u r u l a n u l u i 1 3 0 0 , aoeat a n s a m b l u . Daoă c o m u n i t a t e a η a v u t a n t e r i o r e v e n t u a l o b a z i l i c ă , numai o e r o e t ă r l v i i t o a r e f h v a t r a s a ­ t u l u i v o r putea p r e c i z a acest l u c r u . D a r a u e a t e e x c l u s oa aan 11 a ă - f i f 1 c o n s t r u i t p o t r i v i t o b i c e i u l u i l o r (oorespunsîhd s e o . a l X L U - l e a ) o b a z i ­ l i c ă r o m a n i c ă , f u t i m p oe pe ăealA* m a r g i n e a şutului, ae d o a v o l t a a e o c e t a t e în p r o p r i e t a t e p a r t i c u l a r ă " } . B i s e r i c a sătoasoă η oăaut e v e n t u a l p r a d ă i n v a z i i l o r tătărăşti d i n a e o . a l Χ Π Ι - l e a , oetatea de pe d e a l r e z l s tînd m a i b i n e f h f a t a a o e a t o r a t a c u r i . L a - n d e n u h n sătenilor η f o s t n s t f e l m u l t m a i u ş o a r ă p r e l u a r e a a c e s t e i o etăţi d e o f t r i d i c a r e a · d i n t e m e l i e a u n e i a n o i f h v a t r a s a t u l u i , f h j u r u l e d i f i c i u l u i p r o b a b U d i s t r u s . F i i n d laj acea dată f i p u t i n i l a număr, d i m e n s i u n i l e e d i f i c i u l u i de o u l t d i n o e t a t o c o r e s p u n d e a u f n t r u t o t u l n e c e s i t ă ţ i l o r comunităţii,aduofhdu-se d o a r unele m o d i f i c ă r i - cele c o n s t a t a t e a f l a v u t l o o f h eeo. a l X I V - l e a » P e p a r o u r a u l e e o . X I V - X V l o c a l i t a t e a V l a o r i ae v a d e z v o l t a , a s t ­ f e l că l a afîrşitul s e c . a l X V - l e a satul-> .τη a p ă r e a o u menţiunea de „ G r o b g e m e i n d e " , numărîhdu-se p r i n t r e o e l e m a i m a r i sate a l e s c a u n u l u i R u p e a , f i i n d întrecut f h oeea oe p r i v e ş t e numărul de g o s p o d ă r i i d o a r de localităţile Gata, Drăuşeni f l R u p e a ' ' . A s t f e l , p o t r i v i t c r e ş t e r i i , n e v o i i 276

www.mnir.ro

u n u i spaţiu t o t m a i m a r e , pe de o p a r t e , i a r pe de a l t a p a r t e creşterii neoesităţil a p ă r ă r i i Împotriva p e r i o o l u l u i t u r c e s c , b i s e r i c a a f o s t a l u n ­ gită s p r e v e s t , b o l t i t ă , i a r c o r u l înzestrat c u u n d r u m de strajă .devenind un a l d o i l e a t u r n a l b i s e r i c i i . în î n c h e i e r e , vom r e z u m a pe s c u r t e t a p e l e p r l n o l p a l e a l e d e z v o l t ă r i cetăţii d i n V i s c r i ( f i n . 7 ) t 1 . în p r i m a jumătate a e e o . a l X I I - l e a (1110-1120) se c o n s t r u i e ş t e o c a p e l ă de c i m i t i r de un g r u p de g r ă n i c e r i se o u l , aparţinînd p r o b a b i l n e a ­ mului secuiesc cu c e n t r u l l a Saschis. 2 . în p r i m a jumătate a s e o . a l ΧΠΙ-lea l a capătul de v e s t a l ca­ p e l e i se amenajează o e m p o r ă , i a r l a 4 m v e s t de a o e s t e d i f i c i u u n t u r n l o c u i n ţ ă . întregul: complex î ş i sobimbă funcţia d i n oapelă o I m i t e rială î n c u r t e f e u d a l a , aparţinînd f o a r t e p r o b a b i l u n e i f a m i l i i de g r ea v i . 3 . L a începutul s e o . a l X I V - l e a a n s a m b l u l intră în p o s e s i a o o m u n i tătil l i b e r e s ă s e ş t i , f i i n d transformată p o t r i v i t n o i l o r o e r i n t e t oapala d e v i n e b i s e r i o ă p a r o h i a l ă , f i i n d u - i adoeată o s a c r i s t i e , a p o i ee alungeş­ te corul spre ost. 4 . P r e l u n g i r e a b i s e r i c i i s p r e v e s t e i a l i p i r e a z i d u r i l o r de t u r n u l l o c u i n ţ ă , t r a n s f o r m a t a s t f e l în t u r n de b i s e r i o ă , î n t ă r i r e a o o r u l u l s f h t transformări c a r e a u l o c î h p r i m a jumătate a s e o . a l X V I - l e a . 5. L ă r g i r e a I n c i n t e i cetăţii p r i n c o n s t r u i r e a t u r n u r i l o r de n o r d ş i vest (1630, 1649). 6 . în s e o . Χ ν Π Ι - Χ Ι Χ , p r i n modificări m a i m i o i aau m a l m a r i , ce­ t a t e a dobîndeşto a s p e o t u l a o t u a l . P r e z e n t a r e a n o i l o r informaţii p r i v i n d a o e a s t ă c e t a t e , m a i a l e e a c e l o r obţinute p r i n c e r c e t ă r i a r h e o l o g i c o , d a t a r e a f l e c a r e i etape de c o n s t r u c ţ i e a c e t ă ţ i i d i n V i s c r i , alături de f h o o r o a r e a de a o f e r i n o i in-» t e r p r e t ă r i a d a t e l o r m a l v e c h i s a u a c e l o r r e o e n t e a f o a t aoopul artlool u l u i de f a ţ ă , o a r e d o r i m e ă r e p r e z i n t e o oontrlbuţlo l a o e r o e t a r e a iet o r i c u l u i b l s e r i o U o r - c e t ă ţ l d i n β udul T r a n s i l v a n i e i .

N O T E

* A c e s t a r t i c o l a apărut î n t r - o formă r e e t r f h s ă în r e v i s t a " F o r s o h u n gen z u r V o l k s - und Landeskunde" , Bucureşti, v o i . 2 1 , n r . 2 , 1 9 7 8 , sub t i t l u l A r o h K o l o g i s c h o ' und b a u g e s o h i o h t l i o h e F o r s o h u n g e n ln d e r R e p s e r Gegend ( V i s c r l - D e u t s c h ' w e l s s k i r o h ) . 1

în germană D e u t s o h - W e i s s k i r o h , voal. C . S U C I U . Dicţionar Istoric a l l o c a l i t ă ţ i l o r d i n T r a n s i l v a n i a , ν ο Ι . Π , 1 9 6 8 , p . 2 5 1 . f n o v u l mediu l o c a l i t a t e a a făout p a r t e d i n s c a u n u l s ă s e s c Rupea ş i e o o l e a i a s t i o d i n c a p i t l u l K o s d (Rupea). 2 C o n t r a f o r t u r i l e notate „ D " ş l „ E " . 3 f n g e n e r a l , f h l i t e r a t u r a menţionată m a l j o a , a f o a t d i s c u t a t n u m a i un 277

www.mnir.ro

4

s i n g u r c a p i t e l . De asemenea, V . D r ă g u ţ , Dicţionar e n o l o l o p e d l o de artă medievală r o m â n e a s c ă , B u c u r e ş t i , 1 9 7 6 , p . 3 l 3 . Numele s a t u l u i p r o v i n e e v i d e n t de l a monumentul a c e s t a . Cea m a l v e ­ che menţiune documentară c e r t ă dateaeă d i n 1 4 8 8 , unde localitatea a p a r e o u numele s ă s e s c W u o e t k l r o h l n , o f . A l b e r t B e r g e r , V o l E s - ^ - " * * * l n d e n 7. und 2. StUhlen, i m B l s t r i t z e r und KronstăcHer D l s t r l k t vom Ende d e s X V . und Anfang d o s X V I J a h r h u n d e r t e , în „Korreepondo s b l a t t " , X V n , 1894, 5 - 6 , p . 5 8 . T u r n u l de n o r d a f o s t z i d i t de a r h i t e o t u l J o h t a a Η-"·* »*"" îh 1 6 3 0 , i a r t u r n u l do v e s t îh 1649 \ o f . d r . H . M t n i e r , Z u r Oeeoblohte dee R e p a e r St u n i s , în „ A r c n l v " , 3 7 , p . 4 3 2 - 4 3 3 , de asemenea W . H o r w a t h . Die D e u t e o h - W e l n e k i r o h e n e r K l r o h e n b u r g , în S i e b e n b u r g l s o h - BKchslsohe K l r c h e n b u r g e n , 1 9 4 0 , S i b i u , p . 9 3 . U l t i m u l a u t o r c o n s i d e r ă îhsă o ă datele r e s p e c t i v e p r i v e s c unele r e n o v ă r i . W.HORWATH, o p . o l t . , p . 9 0 . E . A N T O N I , Wer v o i s e nooh vom KBnlginnentana 7 TJeuteeh-Welaaklron m i t d e n A u g e n d e s K u n s t h I s t o r l k o r e und V o l k s k u n d l e r s , îh "Neuer Weg-Kalender", 1971, p.107-108. Ibidem. O . O PR ES CU , B i s e r i c i l e oetăţi a l e s a ş i l o r d i n A r d e a l , B u c u r e ş t i , 1956, p . 6 1 . V . V A T Ă Ş I A N U , I s t o r i a a r t e i f e u d a l e f n ţările r o m â n e , v o l . 1 , B u c u ­ r e ş t i , 1959, p . 2 4 . Ibidem, p . 8 0 . H . F A B I N I , D i e K l r o h e n b u r g v o n D e u t s o h - W e l s s k l r o h , fn " N e u e r - W e g " , 8 m a i , 1970. Ibidem. E , ANTONI, op.olt. p.108. A u t o r u l cercetărilor este H . F A B I N I . Aoest mod do r e a l i z a r e a tălpii fundaţiei a - a d e e o o p e r i t f i l u a l t e m o ­ numente d i n T r a n s i l v a n i a ι M e d i a e , B i s e r i c a S f . M a r g a r e t a s a u lu D r ă u ş e n i , l a c a p e l a d e e o o p e r l t ă sub fundaţiile h e a l l l o l l . W . H O R W A T H , D i e Landnahme dos A l t l a n d e a i m L i o h t e d o r K l r c h o n b a u t e n , f h „SiebenbUrgisohe V i e r t e l j a b x e s s o h r l f t , 5 9 , 1 9 3 6 , p . 1 7 8 . A u t o r u l menţionează f h sona C l n o u - R u p e a d o u r două b i s e r i c i sală ι V i s c r i şi Homorod. V . V A T A S L A N U , o p . o l t . , p.24 f l 8 0 . . D e a s u p r a a r c u l u i t r i u m f a l , s p r e s a l ă , ae a f l ă o I n s o r i p ţ l e f h c e r e se vorbeşte p r o b a b i l şi despre aoeastă t r a n s f o r m a r e l F o r n i x autem quae e r a t r l m a r u m u n - / d l q u o p l e n a perioulumou* mlnona O e n t i / A l b a n s s j u s s u a m p l . S e d i e P a t r u m d e - / eunrptn e t hoo e r r o c t u m e a t t a b o r n a o u l u m . / Anno M D C C X X X X T H . C f . W . H o w a r t h , D i e D e u t s o h - W e i s s k i r chener..., p.92. O d a t a r e pe bana c ă r ă m i z i l o r t r i u n g h i u l a r e n u e s t e p o s i b i l ă f n s t a d i u l a o t u a l a l o e r o e t ă r l l o r (do asemenea Q u s t a v T r e l b e r , A l t e Kronnta*dtar Z i e g e l m a s s e - Z u r F r a g e de Dat 1er ung d o r B r a ş o v i a - B u r g auf d o r Z l n n e b e i K r o n s t a d t , f n S i o b . V j s o h , 5 9 , 1 9 3 6 , p . 1 8 3 ) . Cărămizi t r i 1

5

6 7

8 9 10 11 12 13 14 15 •16

17

1

n

18

H

M

19

278

www.mnir.ro

20

21

22

23 24 25

26 27 28 29 30

u n g h i u l a x e ( c u l a t u r a de 19 cm) s - a u d e e o o p e r i t îh oapelă d i n oe­ t a t e a r e g a l ă B r a so v i a do pe T f m p a . Capela a f o a t datată eeoolu 1 Χ Ι - Χ Π , Idem. Ausgrabungen der B u r g k l r c h e d e r B r a s e r i a B u r g aut d o r Zinne b e l K r o n s t a d t , f n S i e b . V j s c h . , 57, 1934, p . 3 9 - 4 1 , ei A l . F e r e n c z i , D i e B a u p e r i o d e d e r B u r g k l r c h e d e r B r a e o r i a B u r g auf d e r Z i n n e b e l K r o n s t a d t , îh S i e b . V j s o h . , 5 8 , 1 9 3 5 , p . 8 5 . V . V ă t & s i a n u , o p . c i t . , p . 1 2 , e s t e de p ă r e r e c ă a o e a s t ă oapelă datează a b i a d i n a doua jumătate a s e o . a l Χ Ι Π - l e a . T o a t e identificările do monode aparţin C a b i n e t u l u i Numismatic a l A c a ­ d e m i e i R S R , condus de O c t a r l a n D i e s c u , oăruia îi mulţumim s i pe aoeastă c a l o . în u m p l u t u r a m o r m i n t e l o r d i n m i j l o c u l s ă l i i s - a u m a l doe
www.mnir.ro

31

32

33

34

35

36

37

c a r e f i e c a r e d i n t r e ele se află pe o T a l e " , o l t a t după S t e f a n M e t e s , Emigrări româneşti d i n T r a n s i l v a n i a f n s e c o l e l e X I I I - X X , e d . a Π - a , Bucureşti, 1977. R A D U P O P A , T a r a Maramureşului f n Teaoul a l X I V - l e a , 1 9 7 0 , p . 5 2 ; de asemenea, I o n N e s t o r , L e s données arohéplogiquee e t l e pro­ bleme de l a f o r m a t i o n d u p e u p l e r o u m a i n , f h R R d ' H , 3 , 1964, p . 420 ι R a d u P o p a , R e c h e r c h e s s u r la f o r m a t i o n des E t a t s r o u m a i n e , î n R R d ' H , 1 , 1973, p . 5 6 f i d e m , S t r e l s f h g e o r g l u . E i n Z e u g n l s r u mKnlscher G e e c h i c h t e des 11-14. J a h r h u n d e r t s 1m SUden T r a n e l l v a niens, f n „ D a c i a " , N . S . , 2 0 , 1976, p . 6 4 » L U C I A N C H I T E S C U , O formaţiune polltloă r o m â n e a s c ă l a n o r d şl l a s u d do Munţii Făgăraşu­ l u i f n s e c o l u l a l Χ Π Ι - l e a , „Revista do I s t o r i e " , 2 8 , 1975, p . 1059¬ 1060, 1063. S l formaţiunile p o l i t i c e româneşti s - a u f o l o s i t de a o e s t e fntărlturl d h l e m n ş i pămfnt, f i i n d r i d i c a t e Împotriva n ă r ă U t o r i l o r m a g h i a r i . î n t ă ­ r i t u r i do a c e s t f e l s f h t menţionate de Anonymus f n d e s c r i e r e a l u p t e ­ l o r f n t r e G e l u ş i Tuhutum l a P o r ţ i l e Meseşulul ( S f . P a s o u , o p . o l t . , p . 42). K u r t H o r e d t , Etapele de pătrundere a feuda Hem u l u i m a g h i a r f h T r a n ­ s i l v a n i a , f n Contribuţii l a i s t o r i a T r a n s i l v a n i e i , s e c o l e l e I V - Χ Ι Π , B i b l i o t e c a I s t o r i c ă , V U , B u o u r e ş t l , 1958, p . 1 1 7 ( t o p o n i m i c e l e Copşa Mică ( K l s k a p u s ) , Copşa M a r e ( N a g y k a p u e ) , Sighişoara ( S e g e a v a r ) . De asemenea K a r l - K u r t K l e i n , Schà'ssburg i m K i n d e r K a p i t e l , fn T r a n s s y l v a n i c a , 1963, p . 1 7 6 - 1 7 7 . P e n t r u apăraxea g r a n i ţ e l o r , r e g i i m a g h i a r s - a u f o l o s i t ş i do a l t e neamuri ι pecenegi, cumani, c a b a r l , u z i , iaaigi - voal K a r l - K u r t K l e i n , G r e n a w t i s t u n g und S i e d l u n g ι G r e p U und G y e p u r o r l a n d , fn S a z o n i c a S e p t e m c a s t r e n s i a , M a r b u r g , 1 9 7 1 , p . 1 1 7 - 1 1 8 ( E r n s t Wagon* H l s t o r i s c h - s t a t i s t l s c h e n Ortsnamenbuoh f U r S l e b e n b U r g e n , 1977, Kbln-Wien, p . 2 2 . K a r l - K u r t K l e i n , S z e k l e r und Sachaen i n d e r S l e d l u n g e p o l l t l k der e r s t e n u n g a r i s c h e n Kb'nlge, ş l T e r r a S y c u l o r u m t e r r a e S e b u s , f n S a x S e p t , p . 1 3 6 - 1 4 0 , p . 144 ; Thomas N ă g l e r , Aşezarea saşilor f η T r a n s i l v a n i a şi a p o r t u l l o r l a dezvoltarea societăţii feudal e r o m â n e ş t i , f h S t u d i i de i s t o r i e a naţionalităţilor o o n l o o u i t o a r e din România şl a î n f r ă ţ i r i i l o r o u naţiunea r o m â n ă . Naţionalitatea germa­ nă), T O I . I , B u o u r e ş t l , 1 9 7 6 , p . 1 9 . Κ « H o r e d t , o p . c i t . , p . 1 2 2 (toponimice oa A g î r b i o i u Egerbegyf A r b e g e n | A r c h l t a - E r k o d , A r k e d e n ) . T r e b u i e menţionat, de a aemanea, o ă s p o r a d i c în a c o a e t ă s o n ă se îhtUneec ş i toponimice o a r e atestă p r o b a b i l g r u p u r i de p e c e n e g i s e d e n t a r i za ţi ( H e n n - H e n n d o r f , actualmente Brădeni, Corlolan Suoiu, o p . o l t . , v o l . I , p . 1 0 3 ) . D . P O P E S C U , C e r c e t ă r i a r h o o l o g i o o în T r a n e i l T a n i a , Π, f h Mate­ r i a l e ş i c e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e , I I , 1956, p . 1 4 6 - 1 5 2 } K . H o r e d t , o p . o i t . , p.115.

280

www.mnir.ro

38 I s t o r i a României, I , p . 7 7 0 j Κ . H o r e d t , o p . c i t . , p . 1 3 9 » A . Krălowansky, Beitrăge s u r F r a g e d e r Ausgestalltung. Chronologie und e t h n i s c h e n Bestlmmung des sogenannten SchUCfenrlnges m i t S-Qnden, f n „Studia S l a v i c a " , V , 3 - 4 , 1959, p . 3 2 7 - 3 6 1 . A u t o r u l a r a t ă eă t e r m e n u l de cultură B J e l o - B r d o n u m a l o o r e s p u n d e realităţii i s t o r l oo ( p . 3 2 8 ) . t n b i b l i o g r a f i a maghiară d i n u l t i m i i a n i se f o l o s e ş t e , p e n ­ t r u s e e X I - X I I I , t e r m e n u l de cultură a p e r i o a d e i a r p a d l e n e . 39 D i n a doua jumătate a s e o . a l X I - l e a sfht cunoscute dispoziţiile re­ g i l o r m a g h i a r i p e n t r u o b l i g a t i v i t a t e a înmormîhtărilor lfhgă bisexioi ( c f . Β . S s B k e , S p u r e n des Heldentums i n d e r frUhmlttelalterlloheη G r ă b o r f e l d e r n U n g a r n s , „Studia S l a v i o a " , Π, 1956, p . 1 2 5 - 1 2 6 ) . 40 R A D U H E 1 T E L , A r c h e o l o g l s o h o B e l t r ă g e s u d e n r o m a n l s c h e n Baudenkmăiern aue SUdeiebenbUrgen, f h K R H A , S e r i e B e a u x - A r t s , 9 , 1972, 2 , p . 1 4 7 . Elocventă este o l t u a t i a de l a C f l n l o , l a numai 5 km de Q I r b o v a , undo f h s e c a l X U I - l o a s f a t atestaţi o o l o n i f t i i s a s i * a i c i β-au deeooperit fragmente ceramice d i n eeo. a l X l l - l e a , fhtr-un s t r a t depus p e s t e u n n i v e l do l o c u i r e o u c e r a m i c ă c a r a o t e r l e t l o ă c u l ­ turii Dridu ( s e c X - X U ) . 41 R A D U H E I T E L , o p . c i t . , p . 1 4 3 , f l g . 3 a , b . 4 2 H E R M A N N F A B I N I und M a r i a n a B e l d i e D u m i t r a c h e , o p . o l t . , p . 9 2 . 4 3 R A D U P O P A , S t r e i s f n g o o r g l u . E l n Z e u g n l s . . . , p . 5 8 - 6 0 . De ase menea s l S T E F A N P A S C U , M . R U S S U «1 c o l a b o r a t o r i , Cetatea D ă b f c a , î n A M N , V . 1968, p . 1 6 4 , n . 2 5 . 4 4 A n a l o g i i p e n t r u i n e l e l e de tîmplă t K . H o r e d t , o p . o l t . , p . 1 3 9 , f l g . 2 8 (două i n e l e d a t a t e s e c a l X I - l e a ) | Radu P o p a , o p . o l t . , p . 53 , f l g . 12 ( p e n t r u i n e l u l de d i m e n s i u n i m a l m a r i ) . 45 G r o p i l e de m o r m i n t e a l e c i m i t i r u l u i s ă s o s o o a r e a s u p r a p u s olmitl­ r u l d i n s e c a l X l l - l e a , f n o e l e m a l m u l t e c a z u r i , au f o s t adfnoite m u l t f h pămîntul v i u ( m a i a l e s o e l e d i n e e o . e l X V n i - l e a , oînd a p a r f o a r t e f r e o v e n t o r i e n t ă r i N - S s i S - N ) . De asemenea, remaroem f a p t u l c ă c e r c e t ă r i l e d i n i n c i n t a c e t ă ţ i i V l a o r i nu a u a v u t u n e a r a o ter exhaustiv. 46 CORIOLAN S U C I U , o p . o l t . , v o l . I I p . 2 4 1 . 47 G . K I S C H , Z u r E t h y m o l o g i e l a n d e e k i r o h l l e h e r O r t s a a m e n , f n B e i trăge z u r Gescniohte d e r e v . K l r c h e A . B . i n Siebenbttrgen, S i b i u , 1922, p.278 j K a r l - K u r t K l e i n , S o h ă s s b u r g . . . , p . 1 7 9 . 48 P e n t r u o r g a n i z a r e a s o c i a l ă a s e o u i l o r f h s e o . a l Χ Π - l e a , B a k 6 O e s ă , Evoluţia s o o l a l ă o i ooonomioă a s e c u i l o r f n s e c o l e l e X I I I - X V , f η S t u d i i s i a r t i o o l o de I s t o r i e , Π, 1 9 5 7 , p . 4 1 . 49 Documente p r i v i n d i s t o r i a României, C, T r a n s i l v a n i a , I , v e a c u l X I , Χ Π e l ΧΠΙ, p . 1 5 0 - 1 5 1 ( f h c o n t i n u a r e D I R , C I ) . 50 A . D . A L E X A N D R E S C U , Contribuţii, f h „Cumldava", v n , 1 9 7 3 , p . 4 7 ¬ 52 ι L U C I A N C H I T E S C U , o p . o l t . , p . 1 0 5 9 - 1 0 6 0 . 51 K . H O R E D T , o p . o l t . , p . 1 2 3 . 52 E f e c t u l s t a b i l i r i i g r a n i ţ e i pe O l t e - a resimţit f h Ţ a r a Făgăraşului p r i n î n g r o p a r e a de t e z a u r e de m a r e v a l o a r e , aparţinînd popu281

www.mnir.ro

53

54 55

56 57

58 59

60

61 62 63 64 65 66

67 68

laţlei a u t o h t o n e , c e l de l e S t r e j a - C f r t i ş o a r a s l c e l de l a F ă g ă r a ş , c f . K u r t Horedt, o p . c i t . , p . 124-126. C e r c e t ă r i desfăşurate c u p r i l e j u l r e s t a u r ă r i i a c e s t u i T a i o r oe monu­ ment m e d i e v a l d i n T r a n s i l v a n i a , f h a n i i 1 9 7 3 , 1 9 7 6 - 1 9 7 7 - v e z i M A ­ R I A N A D U M I T R A C H E , Cetatea s ă s e a s c ă d i n D r ă u ş e n i , j u d . Bra­ ş o v . . . , f h C e r o e t ă r l a r h e o l o g i c e , ν ο Ι . Ι Π , M u z e u l de I s t o r i e a l R . S . România, B u c u r e ş t i , 1979, p . 1 5 5 «1 u r m . DIR, C , I , p.208-210. K a r l - K u r t K l e i n , o p . c i t . , p . 1 7 5 | E r n s t Wagner, B o r a l t und terra D a r a u a , Z u r O s t g r e n z e des A n d r e a n i s o b en R e o h t s g e b i e t e s , f n S l e b . A r c h . , 8 , 1 9 7 1 , p . 8 2 \ Thomas N K g l e r , o p . o l t . , p . 2 0 - 2 1 . S T . P A S C U , Voievodatul T r a n s i l v a n i e i , v o l . 1 , p . 136. Kozâk K a r o l y , X I - X I I I s z ă z a d l e g y h i z i épltesset V e s s p r é m megyében, Γη Λ Veszprém M e g y e i mdzeumol k B z l e m e n y e i , 8 , 1 9 6 9 , p . 2 2 3 - 2 2 6 , f i g . 1 ι S z . C z e g l e d y B o n a - Koppâny T i b o r , A k o s e p k o r i E c s e r f a 1 u é s temploma, f h A r o h . E r t . , 1964, 1 , p . 4 1 - 6 0 | P a r a d i N a n d o r , A H a c s - B e n e d e k p u s z t a i A r p a d - k o r l edényégetttkemena, f h A r c h . E x t . , 1967, 1 , p . 2 0 - 3 7 ; B e i a Horwâth, A r c h a O l o g i e c h e F o r s o h u n g e n i m J a h r e 1965, TlszaUrevény - T e m p l o m d o m b , f h A r o h . E r t . , 1966 , 2, p.307. K u r t H o r e d t , Şantierul M o r e ş t i , f h S C I V , I V , 1 9 5 3 , 1 - 2 , p . 2 9 3 - 2 9 6 , fig.14. B o k ô G e z i i , o p . c i t . , p . 3 9 - 5 6 j MARIANA B E L D I E , „Rotonda" din O d o r h e l u - S e c u l e s c ş l p r o b l e m a datării m o n u m e n t u l u i , f h „ R e v i s t a M u z e e l o r ş i M o n u m e n t e l o r " , s e r i a Monumente l s t o r i o e ş i d e a r t ă , X L I I , 1974, 1 , p . 6 2 . T e r m e n u l de t e r r a d e ş e r t a a f o s t convingător e x p l i o a t r e o e n t de T h o m a s N K g l e r , Zum G e b r a u o h d e s A u s d r u o k s „ t o r r a d e ş e r t a " in' e i n i g e n U r k u n d e n d e s 1 2 - 1 3 . J a h r h u n d e r t e , f n „Studii ş l comunicări, A r h e o l o g i e - I s t o r i e " , 18, 1974, p . 5 1 - 6 0 . K . K . K L E I N , L u x e m b u r g und S i e b e n b U r g o n , f h S l e b . A r c h . , 5 , 1966, p.53. K . K . K L E I N , SohKssburg..., p.177. V e z i n o t a 4 . H . M U l l e r , o p . o l t . , f h „ A r o h i v " , 3 6 , p . 3 5 , o r a de pă­ r e r e c ă a c e s t nume a f o s t adus de o o l o n i ş t l d i n p a t r i a l o r de o r i g i n ă . V e z i nota 1 7 . Informaţie de l a Hermann F a b l n i . K u r t Horedt, Z u r slebenburgleohen Burgenforechung, fh „ S U d - O s t F o r s c h u n g e n " , V I , 1 9 4 1 , MUnchen, p . 6 0 8 | Radu P o p a , D i e B u r g e n . . . , p . 257. Kurt Horedt, o p . c i t . , p.609. A s t f e l de b l s e r l o i s f n t ounosoute f h S l o v a c i a , f i i n d d e n u m i t e , Η β ι τ η k i r c h e n " o r i „ E m p o r e n k i r c h e n " (de e x e m p l u b i s e r i c a d i n V a r s a n y , datată l a m i j l o c u l s e c a i Χ Π - l e a , c f . Văolav Manei, Stredoweka, a r c h i t e k t u r a na S l o v e a s k a , P r e ha 1937 ( r e z u m a t g e r m a n , p.416-448), f i g . 1 4 , p.132 şl p l . X V / 2 2 . 282

www.mnir.ro

6 9 V . V A T Â S I A N U , I s t o r i a a r t e i e u r o p e n e , v o l . I Epooa m e d i e , 1967 , p . 2 7 1 - 2 ^ 2 ι c a p i t o l e o u b i c e d e c o r a t e o u Bogmonte de e e r o (ou aout u r l ) ι e o l e de l a Paulinasella s f h t d a t a t e l a înoeputul eeo* a l Χ Π - l m , o o l e d i n c r i p t a d o m u l u i d i n N o r d h a u s e n l a m l j l o o u l a c e l u i a f seo o l , (ambele s f n t l o o a l i t ă t i d i n T u r l n g l a ) , c f . F r l e d r l o h u n d H e l g a Mb*b i u s , S a k r a l e B a u k u n s t m l t t e l a l t e r l l o h o K u n a t i n d e r Deutaohea D e mokratlsohen Republik, p.209, f l g . 3 1 , p.208, f l g . 6 3 ) . 70 GHEORGHE A N G H E L , C a t ^ . . . , p . 3 0 - 3 1 . 71 Q . E D . M Û L L E R , D a s D e u t s o b t u m u n d d i e s e k u n d n r e n S l e d l u n g o n l n SlebenbUrgen, „Korr!*, 5 2 , 1929. 72 P e n t r u probelma p r l T l n d g r e a T i l , Thomas NXgler, Aşezarea saşi­ l o r . . . , p.100-103. 7 3 E s t e n e c e s a r s ă a m i n t i m o ă s - a u f a c ut u n e l e î n c e r c ă r i d e a i d e n t l — f l c a l o o a l l t a t e a „ r l l i a A l b ( a ) o e c c l e a l ( a ) e " menţionată f h t r - u n do-: oumont d i n 1231 c u V i s c r i , dooument p r i n o a r e B e l a , f i u l v i o o r e g e n t u l i u l A n d r e i Π , s c u t e ş t e de d ă r i m a l m u l t e e a t e a l e e a v a l e r l l o r saşi C o r r a r d s i Daniel, f i l l l u i loan L a t i n u l , p r i n t r e oare ae a f l ă s l l o o a l l t a t e a menţionata. F i i n d u n s a t fn p r o p r i e t a t e privată n u poate f l I d e n t i f i c a t c u V i s c r i , o i c u satul A l b e ş t i d i n valea T f r n a v e i M a r i . P r i m a i d e n t i f i c a r e o găsim f h D I R , C , I , p . 254 - 233 | C o r i o l a n S u c i u , o p . o l t . , v o l . I I , p . 2 3 1 | Gosa E n t a , Die Baukunst Transsllvaniens im 11-13. Jahrhundert, I i . T e i i , Historisohe Angab e n , A H A , X I V , 1 9 6 8 , 3 - 4 , p . 1 3 5 . t n c o l e c ţ i a d e documente F. Z i m m e r m a n n «1 C a r l W e r n e r , U r k u n d e n b u o h a u r Geeohlohte der Deutsohen i n SiebonbUrgon, v o l . I , p . B - 9 , l o c a l i t a t e a nu este bien* t i f l o n t a . I i l e n i t f l o a r o a ou A l b e ş t i a p a r e l a K . K . K i o l a , t i o h t f s s b u r g . . . , p . 1 8 0 . B i b l i o g r a f i a p r i v i t o a r e l a Johann Latinua eeteouprlnaătoare. menţionam n u m a i Q . E . M U l l e r , 1st d a s A n d r e a n u m ' T e m J a h r o 1224 eine Fhluohung 7 , f n S l e b . V j e o b . , 1 9 3 3 , p . 1 1 2 - 1 3 1 . 74 D 1 K , C, I I , p . 4 3 0 . 75 I b i d e m , p . 4 3 0 - 4 3 1 . 76 Ibidem, p.433-434 | Coriolan Suolu, l o è . c i t . 77 D I R , C, I , p.210 f Ş t . P a s c u , o p . o l t . , p . 1 4 3 . 7 8 t n s a t u l G f r b o v a e x i s t ă a l ă t u r i d e b a z i l i o ă romanloă f i o c e t a t e ouj a n t u r n - l o c u i n t ă , preaupuaă a f l aparţinut u n e i f a m i l i i d e g r e a v l , o f . K u r t H o r e d t , Z u r elebenbUrglachen Burgenforschung.·., p.599 f l 607. 79 A l b e r t B o r g e r , V o l k s a ă h l u n g . . . , p . 5 8 .

L'ÉVOLUTION DE LA C I T A D E L L E PAYSANNE DE VISCRI λ L A LUMIÈRE D E S R E C H E R C H E S A R C H E O L O G I Q U E S E T D ' ARCHITECTURE Rdsumâ P a r l a . s u i t e d e s . r e ç h e r e ho s a r c h é o l o g i q u e s et d ' a r c h i t o ç t u r e , c o r - i 283

www.mnir.ro

r o bo r i - o a av*;c l o s so a r c o 3 é c r i t e s o n a pu c o n s t a t o r p l u a i o u r s étapes, do développement do l a c i t a d e l l e de V i s c r i , d é p . d o I i r a s o v i - l a c o n s t r u c t i o n d ' u n e c h a p o l l c funéraire a y a n t des d i m o n s i o n s r é d u i t e s , é l e v é o p a r u n g r o u p e do g a r d e s dos f r o n t i b r o s s z o l c l e r s , p o n ­ d a n t l a p r o m i c r o moitié d u Χ Π s i è c l e ; - pondant l a p r e i n i o r o moitié d u X I I I s l o c l e , l ' é d i f i c e change sa f o n o t i o n , devenant c o u r féodalo p o u r uno f a m i l l e do g r e f s (ohefs milit a i r ο s dos g r o u p o s c o l o n i s é s ) ) - au début d u X I V s i è c l e l ' e n s e m b l e eutro en possossion d uno communauté l l b r o allomando e t l a c h a p o l l o d e v i e n t é g l i e s p a r o i s ­ siale; - au X V I sibclo l ' é g l i s e est prolongée v o r s l ' o u o s t et l ' a n c i e n d o n j o n féodal ost t r a n s f o r m é en t o u r - c l o c h e r ; - o n 1630 o t 1649 l ' o n c o i n t e e s t d é v e l o p p é e p a r l ' é d i f i c a t i o n dos t o u r s s i t u é e s a u sud ot à l ' o u e s t ; - e n t r e l e X V I I I e t l o X I X s i è c l e , à l a s u i t e de n o u v e l l e s trans­ f o r m a t i o n s l a c i t a d e l l e paysanne a c q u i t l ' a c t u e l a s p e c t . Θ

e

0

1

0

0

e

LEGENDE DES FIGURES F l g . 1 . - P l a n do l a c i t a d o l l o paysanne do V i s c r i . 1) s e c t i o n s archéolo-, g i q u e s ( 1 9 7 0 - 1 9 7 1 ) ; 2) f o n d a t i o n s d é c o u v e r t e s ; 3 ) m u r s do sou­ te no ment d e v a n t l o s t o u r s ; a - b , o - d , o - f p r o f i l s établis d a n s lo c h o o u r ; A - D - c o n t r o f o r t a a j o u t é e ; tombos oh o n t été trouvés d o s n n n n n u x Ί η bouolo r>t don i n o i i i i i i i n a , F l g . 2 . - L a c i t a d o l l o paysanno do V i s c r i , I o t I I . L e r é s u l t a t dos f o u i l l o s i dans l e c h o e u r : 1 . t e r r o v i e r g e ; 2 . r e v ê t e m e n t de s o l e n b r i q u e s t r i a n g u l a i r e s s u r uno coucho de m o r t i o r ; 3 . a r c t r i o m p h a l ajouté; 4 . f o n d a t i o n de l a c h a i r e a c t u o l l c ; 5 . c r y p t e ; ô . p l a n c h o r . F l g . 3 . - L a c i t a d e l l e paysanne de V i s c r i , I ot Π . R é s u l t a t s dos foulllos dans l a n e f : 1 . t e r r o v i o r g o ; 2 . s o l b r u n ; 3 . t r o u s âc l ' e c h a f a u d a g e ; 4 . c r y p t e s ; 5 . p a r t i e p r o l o n g é e de l a nof ; 6 . a r t t r i o m p h a l a j o u t é ; 7 · · f o n d a t i o n do l a c h a i r e a c t u o l l o ; 8 . t e r r o a m e u b l i o . F l g . 4 . - P r o f i l s dans le choeur ( a - b , c - d , o-f)j 1 . t e r r o v i o r g o ; 2 . sol b r u n j 3. s o l n o i r ; 4 . m o r t i o r ( l ' a b s i d e on hémicycle); 5. s o l b r u n c l a i r a u x g r a i n s de m o r t i e r ; 6 . t o r r o d a t t u o ; 7 . mor.tior provenant de l a f o n d a t i o n d u c h o e u r ; 8 . s o l m é l a n g é ; 9 . m o r t k t r f i n p o u r l e rovôtomont de s o l o n b r i q u e s ; 1 0 . b r i q u e s triangu­ l a i r e s ; 1 1 . r e m p l i s s a g e ; 1 2 . b r i q u o s r e c t a n g u l a i r e s ; 13.tombes d e s X V r ^ - X V T l T s i è c l e s ; 1 4 . d é b r i s et s a b l e ; 1 5 . p l n n c h o r actuel; 3«f . - f o s s é de f o n d a t i o n ; 9 . d . - f o s s é do d é m o l i t i o n . F l g . 5 . - L a c i t a d o l l o paysanne do V i s c r i . Déroulement do l a p a r o l e n o r d i q u o do l a n e f . F l g . 6 . - L a c i t a d o l l o paysanne de V i s c r i . P r o f i l do l a parois est do la section S 3 . 1 . t e r r e v i e r g e ^ 2 . s o i b r u n ; 3 t e r r o glr.jse; 4, -

9

284

www.mnir.ro

m o r t i o r do 1·enceinte o v n l o ; 5 . s o l c h f i t a l n t aux c a i l l o u x j 6. coucho de démolition do l ' e n c e i n t e o v n l o j Ţ . c o u e h o de démoli— t l o n de l ' a n c i e n n e s a c r i s t i e i 8 . m o r t i o r de l ' o n c n l n t o do 1830; 9· s o l châtain c l a i r aux g r a i n s de m o r t i e r ; 1 0 . sol mélangé avec d u g r a v i e r ; 11 «solmélangé avec des f r a g m e n t s de t u i l e s ; 12* humus a c t u e l ; 1 3 . s o l b r u n o t s a b l e ; 1 4 . s o l b r u n , s a b l e o t g r a ­ ins de m o r t i o r ; 1 5 . tombos des X V I - X V I I I s i è c l e s ; 1 6 . f o n d a ­ t i o n de l ' o n c o i n t e o v a l e ; 1 7 . f o n d a t i o n d ' u n o p a r t i e d u m u r do l ' e n t r é e v o û t é e ; 1 8 . f o n d a t i o n de l ' a n c i e n n e s a c r i s t i e ; 1 9 . o o n trefort A. F i g . 7 . - L o s é t a p o s de c o n s t r u c t i o n de l a c i t a d e l l e paysanne de V i s c r i i 1 . L a chapelle - X I I s i b c l o ; 2 . l a t o u r , l a t r i b u n e et l ' e h c l o n t e o v a l e - X I I I s i è c l e ; 3 . le c h o e u r p o u r v u de o o n t r e f o r t s - e n v i r o n 1300; 4 . c o n t r e f o r t s destinés λ s o u t e n i r le chemin de r o n d e ; t o u r s - p r e m i e r e moitié d u X V I s i è c l e ; S* l a t o u r nordique e t c o l l e de l ' o u e s t ( 1 6 3 0 ; 1 6 4 9 ) ; 6 . c o n t r e f o r t s a j o u t é s - 1 7 1 5 ; 7* a d j o n c t i o n s t a r d i v e s * e

e

e

e

285

www.mnir.ro

S U M A R

Pag» FLORIAN OEORGESCU - Introducere

V

I . RAPOARTE DE SAPATURI EUGENIA ZAHARIA,DOINA GALBENU s i S Z E K E L Y Z O L T A N - Raport prilixoiaar asupra s ă p ă t u r i l o r d i n 1979 do l a A r i u ş d , J u d . C o r n e e a

3

C O S T A C H I B U Z D U G A N - C e r c e t ă r i l e a r h e o l o g i c e do l a Giurcasi, jad.Vaslui «

7

A U G U S T I N U L A N I C I - C o r c o t ă r i l o a r h e o l o g i c e d i a a n u l 1979 do l a B r a n e t , j u d . O l t

20

V A L E R I U L E A H U - S o n d a j u l a r h e o l o g i e e f e c t u a t f h 1979 l a Dala, jud.Giurgiu

30

A L E X A N D R U OANCEA - R a p o r t p r e l i m i n a r priTind campania a r h e o l o g i c ă d i n 1979 de l n P e t r i s o r u , oom.ReooTlteni, jud.Busău

41

G E O R G E T R O H A N I - S ă p ă t u r i l e a r h e o l o g i c e de l a P e t r i s o r u " U l m i i l u i Ţ f r l e a " , oom.RacoTlteai, jud.Busău

43

DRAGOMIR P O P O V I C I f l N I C O L A E U R S U L E S C U - Şantierul a r h e o l o g i c P r e u ţ e ş t i - " C e t e l e " , j u d . Sucee-ru, 1 9 7 9 . Raport p r e l i m i n a r . . . .

54

A L E X A N D R U V U L P E s i M A R I E T A OHBOROHIŢÂ - Ş a n t i e r u l arheologio PopeşU-Mlhăileştl, j u d . G i u r g i u . R a p o r t p r e l i ­ m i n a r a s u p r a r e săltatelor d i n c a m p a n i i l e a n i l o r 1978¬ 1979..

38

L A R I S S A N E M O I A N U ş i G H E O R G H E TODINCÂ - Ş a n t i e r u l h e o l o g i o Căline ş t i , j u d . M a r a m u r e ş

66

ar­

L T V I U P E T C U L E S C U , A L E X A N D R U TOMA N E M O I A N U ş l RUXANDRA A N A S T A S I U - Raport preliminar asupra e ă p ă t u r i l o r a r h e o l o g i c e d i n 1978-1979 f h c a s t r u l M i o i a , oomunn V e t e l , j u d . H u n e d o a r a .>,

286

www.mnir.ro

<

70

D A N D R Ă G U S - R a p o r t a s u p r a c e r c e t ă r i l o r a r h e o l o g i c e de l a ôrojdlbodu, Jud. Olt

76

LUMINIŢA M U N T E A N U - C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e f h ase s a r e a feudală t i m p u r i e de l a Mănăstirea B o d r o g , j u d . A r a d . . . .

90

G H . I . C A N T A C U Z I N O - Ceroetări arheologice l n oetatea T u r a u , (Turau Măgurele), j u d . T e l e o r m a n

100

LUCIAN CHITESCU, RADU LUNGU, TEODOR PAPASIMA, P E T R E V L A D I L A , VENERA RADULESCU f i ANCA P A U N E S C U - Ceroetări arheologice fn anul 1979 l n P i u a P e t r i ( O r a ş u l de F l o c i ) , oomuna G l u r g e n i , jud.Ialomiţa

120

L I A BATRÎNA ş i A D R I A N BATRÎNA - C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e e f e c t u a t e f n a n u l 1979 f h c u p r i n s u l a ş e s ă r i i C u r t e a de A r g e ş , j u d . A r g e ş

144

L I A BATRÎNA f i A D R I A N BATRÎNA - E t a p e do o o n s t r u c t i e f h o u p r i n s u l a n s a m b l u l u i " M ă n ă s t i r e a " d i n V ă l e n i i do Munte, j u d . P r a h o v a , fh lumina ceroeţărilor a r h e o ­ l o g i c e d i n 1978

172

Π. S T U D I I S I NOTE » AUGUSTIN U L A N I C I - Un oioplitor din paleoliticul i n f e r i o r descoperit l a Bechet, j u d . D o l j . . . .

191 ·

L U C I A N C H I T E S C U - Formaţiuni u n i o n a l - t r i b a l e aan formaţiuni statale 7

1

9

3

I G H E O R G H E C A N T A C U Z I N O l f 1 GEORGE ŢROHANI - C e r c e t ă r i l e a r h e o l o g i c e do l n C e r n i c a - M ă n ă s t i r e

200

GEORGE T R O H A N I f i A L E X A N D R U OANCEA - Cercetări a r b e o l o g i o e pe V a l e a G l a T a e l o c u l u i

240

M A R I A N A D U M I T R A C H E - Evoluţia c e t ă ţ i i t * r ă n e s t i de l n V i n e r i , jud.BraşoT, f h lumina oeroetărilor arheolofloe ş i de arhitectură ...·*

253

287

www.mnir.ro

S O M M A I R E

Pago - F L O R I A N GEORGESCU - Introduotioo

XI

I . R A P P O R T S SUR L E S F O U I L L E S E U G E N I A ZA HA R U , D O I N A G A L B E N U ş l S Z E K É L Y Z O L T A N - R a p p o r t préliminaire c o n c e r n a n t l a campagne do f o u i l l e s a r c h é o l o g i q u e s de 1979 à A r i u s d , dép.de Coroana

3

C O S T A C H I B U Z D U G A N - L e a f o u i l l e s a r c h é o l o g i q u e s do G i u r c a n i , dép.de Vaslui

7

A U G U S T I N U L A N I C I - L e s f o u i l l e s a r c h é o l o g i q u e s do 1· année 1979 de B r a n e t , d é p . d e O i t V A L E R I U L E A H U - L e sondaje a r c h é o l o g i q u e effectué e n 1979 à Daia, dép.de Giurgiu A L E X A N D R U O A N C E A - L e e f o u i l l é e e r o h é o l o g i q u e e de P e t r i ş o r u , c o m m . R a c o r i $ e n i , d é p . d e BusKu

20 ····

30

.,

G E O R G E T R O H A N I - L e a fouillée a r c h é o l o g i q u e s de P e t r i f o r u , " U l m i i l u i T î r l e a " , dép.de B u s t u DRAGOMIR P O P O V I C I şi N I C O L A E U R S U L E S C U - L e c h a a t l e r a r c h é o l o g i q u e s de T r u ş e ş t i " C e t a t e " , d é p . d e S u o e a r a 1979. R a p p o r t préliminaire .

54

A L E X A N D R U V U L P E ş i M A R I E T A GHEOROHTTA - L e c h a n t i e r a r c h é o l o g i q u e de Popeştl-MlhJUleştl, d é p . d a G i u r g i u R a p p o r t p r é l i m i n a i r e c o a o e r a a a t l e e réaultata dea f o u i l l é e dee années 1 9 7 8 - 1 9 7 9

'&

L A R I S S A NEMOIANU şi GHEORGHE TODINCA - L e alto archéolo­ gique de C ă l i n o ş t i , d é p . d e M a r a m u r e ş . . L I V I U P E T C U L E S C U , A L E X A N D R U TOMA NEMOIANU şi R U X A N D R A A N A S T A S I U - R a p p o r t préliminaire o o n c e r n e n t l e e oempagaee de fouillée a r c h é o l o g i q u e s pendant l n p é r i o d e 1978-1979 a u o amp M i c i a , commune V e t e l , d é p . de H u n e d o a r a P A N DRAGUS - Rapport concernant lee fouillea archéologiques de* G r o j d l b o d u , d é p . d e O i t .. ». 288

www.mnir.ro

70 .

7

6

LUMINIŢA M U N T E A N U - F o u i l l e s a r c h é o l o g i q u e s dana l ' é t a n i a aeraent féodal de basse époque au monastère de B o d r o g , dép.de Arad G H . I . C A N T A C U Z I N O - R e c h e r c h e s a r c h é o l o g i q u e s dans l a f o r t e ­ r e s s e de T u r a u , T u r a u M t t g u r e l e , d é p . d e T e l e o r m a n . . . . L U C I A N C H I T E S C U , RADU LUNOU, TEODOR PAPAS1MA, PETRE V L A D I L A , VENERA RADULESCU ai A N C A P A U N E S C U - L a * f e u i l l e s a r c h é o l o g i q u e s de l ' a n n é e 1919 à P i u a P e t r i ( l a r i l l * de F l o c i ) , commune Q i u r g e n i , d é p . d e Ialomiţa

90 100

1

2

0

L I A B A T R I N A s i A D R I A N B A T R I N A - Recherches arohéologiquee e f f e c t u é e s e n 1979 a u r l ' é t e n d u e do l ' é t a b l i s s e m e n t de C u r t e a de A r g e s , d é p . d ' A r g e s

144

L I A B A T R I N A « i A D R I A N B A T R I N A - é t a p e s de c o n s t r u c t i o n a u c a d r e de l ' e n s e m b l e " M ă n ă s t i r e a " de V a l e a i l d e M o n t e , d é p . d e P r a h o r a , a l a lumière d e s r e c h e r o h e s a r c h é o l o ­ gique a de l ' a n n é e 1978

172

Π. ETUDES E T NOTES A U Q U S T I N U L A N I C I - U n " c h o p p e r " d u paléolitlque Inférieur décourert à Bechet, dép.de DoU

191

L U C I A N C H I T E S C U - F o r m a t i o n s d n t y p e de l ' u n i o n t r i b a l e o n f o r m a t i o n s d u t y p e do l ' é t a t T . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

193

Q H E O R O H E C A N T A C U Z I N O |si O E O R G E T R O H A N I - L e s r e c h e r ¬ ches archéologiques d * C e r n i c a - M o n a s t e r e . . . . . . . . . . . .

200

GEORGE T R O H A N I s i A L E X A N D R U O A N C E A - Recherches archéologiques a u r l a Volée d n Glnraoloo

240

M A R I A N A D U M T T R A C H E - L ' é r o l u t i o n de l n o l t n d e l l e payaanne de V l s o r l à l n lumière dea r e c h e r c h é e a r c h é e l o g l q a e a et d ' architecture

293

289

www.mnir.ro

C O N T E N T S

F L O R I A N QEORQESCU - Introduction

Page .XVIII

I . E X C A V A T I O N REPORTS EUGENIA Z A H A R I A , DOINA G A L B E N U s i S Z E K E L Y Z O L T A N - P r e l i m i n a r y R e p o r t o n t h e 1979 ExoaTationa at A r i u s d . Covasna o o u n t y . . . · «

3

C O S T A C H I B U Z D U G A N - Archaeological Reeearchea at G i u r c a n i , V a s l u i county

7

A U G U S T I N U L A N I C I - T h e 1979 A r o h a e o l o g i c a l R e e e a r e h e e at B r a n e t , Olt county

20

V A L E R I U L E A H U - T h e A r c h a e o l o g i c a l S u r r e y of 1979 et D a i a , G i u r g i u oounty

30

A L E X A N D R U P A N C E A - P r e l i m i n a r y R e p o r t o n t h e 1979 A r o h a ­ e o l o g i c a l E x c a v a t i o n a t P e t r i s o r u - R a o o v i t ' i n l , BuaKu ··.·· oounty..

41

G E O R G E T R O H A N I - T h e A r c h a e o l o g i c a l E x c a v a t i o n s at P e t r i s o r u ••Ulmii l u i T f r l e a " , R a o o r i t e n i , Buzttu o o u n t y .

43

DRAGOMIR POPOVICI s i N I C O L A E U R S U L E S C U - The A r c h a ­ eological S i t e at P r o u t e s t i - " C e t a t e " , S u c e a m oounty, 1979. P r e l i m i n a r y Report.

54

A L E X A N D R U V U L P E s i MARIETA GHEORGHITA - The A r o h a ­ e o l o g i c a l S i t e at P o p e ş t i - M i h ă i l e f t i , G i u r g i u o o u n t y . P r e l i m i n a r y R e p o r t C o n c e r n i n g t h e Résulte o f t h e 1978-1979 E x c a v a t i o n s

58

L A R I S S A NEMOIANU s i GHEORGHE TODINGA - The A r c h a ­ e o l o g i c a l S i t e a t C&liaeşU,Maramureş

66

L I V I U P E T C U L E S C U , A L E X A N D R U TOMA NEMOIANU s i R U X A N D R A A N A S T A S I U - P r e l i m i n a r y R e p o r t o n the 1978-1979 A r c h a e o l o g i c a l E x c a v a t i o n s a t M l o i a C e n t r u m , V e t o ! , H u n e d o a r a county · D A N D R A G U S - R e p o r t o n t h e A r c h a e o l o g i c a l R e s e a r c h e s at G r o j d l b o d u , O l t county 290

www.mnir.ro

70 76

LUMINIŢA M U N T E A N U - A r c h a e o l o g i c a l E x c a v a t i o n s at the E a r l y Feudal Site from Bodrog Monastry,Arad county..

90

O H . I . C A N T A C U Z I N O - A r o h a e o l o g i c a l R e s e a r c h e s .at T u r n u F o r t r e s s ( T u r n u Măgurele)Teleorman oounty

100

LUCIAN CHITESCU, RADU LUNOU,TEODOR Ρ APA S IMA, P E T R E V L A D I L A , V E N E R A R A D U L E S C U şi A N C A P A U N E S C U - T h e 1979 A r c h a e o l o g i c a l R e s e a r c h e s at P i u a P e t r i ( O r a ş u l de F l o c i ) , G i u r g e n i , Ialomiţa county ·

120

L I A BATRINA şi A D R I A N BATRINA - Archaeological at A r g e ş S i t e , A r g e ş o o u n t y , 1979

144

Surrey

L I A B A T R I N A şi A D R I A N B A T R I N A - Stages i n the B u i l d i n g of t h e C o m p l e x "Mănăstirea* at Vălenii de M u n t e , P r a h o r a c o u n t y , i n t h e L i g h t of t h e A r o h a e o l o g i c a l S u r r e y s of 1978

172

I I . STUDIES AND NOTES A U G U S T I N U L A N I C I - A Chopper from the E a r l y Paleolithic found a t B e c h e t , D o l j oounty

191

L U C I A N C H I T E S C U - T r i b a l Unions o r State Formations 7

193

j G H E O R G H E CANTACU~ZINO| ? i G E O R G E T R O H A N I - A r c h a ­ e o l o g i c a l E x c a v a t i o n s a t C o r n i c e Mănăstire GEORGE T R O H A N I şi A L E X A N D R U OANCEA S u r r e y at Valea Glaraciooului

Archaeological

M A R I A N A D U M I T R A C H E - T h e E v o l u t i o n of t h e Peaaant F o r t r e s s a t V i a e r i , B r a ş o r o o u n t y , l n t h e L i g h t of A r o h a e o l o g i c a l and A r c h i t e c t u r a l R e s e a r c h e s

291

www.mnir.ro

200 240

253

Ο

Γ

JI A

B

JI Ε

ρ ρ Ε

dp, ΦΛΟΡρρρ

MOPjmCW I

- BBEflEHHE . .

. . .

y

0 ΡΑ0Κ0ΠΚΑΧ

IQKHm

EyflïEHMfl 3AXAFUH, flOflHA ΓΑΛΕΕ HT H

GEKEJ10

30J1TAH

-

ΠρεΛΒθρϋτεπΒρΐιίί

ΚΘΧ 1 9 7 9 ΓΟΑΘ οτ

ΑΟΚΠΘΑ Ο ρβοκοπ-

ΑΡΜΜΠΑ - yeaA ΚΟΒΙΟΒΘ.

KOCTAKH EY3SyrAH - ApxeonornieoKiie

.

.

.

·

3

ροοπεΑΟΒθΒρρ OT 7

J i y p K a H i . . ye8A Beonytt ρΟΟΠΘΛΟΒΘρρρ

AyryCTMH yjIAHIWB - ApxeonornieoKne

1 9 7 9 ΓΟΑΘ οι EpeHeri, y e s A ΟΠΒΤ. 20 BA3IEPW10 JIEAXy - ApxeΟΛΟΓρΊβΟΚΟβ ΟΟΒΑΚρΟΒΘΒΜβ ΟΛβjiaHtfoe B I 9 7 9 - O U roAy Β Jtattfl, yeaA flsypAiy» ·

· 30

AJIEKCAHJP OAHHLfl - ΠρεΑΒβριιτβπΒΒίί» ΑΟΚΠΘΑ κ β ο oennuitt apxeonomqeoKott

ΚΘ une B we H 1 9 7 9 ΓΟΑΘ ΟΙ

ΠβΤρρΠΙΟρ^· KOMMJ Η8 ΡθΚΟΒραβρβ, jmoPJSM

y β ΒΑ EySBy

TPOXAHH - Apxeonoraqeoirae

.

.

» 4ţ

ρβοκοπκρ o i

neTpwnopy - "Bflsu U u p n n " . KouuyBe ΡοκοΒί^βΒ», 45

.vesA E y e a y flPAIOMWP ΠΟΠΟΒΜ

ρ HMK0J1A2 yPCyJIECKy - ApxeOHonf-

ιβοκδρ οτροϋκβ Cyq8B8

(

IlpeyriemiH - "ΚρβποοτΒ" - yeeA

1 9 7 9 tow,

AflEKCAHJIP ByΜ Ε

πρβABSρ UTQ ΠΒHUH ΑΟΚΠΘΑ· ·

·

54

ρ ΜΑΡΗΕΤΔ ΙΈΟΡΓΗϋθ - A p x e o n o n n e c -

Κ 8 Η ΟΤροίΙΚΘ Β ΠΟΠΘΙΠΤρ-ΜρΧΘρΠβΒΙΤίΙ,ϊβΒΛ

]IXSPWj»

ΑΟΚΠΘΑ Ο Ρ68^ΠΒΤΘΤΘΧ ΚΘΜΠ8ΗΗ«

ΠρβAB8pHT€3IBHUK 1 9 7 8 - 1 9 7 9 ΓΟΑΟΒ

58

J1APMCA HEMOfltty ρ ΓΕΟΡΓΕ

TOJMHKA - ApxeononraecKea

οτροΑκθ KajiHHeniTL. ye SA Mepeiiypen JIHB10 IIETKyjIECKy,

AJIEKCAHJP-TOÎIA

ATAHACWy - npeAB8pMTejiBHtiIt "βοκρΧ ρβοκοπκθχ

· 66

HEUOflHy H PyKCAHJPA

ΑΟΚΠΘΑ OO* apxeonori!-

1 9 7 8 - 1 9 7 9 ΓΟΑΟΒ Β " κ β ο τ ρ ο " MHTOH

KDUiiyna B e r j e n t , ytt8A XyaeAoepa

292

www.mnir.ro

·

70

dp.

iLAH ίΡΑΠΓΙΙΙ - ΑΟΚΠΘΑ oô o p x e o n o n m e c K H X MccneAOBBBHΗΧ οι Γρο&τυιόοΐΎ, y e a A ΟΠΒΤ

76

ΜΜΗΗΗΙΙΑ M/HTEAHy - ApxeonorwqecKne ΗΟΟΠβΑΟΒβΒΗΗ Β ρθΗθφβΟΘΠΒΒΟΜ ΠΟΟβΠΚβ

ΟΤ Μ Ο Η Θ Ο Τ Ι φ Η ΕΟΑΡΟΓ,^βΒΑ

Apa

90

Γ.Η«ΚΑΗΤΑΚ73ΗΗ0

- ApxeonorimecKMe ΜΟΟπβΑΟΒβΒΗΗ Β

κρβποοτκ Typay (TypBy Marypene) y e S A TeneopyeΒ .

100

jiyywAH KHUECKy, pAjy W H E T , TEOJOP ITJUIACHMA, ΠΕΊΡΕ BMJIMJIA, BE HE PA PAJDTJIECKy ρ AHKA IByHECKy - ApxeonorHqeoitue ΜΟΟΠΘΛΟΒΘρΜρ Β (opamyji ΑΘ Φ ρ Ο ^ Β ) ,

1979

roAy Β liny β-ΠβτρΗ

KoyMyBe A*ypAMBH,yeBA

flnoinina.EO

,fc

M i l EdTPblHA H AflPHHH E9TPUHA - ApxeonoraieoKHe oneflOBBBHfl oAenaBioie Β 1979

no-

"*

roAy Β pairxax ποοθπ-

κη K y p i f l ΑΘ ApAiem, yeSA ApAiem

.144

M f l EBTPHHA H AflPHHH E8TPUHA - 9 Ta nu ποοτροβΒΗΗ Β paiiKax ΘΒΟΘΜΟΠρ "ΜΟΒΘΟΤρΡΒ" y e s A ΠρβχοΒβ, Β οΒβτβ

OT ΒΒΠΘΒρ ΑΘ U y B i e ,

epxeonoriweoKHX κοοπβΑΟΒβ-

Βρ& 1978 ΓΟΑΘ II.

172 HCCJEJOBAHHfl

M HOTbi

AypyOTHH yjIAHHHB - K a i i e e o i e o ρβΒΒβτο ΠΘΠΟΟΠρΤΘ eaftΑθΒ Β Εβκβτ, y e s A S O U L I

· · .

jiyqiïHH KHUECKy - CoDBBo-ipudanBBue

φορΝβσ,ρρ

HUB Γ Ο - "·

,FC

I9J

oyAapoTBeBHbie φορΐ48ΠΗΗ? g s u n i s KAifl'AM tfl<mu

ţ9I

H P E O P J Œ ΤΡΟΙΑ HH - Apxe ΟΠΟΓρ-

ιβοκκβ ρΟΟΠΘΑΟΒΘΒΜρ OT HepBHœ-MoHaoTHpB. .

·

·

·

200

J I E O P f l l E TPOXAHIÏ H AJIEKCAHflP OAIWBA - ApxeoaorHieoΚΜΘ ΗΟοπβΑΟΒθΒΗΗ ΒΘ ΑοπΜΗβ

rnaBaqoita . . . . . .

24Û

MAPHHHA flyMHTPAKE - BBOATJUHH κρεοτΒΗΒΟκοΑ κρβποοιι οτ ΒκοκρΗ, y e s A BpeœoB, Β ΟΒΘΤΘ apxeonomqeoKHX ρ apxHieKTypHHX HooieAOB8Bi.lt

293

www.mnir.ro

· ·

·

253

I N H A L T S V E R Z E I C H N I S

FLO R U N GEORGESCU - Einleitung I.

V

AUSGRABUNQSBERICHTE

E U Q E N I A Z A HA R U , D O I N A G A L B E N U ş i S Z E K E L Y Z O L T A N - V o r b e r i o h t Uber A r c h M o l o g i s c h e A u s g r a b u n g e n Ariuşd, B o a i r k C o r e e n e , 1979

3

C O S T A C H I B U Z D U G A N - ArohKologiaohe Bentrk Vaslui

7

A U G U S T I N U L A N I C I - ArohBologisehe B e s l r k O l t , 1979

Foraohungen,Giurcani,

Forsohungen,

Branet,

V A L E R I U L E A H U - ArohSologische Ausgrabungen, D a i a , B o a i r k O i u r g i u , 1979 A L E X A N D R U O A N C E A - V o r b e r i o h t Uber a r c b f t b l o g i s c h o Ausgrabungen, Petrlşoru,Gem.RaooTiţeni, Boairk B u z a u , 1979 GEORGE T R O H A N I — Arohïologiaoho Ausgrabungen, Petrlşoru, " U l m i i l u i * T f r l e a " , RaooTiţeni, B o a i r k B u s t t n

20 30

41 43

DRAGOMIR P O P O V I C I ş i N I C O L A E U R S U L E S C U - Die a r o h a o logische Ausgrabungsstello Preuţeşti " C e t a t e " , B o a i r k SuceaTa 1 9 7 9 • V o r b e r i o h t d e r V o r a o h u n g

54

A L E X A N D R U V U L P E ş i M A R I E T A GHEORGHITĂ - D i e a r c h l o logisohe Auugrabungaatelle Popeşti-MihEileşti, B o a i r k G i u r g i u . V o r b e r i o h t d e r Ausgrabungen 1978-1979

98

L A R I S S A N E M O I A N U ş i G H E O R G H E TODLNCÀ - D i e s r o h & o l o g i s c h e A u s g r a b u n g a a t e l l e Bftlineşti, B o a i r k M a r a ­ mureş .·

66

L I V I U P E T C U L E S C U , A L E X A N D R U TOMA NEMOIANU ş i R U X A N D R A A N A S T A S I U - V o r b e r i o h t Uber a r c h K o loglsohe Ausgrabungen i n K a s t o l l Micia,Gem.Veţel, B o a i r k H u n e d o a r a 1978-1979

70

294

www.mnir.ro

D A N DRÀGUS - V o r b e r i c h t Uber a r c h a o l o g i a c h e A u s g r a b u n g e n , Grojdlbodu, Besirk OU

76

LUMINIŢA M U N T E A N U - A r o h a o l o g i s c h e P o r e c h u n g o n b o l d o r FrUhmlttelalterliche Siedluug "Mfinâstlrea"-Bodrog, BeBlrk A r a d

90

G H . 1 . C A N T A C U Z I N O - A r c h a o l o g i s o h e F o r a c h u n g o n b o i F e a t ung T u r n u ( T u r n u Măgurele), B o a i r k T e l e o r m a n . . . . . . . . . .

100

LUCIAN CHITESCU,RADU LUNOU,TEODORPAPASIMA, P E T R E V L À D I L Â , V E N E R A R Â D U L E S C U «1 ANCA P A U N E S C U - ArchHologische Forachungon b e l P l u e P e t r i (Oraşul de F l o c i ) , G i u r g e n l , B e a l r k Ialomiţa 1979

120

L I A B A T R I N A s i A D R I A N BÀTRINA - A r o b l o l o g i a o h e F o r a e h u n g e n b e l d e r S i e d l u n g C u r t e a de A r g e ş . B o a i r k Argeş, 1 9 7 9 . . . .

144

L I A BATRÎNA ş i A D R I A N B A T R I N A - B a u e t a p p e n b e i K o m p l e z " M a n a e t i r e a " b e i Vălenii do M u n t e , 1978

172

I I . STUDIEN UND BEMERKUNGEN A U G U S T I N U L A N I C I - E i n " c h o p p e r " aua A U p a l a o l i t i k u m gefundon b e i B e c h e t , B e a l r k D o l j

191

L U C I A N CHIŢ E S C U - D i e Stommverbande o d o r d i e S t a a t r e r bande 7

199.

G H E O R G H E CÂNTACUZÎNOl e i G E O R G E T R O H A N I - A r c h K o l o g i s c h e F o r s c h u n g e n b e i Cernica-Manăatlre

200

GEORGE T R O H A N I şi A L E X A N D R U OANCEA - ArohKologiaohe Forachungon boi Valea GlaTaolocului

240

M A R I A N A D U M I T R A C H E - p o r B a u e r b u r g TOU V i a c r i - W o i a a k l r o h i n A n b e t r a c h t d o r e r e n a o l o g i a o h e n und a r c h i t e k t o n i a c h e n l'nter»uohungen«Beairk B r a ş o v

253

295

www.mnir.ro

S U M A R I O

F L O R I A N GEORGESCU - Introducoiôn.

V

I . NOTAS SOBRE L A S EXCAVACIONES E U G E N I A Z A H A R I A , DOINA G A L B E N U 7 S Z E K E L Y Z O L T A N - Nota p r e l i m i n a r sobre las e x o a Taoiones do 1979 de A r i u s d . d e p . d o C o r a e n a

3

C O S T A C H I B U Z D U G A N - L a s lnroatlgaolonee sxquoologioaa do G i u r c a n i , dop.de Vaslui..« ··..·....

7

A U G U S T I N U L A N I C I - L a s inTestigaclones arquoolôgicaa d e l ano 1979 de B r a n e t , d e p . d e O i t

20

V A L E R I U L E A H U - E l s o n d é o a r q u e o l ô g i c o heoho en 1979 a D a i a , dep.de Giurgiu ..*.·

30

A L E X A N D R U O A N C E A - N o t a p r e l i m i n a r s o b r e l a cam pana a r q u e o l ô g l c a d o i ano 1979 de P e t r i s o r u , pueblo do R a c o -

Tiţeni,dep.de B u s ă u .

41

G E O R G E T R O H A N I - L a s excaTaeionea a r q u e o l 6 g i c a s de P o t r l ­ s o r u - " U l m i i l u i T i r l e a " pueblo do R ă c o r i t e n i , d e p . d e Busttu

45

DRAGOMIR P O P O V I C I 7 N I C O L A E U R S E S C U - L a estaeiôn a r q u e o l ô g i c a de P r e u ţ e ş t i - " C e t a t e " , d e p . d e S u o e a v a , 1979. Nota p r e l i m i n a r

54

A L E X A N D R U V U L P E 7 M A R I E T A OHEORGHITA - L a eataolon a r q u e o l ô g i c a de P o p e ş t f - M i h a i l e B t i , d e p . d e G i u r g i u . N o t a p r e l i m i n a r s o b r e l o s r e s u l t a d o s de l a s o am panas de l o s anoe 1 9 7 8 - 1 9 7 9

58

L A R I S S A N E M O I A N U 7 G H E O R G H E T O D I N CA - L a e a t a o l o n a r q u e o l ô g i c a do C ă l i n e s t i , d e p . d e Maramureş

66

L I V I U P E T C U L E S C U , A L E X A N D R U TOMA NEMOIANU 7 RUXANDRA A N A S T A S I U - Notas preliminares sobre l a s exeavnoionee a r q u e o l o g i c a s de 1978-1979 e n e l campamento de M i c l a , p u e b l o de V e t e l , d e p . d e H u n e d o a r a . . 70. 296

www.mnir.ro

D A N DRAGUS - Nota s o b r e las InTestigaclones arqueolôglcas Grojdlbodu.dep.de Olt

de 76

LUMINIŢA M U N T E A N U - I n T e s t i g a c l o n e s a r q u e o l ô g l c a s o n e l e s t a b l e o l m l e n t o f e u d a l r e c i e n t e d e l M o n a s t o r i o de B o d r o g . dep.de A r a d

90

G H . I . C A N T A C U Z I N O - Investigaciones arqueol6gioas en l a f o r t a l a z a de T u r n u ( T u r n u M ă g u r e l e ) , d e p . de T e l e o r m a n . . . .

100

LUCIAN CHITESCU,RADU LUNGU,TEODOR PAPASIMA, PETRE VLADILA, VENERA RADULESCU j ANCA P A U N E S C U - InTestigaclones arqueol6gicae on 1979 a P i u a P o t r i ( L a C i u d a d de F l o c i ) , pueblo de G i u r g e n i , d o p . d o Ialomiţa

120

L I A B A T R I N A 7 A D R I A N B A T R I N A - InTestigaclones arqueolôg i c a s h e c h a s en 1979 on ol A r e a d o i e s t a b l e o l m i e n t o de C u r t e a de A r g e ş , d e p . d e A r g e ş .

144

L I A B A T R I N A 7 A D R I A N B A T R I N A - E t a p e s do o o n s t r u o e l o n doi oonjunto do " M ă n ă s t i r e a " do Vălenii do M u n t e , d o p * de PrahoTa, a l a l u a de l a s I n T o s t l g a e l o n e a a r q u e o l ô g i c a s de 1978

172

Π. ESTUDIOS Y NOTAS A U G U S T I N U L A N I C 1 - U n oanto t a l l a d o d e l p a l e o l i t i o o i n f e r i o r descubierto u Bechet, dep.de Dolj ·

191

L U C I A N C H I T E S C U - ForméeioneB d e l tip© d e l à u n i o n t r i b u l o f o r m a c i o n e s d e l t i p o d e l eetado ?

193

1GHEORQHE C A N T A C U Z I N O ? y G E O R G E T R O H A N I - L e a inTestlg e c l o n e s a r q u e o l ô g i c a s de Cernica-Mănăatire

200

GEORGE T R O H A N I 7 A L E X A N D R U O A N C E A - InTostigaoionoa n r q u e o l 6 g i o a a e n e l Telle d e l r i b do GluTaeloc

240

M A R I A N A D U M I T R A C H E - L a e r o l u o i o h do l a o i u d n d e l n c a m p e s i n n do V i s c r i , d e p . d e B r a ş o r , n l n l u s de l u s I n T e s ­ t i g a c l o n e s arqueoUSgioes 7 do e r q u l t e c t n r n

253

297

www.mnir.ro