Cdl Si Cds

F -X C h a n ge

F -X C h a n ge

c u -tr a c k

N y bu to k lic

ANALIZA MODULUI DE IMPLEMENTARE A CDS I CDL LA NIVELUL COLII Curriculum-ul, în sens larg, desemneaz

ansamblul proceselor educative i al

experien elor de înv are prin care trece elevul pe durata parcursului s u colar. În sens restrâns, curriculum-ul cuprinde ansamblul documentelor colare de tip reglator în cadrul c rora se consemneaz datele esen iale privind procesele educative i experien ele de înv are pe care coala le ofer elevului. Dup criteriul zonei de acoperire a întregii realit i curriculare, tipul de curriculum explicit este concretizat în documentele curriculare: planurile de învatamânt; programele scolare; manuale; alte materiale curriculare. Reforma curricular

din înv

mântul românesc a debutat cu realizarea

curriculum-ului oficial sau inten ionat. Acesta const dintr-o serie de documente, unele cu caracter obligatoriu altele cu caracter orientativ, menite s structureze întreaga activitate didactic

la nivel preuniversitar

proiectarea

i

s

ghideze

unit ilor de înv tare. Ea continu

pe

profesor

în

planificarea

cu aplicarea, evaluarea

i

i revizuirea

periodic a curriculum-ului na ional i apari ia – pe acest cale – a curriculum-ului realizat sau efectuat. A fost creat, de asemenea, un Consiliu Na ional pentru Curriculum; una dintre sarcinile acestuia a fost publicarea unor ghiduri metodologice de aplicare a noilor programe colare (care au înlocuit programele analitice). La nivel conceptual, vârstele

colare au fost organizate conform rezultatelor

ultimelor cercet ri de psihologie, iar planul de înv

mânt unic a fost înlocuit cu planuri-

cadru, corespunz toare diferitelor filiere, profiluri i specializ ri. Unul dintre principiile care au stat la baza conceperii acestor planuri-cadru, principiul func ionalit ii, a determinat structurarea întregului înv

mântului preuniversitar (I – XII /XIII) pe cicluri curriculare (în

num r de 5) i pe arii curriculare (în num r de 7). Mai mult, “proiectarea curriculum-ului a fost centrat

pe competen e

i nu pe obiective deoarece – conform cercet rilor din

domeniul psihologiei cognitive – prin competen

se realizeaz în mod exemplar transferul

i mobilizarea cuno tin elor i a deprinderilor în situa ii / contexte noi i dinamice.” Ariile curriculare sunt ansambluri structurate, ierarhizate de obiecte de studiu, care acoper perioada întregului înv

mânt preuniversitar (I – XII / XIII).

Ariile curriculare au fost selectate în conformitate cu finalit ile înv importan a diverselor domenii culturale care structureaz conexiunile dintre aceste domenii.

mântului,

personalitatea uman ,

.d o

o

.c

m

C

m

w

o

.d o

w

w

w

w

w

C

lic

k

to

bu

y

N

O W !

PD

O W !

PD

c u -tr a c k

.c

F -X C h a n ge

F -X C h a n ge

c u -tr a c k

N y bu to k lic

S-a optat pentru urm toarele 7 arii curriculare: Limb tiin ele naturii; Om i societate; Arte; Educa ie fizic

i comunicare; Matematic

i

i Sport; Tehnologii; Consiliere i

orientare. Programa colar descrie oferta educa ional a unei anumite discipline pentru un parcurs colar determinat. Programa

colar

define te în termeni generali informa iile necesare pentru

formarea intelectual a elevilor, f

a mai preciza timpul (unic) necesar asimil rii fiec rei

unit i de con inut. Noile programe

colare la nivelul înv

mântului liceal nu mai sunt centrate pe

obiective (ceea ce le conferea un anumit grad de generalitate imposibil de evitat în cazul unei popula ii colare diverse dar înc nespecializate), ci pe competen e, au un specific ac ional i permit o evaluare orientat via a social

spre perspectiva iminentei integr ri a elevilor în

i profesional . Programa colar este un document oficial, programatic, care

red con inutul înv

mântului, fiind elaborat pe cicluri de înv

mânt i clase, separate

pentru fiecare disciplin . Programa

colar , ca

i planul de înv

mânt, este un document de politic

educa ional . Cele dou documente, planul i programa, reprezint în teoria curriculumului documente de mare importan

în procesualitatea educa iei, fiind considerate

veritabile instrumente de transpunere în practic a curriculum-ului. Se poate face o paralel între programa colar

i programa analitic .

Pentru liceu, MEdC a conceput Planuri-cadru diferen iate, pe filiere, profile

i

specializ ri, care permit o diversificare a parcursului colar. Planul-cadru de înv Astfel, în locul unui plan de înv

mânt permite colilor s

realizeze scheme orare proprii.

mânt unic pentru toate clasele din colile de acela i tip,

prin Planul-cadru, colile se raporteaz la un Curriculum comun (trunchi comun) – care reprezint

maximum 80% din plan i un Curriculum la decizia

afectat pentru CD se majoreaz progresiv în înv

colii (CD ). Procentul

mântul liceal, de la 20% în clasa a IX-

a, la aproximativ 40-45% în clasa a XII-a, dând astfel consisten a real specializ rii. Structura planului cadru pentru ciclul inferior al liceului este: -

trunchi comun 75-80%

- curriculum diferen iat 15 - 20% - curriculum la decizia colii 5%

Pentru coala de Arte i Meserii:

profilului

i

.d o

m

w

o

.c

C

m o

.d o

w

w

w

w

w

C

lic

k

to

bu

y

N

O W !

PD

O W !

PD

c u -tr a c k

.c

F -X C h a n ge

F -X C h a n ge

c u -tr a c k

N y bu to k lic

- trunchi comun 30% - curriculum diferen iat 40% - curriculum în dezvoltare local 30% Pentru înv urmeaz

mânt post-obligatoriu preuniversitar, exist anul de completare (care

colii de Arte i Meserii) i ciclul superior al liceului. Absolven ii

colii de Arte i

Meserii pot continua studiile numai prin anul de completare. Structura planului cadru pentru ciclul superior al liceului este: - trunchi comun 50 - 60% - curriculum diferen iat 30-35% - curriculum la decizia colii 10 - 20% Curriculum-ul la decizia colii Acoper diferen a de ore dintre curriculum-ul nucleu i num rul minim sau maxim de ore pe s pt mân , pe disciplin înv

i pe un an de studiu prev zute în planurile cadru de

mânt. CDS-ul devine, prin dreptul de a lua decizii conferit colii, emblema puterii reale a

acesteia. Derivat na ional, aceast

din libertatea de a decide asupra unui segment al Curriculum-ului putere d

posibilitatea definirii unor trasee par iale de înv are ale

elevilor. Tipuri de CDS în înv

mântul liceal:

-

op ional de aprofundare

-

op ional de extindere

-

op ional ca disciplin nou

-

op ional integrat

-

op ional ca disciplin care apare în trunchiul comun la alte specializ ri

o Op ional de aprofundare: este acel tip de CDS derivat dintr-o disciplin studiat în trunchiul comun care urm re te aprofundarea obiectivelor de referin

/ competen elor

specifice din curriculum-ul nucleu prin noi unit i de con inut. o Op ional de extindere: este acel tip de CDS derivat dintr-o disciplin studiat în trunchiul comun care urm re te extinderea obiectivelor cadru / competen elor generale din curriculum-ul nucleu prin noi obiective de referin o Op ional ca disciplin

/ competen e specifice i noi con inuturi.

nou : introduce noi obiecte de studiu, în afara celor

prev zute în trunchiul comun la un anumit profil i specializare sau teme noi, care nu se sesc în programele na ionale.

.d o

o

.c

m

C

m

w

o

.d o

w

w

w

w

w

C

lic

k

to

bu

y

N

O W !

PD

O W !

PD

c u -tr a c k

.c

F -X C h a n ge

F -X C h a n ge

c u -tr a c k

N y bu to k lic

o Op ional integrat: introduce ca obiecte de studiu noi discipline structurale în jurul

w

unei teme integratoare pentru o anumit

arie curricular

sau pentru mai multe arii

curriculare. Curriculum-ul la decizia

colii este, în înv

mântul profesional

i tehnic, un

curriculum de dezvoltare local care presupune participarea i eforturile reunite ale mai multor factori implica i în procesul de educa ie: elevi, cadre didactice, p rin i i parteneri sociali. Nout ile pe care le aduce noul curriculum sunt urm toarele: • Plasarea înv

rii - ca proces - în centrul demersurilor colii (important este nu ceea

ce profesorul a predat, ci ceea ce elevul a înv at). • Orientarea înv

rii spre formarea de capacit i

i atitudini, prin dezvoltarea

competen elor proprii rezolv rii de probleme, precum i prin folosirea strategiilor participative în activitatea didactic . • Flexibilizarea înv

ofertei

de

înv are

venit

dinspre

coal

- structurarea unui

mânt pentru fiecare, deci pentru elevul concret, iar nu a unui înv

i

unic

mânt uniform

pentru

to i,

conceput pentru un elev abstract. • Adaptarea con inuturilor înv

rii la realitatea cotidian

precum

i la preocup rile, la

interesele i la aptitudinile elevului. • Introducerea unor noi modalit i de selectare

i de organizare a obiectivelor

i a

con inuturilor, conform principiului „nu mult, ci bine"; important nu este doar ce anume, dar cât

de

ce se înva

bine,

când

i

de

ceea ce se înva , precum i la ce anume serve te mai târziu ceea ce s-a

înv at în coal . • Posibilitatea realiz rii unor parcursuri

colare individualizate, motivante pentru elevi,

orientate spre inova ie i spre împlinire personal . • Responsabilizarea

tuturor

agen ilor

educa ionali

în

vederea proiect rii, a

monitoriz rii i a evalu rii curriculum-ului. Curriculum-ul la decizia

colii este, în înv

mântul profesional

i tehnic, un

curriculum de dezvoltare local care presupune participarea i eforturile reunite ale mai multor factori implica i în procesul de educa ie: elevi, cadre didactice, p rin i, parteneri sociali (agen i economici, institu ii/organiza ii locale sau regionale, etc.). Op iunea pentru o astfel de component a curriculum-ului se integreaz strategiei de descentralizare, conform c reia

.d o

o

.c

m

C

m o

.d o

w

w

w

w

w

C

lic

k

to

bu

y

N

O W !

PD

O W !

PD

c u -tr a c k

.c

F -X C h a n ge

F -X C h a n ge

c u -tr a c k

N y bu to k lic

autorit ile publice locale trebuie s joace un rol important în înv datorit responsabilit ii i angajamentelor pe care le au fa

mântul profesional i tehnic de cet eni.

Pentru aprobarea CDS-urilor, este nevoie de avizul Consiliului pentru Curriculum din fiecare unitate de înv

mânt, iar apoi fiecare CDS trebuie aprobat de inspectorul de

specialitate din ISJ, respectiv ISMB. O fi

pentru aprobarea unui CDS arat astfel: AVIZAT, Inspector de

specialitate - FI DE AVIZARE – A PROIECTULUI DE PROGRAM PENTRU OP IONAL A. Avizul colii: Denumirea op ionalului: Tipul: CDS Clasa: Durata: 1 an Num r de ore pe s pt mân : Autorul : Abilitarea pentru sus inerea cursului: Institu ia de înv mânt: Avizul Consiliului de Curriculum al colii(CC ) CRITERII I INDICATORI DE EVALUARE DA

NU DA, cu recomandare

I. Respectarea structurii standard a programei Argument Competen e specifice Con inuturi ( asociate competen elor) Valori i atitudini Sugestii metodologice II. Existen a unei bibliografii III. Element e de calitate Respectarea particularit ilor de vârst a elevilor Concordan a cu etosul colii, cu interesele elevilor i cu nevoile comunit ii Con inutul argumentului - oportunitatea op ionalului - realismul în raport cu resursele disponibile Corelarea competen elor cu con inuturile Corelarea competen elor cu situa iile de înv are propuse la Sugestii metodologice Adecvarea modalit ilor de evaluare la demersul didactic propus AVIZUL CCS:

DA, cu recomand ri

.d o

m

w

o

.c

C

m o

.d o

w

w

w

w

w

C

lic

k

to

bu

y

N

O W !

PD

O W !

PD

c u -tr a c k

.c

F -X C h a n ge

F -X C h a n ge

c u -tr a c k

N y bu to k lic

AVIZUL CONDUCERII COLII: ................................................ NOT : Pentru a fi acceptat proiectul de program trebuie s întruneasc „DA” la punctele I i II i cel pu in 5 „ DA”/ „DA cu recomand ri” la punctul III

.d o

m

w

o

.c

C

m o

.d o

w

w

w

w

w

C

lic

k

to

bu

y

N

O W !

PD

O W !

PD

c u -tr a c k

.c

F -X C h a n ge

F -X C h a n ge

N y

- FI DE AVIZARE – A PROIECTULUI DE PROGRAM PENTRU CURRICULUM B. Avizul colii: Denumirea op ionalului…………………………………………………………………............................................................ Tipul: CDL Clasa: Durata: Autorul: Abilitarea pentru sus inerea cursului: Institu ia de înv mânt: DA NU DA, cu recomandare I. Respectarea structurii standard a programei Argument Competen e specifice Con inuturi ( asociate competen elor) Valori i atitudini Sugestii metodologice II. Existen a unei bibliografii III. Element e de calitate Respectarea particularit ilor de vârst a elevilor Concordan a cu etosul colii, cu interesele elevilor i cu nevoile comunit ii Con inutul argumentului - oportunitatea op ionalului - realismul în raport cu resursele disponibile Corelarea competen elor cu con inuturile Corelarea competen elor cu situa iile de înv are propuse la Sugestii Metodologice Adecvarea modalit ilor de evaluare la demersul didactic propus AVIZ CCS: NU DA AVIZUL CONDUCERII AUTORI:

DA, CU RECOMAND RI DIRECTOR COORDONATOR,

k

to

bu .d o

m

w

o

m o

.c

lic

k

AVIZAT, Inspector de specialitate

lic C c u -tr a c k

w

w

.d o

w

w

w

C

to

bu

y

N

O W !

PD

O W !

PD

c u -tr a c k

.c

F -X C h a n ge

F -X C h a n ge

c u -tr a c k

N y bu to k lic .d o

o

.c

m

C

m

w

o

.d o

w

w

w

w

w

C

lic

k

to

bu

y

N

O W !

PD

O W !

PD

c u -tr a c k

Curriculum de dezvoltare local

Curriculum-ul de dezvoltare local este elaborat într-un cadru de parteneriat între coal

i

comunitate i are în vedere: • resursele locale pentru instruire

(baza materiala a grupurilor colare, cadrul de

colaborare cu agen ii economici); • cerin ele locale pentru preg tirea în diverse ocupa ii, grupe de ocupa ii, meserii

i

specializ ri, care s serveasc activit ilor economice desf urate în zon . Con inutul curriculum-ului de dezvoltare locala pentru preg tirea de specialitate se elaboreaz de c tre colective mixte formate din profesori i speciali ti din domeniul în care elevii se preg tesc. Scopul curriculum-ului de dezvoltare local

poate fi sintetizat în urm toarele

elemente: L rgirea domeniului ocupa ional, dar i adâncirea competen elor cheie al turi de compene ele personale i cele sociale (comunicarea, lucrul în echip , gândirea critic , asumarea responsabilit iilor, creativitatea i sprijinul antreprenorial); Dobândirea cuno tin elor

i deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii

pornind de la formarea profesional într-o meserie, grup de ocupa ie sau specializare; Promovarea valorilor democratice, care s

le permit

viitorilor absolven i s

devin cet eni responsabili ai unei societ i deschise. Premisele dezvolt rii curricutum-ului la decizia colii, pentru S.A.M. s-au realizat prin Programul Phare-VET, care a atribuit partenerilor sociali atât rol consultativ, cât i decizional în formarea profesional . În aceste condi ii, formarea profesional

se apropie de

întreprinz tor, de cerin ele acestuia, astfel încât absolven ii s posede deprinderi i abilit i practice conforme tipurilor de competen e specifice locurilor de munc oferite de angajatori. Prin proiectul de reform

Phare-VET s-a propus un cadru curricular flexibil, care

permite adaptarea Ia nevoile de formare identificate pe baza analizelor pie ei muncii, precum i crearea oportunit ilor pentru rute profesionale individualizate. La baza elabor rii curriculum-ului colar s-au aflat: Standardul ocupa ional – document ce descrie într-o form con inutul unei ocupa ii i pune în eviden

i promoveaz

standardizat

relevan a i transferabilitatea

.c

F -X C h a n ge

F -X C h a n ge

c u -tr a c k

N y bu to k lic

competen elor de la o ocupa ie la alta, constituind o punte de leg tur

.d o

o

.c

m

C

m

w

o

.d o

w

w

w

w

w

C

lic

k

to

bu

y

N

O W !

PD

O W !

PD

c u -tr a c k

între domeniul

form rii profesionale i cerin ele angajatorilor. Standardul de preg tire profesional

(SPP) – document ce reprezint

transpunerea standardului ocupa ional în ofert educa ional . Standardele ocupa ionale definesc competen ele necesare pentru realizarea eficient a activit ilor dintr-o ocupa ie. În ceea ce prive te coala de arte i meserii, structura de preg tire are o form arborescent , cu preg tire de baz la nivelul I (clasa a IX-a i a X-a) i cu preg tiri de specialitate la nivelul II (clasa a XI-a)(anul de completare).

Pentru realizarea palnurilor de colarizare, colile sunt obligate s adune informa ii privitoare la num rul de elevi pe care urmeaz s -i colarizeze, la locurile de munc cele mai c utate la momentul realiz rii planului, dar mai ales în perspectiv . Institu iile cel mai frecvent indicate ca surse reale sau poten iale de date sunt Institutul Na ional de Statistic i Ministerul Educa iei i Cercet rii, la acestea ad ugându-se Ministerul Muncii, Solidarit ii Sociale

i Familiei, Ministerul de Finan e, Agen ia de Ocupare a For ei de Munc . În

general, aceste institu ii de in / furnizeaz categorii diferite de date: - Ministerul Educa iei

i Cercet rii colecteaz

datele privind sistemul ini ial de

educa ie i formare (date privind popula ia colar , rezultatele elevilor la testele de evaluare i examenele na ionale, personalul didactic, infrastructura i dot rile etc.); - Ministerul Muncii, Solidarit ii Sociale i Familiei i Agen ia Na ional de Ocupare a For ei de Munc profesional continu

(ANOFM) de in îndeosebi date referitoare la formarea i la situa ia ocup rii for ei de munc ;

- Ministerul de Finan e, dar i Ministerul Educa iei i Cercet rii, Agen ia de Ocupare a For ei de Munc , de in informa ii privind cheltuielile pentru educa ie i formarea profesional (ini ial

i continu );

- Institutul Na ional de Statistic reprezint principala institu ie cu rol de colectare a informa iilor, atât a celor privind educa ia i formarea ini ial

i continu , cât i a

datelor privind for a de munc , a datelor demografice, economice .a.; INS este, de altfel, institu ia furnizoare de date c tre Eurostat. Cele mai multe dintre informa iile necesare calcul rii SNIE fac deja parte din sistemul de colectare a datelor al institu iilor men ionate, altele urmeaz

s

fie incluse în

instrumentele de colectare. Majoritatea datelor, cum sunt cele referitoare la popula ia

.c

F -X C h a n ge

F -X C h a n ge

c u -tr a c k

N y bu to k lic

colar , personalul didactic, infrastructura înv

.d o

o

.c

m

C

m

w

o

.d o

w

w

w

w

w

C

lic

k

to

bu

y

N

O W !

PD

O W !

PD

c u -tr a c k

mântului etc. sunt ob inute prin anchete

exhaustive. Alte informa ii se ob in pe baza unor anchete realizate pe e antion reprezentativ, cum sunt cele rezultate din Ancheta for ei de munc în gospod rii (AMIGO), Caracteristici ale educa iei permanente (modul complementar la AMIGO), Formarea profesional continu , anchete realizate de INS, trimestrial (primele dou ) sau la intervale mai mari de timp (4 ani). Pentru calculul indicatorilor referitori la diferite aspecte ale sistemului de educa ie, precizia estim rilor ob inute prin anchete pe e antion reprezentativ se încadreaz în limite acceptabile. Aceast

modalitate de colectare a datelor este mai rapid

costisitoare. O astfel de anchet inser ia profesional

ar putea fi ini iat

i mai pu in

în vederea ob inerii de date privind

a absolven ilor diferitelor niveluri de educa ie (în prezent, acest

fenomen nu este urm rit). De altfel, credibilitatea i acurate ea indicatorilor depind direct de sistemul de date, îndeosebi în ce prive te: - existen a unor baze de date privind popula ia

colar , personalul didactic,

infrastructura, resursele financiare etc.; - subdivizarea datelor pentru toate categoriile care intereseaz : popula ia colar , personalul didactic, infrastructura, resursele financiare etc. Organizarea datelor trebuie s

corespund

nivelului la care se calculeaz

fiecare

indicator: na ional, regional, jude ean, local. De exemplu, de inerea de date în plan regional i pe medii de reziden

este important în vederea identific rii disparit ilor regionale în

materie de educa ie. La nivel regional(pentru cele 8 regiuni) au fost elaborate Planurile Regionale de Ac iune pentru Înv înv

mânt (PRAI), care constituie principala surs

mânt în elaborarea planurilor de

pentru unit ile de

colarizare. Din acestea, au derivat Planurilor

Locale de Ac iune pentru Înv

mânt (PLAI), care constituie, de asemenea, surs

informa ii pentru unit ile de înv

mânt.

Validarea este procesul prin care se garanteaz unit i de competen

c

de

propunerile de calific ri sau

din cadrul Sistemului Na ional de Calific ri Profesionale din România

(SNCPR) sunt relevante, coerente, necesare

i clar definite. Coeren

elementele constitutive ale calific rii sau ale unit ilor de competen

înseamn

c

satisfac colectiv

anumite scopuri bine fundamentate i clar exprimate. În acela i timp, acestea trebuie s fie

.c

F -X C h a n ge

F -X C h a n ge

c u -tr a c k

N y bu to k lic

compatibile i/sau de înv Bazat

.d o

o

.c

m

C

m

w

o

.d o

w

w

w

w

w

C

lic

k

to

bu

y

N

O W !

PD

O W !

PD

c u -tr a c k

i necesare pentru atingerea unui anumit obiectiv de formare profesional mânt. pe criterii, validarea respect

cerin ele referitoare la transparen

spundere. Define te criteriile de validare pe care trebuie s

i

se bazeze procesul de

validare în urma c ruia sunt aprobate calific rile. De asemenea, prezint

componen a

posibil a juriilor de validare i modul de organizare a sesiunilor de validare. Elaborarea final a unui astfel de document poate s aib loc sub auspiciile unui subcomitet tehnic din cadrul unui organism de reglementare a Sistemului Na ional al Calific rilor Profesionale Na ionale din România (SNCPR), în conformitate cu cerin ele stabilite în Proiectul privind Calific rile. Validarea se refer la natura calific rii sau a unit ii de competen

i se centreaz

pe analizarea justific rii, coeren ei i calit ii tehnice a acestora. Prin procesul de validare se stabile te dac o calificare sau o unitate de competen scopului pentru care a fost elaborat

i dac r spunde cerin elor identificate, de exemplu,

prin intermediul Planurilor Regionale de Ac iune pentru Înv Toate calific rile i unit ile de competen înv

propus corespunde sau nu

mânt (PRAI).

noi trebuie validate înainte ca unit ile de

mânt s poat primi aprobarea pentru includerea acestora în oferta educa ional . În

mod similar, orice modific ri aduse unit ilor de competen trebuie validate pentru a garanta c

sau calific rilor existente

acestea respect în continuare criteriile stabilite. În

plus, calific rile a c ror perioad pentru care au fost validate s-a încheiat trebuie revalidate dac

colile doresc s continue s le p streze în oferta lor educa ional .

EXEMPLE de acte normative care sunt necesare pentru implementarea curriculum-ului: ORDIN nr. 3172/30.01.2006 referitor la aprobarea planurilor de înv mânt i a programelor colare pentru cultura de specialitate, aferent ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta direct de calificare - la clasele a XI-a i a XII-a înv mânt de zi, ciclul superior al liceului, filiera tehnologic - i pentru ruta progresiv de calificare - la clasele a XII-a i a XIII-a înv mânt de zi, prin coala de arte i meserii i anul de completare Ordin nr. 4051/24.05.2006, cu privire la aprobarea Planurilor-cadru de înv mânt pentru înv mântul seral ORDIN nr. 5718/22.12.2005 cu privire la aprobarea planurilor-cadru de înv mânt pentru ciclul superior al liceului ORDIN nr. 4997/22.09.2005 cu privire la aplicarea curriculumului na ional, la clasele a IX-a - a XIII-a din înv mântul seral, în anul colar 2005-2006 Planurile-cadru pentru înv mântul seral, ciclurile inferior i superior ale liceului, filiera teoretic

.c

F -X C h a n ge

F -X C h a n ge

c u -tr a c k

N y bu to k lic .d o

m

w

o

.c

C

m o

.d o

w

w

w

w

w

C

lic

k

to

bu

y

N

O W !

PD

O W !

PD

c u -tr a c k

Planurile-cadru pentru înv mântul seral, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologic , ruta direct de calificare profesional Planurile-cadru pentru înv mântul seral, coala de arte i meserii, ruta progresiv de calificare profesional Planurile-cadru pentru înv mântul seral, anul de completare, ruta progresiv de calificare profesional Curriculum pentru cultura de specialitate aferent ariei curriculare Tehnologii, ciclul superior al liceului, filiera tehnologic (nivelul 3), calific ri din domeniul Resurse - Anexa nr. 2 la O.M. nr. 3172/30.01.2006 Curriculum pentru cultura de specialitate aferent ariei curriculare Tehnologii, ciclul superior al liceului, filiera tehnologic (nivelul 3), calific ri din domeniul Servicii - Anexa nr. 2 la O.M. nr. 3172/30.01.2006 Curriculum pentru cultura de specialitate aferent ariei curriculare Tehnologii, ciclul superior al liceului, filiera tehnologic (nivelul 3), calific ri din domeniul Tehnic - Anexa nr. 2 la O.M. nr. 3172/30.01.2006 Planuri de înv mânt pentru cultura de specialitate, aferent ariei curriculare Tehnologii, pentru ciclul superior al liceului, filiera tehnologic , Resurse (nivel 3) Anexa 1 la O.M. nr. 3172/30.01.2006 Planuri de înv mânt pentru cultura de specialitate, aferent ariei curriculare Tehnologii, pentru ciclul superior al liceului, filiera tehnologic , Servicii (nivel 3) - Anexa 1 la O.M. nr. 3172/30.01.2006 Planuri de înv mânt pentru cultura de specialitate, aferent ariei curriculare Tehnologii, pentru ciclul superior al liceului, filiera tehnologic , Tehnic (nivel 3) - Anexa 1 la O.M. nr. 3172/30.01.2006 Preciz ri privind aplicarea, în anul colar 2005-2006, la înv mântul liceal seral, filiera tehnologic , a planurilor cadru pentru înv mântul liceal seral, aprobate prin O.M. nr. 3680/18.04.2001 - Anexa 1 la O.M. nr. 4997/22.09.2005 Metodologia continu rii studiilor dup finalizarea înv mântului obligatoriu, aprobat prin OMEdC nr. 5021/23.09.2005 ORDIN nr. 3451/09.03.2004 privind aprobarea curriculumului pentru cultura de specialitate i instruire practic din aria curricular Tehnologii, la clasele a IX-a i a X-a, coala de arte i meserii precum i curriculumului diferen iat la cultura de specialitate din aria curricular Tehnologii, la clasele a IX-a i a X-a, liceul tehnologic ORDIN nr. 5208/25.09.2006 privind aprobarea programelor colare pentru disciplinele op ionale Drepturile omului (curriculum la decizia colii pentru liceu) i Educa ie european (curriculum la decizia colii pentru înv mântul primar) Ordinul nr. 4730 din 22.09.2004, privind aprobarea programelor colare pentru disciplinele „Educa ie economic ” (curriculum la decizia colii pentru gimnaziu), „Educa ie civic ” (curriculum la decizia colii pentru liceu) i „Competen în massmedia” (curriculum la decizia colii pentru liceu) ORDIN nr. 4496/11.08.2004, privind aprobarea programelor colare pentru disciplina op ional Educa ie pentru s tate, clasele I-XII -a (variant modular ) Programe colare pentru disciplina op ional Educa ie pentru s tate clasele I-XII

.c