Catalog Integral Editura Lumen 2 Iunie 2009

Adresa sediu Iasi ŢepeşVodă nr 2 Adresa de corespondenţă Sandu Eleonora Maria la Editura Lumen Iaşi Strada Nicolae Iorga 55 B; Bl R2; sc A; et 8; ap 33; Tel. 0740151455, 0332802995 Fax 0332811551 Mail [email protected] Site uri internet www.edituralumen.com www.edituralumen.ro www.edituracristal.com www.lumenmedia.ro

Site uri internet partenere www.antonio-sandu.info www.librariavirtuala.com www.asociatialumen.ro Editură Ştiinţifică recunoscută de CNCSIS Eventualele comenzi vă rugăm să le transmiteţi prin e-mail pe adresa [email protected] sau prin intermediul Librăriei noastre virtuale. În cazul în care sunteţi distribuitor de carte vă rugăm să specificaţi acest lucru pentru a putea negocia eventuale discounturi şi comisioane. Ne cerem scuze pentru situaţiile în care una sau mai multe cărţi solicitate din comanda Dvs. lipsesc temporar din depozitul Editurii Lumen. Vă asigurăm că vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a onora toate comenzile primite. Pentru autorii care doresc să publice în Editura Lumen vă rugăm să trimiteţi un e-mail pe adresa [email protected] cu specificaţia Vreau să public, însoţit de materialul propus pentru publicare şi un scurt CV al autorului. Un redactor al Editurii Lumen vă va contacta în cel mai scurt timp posibil.

Lumen

2

Cuprins: Psihologia jocurilor video............................................................................ 13  Tipurile de personalitate şi satisfacţia profesională.................................. 15  Stresul ocupaţional. teorii, modele, aplicaţii.............................................. 16  Migraţia internaţională şi politicile sociale................................................. 17  Efectele migraţiei. Studiu la nivelul comunităţii Vulturu, Vrancea........ 18  Imaginile publicitare cu copii. Les publicites avec des enfants .............. 19  The Activation of Xenophobia as a Result of Immigration in Europe Case Study: Spain..................................................................................................... 20  Institutional Design And Party Development in Post Communist States .................................................................................................................................... 21  Facilitarea comunitară în comunităţile interetnice din mediul rural ...... 22  Criza vârstei de mijloc şi specificul ei la femeile din România............... 23  Leadership...................................................................................................... 24  Impactul Leadership- ului Transformaţional şi Tranzacţional............... 25  Familia monoparentală de la vulnerabilitate la autocontrol.................... 26  Fuga de acasă a adolescenţilor .................................................................... 27  Dreptatea rectificativă în context intergeneraţional................................. 28  De la femeia obiect la imaginea-identitate ................................................ 30  Fenomenul migraţiei şi criza familială........................................................ 31  Marketing şi comunicare pe internet.......................................................... 32  Marketing cinematografic ............................................................................ 35  Relaţia NATO PESC Confruntare pentru securitatea colectivă? .......... 36  Drepturile victimei. Recuperarea din uitare .............................................. 37  Criminalitatea juvenilă.................................................................................. 38  Colectivism după colectivism? Forme asociative de organizare în agricultura românească de tranziţie: 1990 -2002................................................ 39  Metrosexualul. Un mit urban contemporan ............................................. 40  Participarea cetăţenilor în România. Implicarea factorilor economiei .. 42  Identitate europeană. Reprezentări sociale................................................ 43  Penitenciarul. Psihologie socială aplicată................................................... 44  The Media Coverage of The Romanian Revolution................................ 45  Asistarea (acompanierea) bolnavului terminal în context familial ......... 46  Parohialism şi regionalism la studenţii români ......................................... 47  Cercetări, studii şi abordări în ştiinţele umaniste. Filosofie- Stiinţe Sociale........................................................................................................................ 48  Dezvoltarea comunităţilor etno-culturale Integrare europeană şi interculturalitate ....................................................................................................... 50  Terapii familiale şi asistenţa socială a familiei ........................................... 52  Abordarea simbolisticii arborelui în psihologia analitică junghiană ...... 53  Designul propunerilor de finanţare............................................................ 54  Realităţi organizaţionale vârsta şi stresul. .................................................. 58  3

Studii comparative în organizaţii militare şi civile.................................... 58  Violenţa în familie prezentată în presa din România............................... 59  Vagabondajul autentic.................................................................................. 60  Asistenţa maternală pentru copilul seropozitiv HIV............................... 61  Adopţia........................................................................................................... 62  Asistenţa socială a mamelor adolescente................................................... 63  Şomajul. Anxietatea şi frustraţia la persoanele şomere............................ 64  Maltratarea copilului între cunoaştere şi intervenţie ................................ 65  Tehnici în Asistenţa Socială......................................................................... 66  Studii de socio-psihologia transportului în comun .................................. 68  Dezvoltarea comunitară strategie de reducere a sărăciei......................... 69  Contribuţii monografice asupra Văii Bohotinului şi Văii Moşnei ......... 70  Stop Violenţa în familie ............................................................................... 71  Social Policy for Single Mother Families................................................... 72  Caietul educatorului specializat................................................................... 73  Adopţia naţională. Metodologie, standarde, proceduri ........................... 75  Elaborarea proiectelor.................................................................................. 76  Asistenţă şi intervenţie socială .................................................................... 77  Analiză instituţională prin cercetare acţiune Comunitatea Italiană din România .................................................................................................................... 79  Populaţii vulnerabile şi fenomene de automarginalizare. Strategii de intervenţie şi efecte perverse.................................................................................. 80  Tratat de metodologie sociologică Tehnici de investigaţie de teren Elaborarea proiecteor de intervenţie .................................................................... 81  Ghiduri de bună practică în asistenţa socială a copilului şi familiei Intervenţia in situaţii de criză Consilierea familiilor cu copii seropozitivi. Asistenţa maternală. Adopţia naţională................................................................ 82  Pacientul chirurgical vârstnic ...................................................................... 83  Impactul procesului de aderare la Uniunea Europeană asupra administraţiei publice din România....................................................................... 84  Party Behavior in The European Parlament............................................. 85  Despre Europa.............................................................................................. 86  Integrare, naţiune, identitate........................................................................ 90  Elemente de economie aplicată .................................................................. 91  Creştin –democraţia europeană şi creştin democraţia românească ....... 92  Alianţe şi cooperări. Noi forme de internaţionalizare ............................. 93  Investiţiile străine directe şi restructurarea economiei româneşti în contextul integrării europene ................................................................................. 94  Perspectives on the challenges and opportunities of the future EU enlargement towards CEEC .................................................................................. 96  New Approaches In Humanistic Sciences................................................ 97  Cercetări, studii şi abordări în ştiinţele umaniste: ştiinţe economice..... 98  4

Cercetări, studii şi abordări în ştiinţele umaniste. Politologie................. 99  Politica agricolă comună. Din perspectiva recentelor propuneri de reformă şi a negocierilor purtate în cadrul OMC.............................................. 100  Identitate naţională şi identitate europeană. Dintr-o perspectivă psihosociologică..................................................................................................... 101  Creare şi deturnare de comerţ datorită extinderii Uniunii Europene.. 102  Wages Seniority and Separation Rates in a Stochastic Productivity Model a Comparative Perspective ...................................................................... 103  Raporturile patrimoniale dintre soţii români având aceeaşi cetăţenie domiciliaţi în străinătate........................................................................................ 104  Raporturile patrimoniale dintre soţii străini având aceeaşi cetăţenie şi cu domiciliul în România ........................................................................................... 105  Titularii dreptului de apel în cauzele penale............................................ 106  Consideratii teoretice si practice asupra caducităţii contractului ......... 107  Rezerva succesorală .................................................................................... 108  Incursiune în contractele aleatorii ............................................................ 109  Dreptul de asociere în jurisprudenţa Curţii europene a drepturilor omului ..................................................................................................................... 110  The weight of historical patterns, collective memory and historical legacies over the evolution of the Romanian democratization process ........ 111  Conflictul din Orientul Apropiat în perioada 1948-2000 ..................... 112  Relaţiile SUA-UE la începutul secolului XXI: noile raporturi transatlantice........................................................................................................... 113  Provocări şi dileme ale intervenţiei umanitare după Războiul Rece.... 114  Documentarul între jurnalism şi cinematografie.................................... 115  Unelte şi arme din silex şi piatră. Din eneoliticul Moldovei dintre Carpaţi şi Prut ........................................................................................................ 116  Extrema dreaptă azi. Ideologie, discurs, electorat. Analiză econometrică .................................................................................................................................. 117  Globalizare şi securitate economică......................................................... 118  Partidul Democrat Evoluţia Partidului Democrat în perioada 2000-2004 .................................................................................................................................. 120  Doctrina neomachiavelistă în contextual provocărilor globaliste........ 122  Puterea Statelor Unite ale Americii în plan global ................................. 123  Cercetări multidimensionale în ştiinţele umaniste.................................. 125  Des recherches multidimensionnelles dans les sciences humanistes .. 126  Multidimensional Research in Humanistic Sciences ............................. 127  Secretul preşedinţilor.................................................................................. 128  Tony Blair şi noul discurs laburist............................................................ 129  Repere socio-pedagogice ale schimbării în sistemul educaţional......... 130  Noua paradigmă a educaţiei multidimensionale..................................... 131  Integrare europeană prin educaţie multiculturală................................... 132  5

Sensul teandric al iubirii ............................................................................. 133  Despre Zombie şi alţi demoni .................................................................. 134  De sensu. Încercare istorico-metodologică asupra empirismului în efortul Gnoseologic .............................................................................................. 135  Scurtă istorie a logosului ............................................................................ 136  Teorii ale categorizării lumii şi practici ale comunicării......................... 137  Artistic autonomy in soviet cinematography .......................................... 138  Interferenţe spirituale postmoderne. Revalorizări ale spiritualităţii Orientului în Gândirea contemporană. .............................................................. 139  A spune şi a arăta Onto–logia în Tractatus Logico –Philosophicus ... 140  Platon- Teoria reamintirii .......................................................................... 141  Erosul „labirint” semn şi simbol în Maitreyi .......................................... 147  Creaţie şi întrupare. Teoria logosului de la Ioan Teologul la Atanasie cel Mare......................................................................................................................... 148  Cartea Legii.................................................................................................. 149  Misterul Zeiţelor de la Isaiia...................................................................... 150  Dracula de la Gotic la Postmodernism.................................................... 151  Hatha Yoga Pradipika Tratat de Hatha Yoga......................................... 154  Gheranda Samhita ...................................................................................... 155  Secte sinucigaşe ........................................................................................... 156  Dicţionar frazeologic român selectiv ....................................................... 157  Căutarea omului nou În trilogia Străbunii Noştri de Italo Calvino, o interpretare antropologică .................................................................................... 158  Style in Language Discourses and Literature.......................................... 159  Imaginarul social în opera lui Rabelais şi Creangă ................................. 160  I.L.Caragiale Jocuri textuale şi tipuri de discurs ..................................... 162  Themes In The Contemporary British Novel By Women ................... 163  Elemente de design industrial şi design ergonomic............................... 164  Biblioteca virtuală daneză .......................................................................... 165  Microunde (vol 1) ....................................................................................... 166  Formalismul Bond-Graph în prezentarea teoriei sonicităţii................. 167  O nouă prezentare a bazelor teoretice ale sonicităţii............................. 168  Ghidul tinerelor mame............................................................................... 169  Culegere de exerciţii şi probleme de matematică pentru cl. a IV-a ..... 171  Unităţi de măsură........................................................................................ 172  Geomorfologia Comunei Tomeşti şi a zonei adiacente........................ 173  Educarea limbajului. Culegere de jocuri. jocuri cu caracter educaţional... distractive pentru copiii între 5 şi 7 ani .............................................................. 174  Matematică. Culegere de exerciţii şi probleme pentru clasa a IIIa ...... 175  Carte de Crăciun ......................................................................................... 176  A Christmas Book ...................................................................................... 177  Teste de matematică pentru admiterea în clasa a V-a............................ 178  6

Ne jucăm. Franceză şi engleză învăţăm. Fişe de evaluare pentru cei mici .................................................................................................................................. 179  Aprecierea inteligenţei sociale la elevi...................................................... 180  Arhaicul în poezia şi proza lui Vasile Voiculescu................................... 181  Îngeri de ceară ............................................................................................. 182  Iubeşte-mă căci timpul............................................................................... 183  Candela......................................................................................................... 184  Cunoaşterea în vidul iubirii........................................................................ 185  Jurnalul unui bărbat .................................................................................... 186  Renunţare..................................................................................................... 187  Jocul dragostei............................................................................................. 188  Aforisme de amor....................................................................................... 189  A patra zi...................................................................................................... 190  Destine poetice............................................................................................ 191  Sentimente diacronice ................................................................................ 193  Iubire, Lumină, Poezie............................................................................... 196  Etnopsihologii minoritare în spaţiul dobrogean .................................... 197  Culegere de cântece pentru studenţii de la păpuşi şi teatru. ................. 200  Rază de soare............................................................................................... 201  Proiectarea sistemelor mecatronice.......................................................... 202  Sisteme mecatronice................................................................................... 203  Strategii de dezvoltare comunitară ........................................................... 205  Agricultură şi horticultură.......................................................................... 206  Melchisedec al României ........................................................................... 207  Politica europeană de vecinătate............................................................... 208  Eseuri de metafizică cuantică.................................................................... 209  Bazele ştiinţei solului .................................................................................. 211  Efectele juridice ale tratatelor internaţionale .......................................... 212  Cercetarea interdisciplinară ca metodologie a ştiinţelor (Cazul filosofiei dreptului)................................................................................................................. 214  Jurnalul meu de lesbiană ............................................................................ 217  Cadrul general de organizare şi funcţionare a curţii de justiţie europene .................................................................................................................................. 219  Depăşirea fenomenologiei clasice în filosofia creştină contemporană 220  Sărăcia în comunităţile de romi din România......................................... 222  Între conflict şi economie.......................................................................... 224  Tradiţie şi înnoire în muzica europeană la sfârşitul secolului al XIX-lea .................................................................................................................................. 226  Despre neant şi existenţă ........................................................................... 227  Teoria sistemelor......................................................................................... 228  Displacements of History and Identity in Salman Rushdie s Midnight’ s children ................................................................................................................... 229  7

Sisteme electorale în societăţi divizate etnic ........................................... 230  Romanian Interest Representation in Brussels: an Initial Assessment of Romania s Lobbyng Potential in the View of Eu Membership ..................... 232  Themes in the Contemporary British Novel by Women...................... 233  Jocurile de limbaj ale lui Ludwig Wittgenstein ....................................... 234  Liedul postromantic german ..................................................................... 236  Convenţia matrimonială în dreptul internaţional privat român ........... 237  Cultural Glimpses of the English- Speaking World .............................. 238  Otherness and the Quest For Identity:.................................................... 239  An Epitome of George Eliot s Novels.................................................... 239  Cultivarea limbii literare............................................................................. 240  Dezvoltarea, nuanţarea şi activizarea vocabularului .............................. 241  Stresul organizaţional ................................................................................. 242  Teste pregătitoare pentru examenul de bacalaureat............................... 243  Infracţiunea complexă................................................................................ 244  Scurtă antologie a Şcolii de Poduri- Paris................................................ 245  The Social Universe of Adolescence in the Context of Physical Disability ................................................................................................................. 246  Protecţionismul şi liberalismul.................................................................. 247  -două megatendinţe în gândirea economică modernă şi contemporană .................................................................................................................................. 247  Cercetări multidisciplinare în ştiinţele socio- umane ............................. 248  Adversus Heresis ........................................................................................ 249  Acted And Unacted Parts.......................................................................... 252  Sadovenizarea bovarismului...................................................................... 253  Aspecte ale dandysmului în literatura română........................................ 254  Costuri sociale ale migraţiei externe din România ................................. 256  L’hermaphrodite monstrueux ................................................................... 257  Eul şi religia ................................................................................................. 258  Gesturi fireşti............................................................................................... 260  Fundamentele jurnalismului pentru adolescenţi..................................... 261  The Economic Dimension of Russian Foreign Policy in Central Asia After 9/11............................................................................................................... 262  Consecinţele extinderii NATO asupra Europei de Sud- Est ............... 263  Tele Detecţie ............................................................................................... 264  Caietele Dorei Maar.................................................................................... 265  În pod ........................................................................................................... 267  Pasajele instituţiilor intermediare.............................................................. 268  Identităţi ....................................................................................................... 269  Pluralism ontologic şi ideea simţului comun din perspectiva filosofiei analitice ................................................................................................................... 271  Pădurea fermecată....................................................................................... 273  8

Evoluţia relaţiilor ruso-americane din perspectiva dezbaterii multilateralism/ unilateralism .............................................................................. 274  Nu- mă-uita ................................................................................................. 275  Ultraviolet .................................................................................................... 277  Instituţiile Uniunii Europene în perioada Post Nisa ............................. 279  Bulevardul iluziilor colţ cu strada libertăţii.............................................. 283  Trandafiri ..................................................................................................... 286  Fericire necontrolată................................................................................... 287  Puzzle la persoana I.................................................................................... 288  Obsesii.......................................................................................................... 289  Teste pregătitoare la Limba şi Literatura Română pentru clasa a VII-a .................................................................................................................................. 290  Epimirand .................................................................................................... 291  Generaţii în schimbare ............................................................................... 293  Metafizica cuantică ..................................................................................... 298  Studii în filosofia Orientului...................................................................... 300  Lumini şi umbre.......................................................................................... 301  Studii europene. Analize multidimensionale........................................... 303  Reglementarea juridică a contractului de tranzacţie în legislaţia Republicii Moldova ............................................................................................... 304  Teoria complexului regional de securitate: complexul de securitate european ................................................................................................................. 306  Replay la viaţă.............................................................................................. 307  Infern............................................................................................................ 308  Sartre............................................................................................................. 309  Un filosof al libertăţii umane..................................................................... 309  Decentralization And State Capacity. Pathways for State in reform in Post- communist socieites.................................................................................... 311  Istoriografia separatismului transnistrian ................................................ 312  Părinţelul din Schiuleşti.............................................................................. 315  La templul poeziei ...................................................................................... 316  Taina şoaptelor............................................................................................ 317  Stima de sine şi anxietatea profesorului - învăţământ special şi de masă.................................................................................................................................. 318  Rolul duhovnicului în viaţa creştinului .................................................... 319  Muslims in Europe. The European Union Solving Social Conflicts .. 320  Direcţii în hermeneutica actuală ............................................................... 321  Semiliricul Tonomat de Poezii Excentrice.............................................. 324  Cultural Glimpses of the English-Speaking World ............................... 326  Condiţiile deţinuţilor din România înaintea aderării la Uniunea Europeană .............................................................................................................. 327 

9

Libera circulaţie a persoanelor în Uniunea Europeană. Despre condiţiile imigranţilor români în Europa după aderare..................................................... 328  Deliberative Democracy in a Diverse Europe - From Theory to Practice.................................................................................................................... 329  Ceasuri târzii ................................................................................................ 330  Interferenţe publicistice între România şi Portugalia ............................ 331  România şi conflictul israeliano-palestinian ............................................ 332  Consideraţii generale privind infracţiunile contra vieţii ........................ 334  Pruncucidere................................................................................................ 335  Propuneri de opţionale cu caracter practic pentru aria curriculară „Tehnologii” primar – gimnaziu ......................................................................... 337  Research in Political Sciences and Administration ................................ 338  Minuni albastre............................................................................................ 339  Cutia cu pereţi de cer.................................................................................. 340  L’avis conforme du Parlement Européen pour l’adhésion de la Roumanie à l’Union Européenne........................................................................ 341  Le mythe d’Œdipe et le roman policier – une analyse de quatre romans français .................................................................................................................... 342  Negru............................................................................................................ 343  Cine eşti...Dear? .......................................................................................... 344  Păienjenişul crimelor .................................................................................. 345  ISIHASM ÎN MĂNĂSTIRILE SPAŢIULUI MIORITIC ROMÂNESC – DE LA PALAMIŚM LA PAISISM ...................................... 346  Dimensiuni psiho-sociale ale integrării europene: o analiză a reprezentărilor stereotipe dinamice în relaţiile inter-grup................................ 347  ADVERSUS HAERESES, vol. 2 ............................................................ 348  SPLENDOAREA BUCURIEI ÎN ONTOLOGIA TRINITĂŢII ... 349  Tranziţia postcomunistă ca discurs .......................................................... 356  Decizia financiară privind investiţiile întreprinderii sub impactul politicilor bugetare................................................................................................. 358  Mai departe de ochii tăi.............................................................................. 359  Clădiri de patrimoniu ................................................................................. 360  Iaşul în literatură ......................................................................................... 362  Presiunea osmotică. Aspecte teoretice şi experimentale ....................... 364  Despre vremuri fără timp .......................................................................... 365  Analogii distante ......................................................................................... 367  Trepte ........................................................................................................... 368  Implicarea comunităţii în educaţia pentru prevenirea factorilor de risc .................................................................................................................................. 369  Sistemul românesc privativ de libertate. Perspectiva asistenţei sociale asupra sănătăţii mentale în penitenciar şi asupra minorilor din Centrele de Reeducare ............................................................................................................... 371  10

Negocieri în Kosovo. Acordul de la Rambouillet (1998- 1999) .......... 372  Une institution en quatre lectures à travers une activité de groupe: l’Hygiène Mentale. Approche psychosociologique clinique............................ 373  Conceptualizarea abuzului şi neglijării copilului în familie ................... 374  Suflet întrupat şi trup însufleţit................................................................. 375  Om, creaţie, libertate. Cultura ca orizont ontologic uman în concepţia filozofului Lucian Blaga........................................................................................ 376  Uniunea Europeană, Imperiile Antice şi Imperiile Medievale ............. 377  Forme de participare politică a minorităţilor naţionale în contextul Uniunii Europene.................................................................................................. 379  Invidual Versus Society in The Dystopian Fiction of The First Half of The XX-Th Century.............................................................................................. 380  SEMESEURI .............................................................................................. 381  The image of New York as quintessence and unique reflection of urban America -An analysis of the city’s emergence in the post World War II period-..................................................................................................................... 382  ROZ vs ALBASTRU BARBIE vs BIONICLE. Despre şi dincolo de dicotomii: în căutarea spaţiului gender confortabil ........................................................ 383  Problema kurdă în contextul crizelor irakiene........................................ 384  Generaţii în schimbare. Modele de educaţie familială în Banatul secolului XX........................................................................................................... 385  NU-MĂ-UITA. – POVESTIRI - ........................................................... 386  Divorţul în tradiţia evreiască ..................................................................... 387  Arme şi unelte de silex şi piatră din eneoliticul Moldovei dintre Carpaţi şi Prut ...................................................................................................... 388  Logică, argumente şi retorică. De la raţiunea teoretică la raţiunea practică în discursul public................................................................................... 389  L’Internet, espace de l’éducation interculturelle dans l’Union Européenne ............................................................................................................ 390  Întâlnirea cu Idolul ..................................................................................... 391  Idole.............................................................................................................. 393  No canis phaecalia in the parcus .............................................................. 395  istoria artelor................................................................................................ 396  Când trandafiri nu mai înfloresc............................................................... 397  Palpitaţii retorice ......................................................................................... 399  Traficul de persoane................................................................................... 400  Între noi........................................................................................................ 402  Omul de nisip.............................................................................................. 403  Eugeniu Coşeriu. Contribuţii la pragmatica lingvistică ......................... 404  Bucla infinitului........................................................................................... 405  Auteurs français. François Villon et Marcel Proust............................... 406 

11

Chateaubriand entre L’Essai sur les révolutions et Le Génie du christianisme: l’apparition d’une conscience chrétienne ........................................................... 407  Percepţia persoanelor cu deficienţă de vedere........................................ 408  Rememorări ale vieţii cotidiene din timpul comunismului într-un oraş provincial. Studiu de caz: Drobeta Turnu Severin ................................................. 409  Politică şi metapolitică la Platon ............................................................... 410  Silenţiada sonoră ......................................................................................... 411  Exilul ca traumă. Trauma ca exil în opera lui Norman Manea ............ 412  Sufletul meu, pasăre cu aripi ..................................................................... 415  oniricele ........................................................................................................ 416  Grădina mea ................................................................................................ 417  Femeile sunt de vină................................................................................... 420  Urăsc realismul politic!............................................................................... 421  Trial version................................................................................................. 424  Teoria fericirii în asistenţa socială............................................................. 425  Gândurile unei lesbiene.............................................................................. 426  Drepturile minorului şi răspunderea pentru faptele sale....................... 427  Flagelul HIV-SIDA, o bătălie pierdută? .................................................. 428  In memoria .................................................................................................. 429  Tehnici afirmativ - apreciative în dezvoltarea organizaţională ............. 430  Didactica predării ştiinţelor juridice şi administrative ........................... 432  Drept procedural fiscal .............................................................................. 433  Deschideri postmoderne în sociologie şi asistenţa socială.................... 435  Deschideri postmoderne în ştiinţele educaţiei........................................ 436  Deschideri postmoderne în ştiinţele politice .......................................... 438 

12

Psihologia jocurilor video Autor: Alexandru Tarasov Editura Lumen Iaşi, ianuarie 2007 165 pagini Preocupări legate de efectele utilizării calculatorului au fost consemnate încă din anul 1996 când în USA apar primele cercetări asupra comportamentelor patologice legate de utilizarea Internetului. În ultimul timp din ce în ce mai mulţi cercetători se investesc în înţelegerea mecanismelor psihologice legate de influenţa acestor tehnologii asupra utilizatorilor săi. Cercetările impactului jocurilor pe calculator asupra utilizatorilor săi au pus în evidenţă rezultate contradictorii. Majoritatea autorilor susţin că frecventarea acestor lumi virtuale ar avea un impact real asupra comportamentului şi ar favoriza la anumiţi subiecţi emergenţa comportamentelor patologice cum ar fi adicţia sau comportamentele deviante (cea mai periculoasă fiind violenţa). Jocurile video şi Internetul pun în discuţie problema confuziei între ceea ce este real şi ceea ce este virtual (în anumite cazuri una întreţinând pe cealaltă), între ceea ce este moral şi ceea ce este imoral, între ceea ce este valoare şi ceea ce este nonvaloare, etc. Totuşi, unii cercetători (Michael Real, Raluca Ene) amintesc şi de binefacerile educaţionale ale unor jocuri, de pildă, dezvoltarea capacităţii de gândire, achiziţionarea unor strategii de lucru, dezvoltarea proceselor de decizie, dezvoltarea unor reflexe rapide (a coordonărilor spaţiale sau a celei mână-ochi), generalizarea şi aplicarea strategiilor la alte jocuri sau situaţii, înţelegerea câmpului vizual, decodificarea graficii dinamice, exersarea învăţării de tip « încercare şi eroare », etc. Totuşi, în unanimitate cercetătorii consideră că aceste beneficii sunt neglijabile în cazul utilizării abuzive a acestor tehnologii. Dacă studiile în ce priveşte utilizarea Internetului s-au centrat mai mult pe patologia dependenţei («adicţia fără drog»), cercetările asupra jocului pe calculator au avut în vedere pe lângă dependenţă, agresivitatea şi mecanismele psihologice ale acesteia asupra utilizatorilor săi. Deşi concluziile studiilor realizate până în prezent sunt divergente, toate sunt de acord că jocul pe calculator este o activitate în mod particular stimulantă care creează o stare de excitaţie utilizatorilor săi. Tema acestei cărţi este una de mare actualitate pentru societatea contemporană şi anume cea legată de efectele psihologice ale jocurilor pe calculator. Curiozitatea ştiinţifică şi interesul pentru acest subiect îl determină

13

pe tânărul autor Alexandru Tarasov, să pornească ca un adevărat detectiv pe urmele cercetătorilor din acest domeniu şi să repună în discuţie un subiect controversat de rezultatele cercetărilor realizate până în prezent. Este vorba despre impactul jocului pe calculator asupra agresivităţii utilizatorilor săi. Alexandru Tarasov este licenţiat în Psihologie la Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, Republica Moldova (1998-2003) şi absolvent al masterului de Intervenţie Psihosocială şi Psihoterapie al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei de la Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi (2004-2006). Studiul pe care autorul ni-l prezintă în această carte este lucrarea sa de disertaţie de la absolvirea studiilor masterale. Cartea «Psihologia Jocurilor video» ne oferă o sinteză a cercetărilor privind jocul pe calculator, o trecere în revistă a teoriilor privind agresivitatea dar şi sugestibilitatea, într-o analiză pertinentă şi profundă a acestora din care transpare prelucrarea subtilă a autorului. Noutatea acestui studiu realizat pe adolescenţi din Republica Moldova este legată de nuanţarea variabilei agresivitate şi corelarea sa cu sugestibilitatea subiecţilor, rezultatele deschizând noi şi subtile căi de înţelegere ale mecanismelor psihologice ale dependenţei de jocul pe calculator prin completarea ecuaţiei efectelor psihologice ale acestuia. Asist. univ. drd. Camelia Puzdric Universitatea «Al. I. Cuza » Iaşi

14

Tipurile de personalitate şi satisfacţia profesională Autor: Gabriela Loredana Trăistaru Editura Lumen Iaşi, 2007 101 pagini Elaborat în primăvara anului 2004 drept lucrare de licenţă pentru Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universităţii „Babeş Bolyai”, Cluj- Napoca, şi îmbunătăţit ulterior, actualul studiu reprezintă o investigare a satisfacţiei profesionale în mediul industrial din România. Mai precis, cercetarea încearcă să determine sursele de satisfacţie/insatisfacţie ale subiecţilor. Alături de identificarea satisfacţiei profesionale la ingineri şi sub-ingineri, cercetarea identifică tipurile de personalitate întâlnite în firma privată în care a fost realizată. Studiul este un corelaţional, axat pe analiza cantitativă şi încearcă stabilirea unei relaţii între tipul de personalitate şi satisfacţia profesională la subiecţii analizaţi. Scopul său poate fi detaliat pe două niveluri diferite-cel al investigării satisfacţiei globale şi cel al evaluării anumitor dimensiuni ale satisfacţiei managerilor în cadrul unei întreprinderi private. Cercetarea este ancorată în literatura care evaluează satisfacţia profesională, printr-o atentă definire şi conceptualizare a acesteia, urmată de o atentă operaţionalizare care permite aplicarea testelor. Fiind primul studiu care aplică o combinaţie de teste MTBI şi JSS în mediul industrial privat pentru ingineri şi sub-ingineri, stabilirea atentă a metodologiei de lucru, complementară cadrului teoretic, este importantă pentru realizarea unei analize cât mai fidele a datelor colectate. Implicaţiile cercetării au aplicabilitate practică, transparenţa modalităţii de lucru permiţând replicarea cu succes în alte medii organizaţionale private. Importanţa acestei cercetări este observabilă la trei niveluri diferite: teoretic, metodologic şi practic. În plan teoretic, este primul studiu corelaţional care încearcă determinarea surselor de satisfacţie pentru diferite tipuri psihologice în cadrul unei organizaţii private cu profil industrial. Mai mult, analiza de profunzime efectuată la nivelul organizaţiei permite elaborarea unor concluzii ce pot fi folosite pe viitor în cadrul unor analize comparative sau pe un număr foarte extins de organizaţii. În plan metodologic, studiul este inovativ prin combinarea metodelor de analiză şi a diverşilor indicatori, cu rezultate pozitive. Metoda propusă poate fi utilizată pe viitor în studii complexe. La nivel practic, se pot formula recomandări care să influenţeze politicile de management. GLT 15 decembrie 2006

15

Stresul ocupaţional teorii, modele, aplicaţii Autor: Roxana Capotescu Editura Lumen Iaşi, octombrie 2006 118 pagini Rezultatele cercetărilor recente desfăşurate în SUA. au demonstrat că o consecinţă a stresului ocupaţional, depresia la locul de muncă, prin absenteismul pe care îl provoacă şi reducerea productivităţii, prejudiciază afacerile cu 70 bilioane dolari anual (Byrne, Kacmar, Stoner, Hochwarter, 2005). Această lucrare îşi propune prezentarea şi analiza diferitelor abordări teoretice ale stresului, explorarea adecvării şi susţinerii empirice a modelelor dezvoltate în domeniul stresului ocupaţional şi analiza aplicaţiilor investigării stresului ocupaţional, mai precis a strategiilor de management al stresului. Stresul este conceptualizat în cadrul lucrării ca proces definit de antecedente, experienţierea stresului şi consecinţe ale stresului. Autoarea

16

Migraţia internaţională şi politicile sociale Autor: Camelia Toanchină Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2006 , 98 pagini Studiul de faţă ne arată foarte limpede că, pe termen lung, situaţia migranţilor trebuie reglementată, legalizată, instituţionalizată deopotrivă în statele de origine cât şi în ţările de destinaţie. Autoarea ne atrage atenţia asupra protecţiei sociale. În volumul de faţă această dimensiune instituţională a vieţii sociale este atent, migălos şi cu temei analizată. Tot în declaraţia universală a drepturilor omului articolul 25 stipulează: 1. Orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi familiei sale, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa sa. Ori este evident şi studiul de faţă surprinde foarte bine şi profund acest fapt că toate aceste servicii trebuie asigurate de cineva. Statele naţionale prin instituţiile şi politicile lor specifice creează posibilităţile pentru realizarea şi transpunerea faptică a acestor deziderate normative. Iar migranţii sunt cei ce trăiesc în biografia lor şi în fiecare clipă a vieţii lor cotidiene eficienţa sau ineficienţa (din perspectiva lor proprie) acestui cadru instituţionalizat. Concluzia pe care putem să o tragem din studiul de faţă este următoarea: este în interesul migranţilor ca problemele lor să poată fi soluţionate în mod legal. Pe de altă parte statele naţionale trebuie să găsească soluţii pentru diminuarea condiţiilor care etichetează anumite tipuri de migranţi ca fiind « ilegali ». Fiindcă este clar: persoana mobilă este un om, un membru al societăţii. Şi pentru o persoană este legitim din punct de vedere social să se mişte liber oriunde doreşte chiar dacă din punctul de vedere al intereselor statelor naţionale anumite tipuri de mobilitate sunt considerate ilegal. Ceea ce este considerat legitim din punct de vedere social nu coincide de regulă cu cea ce este legal din punct de vedere juridic-administrativ. Şi este evident că pe termen lung legitimitatea socială va impune schimbări juridicoadministrative. Trebuie regândită probabil relaţia dintre societate şi stat, relaţia dintre instituţia cetăţeniei şi diverse instituţii sociale. Consider că paginile studiului de faţă merită să fie citite de un public cât mai larg. Fiindcă cu toţii avem ce învăţa din experienţa altora… Conf. univ. dr. Rudolf Poledna

17

Efectele migraţiei

Studiu la Vulturu, Vrancea

nivelul

comunităţii

Autori: Romelia Călin, Radu Gabriel Umbreş Editura Lumen Iaşi, octombrie 2006 240 pagini Migraţia temporară în străinătate reprezintă una dintre strategiile de viaţă inovatoare adoptate de indivizi în perioada postcomunistă (Sandu, 2000) pentru a rezista schimbărilor structurale ce se derulau cu repeziciune la începutul anilor 90. În momentul de faţă, însă, în urma difuziunii şi a efectului de contagiune socială, aceasta a ajuns să fie strategia dominantă la nivelul anumitor comunităţi rurale. Pornind de la interesul pentru efectele fenomenului în cadrul acestor comunităţi, m-am oprit asupra unei teme nedezbătute până acum în practica de specialitate din România: modul în care tinerii dintr-o astfel de comunitate percep migraţia şi sunt influenţaţi de către aceasta în alegerile pe care le fac. Am căutat să explorez o faţetă nouă a vieţii sociale în legătură cu migraţia: viitorul tinerilor dintr-o localitate rurală de unde se pleacă masiv în străinătate. Cum văd tinerii migraţia? Care sunt dorinţele şi aspiraţiile lor? Ce planuri au în viaţă? Plecând de la ideea că migraţia reprezintă un fapt social total (în sensul atribuit de Mauss conceptului), ce structurează vieţile tuturor indivizilor din comunitatea de origine, interesul meu s-a axat pe schimbările petrecute cu tinerii în urma apariţiei migraţiei. Pentru aceasta am operaţionalizat conceptul de capital uman al tinerilor, ce include două dimensiuni: proiecţiile despre viitor ale tinerilor, şi ceea ce fac ei concret pentru a şi le îndeplini (dimensiunea educaţională). O altă componentă a studiului a urmărit modul în care migranţii investesc în copii şi dacă nu cumva aceste investiţii sunt blocate de efecte perverse ale migraţiei: refuzul copiilor, vrăjiţi de „mirajul străinătăţii” de a accepta această investiţie. Eventualele diferenţe între copiii din familiile de migranţi şi cei din familiile de non-migranţi au fost de asemenea investigate. Autorii

18

Imaginile publicitare cu copii Les publicites avec des enfants Text bilingv român- francez Autor: Georgeta- Mădălina Meghişan Editura Lumen Iaşi, 2007 128 pagini Femei, bărbaţi, copii sunt aleşi pentru a anima paginile de publicitate ale revistelor. Reprezentarea lor se vrea originală pentru a capta atenţia publicului vizat. Studii privind aceste reprezentări arată specificul fiecărei categorii. Obiectivul acestei lucrări este acela de a face o analiză a diverselor aspecte ale reprezentării copilului în imaginile publicitare, pentru a înţelege modul în care această reprezentare suscită nevoia sau dorinţa de consum, asupra cititorilor celor două tipuri de reviste. Metodologia de lucru conţine mai multe etape. Prima etapă cuprinde studiul a 5 reviste pentru femei şi părinţi, pentru a justifica alegerea companiilor de a opta pentru reprezentarea copiilor în aceste tipuri de reviste. O examinare a unui eşantion de 28 imagini se axează pe distribuţia lor numerică, în vederea stabilirii criteriilor după care companiile operează alegerea copiilor în aceste imagini publicitare. Cele 28 de imagini cu copii au fost selecţionate din două reviste destinate părinţilor- „Parents” şi „Famili”- şi trei reviste pentru femei- „Marie- Claire”, „Avantages” şi „Cosmopolitan”. Aceste reviste au fost alese în mod aleatoriu dintr-un corp de reviste destinate părinţilor şi femeilor între 25 şi 49 de ani, fiind publicate începând cu luna octombrie 2005 în Franţa. Autoarea

19

The Activation of Xenophobia as a Result of Immigration in Europe Case Study: Spain Autor: Doru Petrişor Franţescu Editura Lumen Iaşi, 2007 103 pagini At the time of the writing of this thesis the European Union is at a crossroads. Hardly have the member states got over the crisis that divided them during the Iraqi war in 2003, that other problems emerged to the European construction. In late May and early June 2005, France and respectively the Netherlands have rejecte through referendum the Constitutional Treaty. In December the same year the negotiations for the 2007- 2013 financial plan came dangerously close to a failure and the final budget agreed upon represents less than the European Commission had considered necessary for a succesful integration. In the broader context, the 2000 Lisbon Agenda, that was supposed to make the European economy the most competitive knowledge- based economy in the world is far from achieving that objective half- way through its proposed period of 10 years. One of the means through which the EU tries to reach this target is enlargement. Through the four fundamental freedoms of circulation (goods, services, capital and labor) the EU hopes to integrate the economies of the new member states. However, most of the countries of EU 15, concerned about their internal social problems, were not convinced of the benefice of opening their labor markets to populations from the new members, therefore they imposed restrictions thatcan last up to 7 years. In spite of the ageing population in countries in Western Europe, their governments are afraid of the possibility of being confronted with waves of immigrants from Eastern Europe that may not be well received by the local population who sees the new- comers as competitors for jobs and social welfare.

20

Institutional Design And Party Development in Post Communist States The Key- Role of National Parliaments Autor: Sergiu Gherghina Editura Lumen Iaşi, 2007 161 pagini The topic approached in this book was inspired by a course on Central European Politics in the fall semester of the academic year 2005- 2006, attended at Central European University, Budapest. In this respect I am grateful to Karen Henderson, the course instructor, for being the first to encourage me to develop the measurement of presidential powers in the former states of Warsaw Pact countries into a more complex framework of analysis. Her numerous advices shaped the evaluation of the checks and balances system, often questioning aspects of internal and external validity of the claims I intended to make. A further step in elaborating this research was taken as a consequence of a research proposal that I drafted for the Comparatice Political Research class where I created the typology of the legislature powers for ten post Communist countries.

21

Facilitarea comunitară în comunităţile interetnice din mediul rural Autor: Mircea Zidărescu Editura Lumen Iaşi, august 2006 192 pagini Dezvoltarea capacităţilor, atât a indivizilor, cât şi a grupurilor comunitare, este un aspect central al procesului de reînnoire a societăţii civile, proces care le permite membrilor comunităţilor locale să îşi găsească propriile soluţii pentru problemele care le afectează existenţa. Grupurile comunitare au un rol cheie în revigorarea vieţii publice. Aceste grupuri sunt rezultatul hotărârii oamenilor dedicaţi să rezolve probleme, să facă presiuni pentru a provoca schimbarea şi să se asigure că întreaga comunitate are un cuvânt de spus. Tot ele au un rol distinct în furnizarea de servicii sociale, prin implicarea cetăţenilor, putând astfel ajunge şi la cei care sunt lăsaţi la marginea societăţii. În prezentul climat financiar, trebuie acordată importanţă modului în care se pot utiliza la maximum resursele existente pentru atingerea obiectivelor. Progresul depinde foarte mult de identificarea şi utilizarea cât mai bună a resurselor care există la nivel comunitar, experienţa oamenilor şi abilităţile lor, deseori trecute cu vederea, fondurile care pot fi mai bine utilizate, precum şi clădirile care pot fi folosite în mod productiv. Mircea Zidărescu este doctorand în sociologie la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca, sub conducerea ştiinţifică a d-lui prof. univ. dr. Petru Iluţ.

22

Criza vârstei de mijloc şi specificul ei la femeile din România Autor : Mihaela Petrea Editura Lumen Iaşi, decembrie 2006 116 pagini Lucrarea «Criza vârstei de mijloc şi specificul ei la femeile din Romînia» tratează o temă de o importanţă particulară în cadrul psihologiei. Problematica vârstei de mijloc este un subiect complex, cu semnificaţii pe multiple planuri, cu valenţe atât pentru psihologia dezvoltării, cât şi pentru psihoterapie şi consiliere, situându-se la confluenţa dintre o viaţă echilibrată şi stabilă şi una în curs de schimbare, în căutarea unui nou echilibru, marcând unul din punctele de cotitură majoră de pe parcursul vieţii, fiind astfel conţinătoare a unor focare active de criză. Dat fiind caracterul de limită pe care îl surprinde, acest subiect prezintă un interes deosebit şi datorită faptului că descrie mişcarea de la sănătate la dezechilibru, boală, pe plan psihic. În literatura de specialitate de la noi, tema care este abordată în cadrul acestei lucrări este încă o noutate, originalitatea sa reprezentând o premieră binevenită şi necesară. Bucureşti, 2006 Prof. Univ. Dr. Irina Holdevici

23

Leadership Teorii, modele şi aplicaţii Autor: Veronica Rîlea Editura Lumen Iaşi, septembrie 2006 104 pagini Odată cu transformarea economiei globale de la cea de tip industrial manufacturieră la cea de tip postindustrială şi informaţională, s-a făcut resimţită necesitatea unei revizuiri a modelelor pe leadership. Munca leaderului în organizaţii devine din ce în ce mai complexă. Fuziuni între companii, sau achiziţionări de companii, globalizarea şi dezvoltarea rapidă a tehnologiei, creşterea populaţiei, precum şi numărului de organizaţii (care impun stabilirea altor standarde de performanţă, precum şi a altor abilităţi necesare pentru realizarea obiectivelor organizaţionale), etc, sunt unii dintre factorii ce duc la creşterea complexităţii procesului de leadership. În plus, creşterea populaţiei duce la reconsiderarea relaţiei dintre leader şi angajat, mai precis, la trecerea de la abordarea individualizată la cea asupra echipei de muncă, precum şi a schimbării strategiilor de motivare a subalternilor. Acestea includ, evident, schimbări vizavi de comportamentul manifestat de către leader, în realizarea sarcinilor. Teoriile vehiculate asupra procesului de leadership reflectă măsura în care acestea sunt influenţate de evoluţii periodice în teoriile de cercetare din psihologie, de exemplu, centrarea pe trăsături la un moment dat corespundea cu dezvoltarea în forţă a teoriilor personaliste, de asemenea, centrarea pe variabilele situaţionale corespundea cu dezvoltarea în forţă a teoriei behaviorismului, etc. Autoarea

24

Impactul LeadershipTransformaţional şi Tranzacţional

ului

Asupra performanţei de grup percepute Autor: Elena Levinţa Editura Lumen Iaşi, august 2006 72 pagini Rolul major în diferenţierea organizaţiilor de succes de cele ce manifestă insuccese, reprezintă prezenţa unui leadership dinamic, flexibil şi eficient. Din acest considerent, foarte multe lucrări de specialitate au studiat fenomenul de leadership şi stilul de conducere, precum şi influenţa acestora asupra organizaţiilor din care oamenii fac parte, în termeni de eficacitate, eficienţă şi durabilitate. Studiile efectuate în ultimii 25 de ani, au încercat să obţină răspunsuri la numeroase întrebări ce ţin de eficienţa unui anumit tip de leadership atât în contextul organizaţional cât şi socio-politic. De asemenea, cercetările au fost axate pe identificarea modalităţii de interacţionare a liderului cu aderenţii săi pentru a realiza cât mai bine obiectivele organizaţionale propuse. Autoarea

25

Familia monoparentală vulnerabilitate la autocontrol

de

la

Autor: Anca Scutaru Editura Lumen Iaşi, decembrie 2006 314 pagini Prezenta lucrare constituie un demers ştiinţific comprehensiv de explorare şi analiză a efectelor aplicării politicilor sociale pasive asupra beneficiarilor de asistenţă socială. Studiul se opreşte cu precădere asupra familiilor monoparentale, ca beneficiari ai serviciilor sociale pasive, întrucât starea de dependenţă a acestora faţă de sprijinul financiar oferit de stat este cu atât mai îngrijorătoare cu cât în aceste familii există doar un potenţial aducător de venituri şi generator de stabilitate şi autonomie părintele singur. Analiza este fundamentată pe o metodologie riguroasă şi o largă documentare bibliografică. Încercând găsirea unei posibile explicaţii pentru vulnerabilitatea familiilor monoparentale, am recurs la analiza abundenţei de prestaţii sociale din domeniul asistenţei şi protecţiei, comparativ cu necesarul de servicii şi, în consecinţă, la evaluarea tendinţelor de (auto) vulnerabilizare ale familiilor monoparentale beneficiare de suport social pasiv- familii care se (auto) menţin în starea de dependenţă, ca răspuns la sprijinul gratuit şi facil oferit de stat. În aceste condiţii, am abordat o problemă deosebit de actuală în domeniul asistenţei sociale, aceea a obligativităţii iniţierii unor politici sociale active, care să implice persoanele aflate în situaţie de risc în depăşirea propriei stări de vulnerabilitate. În plus, lucrarea include o evaluare critică a tendinţelor de înmulţire şi diversificare a formelor de suport social pasiv, tendinţe deja lansate în planurile naţionale de acţiune din domeniul asistenţei sociale. În consecinţă, lucrarea îşi propune demonstrarea rezultatului negativ al sprijinirii pasive a persoanelor aflate în situaţie de risc: permanentizarea stării de vulnerabilitate şi blamarea altora, pentru problemele proprii, dar în nici un caz (auto) reglarea sau formarea abilităţilor beneficiarilor de a depăşi prin forţe proprii situaţiile de criză. Oricine are preocupări ce ţin de problematica familiilor monoparentale va putea găsi în prezenta lucrare o argumentare clară şi actuală privind mecanismele ce menţin starea de vulnerabilitate a acestor familii, cu referire strictă la modul de concepere şi acordare a asistenţei şi protecţiei sociale în România: prevalenţa formelor de sprijin pasive, în detrimentul celor active. Autoarea

26

Fuga de acasă a adolescenţilor evaluări, implicaţii, atitudini Autor: Simona Sînzianu Editura Lumen Iaşi, septembrie 2006 În condiţiile societăţii moderne adolescenţii crează mai multe probleme decât în epocile trecute. Aglomeraţia urbană, creşterea continuă a tentaţiilor, pătrunderea tehnicii moderne în toate sferele vieţii, prelungirea stagiului şcolarizării, confundarea termenului de «democraţie» cu «libertate» sunt doar câţiva factori care justifică creşterea interesului pentru cercetarea fenomenului « fugii de acasă ». Toţi aceşti factori au contribuit mai mult sau mai puţin la creşterea numărului de adolescenţi care fug de acasă, fenomen semnalat în toate ţările. În acelaşi timp se observă o scădere a limitei de vârstă la care aceste manifestări comportamentale încep să apară. De asemenea se cere menţionată şi o altă consecinţă de o deosebită însemnătate: marginalizarea manifestărilor comportamentale. Dacă în trecut pentru adolescenţii din mediul rural, posibilităţile de manifestare a trăsăturilor dizarmonice ale personalităţii sale în formare erau relativ limitate şi relativ uşor de suportat de către ceilalţi (fuga la mică distanţă, furturi cu o importanţă neglijabilă etc.), în prezent prin extinderea «cuceririlor» civilizaţiei (dezvoltarea tehnologiei informaţiei şi comunicării internet, telefonie mobilă etc.) copilul devine în mai multe situaţii o «victimă» a tentaţiilor, iar deplasările pe distanţe mult mai mari crează mai mari dificultăţi celor preocupaţi de detectarea adolescentului fugit de acasă. În studiul de faţă ne-a interesat să vedem în ce măsură adulţii «judecă» şi «etichetează» acest comportament şi ce soluţii propun pentru adolescenţii care aleg să «evadeze», pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp din mediul în care trăiesc. Ipotezele lucrării vizează evaluarea atitudinii adulţilor şi adolescenţilor, în ce măsură aceasta diferă la subiecţii de sex masculin comparativ cu subiecţii de sex feminin şi în ce măsură e diferită în funcţie de contactul cu tipul devianţei. Autoarea

27

Dreptatea rectificativă intergeneraţional

în

context

Autor: Monica Maria Bucurenciu Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2006 126 pagini Tema lucrării de faţă o va constitui chiar dreptatea rectificativă, adică acel tip de dreptate preocupat, în primul rând, de repararea nedreptăţilor trecute. Voi analiza problemele pe care le ridică acest tip de dreptate (discutând argumentele şi contraargumentele care se aduc rectificării în genere) şi voi încerca să arăt că are sens să se vorbească despre dreptatea rectificativă ca un tip de dreptate de sine stătător, care nu poate fi redus la alte tipuri de dreptate (cum ar fi cea distributivă) şi care nu îndeplineşte doar un rol auxiliar, de susţinere a dreptăţii distributive sau a dreptăţii în transferuri. În categoria politicilor rectificative voi cuprinde atât politicile restitutive (unde intră şi compensările de diferite forme), cât şi pe cele de acţiune afirmativă sau pe cele de « reparaţie » simbolică Nu există un acord cu privire la includerea tuturor acestor tipuri în categoria politicilor rectificative. Anumiţi autori, precum Adrian Miroiu, consideră, spre exemplu, că politicile restitutive şi politicile de acţiune afirmativă fac parte din două sfere diferite. Ceea ce au în comun este că ambele (atât dreptatea restitutivă, cât şi discriminarea pozitivă) încearcă să anuleze consecinţele negative ale unor nedreptăţi trecute. Pe de altă parte însă, discriminarea pozitivă nu a fost gândită pentru a permite unui grup de oameni să obţină mai mult dintr-un bun (fie că acel bun este educaţia sau asistenţa medicală, ori anumite libertăţi), aşa cum este cazul cu polititicile restitutive. Politicile de discriminare afirmativă au fost gândite pentru a face ca un anumit bun să capete valoare într-o anumită comunitate. Nu se pune problema oferirii unei «cantităţi» mai mari de educaţie a rromilor, ci aceea a creşterii importanţei pe care o are educaţia în comunitatea rromă, astfel încât membrii acesteia să poată beneficia de pe urma ei. În cazul dreptăţii restitutive, în opinia lui Adrian Miroiu, ceea ce se urmăreşte este a furniza o cantitate mai mare dintr-un anumit bun membrilor unei comunităţi. O altă diferenţă este că, în general dreptatea restitutivă se referă la bunuri cât se poate de concrete (case, pământuri etc.), în timp ce discriminarea pozitivă se preocupă de repararea unor nedreptăţi mai puţin concrete. Dar sunt autori care nu văd nici o separare între cele două sfere. Atât discriminarea pozitivă, cât şi restituţiile de proprietăţi încearcă să repare anumite nedreptăţi făcute în trecut şi reprezintă amândouă o faţetă a aceleiaşi monede. Aceasta este

28

abordarea pe care o voi aborda în lucrarea de faţă: voi considera atât acţiunile afirmative, cât şi politicile restitutive sau reparaţiile simbolice ca fiind «sub aceeaşi umbrelă», în virtutea unei caracteristici pe care o au în comun: şi anume, încercarea de îndreptare a unor nedreptăţi trecute. Autoarea

29

De la femeia obiect la imagineaidentitate Reprezentări ale feminităţii în cultura de masă Autor: Diana Dămean Editura Lumen Iaşi, august 2006 118 pagini Dacă obiectul pe care ni-l propunem să-l cunoaştem este tocmai identitatea feminină, iar aceasta este construită prin intermediul produselor culturii de masă, reprezentările media ale identităţii feminine trebuie analizate din mai multe perspective. Pentru cercetarea noastră am ales să studiem identităţile feminine propuse de mass-media, din perspectiva de gen. Aceasta presupune analizarea reprezentării genului în mass-media, a construirii identităţii de gen în acord cu modelele oferite factorilor care contribuie la validarea şi acceptarea modelelor şi tiparelor de gen de către publicul larg. Mai precis, ne va interesa rolul mass-media de a induce consensul în mase cu privire la reprezentarea feminităţii şi a anumitor modele de identitate feminină, precum şi discursul asupra corpului feminin pe care instrumentele culturii de masă îl produc şi îl promovează. Mass media produce identităţi, concepţii de viaţă şi de comportament care integrează indivizii în cultura oficială. Reprezentările media constituie la rândul lor reprezentările ideologice despre sex, rasă, clasă existente la un moment dat în cultura populară. Femeia obiect este un produs al culturii de masă. Autoarea

30

Fenomenul familială

migraţiei

şi

criza

Autor: Tereza Bulai Editura Lumen Iaşi, decembrie 2006 120 pagini Plecarea unuia sau ambilor părinţi este în strânsă relaţie cu găsirea şi ocuparea unui loc de muncă pe piaţa forţei de muncă externă, cu restabilirea echilibrului financiar şi material din mediul familial, cu creşterea nivelului de trai, manifestându-se ca un fenomen social (Irimescu, Gabriela, 2006). Efectele sunt resimţite atât de familie, în care au loc schimbări de structură, dinamică şi funcţionalitate, cât şi de copil care se confruntă cu o varietate de probleme. Prin prezentul demers ştiinţific, Fenomenul Migraţiei şi Criza Familială, am urmărit identificarea şi evidenţierea modificărilor esenţiale prin care a trecut familia şi consecinţele migraţiei părinţilor în străinătate pentru un loc de muncă, asupra familiei în general şi asupra copilului în mod particular. El cuprinde o parte teoretică şi una practică, părţii teoretice alocându-i-se primele trei capitole iar celei practice ultimul capitol. Scopul investigaţiei a fost creionarea unei imagini a familiei afectate de fenomenul migraţiei externe, identificarea motivelor care au stat la baza deciziei de a pleca la muncă în străinătate, modul în care copiii sunt afectaţi de plecarea unuia sau ambilor părinţi, calitatea relaţiei copil persoană de îngrijire, problemele care se pot sau nu ameliora dacă unul sau ambii părinţi s-ar întoarce în mediul familial. Maniera de prezentare a rezultatelor îmbină datele statistice, cantitative, cu fragmente din interviurile luate profesioniştilor din domeniul protecţiei copilului din comunitate. Autoarea

31

Marketing şi comunicare pe internet Autor: Gabriela Grosseck Editura Lumen Iaşi, august 2006 490 pagini format Academic O lucrare care îşi propune investigarea comunicării de marketing pe Internet se bazează, de la bun început, pe trei componente extrem de dinamice: comunicarea, marketingul şi internetul. Nu este aici locul pentru a face o analiză a comunicării, a marketingului sau a Internetului. Consideraţiile de natură teoretică, care tratează distinct cele trei domenii, sunt redate într-o literatură de specialitate impresionantă: cărţi, capitole din cărţi, reviste, studii şi cercetări, resurse Web etc, atât străină cât şi românească. În ceea ce priveşte domeniile de intersecţie comunicarea pe Internet, marketingul pe Internet şi comunicarea de marketing, deşi se cunosc examinări atente ale acestor arii, încă există direcţii puţin explorate. În consecinţă, dificultatea abordării comunicării de marketing pe Internet se datorează nu numai faptului că aceasta îşi are originea în cele trei mari domenii distincte, ci şi datorită faptului că această zonă este încă ocolită, fie din teama de a „călca” pe un teritoriu insuficient explorat, cu concepte în curs de definire, fie dintr-o greşită receptare a fenomenului comunicaţional pe Internet şi al impactului său asupra marketingului. În privinţa motivaţiei subiective referitoare la alegerea acestui domeniu de studiu, ea se bazează pe tentaţia de a descoperi efectul combinaţiei acestor componente, la care se adaugă dorinţa de a extinde experienţa dobândită în lucrul cu Internetul. Lucrarea este structurată în 8 capitole în care sunt abordate de la general spre particular aspecte specifice, atât teoretice cât şi practice, ale comunicării de marketing în mediul on-line. Mai întâi, în primul capitol (Internet–spaţiu informaţional şi de comunicare) este definit Internetul, se prezintă istoria acestuia şi este apreciată evoluţia sa. Sunt prezentate din punct de vedere tehnic reţeaua Internet şi principalele sale caracteristici şi sunt supuse atenţiei, rând pe rând, instrumentele specifice comunicării în ciberspaţiu: poşta electronică, Web-ul, forumurile de discuţie, chat-urile, comunităţile virtuale, „serviciile de mediu” precum directoarele şi motoarele de căutare, conferinţele web, blogurile etc. Tot în această parte se încearcă clarificarea unor aspecte legate de Intranet şi Extranet, consumatorii de Internet, punctele tari şi obstacolele Reţelei cu care se confruntă aceştia, precum şi tendinţele de dezvoltare. Pentru a înţelege marketingul pe Internet şi a elabora strategii de 32

comunicare marketing eficiente în mediul on-line, trebuie să înţelegem mai întâi cum a schimbat Internetul modul de a face afaceri şi contextul în care sunt operate practicile de marketing. Capitolul doi (Marketingul pe Internet) tratează astfel probleme mai puţin analizate până în prezent în literatura domeniului: Ce este marketingul pe Internet? Ce îl deosebeşte de activităţile de acelaşi tip desfăşurate prin modalităţi clasice? Care sunt avantajele şi dezavantajele folosirii sale? Care sunt modalităţile cele mai eficiente şi riscurile asociate? Ce tip de mediu de marketing este Internetul şi care sunt conceptele care îl descriu cel mai bine? etc. În capitolul III (Politici de marketing) sunt surprinse succint instrumentele de marketing utilizate de organizaţii în mediul on-line pentru aşi atinge obiectivele. Sunt introduse astfel politicile de produs, de preţ şi distribuţie precum şi catalizatorul activităţilor de marketing din mediul on-line –consumatorul. Începând cu capitolul IV (Politica de comunicare) este discutat mediul comunicaţiilor de marketing în continuă schimbare (examinarea acestuia este necesară pentru a alege cele mai adecvate instrumente care conduc la un mix general de comunicare). Este urmărit apoi conceptul de comunicare de marketing integrată pe Internet, sunt analizate principalele instrumente de comunicare în contextul reţelei precum şi adecvarea întregii serii de instrumente pentru promovarea on-line sau off-line. În mod tradiţional, activităţile specifice comunicaţiei promoţionale se pot împărţi în publicitate, relaţii publice, promovarea vânzărilor, forţa de vânzare şi marketing direct. Folosirea acestora în mediul virtual este provocatoare. În primul rând Internetul este un spaţiu foarte larg: există zeci de milioane de website-uri comerciale şi câteva miliarde de pagini web astfel încât nu este uşor pentru potenţialii vizitatori să afle despre existenţa unui anumit site şi să facă diferenţa între diversele oferte de pe website-urile concurenţei. În al doilea rând, promovarea în mediul online nu este simplă. Apar o serie de probleme în folosirea instrumentelor tradiţionale de comunicare, cum ar fi publicitatea sau relaţiile publice, la care se adaugă noi abordări, cum ar fi motoarele de căutare, comunităţile virtuale, programele afiliate sau monitorizarea oculară. Capitolele V (Instrumente clasice ale politicii de comunicare în marketingul pe Internet) şi VI (Noi instrumente ale politicii de comunicare în marketingul pe Internet) rezervă spaţii ample acestor aspecte. Pentru a analiza şi utiliza datele despre clienţii individuali strânse în baze de date interne şi prin activităţi de supraveghere informativă a pieţei şi cercetare de marketing, multe firme apelează la Managementul relaţiilor cu clienţii, subiectul capitolului VII. Capitolul VIII, care pune în discuţie elaborarea programului de 33

marketing comunicaţional, introduce conceptul de „matrice pentru spaţiul comercial”, un cadru simplificator care ilustrează pârghiile pe care markerii le aleg spre folosire la fiecare etapă a relaţiei cu clientul. Acest capitol readuce în discuţie două concepte care au schimbat din temelii terenul marketingului pe Internet individualizarea şi interactivitatea. Exemplele folosite de autoare în lucrare sunt reale şi extrase din Webul românesc (cu mici excepţii) sau din prestigioase manuale şi cărţi, conform bibliografiei citate în carte. Unul dintre scopurile urmărite a constat în radiografierea spaţiului virtual românesc, un demers destul de complicat datorită heterogenităţii formelor şi studiilor de caz întreprinse până în prezent. Autoarea

34

Marketing cinematografic Autor: Mihaela Dron Iaşi, august 2006 Editura Lumen Filmul nu este numai un produs cultural sau industrial, ci o mixtură între aceste două concepte, este un produs „sui generis”, rezultatul creării şi fabricaţiei artistico-industriale. În industria cinematografică, ceea ce se vinde de obicei este o idee, un concept. Fiecare film este o creaţie unică, conţinând un mix de elemente, combinate într-un anumit mod. De aceea, poate fi considerat ca şi un prototip. Când oamenii cumpără un produs care este nou pentru ei, mai întâi încearcă, ceea ce nu este chiar la fel în această industrie, filmul poate fi definit ca fiind un produs ce se vinde o singură dată. De aceea, acestea nu sunt doar filme, sunt diferite genuri de filme, cu diferite scopuri, care se adresează diferitor audienţe. Autoarea

35

Relaţia NATO PESC pentru securitatea colectivă?

Confruntare

Autor: Zsuzsanna Kacso Editura Lumen Iaşi, august 2006 130 pagini La acest moment putem vorbi despre două paradigme, care conturează politica de securitate al fiecărui stat: dilema tradiţională a securităţii şi noua dilemă a securităţii. Potrivit dilemei tradiţionale a securităţii, actorii internaţionali, caută de obicei, securitatea unilaterală. În acest context, noţiunea de securitate unilaterală desemnează faptul că statele sunt interesate în mod exclusiv de propria securitate, fără a ţine cont de mijloacele cu care se poate atinge acest obiectiv. Promovarea unor astfel de politici, reprezintă un singur lucru: că scopul securităţii este subminat, deoarece există o „permanentă înarmare şi contra –înarmare”. În astfel de condiţii, nici o ţară nu poate garanta un mediu sigur pentru sine şi alţii. Singura latură pozitivă a acestei paradigme este absenţa acelor actori nonstatali imprevizibili, care ar putea lansa un atac în cel mai improbabil moment. Indiferent de paradigma care conturează securitatea internaţională la un anumit moment, şi indiferent de conflictul care ar putea perturba pacea internaţională, există organizaţii pe care societatea internaţională se poate baza pentru rezolvarea lor. Unele au fost create imediat după cel de-al II-lea Război Mondial, altele sunt mai recente, dar toate au ca scop reglementarea, soluţionarea conflictelor existente pe scena relaţiilor internaţionale, dacă e posibil, pe cale paşnică. Scopul final al lucrării este găsirea de răspunsuri la unele dintre următoarele întrebări: Cum este văzut NATO la ora actuală, şi care este rolul său prevăzut de către analişti pentru viitor? Viabilitatea Politicii Externe şi de Securitate Comună a UE: va fi PESC destul de puternic pentru a ţine pasul cu NATO şi eventual să preia unele dintre îndatoririle acestuia, în cazul în care va fi necesar un asemenea lucru? Care este relaţia dintre cele două organizaţii. Concurenţa acerbă pentru apărare şi securitate colectivă sau cooperare în vederea rezolvării mai eficiente a crizelor regionale şi internaţionale? Având în vedere noutatea subiectului, accesul la lucrări de referinţă editate este restrictivă .

36

Drepturile victimei. Recuperarea din uitare Autor: Dalina Groza Editura Lumen Iaşi, iulie 2006 333 pagini Lucrarea de faţă îşi propune o manieră de abordare a drepturilor victimei, prin prisma conexiunilor. Acestea se vor face, pe de o parte, între o procedură penală şi psihologie (incluzând aici, trăiri ale victimei, atitudini ale celor puşi sau dispuşi să intervină şi percepţii ale publicului larg) iar pe de altă parte, între norma internaţională ca „adresă de domiciliu” şi normele particulare ale diverselor sisteme legale ca „adrese de reşedinţă” ale drepturilor victimei. Întrucât România a făcut paşi remarcabili în considerarea drepturilor persoanei suspecte, acuzate sau condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni, respectând recomandările internaţionale şi inspirându-se din politicile penale şi practicile procedurale ale statelor moderne, credem că a sosit momentul recunoaşterii mature a faptului că viteza de promovare a drepturilor infractorului a depăşit viteza de promovare a drepturilor victimei în justiţie. Atât victima, cât şi infractorul ca protagonişti ai conflictului procesual penal, care reflectă aducerea în faţa justiţiei a unei perturbări a relaţiilor sociale regularizate de Stat prin norme şi sancţiuni trebuie priviţi ca fiinţe umane, cu drepturi în egală măsură garantate. De aceea, restabilirea echilibrului nu reclamă diminuarea drepturilor infractorului, pentru a le aduce la nivelul actualmente scăzut de vizibilitate al drepturilor victimei, ci, dimpotrivă, reclamă concertarea eforturilor legislative, doctrinare şi jurisprudenţiale spre ridicarea drepturilor victimei la nivelul drepturilor infractorului.

37

Criminalitatea juvenilă Autor: Adriana Rodica Berindei Editura Lumen Iaşi, iulie 2006 183 pagini Lucrarea d-nei profesor Berindei Adriana Rodica este foarte folositoare celor care cred că ceea ce se întâmplă în timpul nostru cu tânăra generaţie e rodul tinereţii, că va trece odată cu tinereţea. Nu este adevărat, norii alungă seninul, ruşinea naşte minciuna... şi toate înăbuşe în tineri frumuseţea isihiei chipului după care au fost zidiţi. Plecând de la porunca dumnezeiască a Decalogului autoarea ne introduce, prin intermediul unei abordări de specialitate, în zona definirii şi ale etiologiei criminalităţii juvenile. Ne familiarizează cu teoriile elaborate în domeniu. Dar ceea ce trebuie să fie considerat ca foarte important este partea care se referă la „prevenirea şi combaterea” criminalităţii juvenile în România. Partea finală este un discurs antropologic menit să readucă în atenţia cititorului adevărata învăţătură despre om, pune în dezbatere chestiuni de factură morală, chestiuni care sunt evitate şi care extind maladivitatea veacului, chestiuni care ne introduc în laboratorul de tămăduire al Sf. Părinţi. Partea aplicativă se adresează în chip prioritar profesorilor de Religie şi are menirea de a le arăta locul şi modul în care aceste învăţăminte trebuie introduse în planificările curente pentru ca astfel să se descopere integralitatea actului educaţional religios şi formativ duhovnicesc în vederea însănătoşirii morale a societăţii noastre, a neamului nostru. Pr. Prof. Univ. dr Ioan Chirilă Autoarea consideră că spiritul distrugător al vremurilor poate fi oprit în familie printr-o educaţie creştinească şi în şcoală printr-o educaţie moral religioasă.

38

Colectivism după colectivism? Forme asociative de organizare în agricultura românească de tranziţie: 1990 -2002 Autor: Adrian Hatos Editura Lumen Iaşi, august 2006 368 pagini Academic Referenţi ştiinţifici: prof. univ.dr.Achim Mihu prof. univ. dr. Gheorghe Şişeştean Lucrarea urmăreşte să teoretizeze asociaţiile agricole dintr-o perspectivă sociologică, uneori transdisciplinară, depăşind reducţionismele economice sau cele antropologice. Vom îndeplini acest ţel prin soluţionarea câtorva sarcini de cercetare pe care ni le-am impus voluntar: Conceptualizarea asociaţiilor agricole şi încadrarea lor teoretică corespunzătoare. Înţelegerea proceselor prin care au apărut, au evoluat şi, adeseori, au dispărut asociaţiile. Înţelegerea relaţiilor dintre asociaţiile agricole şi alte structuri instituţionale din câmpul agriculturii româneşti contemporane. Realizarea unor obiective atât de ambiţioase, cel puţin aparent, presupune un demers metodologic precaut. Stabilirea modalităţilor prin care se vor soluţiona obiectivele expuse presupune, pentru început, clarificarea nivelurilor de analiză a fenomenului. Autorul Adrian Hatos (n 29. 02. 1972 la Sfântu –Gheorghe) este lector la Universitatea din Oradea. Are doctoratul în sociologie. Este interesat de metodologia ştiinţelor sociale, de politicile de dezvoltare, mai ales de dezvoltarea participativă. A fost şi este implicat în mai multe programe de cercetare ştiinţifică şi în proiecte de dezvoltare socială. A publicat numeroase articole în reviste de specialitate şi un volum de „Sociologia educaţiei”

39

Metrosexualul. contemporan

Un

mit

urban

Autor: Raluca Ionescu Editura Lumen Iaşi, iulie 2006 150 pagini Citind cartea Ralucăi Ionescu, am avut sentimentul că în spatele unui discurs inteligent şi riguros documentat se ascunde în fapt o echipă întreagă de analişti, istorici, filologi, psihologi şi stilişti vestimentari. O scriitură atât de complexă, documentată savant şi mai important aplicată realităţii contemporane, nu poate fi decât produsul unei echipe extrem de diversificate şi specific formată. Ca cititor , mă pot declara surprins de momentul descoperirii faptului că această carte este produsul unui singur om care, cu eleganţă şi bun gust, exersează o scriitură atât de bine închegată despre un subiect aparent, frivol. Ca prieten- pentru că am acest privilegiu, să mă enumăr printre cei apropiaţi scriitoarei, chiar dacă distanţa geografică dintre noi a pendulat între departe şi „jumătate de Europa” departe, sunt extrem de emoţionat de această realizare a Ralucăi. Această carte reprezintă finalizarea unei prime etape dintr-un studiu vast asupra metrosexualităţii. Colaborările anterioare în workshopurile şi conferinţele de la Timişoara, lucrarea de diplomă de la Universitatea de Vest din Timişoara-cuprinsă în interiorul acestei lucrări pe care am citit-o cu pasiune şi am făcut-o cunoscută în cercul de prieteni din Suedia, mi-au consolidat părerea despre profesionalismul, seriozitatea şi eleganţa literară care o caracterizează pe Raluca Ionescu. Scriitura pe care ea o exersează cu francheţe şi o libertate de invidiat, traversând varii domenii- de la analiza psihologică, la perspectiva istorică, trecând prin istoria moravurilor şi cercetarea vestimentară- fac din această carte un „must”care trebuie cuprins în orice bibliotecă personală şi instituţională. Abordând un stil deschis, lipsit de împovărarea epitetelor şi comparaţiilor inutile, tânăra scriitoare face din metrosexual un subiect foarte apropiat cititorului, prezentând aspectele pozitive cât şi cele negative ale subiectului dat. La sfârşitul cărţii, cititorul se regăseşte în pragul re-evaluării propriei opinii legate de metrosexual. Îşi va apropia mult mai uşor un subiect care nu este suficient cunoscut sau defectuos asimilat în plan românesc. Pe lângă prezentarea evoluţiei metrosexualităţii în plan european şi românesc, autoarea explică şi falsele pudori ale societăţii româneşti care au receptat greşit şi asimilat acest concept, pudori transmise încă de la jumătatea secolului trecut şi care au concluzionat în realitatea românească de astăzi în receptări

40

defectuoase asupra unor tipologii sociale care nu mai pot fi ascunse şi / sau negate. Corpus-ul lucrării se compune dintr-o parte teoretică şi una practică, deşi de multe ori, cele două perimetre se întrepătrund. În prima parte, atenţia este îndreptată către o teorie a subiectului, oferind în acelaşi timp şi instrumentarul necesar de studiere, analiză, implementare şi însuşire a metrosexualităţii. Fiind un concept preponderent de imagine, metrosexualul este dificil de definit şi urmărit, luând în considerare şi factorul frivol asimilat acestui concept. Autoarea explică acest fapt printr-o aplicare asupra mentalităţilor urbane care consideră bărbatul ca fiind punctul de referinţă al unei societăţi patriarhale, fiind prin urmare „nedemn” de sensibilităţi sau scăpări „sufleteşti”. Pe de altă parte mentalitatea europeană cu implicare directă în comportamentele urbane româneşti privind comunităţile şi minorităţile de orice fel au făcut metrosexualul ţinta preferată a ironiilor privind o masculinitate nu tocmai ortodoxă. Autoarea face parte din generaţia care a înlăturat orice falsă pudoare, orice urmă de complex, punând în prim plan performanţa individuală şi nu individualitatea propriuzisă, aceeaşi generaţie care a făcut din meritocraţia estetică un punct de susţinere în comunicare inter-individuală. Cosmin Mureşan Designer vestimentar

41

Participarea cetăţenilor în România. Implicarea factorilor economiei Autor: Cristina Nicolescu Editura Lumen Iaşi, iulie 2006 121 pagini Prezentul studiu avansează ipoteza principală potrivit căreia statusul socio-economic individual influenţează decizia de a participa activ la viaţa socială şi politică şi alegerea actului participativ ce urmează a fi înfăptuit. Ipotezele secundare care vor fi testate pe parcursul demersului autoarei sunt: Prima ipoteză secundară: alegerea formelor de participare convenţională, de protest sau neconvenţională variază în funcţie de statusul socio- economic individual; A doua ipoteză secundară: percepţia eficienţei acţiunilor participative individuale variază în funcţie de statusul socio-economic individual; A treia ipoteză secundară: cetăţenii manifestă tendinţa specializării pe anumite forme de participare în funcţie de nivelul statusului socio- economic individual. Capitolul I urmăreşte conturarea unui cadru general în care se va desfăşura studiul asupra participării cetăţenilor în România şi clarificării principalelor concepte ce urmează a fi utilizate. Capitolul al II lea va fi dedicat prezentării principalelor modele explicative ale participării cetăţenilor elaborate de cercetători ai fenomenului. Contextul prezentării acestor modele va fi bazat pe evidenţierea conexiunilor dintre factorii economici şi participarea cetăţenilor şi clarificarea conceptului de percepţie economică (economic outlook). Capitolul al III-lea este bazat pe analiza empirică a datelor şi testarea ipotezelor avansate în prezentul studiu. Se face întâi o prezentare generală a participării cetăţenilor în România aşa cum reiese din datele analizate şi a distribuţiei populaţiei în funcţie de principalii factori care influenţează implicarea cetăţenilor în viaţa socială şi politică. Capitolul al IV –lea este dedicat unui studiu de caz asupra votului ca formă de participare care se individualizează prin caracteristici specifice. Autoarea

42

Identitate europeană. Reprezentări sociale Autor: Andreea Enache Editura Lumen Iaşi, iulie 2006 279 pagini Departe de a fi un concept finit sau măcar unul relativ epuizabil printr-o descriere sistematică, identitatea europeană este un concept în plin proces de construcţie , un proces care este activ atât pe dimensiunea top-down, cât şi pe cea bottom-up. Miza nu este deloc neglijabilă: obiectivele extrem de vaste ale UE şi complexitatea aparatului instituţional şi legislativ menit să asigure atingerea lor nu se pot sprijini doar pe o serie de mecanisme formale, oricât de eficiente ar fi acestea. Uniunea Europeană are în prezent un steag, un imn, o zi a Europei, o Constituţie, un Parlament, un aquis comunitar, obiective şi strategii comune statelor membre care par dedicate ideii de a face din Europa un spaţiu al prosperităţii, securităţii, păcii, legii, libertăţii, democraţiei şi respectării drepturilor omului. Toate aceste valori însă nu se pot traduce niciodată în atitudini şi cu atât mai puţin în comportamente dacă nu susţinute de o infrastructură culturală adecvată; şi, totodată, o identitate astfel definită riscă să nu poată niciodată să afle unde se găsesc cu adevărat graniţele sale universalitatea valorilor invocate delegitimează apelul la ele într-un discurs politic localizaţionist. Autoarea

43

Penitenciarul. aplicată

Psihologie

socială

Autor: Anamaria Leaua Editura Lumen Iaşi, iunie 2006 184 pagini Din cuprinsul volumului: Devianţa şi mediul carceral, definire şi abordări, teorii explicative, personalitatea infractorului, integrarea deţinuţilor în sistemul relaţiilor interpersonale din penitenciar, reintegrarea socială a infractorilor; Stereotipurile, categorizarea stereotipurilor, grupuri şi procesele de grup, influenţa stereotipului în reintegrarea socială a deţinuţilor, aspecte ale conflictului normativ în situaţii de devianţă în penitenciar.

44

The Media Coverage of The Romanian Revolution Autor: Andreea Raluca Maierean Editura Lumen Iaşi, mai 2006 95 pagini This thesis focuses on the December 1989 Revolution that ended the dictatorship of Nicolae Ceauşescu in Romania. The research question explores the specificity and the consequences of the live coverage of the Revolution. In order to test, whether the television informed and mobilised people and, at the same time, legitimate the uprising, an empirical examination of the broadcast is conducted. The method chosen to studz the speeches of the revolutionists is discourse analysis. The major findings are that the broadcast contributed to the victory of democratic forces by informing about the current situation, by legitimating the revolution and by mobilizing the population. Autoarea

45

Asistarea (acompanierea) bolnavului terminal în context familial Situaţia din România Autor: Ruxandra Maria Crăciun Editura Lumen Iaşi, mai 2006 287 pagini În momentul în care un copil se naşte, el poartă deja finalitatea în trupul său mic, finalitate pe care noi o numim moarte. Paradoxal, este ca şi cum acesta ar fi sensul vieţii sale, deznodământul vieţii sale, care este acelaşi pentru toţi oamenii. Oare unde ne ducem? Oare unde vom fi toţi împreună? Cu toate acestea, moartea ne apare ca ceva înspăimântător, ceva de care trebuie să fugim, împotriva căreia trebuie să luptăm. Poate pentru că sensul vieţii noastre se află tocmai în timpul vieţii noastre, în ceva ce putem întâlni pe parcursul vieţii noastre, în timp de viaţă şi nu de moarte. Cu cât ştiinţa progresează, cu atât moartea este mai de temut şi mai învăluită de absurditate, de teama de a o accepta ca făcând parte din natura esenţei vieţii. Dacă mai demult moartea era văzută ca fiind ceva normal, astăzi este privită ca fiind un intrus, un outsider. Boala este cea care trebuie combătută, e adevărat, dar moartea însă nu, chiar dacă această confuzie este adesea făcută. Autoarea

46

Parohialism şi regionalism la studenţii români Autor: Dana Bălaş Timar Editura Lumen A devenit oare parohialismul o trăsătură de caracter a românului? În ce regiune istorică se manifestă caracteristicile parohialiste mai pregnant şi care sunt factorii ce declanşează aceste atitudini? Acestea sunt întrebări la care vom încerca un răspuns, bazându-ne pe studiul corelaţiei între anumiţi indicatori statistici, economici şi demografici la nivel regional, pe de o parte şi trăsături de personalitate ale locuitorilor acestor zone. Eliberarea de sub mentalitatea comunistă, nesiguranţa zilei de mâine, corupţia politică şi deziluzia sunt reperele sociale cu care se confruntă psihologia românului şi pe care încercând să le depăşească, se va afla în faţa unei adevărate paradigme psiho-sociale caracterizată de neîncredere generalizată, izolare, neimplicare şi indiferenţă socială. S-a ajuns la o decădere a capitalului social, moral, economic şi cultural al românului, care trăieşte teama şi totodată drama unei posibile marginalizări la limita inferioară a subzistenţei. Aceasta este realitatea reflectată de barometrele de opinie realizate la scară naţională. Acest studiu a fost proiectat pentru a surprinde nivelul parohialismului înregistrat la studenţii români şi cum variază acesta în funcţie de regiunea istorică de apartenenţă.

47

Cercetări, studii şi abordări în ştiinţele umaniste. Filosofie- Stiinţe Sociale Autori: Delia Popa, Mihai Bogdan Iovu, Gim Grecu, Silvia Făt, Diana Dămean Editura Lumen Iaşi, martie 2006 209 pagini Delia Popa: Imaginaţie şi realitate Gim Grecu: Celălalt şi dezvrăjirea Eului Mihai Bogdan Iovu: Impactul abuzului psihoemoţional din mediul familial şi şcolar asupra raţionalităţii adolescenţilor Silvia Făt: Construcţia socială a interacţiunilor educaţionale Diana Dămean: Imaginea femeii în tranziţia postcomunistă

48

Acţiune socială prin strategii educaţionale Autori: Adela Apostu, Ecaterina Apostu, Panciluţa Alexa, Mariana Bejan, Gheorghe Bârlea, Elena Bosânceanu, Oana Bradu, Angela Burlacu, Daniela Cojocaru, Ştefan Cojocaru (coord.), Stela Coman (coord.), Elena Dabija, Ioan Ionescu, Rodica Ionescu, Elena Ispir, Elena V. Miron, Elena G. Miron, Elisabeta Nistor, Mariana Panaite, Maria Pârău, Antonio Sandu (coord.), Maria Tomescu.

Editura Lumen Iaşi, 2003 242 pagini Colecţia de Asistenţă Socială

Complexitatea problemelor sociale relevă necesitatea intervenţiilor de natură educaţională. Autorii volumului “Acţiune socială prin strategii educaţionale”, îşi propun prezentarea aspectelor teoretice, metodologice, dar şi pragmatice de derulare a intervenţiei sociale în domenii precum educaţia parentală, reintegrarea socială a persoanelor cu risc delincvenţional. În cuprinsul lucrării, este analizată cu predilecţie educaţia prin şcoală, nefiind neglijată educaţia alternativă în grupul de egali, educaţia membrilor familiei, formele de educaţie permanentă, precum şi problematica schimbării mentalităţii. Informaţiile cuprinse în această lucrare reprezintă un punct de analiză sistematică a anumitor fenomene sociale, prezentându-se atât cauzalitatea acestora dar şi strategii funcţionale de acţiune socială. Îmbinarea perspectivei sociologice cu cea educaţională vizează transformarea socială funcţie de liniile generale ale politicilor educaţionale. Şcoala, ca mijloc principal de educaţie, este prezentată într-o nouă perspectivă – importanţa acordată jocului ca strategie educaţională, predarea ca act comunicaţional, corupţia în şcoală, fenomenul “modei” ca formă de distincţie socială, gaşca de cartier, sunt doar câteva din aspectele dinamicii sociale şi schimbării mentalităţilor educaţionale. Acţiunea socială în contextul actual al politicilor socio-educaţionale trebuie să menţină un echilibru în ceea ce priveşte relaţia şcoală – tineret, tineret – familie, şcoală – familie. În lucrare este prezentată o nouă formă de intervenţie socială – educaţia parentală; importanţa familiei în dezvoltarea oricărui individ este reflectată de multiple studii de specialitate. Actualitatea informaţiilor prezentate este garantată de experienţa autorilor în domeniul educaţional, fiind cadre didactice în învăţământul universitar şi preuniversitar. 49

Dezvoltarea comunităţilor etnoculturale Integrare europeană şi interculturalitate Autori: Vasile Miftode, Daniela Nacu, Ştefan Cojocaru, Antonio Sandu Editura Expert Projects (coediţie) 973-86263-1-5 Ediţia fizică Editura Lumen, Iaşi, 2004 ISBN: 973-7766-05-9 ediţia online 128 pagini Colecţia Dezvoltare Socială Volumul prezintă aspecte teoretice şi metodologice cu privire la protecţia minorităţilor naţionale, considerând dezvoltarea comunitară şi dezvoltarea durabilă ca principal factor de realizare a unei protecţii eficiente a grupurilor minoritare.

50

Consilierea gravidei şi a tinerelor mame Autor: Ştefan Cojocaru (coord.) Editura Lumen Iaşi, 2005 66 pagini Colecţia Asistenţă Socială Consilierea gravidei şi a tinerelor mame este un ghid inspirat de experienţa organizaţiei Holt România din cadrul programului de consiliere a gravidei şi a tinerelor mame şi abordează o serie de teme utile asistenţilor sociali: -Vulnerabilitate şi schimbare socială - Trăiri afective şi implicaţii sociale determinate de perioada de sarcină - Aspecte fizice şi psihice privind tânăra mamă - Asistenţa socială a gravidei şi a tinerei mame - Informaţii utile în consilierea gravidei şi a tinerei mame Socializare şi individualizare. Formarea personalităţii şi identităţii din perspectiva interacţionismului simbolic - Planificare familială. Starea de graviditate şi naşterea unui copil este un moment important în viaţa oricărei femei; acest eveniment se caracterizează prin apariţia unor sentimente contradictorii, care oscilează de la seninătate, bucurie şi satisfacţie de împlinire până la nesiguranţa de sine, îndoieli faţă de capacitatea de a fi părinte şi chiar aversiune pentru copilul nou-născut. Toate instituţiile de ocrotire a familiei şi copilului oferă ample servicii sociale care vizează reducerea abandonului/instituţionalizării copilului şi menţinerea lui în familie. “Consilierea gravidei şi a tinerelor mame. Ghid pentru asistenţii sociali” are la bază şi experienţa profesională a asistenţilor sociali din cadrul Organizaţiei Holt, dorindu-se a fi o lucrare de referinţă din acest domeniu. De asemenea, ea este deosebit de utilă studenţilor care sunt interesaţi şi doresc să cunoască cât mai multe despre consilierea gravidei şi a tinerei mame. Scrisă într-un limbaj accesibil, lucrarea poate fi citită şi de către femeile care experimentează rolul de părinte, oferind un bogat material informativ.

51

Terapii familiale şi asistenţa socială a familiei Autori: Monica Zapodeanu Editura Lumen Iaşi, 2005 184 pagini Colecţia Dezvoltare Socială Volumul de faţă îşi propune să analizeze schimbarea ca proces fundamental în practica de asistenţă socială, pornind de la concepţia că, indiferent în ce situaţie se află clientul (fie el individul, familia sau o comunitate), schimbarea, cel puţin a punctului de referinţă, poate duce la ameliorarea dacă nu rezolvarea problemei. Practica asistenţei sociale trebuie întotdeauna văzută ca un ajutor acordat oamenilor pentru a aduce schimbarea în relaţiile lor cu alţi indivizi, grupuri, organizaţii sau sisteme sociale. Mult timp asistenţa socială acordată familiei a fost cunoscută sub numele de “family cassework”. Aceasta terminologie era justificată de obiectivul servicilor sociale de a asigura protecţia şi bunăstarea familiei. Noua terminologie “family therapy” evidenţiază faptul că subiectul schimbării este familia însăşi ca întreg. Noua perspectivă a fost oferită de analiza cauzelor şi în acelaşi timp a consecinţelor dificultăţilor exprimate de diferiţi membri ai familiei. Fiecare familie se distinge prin reţeaua comunicativă şi structura raporturilor dintre subsisteme. Comentarii: Ediţia a 2a adaugită.

52

Abordarea simbolisticii arborelui în psihologia analitică junghiană Autor: Corina Nicoleta Ogrezeanu Editura Lumen Iaşi, 2006 85 pagini Arborele este una dintre cele mai bogate şi mai răspândite teme simbolice, simpla ei bibliografie poate alcătui o carte. Simbol al vieţii în continuă evoluţie, în ascensiune spre cer, arborele evocă întreg simbolismul verticalităţii, ca arborele lui Leonardo da Vinci. Pe de altă parte, pentru caracterul ciclic al evoluţiei cosmice: moarte şi regenerare; de acest caracter ciclic amintesc mai cu seamă arborii foioşi, cărora în fiecare an le cad şi le cresc din nou frunzele. Mircea Eliade distinge şapte interpretări principale pe care de altfel, nu le consideră exhaustive, dar care se articulează toate în jurul ideii de Cosmos viu, în veşnică regenerare. În pofida unor aparenţe superficiale şi a unor concluzii pripite, arborele, chiar sacru, nu este pretutindeni un obiect de cult; el este întruchiparea simbolică a unei entităţi ce-l depăşeşte şi care poate deveni ea însăşi obiect de cult. Arborele înlesneşte comunicarea între cele trei niveluri ale cosmosului: cel subteran, prin rădăcinile ce răscolesc adâncurile în care se împlântă; suprafaţa pământului, prin trunchi şi crengile de jos; înaltul, prin ramurile dinspre vârf, atrase de lumina cerului. Reptile se târăsc printre rădăcinile sale; arborele leagă lumea htoniană şi lumea uraniană. Adună laolaltă toate elementele: apa circulă cu seva lui, pământul i se încorporează prin rădăcini, frunzele i se nutresc cu aer, iar din frecarea lemnului ţâşneşte focul. Autoarea

53

Designul propunerilor de finanţare Autor: Ştefan Cojocaru (coord.) Editura Lumen Iaşi, 2005 516 pagini Academic Colecţia Asistenţă Socială Din Cuprins: Forme ale proiectării sociale Stabilirea tipurilor de intervenţie Rezolvarea problemelor sociale prin intermediul proiectelor de intervenţie Delimitări conceptuale: proiect de intervenţie, propunere de finanţare, program, paşi în elaborarea propunerilor de finanţare, viziunea şi scopul, stabilirea grupului ţintă şi beneficiarilor, elaborarea titlului proiectului, criterii pentru stabilirea obiectivelor şi a indicatorilor, analiza resurselor, planificarea activităţilor, evidenţierea factorilor de risc şi durabilitate ale proiectului, evaluarea şi metode folosite pentru evaluare, stabilirea partenerilor şi a colaboratorilor, calculul bugetului estimativ. Proiecte: Şcoala de azi, şansa ta de mâine- proiect de prevenire a abandonului şcolar în rândul tinerilor provenind din medii defavorizate; Adolescenţa fără violenţă este destinat „copiilor străzii” care stau într-un centru de îngrijire de zi. Drogurile, o amintire, Proiectul propune o metodă de dezintoxicare completă, şi structurată Fii atent, nu dependent! program de combatere a consumului de droguri în rândul liceenilor; Pro Vita. Proiect pentru prevenirea sarcinii nedorite la adolescente; Educaţia multiculturală – o şansă reală de integrare a copiilor rromi. Înfiinţarea unui “laborator multietnic”; Acordaţi-le o şansă, crearea unei fabrici de mobilă pentru reabilitarea a 30 de indivizi ce au comis infracţiunea de furt; Bătrânii abandonaţi – între speranţă; şi certitudine. Proiect de integrare socială; a bătrânilor străzii.

54

Fundamentări metodologice în etnopsihologie Autor: Mictat A. Gârlan Editura Lumen Iaşi, 2005 208 pagini Academic Colecţia Psihologie Volumul se distribuie individual sau împreună cu volumul etnopsihologii minoritare în spaţiul dobrogean (autor Mictat Gârlan) Această carte în 4 capitole are ca obiect tematica etnopsihologiei ca ştiinţă a identificării, evaluării şi individualizării unor trăsături psihologice la nivel unui întreg popor sau comunităţi etnice, la care autorul o adaugă în completare şi pe cea a interetnicităţii, ca domenii de cercetare de larg interes european. Primul capitol prezintă problematica relaţiilor etnice în cadrul raporturilor actuale dintre majoritate – minoritate şi îndeosebi conceptele de bază vehiculate în domeniul psihologiei etnice în două curente de opinie. Unul mai larg de factură etnoculturală orientat spre cercetarea globală a produselor spirituale ale fiecărui popor, cu reprezentanţi din prima generaţie prin A. de Fouille, W. Wundt, H. von Kaiserling sau din generaţia contemporană prin A. Miroglio, Ruth Benedict, G. Lebras, Guy de Michaud sau K. Heitmann. Al doilea curent are la bază o concepţie personalistă asupra etnicităţii atribuit de I. Radu lui L. Thursthone în care se cuprind şi conceptele personalităţii de bază analizat de A. Kardiner, R. Linton sau M. Dufrenne precum şi cel al personalităţii modale atribuit de P. Williams cercetătoarei Cora Dubois, cercetat de A. Inkeles şi D. Levinson, P. Grieger sau R. Bales. Aceste curente au semnalat faptul că între trăsăturile individuale şi de grup există relaţii de influenţă reciprocă. De asemenea faptul că listele de trăsături din psihologia persoanei se pot adapta şi la studiul trăsăturilor colective de comunitate etnică sau popor, sub forma unor profile cu caracter modal. Al doilea capitol are în vedere prezentarea unor modele de diagnoză a specificului naţional românesc în viziunea unor autori români şi străini, precum şi fenomenul epuizării posibilităţilor oferite de metodologia etnoculturală în acest domeniu. Este analizat proiectul şi concepţia lui B. P. Haşdeu, poziţie neştiinţifică a lui D. Drăghicescu, demersurile cu principalele reuşite ale lui C. Rădulescu Motru, dar şi contribuţiile lui M. Ralea, Ath. Joja şi alţii. Din perspectiva unor analişti germani este analizată o lucrare a lui H. von Keyserling (1927) cel care a contestat latinismul românilor şi a lui K. Heitmann (1985) care la o distanţă de cca. 50 ani de primul autor a dezvoltat cea mai amplă investigaţie asupra referinţelor despre români prezente în spaţiul german, dar care din lipsă de 55

timp pentru cuprinderea lor şi-a rezumat cercetarea numai pâna la nivelul anului 1918. Al treilea capitol pune problema unui model de cercetare psihosociologică a componentelor de specific naţional, precum şi a relaţiilor etnice pe care le dezvoltă. Pentru diagnoza componentelor de valori şi trăsături psihologice a fost adaptat Chestionarul PPN –50, iar pentru analiza de relaţii a fost adaptat Chestionarul Bogardus-95, ambele instrumente fiind prezentate pe larg în mod separat. Pentru aplicaţie, în mod ilustrativ s-a ales zona multietnică a Dobrogei prin cuprinderea în investigaţii a nouă grupuri de cercetare, reprezentative pentru 8 minorităţi plus unul al populaţiei româneşti majoritare, explorate pe principiul dublei perspective în regim de auto şi retroevaluare. Tot în acest capitol, până la prezentarea mai largă a rezultatelor obţinute, autorul pune problema validităţii celor 2 instrumente de lucru, cu referire specială la Chestionarul PPN – 50. Pentru acest chestionar se oferă în anexe datele a 400 teste de semnificaţie pentru toate cele 50 de variabile, repartizate în 350 de cazuri din cele 9 comunităţi cercetate, cu partea grafică a distribuţiei statistice pentru fiecare trasătură. Suplimentar este prezentată şi o analiză de fidelitate cu rezultate convenabile, prin metoda par-impar sau split-half, efectuată tot pe fiecare item / trăsătura componentă de specific naţional, deşi lotul de lucru a fost mic de numai 350 de cazuri. Ultimul capitol prezintă în sinteză principiile şi modelul de analiză al autorului aplicat în conformitate cu obiectivele propuse, corectat prin cele mai uzuale proceduri statistice în ştiinţele socioumane. Comentarii: O primă încercare în spaţiul etnopsihologiei româneşti de utilizare a tehnicilor etnometodologice de investigare a naturii relaţiilor interetnice din ţara noastră. Autor

56

Copilul instituţionalizat între protecţie şi abuz Autori: Ionel Brătianu, Cristinel Roşca Editura Lumen Iaşi, 2005 400 pagini Colecţia Asistenţă Socială Volumul Copilul instituţionalizat între protecţie şi abuz realizând o analiză comparativă a sistemului de protecţie socială a copilului instituţionalizat din România, cu toate rezultatele implicaţiile şi urmările ce au decurs de-a lungul celor aproape 15 ani de reformă în domeniu, împreună cu o bogată referinţă la literatura de specialitate română şi străină, dublată de experienţa practică a autorilor în domeniul asistenţei sociale desfăşurată în cadrul Centrelor de plasament, fac din volumul de faţă un posibil referenţial pentru studenţii cercetătorii şi practicienii din domeniu. Volumul reprezintă în plus un ghid –instrument de lucru pentru profesionişti în relaţia cu copiii instituţionalizaţi, mai ales cu cei din centrele de Plasament, cu precădere a celor care au suferit de-a lungul timpului o formă de abuz atât din partea adulţilor cât şi din partea altor copii din cadrul Centrului de Plasament.

57

Realităţi organizaţionale vârsta şi stresul. Studii comparative în organizaţii militare şi civile Autor: Ana Moise Editura Lumen Iaşi, 2006 82 pagini Colecţia Psihologie În Europa, se arată în diferite studii mai mult de 40 de milioane de locuitori sunt afectaţi de stresul datorat locului de muncă. Stresul la locul de muncă este vinovat de milioane de zile de muncă neutilizate în fiecare an, de milioane de concedii medicale. Volumul a urmărit să surprindă o relaţie între 2 factori cu efecte considerabile atât asupra fiinţei umane, cât si asupra organizaţiei: vârsta adultă organizaţională şi reacţia la eustres-distres. Pentru a creşte generalitatea rezultatelor, studiul s-a realizat în medii organizaţionale diferite, organizaţii militare şi civile.

58

Violenţa în familie prezentată în presa din România Autor: Simona Sînzianu Editura Lumen Iaşi, 2006 107 pagini Asistenţă socială Amploarea violenţei domestice constituie în prezent una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă societatea contemporană, inclusiv cea din România. Presa scrisă cât şi cea audiovizuală informează în permanenţă cu privire la manifestări diverse ale acestui fenomen. De la formele cele mai agreseive, senzaţionale, cum sunt abuzul asupra copilului, maltratarea partenerei, părinţilor, bătrânilor şi până la cele mai puţin şocante dar nu mai puţin vinovate cum ar fi violenţele verbale, psihice, sociale, toate susţinute de o abundenţă de imagini violente se perindă zilnic în faţa ochilor noştri. Autoarea

59

Vagabondajul autentic Autor: Cătălin Ionete Editura Lumen Iaşi, 2006 137 pagini Asistenţă socială Vagabondul nu e infractor, nu e nici cerşetor, şi nu e nici măcar homeless. Vagabondul este..altceva. În general în discuţiile despre vagabondaj, vagabondul este identificat cu una dintre ipostazele identificate mai sus şi cu asta, de obicei, se crede că s-a clarificat problema: vagabondul e acea persoană fără adăpost care pentru a supravieţui practică cerşetoria, şi recurge chiar şi la fapte penale, fiind, iată, un infractor. O astfel de definiţie a vagabondului nu numai că nu spune mare lucru despre vagabondaj, dar lasă adevărata problemă cu totul înafara discuţiei.

60

Asistenţa maternală pentru copilul seropozitiv HIV Autori: Fundaţia Alături de voi Editura Lumen Iaşi, 2003 164 pagini Asistenţă socială Dincolo de toate prejudecăţile legate de contactele cu persoane seropozitive, realitatea a demonstrat că acestea sunt de multe ori neîntemeiate. Răspunsul familiilor care doresc să îngrijască şi să educe copii cu astfel de probleme demonstrează interesul pe care comunitatea îl manifestă pentru această problemă socială, dorinţa de a veni în sprijinul semenilor. Asistenţa maternală încearcă o reconstrucţie a sistemului social în care să se dezvolte copilul în dificultate.

61

Adopţia Autori: Holt România Editura Lumen Iaşi, 2005 136 pagini Publicat în Asistenţă socială

62

Asistenţa adolescente

socială

a

mamelor

Autor: Petronela Şerban Editura Lumen Iaşi, 2005 316 pagini Colecţia Asistenţă Socială Volumul Asistenţa socială a mamelor adolescente este structurat în două părţi: una teoretică şi alta practică În primele două capitole autoarea a definit conceptul de familie, teoriile cu privire la monoparentalitate, a analizat diversele tipuri de familie. În cel de-al treilea capitol a fost definit fenomenul de monoparentalitate şi au fost descrise tipurile de familii monoparentale. Cel de al patrulea capitol şi-a îndreptat atenţia asupra părinţilor adolescenţi şi implicaţiile pe care le poate avea o sarcină timpurie. În ultimul capitol autoarea a descris tipurile de servicii de care poate beneficia familia monoparentală conform legislaţiei în vigoare. Partea de cercetare cuprinde două abordări: una cantitativă şi alta calitativă, Volumul cuprinde de asemenea o microcercetare a fenomenului de monoparentalitate la nivelul Centrului Maternal, realizată pe o perioadă de 5 ani. Oferind o perspectivă practică a fenomenului de monoparentalitate, în cazul tinerelor mame, lucrarea de faţă se doreşte a fi un ghid atât pentru studenţi, cât şi pentru profesioniştii în domeniul protecţiei sociale a copilului şi familiei.

63

Şomajul. Anxietatea şi frustraţia la persoanele şomere Autor: Corina Cochinescu Editura Lumen Iaşi, 2005 150 pagini Colecţia Asistenţă Socială Volumul prezintă o abordare teoretică asupra problematicii psihosociale a şomajului, cu accent pe fenomenele de anxietate şi frustraţie. În cuprinsul cărţii se regăseşte o cercetare practică cu privire la corelaţia dintre şomaj şi incidenţa anxietăţii şi frustrării la persoanele şomere. Reacţiile individuale la şomaj ca situaţie de viaţă, cum este şi normal, diferă de la un individ la altul în funcţie de apartenenţa la un grup social, vârstă, sex, familie, responsabilităţi sociale şi, nu în ultimul rând, de structura psihologică a persoanei. În perioada de tranziţie, la majoritatea angajaţilor, „sabia lui Damocles” le atârnă ameninţător deasupra capului: oricine poate cădea mai devreme sau mai târziu victima procesului de restructurare, de disponibilizare, ajungând pe piaţa muncii care oferea prea puţine locuri de muncă. Opţiunea pentru cercetarea de faţă ne spune autoarea a fost determinată pe de o parte de un interes teoretic legat de faptul că fenomenele analizate sunt extrem de complexe, având o sferă şi un conţinut heterogen, anxietatea şi frustraţia sunt concepte psihanalitice de primă importanţă în înţelegerea psihodinamicii comportamentale, de care trebuie să se ţină cont când se propun soluţii de intervenţie, precum şi argumente de ordin pragmatic vizând tocmai formularea unei viziuni unitare şi integratoare care să genereze soluţii pragmatice la nivelul intervenţiei. Studiul anxietăţii şi frustrării, ca principale efecte ale somajului asupra personalităţii indivizilor este susţinut, deopotrivă, de argumente de ordin practic, dar şi teoretic.

64

Maltratarea copilului între cunoaştere şi intervenţie Autor: Mădălina Constantin Editura Lumen Iaşi, 2005 300 pagini Colecţia Asistenţă Socială Volumul prezintă un set de teorii socio-psihologice asupra fenomenului abuzului fizic şi a neglijării copilului, ca forme de maltratare. Volumul de faţă îşi propune delimitarea abuzului fizic asupra copilului de celelalte forme de abuz, începând cu încadrarea acestei forme de abuz în sfera mai largă a conceptului de maltratare, şi terminând cu specificul intervenţiei în astfel de cazuri. Capitolul I cuprinde o analiză a sistemului de protecţie a copilului din România, în special în ceea ce priveşte problematica maltratării. Lucrarea propune delimitări conceptuale, în ceea ce priveşte definirea formelor de abuz, şi analiza principalelor teorii explicative ale fenomenului (perspectiva medicală, teoria transmiterii multigeneraţionale, concepţia ecologicinteracţionalistă etc). Volumul prezintă de asemenea analiza fenomenului de abuz asupra copilului în mediul familial, fiind analizate şi consecinţele psihosociale ale abuzului asupra copilului. Fenomenul de neglijare a copilului, ca formă a abuzului asupra copilului este şi el prezentat cu referire la tipurile de neglijare, cauzele cât şi consecinţele acesteia. Sunt prezentate de asemenea strategii metodologice de intervenţie în problematica abuzului asupra copilului. Volumul cuprinde de asemenea un set de studii de caz model în domeniul maltratării copilului, curpinzând atât analiza cazului, cât şi soluţiile de intervenţie optime. Un sondaj de opinie realizat prin chestionar, pe tema percepţiei sociale asupra cauzelor abuzului asupra copilului .

65

Tehnici în Asistenţa Socială Autor: Antonio Sandu Editura Lumen Iaşi, 2005 129 pagini Prefaţa de conf univ. dr Ştefan Cojocaru, Colecţia Asistenţă Socială Volumul de faţă işi propune o incursiune în câteva tehnici de bază ale practicii asistenţei sociale. Folosind argumente ale epistemologiei sociale, autorul introduce o prezentare a lucrului de caz şi aduce în atenţie aspecte importante ale consilierii în asistenţa socială. Cititorul este provocat să exploreze aspectele metodologice ale consilierii şi este îndemnat să exerseze utilizarea tehnicilor de Programare Neuro Lingvistice în cadrul interviului non directiv capabil de a conduce la o schimbare axate pe punctele tari ale clientului. Având ca linii directoare câteva aserţiuni specifice NLP, autorul vine în sprijinul cititorului prin exemplificări ale acestei noi orientări, aducând de fiecare dată argumente solide ale acestui tip de consiliere. Punerea în relaţie a principalelor profesiuni utilizate în munca asistenţială , crează contextul complex de abordare inter şi multidimensională a practicii asistenţei sociale, recunoscând aspectul de graniţă al disciplinei. Întreaga abordare propusă de autor este filtrată de caracterul etic al intervenţiei sociale, direcţionat de promovarea drepturilor individului, şi având ca şi concept central, cel de calitate a vieţii. Acesta nu este privit ca un concept abstract, ci ca o sursă a operaţionalizării unor indicatori care au relevanţă pentru existenţa individuală. Pentru a valida asistenţa socială ca ştiinţă aplicativă, autorul aduce în atenţie argumente epistemologice adaptate cerinţelor şi exigenţelor acestui domeniu. Volumul prezintă o serie de teorii şi modele ale asistenţei sociale, insistând asupra elementelor de ordin metodologic. “Calitatea vieţii”, ameliorarea acesteia, este privită; ca obiectiv central al practicii asistenţei sociale, atât la nivelul intervenţiei individualizate cât şi a programelor sociale. Interpretând astfel obiectul practicii asistenţei sociale, autorul subliniază modalitatea de măsurare a succesului programelor de intervenţie, anume variaţia indicatorilor obiectivi şi subiectivi ai calităţii vieţii. Astfel se poate aprecia atât schimbările “obiectiv-cantitative” cât şi cele “subiectiv-calitative” generate de intervenţia socială. Privită ca o intervenţie asupra unui sistem social (individ-familie-comunitate) aflat în disfuncţie, modelul de asistenţă socială propus de autor privilegiază teoria schimbării ca perspectivă teoretică de interpretare a asistenţei sociale, teorie în care clientul individual sau colectiv este el însuşi agent al schimbării, asistentul social având rolul de evidenţiere a disfuncţionalităţilor şi facilitarea accesului clientului la diversele resurse din mediul social. Ca tehnici de intervenţie ne sunt 66

prezentate modelele “casework” – al “lucrului de caz” , consilierea nondirectivă şi ca macropractică asistenţa socială prin programe de intervenţie. O discuţie aparte în cadrul volumului îl are dimensiunea de ştiinţificitate a asistenţei sociale. Autorul prezintă distincţia între asistenţa socială ca ansamblu de metode tehnici şi practici de intervenţie şi din această; perspectivă; este “profesiune” eminamente practică, şi dimensiunea epistemologică de validare a metodelor utilizabile în cadrul intervenţiei sociale. Din această perspectivă dimensiunea ştiinţifică a asistenţei sociale îi apare autorului ca manifestându-se la nivelul metateoretic. Ne sunt prezentate două paradigme întâlnite în analiza tehnicilor de asistenţă socială anume perspectiva psihologizantă conform căreia asistenţa socială este o aplicare de ordin secund al tehnicilor derivate din psihoterapie, şi perspectiva sociologizantă conform căreia asistenţa constituie o dimensiune aplicativă a sociologiei o latură a sociologiei orientată asupra ameliorării disfuncţiilor sociale. În cadrul acestei din urma perspective, la care autorul subscrie, tehnicile de intervenţie, chiar cele cu o provenienţă certă dinspre latura psihologiei cum sunt cele de consiliere nondirectivă, se autonomizează venind “socioterapii de reinserţie socială”. Ca domeniu de confluenţă şi sinteză a tehnicilor de intervenţie provenind dinspre domeniul sociologiei, psihologiei, ştiinţelor educaţiei şi comunicării, asistenţa socială realizează propria metodologie şi propriul univers epistemic. Autorul intuieşte relaţiile diferite care pot fi operate la nivelul nevoilor clientului şi a resurselor personale, organizaţionale şi comunitare. Intenţia autorului poate întâlni nevoile practicienilor din domeniul asistenţei sociale, şi poate constitui o lectură utilă pentru deschiderea unor noi modalităţi de abordare a intervenţiei şi schimbării sociale.

67

Studii de transportului în comun

socio-psihologia

Autor: Manuela Rusu Editura Lumen Iaşi, 2005 123 pagini Prefaţă de Conf Univ Dr Mihai Hohn de la Universitatea de Vest din Timişoara. Colecţia Asistenţă Socială Din cele mai vechi timpuri transporturile au avut un rol deosebit de important în viaţa oamenilor. Pe lângă faptul că reprezintă o verigă importantă a sistemului socioeconomic, transporturile constituie factori de influenţare şi optimizare a activităţii umane. În reţeaua generală a transporturilor o pondere importantă revine transporturilor auto, care, după unanima apreciere a specialiştilor, vor cunoaşte o dezvoltare rapidă în deceniile următoare. Acest lucru va duce la înmulţirea arterelor de circulaţie, la creşterea frecvenţei autovehiculelor. Vor apărea noi probleme în asigurarea securităţii, organizării şi dirijării circulaţiei auto, dar şi în selecţia şi formarea persoanelor implicate în transportul auto. Un rol important revine psihologiei aplicate în transporturi, atât la nivel de cercetare, cât şi prin includerea criteriilor de ordin psihologic în rezolvarea diferitelor probleme. Volumul de faţă deschide noi perspective de abordare a cercetărilor a intervenţiei psihologice în domeniul transportului rutier. Dintre aceste noi direcţii putem aminti: Utilizarea elementelor decelate prin probele de personalitate, permiţând exploatarea mai complexă a datelor obţinute în urma examenului psihologic. Concluziile şi observaţiile autoarei deschid o nouă modalitate de abordare a formării viitorilor conducători auto. Un element de originalitate se referă la intervenţiile psihologice în situaţia comportamentelor auto neadecvate. În conformitate cu concluziile cercetării, reeducarea celor cu abateri repetate de circulaţie (incluzând carenţele atitudinal-relaţionale) pentru a avea succes, trebuie individualizată în funcţie de profilul psihologic global individual obţinut prin metodologia prezentată în cadrul volumului. Lucrarea constituie un ghid extrem de util atât specialiştilor, care vor găsi elemente tehnice utile şi utilizabile în activitatea cotidiană de specialitate, cât şi nespecialiştilor care pot să-şi formeze o imagine completă şi obiectivă despre ce înseamnă conducerea unui autovehicol din punctul de vedere al celui de la volan.

68

Dezvoltarea comunitară strategie de reducere a sărăciei Autor: Georgiana Păun Referent ştiinţific: lect. Univ. dr. Adrian Dan Editura Lumen Iaşi, 2007 1oo pagini „Dezvoltarea Comunitară- strategie de reducere a sărăciei” reprezintă o temă importantă pentru orice viitor specialist ce doreşte să cunoască şi să implementeze soluţii viabile în vederea reducerii amplorii fenomenului de sărăcie la nivel local. Una dintre marile greşeli ale guvernelor neexperimentate ale unei ţări este aceea de a construi strategii naţionale de dezvoltare fără a ţine cont de problemele specifice regionale, şi de cele mai multe ori rezultatele unor astfel de politici sunt îndoielnice, deoarece aici nu este valabil în totalitate principiul: „Ceea ce este valabil pentru întreg, este valabil şi pentru părţile componente”. Dezvoltarea comunitară a apărut ca fiind o soluţie alternativă, complementară a limitelor statului bunăstării şi a mecanismelor economiei de piaţă în crearea binelui colectiv. (Zamfir, E, 2002:16-17).DEVCOM nu înseamnă doar crearea sau îmbunătăţirea calităţii infrastructurii unei comunităţi. Acesta poate fi obiectivul unui program de dezvoltare, dar DEVCOM înseamnă şi altceva. Pentru ca DEVCOM să devină o forţă importantă în combaterea sărăciei, trebuie ca oamenii să devină conştienţi de puterea lor de a rezolva împreună problemele comunităţii. Acesta rezultă din aplicarea principiilor lui Gabriel Tarde, Gustav Le Bon, sau Serge Moscovici legate de puterea colectivităţii. Dacă în viziunea lor, această putere se numeşte „Inconştient Colectiv”, în Dezvoltare Comunitară aceasta se numeşte „Capacity Building”sau Consolidarea potenţialului de acţiune. Cu cât oamenii devin mai conştienţi de puterea lor de a-şi rezolva împreună problemele, implicându-se activ, cu atât posibilitatea reuşitei programelor de dezvoltare comunitară creşte. Autoarea

69

Contribuţii monografice asupra Văii Bohotinului şi Văii Moşnei Autor: Vicu Merlan Editura Lumen Iaşi, 2006 287 pagini Publicat în cadrul Programului de promovare a tinerilor cercetători. Prefaţă de Conf Univ Dr Mihai Hohn de la Universitatea de Vest din Timişoara. Colecţia Asistenţă Socială Analiza din punct de vedere sociologic, arheologic, geografic, etnologic topografic, socio-politic zonei Moşnei şi Zonei Bohotinului.

70

Stop Violenţa în familie Autori: Monica ANCUŢA, Andreea CĂNILĂ, Mădălina CONSTANTIN, Gabriela MOISII, Marinela TĂTĂRĂŞANU, Cristina TOMA Editura Lumen Iaşi, 2005 60 pagini Volum realizat in cadrul programului Stop Violenţa in familie realizat în parteneriat între Centrul pentru Ocrotirea Femeilor Victime ale Violenţei în Familie şi Asociaţia Lumen. Colecţia Asistenţă Socială Din cuprins: Definiţii şi clarificări conceptuale, Profilul familiei afectate de violenţa, Abuzul asupra copilului forma particulară a violenţei în familie, Reţeaua profesională şi echipa multidimensinală de intervenţie, Intervenţie în situaţii de criză - Centrul pentru Ocrotirea Femeilor victime ale violenţei în familie.

71

Social Policy for Single Mother Families Autor: Daniel Hristodorescu Editura Lumen Iaşi, 2005 54 pagini Volum publicat în limba engleză Colecţia Asistenţă Socială Volumul analizează sistemele de politici sociale destinate să îmbunătăţească calitatea vieţii în familiile monoparentale.

72

Caietul educatorului specializat Autori: Ştefan Cojocaru, Pintilie Penciuc, Ion Serbina Editura Lumen Iaşi, 2002 430 pagini Colecţia de Asistenţă Socială “Caietul educatorului specializat” reprezintă un instrument de lucru pentru personalul care lucrează în centrele de plasament. Totodată, acest caiet, mergând pe linia trasată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, se constituie ca un sprijin acordat celor care se ocupă de educaţia copiilor şi tinerilor din aceste centre, în scopul eficientizării activităţii educative.Pe lângă cele 10 ghiduri de observare şi monitorizare a copilului (pentru fiecare copil din grupă), caietul cuprinde şi unele repere deontologice în activitatea educatorului specializat gândite în lumina legislaţiei naţionale şi internaţionale din domeniul protecţiei copilului.Completarea fişelor nu reprezintă un scop în sine, ci doar o etapă deosebit de importantă în conceperea şi desfăşurarea proiectelor pedagogice individualizate, atât de necesare pentru dezvoltarea armonioasă a copilului/tânărului, asigurân-du-i fiecăruia şanse maxime pentru o bună integrare socială. Nu trebuie să uităm, că schimbarea unui sistem nu înseamnă distrugerea celui vechi, ci re-structurarea lui prin redimensionarea elementelor componente, re-distribuirea unor funcţii şi reducerea disfuncţionalităţilor. Dar orice schimbare a sistemului generează modificări ale rolurilor şi statusurilor sociale ale vechii structuri, obligată să cedeze în favoarea permanentei înnoiri şi transformări. De aceea, putem spune că schimbarea începe cu fiecare dintre noi. Prin menirea sa, Educatorul este şi va fi un permanent agent al schimbării.

73

Asistenţa maternală pentru copilul de vârstă mică Metodologie, standarde, proceduri Autor: Holt-Romania, Beth Bredford, Odette Chirilă, Ştefan Cojocaru, Luminiţa Costache, Ada Gabor, Niculina Neguţu, Mariana Popescu, Mirela Tobias, Iuliana Zagan, Cristina Andreica Editura Lumen Iaşi, 2002 136 pagini Colecţia de Asistenţă Socială Lucrarea are aplicaţii practice în domeniul asistenţei sociale şi se adresează specialiştilor care lucrează în domeniul protecţiei copilului şi a familiei, factorilor de decizie, asistenţilor maternali, celor care sunt cuprinşi în diferite programe de formare profesională.

74

Adopţia naţională. standarde, proceduri

Metodologie,

Autori: Holt România, Cristina Andreica, Ştefan Cojocaru, Luminiţa Costache, Dana Isac, Ruxandra Polysu, Daniela Stan 102 pagini Editura Lumen Colecţia de Asistenţă Socială România este o ţară în care adopţia a fost cunoscută ca o practică de ocrotire a copiilor. Încă din societatea românească tradiţională găsim ideea existenţei unor copii de suflet alături de cei de sânge. În regimul comunist, ca urmare a schimbărilor socio-economice şi culturale, adopţia devenise o soluţie pentru cuplurile fără copii, scopul adopţiei fiind acela de a găsi un copil pentru o familie. Chiar şi astăzi această concepţie persistă încă la numeroase persoane. Această realitate a suscitat reacţia a numeroşi experţi încercând să modifice practica ce constă în alegerea unui copil pentru o familie şi să convingă persoanele răspunzătoare de procesul adopţiei că este vorba mai degrabă de a găsi familia cea mai potrivită care să răspundă nevoilor unui copil şi nu invers. În centrul preocupărilor trebuie avut în vedere întotdeauna interesul superior al copilului.

75

Elaborarea proiectelor Autor: Ştefan Cojocaru Editura Expert Projects Iaşi, 2003 130 pagini Editura Lumen, Colecţia Dezvoltare Socială Volumul Elaborarea Proiectelor este un real sprijin atât pentru studenţii secţiilor de sociologie şi asistenţă socială, cât şi pentru practicienii din domeniul social antrenaţi în această activitate. El reprezintă o resursă de informare şi documentare pentru toţi cei care doresc să schimbe ceva, pentru cei care speră să atragă fonduri pentru derularea unor programe, pentru cei care intenţionează să dezvolte strategii pe termen lung în diferite arii de intervenţie.

76

Asistenţă şi intervenţie socială Autori: Antonio Sandu Editura Lumen Iaşi, 2002 139 pagini Colecţia de Asistenţă Socială Volumul prezintă o serie de teorii şi modele ale Asistenţei Sociale, insistând asupra elementelor de ordin metodologic. “Calitatea vieţii”, ameliorarea acesteia, este privită ca obiectiv central al practicii Asistenţei Sociale, atât la nivelul intervenţiei individualizate cât şi a programelor sociale. Interpretând astfel obiectul practicii Asistenţei Sociale, autorul subliniază şi modalitatea de măsurare a succesului programelor de intervenţie, şi anume variaţia indicatorilor obiectivi şi subiectivi ai calităţii vieţii. Astfel se poate aprecia atât schimbările “obiectiv-cantitative” cât şi cele “subiectiv-calitative” generate de intervenţia socială. Privită ca o intervenţie asupra unui sistem social (individ-familie-comunitate) aflat în disfuncţie, modelul de Asistenţă Socială propus de autor privilegiază teoria schimbării, în care clientul individual sau colectiv este el însuşi agent al schimbării, asistentul social având rolul de evidenţiere a disfuncţionalităţilor şi facilitarea accesului clientului la diversele resurse din mediul social. Ca tehnici de intervenţie ne sunt prezentate modelele “casework” – al “lucrului de caz” cum traduce autorul acest termen, consilierea nondirectivă şi ca macropractică Asistenţa Socială prin programe. O discuţie aparte în cadrul volumului îl are dimensiunea de “ştiinţificitate” a Asistenţei Sociale. Autorul prezintă distincţia între Asistenţa Socială ca ansamblu de metode tehnici şi practici de intervenţie şi din această perspectivă este “profesiune” eminamente practică, şi dimensiunea epistemologică de validare a metodelor utilizabile în cadrul intervenţiei sociale. Din această perspectivă dimensiunea “ştiinţifică” a Asistenţei Sociale îi apare autorului ca manifestându-se la nivelul metateoretic. Ne sunt prezentate două paradigme întâlnite în analiza tehnicilor de asistenţă socială şi anume perspectiva psihologizantă conform căreia Asistenţa Socială este o aplicare de ordin secund al tehnicilor derivate din psihoterapie, şi perspectiva sociologizantă conform căreia asistenţa constituie o dimensiune aplicativă a Sociologiei o latură a Sociologiei aplecată asupra ameliorării disfuncţiilor sociale. În cadrul acestei din urmă perspective, la care autorul subscrie tehnicile de intervenţie, chiar cele cu o provenienţă certă dinspre latura psihologiei cum sunt cele de consiliere nondirectivă, se

77

autonomizează, devenind “socioterapii de reinserţie socială”. Ca domeniu de confluenţă şi sinteză a tehnicilor de intervenţie provenind dinspre domeniul Sociologiei, Psihologiei, Ştiinţelor Educaţiei şi Comunicării, Asistenţa Socială realizează propria metodologie şi propriul univers epistemic.

78

Analiză instituţională prin cercetare acţiune Comunitatea Italiană din România Autori: Antonio Sandu Editura Lumen Iaşi, 2004 168 pagini Colecţia: Dezvoltare Socială Problematica relaţiilor interetnice pune în faţa sociologului o problemă de conţinut (analiza dinamicii relaţiilor inter şi intra-comunitare), cât şi o dimensiune metodologică identificarea celor mai precise tehnici şi instrumente de analiză a relaţiilor inter-etnice. În ţara noastră există peste 23 de minorităţi etnice, dintre care 18 sunt recunoscute ca minorităţi tradiţionale, şi ca atare reprezentate în Parlamentul României, printr-o organizaţie reprezentativă. Importanţa studierii relaţiilor inter-etnice şi dimensiunilor sociale ale fenomenului “convieţuirii” rezidă în posibilitatea predicţiei unor eventuale evoluţii negative a dinamicii acestor relaţii, cu consecinţe negative pentru echilibrul şi securitatea socială, atât a minoritarilor, cât şi a majorităţii. Pe de altă parte conservarea patrimoniului cultural imaterial al minorităţilor este o parte semnificativă a ansamblului de măsuri de promovare a culturii româneşti în spaţiul european, ştiut fiind că geneza culturii este totdeauna un act de sinteză multiculturală a tuturor creaţiilor originale în sfera actelor de cultură, aparţinând locuitorilor unui anumit spaţiu geografic. Putem vorbi aşadar de o geografie culturală, faţă de care fiecare minoritate este egal responsabilă, împreună cu majoritatea. Metodologia propusă are la bază un set de tehnici începând cu un chestionar prealabil, urmat de interviuri individuale cu persoane semnificative (funcţie de răspunsurile la chestionar), şi de un focus-grup.

79

Populaţii vulnerabile şi fenomene de automarginalizare. Strategii de intervenţie şi efecte perverse Autori: Vasile Miftode (coordonator), Maria Cojocaru, Ştefan Cojocaru, Daniela Gîrleanu, Gabriela Irimescu, Conţiu Şoitu Editura Lumen Iaşi, 2002 410 pagini Colecţia de Asistenţă Socială Solidaritatea socială sau comunitară prezintă mai multe sensuri apărute odată cu evoluţia societăţii şi cu stabilizarea unor valori şi standarde colective.În primul rând este vorba despre sensul comun al solidarităţii, manifestat la nivel general prin sentimentul de apartenenţă la un grup şi prin datoria conştientizată astfel de a apăra cauzele comune cu ceilalţi membri, de a- i ajuta la nevoie şi de a promova valori aspiraţii cu aceştia. În al doilea rând este vorba despre sensul juridic, normativ, potrivit căruia este concepută ca un mecanism de asumare a obligaţiilor de către cineva în raport cu o altă persoană de a lua în sarcină activităţile de protecţie în favoarea celor care au nevoie de ajutor la un moment dat care sunt victime ale unor riscuri sociale sau individuale.

80

Tratat de metodologie sociologică Tehnici de investigaţie de teren Elaborarea proiecteor de intervenţie Autor: Vasile Miftode Editura Lumen Iaşi, 2003 500 pagini Colecţia de Asistenţă Socială Volumul prezintă sistematizat şi organizat metodele şi tehnicile investigaţiei sociologice, de la cele tradiţionale precum observaţia, interviul, documentarea, împreună cu tehnicile de investigare a opiniilor despre fapte, chestionar, scale etc, precum şi tehnici moderne specifice: metoda reţelelor, metoda proiectului de intervenţie, metoda Cercetare-Acţiune, împreună cu o serie de tehnici de cercetare calitativă a socialului. Volumul este util atât cercetătorilor şi studenţilor în domeniul sociologiei şi asistenţei sociale, cât şi celor care doresc să-şi formeze o imagine asupra universului sociologiei şi a metodelor sale de lucru.

81

Ghiduri de bună practică în asistenţa socială a copilului şi familiei Intervenţia in situaţii de criză Consilierea familiilor cu copii seropozitivi. Asistenţa maternală. Adopţia naţională Autor: Holt România, Ştefan Cojocaru (coordonator) Editura Lumen Iaşi, 2002 377 pagini Colecţia de Asistenţă Socială Bazată pe experienţa Organizaţiei Holt România de dezvoltare de programe sociale în domeniul protecţiei şi bunăstării copilului volumul conţine informaţii cu caracter teoretic, metodologic şi practic în domenii precum: Intervenţii în situaţie de criză, Consilierea familiilor cu copii seropozitivi, Asistenţa maternală, Adopţia naţională.

82

Pacientul chirurgical vârstnic Autor: Radu Terinte Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2006 128 pagini academic Studiul de faţă încearcă prin mijloace clinice să ofere o imagine cât mai complexă a pacientului chirurgical vârstnic, accentul fiind pus mai mult pe aspectele legate de analiza problematicii generale ridicate de bătrân în clinica chirurgicală şi în mai mică măsură de patologia acestuia. Autorul

83

Impactul procesului de aderare la Uniunea Europeană asupra administraţiei publice din România Autor: Mădălina Ivănică Editura Lumen Iaşi, ianuarie 2007 344 pagini Literatura de specialitate din România duce o lipsă acută de lucrări care să trateze un asemenea subiect. Lucrările de referinţă în domeniu tratează fie aspecte de ordin general privind integrarea României în structurile Uniunii Europene, fie doar aspecte secvenţiale care acoperă şi adâncesc cercetarea unei anumite teme. Iată de ce lucrarea propusă de Mădălina Ivănică, prin structura şi prin maniera de abordare a problemelor, umple un gol important în domeniu, fiind deci cu atât mai meritorie. Prof. univ. Dr. Vasile Puşcaş Ministru Delegat, Negociator Şef cu Uniunea Europeană (2000-2004). Prelucrând minuţios o foarte bogată literatură de specialitate, autoarea prezintă multivalent punctele tari şi limitele administraţiei publice şi se poziţionează personalizat în dialogul de idei cu privire la acest sensibil subiect. Se insistă în continuare pe specificităţile şi tarele administraţiei publice din România. Acest demers este exprimat prin termeni cum ar fi: europenizarea arhitecturii instituţionale româneşti, transformare, rezistenţă a sistemului la schimbare, dinamica administraţiei publice româneşti, analiză SWOT a tabloului administrativ. În urma analizei la care supune structurile administrative, autoarea concluzionează că este nevoie de reformarea radicală a acestei componente a devenirii europene a României şi că orice amânare a deciziilor curajoase este dăunătoare. Reforma administraţiei publice din România este exprimată în termeni de urgenţă, transparenţă, descentralizare, profesionalizare şi modernism. Autoarea ne oferă o carte foarte bine scrisă, având un stil redacţional elevat, o bogăţie de idei care incită la reflecţie, se poziţionează proactiv în dialogul ştiinţific, are multe lucruri de comunicat, face acest lucru şi o face bine. Literatura de specialitate în acest domeniu se îmbogăţeşte cu un elaborat conceptual armonios, scris cu nerv şi farmec conceptual, cititorul găsind o lucrare care are o identitate bine structurată, densă în idei şi interesantă ca lectură. Prof. univ. dr. Dumitru Miron 84

Party Behavior in The European Parlament Autor: Carmen Gabriela Greab Editura Lumen Iaşi, 2006 105 pagini Limba de publicare: engleza Colecţia Integrare europeană Volumul de faţă prezintă modalităţile pragmatice de acţiune ale partidelor în cadrul Parlamentului European. Sunt tratate probleme precum importanţa partidelor politice, constituirea partidelor şi a grupurilor parlamentare în Parlamentul European, impactul alegerilor europene asupra acţiunii partidelor în parlamentul European.

85

Despre Europa Autori: Mădălina Virginia Antonescu, Anamaria Boboc, Tomiţă Ciulei, Mădălina Constantin, Paula-Daniela Gângă, Victor Ionescu, CristinaMaria Ladaru, Cătălina Lomoş, Ioana Manolescu, Daniel Măciucă, Iulia Elena Nanu, Antonio Ştefan Sandu Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2006 Procesul de integrare europeană devenit ireversibil pentru România este pe de o parte o deschidere firească, o adevărată schimbare la faţă a României, pe de o parte o provocare pentru o schimbare profundă la nivelul noutăţilor şi reperelor pe care România îşi bazează dezvoltarea viitoare. Consider că este rolul tinerilor de a fi agentul schimbării de la dimensiunea de outsiders ai Europei la ceea de cetăţeni ai Europei egali cu cei ai altor ţări. Ascedenţa europeană a României este un fapt istoric, dar înainte de toate un fapt de conştiinţă. Conştiinţa de european poate fi sesizată nu dincolo de cea de român, respectiv francez, italian, german, spaniol etc. ci tocmai plecând de la aceasta specificul naţional va trebui să fie pentru cetăţeanul european, nu doar un element distinctiv faţă de ceilalţi cetăţeni europeni ci în primul rând construcţia propriei identiţăţi ca român-european, german-european, italianeuropean etc. Europa unită are menirea de a fi mai mult decât o construcţie suprastatală şi transpersonală, iar pentru a reuşi proiectul european va trebui să se bazeze pe o serie de valori comune şi specifice acestui model cultural european. Şansa unei Europe Unite este aceea ca cetăţenii săi şi mai ales tinerii europeni să fie conştienţi de propria europenitate, să fie prezent acel homo europeus, ca specie culturală proprie spaţiului european. Pentru a contura cadrele în care homo europeus devine o realitate a Europei, în filosofia românească Constantin Noica „pune, cu temei ontologic, problema omului în hăţişul contradicţiilor generate de pluritatea culturilor Europei şi globalitatea civilizatorie a erei tehnicii planetare.” (Emanuela Carmen Biru, Constantin NOICA – Problema omului în lumea contemporană, în Lumen -Despre Europa, Ed. Lumen, Iaşi 2006, pg.343). Problema pusă de Constantin Noica în faţa problematicii sfârşitului civilizaţiei ridicate de Oswald Spengler este aceea că „omul contemporan se dedică exteriorităţii pentru a nu se ocupa cu adevărat de sine” (Ibidem, pag.344). Un adevărat imperativ categoric i se revela lui Noica a fi „exigenţa 86

presantei responsabilităţi în faţa viitorului” (ibidem). „Viitorul înseamnă creştere tăcută. Omului de azi îi place zgomotul, infernul, oraşul – poate, adică sigur, pentru că are anumite goluri lăuntrice de umplut. Viitorul mai înseamnă iniţiativă, răspundere. Omului de azi nu-i place răspunderea; ci, cufundat în mijlocul maselor, al colectivităţilor, înţelege să nu răspundă de nimic, să treacă vina asupra tuturor. În sfârşit, viitorul mai înseamnă singurătate. Eşti singur înaintea propriului tău viitor. Iar omului de azi nu-i place singurătatea.”(Constantin NOICA, Echilibru Spiritual – Studii şi eseuri, Ed. Humanitas 1998, pag.137). Problematica europeană este privită de Constantin Noica dintr-o pespectivă umanistă „ca dorinţă a omunului de a se regări pe sine” (ibidem, pag. 214). În esenţă umanismul noicasian este un „unamism a unui a fi complementar celui a lui a face” (Emanuela Biru, op.cit. 345). Pe Constantin Noica l-a preocupat „vocaţia europeană a românescului” (Ibidem) şi pentru aceasta a determinat modelul cultural european. Constantin Noica vede în cultura europeană ca o asimilare a ceea ce era valabil în alte culturi, extinzându-şi propriile valori morale, economice şi de civilizaţie europenizând întreaga planetă (Constantin NOICA, Modelul cultural european, Ed. Humanitas, pag. 29). Una din specificităţile modelului european este ceea ce am putea denumi democratizarea cunoaşterii, adică accesul tuturor la valorile specifice europene. Ideea de democraţie nu trebuie înţeleasă doar în sensul politic, de accedere a cetăţenilor la puterea politică, ci însăşi ideii de accedere neîngrădită la patrimoniul cultural. Deschiderea culturală a Europei este fundamentată înspre cunoaştere ştiinţifică, în paralel cu cea metafizică, mistică, religioasă. Ştiinţa aşa cum o cunoaştem noi astăzi este o creaţie prin excelenţă a spiritului european, şi a devenit definitorie pentru acesta. Câteva dintre criteriile specifice ştiinţei europene sunt reliefate de Antonio Sandu în studiul „Spiritul ştiinţific dimensiune definitorie a modelului cultural” (Antonio Sandu, Spiritul ştiinţific dimensiune definitorie a modelului cultural european în volumul Lumen Despre Europa pag.99, Editura Lumen, Iaşi 2006). Demersul ştiinţific îşi propune aflarea adevărului, prin raportarea la realitatea obiectivă având ca instrument raţionalitatea logică, experimentul sau raportarea la fenomene, constituind un cadru explicativ asupra fenomenelor comprehensiv asupra naturii şi cauzei acestora şi predictiv asupra desfăşurării fenomenelor. Demersul ştiinţific utilizează o formă analitică sau sintetică de discurs având un aport matematic şi conceptual propriu specific fiecărei ştiinţe date, încadrându-se într-un sistem paradigmatic, unitar, care posedă coerenţă logică. Cunoaşterea ştiinţifică urmăreşte cunoaşterea logităţilor naturii, considerate apriori ca afectiv operantă asupra naturii.

87

Dincolo de construcţia politică a Uniunii Europene ca entitate politică suprastatală, având ca scopuri competitivitatea economiei europene în lupta concurenţială cu SUA, Japonia, China, Hong Kong etc., de articularea unei politici externe comune, Uniunea Eurpeană considerăm că trebuie să de bazeze pe o serie de elemente comune, care aşa cum am văzut să reprezinte spiritului european. Câteva dintre elementele definitorii ale lui homo europeus pot fi identificate în accesul neîngrădat la informaţii şi egalitatea şanselor. Sistemul democratic este o consecinţă a egalităţii şanselor, căci spiritul democratic este în esenţă acela de a da acces liber până la limita propriei competenţe; dezideratul de libertate este înţeles ca înlăturare a oricărei tiranii, atât politice, sociale, economice şi chiar transcedentale. Afirmarea libertăţii este o consecinţă indirectă asemenea spiritului democratic a principiului egalităţii şanselor. Libertatea în sens european contemporan trece din spaţiul socio-politic în cel al culturii prin postmodernitate înţeleasă ca refuz a oricărei limitări; neîncrederea funciară în tot ceea ce nu este dovedit este o formă culturală a refuzului autorităţii. Tocmai neîncrederea în autoritate generează, pe de o parte spiritul ştiinţific ca cercetare efectivă, iar pe de o parte generează etica capitalistă bazată pe succesul individului. Toleranţa şi respectul faţă de celălalt este generată de înţelegerea individului ca factor fundamental al dezvoltării sociale. Individul este complex şi unic şi valoros prin el însuşi şi de aceea cultura europeană valorizează diferenţa. Aceste trăsături evidenţiate anterior sunt generate de tradiţia spirituală protestantă activă puternic în Europa de Vest cu precădere în Germania, Anglia, Olanda. Tendinţa spre universal, spre megaconstrucţie, spre proiectul uriaş unificator, reprezintă celălalt spirit dominant al Europei, cel catolic. Celor două li se vor adăuga elemente specifice de spirit ortodox venite din alte ţări precum România, Bulgaria dar şi Grecia. Ce va aduce acest aspect ortodox? Mădălina Antonescu în Identitatea europeană între Turnul Babel şi spiritualitatea creştin ortodoxă (Mădălina Virginia Antonescu, Identitatea europeană între Turnul Babel şi spiritualitatea creştin ortodoxă în vol. Lumen, Despre Europa, Ed. Lumen, Iaşi, 2006, pag.256) ne spune că „Una din provocările mari care vor trebui însă a fi depăşite de UE se referă la asimilarea spiritualăa zonei răsăritene ce este pe cale să se integreze în structurile sale. Nu întotdeauna integrarea politică este însoţită de integrarea culturală sau politică; este vorba de procese distincte, în 88

ciuda legăturilor strânse dintre ele; de exemplu, un proces politic de unificare a unor state sau de »punere în comun a suveranităţilor », ori de formare a unei « federaţii de state europene » cum au fost alte opinii, nu înseamnă că, automat, se va forma şi o identitate comună ; mai mult, una din condiţiile de construire viabilă a unei astfel de uniuni europene sau federaţii de state naţiune, în funcţie de proiectul avut în vedere, este ca proiectul în cauză să aibă deja, un filon cultural comun sau zone comune de spiritualitate, altfel orice structură instituţională şi politică vor fi sortite eşecului » (Ibidem). Care sunt dimensiunile specifice spiritului ortodox care vor veni să întregească identitatea spirituală a lui homo europeus ? -putem propune ideea de comunitate înţeleasă ca o comuniune spirituală, care va putea genera mutaţii în spaţiul comunicării ; -un alt specific va fi acela al integrării prezentului într-o societate centrată pe viitor. Integrarea prezenului derivă direct din mituri fundamentale precum cel al jertfei pentru creaţie. Despre cultura românească în context european se va discuta în seminarul de mâine cu aceeaşi temă. Dr Emanuaela Biru Drd. Antonio Sandu

89

Integrare, naţiune, identitate Autor: Corina Nicoleta Guguluş Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2006 133 pagini Prezenta lucrare conţine studiul relaţiei dintre integrare, naţiune şi identitate. Aceasta este o temă de actualitate în condiţiile procesului de integrare europeană când se vorbeşte din ce în ce mai mult despre identitate naţională şi europeană. Capitolele unu, doi, trei, patru şi cinci reprezintă prima parte a lucrării, cea teoretică, în care se discută istoria procesului de integrare europeană, termenul de naţiune, conceptul de identitate, termenul de naţionalism şi abordările teoretice ale naţiunii, identităţii şi naţionalismului. În primul capitol este explicat procesul de unificare europeană, care cuprinde unificarea economică şi politică precum şi obiectivele acestei unificări. Apoi este prezentat procesul integrării europene, teoriile acestui proces, dar şi cele două modele care se confruntă cu procesul construcţiei europene: modelul confederativ şi modelul federaţiei. În continuarea lucrării sunt prezentate obiectivele şi instituţiile Uniunii Europene, deoarece nu se putea vorbi de procesul integrării europene fără a aduce în discuţie şi obiectivele Uniunii Europene alături de instituţiile acesteia. Capitolul despre naţiune tratează diferitele înţelesuri şi definiţii care s-au dat acestui concept, dar şi procesul de constituire al naţiunii. Identitatea personală, socială şi naţională precum şi teoriile identităţii sunt redate în capitolul al treilea. Cel de al patrulea capitol se axează pe diversele definiţii şi tipologii ale naţionalismului, în timp ce capitolul al cincilea se concentrează asupra diverselor abordări (abordarea instrumentalistă, primordialistă, perenialistă, modernistă, etno-simbolistă) ale naţiunii, identităţii şi naţionalismului. Cea de a doua parte a lucrării, partea practică, constă într-o analiză de date pe Eurobarometrele din 1999 până în 2003. Prin intermediul acestei analize s-a urmărit evoluţia cetăţenilor ţărilor membre ale Uniunii Europene asupra identităţii lor naţionale, comparativ cu cea europeană precum şi percepţia asupra imaginii Uniunii Europene. Eşantionul corespunzător în cecetările standard Eurobarometru este de 1000 de persoane în fiecare ţară, cu excepţia Luxemburgului (500) şi a Regatului Unit (1000 în Marea Britanie şi 300 în Irlanda de Nord). Autoarea

90

Elemente de economie aplicată -Aspecte teoretice şi practice privind elaborarea conturilor consolidate la grupurile de societăţiContractul de leasing Autori: Loriana Zamfir, Mihaela Lucaci Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2006 145 pagini

91

Creştin –democraţia europeană şi creştin democraţia românească Autor: Victor Ionescu Editura Lumen Iaşi, iulie 2006 144 pagini Lucrarea d-lui Victor Ionescu “Creştin Democraţia Europeană şi Creştin Democraţia Românească” reprezintă o încununare în plan editorial a unei bogate experienţe profesionale, manageriale şi politice pe care domnul Victor Ionescu a acumulat-o în cei 5 ani de activitate profesională atât în administraţia publică cât şi ca preşedinte în Asociaţia Mişcarea tinerilor Europei ca membru al altor organizaţii, participant la seminarii naţionale şi internaţionale, cursuri, şcoli de vară etc. Implicarea sa în sfera politicii ca membru activ în PNŢCD îi dă o imagine clară asupra documentelor programatice ale Creştin Democraţiei Româneşti şi Europene asupra dinamicii mişcării Creştin Democrate. Cartea prezintă o analiză a Creştin Democraţiei Europene începând cu originile acesteia în perioada interbelică evoluţia doctrinei Creştin Democrate după cel de- al doilea război mondial, orientarea de stânga sau de dreapta a Creştin Democraţiei contemporane şi pornind de aici caracteristicile Partidelor Creştin Democrate, locul acestora în familia partidelor politice europene În ceea ce priveşte Creştin Democraţia Românească autorul aruncă o privire specială către PNŢCD şi perioadei de guvernare a CDR analizând în acest context plusurile şi minusurile acestei guvernări. Autorul continuă prin a analiza alte partide care şi-au exprimat intenţia de a se orienta spre Creştin Democraţie sau către doctrina populară, cum ar fi PD; sau PC, UDMR, PNDC, ANCD, PPR, PPC, URR, AP, şi PNG, PBND, şi PP. Autorul nu uită să dedice câteva pagini memoriei unei personalităţi marcante a Creştin Democraţiei Româneşti de după revoluţie de Corneliu Coposu. Remarcăm la această lucrare serioasa documentare bibliografică conţinând peste 52 de titluri de cărţi şi materiale consultate.

92

Alianţe şi cooperări. Noi forme de internaţionalizare Autor: Alexandra Călugăr Editura Lumen Iaşi, august 2006 117 pagini Aşa cum deschiderea lumilor noi a schimbat presupunerile vechii lumi, tot aşa „noul continent” a început să schimbe atitudinile cu privire la creare avuţiei naţiunilor şi la eforturile umane. Impulsul pentru explorare a venit tot din dorinţa de a înfăptui noi afaceri. Încă o dată, oameni curajoşi şi curioşi au descoperit noi modalităţi de viaţă, care schimbă radical modul de viaţă pe vechiul continent. Acest continent nou nu are pământ, el existând doar în minţile noastre, fiind astfel denumit „invizibil”. Totuşi datorită impactului asupra economicului, politicului şi socialului, continentul invizibil este la fel de palpabil şi vital, la fel de tangibil şi solid, ca şi când ar putea fi găsit pe hartă. Oamenii de afaceri consideră că există oportunitatea de a realiza o afacere bună dacă poţi ocupa acea parte a teritoriului care într-o bună zi poate deveni un fel de Hollyood sau Miami. Aventurându-se în noul continent cei mai mulţi sunt expuşi anumitor riscuri, iar uneori stau deoparte pentru ca noul continent să nu le afecteze afacerile de până atunci. Chiar şi companiile înrădăcinate în vechiul continent se văd nevoite să exploreze noul continent dacă doresc să crească şi să evolueze. Dacă aleg să rămână în vechea lume vor putea supravieţui doar prin reducerea costurilor şi prin disponibilizări. Noua lume este imprevizibilă, deoarece presupune globalizare şi noi forme de internaţionalizare cum ar fi alianţele strategice şi cooperările. Autoarea

93

Investiţiile străine directe restructurarea economiei româneşti contextul integrării europene

şi în

Autor: Raluca Prelipceanu Editura Lumen Iaşi, mai 2006 193 pagini Volumul de faţă, cu titlul Investiţiile străine directe şi restructurarea economiei româneşti în contextul integrării europene, abordează un subiect intens dezbătut în lumea academică din ţară şi din străinătate, ca urmare a manifestării sale explozive de la mijlocul anilor 80. Despre fluxurile de investiţii străine directe (ISD) şi impactul lor asupra economiilor lumii, sau, mai specific, asupra economiilor în tranziţie, a fostelor ţări comuniste, s-au scris numeroase studii şi lucrări şi în România. Aş aminti, printre autorii cu contribuţiile cele mai notabile, pe Anda Mazilu, Costea Munteanu, Florin Bonciu, Liviu Voinea, Ioan Denuţă, Mişu Negriţoiu, Dragoş Negrescu. Este remarcabil că autoarea cărţii de faţă, Raluca Prelipceanu, o proaspătă absolventă a Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale A.S.E. Bucureşti propune o lucrare care, atât prin conţinutul său de idei, cât şi prin construcţie şi stil, se aşază firesc în rândul lucrărilor de referinţă, alături de cele ale autorilor consacraţi, amintiţi anterior. Raluca Prelipceanu s-a remarcat chiar din perioada studiilor universitare drept un cercetător de vocaţie, fiind premiată în doi ani consecutivi cu cea mai înaltă distincţie cu ocazia sesiunilor de comunicări studenţeşti, organizate anual în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Încă de pe atunci ea dovedea o capacitate analitică de excepţie, o largă cultură economică, abilitate remarcabilă de sistematizare şi prezentare a cunoştinţelor acumulate şi spirit critic. Performanţele generale foarte bune au recomandat-o, cu îndreptăţire, pentru o bursă de studii la Sorbona- Paris, pentru ultimul an de studii universitare, bursă fructificată cu brio, fapt dovedit de lucrarea de faţă şi de continuarea studiilor în capitala Franţei, la masterat. Lucrarea sa , prezentată acum, are meritul de a propune o nouă grilă de analiză a fluxurilor de ISD- uri orientate către ţările din Europa Centrală şi de Est, aş îndrăzni să afirm, întru totul inedită. Prezentarea Ralucăi Prelipceanu îmbină într-un mod fericit sinteza concepţiilor teoretice privind ISD-urile Motivaţiile, condiţiile şi tipurile acestora) cu prezentarea fenomenelor empirice, anume dinamica şi caracteristicile fluxurilor de ISD în fostele ţări comuniste, şi în special în 94

România. Ceea ce conferă originalitate lucrării sale este faptul că evoluţiile empirice sunt analizate şi interpretate în termenii teoriilor prezentate anterior. Această grilă de analiză conferă lucrării un grad ridicat de relevanţă ştiinţifică, o deosebită densitate şi pertinenţă. Orice cercetător ştiinţific experimentat şi onest recunoaşte că o asemenea abordare este extrem de dificilă şi ea presupune simultan o perfectă stăpânire a instrumentarului ştiinţific, teoretic, şi o bună cunoaştere a fenomenelor empirice. Prof. univ. dr. Ana Bal, A.S.E. Bucureşti

95

Perspectives on the challenges and opportunities of the future EU enlargement towards CEEC Autor: Salomeea Romanescu Editura Lumen Iaşi, mai 2006 128 pagini The hypothesis: for all the progress in the construction of the new identity of European Union, the European Civil Society (resistance against the coercive European Political Society) cannot accept “the embedded neo- liberalism” (the EU s actual hegemonic Project) without finding real solutions for so- called “social fracture” of globalization and this represents a big threat to the soft security model of Europe. This research is based on the neo- Gramscian integrative theoretical perspective. The question is : could Civil Society from CEEC, as social power participate in the potential anti- hegemonic Project of European Civil Society (in neo-Gramscian terms), able to face the hegemonic project of European Political Society, “embedded neo- liberalism”?” After examining CEECcase study the answer is negative because this Civil Society is not well organised, even it is ripe to understand their social situation and the possibilities to change it in alliance with other transnational forces of Social and Christian Democracy from Europe. Autoarea

96

New Approaches In Humanistic Sciences Autori: Sebastian Buhai, Simona Vieru, Alexandra Mihai, Raluca Maierean, Costică Vieru, Ruxandra Raţiu Editura Lumen Iaşi, martie 2006 258 pagini SEBASTIAN BUHAI: Customary Law Assessment and Applications: Capital Punishment for Juvenile Offenders SIMONA VIERU : Issues in the American Film ALEXANDRA MIHAI Romania s foreign policy at its Eastern border RALUCA MAIEREAN: Anti- Communist Uprisings and the Media RUXANDRA RAŢIU Freedom of Trade over Freedom of Movement a Paradox COSTICĂ DUMBRAVĂ : Multicultural Education

97

Cercetări, studii şi abordări în ştiinţele umaniste: ştiinţe economice Autori: Agnes Buzogani, Mihaela Cocea Editura Lumen 164 pagini Iaşi, 2006 Agnes Buzogani: Determinarea nivelului producţiei optime aferente rentabilităţii maxime Mihaela Cocea: Dezvoltarea unui model cauzal al eficienţei personale în domeniul calculatoarelor

98

Cercetări, studii şi abordări ştiinţele umaniste. Politologie

în

Autori: Manuela Paraipan Simona Gabriela Sînzianu Costică Dumbravă Salomeea Romanescu Timea Csetnek Editura Lumen Iaşi, martie 2006 177 pagini Manuela Paraipan: Perspectivă asupra Drepturilor Omului Simona Gabriela Sînzianu: Conflictul politic modern Costică Dumbravă: Naţiuni şi naţionalisme Salomeea Romanescu: Raporturile Comunităţii Europene cu ţările din Europa Centrală şi de Răsărit Timea Csetnek: Rolul cooperărilor transfrontaliere din prisma integrării României în Uniunea Europeană

99

Politica agricolă comună. Din perspectiva recentelor propuneri de reformă şi a negocierilor purtate în cadrul OMC Autor: Oana Mihaela Salomia Editura Lumen Iaşi, 2005 77 pagini Colecţia Integrare europeană Politica agricolă comună prezintă elementele semnificative cu privire la principalele măsuri de reformă adoptate, printre care iniţierea sistemului de plăţi unice, reforma celor mai importante organizaţii comune din piaţă, modificări aduse Politicilor Agricole Comune din perspectiva aderării celor noi 10 state. Sunt prezentate de asemenea noile elemente de reformă din 2004, relaţia dintre Uniunea Europeană şi Organizaţia Mondială a Comerţului, implicaţiile pentru România ale Politicilor Agricole Comune, studii de impact în domeniul agriculturii, principalele măsuri prevăzute la încheierea negocierilor de aderare a României la UE în 2004, programul SAPARD în România.

100

Identitate naţională şi identitate europeană Dintr-o perspectivă psihosociologică Autor: Anca Şerbănescu Editura Lumen Iaşi, 2006 145 pagini Colecţia Integrare europeană Tema identităţii europene în raport cu identitatea naţională se înscrie în actualitatea socială românească. Interesul faţă de aspectul identitar creşte şi el (autoarea citează aici euro barometrul). Din cuprins: Paradigma reprezentărilor sociale, Identitatea naţională şi identitatea europeană obiecte de reprezentare socială, aspecte metodologice, tipuri de identitate socială, teorii asupra identităţii (interacţionalism), Monitorizarea de sine şi eficacitatea de sine-concepte de legătură.

101

Creare şi deturnare de comerţ datorită extinderii Uniunii Europene Analiză econometrică Autor: Florentina Paraschiv Editura Lumen Iaşi, 2006 110 pagini Colecţia Integrare europeană Tendinţele actuale ale economiei mondiale se caracterizează prin instituţionalizarea reglementărilor de politică comercială, ca urmare a formării unor blocuri comerciale ce stabilesc direcţiile principale ale comerţului mondial. În elaborarea politicilor comerciale, statele suverane, ţin cont de starea generală a economiei şi de tendinţele ce se manifestă în relaţiile economice internaţionale. Volumul prezintă efectele produse în comerţul exterior (creare şi deturnare de comerţ), în contextul unor reglementări comerciale la nivel regional (politica comercială a Uniunii Europene).

102

Wages Seniority and Separation Rates in a Stochastic Productivity Model a Comparative Perspective Analiză econometrică Autor: Sebastian Buhai Editura Lumen Iaşi, 2006 60 pagini Limba de publicare: engleza Publicat în cadrul Programului de promovare a tinerilor cercetători. Colecţia Integrare europeană Analiza econometrica asupra productivităţii muncii în diferite sisteme europene.

103

Raporturile patrimoniale dintre soţii români având aceeaşi cetăţenie domiciliaţi în străinătate Autor: Nadia Cerasela Dariescu Editura Lumen Iaşi, 2007 120 pagini Putem sintetiza trăsăturile esenţiale pe care trebuie să le întrunească un raport juridic pentru a putea fi calificat, de autoritatea română, în categoria conflictuală a relaţiilor patrimoniale dintre soţi: 1. raportul juridic să fie stabilit între soţi sau între un soţ sau soţi pe de o parte şi terţe persoane pe de altă parte; 2. raportul juridic să îşi găsească izvorul în statutul de persoană căsătorită pe care îl posedă fie una dintre părţi, fie ambele; 3. raportul juridic să aibă drept obiect obligaţii contractate în vederea realizării sarcinilor căsătoriei sau bunurile unuia sau ambilor soţi, bunuri care fie existau la data căsătoriei sau care au fost dobândite ulterior. Orice raport juridic care îndeplineşte aceste trăsături poate fi încadrat de către autoritatea română în categoria relaţiilor patrimoniale dintre soţi, pentru a-i determina legea aplicabilă, conform normei conflictuale din art. 20 al Legiinr. 105/1992 şi aceasta chiar dacă raportul juridic, ca atare este necunoscut Codului familiei românesc. Autoarea

104

Raporturile patrimoniale dintre soţii străini având aceeaşi cetăţenie şi cu domiciliul în România Autor: Nadia Cerasela Dariescu Editura Lumen Iaşi, decembrie 2006 112 pagini Din punct de vedere ştiinţific, conflictele de legi în materia relaţiilor patrimoniale dintre soţi prezintă însemnătate din mai multe motive. În primul rând, acest domeniu se remarcă printr-o uimitoare diversitate de soluţii legale, contrabalansată de inexistenţa noţiunii de « regim patrimonial » în statele de drept musulman sau în common law-ul tradiţional. Apoi, raporturile patrimoniale dintre soţi se află într-o strânsă relaţie cu raporturile referitoare la drepturile personale ale soţilor, cu cele privind bunurile şi cu cele referitoare la actele juridice (toate acestea fiind guvernate, frecvent, de legi diferite). De asemenea, durata relaţiilor patrimoniale dintre soţi şi posibilitatea schimbării elementelor relevante din punctul de vedere al dreptului internaţional privat generează conflicte mobile de legi. Soluţionarea acestora din urmă este de natură să suscite noi dificultăţi indiferent dacă se încearcă menţinerea legii iniţial competente sau se aplică sistemul de drept al unui alt stat. Nu în ultimul rând, se cuvine să arătăm că reglementările moderne tind să îndepărteze o parte din relaţiile patrimoniale dintre soţi din sfera conflictelor de legi prin edictarea normelor de aplicare necesară. Pe scurt, soluţionarea conflictelor de legi în materia relaţiilor patrimoniale dintre soţi se izbeşte de aproape toate dificultăţile indicate de teoria generală a dreptului internaţional privat, adică de calificare, retrimitere, conflicte mobile, norme de aplicare imediată, etc.

105

Titularii dreptului de apel în cauzele penale Autor: Mihaela Laura Pamfil Editura Lumen Iaşi, 2007 85 pagini Modificările legislative intervenite în procedura penală prin Legea nr. 356/2006 au vizat şi întinderea dreptului de apel al unora dintre titularii acestui drept. Astfel, dreptul procurorului de a declara apel în latura civilă a cauzei a fost condiţionat în cauzele în care acţiunea civilă a cauzei a fost condiţionat în cauzele în care acţiunea civilă a fost pusă în mişcare de către partea civilă, de apelul acestei părţi. Pentru partea civilă şi respectiv pentru partea responsabilă civilmente, întinderea dreptului de apel a fost extinsă şi la latura penală a cauzei, iar pentru partea vătămată, s-a permis apelarea hotărârilor primei instanţe indiferent de infracţiunea ce i-a produs vătămarea, înlăturându-se limitarea doar la infracţiunile cu plîngere prealabilă. Ceea ce ne-am propus prin studiul de faţă a fost să analizăm dispoziţiile legale care acordă dreptul de a uza de apel diferiţilor participanţi la procesul penal şi, în special, a celor ce au suferit modificări recente, subliniind acolo unde este cazul argumentele pentru care ne declarăm de acord sau nu cu reglementarea legală Autoarea

106

Consideratii teoretice si practice asupra caducităţii contractului Autor: Mihaela Nicola Editura Lumen Volumul Consideraţii teoretice şi practice asupra caducităţii contractului, analizează din punctul de vedere al dreptului civil atât cel românesc, cât şi dreptului comparat caducitatea contractului. Volumul priveşte aspectele de doctrina şi jurisprudenţa ale caducităţii, cazurile de caducitate nefondată, realizând delimitări faţă de alte cauze de ineficacitate a contractului. Volumul prezintă cazurile de aplicare ale caducităţii contractului cum ar fi dispariţia consimţământului, dispariţia obiectului, dispariţia cauzei, dispariţia unui element ţinând de persoana contractanţilor, dispariţia capacităţii juridice.

107

Rezerva succesorală Cu comentarii privind proiectul Codului civil Autor: Mădălina Ioana Morariu Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2006 292 pagini Demersul autoarei vizează cu suficientă maturitate, seriozitate şi eleganţă un domeniu în care se resimţea nevoia unei abordări monografice. Lucrarea se evidenţiază prin temeinicul examen critic al punctelor de vedere exprimate în literatura de specialitate privitoare la problemele suscitate de instituţia rezervei succesorale. Exerciţiul de documentare realizat cu ocazia realizării acestei lucrări (şi, de altfel, vizibil şi prin amploarea notelor de subsol) trebuie în mod special evidenţiat. Acolo unde este cazul este analizată inspirat şi practica judecătorească în materie. Autoarea aderă la unele puncte de vedere, dar dă dovadă şi de originalitate, expunându-şi argumentat propriile ei opinii în materia examinată. Apreciem că prezenta monografie reprezintă un pertinent demers într-o încercare de a percepe într-o manieră novatoare o instituţie ce, aparent, se află în afara pasiunilor juridice imediate. asist. dr. Codrin Macovei

108

Incursiune în contractele aleatorii Renta viageră şi întreţinerea Autor: Alexandra Huidu Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2006 290 pagini Monografia de faţă consacrată contractului de rentă viageră şi contractului de întreţinere reprezintă o lucrare ştiinţifică valoroasă, de certă originalitate, consacrată unor instituţii de mare importanţă în dreptul civil. Remarcăm de la început conştiinciozitatea şi profunzimea cercetării întreprinse de autoare, care îşi întemeiază analizele şi concluziile ştiinţifice stabilite pe o documentare serioasă şi bogată, incluzând nu numai tratate, cursuri şi monografii, dar şi studiile şi articolele pertinente publicate în reviste de specialitate, precum şi o jurisprudenţă relevantă a instanţelor de judecată, acoperind în planul doctrinei şi al jurisprudenţei activitatea de judecată generată în ultimii ani de cele două contracte. Următoarele calităţi ni se învederează cu precădere: -tratarea interdisciplinară a problemelor cu incursiuni şi comparaţii între materii şi ramuri de drept înrudite ; -abordarea numeroaselor probleme juridice controversate şi critica unor soluţii necorespunzătoare oferite de doctrină ; -critica argumentată a unor hotărâri judecătoreşti care nu sunt în conformitate cu dispoziţiile legale; -valorificarea soluţiilor Proiectului Codului Civil; -propuneri judicioase de lege ferenda având ca obiect perfecţionarea legislaţiei. asist. dr. Codrin Macovei

109

Dreptul de asociere în jurisprudenţa Curţii europene a drepturilor omului Editura Lumen Autor: Valentina Bărbăţeanu Iaşi, august 2006 Dreptul de asociere constituie un element fundamental al societăţii democratice, în care concentrarea şi interacţiunea dintre diferitele grupuri sociale este necesară pentru a permite articularea şi conturarea diferitelor puncte de vedere ale cetăţenilor. Este de observat că libertatea de asociere vizează constituirea unei organizaţii dotate cu o anumită personalitate, cu urmărirea unui scop determinat şi cu o anumită durată temporală. Având în vedere importanţa deosebită a dreptului de asociere, acesta a fost consacrat în mod expres în mai multe documente internaţionale, printre care Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.20), Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice (art. 22), Documentul de la Copenhaga al Organizaţiei pentru Securitate (art.9 para.2) sau Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (art. 11).

110

The weight of historical patterns, collective memory and historical legacies over the evolution of the Romanian democratization process Autor: Cristina Bucur Editura Lumen Iaşi, decembrie 2006 259 pagini

111

Conflictul din Orientul Apropiat în perioada 1948-2000 Autor:Raluca Rus Editura Lumen Iaşi, august 2006 183 pagini Studiul de faţă consacrat conflictului din Orientul Apropiat în perioada 1948-2000, reprezintă o panoramă a acestor cincizeci şi doi de ani caracterizaţi prin multiple conflicte şi tentative de instaurare a păcii. Dacă evoluţia evenimentelor din Orientul Apropiat a cunoscut, în special în ultimii ani, o hipermediatizare în România, numărul publicaţiilor care acoperă acest subiect rămâne extrem de redus. Lucrarea de faţă se justifică prin creşterea interesului pentru istoria statului Israel şi pentru evrei, popor fascinant, plasat de mentalul colectiv mit şi realitate. Ţara Sfântă, cum e numit Israelul, situată la întretăierea a două lumi, cea orientală cu cea europeană, reprezintă o punte de legătură între cele două civilizaţii care cunosc o îmbinare armonioasă pe pământul făgăduit lui Moise. Autoarea

112

Relaţiile

secolului transatlantice

SUA-UE la XXI: noile

începutul raporturi

Autor: Ana Maria Stoian Editura Lumen Iaşi, septembrie 2006 183 pagini Această lucrare, intitulată «Relaţiile SUA-UE la începutul secolului XXI: noile raporturi transatlantice», urmăreşte realizarea unei analize a relaţiilor dintre SUA şi UE la începutul secolului XXI. Cercetarea se concentrează, în principal, asupra dimensiunii politice, economice şi de securitate, relevante, în opinia noastră, în analiza relaţiilor transatlantice. Vom explora dinamica raporturilor transatlantice, insistând asupra elementelor de continuitate şi a celor de schimbare. Totodată, lucrarea surprinde domeniile în care relaţia transatlantică funcţionează în parametri normali şi eficienţi şi cele în care există contradicţii puternice, care ameninţă coeziunea întregului edificiu transatlantic şi care frânează cooperarea. Relaţiile SUA-UE sunt evaluate din perspectiva valorilor tradiţionale, care au însufleţit până în prezent legătura dintre cele două părţi ale Atlanticului, dar mai ales a noilor modele asumate distinct de SUA şi UE (vezi modelul unilateralist versus cel multilateralist). Dinamica raporturilor transatlantice determină redefinirea acestor relaţii, ceea ce marchează apariţia unui nou tip de relaţii transatlantice. Cercetarea vizează, totodată, identificarea obiectivelor noilor relaţii transatlantice şi impactul pe care acestea îl produc şi îl vor produce asupra sistemului internaţional.

113

Provocări şi dileme ale intervenţiei umanitare după Războiul Rece Studiu de caz: Bosnia-Herţegovina Autor: Elena Lorena Popescu Editura Lumen Iaşi, septembrie 2006 163 pagini Demersul ştiinţific al lucrării porneşte de la ipoteza conform căreia proliferarea noilor tipuri de conflicte în perioada post Război Rece a determinat o reconceptualizare a doctrinei intervenţiei în direcţia legitimării intervenţiei umanitare, în baza a două argumente: modificările conceptuale produse în planul suveranităţii- se produce un transfer treptat de la « suveranitatea ca autoritate» (controlul exclusiv asupra unui teritoriu) la « suveranitatea ca responsabilitate» (respectarea unui standard minimal al drepturilor omului) şi extinderea conţinutului noţiunii de «ameninţare la adresa păcii şi a securităţii internaţionale ». Practic, ceea ce mi-am propus să demonstrez în această lucrare este că, în ciuda existenţei unei opoziţii evidente în rândul unor reprezentanţi ai mediului academic şi al unor actori ai societăţii internaţionale, în era post-Război Rece au fost invocate numeroase argumente politice, etice şi legale în favoarea formulării unei doctrine universale a intervenţiei umanitare, Consiliul de Securitate însuşi autorizând o serie de intervenţii importante în situaţii de criză umanitară evidentă. Pornind de la ipoteza de cercetare prezentată mai sus, lucrarea conţine trei direcţii de analiză: în primul rând, plecând de la analiza noilor tipuri de conflicte, voi arăta în ce măsură violările grave ale drepturilor omului pe teritoriul unui stat au devenit o preocupare legitimă a societăţii internaţionale ; în al doilea rând, voi prezenta disputa cu privire la legalitatea şi legitimitatea intervenţiei umanitare, identificând totodată impedimentele care stau în calea formulării unei doctrine legale a intervenţiei; în al treilea rând, voi demonstra, cu ajutorul studiului de caz, că nu legalitatea sau legitimitatea unei intervenţii este decisivă pentru succesul ei, ci problemele de voinţă şi capacitate ale statelor vizavi de utilizarea propriilor resurse în vederea soluţionării unei crize umanitare. Structura tehnică a acestei lucrări, constând, pe lângă partea introductivă, în patru capitole şi o parte finală de concluzii, urmăreşte aceste trei direcţii de analiză. Autoarea

114

Documentarul cinematografie

între

jurnalism

şi

Autor: Oana Iacob Editura Lumen Iaşi, iunie 2006 128 pagini Încercarea de construire a unei imagini complete asupra genului în cauză a fost asemănătoare muncii de documentarist, care, din bucăţele face un întreg. Pentru că nu se vinde la fel de bine ca o ştire bombă sau ca un show, documentarului i s-au alocat capitole mici, în cărţi mari, pe teme de televiziune. Aceste capitole mici au fost bucăţelele cu ajutorul cărora s-a construit întregul de faţă. În prima parte, lucrarea conţine capitole teoretice dedicate definirii şi istoriei genului, precum şi tipologiilor acestuia. De asemenea, se vorbeşte despre ce înseamnă documentarul pentru societatea noastră., şi, tot aici există o scurtă istorie a documentarului românesc. Prima parte se încheie cu prezentarea modului de realizare a unui asemenea material. A doua parte a lucrării conţine o analiză de documentar. Este vorba despre un material numit „Secretele incaşilor”, difuzat de Discovery Channel, care explică formarea şi prăbuşirea imperiului construit de ultima civilizaţie precolumbiană. Metoda de cercetare aleasă a fost analiza de conţinut. S-a urmărit modul de construire al discursului vizual şi al celui narativ, relaţia dintre cuvânt şi imagine, precum şi caracteristicile materialului ca produs mediatic Materialele utilizate au fost caseta video anexată lucrării şi două scripturi, de asemenea anexate la lucrare. În încheiere, se demonstrează faptul că „Secretele incaşilor” se află la graniţa dintre jurnalism şi cinematografie, susţinându-se astfel ideea care a stat la baza cercetării şi care este inclusă şi în titlu.

115

Unelte şi arme din silex şi piatră. Din eneoliticul Moldovei dintre Carpaţi şi Prut Autor: Vicu Merlan Editura Lumen Iaşi, 2005 256 pagini Colecţia Istorie Pietrele de-a lungul istoriei au avut o însemnătate considerabilă, de la oferirea de adăpost, făurirea de unelte, la utilizarea lor magico-ritualică. Autorul analizează descoperirile arheologice din zona Moldovei dintre Carpaţi şi Prut, cu referire la materialul litic utilizat ce are, şi unelte folosite de locuitorii acestor meleaguri din perioada eneolitică.

116

Extrema dreaptă azi Ideologie, discurs, Analiză econometrică

electorat.

Autor: Lavinia Florea Editura Lumen Iaşi, 2005 181 pagini Colecţia Ştiinţe politice Calificarea lui Corneliu Vadim Tudor în turul 2 al alegerilor prezidenţiale din 2000 şi câştigarea de către formaţiunea sa politică, Partidul România Mare (PRM), a unei cincimi din locurile din Parlament a şocat opinia publică din România şi din străinătate, trăgând un semnal de alarmă privind pericolul extremist în ţara noastră. În plus, rezultatul votului a pus serioase semne de întrebare în legătură cu gradul de însuşire a valorilor democratice de către români şi cu capacitatea României de a se integra în structurile euroatlantice. Doi ani mai târziu, Franţa are parte de un şoc similar. Jean- Marie Le Pen, şeful Frontului Naţional (FN), un partid de extremă dreaptă, ajunge în turul 2 al prezidenţialelor, provocând numeroase dezbateri în legătură cu funcţionarea mecanismelor democratice în Hexagon. În ambele cazuri, candidaţii partidelor considerate democratice (sau democratice prin comparaţie cu extrema dreaptă, în cazul României) i-au învins pe liderii naţionalişti. Ecourile acestor teste ale democraţiei s-au auzit însă mult timp după comunicarea rezultatelor oficiale ale votului. Întrebarea obsedantă a fost: „Cum a fost posibil aşa ceva?”. Este, de altfel, întrebarea pentru care această lucrare doreşte să găsească un răspuns. Ne propunem, aşadar, să identificăm condiţiile în care formaţiunile extremiste au căpătat vizibilitate pe scena politică, mecanismele de seducţie ale ideologiei şi discursului lor, precum şi factorii care le-au influenţat succesul şi, apoi, decăderea. Fenomenul extremist este urmărit în manieră comparativă. Analogia dintre FN şi PRM, respectiv dintre Jean-Marie Le Pen şi Corneliu Vadim Tudor, se justifică din mai multe puncte de vedere (detaliate pe parcurs), dintre care menţionăm aici asemănările privind ideologia, discursul politic, tipul liderului, profilul alegătorului, extinderea fenomenului şi mecanismele de apărare ale societăţii civile şi ale mass-mediei împotriva acestuia.

117

Globalizare economică

şi

securitate

Autor: Lavinia Florea Editura Lumen Iaşi, 2007 183 pagini Globalizarea este un subiect la modă, omniprezent în discursul mediatic, în literatura de specialitate, dar şi în conversaţiile cotidiene. Opiniile exprimate despre acest set de procese care marchează toate aspectele vieţii noastre sunt adesea antagonice, de aceea, pentru o mai bună înţelegere a globalizării, am simţit nevoia unei analize personale şi obiective. Lucrarea de faţă îşi propune să urmărească efectul globalizării asupra indivizilor şi al statelor. Analiza se rezumă la aspecte economice şi sociale, mai precis, la aşa numita securitate economică, aspectele politice şi culturale, care pot fiecare constitui subiectul altor lucrări, fiind lăsate intenţionat în plan secundar. Primul capitol este menit să clarifice termenii cheie ai lucrării globalizare şi securitate economică, printr-o trecere în revistă a celor mai semnificative abordări în literatura de specialitate. Un accent deosebit cade pe termenul de securitate economică. Termenul este des folosit, însă nedefinit la nivel conceptual, ceea ce ne-a permis realizarea unui demers de cercetare original. Lucrarea cuprinde prezentarea studiilor realizate de Organizaţia Internaţională a Muncii în domeniul securităţii economice, cu meritele şi scăderile acestora, şi îşi propune oferirea unei definiţii proprii enumerative şi cât mai complete a acestei noţiuni. Capitolul II analizează ameninţările securităţii economice induse de globalizare, cele mai importante probleme identificate fiind sărăcia, crizele economico-financiare, deficienţele sistemelor de protecţie socială şi efectele delocalizărilor şi ale externalizărilor asupra standardului de viaţă al cetăţenilor lumii. Aceste fenomene sunt evidenţiate cu ajutorul unor exemple şi statistici relevante referitoare la toate regiunile lumii. Capitolul III creează o imagine de ansamblu a securităţii economice pe glob, dar şi pe fiecare zonă în parte, din perspectiva unor indicatori relevanţi, cum ar fi indicele securităţii economice, accesul la apă potabilă, sărăcia angajaţilor, accesul la tehnologie ş.a. Capitolul IV prezintă mijloacele de atingere şi consolidare a securităţii economice, în funcţie de actorii care pot avea un rol însemnat în 118

acest sens: statele, organizaţiile regionale, instituţiile internaţionale, corporaţiile, ONG-urile, dar şi alte grupuri de iniţiativă. De asemenea, sunt prezentate şi soluţiile nonconformiste, cum sunt cele propuse de mişcarea altermondialistă. Concluziile lucrării evidenţiază câştigătorii şi perdanţii globalizării la nivel mondial, subliniind relaţia dintre globalizare şi securitate economică, precum şi căile de urmat pentru atingerea unei securităţi economice universale. Anexele lucrării conţin precizări necesare pentru înţelegerea datelor statistice prezentate , clarificări în legătură cu conţinutul şi calcularea Indicelui Securităţii Economice, precum şi date care caracterizează statele lumii din punctul de vedere al securităţii economice. Autoarea

119

Partidul Democrat Evoluţia Partidului Democrat în perioada 20002004 Autor: Răzvan Victor Pantelimon Editura Lumen Iaşi, 2006 188 pagini Colecţia Ştiinţe politice Volumul urmăreşte în ce măsură concepte larg dezbătute în ştiinţa politică contemporană, şi care sunt utilizate tot mai mult pentru a analiza şi a înţelege realităţile politice prezente în societăţile dezvoltate, pot fi aplicate şi cazului românesc. Autorul a avut în vedere în special aplicarea conceptului de „partid cartel” la spaţiul politic românesc, luând ca studiu de caz Partidul Democrat. S- a încercat surprinderea cu mijloace ştiinţifice a anumitor aspecte ale acestei realităţi complexe, care este un partid politic, fară pretenţia de a epuiza toate aspectele semnificative cu privire la evoluţia Partidului Democrat.

120

Imaginea persoanei cu handicap în presa scrisă Autor: Daniela Dumitrescu Editura Lumen Iaşi, 2005 124 pagini Colecţia Jurnalism

Lucrarea de faţă poate să trezească interesul pentru o problemă care are la nivel social o reprezentare negativă, aşa cum se va vedea din analiza chestionarelor şi articolelor de ziar. Autoarea îşi doreşte ca lucrarea să aducă o nouă viziune mai apropiată de realitate şi să reprezinte un punct de plecare către alte studii din acelaşi domeniu. Rezultatele studiului pot fi utile pentru o mai bună înţelegere şi acceptare a acestor persoane, cât şi o mai bună percepţie şi reprezentare a acestora la nivel social. Volumul nu-şi propune atitudini, ci să atragă atenţia asupra acelora care există deja, pornindu-se de la întrebarea în ce măsură sunt ele conforme cu realitatea. Comentarii: Volumul "Imaginea persoanei cu handicap în presa scrisă" are la bază o cercetare sociologică, axată pe analiza calitativă a articolelor care vizau persoanele cu deficienţe, apărute în ziarele Evenimentul Zilei şi respectiv Adevărul în perioada 1999-2001. Dintre rezultatele cercetării putem prezenta: "Evenimentul Zilei îşi axează articolele pe prezentarea diverselor situaţii şi pe evenimente cotidiene (...) Din păcate această descriere frizează senzaţionalul, astfel încât, handicapaţii fie cer ceva (şi de cele mai multe ori este vorba de bani), fie sunt implicaţi în diverse situaţii dubioase, fie sunt prezentate cazuri care să stârnească mila şi compasiunea cititorilor. (...) Ziarul Adevărul pune un accent deosebit pe editoriale, (...) însă titlurile sunt mai degrabă empatice şi nu tendenţioase". Citatele de mai sus au fost extrase din volumul "Imaginea persoanei cu handicap în presa scrisă", apărut în Editura Lumen şi aparţin în exclusivitate autoarei, Doamna Daniela Dumitrescu.

121

Doctrina neomachiavelistă contextual provocărilor globaliste

în

Autor: Mădălina Antonescu Editura Lumen Iaşi, 2005 124 pagini Colecţia Ştiinţe politice Volumul tratează într-o primă parte, o amplă problematică cu privire la noul concept american de securitate după 11 septembrie 2001. Sunt analizate germenii şi evoluţia noului concept american de securitate, noi ameninţări şi riscuri la adresa superputerii americane, evenimentele majore ale scenei istorice postbipolare, terorismul global şi "axa răului", statele rebele şi ameninţarea cu arme de distrugere în masă etc. Sunt conceptualizate fenomene precum intervenţia umanitară condiţiile de stabilitate pentru o ordine mondială democratică, "rolul eminenţelor cenuşii" în politica externă a SUA în calitate de "formatori de opinie". Autoarea se apleacă asupara Războilui din Irak (2003) şi trecerea la "Imperiul mondial". Sunt analizate relaţiile SUA cu Europa de Vest, Europa de Est, Rusia, statele din Orientul Mijlociu, Coreea de Nord în contextul noului concept de securitate american. Cea de a doua parte a volumului se referă la temeiurile doctrinei neomachiaveliste în contextul noilor provocări globaliste. Ca fundament teoretic se propune teoria machiavelistă ca fundament al politicii externe statale ameninţate de globalism. Autoarea ia în discuţie influenţa globalizării asupra deciziei de politică externă, definirea raporturilor dintre ordinea globalistă şi cea interstatală, importanţa factorilor globalişti în procesul decizional al politicii externe. Sunt teoretizate aspecte precum: trecerea de la principatul laic la statul totalitar, neomachiavelismul o concepţie politică depăşită sau un reviriment al gândirii pre-renascentiste la începutul secolului XXI. O abordare pragmatică a principiilor neo-machiaveliste este realizată aplicând analiza principiilor neo-machiaveliste în conflictul irakian (2003). Autoarea consideră neo-machiavelismul un apărător al statului în faţa presiunilor globaliste. Sunt evidenţiate trăsături machiaveliste în politica externă contemporană, problematica statului ca "domeniu economic" şi obiect al expansiunii comerciale a firmelor transnaţionale.

122

Puterea Statelor Americii în plan global

Unite

ale

Autor: Adriana Vasile Editura Lumen Iaşi, 2007 107 pagini Se spune că poţi să-i invidiezi pe americani, să-i admiri, să-i combaţi, dar nu poţi să-i ignori. În ciuda erodării puterii americane, SUA rămân în continuare singura superputere pe plan global, în termeni de putere fizică, politică, economică, militară şi culturală. Deşi atentatele de la 11 septembrie 2001 au arătat vulnerabilitatea Americii, iar relaţiile transatlantice au cunoscut un moment de criză (datorită, în special, războiului din Irak), analizele geopolitice arată că în ultimul timp nu a avut loc o schimbare semnificativă a raporturilor de putere la nivel mondial. Cu siguranţă, se scrie mult despre toate aceste lucruri. Pe de altă parte, în România, putem observa o relativă tăcere a intelectualilor faţă de astfel de subiecte (de exemplu, legat de intervenţia americană în Irak). Tocmai de aici, se poate aprecia utilitatea unei astfel de lucrări, în condiţiile insuficientei acoperiri româneşti a subiectului. Totodată, referirile la SUA, la sistemul şi valorile americane, riscă să pară deja stereotipe, comune. Dincolo de acestea, apare necesitatea de a cunoaşte şi de a scrie despre puterea Statelor Unite. O surprindere exhaustivă a subiectului este o încercare nerealistă. De aceea, este importantă relevarea anumitor aspecte esenţiale ale fenomenului în discuţie, chiar cu riscul de a omite altele. În încercarea de a trata mai multe probleme, există, evident, şi riscul de a nu clarifica suficient. Astfel, lucrarea de faţă vizează, în special, evoluţiile din perioada istorică de după cel de-al Doilea Război Mondial. Totodată, lucrarea are în vedere principalele teorii, explicaţii şi curente de idei apărute şi dezvoltate în această perioadă în literatura de specialitate americană şi în cea europeană, din zona economică, a relaţiilor internaţionale şi a geopoliticii, dar şi poziţiile oficiale ale unor instituţii naţionale, regionale şi internaţionale. Este importantă şi precizarea că scopul lucrării de faţă nu este de a aprecia, în sens pozitiv sau negativ, acţiunile, poziţiile şi atitudinile actorilor- state, instituţii sau persoane menţionate în cuprinsul său. În acest sens, primul capitol va vorbi despre viziunea americanilor asupra rolului lor ca naţiune, despre principalele idei, doctrine şi teorii care 123

şi-au pus amprenta asupra culturii economice şi civice americane, în încercarea de a surprinde acele elemente care particularizează naţiunea americană şi evoluţia sa istorică. Capitolul doi va analiza situaţia hegemoniei americane, ţinând seama pe de o parte, de o serie de teorii şi analize consacrate, pe de altă parte de formarea şi manifestarea internaţională a puterii americane, cu scopul de a evalua amploarea şi caracteristicele actualei poziţii de superputere americane. Capitolul trei va căuta să identifice sursele sau premisele interne ale acestei superputeri, între care puterea fizică, politică, militară, economică şi culturală. În sfârşit, capitolul patru priveşte raporturile transatlantice, raporturi centrale atât pentru europeni, cât şi pentru americani, din punct de vedere politic şi economic, precum şi măsura în care aceste raporturi au fost influenţate de recentele divizări de opinii dintre Europa şi America, dar şi din interiorul Europei. Autoarea

124

Cercetări multidimensionale ştiinţele umaniste

în

Autori: Cristina Costandache, Costel Dumbravă, Antonio Sandu, Editura Lumen Iaşi, 2006 169 pagini Academic Din cuprins: 1 Liberalism şi diversitate (Costel Dumbravă) analizează teme precum modernitatea liberală, raţionalismul modern, politica diferenţei, contestarea indiferenţei liberale, multiculturalismul. 2. Corneliu Coposu şi PNŢCD (Cristina Costandache) Analizează teme precum istoria PNŢ, Viaţa lui Corneliu Coposu, Fenomenul Piaţa Universităţii. 3. Modele de univers (Antonio Sandu) Prezintă o analiză de filosofia ştiinţei, având subiecte precum modelele de universa, dimensiuni ale Universului, găuri de vierme, vidul ca esenţă a universului, pralaya sau sfârşitul eternităţii, reflecţii metafizice asupra spiritului ştiinţific. Studiul vizează o analiză comparativă a unor mistici orientale şi a unor teorii contemorane ale fizicii 4. Eşti pe internet deci exişti (Ionuţ Socol) O viziune asupra creerii şi administrării unui portal internet de succes.

125

Des recherches multidimensionnelles dans les sciences humanistes Autori: Emilia Pruteanu, Simona Gârleanu, Cristina Dinu Editura Lumen Iaşi, 2006 270 pagini Academic Limba de publicare: franceza Din cuprins 1. Intertextualite-Intertitularite dans le domaine journalistique (EmiliaPruteanu). Intertextualitate domeniu de definiţie, Intertitularitate, Analiza semiotică a titlului, titlul de presă, Intertitularitatea în titlul de presă sunt câteva din temele abordate în acest studiu. 2. Pour une approche praqmatique de la litterature (Simona Gârleanu) Microstructura textului, elemente pragmatice actualizate, macrostructura textului, constituie temele de cercetare abordate de autoare. 3. Visages de l`amour dans les contes africains et roumains (Cristina Dinu) Studiul Cristinei Dinu analizează elemente comune şi distinctive în basmele româneşti şi în cele africane. Studiază aspecte precum stereotipia formulelor, stereotipia motivelor, iubirea între persoane de sexe diferite şi de acelaşi sex, amorul pervers, iubirea familială etc.

126

Multidimensional Humanistic Sciences

Research

in

Autori: Eva Gheţu, Mihai Lucaciu, Anamaria Stroia Editura Lumen Iaşi, 2006 250 pagini Academic limba de publicare engleză Volumul conţine studiile: Brave New world and Nineteen Eighty-Four from Text to Context (Eva Gheţu) Studiul conţine capitolele Utopia, Dystopia, Aldous Huxley Brave New World , George Orwell-Nineteen -Eighty -Four , Brave New World and Nineteen -Eighty -Four overview. 2. Women and the Romanian Greek Catholic Church autor Mihai Lucaciu (An anthropological Approach. Capitole: De ce să studiem viaţa de fiecare zi a femeii greco-catolice (Whay Should We Study Everyday Lives of Greek Catholic Women), Antropologie feministă (Making Feminist Anthropological Research), Ce sunt Creştinii Greco Catolici (What is Uniate?) concluzii 3 Enviromental Policies Against Water Pollution in Romania autor Anamaria Stroia capitole: Cadrul teoretic (Theoretical background), Calitatea apei în România. (Water quality in Romania. Pressures for change).

127

Secretul preşedinţilor Autor: Ana Maria Popa Editura Lumen Iaşi, 2005 230 pagini Colecţia Ştiinţe politice O analiză comparativă a discursurilor electorale ale candidaţilor la preşidenţia României comparativ cu cea a candidaţilor la preşidenţia Statelor Unite ale Americii, în cadrul confruntării electorale finale între candidaţi. De la început, puterea politică a simţit nevoia să-şi constituie propriile sisteme de comunicare, cu cei conduşi, să preia controlul acelor mijloace de comunicare care scăpau dominaţiei sale, sau să integreze grupurile ce exprimau şi formau opiniile dominante. Miza analizei spune autoarea a fost aceea de a identifica modalităţile prin care s-a produs aplicarea modelului american al dezbaterilor prezidenţiale în România, comparativ cu Statele Unite ale Americii.

128

Tony Blair şi noul discurs laburist Autor: Marina Rotaru Editura Lumen Iaşi, 2006 161 pagini Volum bilingv în limba română şi engleză Colecţia Ştiinţe politice Scopul pe care şi-l propune autoarea acestui volum este de a identifica felul în care partidul New Labour (Partidul Laburist din Marea Britanie) a reuşit cel puţin din punct de vedere lingvistic, să-şi creeze propriul discurs politic cunoscut sub numele de A treia Cale. Autoarea a abordat discursul lui Tony Blair din perspectiva Analizei critice a discursului, prin urmare una axata pe analiza limbajului politic. Cadrul analitic se bazează pe lucrările unor politologi precum Norman Fairclough sau Lili Chouliarski. Autoarea realizează o amplă şi pertinentă analiză a discursurilor politice şi a unor interviuri oferite de Tony Blair.

129

Repere socio-pedagogice schimbării în sistemul educaţional

ale

Autori: Daniela Cojocaru (coordonator) Editura Lumen Iaşi, 2004 108 pagini Colecţia Paideea Volumul prezintă modalităţi şi strategii de implementare a schimbării în domeniul instituţiilor educaţionale. Investigarea vieţii organizaţionale şi aici şcoala nu face exceptie, trebuie să înceapă cu APRECIEREA. Acest principiu asumă faptul că prima sarcină a cercetătorului este aceea de a descoperi, descrie şi explica acele inovaţii sociale, chiar dacă mici, care au dat viaţă sistemului şi au activat competenţele şi energiile membrilor care acţionează ca participanţi la formarea şi transformarea realităţii organizaţionale. Volumul prezintă modalităţi şi strategii de implementare a schimbării în cadrul instituţiilor educaţionale.

130

Noua paradigmă multidimensionale

a

educaţiei

Autori: Tudor Ghideanu Editura Lumen Iaşi, 2003 166 pagini Colecţia Paideea Culegere de articole în domeniul educaţiei multidimensionale.

131

Integrare europeană prin educaţie multiculturală Autori: Tudor Ghideanu (coordonator) Editura Lumen Iaşi, 2003 150 pagini Colecţia Paideea

132

Sensul teandric al iubirii Autor: Tudor Ghideanu Editura Lumen Iaşi, 2007 293 pagini De la început trebuie să arătăm distincţia ontologică dintre existenţa lui Dumnezeu şi cunoaştera lui Dumnezeu şi, totodată, complementaritatea dintre revelaţia divină şi trăirea (Erlebnis) lui Dumnezeu (ca iubire, smerenie, milă, rugăciune, asceză, contemplaţie, extaz). Cunoaşterea este una dintre dimensiunile necesare ale fiinţei umane, astfel încât noi suntem deopotrivă: subiect şi obiect al cunoaşterii. Dumnezeu, însă, nu poate fi niciodată obiect al cunoaşterii eroare fundamentală, comisă de reprezentanţii gândirii discursive, care L-a redus la înţelesul logic de: idee, monadă, prim-motor nemişcat, lucru în sine, principiu, elan vital, etc. O astfel de gândire filosofică, tinzând să prindă totul în concept şi argumentare, pierde din vedere ceea ce este profund caracteristic creştinismului: „Ceea ce este şi rămâne mereu acelaşi – Dumnezeul cel viu”. „Finalitatea tuturor formelor de cunoaştere a necunoscutului din noiobservă teologul român al noii generaţii Vasile Răducă –şi din jurul nostru, este cunoaşterea lui Dumnezeu. Dar nu este suficientă numai cunoaşterea Lui mentală? Putem cunoaşte, în sfera simplu omenească, o persoană numai mental? Nicidecum. Mental, ne putem chiar îndoi de existenţa ei. Mental, o putem face chiar să nu existe pentru noi. Acesta este riscul pe care şi-l asumă fiinţa umană, atunci când crede că-L poate cunoaşte şi pe Dumnezeu, numai cu mintea” Astfel, apreciem şi noi că omul trebuie să-l cunoască altfel decât cunoaşte lucrurile şi celelalte fiinţe. Credem că, dacă în cunoaşterea lui Dumnezeu, folosim numai organele, funcţiile, metodele şi raţionamentele, utilizate la cunoaşterea celor finite, relative, determinate, etc, atunci, desigur, Dumnezeu ne va rămâne, pentru totdeauna, Marele Necunoscut, imposibil de încorsetat în conceptele noastre limitative. Omul poate să spună, cel mult, că Dumnezeu este, dar nu şi ce este, sau cum este. Există un „adânc nepătruns”, care separă creatura de Creator. Deci, cugetătorul afirmă, deopotrivă, atât cunoaşterea, cât şi necunoaşterea lui Dumnezeu. În acest sens a vorbit Diadoh al Foticeii, în secolul al V-lea: „Teolog este cel care se roagă, iar cel care se roagă este teolog”. Autorul 133

Despre Zombie şi alţi demoni Autor: Alexandra Varga Referent ştiinţific: Prof. coord: Prof. univ. dr. Mircea Dumitru Editura Lumen Iaşi, 2007 85 pagini Pornind de la diferenţele între ceea ce se înţelege prin zombie, voi încerca să susţin că în cazul experimentului propus de mine imposibilitatea realizării unei distincţii prin mijloace raţionale aruncă o umbră de îndoială asupra unei modalităţi dihotomice (dualism Vs monism fizicalist) de a da seama despre conştiinţă. Astfel, voi arăta analogia dintre problema conştiinţei şi problema paralogismului psihologic, de pildă, în termeni kantieni, încercând în cele din urmă să import soluţia lui Kant în domeniul filosofiei minţii, i.e. al discuţiilor despre natura conştiinţei, despre specificitatea acesteia. În final, voi propune o soluţie- cadru pe scheme funcţionaliste pentru această dezbatere, susţinând că explicaţiile în termeni de structură şi funcţii sunt, totuşi, suficiente, în pofida postulatului chalmers- ian al incompletitudinii unei astfel de poziţii. Varianta funcţionalistă se impune de la sine în urma unei asemenea considerări a conştiinţei, fiind singura ce nu riscă să se piardă în disputa lipsită de finalitate dualism- reducţionism.

134

De sensu Încercare istorico-metodologică asupra empirismului în efortul Gnoseologic Autor: Tomiţă Ciulei Editura Lumen Iaşi, decembrie 2006 528 pagini Conţine şi textul original :David Hume An Enquiry Concerning Human Understanding Efortul aici de faţă îşi află presupoziţiile într-o dublă încercare: pe de o parte, necesitatea unei analize istorico metodologice a empirismului în general, şi a celui clasic (anglo-saxon) în special, şi pe de altă parte, regăsirea în cadrul acestui mod de gândire a locurilor comune perspectivei filosofice, de la cunoaşterea şi înţelegerea Fiinţei, până la posibilitatea înfăţişării acesteia în constructe semantice. Între aceste limite se mişcă întreg empirismul (cu toate formele sale de prezentare); aici îşi regăseşte rostul explicarea lumii plecând de la experienţa senzorială. Poate mira regăsirea, într-o lucrare dedicată empirismului, unui capitol aparte despre gândirea filosofică grecească. Sau poate nu! Argumentul ar putea fi măcar şi părerea că întreaga cultură europeană se comportă ca o notă de subsol a culturii greceşti. Dar cu siguranţă, programul mai larg de cercetare pe care ni-l propunem, implică gândirea greacă drept un fundament absolut necesar. Un program ce se desfăşoară atât în plan orizontal, urmărind consecinţele ontologice ale acestei relaţii. În fond, întregul proiect urmăreşte trei întrebări, şi răspunsul empirist dat acestora: 1.Ce cunosc? (întrebare predilectă a filosofiei de până la Bacon) 2. Cum cunosc? (întrebare ce determină întreaga gândire filosofică modernă) 3. Cum exprim ceea ce cunosc? (în fond întrebarea ce subsumează întreaga problematică în filosofia contemporană). Fiecăreia din cele trei întrebări i-am dedicat câte o parte specială în lucrarea de faţă, fără a risca vreun răspuns tranşant care să sărăcească deschiderile vreuneia dintre opiniile abordate. Aşa încât, am abordat o metodă de lucru istorico- metodologică, în care dezvoltarea gândului este surprinsă în temporalitatea lui, dar implicaţiile şi deschiderile acestuia transcend vremurile. De la presocratici la Quine, gândul trăieşte acelaşi neajuns: neputinţa reconcilierii de cunoscutului, a cunoscătorului şi a cuvântului situat între aceştia .

135

Scurtă istorie a logosului Autor: Bogdan Baghiu Editura Lumen Iaşi, decembrie 2006 207 pagini De aceea nouă ni se pare că tema centrală a cărţii lui Bogdan Baghiu despre o filosofie logocentrică a istoriei este cu totul îndreptăţită temeiul ei, mai bine zis centrul ei care se află pretutindeni fiind, aşadar Mielul Evanghelic. Sunt şi alte idei interesante ce-şi găsesc o frumoasă expresie stilistică şi argumentări logic coerente în cartea Scurtă istorie a Logosului însă dintre acestea mai amintim două, trei precum : întemeierea ontologiei ca meta-disciplină a comunicării prin întruparea Logosului, sacralizarea spaţială a fiinţei umane, ontologia soteriologică maximiană, justificarea şi apărarea hristologică de către Clement din Alexandria. În încheierea acestei scurte prezentări asupra cărţii lui Bogdan Baghiu vom menţiona încă ceva : deschiderea ei spre unele probleme ale ontologiei creştine precum şi valoarea paidesică moral-religioasă a ei. Într-adevăr dacă se compară creştinismul cu budismul de exemplu în care mântuirea se obţine doar pe cale negativă şi numai prin propriile puteri şi eforturi ale individului se impune numaidecât superiorizarea doctrinei creştine. Căci, într-adevăr, este destul de stranie o doctrină care vine cu ideea că trebuie să fii plăcut lui Dumnezeu, numai pe cale negativă, nefăptuind, nelucrând, nemâncând, în alte cuvinte nefăcând nimic altceva decât ţintind spre Nirvana. În creştinism după cum se ştie de la apostolii Pavel şi Iacob este preţuită şi credinţa, dar şi fapta, cel puţin în cultul ortodox căci în ce-l priveşte pe Martin Luther formula sola fides preconizată de el este prea cunoscută. Paginile cărţii lui Bogdan Baghiu poartă marca unei individualităţi stilistice pregnante, un stil limpede, alert expresie a unei gândiri clare, coerente, un stil simplu fără digresiuni aluzive prin care se face apel discret la cititor, la fel precum facem şi noi, invitând pe cei ce se ştiu prieteni ai Sophiei să facă lectura acestei interesante şi pline de învăţături cărţi. prefaţă prof. dr. Constantin Marin Universitatea Al.I Cuza Iaşi

136

Teorii ale categorizării lumii şi practici ale comunicării Autor: Angela E. Spinei Editura Lumen Iaşi, august 2006 198 de pagini Noua ordine ontologică determinată de limbă enunţată de semiologie (F. De Saussure et all) aduce în prim plan problematica comunicării. Alături de alte două instanţe supreme, ale realităţii şi ale cunoaşterii, contemporaneitatea postează Comunicarea. Tematizarea comunicării conduce desigur la schimbări majore, în ce priveşte maniera de a conceptualiza lumea şi comportamentul uman. Procesul comunicării se transformă în joc, şi cum totul este pus sub semnul comunicării „fără limite” (Codoban, 1995) totul devine joc. Transformarea realităţii într-un teren de joc face ca profunzimea să nu mai conteze. Drept consecinţă, transcendenţa este exclusă şi orice model ontologic al originilor este refuzat. Istoria la rândul ei, „se sparge în bucăţi” (Vattimo). Principiul diferenţei, al arbitrarietăţii articulează o nouă ontologie, cea a suprafeţei semnificante, în care contează diferenţa şi nu sensul. Este firesc să ne întrebăm atunci unde este situat omul, ce sau cine devine el? Autoarea

137

Artistic autonomy cinematography

in

soviet

Reverse discourse, subversion or dissent? Autor Iulia Clara Serafim Editura Lumen Iaşi, august 2006 The aim of this research is to identify and study the discourse opposing the official one in feature films of Soviet cinematographi. The argument is that artistic autonomy existed in Soviet cinematography and it created a niche space for political communication in which a reverse discourse appeared. The reverse discourse is a discourse that expresses and contains statements or messages that contradict and consequently oppose the official discourse, the ideology. A context for this study is provided in the form by reviewing and interpreting theories about ideology, control, power relations and the role of common sense as an ideological goal but also by a brief history of Soviet cinematography. A discourse analysis and a content analysis are applied on twenty-five motion pictures produced between 1956 and 1989. The purpose and the content of the messages encountered in these motion pictures are interpreted and analyzed. The analysis proves the existence of a alternate space for political communication. However, it also proves dissent or subversion. The findings are important in opening up new areas of study and for proving the importance of artistic autonomy and of niche spaces for political communication Autoarea

138

Interferenţe spirituale postmoderne Revalorizări ale spiritualităţii Orientului în Gândirea contemporană. Autor: Antonio Sandu Editura Lumen Iaşi, august 2006 Din cuprins: De la nirvana la vidul cuantic, Modele de Univers, Substanţă energie informaţie în orizontul misticii Orientului şi fizicii cuantice. Modelul emanaţiei fonematice, Vidul ca esenţă a Universului, Pralaya sau sfârşitul eternităţii. Reflecţii metafizice asupra spiritului ştiinţific. Simbolistica nudului în arta plastică.

139

A spune şi a arăta Onto–logia în Tractatus Logico –Philosophicus Autor: Andrei Alexandru Achim Editura Lumen Iaşi, iulie 2006 66 pagini Autorul porneşte de la analiza operei lui Ludwig Wittgenstein pe care îl consideră unul dintre cei mai interesanţi filosofi ai secolului XX căruia îi subliniază aportul la dezvoltarea simbolismului logicii contemporane şi caracterul mistic totodată. Volumul este un demers hermeneutic argumentativ dintr-o perspectivă analitico –sintetică structurând principalele interpretări ale operei Tractatus Logico Philosophicus ale lui Ludwig Wittgenstein. Capitolul I abordează o prezentare generală a discuţiei asupra temei Tractatusului cu referiri la text ca mod de pregătire a Onto –logiei Tractatusului. Capitolul II oferă o schiţă a ontologiei tractariene din perspectiva verbului a spune. Capitolul III reprezintă o reunire a celor două elemente a spune şi a arăta plasându-le într-o perspectivă onto –logică totală.

140

Platon- Teoria reamintirii Autor: Patricia Voinescu Referent ştiinţific: Lector dr. Claudiu Mesaroş Editura Lumen Iaşi, 2007 151 pagini Teoria reamintirii exprimă cel mai bine natura complexă a filosofiei lui Platon izvorâtă din nevoia socratică de definiţii şi distincţia dintre lumea sensibilă şi cea inteligibilă, ea i-a folosit iniţial lui Platon pentru a rezolva o gravă problemă epistemologică: cum se pot cunoaşte realităţi imuabile (care vor deveni ulterior Formele platonice) dacă cunoaşterea prin simţuri prezintă atât de puţină siguranţă? Platon nu pretinde originalitate pentru această teorie şi, într-adevăr, doctrinele nemuririi, reîncarnării, reamintirii vieţilor anterioare şi înrudirea naturii sunt de găsit în pitagorismul timpuriu şi la simpatizanţii acestuia, cum ar fi Empedocle. Teoria reamintirii a determinat saltul la doctrine precum transcendenţa Formelor, discuţii despre nemurire, despre sufletul înaripat întâlnindu-se cu adevărul dincolo de ceruri, generând cele mai frumoase mituri platonice şi, în acelaşi timp, a pus bazele teoriei cunoaşterii, a distincţiei dintre cunoaştere şi credinţa adevărată, precum şi metodei dialectice. Astfel, teoria reamintirii este cea mai pură oglindire a personalităţii lui Platon, situată între vechile mituri religioase şi noile probleme etice şi logice, între respectul pentru personalitatea lui Socrate, fascinaţia pentru religia orfico-pitagoreică şi nevoia de cunoaştere logică. Pe scurt, teoria reamintirii (anamnesis) constă în faptul că sufletul uman, nemuritor, a trecut prin multe vieţi terestre şi multe perioade de existenţă în afara corpului. Astfel, „nu există lucru pe care sufletul să nu-l fi învăţat, pentrucă este nemuritor şi de mai multe ori născut şi a primit ce se află şi în lumea de aici, şi în Hades, şi pretutindeni” (Platon, Opere complete II, Menon 81 c), Editura Humanitas, Bucureşti, 2001, p. 43), în plus, toată natura este înrudită, în aşa fel încât un suflet care a fost făcut să-şi amintească doar un lucru poate porni de acolo spre redescoperirea celorlalte lucruri, dacă este dispus să persevereze. Aşa apare ea în Menon, unde teoria Formelor este încă în stare incipientă. În Phaidon, vom regăsi reamintirea ca argument pentru nemurirea sufletului, vom asista la naşterea teoriei Formelor şi la elaborarea distincţiei cunoaştere- opinie, care îşi va găsi desăvârşirea în Republica.Banchetul propune o altă cale de cunoaştere a Formelor- în special a Frumuseţii-prin 141

Iubire (eros),iar în Phaidros, vom regăsi toate aceste aspecte ale teoriei reamintirii întrunul dintre cele mai frumoase mituri platonice- mitul sufletului înaripat. Metoda dialectică, ale cărei baze sunt puse în Phaidros, reprezintă firul Ariadnei, urmărit de Platon în dialogurile de maturitate, în încercarea sa de a elabora o teorie a cunoaşterii. Din moment ce părerile mai multor autori sunt împărţite în ceea ce priveşte legătura dintre teoria reamintirii şi metoda dialectică, fie că aceasta din urmă reprezintă o turnură în gândirea lui Platon, fie că teoria reamintirii este presupusă de aceasta, voi prezenta succint evoluţia concepţiei despre cunoaştere în dialogurile de maturitate şi în Scrisoarea a VII-a. Autoarea

142

Emmanuel Levinas -Les aventures de l economie subjective et son ouverture a l alterite Autor: Delia Popa Editura Lumen Iaşi, 2007 239 pagini

143

Semiotica cuantică a limbajului arhetipal Autor: Şerban Fotea Editura Lumen Iaşi, iulie 2006 263 pagini Referent ştiinţific prof. univ. dr. Teodor Ghideanu Deschis, autorul relevă peremptoriu că el ia în seamă Adevărul existenţei Lui Dumnezeu, urmărind să evidenţieze felul în care taina Trinităţii creştine şi taina Întrupării Cuvântului sunt compatibile cu teoria fractalilor şi cu teoria holografiei, ca fundamente explicative ale unor noi paradigme. În esenţă, în Semiotica sa cuantică a limbajului arhetipal, Şerban Fotea ambiţionează comprehensiunea „unităţii în diversitate, aspect ce caracterizează arhetipul în genere; un arhetip poate fi exprimat ca fiind un sui –generis joc de limbaj, indisolubil legat de o anumită situaţie tipică de viaţă, caracterizată de o diversitate de factori, care-şi găsesc unitatea în respectivul arhetip”. Spre deosebire de un Carl Gustav Jung, care plasează arhetipurile la nivelul unui inconştient colectiv, considerându-le modele fundamentale ale comportamentului instinctiv (înzestrate cu forţe „explozive” şi „periculoase”), Şerban Fotea dezvăluie sensul Sfintei Treimi, drept ARHETIP CREATOR SUPREM, care îl face pe Om, „respectând legile de tip fractalic”, când la Genesis (Facere) se spune limpede: „Şi a zis Dumnezeu: „Să facem Om după Chipul şi Asemănarea Noastră...” Cu dubla sa pregătire, de inginer electronist şi filosof, Şerban Fotea explică nevoia acestui instrument hermeneutic : „În cazul unui fractal prin replicarea, după anumite reguli, a unei forme-unităţi simple, se obţine la fiecare iteraţie, o formă compusă din respectivele forme – unităţi simple, şi care este asemenea formei unităţi simple de la care s-a plecat; este ceea ce Mandelbrot a numit invarianţa de scară”.. Revelator este fractalul lui Sierpinski (cu triunghiurile răsturnate, în triunghiul integrator). Dinamica intrinsecă relevă permanenta deschidere a fractalului, căci „la fiecare pasiteraţie forma obţinută este perfectă şi, totuşi, poate fi continuată... elementul iniţial („sămânţa”, n. ns.) conţinând, prin chiar forma sa, legile conform cărora urmează să se facă iteraţia. Dezvoltarea fractalică ne apare, astfel, drept o continuă rememorare creatoare de sine a elementului iniţial..., formele ce rezultă, la fiecare pas, sânt asemenea formei iniţiale, reiterând-o mereu la alt nivel, şi totuşi sânt din ce în ce mai complexe”. Autorul propune un mecanism interpretativ propriu identificând o serie de nuanţe ale fiinţei, cu care operează semiotico hermeneutic.

144

Dualismul cartezian şi avortul Două reflecţii asupra persoanei

Autor: Marko Lehel Csongor Editura Lumen Iaşi, iulie 2006 230 de pagini Ediţie bilingvă română-franceză

Un titlu, iată, care apropie două lucruri aparent străine. Ceea ce le leagă totuşi este faptul că ele reprezintă două ocazii de a reflecta asupra a ceea ce este fiinţa umană, pe care, pentru a exprima diferenţa profundă dintre ea şi alte tipuri de individualitate, o numim persoană. Sunt două ocazii de a reflecta asupra valorii persoanei, ceea ce rămâne din ea în aceste vremuri postmoderne în sensul propriu al cuvântului. Este adevărat, avem un sentiment de nostalgie a modernităţii, a cărei figură emblematică este Descartes (în treacăt fie spus, el însuşi autor al unui tratat asupra dezvoltării fătului), pentru că ea a reuşit să transforme sensul originar al cuvântului persoana (mască utilizată de actori) în exact contrariul lui dacă înţelegem bine ceea ce Descartes ne-a spus în modul cel mai personal cu putinţă, la persoana întâi şi în scrisorile personale: în acea faţă a cărei continuă mimică îi revelează tocmai trăsăturile inconfundabile şi pe care totalitatea imaginabilă a măştilor nu o poate echivala. Modernitatea şi, în primul rând, Descartes, ne-a propus persoana, adică sursă şi nu ca obiect al moralei şi al politicii. Iar cum sursa implică totalitate, persoana înseamnă şi corp, acea lume a forţelor şi a pasiunilor pe care modernitatea şi ştiinţele ei (de la mecanică la fiziologie) au descoperit-o. Ambele lucrări pot fi considerate ca fiind încercări de reabilitare a corpului, de punere în evidenţă a faptului că el , corpul meu şi corpul celuilalt, este sursă de plăcere, valori, reflecţie şi morală. Ambele lucrări pun deci întrebările asupra definiţiei şi valorii persoanei. Una, în genul filosofiei sistematice, abordând rând pe rând întrebările ce se nasc într-o situaţie existenţială concretă (confruntarea cu o sarcină nedorită) şi elaborând principii şi structuri logice care pot fi aplicate în actul de luare a unei decizii totdeauna personală. Anul 2005 a fost primul an de după 1989 în care numărul naşterilor l-a depăşit pe cel al avorturilor în România, ceea ce poate însemna că decizia întreruperii sarcinii devine treptat mai reflectată, adaptată mizei, adică mai legitimă. În pararel în Statele Unite s-a repus în discuţie această legimitate a deciziei personale, invocând într-un mod fundamentalist valori religioase rupte de realitatea persoanei, dar speculând, de fapt, noul echilibru politic din sistemul judiciar american. Aceste date atrag atenţia încă o dată asupra importanţei implicării personale

145

în luarea deciziilor morale. Cealaltă lucrare este o reflecţie asupra persoanei din perspectiva istoriei filosofiei, aducând în centrul atenţiei o parte a operei carteziene mai puţin cunoscută şi cel mai des greşit înţeleasă de către adepţii şi comentatorii lui Descartes: problema trupului, miza dualismului cartezian. Cu privire la acest subiect există o tradiţie de a descrie în mod savant distincţia dintre suflet şi corp, fără a-şi pune întrebarea: ce ne oferă modelul dualist? De ce trebuie să vorbim de astfel de lucruri, de ce sunt ele actuale şi utile? Întrebări care sunt adresate filosofilor cu obsesie. Pentru că obsesia întrebării provine din dezrădăcinarea epocii în care trăim. Epoca globalizării vrea cu orice preţ să fie modernizatoare în timp ce uită obsesiv de valorile create de modernitate. Lehel Csongor Marko

146

Erosul „labirint” simbol în Maitreyi

semn

şi

Autor: Ruxandra Nechifor Editura Lumen Iaşi, august 2006 103 de pagini Mitul iubirii şi motivul cuplului se constituie ca axe cruciale ale operei literare a lui M.Eliade în Nuntă în cer, Lumina ce se stinge, Maitrey, Noaptea de Sânziene protagoniştii se abandonează deplin, cu fervoare, erosului, dimensiune care angajează experienţe esenţiale, revelatoare şi devine cale de cunoaştere şi de autocunoaştere. Motivul erosului ca trăire limită se împleteşte cu cel al labirintului. În concepţia lui Eliade, viaţa însăşi se defineşte ca „o lungă călătorie prin labirint, ea este un fel de încercare iniţiatică”. Experienţa labirintului, cu implicaţii profunde asupra structurii interioare a „candidatului” la iniţiere, reprezintă însăşi trăirea iniţiatică, revelatoare, care permite ieşirea din spaţiu şi timp. Parcurgerea labirintului, care implică un preţ şi un risc al cunoaşterii, al descoperirilor, dar şi al eşecurilor, îl va marca pe Allan, protagonistul din Maitreyi, schimbându-l. Povestea „aventurii” sale presupune o ek-stază, se circumscrie unei experienţe ek-statice (L.Blaga), ca aprofundare de sine prin ieşirea spre alter, sub semnul iubirii cu valoare iniţiatică, definitorie. Erosul „labirint” implică axiologie, valori trăite şi câştigate, riscul fiind măsura sensului lor ontologic care modelează fiinţa şi îi dă substanţialitate. Autoarea

147

Creaţie şi întrupare. Teoria logosului de la Ioan Teologul la Atanasie cel Mare Autor: Ion Cordoneanu Editura Lumen Iaşi, iulie 2006 281 pagini Prefaţă şi referent: academician profesor univ. dr. Gheorghe Vlăduţescu, Referent profesor univ. dr. Constantin Marin Volumul reprezintă o încercare de a redeschide problematica unei ontologii specifice creştinismului răsăritean din perspectiva teoriei logosului aşa cum a fost ea dezvoltată în filosofia greacă. Autorul a încercat să argumenteze corectitudinea filosofică şi teologică a sintagmei Ontologia logosului. Riguros vorbind susţine autorul sintagma ontologia Logosului este pleonastică. Ontologia înseamnă discursul despre fiinţă. Ontologia logosului este chemată să se ocupe de modul cum cuvântul este fiinţă. Cum în creştinism Cuvântul este Dumnezeu avem de a face cu o ontologie specială pentru că are ca obiect una dintre fiinţări şi anume Divinitatea. Autorul acestei cărţi Ion Cordoneanu născut la 19 februarie 1975 este lector la Facultatea de Istorie şi Filosofie la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi. Este autor a numeroase studii şi cercetări , coordonează Seminarul de Cercetări Interdisciplinare a Religiilor şi Ideologiilor filiala Galaţi.

148

Cartea Legii Autor: Keşişian Bedros Editura Lumen Iaşi, august 2006 128 pagini Cartea Legii, Un titlu obiectiv pentru sensul acestei cărţi. În cuprinsul ei explic mecanismele, sau altfel spus, legile ce acţionează în cadrul Universului şi care guvernează existenţa în complexitatea sa (relativ la forma noastră de existenţă) şi în relaţie cu cele două dimensiuni ce o caracterizează : dimensiunea planului material şi dimensiunea planului spiritual. Omul poate fi numit, fără a greşi, fiinţă duală, deoarece în cadrul existenţei sale aparţine în mod continuu planului spiritual şi în mod secvenţial planului material. Moartea este practic doar o etapă a existenţei, limitată numai la dimensiunea planului spiritual. Dublul eteric face şi el parte integrantă din existenţă, doar că rolul său este unul ce poate fi asemuit unui liant (energetic) prin care se transmite informaţie între materie şi spirit, în ambele sensuri. Prin experienţa acumulată de-a lungul existenţei mele am descris mecanismele Universului, punând accent pe cele ale planului spiritual, într-un mod cât mai apropiat de modul ştiinţific acceptat în ziua de azi şi încercând în acest fel să scot din zona ocultismului şi a paranormalului multe lucruri normale ale existenţei în Univers şi care ar trebui înţelese în mod ştiinţific, deoarece fac parte din realitatea existenţei noastre. Evenimentele prezentate în capitolele II şi III ale acestei cărţi sunt fără valoare istorică, ele au fost descrise doar în scopul punerii în evidenţă a legilor Universului pe mai multe niveluri de înţelegere. În virtutea acestui scop, locuri, persoane şi fapte reale au fost prezentate ca pilde, nepunându-se accent pe nume, detalii, cronologie, precum şi pe alte aspecte ce ţin de rigorile ştiinţei istoriei. Autorul

149

Misterul Zeiţelor de la Isaiia Autor: Vicu Merlan Editura Lumen Iaşi, aprilie 2006 172 pagini

magie, Şamanul precucuteniană.

Din cuprins: Situl arheologic Isaiia, ”Balta Popii”, Interpretarea esoterică a simbolisticii zeiţelor de la Isaiia, Simbolismul marii zeiţe, Geometria sacră a tezaurului statuar, Polaritatea zeiţelor de la Isaiia, Arborele cosmic şi coloana, Sanctuarul, Pietrele de comunităţii, Proporţia divină în arta autentică

150

Dracula de Postmodernism

la

Gotic

la

Autor: Ana Maria Boboc Editura Lumen Iaşi, iulie 2006 80 pagini Dracula nu este doar un erou fantastic rezultat din imaginaţia scriitorului de factură gotică şi plasat de spaimele omului occidental în tainele Carpaţilor, acolo unde se află misterioasa “Poartă a civilizaţiilor”. Dracula este un simbol al părţii întunecate, al lumii tenebrelor care există în fiecare fiinţă. Vlad Dracul sau fiul său, Vlad Ţepeş -viteji domnitori ai ţării de la marginea lumii devine sângerosul vampir care-şi extrage nemurirea din sângele (forţa vitală) a victimelor sale. Dracula este un mit modern inspirat de un erou legendar al Evului Mediu căzut în tenebrele modernismului, fie el gotic, postmodernism sau chiar noile curente ale transmodernismului şi hipermodernismului. Dezvrăjirea lumii şi deconstrucţia postmodernă nu lasă totuşi universul gol de simboluri. După ce Nietzsche ne spune că Dumnezeu a murit pentru a lăsa locul genezei supraomului, iată că din adâncul fiinţei, Diavolul nu vrea să piară. Dracula, aşa cum este văzut el de Bram Stoker, este tocmai un model al supraomului luciferic, tragică prefigurare a anilor care îi urmează lui Stocker. Vampirul este o creaţie mitologică prezentă în mai toate culturile şi civilizaţiile. Sângele (forţa vitală) îl transformă pe vampir într-un căutător al nemuririi. O nemurire nocturnă şi lipsită de gloria accederii la mistere, blestemat să nu poată trăi în lumină. El, Nosferatu, este în realitate doar o parodie a nemuririi, o încercare mimetică a lumii tenebrelor de a se insera în misterul vieţii prin acapararea forţei vitale a sufletului viu al lumii (în sens gnostic). Putem identifica mai multe planuri de raportare de la simbolistica vampirului accentuate de autoare în prezentul volum. Planul istorico- social şi politic Dracula cel istoric identificat fie cu Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Ţepeş, fie cu Vlad Ţepeş însuşi , legendarul domnitor al Ţării Româneşti, erou al luptei creştine antiotomane este văzut ca tenebrosul vampir din varii motive : -datorită obiceiului său de a trage în ţeapă duşmanii, fie ei inamici ai ţării, fie boieri răzvrătiţi, clerici necinstiţi etc. -datorită efortului saşilor din Sibiu, nemulţumiţi de domnitor, care prin tipăriturile lor fac cunoscută imaginea domnitorului cu caracteristici 151

cvasi vampirice în Europa Occidentală. Ajunşi aici trebuie să subliniem prezentarea de către autoare a acţiunilor derulate de saşii din Braşov împotriva domnitorului ca pe o adevărată campanie de media desfăşurată în plin Ev Mediu. Se transferă asupra imaginii domnitorului român crimele realizate de o anumită contesă, Elisabeta Bathory, de origine maghiară, despre care datele istorice susţin că ar fi fost adepta unor ritualuri magice ce vizau uciderea unor femei, consumul şi îmbăierea în sânge uman. În acelaşi univers istorico-socio-politic a cărţilor cu vampiri se plasează în viziunea autoarei întrebarea de ce munţii Carpaţi au fost consideraţi leagăn al vampirilor. Motivele invocate de autoare sunt: vechimea superstiţiilor şi credinţelor în existenţa vampirilor, moroilor, al lui Nosferatu (Nefârtatul). Reminiscenţe ale unor credinţe religioase precreştine fac într-adevăr multe din poveştile folclorului românesc să includă căpcăuni, moroi, strigoi şi alte fiinţe nocturn demonice. Licantropia descrisă de Mircea Eliade în volumul De la Zalmoxis la Gengis-Han (Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1980) şi credinţele dacilor în puterea oamenilor lupi, simboluri solare ale eroului civilizator, sunt creştinate şi trimise în sfera demonicului nocturn sub imperiul maleficului vârcolac. Astfel Ţara Valahiei sau a Vlahiei a fost uneori înţeleasă ca ţară a lupilor volf (germană.), woolf (engleză), volc (slavă), iar Carpaţii ca loc al unor misterioase existenţe supranaturale. Tot în registrul istorico politic, autoarea ne vorbeşte de cele două orori ale secolului nostru, nazismul şi comunismul, ca oglindire socio-politică a sângerosului vampir în planul real. Imaginarul colectiv al sfârşitului sec. al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea prefigura tenebrele istorice ce vor urma şi spaimele sociale l-au întruchipat astfel pe teribilul Conte din Carpaţi. Un alt plan de înţelegere al vampiricului este cel magico iniţiatic. Antropologi precum Mircea Eliade, Petru Culianu, reuşesc să evidenţieze în mentalitatea omului primitiv credinţa acestuia că prin consumarea unicului animal totemic, vânătorul iniţiat preia puterile animaluluivânat. În această credinţă îşi are originea canibalismul ritualic, când învingătorul îl consuma efectiv pe duşman. Credinţele religioase ale societăţilor mai evoluate renunţă la canibalismul efectiv, lăsând doar elemente de vampirism ritualic. Amintim aici obiceiul de a bea o picătură de sânge din sângele cuiva pentru a deveni fraţi de cruce. Jertfele aduse zeilor se realizau şi se realizează încă în unele culturi prin sângele unor animale sacrificiale. În acest context nu trebuie să uităm sacrificiul uman. Este interesantă o anumită analogie între obiceiul dacilor, introdus în civilizaţia acestora de

152

cultul lui Zalmoxes de a arunca în suliţe solii trimişi către tărâmul de dincolo şi obiceiul lui Vlad Ţepeş, prototipul uman al lui Dracula, de a-şi trage în ţeapă inamicul. La acest nivel al analizei invocând magicul, o vom aduce în discuţie pe zeiţa Akasha, „Mama tuturor vampirilor”, adusă la viaţă de vampirul Lestat, nimeni altul decât eroul cărţii scriitoarei Anne Rice şi a filmului „Interviu cu un vampir”. Zeiţa Akasha evocă în fapt o zeitate hindusă semnificând, Akasha zeiţa spaţiului omniprezent care generează, dar şi distruge toate fiinţele . Identificarea acestora cu un vampir în gândirea scriitorilor postmoderni nu face decât să accentueze latura devoratoare a creaţiei pe care hinduşii o acordă „Marii Mame”. Unul din simbolurile iconografice ale marii zeiţe hinduse o reprezintă pe aceasta ţinându-şi capul retezat în propria mână şi bând cu nesaţ împreună cu alte două zeiţe din propriul sânge. Simbolistica hindusă a acestei reprezentări iconografice este aceea că Marea Zeiţă este cea care distruge ignoranţa şi purifică lumile prin jertfa propriei sale forţe vitale către Ea însăşi. Desigur imaginarul postmodern îi asociază temutei Zeiţe un aspect de forţă malefică, de origine demonică, destul de departe de simbolistica sa originală. Un al treilea nivel, mai puţin accentuat de autoare, este cel al simbolismului erotic al vampirului. Dacă Dracula este atras spre Anglia şi astfel spre propria distrugere, este pentru că el consideră că şi-a regăsit soţia pierdută şi reîncarnată, tocmai aceea care i-a fost soţie şi pentru iubirea căreia prinţul Vlad renunţă la creştinism şi devine Dracula. Este cea care, reîncarnată, îi redă odihna veşnică anulându-i imortalitatea vampirică . Cel de al patrulea nivel de înţelegere este cel psihologic în care vampirul rerezintă nimic altceva decât propriile noastre tenebre personificate. Volumul Anei Maria Boboc este o deschidere hermeneutică faţă de literatura cu vampiri fie ea la origine gotică, postmodernă sau SF . Volumul de faţă este o poartă spre înţelegerea imaginarul fantastic, şi în acelaşi timp o invitaţie la lectură. Prefaţă –director Editura Lumen Antonio Sandu

153

Hatha Yoga Pradipika Tratat de Hatha Yoga Autori: Svatmarama Editura Lumen Iaşi, 2003 76 pagini Hatha yoga pradipica înseamnă, literal, comentariu privitor la hatha yoga. Pradipika are în acelaşi timp sensul de explicaţie, lămurire, cât şi cel de lampă, sursă de lumină, sugerând rolul pe care acest text îl poate juca pentru cei care aspiră sincer să atingă diverse realizări spirituale cu ajutorul sistemului hatha yoga. Acest tratat fundamental este atribuit în mod tradiţional marelui yoghin Svatmarama şi reprezintă unul din cele mai importante texte în domeniu. Traducerea s-a făcut după ediţia bilingvă sanscrită şi engleză apărută la Allahabad în 1915. Autorul decide ca şi această ediţie să continue textul original din cel puţin două motive 1> traducerea în limba engleză este pe alocuri deficitară, ceea ce a făcut necesară consultarea detaliată a originalului şi corectarea erorilor sesizate, 2>aspectul polisemantic al oricărui text de acest fel face ca prezenţa originalului să poată inspira mereu noi intuiţii şi interpretări menite să îndrume practica celui iniţiat.

154

Gheranda Samhita Autor: Gheranda Editura Lumen Iaşi, 2001 86 pagini Yoghinul care are încredere în cunoaşterea spirituală, credinţa în Maestrul său, credinţa în Sinele său şi a cărui minte se trezeşte în fiecare zi tot mai mult către starea de înţelepciune, ajunge cu rapiditate la această minunată practică extazul, samadhi. Acest tratat de hatha yoga poate fi considerat un fel de manual sau îndrumător general atât pentru iniţiator cât şi pentru iniţiat, e ca o programă pentru profesor şi ca un caiet de notiţe foarte generale pentru elev. Un astfel de text îl ajută pe maestru să predea yoga într- un mod cât mai coerent, sistematic şi ştiinţific, iar pe elev să-şi amintească ceea ce i- a fost comunicat numai la ureche.

155

Secte sinucigaşe Autor: Iulian Damian Editura Lumen Iaşi, 2005 160 pagini Cercetarea sociologică a fenomenului se impunea ca atare pentru a sublinia dimensiunea reală a acestuia, implicaţiile sale, faţă de siguranţa cetăţenilor pe de o parte, şi faţă de libertatea de exprimare a convingerilor religioase pe de altă parte. Volumul Secte Sinucigaşe a Dlui Iulian Damian se doreşte o primă analiză sociologică în spaţiul ştiinţific românesc a fenomenului “Noi mişcări spirituale” respectiv a mişcărilor spirituale cu potenţial distructiv sau autodistructiv. Templul popoarelor, Haven s Gate, Ramura Davidienilor şi Ordinul Templului Solar sunt toate secte care au în comun faptul că liderii acestora şi-au condus membrii în momente critice ale existenţei sectei către soluţia sinuciderii. După cum se poate observa în volumul Secte sinucigaşe există câteva caracteristici generale ale noilor mişcări religioase cu potenţial violent şi sinucigaş. Este evident că multe dintre aceste trăsături nu sunt specifice doar mişcărilor care deja au fost antrenate în astfel de acte, ci şi unora care încă există şi se dovedesc foarte active. Întrebarea care se pune este dacă o anume tipologie poate avea şi o valoare practică, dacă poate fi folosită pentru a da verdicte nu numai morale, ci şi legale împotriva unei grupări religioase, şi, dacă da, atunci cărui for trebuie să îi revină această răspundere şi cum îşi poate pune în practică deciziile fără a leza libertatea religioasă a nimănui?

156

Dicţionar frazeologic român selectiv Autori: Mircea Fotea, Ecaterina Ţăranu Editura Lumen Iaşi, 2004 519 pagini Locuţiunile şi expresiile româneşti din „Dicţionarul frazeologic român selectiv” cu echivalente în limbile franceză, engleză şi neogreacă au fost selectate cu atenţie, în funcţie de larga lor răspândire pe întreg teritoriul lingvistic românesc şi sunt reprezentative pentru toate nivelele stilistice ale limbii. Ele au fost înregistrate, cum se obşnuieşte în lucrările de acest fel, sub cuvintele cheie ordonate alfabetic şi scrise cu litere mai îngroşate. În cadrul fiecărui cuvânt cheie ordonarea expresiilor şi locuţiunilor se face în funcţie de importanţa şi circulaţia lor.

157

Căutarea omului nou În trilogia Străbunii Noştri de Italo Calvino, o interpretare antropologică Autor: Oana Grigoraş Savin Editura Lumen Iaşi, 2005 160 pagini

158

Style in Language Discourses and Literature Autori: Horia Hulban (editor) Editura Lumen 361 pagini academic

159

Imaginarul social Rabelais şi Creangă

în

opera

lui

Autor: Ana-Maria Boboc Editura Lumen Iaşi, 2006 61 pagini Având în vedere faptul că Evul Mediu se caracteriza îndeosebi prin acea binecunoscută autoritate deplină a bisericii, putere care dicta practic şi ceea ce trebuie să se scrie, trebuie să remarcăm curajul pe care unii autori, începând cu Boccacio şi ajungând la Rabelais l-au avut în conceperea unor cărţi care, prin conţinutul lor, au atacat vehement ideile unei lumi considerate de către aceştia anormală, propunând prin satira la adresa societăţii medievale, imaginea unei lumi noi, eliberată de jugul unor legi şi idei care nu mai corespundeau şi nu mai puteau fi acceptate. Prin contrast, Rabelais imaginează o societate a libertăţii depline, o societate ai cărei membri trebuie să se supună unei singure legi: Fă ce-ţi place! Ideea acestei lucrări porneşte de la faptul că opera lui Rabelais nu a fost întotdeauna receptată potrivit de către cititori sau chiar de către unii exegeţi ai operei sale. S-a vorbit adeseori despre obscenităţile de limbaj şi despre bizareria personajelor sale sau a acţiunilor acestora ca despre elemente ale unui tip de umor indecent. Se pare că cei care vorbesc despre aceste lucruri au uitat faptul că opra literară nu exprimă decât arareori în întregime ceea ce autorul ei a avut de spus, iar câteodată elementele amintite sunt doar purtătoare de subînţelesuri, care de cele mai multe ori se ghicesc. În prologul isprăvilor lui Gargantua, invocând de la cele dintâi rânduri pilda neasemuitului Socrate, care sub o înfăţişare hilară ascundea comori de înţelepciune, Rabelais ne dezvăluie secretul de atelier al artei sale, avertizându-ne să nu ne lăsăm înşelaţi pe aspectul hazliu al scrierii sale, ci să o cercetăm mai de aproape, pătrunzând până în adâncul ei înţeles. De asemenea, nu trebuie să ignorăm faptul că formaţia intelectuală a scriitorului a fost teologia scolastică în latina barbară a Evului Mediu. Fiind călugăr franciscan, în mănăstirea din Fontenay-Le-Compte, Rabelais a trăit ani grei acolo, într-un mediu înăbuşitor, printre „fraţi” de o ignoranţă proverbială, cu gândul doar la împlinirea formală a îndatoririlor monahale şi a satisfacerii poftelor trupeşti, fără nici o tragere de inimă pentru carte şi o 160

viaţă spirituală mai profundă. Lucrarea are ca scop şi evidenţierea unor similitudini între opera lui Rabelais şi cea a lui Creangă, similitudini care pot fi identificate atât la nivelul personajelor, cât şi la nivelul stilului. Romanul lui Rabelais şi scrierile lui Creangă sunt construite cu scop artistic pentru o bună observare a realului; realul, a cărui prezentare în râsul observatorului este obiectul reflexiunii, se transformă adesea în ideal, care este o metaforă ce-l zăboveşte pe ascultător, nu însă fără a se auzi în râsul lui şi îndemnul observatorului de a cugeta la ceea ce a spus el cu inimă veselă. Autoarea

161

I.L.Caragiale Jocuri textuale şi tipuri de discurs Aplicaţie pe Momente şi schiţe Autor: Cristina Ciobanu 153 pagini Studiul de faţă se vrea o abordare a schiţelor din perspectiva pragmatică şi naratologică. De aceea, ni se pare mult mai important să reuşim o aplicare, pe câteva texte, a unui număr relativ restrâns de noţiuni vehiculate de acest tip de critică formalistă decât să introducem foarte multe distincţii referitoare la modurile de expunere, la tehnicile şi la instanţele narative. De altfel, schiţele caragialiene nici nu admit distincţii foarte clare în interiorul lor şi un punct important al analizei va trebui să-l constituie felul în care diferitele discursuri se amalgamează conferind o neaşteptată modernitate acestei opere. Punând accentul pe modalităţile de organizare, pe jocurile textuale a căror miză este înţelegerea mecanismului naraţiunii, trecerea de la structura de suprafaţă, afişând, de multe ori, o seriozitate trucată, la structura de adâncime (parodică şi ironică), nu vom neglija nici sensurile care se degajă de aici. Importanţa pe care o acordăm laturii semantice (latura ce derivă din organizarea schiţelor) se datorează dorinţei de a atrage atenţia asupra complexităţii operei scriitorului şi imposibilităţii unei abordări strict formale, irelevante în lipsa interpretărilor funcţionale şi semantice. Autoarea

162

Themes In The Contemporary British Novel By Women Autor: Ileana Botescu Sireţeanu Editura Lumen Iaşi, 2007 133 pagini

163

Elemente de design industrial şi design ergonomic Autor: Octavian Ciobanu Editura Cristal, 2002 (Editura Cristal este membra a Grupului de Edituri Lumen) 100 pagini Lucrarea se adresează atât studenţilor Facultăţii de Bioinginerie medicală cât şi unor largi categorii de începători în studiul design ului medical. În acest domeniu, medicina şi tehnica se întrepătrund în activitatea comună de creare a aparaturii tehnico medicale, a protezelor, a implanturilor şi a instrumentaţiei necesare în lupta comună împotriva bolilor şi a suferinţei umane. Bioinginerul medical trebuie să parcurgă în formarea sa atât obiecte de studiu preclinice şi clinice cât şi obiecte de studiu tehnic alese în funcţie de specificul specializării alese. Produsele rezultate din activitatea de proiectare trebuie să îndeplinească o serie de criterii estetice şi ergonomice pentru a fi apreciate şi alese de medicii sau pacienţii care le exploatează. Formele şi culorile produselor tehnico medicale pot avea efecte fiziologice şi psihologice. Efecte interesante apar şi în marketing, ca urmare a utilizării unor culori deosebite atât pentru produse cât şi pentru ambalaje. Produsele tehnico medicale cu calităţi ergonomice duc atât la exploatarea confortabilă a acestora cât şi la creşterea performanţelor în unele cazuri.

164

Biblioteca virtuală daneză Autor: Andreea Focşăneanu Editura Lumen Iaşi, august 2006 95 pagini Ultimele decenii au produs numeroase schimbări în majoritatea domeniilor de cercetare. Nici domeniul biblioteconomic nu a rămas indiferent la aceste transformări, generate în special de dezvoltarea noilor tehnologii, care au dus la schimbarea nevoilor şi cererilor de informare. Cititorul la rândul său a trebuit să se adapteze la schimbările domeniului în care îşi desfăşoară activitatea, drept pentru care obişnuinţa întrebuinţării bibliotecii tradiţionale ca mijloc de informare nu a mai părut a fi suficientă. Informaţia existentă pe numeroase şi variate suporturi a determinat şi bibliotecile să îşi schimbe forma sub care au existat până acum. O bibliotecă care deţine în colecţiile sale numai cărţi este o instituţie care riscă ca în scurt timp să nu mai fie fiabilă, iar beneficiarii serviciilor ei să se reorienteze spre alte forme sau instituţii care să le satisfacă nevoile şi cererile de informare. De aceea o serie de biblioteci au început treptat să se transforme în aşa numitele biblioteci hibrid, care furnizează informaţii dintre cele mai variate şi pe diferite suporturi. Autoarea

165

Microunde (vol 1) Autor: Irinel Casian-Botez Editura Lumen Iaşi, octombrie 2006 298 pagini Să precizăm din capul locului: proiectarea nu este o simplă aplicare a unor formule de calcul. Ceea ce este poate mai important, este înţelegerea ideilor ce stau la baza metodei utilizate. Această înţelegere permite combinarea inteligentă a mai multor metode, sau părţi din acestea, în atingerea scopului final. Acesta este rolul inginerului, dar al unui inginer care are şi o bază teoretică solidă, care a înţeles lucrurile, nu le-a memorat pentru un examen. Autorul

166

Formalismul Bond-Graph prezentarea teoriei sonicităţii

în

Autori: R. Ibănescu, R. Melnichi, I. Ibănescu, N. Irimiciuc Editura Cristal, 2001 Editura Lumen (Editura Cristal este membra a Grupului de Edituri Lumen) 135 pagini Metoda de modelare Bond Graph este un mijloc eficient de modelare a sistemelor inginereşti, mai ales atunci când acestea procesează diverse categorii de energie. Ea este o formă de modelare a sistemelor fizice orientată pe obiect, deoarece elementele Bond Graph pot fi văzute ca obiecte. Bond Graph urile reprezintă o descriere grafică a comportării dinamice a sistemelor fizice independentă de domeniul energetic al sistemului electric, mecanic, hidraulic, termic, adică descrierea are loc într-un mod independent de tipul energiei procesate de sistem. Acest fapt generează un alt avantaj major al metodei care constă în capacitatea de a modela în mod unitar sistemele complexe care prelucrează diverse categorii de energie pe care le transformă dintr- o formă în alta, adică sistemele electro mecanice, hidro mecanice, electro hidro mecanice, electro acustice etc. Astfel de sisteme sunt modelate cu o unică schemă grafică un Bond Graph, construită cu elemente specifice metodei a căror descriere funcţională nu depinde de tipul energiei pe care o prelucrează. Bond Graph urile sunt grafuri orientate şi notate, în care vârfurile sunt elemente iar arcele reprezintă trasee ideale de circulaţie ale puterii adică fără pierderi de energie între porturile de putere ale elementelor. Aceste arce se numesc bond uri. Prin ele se transmit simultan două semnale al căror produs este puterea de exemplu forţa şi viteza, tensiunea şi intensitatea etc. Notaţia generică a unuia dintre semnale este e şi este denumit generic efort, iar notaţia generică a celuilalt este f şi este denumit generic flux.

167

O nouă prezentare a bazelor teoretice ale sonicităţii Autori: R. Ibănescu, R. Melnichi, D.Vieru, N. Irimiciuc Editura Lumen Editura Cristal, 2001 (Editura Cristal este membra a Grupului de Edituri Lumen) 113 pagini Niciuna dintre teoriile ştiinţifice cu aplicabilitate practică incontestabilă, dovedită printr- un număr impresionant de experimente convingătoare, nu a fost întâmpinată de către oamenii de ştiinţă, cu reticenţa şi neâncrederea pe care ei au manifestat-o la apariţia TEORIEI SONICITĂŢII, teorie care, deşi creată de un român de geniu inginerul Gogu Constantinescu, a fost elaborată totuşi într- o ţară ca Anglia, recunoscută la începutul secolului al XX-lea pentru rolul jucat de ea în promovarea noului în ştiinţă şi tehnică. Primită încă din primii ani ai prezentării ei cu indiferenţă, răceală şi chiar o oarecare ostilitate. O ilustrare a acestei atitudini de adversitate este oferită de refuzul iniţial, în anul 1913, al Oficiului de Brevete din New York, de a breveta invenţia. Transmisia puterii mecanice prin lichide a inginerului Gogu Constantinescu, Teoria Sonicităţii şi-a croit cu greu drum spre afirmare în lumea ştiinţifică internaţională datorată, în mare măsură, unei insuficiente publicităţi făcute acestei noi ramuri a ştiinţelor tehnice.

168

Ghidul tinerelor mame Autori: Holt-Romania, Irina Anghelescu, Luminiţa Costache, Lăcrămioara Ganea, Felicia Gurghian, Sidonia Maxim, Cristina Mureşan, Cristina Vameşu Editura Lumen Iaşi, 2002 58 pagini. Colecţia de Asistenţă Socială Venirea pe lume a unui copil – o nouă viaţă care aduce cu sine multe bucurii, încununarea unor aşteptări, dar şi multiple responsabilităţi faţă de noul rol pe care-l vor îndeplini părinţii copilului. Acest material elaborat de către Organizaţia Holt România este utilizat în implementarea programului de “Consolidare a familiilor din România prin dezvoltarea abilităţilor părinteşti”. Lucrarea de faţă se doreşte a fi un ghid de încurajare a mamelor în faţa greutăţilor inerente vieţii de părinte. Nu de puţine ori, naşterea unui copil este asociată unor stări de incertitudine, corelate cu unele dezechilibre în viaţa psiho-socială a tinerei mame. Şi toate acestea sunt cauzate de lipsa unei corecte informări cu privire la drepturile de care beneficiază mama şi copilul, aspecte legate de serviciile anumitor instituţii sau organizaţii la care tânăra mamă ar putea apela în anumite situaţii. Informaţiile despre – declararea naşterii, înregistrarea copilului la Oficiul de Stare Civilă al Primăriei, contactarea medicului de familie, etc. pot reprezenta pentru unii părinţi aspecte nesemnificative, dar necunoaşterea lor duce la întârzierea eliberării certificatului de naştere al copilului, amenzi prevăzute de legile în vigoare şi alte asemenea situaţii nedorite. Tinerele mame sunt beneficiare ale unor informaţii utile privind serviciile de asistenţă socială şi rolul asistentului social. Uneori, asistentul social şi munca acestuia este asemănată activităţii de asistenţă medicală, astfel încât precizarea atribuţiilor unui asistent social este necesară. De asemenea, informaţiile prezentate se constituie în recomandări privind dezvoltarea, creşterea şi îngrijirea nou-născutului. A fi părinte reprezintă un proces de învăţare, schimbare şi adaptare, concomitent cu nevoile copilului. Materialul vine în sprijinul tinerelor mame pentru a se familiariza cu noul drum pe care-l au de parcurs. Multe mămici sunt speriate de schimbările care se petrec atât în ceea ce priveşte copilul, familia, cât şi propriul lor corp şi propriile lor sentimente. Autorii lucrării sprijină mamele

169

prin informaţii concrete şi practice cu privire la normalitatea anumitor situaţii, pentru a îndepărta sentimentele de panică ale mamelor. Toate informaţiile sunt prezentate într-o manieră practică astfel încât să fie uşor accesibile mămicilor care lecturează acest material.

170

Culegere de exerciţii şi probleme de matematică pentru cl. a IV-a Autori: Elena Chipriean Dorela Delcea Editura Lumen Iaşi, decembrie 2006 109 pagini Culegerea de Exerciţii şi probleme pentru clasa a IV-a vine în sprijinul elevului care doreşte să-şi consolideze cunoştinţele dobândite în lecţiile de matematică. Organizarea materialului s-a făcut ţinând seama de conţinuturile Curriculum-ului în vigoare dar şi de valenţele formative ale diferitelor tipuri de exerciţii şi probleme. Exerciţiile şi problemele diverse stimulează gândirea, spiritul de observaţie, creativitatea, imaginaţia şi nu în ultimul rând pasiunea pentru matematică. Autoarele

171

Unităţi de măsură Autor: Elena Chipriean Editura Lumen Iaşi, decembrie 2006 54 pagini

172

Geomorfologia Comunei Tomeşti şi a zonei adiacente Autori: Felicia Liliana Iacobache, Ion Iacobache Referent ştiinţific: Prof. univ. dr. Aurel Saraiman Editura Lumen Iaşi, martie 2006 72 de pagini Geografia regională, studiată din punct de vedere fizic, uman şi economic, s-a conturat în geografia românească la începutul secolului al XX- lea şi oferă posibilitatea descifrării trăsăturilor geografice ale teritoriului pe baza analizei comparate a complexului natural. Integrarea generală a regionărilor pe componente geomorfologică, climatică, hidro- geografică , pedo şi biogeografică e rezultatul corelării şi îmbinării lor şi conduc la noţiunea de peisaj geografic. Autorii

173

Educarea limbajului. Culegere de jocuri jocuri cu caracter educaţional... distractive pentru copiii între 5 şi 7 ani Autori: Gabriela Florentina Bîrsan, Ancuţa Mironescu, Ramona Elena Mitoceanu Editura Lumen Iaşi, 2003 64 pagini Dimensiunea ludică a educaţiei, cu precădere în ciclul preprimar constituie o verigă importantă în construirea premiselor operaţionalizării actului educaţional. Volumul conţine o culegere de jocuri utilizate în grădiniţe , dar care pot fi utilizate şi în clasa I având ca scop construirea deprinderilor numerice, a deprinderilor de recunoaştere necesare în perioada abecedarului etc. Volumul este un instrument util atât pentru cadrele didactice care lucrează cu copii între 5 şi 7 ani , cât şi pentru părinţii copiilor.

174

Matematică. Culegere de exerciţii şi probleme pentru clasa a IIIa Autori: Elena Chipriean, Dorela Delcea Editura Lumen Iaşi, 2005 “Considerăm apariţia acestei lucrări un element de noutate care să îmbogăţească tematicile diferitelor culegeri, un punct de sprijin în activitatea de perfecţionare a cadrelor didactice debutante şi a celor necalificate.” afirmă prof Gr I Veronica Păduraru de la Şcoala Normală Vasile Lupu Iaşi. Culegerea se adresează elevilor de clasa a IIIa şi este constituită de la principiul ordonării progresive a dificultăţilor de rezolvare. Capitole precum : “Numerele naturale de la 0 la 1000”, “Adunarea şi scăderea numerelor naturale de la 0 la 1000”, “Înmulţirea”, “Împărţirea”, “Probleme care se rezolvă prin mai mult de două operaţii”,“Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale de la 0 la 1000”, “Elemente de geometrie intuitivă”, “Unităţi de măsură”, reprezintă un material auxiliar în sprijinul învăţătorilor cărora le diminuează efortul de selectare a exerciţiilor şi problemelor, conform programei din diverse materiale bibliografice, iar pentru elevi un instrument util pentru fixarea şi consolidarea cunoştinţelor amintite mai sus indiferent de forma de Curriculum pentru care s-a optat.

175

Carte de Crăciun Autori: Panciluţa Alexa Cătălina Alexa Editura Tehnopres 2005 Tiprită la comanda Editurii Lumen. Distribuită de Editura Lumen 64 pagini Carte de Crăciun, Istoria sărbătorii Crăciunului, Cine este Moş Crăciun, Renii Moşului, Bradul de Crăciun, Mitologia Crăciunului Colinde.

176

A Christmas Book Autor: Dana Mihaela Colt Editura Lumen Iaşi, 2005 text în limba engleză 146 pagini Traditional Carols, Nursery Rhymes, Chrismas Dinner, Symbols, Winter Songs.

177

Teste de matematică admiterea în clasa a V-a

pentru

Autori: Ana Chiosa, Silvia Chirilă Editura Lumen Iaşi, 2004 111 pagini Testele din această lucrare se adresează în egală măsură atât elevilor, învăţătorilor cât şi părinţilor. Ele constituie un real sprijin în pregătirea elevilor pentru admiterea în clasa a V-a, cât şi pentru unele concursuri şcolare menite să stimuleze pe cei cu aptitudini înalte în domeniul matematicii.

178

Ne jucăm. Franceză şi engleză învăţăm Fişe de evaluare pentru cei mici Autori: Gabriela Florentina Bîrsan, Ramona Elena Mitoceanu Editura Lumen Iaşi, 2004 60 pagini Acestă carte se adresează copiilor între 5 şi 8 ani care învaţă limba franceză şi/sau limba engleză. Lucrarea conţine fişe individuale ale căror sarcini sunr enunţate atât în cele două limbi străine studiate, cât şi în limba română. Fişele sunt un mijloc atractiv de evaluare a cunoştinţelor şi a posibilităţilor de exprimare a copiilor. Micul vocabular de la sfârşit, român-francez şi românenglez, grupează în ordine alfabetică atât cuvintele conţinute în enunţuri, cât şi cele pe care urmează să le folosească cei mici în răspunsurile lor.

179

Aprecierea inteligenţei sociale la elevi Autor: Elena V.Miron Editura Lumen 44 pagini Este vorba despre o cercetare care vizează investigarea importanţei pe care o are cunoaşterea rezultatelor şcolare ale elevilor (adesea, puse în relaţie directă cu existenţa la aceştia a unei inteligenţe generate de nivel ridicat) în aprecierea de către învăţători a inteligenţei sociale a acestora. De foarte multe ori, elevii cu note mari şi foarte mari sunt apreciaţi ca având un nivel de dezvoltare intelectuală superior, deşi nu întotdeauna prezintă primului criteriu îl implică neaparat şi pe al doilea (subiectivismul aprecierilor şcolare). Ipoteza de la care am pornit este că elevii care obţin medii şcolare foarte bune vor fi apreciaţi ca fiind şi mai inteligenţi din punct de vedere social decât elevii care obţin medii şcolare mai puţin bune. Vorbim, în acest caz, de un halou al cunoaşterii rezultatelor şcolare asupra aprecierii altor caracteristici ale personalităţii elevilor, în particular inteligenţa socială a acestora. Autoarea

180

Arhaicul în poezia şi proza lui Vasile Voiculescu Autor: Lili Helga Gergely Editura Lumen Iaşi, aprilie 2006 143 pagini Cartea urmăreşte, programatic, să cuprindă întreaga personalitate a lui Vasile Voiculescu privită din punctul de vedere al temei de aici, adică să vorbească şi despre poet şi prozator, dar şi despre om şi medic , dat fiind că el a fost dintre creatorii la care nu există nici urmă de sciziune între personalitatea artistică şi personalitatea morală, între etica omului, conştiinţa artistului şi deontologia doctorului. Nutrim convingerea că o asemenea personalitate poate figura oricând ca model, şi mai ales într-o vreme în care nu ne putem plânge de o inflaţie de modele umane. De aceea nutrim şi speranţa că această carte se adresează nu numai specialiştilor. În tot cazul, am scris-o pentru că ne-am simţit „furaţi” pe nesimţite de operă şi de profilul autorului, asemenea lui Aliman, cel vrăjit de mirifica Lostriţă. Autoarea

181

Îngeri de ceară Autor: Antonio Sandu Editura Cristal: Iaşi, martie 2007 Distribuită de Editura Lumen 34 pagini

Îngeri de ceară Îngeri de ceară Rostesc un sărut. Peste clipele nopţii Veşniciile sorţii S-aştern Ca un abur albastru. Ultimele clipe Ale reînviatei eternităţi Dumnezeu, e un copil la Şcoală, Rămas corigent La cursul de religie Solară. Inegal paradis Aşternut Între sânii tăi de fecioară.

182

Iubeşte-mă căci timpul... Autor: Florin Stan Editura Cristal membră a Grupului de edituri Lumen Editura Lumen Iaşi, mai 2006 101 pagini

Măşti de viaţă Un uragan ni-i viaţa şi-i pacea codrului, Într-un morman de suflete, o jucărie, Când universul ni-l regizează –un păpuşar Şi suntem doar triste păsări în colivie. Născuţi de măşti sentimentale purtători, Sortiţi într-un predestinat scenariu, Plângem şi râdem iluzii şi erori Şi amar dansăm ca peştii-ntr-un acvariu. Într-un decor de lumină şi foc şi gheaţă Se-ntâmplă, rolul, uneori să ni-l greşim Şi-alunecând ca vasele-ntr-un naufragiu, Neregizat se-ntâmplă să nendrăgostim. Actori nebuni, trăim viaţă în viaţă Şi-ofrandă, din inimă ruptă,-i închinăm, Cumplit ne doare-n joaca noastră doar iubirea Şi masca râsului şi-a plânsului purtăm. În piesa asta imposibilă, câtă mâhnire! Afla-vom adevărul doar când vom fi murit, Afla-vom că pentru iubire nu există mască Şi nici aplauze când piesa se va fi sfârşit.

183

Candela Autori: Georgeta Paula Dumitriu Editura Cristal membra a Grupului de edituri Lumen Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2006 79 pagini Eliberate de ermetismul metaforei şi de simbolurile definitorii ale poeziei moderne, confesiunile lirice ale autoarei au evident, o singură ţintă, întoarcerea la izvorul primordial puritatea copilăriei spre a oferi adâncimi spirituale şi estetice nepoţelului său, un adolescent încîntător, serios şi supradotat intelectual, premiant la mai multe olimpiade şi concursuri naţionale de matematică. « O, biata bună, capu-n mâini mi-l prinde, Speriată mă priveşte, mă cuprinde Şi mângâieri s-adună o mulţime Sunt iarăşi mic, mă las iar alintat Deşi o-ntrec acum în înălţime Şi în curând ajung la majorat” (Sonetul « Rugăciunea bunicăi ») În lirica doamnei Paula Georgeta Dimitriu, în fapt o elegie de tip meditativ, trecutul devine miraj şi element de raportare în suprapunerea cu imaginea prezentului, cu dimensiunea creştină spre care converg simbolurile epice, conturând o relaţie tainică a sufletului cu divinitatea. « Se-ntunecă albastruacesta pal.. Prin rugăciuni durerea vrei s-alini, Altarul te îndeamnă să te-nchini Şi-ţi strângi acum pe umeri vechiul şal » (Sonetul lumânării) Sensibilitatea, fiorul intim al pruncului în faţa naturii se desprinde din poezia « Legenda fulgilor de nea » în care ochiul inocent al acestuia scrutează obsesiv, însetat, curgerea lină a apelor pârâiaşului ce reflectă cerul înstelat, dorindu-şi « în stele de argint/să schimbe a lui valuri ». Desigur, resorturile intime ale poeticei dezvoltate de autoarea stihurilor de faţă sunt numeroase şi diverse şi ele nu pot fi cuprinse în spaţiul redus al cuvântului introductiv. De aceea cred că este oportun şi de bună cuviinţă să las cititorului plăcerea de a descoperi şi alte puncte de reper de care cartea doamnei dr. Paula Georgeta Dimitriu nu duce lipsă. George Petrone

184

Cunoaşterea în vidul iubirii Autor: Marilena Bontaş Editura Cristal membra a Grupului de edituri Lumen Iaşi, iulie 2006 Editura Lumen 39 pagini Oare de ce iubim? Ca să aflăm până unde ne întindem ca existenţă. Pentru a ne regăsi în ceilalţi mai puternici şi mai vii ca niciodată... De ce facem iubire? Poate pentru a ne aduce aminte cât de mici suntem în faţa ei, cât de nesimnificativi suntem noi fără ceilalţi, cât de pierduţi suntem fără atingerea şi mângâierea lor... Iubim pentru a uita banalitatea trăirii, de răutatea oamenilor şi de grijile zilei de mâine, pentru a uita de bătrâneţe, de boală şi de prizonerat, de medicamente cu efecte secundare, de preţurile scumpe şi de aglomeraţia din autobuzul ce ne duce la şcoală sau la serviciu. Iubim pentru a uita că fiecare zi ne duce cu un pas mai aproape de moarte şi pentru a ne aminti că odată am stat în vidul cunoaşterii... Autoarea

185

Jurnalul unui bărbat Autor: Elena Stredie Editura Lumen Iaşi, 2004 174 pagini " Hai, pentru câteva minute să visăm... Uite, bobocii copacilor se desfac... Vezi, colo sus, e o frunză scofâlcită de anul trecut... Se zbate, tremură, face totul să supravieţuiască, dar lângă ea creşte o mladă nouă. .. trebuie sa-i ia locul... Până la urmă frunza va ceda.. va pluti în aer şi-acolo, pe pământ, îşi va găsi sfârşitul.. Ca frunza aceasta sunt şi eu, mă zbat dar în zadar.. şi eu sunt o frunză, Tudore..." (extras din roman).

186

Renunţare Autor: Elena Secrieru Editura Lumen Iaşi, 2005 473 pagini "Elena Secrieru scrie, la debutul său în proză, un roman masiv în pagini, în care abordează trei teme majore, pe tot atâtea etaje de construcţie. Renunţare e deopotrivă un roman social, al mediilor profesionale, şi unul de analiză psihologică. Personajele sunt oameni tineri, studenţi la Agronomie, apoi specialişti în agricultură; urmărind firul existenţei lor realizează un roman a cărei miză este psihologica..." (din prefaţa realizată de Ioan Holban).

187

Jocul dragostei Autor: Elena Secrieru Editura Lumen Iaşi, 2004 441 pagini "Între multele poveşti ale lumii, rareori apare una care să nu trimită la destin. Am ales-o pe cea mai răspândită în lume căci are ca semn cochilia melcului, aceea a labirintului. Caracterul iniţiatic al trecerii de la un punct spre altul se transferă şi asupra poveştii, actul în raport cu sine devenind un act în raport cu celălalt, prin intrmediul cuvintelor. .... O altă semnificaţie a labirintului este aceea de cale care duce în interiorul sinelui..." (din prefaţa semnată de Noemi Bomher).

188

Aforisme de amor Autor: Adrian Oroşanu Editura Cristal membra a Grupului de edituri Lumen, 2005 Editura Lumen 57pagini Descriere Ediţie de lux interior pe carton lucios. Aforismele de amor reprezintă un cadou ideal pentru iubita sau iubitul Dumneavoastră..şi o sursă de inspiraţie în a găsi cele mai potrivite şi mai tandre cuvinte de a a vă alinta fiinţa iubită. " Inima e un organ straniu... când o controlează mintea.. e trist.. când nu .. e jale." " Ochii iubitei sunt cea mai convenabilă oglindă".

189

A patra zi Autori: volum colectiv Editura Lumen Iaşi, 2005 Volumul A 4 a zi conţine poeziile selecţionate în urma desfăşurării celei de a 4 a ediţii a Concursului Naţional de Poezie Poezia Tinereţii.

190

Destine poetice Autori: volum colectiv Editura Cristal Iaşi, 2007 Editura Lumen Aida Hancer în poezia: „Londra cozilor împletite” „ţunami şi flori de ciment bătătorite în sânul mamelor străvezii/ haine de iarnă, ceaţă albă ca un ziar aşternut pe chipul unui palmier înfometat/bijuterii care cresc în stradă / ca un ghiveci al timpului/. Adam Anilou: „Freedom” „Şarpele de pe umeri ţi se strânge în jurul gâtului/ ca un secret neglijent păstrat/ nu te ridica lumea e doar dincolo de ferestre/ ... Mie-mi picură sângele prin nas, mie-mi scade tensiunea, mie-mi creşte sub fustă un falus, îl voi tăia ca pe capul Mariei Antoaneta ca pe o felie de cozonac/. Anca Boldea : „Ultimii” „ iubite, eşti un păcat al meu...Al meu! Vreau să ajung acolo unde timpul se metamorfozează în pauze de aer, iar eu pot să-mi schimb inimile învechite. în ziua aceasta, în care pruncii se întorc în mame, eu mă închid în tine. înrămează-te lângă mine şi atunci când trece Dumnezeu pe lângă noi vreau să cânţi în faţa durerii. suntem ultimii din materia asta ciudată numită dragoste!” Delia Cicani: „Maya” „Mi-ai dat carnea ca să ard, rug cu rug şi iad cu iad, /Mi-ai dat suflet ca pe cruce să agonizez mai dulce/ Ape albe să mă spele/Negre să mă pierd în ele,/ Însă nu am ochiul rece,/ Alb şi negru să disece;/ Andrada Vissarion: „Don Juan cu floarea-n gură” Puţin mai târziu îi spunea iubitei lui că pleacă să culeagă aplauzele,/ când, de fapt, el se ducea,/ să calculeze/ epicentrul unui sărut,/ apoi scria poeme imperfecte/ pe pielea ei arămie/ pe care o întorcea pe dos/ Andreea Mihaela Şuleap „să nu ucizi” copiii au plâns astăzi atât de mult încât mamele nu au avut încotro decât să construiască baraje la intrarea în utere să cheme pompierii şi alte ajutoare să salveze răniţi au legat frânghii de la o trompă uterină la alta strâns atât de strâns încât mamele au urlat de durere pompierii nu ştiu pompierii salvează copii înecaţi în apă în

191

pauze joacă poker se bat cu mâna pe umăr câştigă sau pierd mamele îşi ţin mâna la gură să nu ţipe curgă verse şuvoaie pe pielea deja udă se roagă în gând lui Dumnezeu să oprească ploaia iar copiii copiii au ieşit din foi vascularizate râzând bătând din palme baloane prinse adânc în utere mari de carton mamele au plâns atât de mult încât copiii entuziaşti au învăţat să înoate cu pompierii-colaci prinşi de carnea lor mamele şi-au strâns atât de tare uterele goale copii duşi de valuri pe un baraj. Andreea Evelina Porumb: „Tu” foc verde, dimineaţa îl vânează cu soarele alături. văpăile sale îşi vor apropia atomii de cei ai capului tău. apoi, noaptea se scurge pe obrajii tăi şi ai mei urşii giganţi o mănâncă în loc de miere palmele tale mi se lipesc de obraji. buzele îmi sângerează atunci eu urez: noroc cu oasele de sticlă sparte! îţi văd ochii: pelerinul galben stătea nemişcat pentru a nu mai trăda nimic din interiorul său, pentru a deveni ca o sculptură, pentru a se apropia de pietrele acelui ţinut străin în care sosise de curând, în care i-a murit alaiul om cu om. dar ţestoasele mai erau în viaţă şi continuau să-l urmeze. de la un moment dat a vrut să scape de ele, în mersul lor auzea simfonii se simţea urmărit de un imens ansamblu de muzicanţi plătiţi să-i acompanieze moartea. sau chiar să-l ucidă cu următoarea melodie interpretată. încerca să ignore începuturile de melodii. fredona cât putea de tare peste melodia deabia începută, ceva ce încă nu-l ucisese, era atent să nu repete melodii deja fredonate să nu aibă una preferată care să se aplice peste suflet ca o pleoapă ce nu s-ar mai ridica. un calcul matematic în deşert împotriva morţii. concert terminat la umbra carapacelor goale rostogolite pe pietre. doar ţestoasele mai erau în viaţă şi continuau să-l urmeze.

192

Sentimente diacronice Volum realizat în cadrul programului Poezia Tinereţii ediţia a V-a Asociaţia Lumen Editura Cristal membra a Grupului de edituri Editura Lumen Iaşi, 2007 131 pagini Andreea Iancu: Jurnalul meu de lesbiană sau despre fenomenologia imaginii Asta mi se întâmpla cu Heloïse. Pentru că imaginea pe care mi- o oferă are o conştiinţă. Pentru că există o trădare a ceea ce văd. Azi îmi zice că a fost cu fetele. ¨ Fetele ¨sunt iubitele ei. Mi-a povestit cum sa tras în trei. Ea, Leila şi bărbatul lui Leila. Pasivitatea ei nici nu-mi poate da gelozie. Pentru că doar aprinde dar nu ştie să ţină aprins. Pentru că se vinde pentru a fi satisfăcută. Îi cunosc toate iubitele. Apoi se întoarce la mine. După ce făcusem sex oral cu un tip într-o scară de bloc, m-a sunat să-mi zică că mă iubeşte. I-am zis că sunt ocupată şi i-am închis. Teoria pasivităţii este o includere într-o categorie. Pe Heloïse o includ în cea a ratatului. Decât prostituţia pe care o oferă rămâne valabilă. Ea este o prostituată lesbiană care se dă pentru a putea să se continue. Este o acceptare a inutilului, o aparţinere într-un existenţial care nu va duce nicăieri. Pentru că doar mă exciţi şi nu reuşeşti să-mi dai mai mult, rămâi o prostituată, adică o categorie de care ne folosim că este utilă şi atât. Nu de satisfacerea asta am nevoie. Delia Cicani: Avatar în zodia fumului … Se pare cã noaptea ne-a înghiţit pe amândoi, şi n-am mai reuşit sã ne regãsim… Dar eu, eu singurã pot sã mã detaşez, sã mã rup de toatã boala asta, de toate trupurile care au sucombat din pricina supradozei de mister… S-au îngropat cu toţii în ceaţã, dar nici unul nu a fost suficient de inteligent ca sã prevadã cã, odatã devoratã starea, li se vor risipi pânã şi oasele… Cine ar putea sã mã anunţe când se retrage mocirla, sã-mi pot deschide din nou ochii, sã mã pot metamorfoza în copil, înghiţindu-mi loviturile şi disperarea? Cui i-ar ajunge o viaţã pentru a-şi rupe din ea o secundã, pe care, conştient, s-o ofere? Numai ceasul, singur, obsedant, adânceşte rana cu fiecare secundã care trece.. Înghit timpul fãrã sã mai respir si mã culc pe fundul mlaştinii. Acolo vor veni toţi, pe rând, dar liniştea le va fi înghiţit vocile stridente, cu care obişnuiau sã mã loveascã ascuţit în moalele capului, precum şi mişcãrile. Asta numai atunci când voi fi învãţat sãmi scurg viaţa din orbite, iar ochii

193

mei, puri, vor fi capabili sã redea perfect neantul în toata splendoarea … Şi atunci, (pentru cã visul e doar al meu), voi putea sã strig: ”Ce dracu mai cãutaţi şi voi aici? moartea e destulã pentru toţi! De ce vã înghesuiţi în sicriul meu? Vã e fricã ?”

194

Poezia tinereţii Autori: Volum colectiv Editura Lumen Iaşi, 2002 43 pagini Volum de versuri.

Cerc/ (Delia Forst)/ Am desenat un cerc/ care s-a strâns/ Atât de mult/ Încât Eu/ Am devenit/ Cercul

195

Iubire, Lumină, Poezie Autori: Volum Colectiv Editura Lumen Iaşi, 2003 78 pagini Sâmbure de fum/(Nicoleta Vasilcovschi)/Mi-e greu sufletul de atâta lume murdară,/mi-e plin trupul de rulaj acru al funcţiei secetei albe./Tu gând mă priveşti şi taci/şi te doare cuiul agăţat în creierul maro al cămăşii gri pe care mâna ploii o poartă/

196

Etnopsihologii spaţiul dobrogean

minoritare

în

Autor: Mictat A Gârlan Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2007 237 pagini Carte apărută cu finanţarea Fondului Cultural Naţional. Cartea de faţă este al doilea volum al autorului, consacrat unor probleme de factură etnopsihologică, domeniu cu caracter interdisciplinar prin contribuţii solicitate din sociologie, psihologie, ştiinţele juridice, politice, ştiinţele educaţiei ş.a În ţara noastră, problemele de psihologie a poporului român, a minorităţilor şi relaţiilor etnice au început să fie studiate sistematic abia după anul 1990, când în condiţiile democratizării societăţii româneşti şi a liberei exprimări a opiniilor şi atitudinilor politice, s-au trezit la viaţă şi au început să se organizeze numeroase uniuni etnice întâi cultural, apoi din punct de vedere politic. Unele dintre ele, conform normelor juridice româneşti sunt reprezentate şi în Parlamentul României, printre acestea regăsindu-se maghiarii, ţiganii, armenii, ruşii-lipoveni, grecii, turcii, tătarii, ş.a. Apariţia organizaţiilor politice sau a uniunilor minorităţilor naţionale, mai ales a drepturilor câştigate juridic în conformitate cu normele Uniunii Europene, sunt argumente indubitabile pe linia democratizării vieţii politice româneşti. Comparativ cu literatura internaţională, studiile româneşti de etnopsihologie au tradiţii mai vechi, cu personalităţi de seamă de la B.P.Haşdeu, sau D.Drăghicescu, până la M.Ralea şi C.Rădulescu Motru, faţă de care între timp s-au adunat şi probleme nerezolvate. În acest domeniu, se ridică cu acuitate problema elaborării unei metodologii de cercetare, autentic ştiinţifice, care să permită relevarea cu obiectivitate a tezaureului etnopsihologic existent şi necesar în orientarea valorică a fiecărei minorităţi. Nevoia de obiectivitate este acut resimţită, pentru că toate domeniile tangente temei, de la istorie şi literatură până la psihologie, sociologie sau filosofie, abundă în formulări subiective, opinii hazardate, unele chiar rău voitoare,în variante exagerate, cu formulări dictate de interese înguste de moment, în baza unor experienţe personale limitate, realizate în afara unor studii şi cercetări atât asupra poporului român, cât şi a minorităţilor sale. În primul volum al lucrării, autorul a analizat pe baza unei aprofundate cunoaşteri a datelor din literatura de specialitate, conceptele de bază ale etnopsihologiei, diversele orientări teoretice şi metodologice existente în ţara 197

noastră şi peste hotare, uneori cu un justificat punct de vedere critic. Punctele de vedere din anii anteriori revoluţiei din decembrie au fost în mod natural amendate, fiind elaborate de pe poziţiile unei ideologioi dictatoriale, arbitrare şi lipsite de realism. În al doilea volum de cercetări proprii, cu caracter experimental asupra minorităţilor etnice, autorul a pornit de la următoarele ipoteze: a. fiecare minoritate este un personaj colectiv, cu o viaţă proprie recunoscută de toţi membrii săi. b. Fiecare minoritate cuprinde un ansamblu de caracteristici generale şi particulare, de viaţă social-politică şi istorico-culturală, cu suficiente elemente de factură psihologică. c. Minorităţile şi relaţiile etnice, pentru domeniul psihologiei sociale pot fi un câmp de experimentare metodologică. Ipoteza de bază a lucrării sale vizează posibilitatea decelării unui contur de personalitate colectivă şi de distanţe sociale între comunităţi etnice conlocuitoare, cu trăsături diferenţiale de natură psihologică, care se pot generaliza în elemente de specific naţional. Spre deosebire de alte cercetări existente în etnopsihologie, viziunea metodologică a d-lui Mictat Gârlan este de o complexitate şi originalitate fără precedent. Aceasta întrucât un şir întreg de etnopsihologii dobrogene studiate şi elaborate de autor, din cele ale turcilor, tătarilor, grecilor, ruşilor-lipoveni, ucrainenilor, italienilor, inclusiv ale romilor, în literatura de specialitate sunt în premieră absolută. Remarcabilă rămâne viziunea originală de lucru cu sistemul de evaluare a personalităţii colective din perspectiva psihologiei sociale, într-o nouă abordare, de la grup la grup şi de la comunitate la comunitate. În mod obişnuit, toate cercetările de psihologie etnică cu diferite variante, pedalează pe principiul diadei, respectiv: noi românii/ ei românii sau români şi germani sau români şi maghiari, etc. Dar, în abordarea d-lui Mictat Gârlan se pune pe prim plan principiul analizei intercorelative, în care fiecare minoritate studiată se raportează, rând pe rând, la fiecare grup etnic martor din spaţiul celor conlocuitoare, iar problema devine complexă când raportările se fac în cadrul a 9 x 9 comunităţi. În metodologiile „clasice” de psihologie etnică, a românilor sau ale altor popoare, planul etnopsihologic referenţial este fie istoric, fie cultural. De exemplu, pentru construcţii de psihologie a poporului român autori precum Dimitrie Drăghicescu sau Mihail Sadoveanu au ca plan de referinţă istoria românilor, acest referenţial fiind valabil şi în studiul altor popoare. Pentru alţi autori ca C.Rădulescu Motru, George Călinescu sau Lucian Blaga, pentru poporul român referenţialul de raportare psihologică este de origine culturală. La dl Mictat Gârlan acest cadru de referinţă, de comparare şi de validare a trăsăturilor etnopsihologice este interetnicitatea,

198

analizată într-un spaţiu regional şi geopolitic delimitat, referenţialul istoric sau cultural fiind secundar sau subordonat. Dr. Constantin Voicu Redactor şef al Revistei de Psihologie a Academiei Române

199

Culegere de cântece pentru studenţii de la păpuşi şi teatru. Curs: Elemente de tehnică vocală şi stil în cânt Autor: Paula Ciochină Editura Lumen Iaşi, 2006 178 pagini Afirmarea clasică a lui Stanislavski potrivit căreia „nu este vina noastră dacă domeniul creaţiei scenice este dispreţuit de ştiinţă, dacă a rămas necercetat şi dacă nu ni s-au pus la îndemână termenii necesari pentru problemele practice” şi-a pierdut actualitatea. Literatura de specialitate din ultimii 10-15 ani a adus contribuţii esenţiale cu privire la descifrarea mecanismului fonaţiei, logopedia, foniatria, explorarea funcţională (videostroboscopia, microcinematografia) standardizată au permis lămurirea unor aspecte controversate ale emisiei vocale, în timp ce utilizarea metodelor matematicii moderne şi a teoriei sistemelor a permis înţelegerea, exprimarea şi evaluarea vocii vorbite şi cântate, deschizându-se noi perspective şi noi direcţii în pedagogia vocală. Acum, în aceşti primi ani ai începutului de mileniu, efortul internaţional multicentric şi interdisciplinar este acela de remodelare, de reaşezare a unor noi principii, tehnici şi metode în pedagogia vocii vorbite şi cântate, confirmându-se afirmaţia potrivit căreia muzica, asemenea medicinii, este”ştiinţă şi artă întregită de iubirea de oameni” şi, am adăuga noi, bazată pe mult mai multă muncă. Autoarea

200

Rază de soare Poezii pentru copii Autor: Aurelia Cociu Editura Lumen Iaşi, iunie 2007 48 pagini Autoarea, cu sensibilitate şi acurateţe, ne invită să păşim în lumea fascinantă şi plină de candoare a copilăriei, lume în care totul este iubire, puritate, joc şi bucurie. Fie ca aceste versuri să vă descreţească frunţile, să trezească copilul din voi, aducând în viaţa voastră o rază de soare. Prof. drd. Vasile Cociu Rază de soare Mama mea-i rază de soare Ce mă mângâie duios Ea m-ajută şi mă-ndeamnă Ca să fiu mereu voios Sub căldura razei mamă Eu mă simt mereu iubit Chiar de mai greşesc vre-odată Eu mereu sunt fericit Mamă, raza mea de soare, Te iubesc atât de mult! Tu mă creşti cu grijă mare Mă închin şi te sărut.

201

Proiectarea sistemelor mecatronice Îndrumar de proiectare Autor: Gheorghe Bodi Editura Lumen Iaşi, 2006 170 pagini Lucrarea de faţă este o încercare de introducere sistematică în teoria proiectării sistemelor mecatronice, cu referire şi la practica proiectării. Prin cadrul în care se desfăşoară această acţiune, intrăm într-o branşă nouă, multidisciplinară, care integrează cunoştinţele selectate din mai multe discipline care au aplicabilitate şi relevanţă în contextul celor mai multe sisteme. Informaţiile au fost concentrate cât mai mult, pentru a permite încadrarea în numărul de ore oferite de planul de învăţământ. Autorul

202

Sisteme mecatronice Îndrumar de laborator Nume autor: Gheorghe Bodi Editura Lumen Iaşi, 2006 119 pagini academic Disciplina Sisteme Mecatronice face parte din categoria disciplinelor de specialitate care se predau studenţilor din anul V ai secţiei Mecatronică din cadrul Facultăţii de Mecanică. Materialul prezentat este în concordanţă cu planul de învăţământ al secţiei, cu programa analitică şi corelat cu conţinutul cursului. Scopul urmărit este de a dezvolta latura aplicativă a noţiunilor prezentate în cadrul cursului. Tematica amplă dezvoltată la curs trebuie comentată la laborator într-un dialog viu cu studenţii, care să-i oblige să se simtă şi ei responsabili de rezolvarea problemelor, să construiască ipoteze şi să imagineze soluţii. Structurat pe baza acestor principii generale, Îndrumarul de laborator pentru „Sistemele mecatronice” asigură desfăşurarea în bune condiţii a orelor de laborator, reuşind să acopere principalele capitole de curs. Lucrările de laborator realizate, prin diversitatea problematicii abordate, urmăresc completarea, însuşirea şi adâncirea cunoştinţelor predate la curs, precum şi dezvoltarea caracterului particular şi specific al disciplinei. În acest sens, primele două lucrări de laborator se ocupă de acţionarea sistemelor mecatronice, fiind considerate ca un punct de plecare în studiul acestor sisteme. Varietatea posibilităţilor de acţionare a impus tratarea acestei teme în două lucrări şi, cu toate acestea, consider că sunt prezentate doar problemele de bază, existând multe alte alternative care stau la dispoziţia specialiştilor. Lucrările 3 şi 4 se referă la sisteme hidraulice şi electrohidraulice, prezentând două aplicaţii în acest domeniu. În timp ce lucrarea 3 tratează probleme concrete de identificare dinamică experimentală a servomecanismelor electrohidraulice, lucrarea 4 se ocupă de transferul operaţiilor de asamblare a unei pompe de apă de la un operator uman la un sistem tehnic. Lucrarea 5 prezintă probleme din partea a doua a lanţului cinematic, şi anume partea de transmisie a mişcării, făcând referire la sisteme cu variaţie continuă a raportului de transmitere ca model de control şi optimizare a proceselor mecatronice.

203

Lucrarea de laborator nr.6 se ocupă de aplicaţii ale sistemelor mecatronice în construcţia maşinilor-unelte. Sunt studiate centre de prelucrare pornind de la construcţia magaziilor de scule, schimbarea automată a acestora, integrarea manipulatoarelor şi încărcătoarelor şi până la acţionările şi comenzile centrelor de prelucrare. Ultima lucrare abordează problematica acţionării electrice neconvenţionale a roboţilor celulari, fiind prezentate bazele teoretice şi şapte sisteme concrete de acţionare. Îndrumarul de laborator se adresează în principal studenţilor secţiei Mecatronică, anul V, care audiază cursul „Sisteme mecatronice”, dar poate fi util şi studenţilor de la alte secţii sau inginerilor din proiectare şi cercetare. În final menţionăm că, datorită structurii planului de învăţământ, acest îndrumar doar punctează câteva dintre problemele de bază ale disciplinei, lăsând posibilităţi practic nelimitatede dezvoltarea acestora.

204

Strategii de dezvoltare comunitară Autor: Iuliana Precupeţu Editura Lumen Iaşi, septembrie 2007 203 pagini acedemic Dezvoltarea comunitară a fost considerată de multe ori o inovaţie socială în context de după 1989, fiind privită ca o abordare ce ţine mai ales de practica organizaţiilor internaţionale. În realitate, ideea este extrem de veche iar practica nu este străină în contextul românesc. Sociologia însăşi s-a născut din încercarea de a înţelege disoluţia comunităţii tradiţionale în faţa forţelor reprezentate de modernitate, de a explica trecerea de la tipul de relaţie interumană caracteristică societăţii tradiţionale („comunităţii”), care angaja individul în integralitatea personalităţii sale, la tipul de relaţie parţială, fragmentată, extinsă care izolează omul în societatea modernă. Plecând de la această idee, lucrarea prezintă regimurile teoretice ale ideii de comunitate în opera sociologilor clasici, nuanţările şi reevaluările conceptului de comunitate. Autoarea

205

Agricultură şi horticultură Autor: Constantin Chiriac Editura Lumen Iaşi, septembrie 2007 281 pagini Sarcina fundamentală a agriculturii contemporane este, în mod paradoxal, epoca fiind a marilor succese ştiinţifico- inginereşti, rezolvarea ecuaţiei „Om hrană”. Producerea hranei pentru toţi membrii societăţii actuale şi viitoare, în contextul exploziei demografice, când o mare parte din populaţia globului suferă de foame şi malnutriţie, presupune soluţii tehnice, reprezentând aportul agriculturii, dar şi rezolvări de ordin politic şi social economic. E bine cunoscut faptul că toate civilizaţiile au apărut şi au prosperat doar acolo unde agricultura a fost prosperă şi au decăzut atunci când agricultura nu le-a mai putut susţine. Valorificarea superioară a terenurilor agricole este obligaţia morală şi a inginerilor de îmbunătăţiri funciare, care vor trebui să cunoască atât solul su toate aspectele sale, cât şi plantele de cultură şi horticole, precum şi tehnologia lor. Din aceste considerente, cursul de Agricultură şi Horticultură, destinate pregătirii agronomice a studentului de la facultatea de Hidrotehnică, secţia de Îmbunătăţiri Funciare, realizează de abia o modestă introducere în numeroasele probleme ale agriculturii. Pentru proiectarea ca şi pentru exploatarea sistemelor de irigaţii, specialistul în acest domeniu se va simţi mereu invitat să consulte şi alte lucrări din vasta literatură care s-a scris şi se scrie în toate domeniile de strictă specialitate. Lucrarea este rezultatul unei îndelungate experienţe didactice şi tehnico-ştiinţifice, care sper să fie de folos studenţilor mei şi nu numai. Autorul

206

Melchisedec al României Autori: Tudor Ghideanu, Ghideanu Editura Lumen Iaşi septembrie 2007 141 pagini

Preda

Cel despre care titanul istoriei noastre naţionale Bogdan Petriceicu Haşdeu spunea nemuritoarele cuvinte: „fără îndoială, bărbatul cel mai cu ştiinţă dintre prelaţii noştri”, Mihai Ştefănescu (Melchisedec), fiul preotului Petru Ştefănescu, s-a născut pe 16 februarie 1823, în satul Gârcina (Neamţ) şi, după şcoliri prea înalte, avea să onoreze, cu personalitatea sa multivalentă, Biserica Ortodoxă Română, ca Episcop al Episcopiei Romanului, într-o fericită continuitate a marilor săi înaintaşi Macarie şi Dosoftei- şi cu numele celebrei şi curatei preoţiirânduieli:Melchisedec. De la început, s-a constatat că Mihai Ştefănescu s-a remarcat prin deosebite însuşiri intelectuale, cât şi prin râvna la învăţătură; fiind înscris din 1834 la Seminarul „Socola”. După şapte ani de studii, a primit „atestatul” şi a fost numit învăţător la Şcoala din satul Şerbeşti. Este chemat la „seminaria Veniaminiană” şi apoi, după absolvire, la propunerea directorului şcolii, Filaret Scriban, la începutul lui 1843, este numit „profesor supleant la catedra de Retorică, Pastorală şi Istorie naţională. În acelaşi an, îmbracă haina monahală, primind numele Melchisedec. Este hirotonit ca ierodiacon la 16 August 1844. La începutul lui 1848, ia partea directorului Filaret Scriban, pe care mitropolitul Meletie voia să-l înlăture.; Melchisedec este trimis la mănăstirea Neamţ, unde adună material documentar legat de probleme de istorie bisericească. Autorii

207

Politica europeană de vecinătate Cazul Republicii Moldova şi al Ucrainei Autor: Doina Bordeianu Editura Lumen Iaşi septembrie 2007 113 pagini Cuprins: Moldova şi Ucraina în apropiata vecinătate a Uniunii Europene Apropierea Uniunii Europene de cele două ţări prin prisma extinderilor din 2004 şi 2007. Consecinţele imediate Aşteptările Moldovei şi a Ucrainei vizavi de Uniunea Europeană Politica Europeană de Vecinătate ca alternativă a extinderii Uniunii Europene Rolul şi importanţa Politicii Europene de Vecinătate în europenizarea Estului Moldova şi Ucraina parte a Politicii Europene de Vecinătate Gradul de pregătire a Moldovei şi Ucrainei pentru a se alătura Uniunii Europene între declaraţii şi realitate Limitele şi oportunităţile Politicii Europene de Vecinătate în cazul Moldovei şi Ucrainei Oportunităţi deschise prin participarea în PEV Limite ale Politicii Europene de Vecinătate Rolul României ca ţară de frontieră a Uniunii Europene

208

Eseuri de metafizică cuantică Autor: Antonio Sandu Editura Lumen Iaşi, septembrie 2007 203 pagini Din Cuprins: Metafizica cuantică Metafizica cuantică o construcţie eidetică Metafizica cuantică o posibilă direcţie a discursului transmodern Probabilitatea de existenţă Limite ale modelului transcultural Spiritul ştiinţific dimensiune definitorie a modelului cultural european Demersul ştiinţific îşi propune aflarea adevărului Demersul ştiinţific îşi propune să analizeze realitatea obiectivă Demersul ştiinţific are ca instrument raţionalitatea logică Limbajul logico matematic constituie fundamentul ştiinţelor pozitive Demersul ştiinţific are ca instrument experimentul sau raportarea la fenomene Demersul ştiinţific se constituie prin aprofundarea sau modificarea unei paradigme a cunoaşterii Funcţii spirituale ale artei Funcţia de reprezentare a sacrului Funcţia de mediere a accesului la transcendent Funcţia de revelare a arhetipurilor şi de manifestare a inspiraţiei ca posesie divină Manifestarea inspiraţiei ca posesie divină Funcţia de suport a accesului la sacru Exprimarea directă a sacrului (Cuvântul lui Dumnezeu) Funcţia de jertfă Funcţia de imitare a divinului sau de participare la energia divină creatoare Funcţia de exprimare de sine a artistului Funcţia psihedelică Cultura europeană între da şi nu Mandala profană sau imago mundi într-un bar Imago mundi Arta o mandala profană la A.I Pelerin în timp sau obsesia eternei reîntoarceri Idei paralele

209

Despre Europa Fundamente romantice ale transmodernismului Antibrandul România Dracula de la gotic la postmodernism Nudul artă şi transfigurare Orientări transmoderne în abordarea realităţii socio religioase

210

Bazele ştiinţei solului Fizica solului Autor: Constantin Chiriac, Stătescu Editura Lumen Iaşi, septembrie 2007 202 pagini

211

Florian

Efectele juridice ale tratatelor internaţionale Autor: Cristina Elena Rădulea Editura Lumen Iaşi, septembrie 2007 156 pagini Din cuprins: Consideraţii introductive asupra dreptului internaţional public şi a societăţii internaţionale. Capitolul I Obligativitatea tratatelor internaţionale Principiul pacta sunt servanda în lumina prevederilor Convenţiei de la Viena privind dreptul tratatelor din 1969 Caracteristicile principiului pacta sunt servanda Principiul obligativităţii tratatelor internaţionale în jurisprudenţa internaţională Importanţa obligativităţii tratatului internaţional Limitele caracterului obligatoriu al tratatelor internaţionale Capitolul II Efectele juridice ale tratatelor internaţionale faţă de părţi Stat contractant, stat parte, stat terţ Principiul relativităţii efectelor juridice ale tratatelor internaţionale Fundamentul principiului relativităţii efectelor juridice ale tratatelor internaţionale Efectele juridice ale tratatelor internaţionale faţă de guvernanţi şi faţă de cei guvernaţi Aparente excepţii de la principiul relativităţii efectelor juridice ale tratatelor internaţionale Principiul relativităţii efectelor juridice ale tratatelor internaţionale în jurisprudenţa internaţională Capitolul III Efectele juridice ale tratatelor internaţionale faţă de statele terţe Tratatul internaţional şi statele terţe Caracterul relativ al principiului relativităţii efectelor juridice ale tratatelor internaţionale Tratate care creează drepturi sau obligaţii pentru terţi stipulaţiunea şi obligaţiunea pentru altul Exemple de tratate internaţionale care prevăd drepturi sau obligaţii pentru state terţe Concluzii

212

213

Cercetarea interdisciplinară ca metodologie a ştiinţelor (Cazul filosofiei dreptului) Autor: Rodica Ion Roşca Editura Lumen Iaşi, octombrie 2007 185 pagini Contemporaneitatea denotă un interes din ce în ce mai mare faţă de probleme de metodologie şi filosofie a ştiinţei. Aceasta are o semnificaţie deosebită în tratarea şi dezvăluirea modificărilor ce se produc în interiorul ştiinţelor. Fenomenul de integrare a ştiinţelor printr-o sinteză la nivel ontologic şi gnoseologic contribuie la analize şi elaborări constructive în cercetarea multilaterală. Situaţia dată antrenează schimbări esenţiale a coraportului între ştiinţe, între ştiinţă, tehnică şi societate. De aici rezultă necesitatea elucidării procesului de integrare care domină ştiinţele actuale şi a rolului filosofiei în formarea noului tablou ştiinţific. În ultimele decenii, filosofia s-a îndreptat tot mai mult, spre analiza rolului ştiinţei în societate, spre căutarea soluţiilor la problemele globale ale omenirii şi spre creşterea interesului faţă de probleme de metodologie şi filosofie a ştiinţelor sociale. Aportul filosofiei la elucidarea demersului ştiinţific contemporan se manifestă prin localizarea problemelor, clarificarea conceptelor, examinarea presupoziţiilor, evaluarea datelor, stabilirea legilor, formarea viziunii sistemice etc. În afară de aceasta, ştiinţele actuale evidenţiază probleme cu caracter complex. Acestea nu numai că nu pot fi soluţionate de o singură ştiinţă, dar nici nu pot fi formulate concret, implicând o abordare multilaterală a ştiinţelor naturale, a celor sociale şi a filosofiei. Astfel procesul real de dezvoltare a ştiinţelor, ca sistem unitar de cunoaştere conduce spre stabilirea conexiunilor şi punctelor de tangenţă între ştiinţe. În contextul respectiv se cere tratată problema integrării ştiinţelor şi a implicaţiilor sale în soluţionarea celor mai acute probleme a umanităţii. Procesul de integrare deja este atestat în dezvoltarea ştiinţelor prin realizarea integrării între ştiinţele naturale, între cele naturale şi sociale, iar recent şi-a găsit expresie şi în ştiinţele socio- umane. Acest fapt indică o apropiere a ştiinţelor de practică prin aspecte de natură antropologică şi axeologică. Modificările esenţiale în caracterul cercetărilor ştiinţifice şi în structura ştiinţelor, sunt determinate de trecerea de la predominarea diferenţierii la integrare. Din această cauză este necesară analiza şi evidenţierea factorilor care contribuie la realizarea integrării şi la schimbarea 214

paradigmei ştiinţei. Ceea ce a modificat structura, formele şi metodele tradiţionale se află în interiorul procesului de dezvoltare a ştiinţelor şi a scopurilor pe care şi le propun acestea spre realizare. Analiza specificului ştiinţei contemporane constă nu doar în a determina cauzele acestei modificări, dar şi evidenţierea factorilor primordiali, ce acţionează în prezent, a raportului ştiinţă şi filosofie, indicarea momentului aplicării în practică a acestei corelaţii. Fenomenul integrării domină toate disciplinele şi implică necesitatea unei analize profunde a schimbărilor ce se produc în structura ştiinţei, în metodele de cercetare, în stabilirea obiectivelor ştiinţei, precum şi o evaluare a aplicării în practică a inovaţiilor ştiinţifice. Toate aceste momente denotă caracterul complex şi profund al procesului. De aici, în viziunea noastră, rezultă actualitatea problemei cercetate care se bazează pe: analiza proceselor de diferenţiere şi integrare, evidenţioerea rolului factorului normativ în ştiinţă şi societate, elucidarea procesului de integrare în ştiinţele socio- umane printr-o specificare în filosofia dreptului, evidenţierea modelelor şi conceptelor esenţiale în analiza procesului integrării, stabilirea rolului subiectului activităţii în plan teoretic şi practic. Totodată, printr-un astfel de demers relevăm momente negative ce sau observat în dezvoltarea ştiinţelor. Acestea determină necesitatea formării unei noi viziuni asupra statutului şi rolului ştiinţei, cu scopul de a emite sugestii cu privire la perspectivele depăşirii acestor impedimente cu ajutorul viziunii integratoare. Din aceste considerente, autorul a optat pentru semnificaţia teoretică a unei astfel de analize şi aplicarea ei în soluţionarea problemelor practicii sociale cu ajutorul domeniilor ce apar în rezultatul procesului de integrare. Interesul sporit faţă de problema în discuţie, faţă de analiza rolului procesului integrativ în formarea tabloului particularităţilor esenţiale ale ştiinţelor contemporane este demonstrat şi de fondul bibliografic, care a servit drept bază pentru investigaţia în cauză. În general, momente de analiză ale integrării interdisciplinare putem găsi la autori ca: Platon, Aristotel, Kant Hegel, Einstein, Winer, Bertranlanfi etc. Atenţia savanţilor, în primul rând, a fost orientată spre definirea procesului de integrare şi standardizarea terminologică. Ca şi concept integrarea s-a legitimat mult mai târziu decât manifestarea procesului în anumite domenii. Pentru a desemna acest proces iniţial erau folosiţi termenii: sinteză, unitate, complexitate, codisciplinaritate, integrare, interdisciplinaritate, transdisciplinaritate ş.a. În fine savanţii au convenit asupra folosirii termenului de integrare şi/sau interdisciplinaritate. De analiza genezei, esenţei, particularităţilor, funcţiilor integrării s-au ocupat: A.S. Markarian, V.P.Karateev, D.A. Guşcin, A.P.Semeniuk, A.D. Ursul, I. Prigogin, B.M.Kedrov, Th.Kuhn, J. Piaget etc.

215

În analiza integrării din aspect istorico-metodologic şi a funcţiilor integrării ştiinţelor semnalăm contribuţia savanţilor: A.S.A.S.Kraveţ, E.V.Mamciur, M.G.Cepikov, N.D.Depenciuk, V.S.Ovcinikov, P.N.Fedoseev P.I.Vizir ş.a. În afara analizelor generale a procesului de integrare, avem studii ce se referă la dopmenii concrete. În ultimele decenii se analizează integrarea ştiinţelor socio-umane. În acest sens evidenţiem autorii: Ph.Kuhn, M.Bunge, J.Piaget, P.V.Smirnov, A.S.Markarian, M. Dogan, R. Pahre, N.S. Dumitriu, M.Luncu etc. Pentru a analiza filosofia dreptului ca domeniu ce apare în rezultatul realizării procesului de integrare s-au folosit lucrările autorilor –G.Del Vechio, G.W.Hegel, J.G.Fichte, E.Sperantia,Gh. Mihai, I.Motica, C.Stroe, I.Biris, J. Goricar, M.Villez, P.Roubier, F.Rigaux, A.M.Vasiliev, G.S.Ostromov, etc. Din toate acestea rezultă necesitatea cercetării statutului ştiinţelor contemporane din viziune complexă, care ar contribui la soluţionarea multor probleme actuale. În perspectiva analizei complexe integrarea se include perfect prin influenţele sale asupra laturii materiale şi spirituale a existenţei. Momentele evidenţiate constituie, în linii generale, obiectul de studiu al acestei lucrări. Ne-am orientat spre realizarea următoarelor obiective: - elucidarea rolului filosofiei în analiza procesului de integrare a ştiinţelor contemporane; - urmărirea dezvoltării istorice a coraportului diferenţiere-integrare; - realizarea unei analize filosofico- metodologice a aspectelor integrării; - dezvăluirea esenţei integrării ştiinţelor socio-umane; - analiza factorilor ce domină integrarea contemporană: • factorul antropologic (activitatea subiectului) • factorul normativ (axiologic) • factorul informativ (comunicaţional); - determinarea modului de constituire a unei discipline integratoare, cum ar fi filosofia dreptului; - elucidarea specificului filosofiei juridice; - aprecierea contribuţiei factorului normativ în filosofia dreptului şi în realizarea unităţii între teorie şi practică. Lucrarea în cauză, în esenţă, efectuează o generalizare a unui şir de abordări a integrării ştiinţelor, preconizând includerea acestora într-un sistem logic unic. Cercetarea dată contribuie la clarificarea importanţei existenţei unei viziuni integratoare asupra realităţii. Autoarea 216

Jurnalul meu de lesbiană Sau despre fenomenologia imaginii Autor: Medeea Iancu Editura Lumen Iaşi, august 2007 73 pagini Deschiderea către o fenomenologie a imaginii propusă de Medeea Iancu apare a fi o încercare de recucerire în spaţiul literaturii a cotidianului. Dimensiunea fenomenologică este dată de suspendarea (epohe) semnificării şi respingerea hermeneuticelor textuale. Agresivitatea limbajului este în fond presiunea realului asupra imaginii. Impresia nemanifestă este că imaginea texturează realitatea, iar evenimentele sânt percepute ca cenzurate de construcţii semantice şi convenţii. Pentru a accede la o adevărată fenomenologie a imaginii Medeea îşi propune să reinventeze arbitrariul cotidianului. Referirea la erotic este o introducere în dimensiunea trăirii care capătă semnificaţie în jocul secund al conştientizării şi exprimării. Prima parte a textului propus este o redare subiectivă a experienţei erotice: „realizez un exerciţiu de apropiere prin iubire. Iubirea faţă de mine exprimată prin dorinţa faţă de Heloise. Sunt Lora şi o să mă povestesc aici. Până unde pot să ajung în mine”. „În Minele”ca univers de povestit devine astfel un exterior şi astfel capătă noţiune de obiect „obiectul Lora” care poate fi povestit. Sau măcar expus. Proza Medeei respinge semnificaţiile. „Nu ajung până la limita mea, prezenţa convingerile ei mă înjumătăţesc. Nu este un absurd care să mă creeze e ceva care mă lasă să stau cu capul pe sânii ei şi atât”. Experienţa alterităţii e un fenomen în sens kantian şi astfel nu poate întemeia, nu justifică fiinţa ci fiinţarea. Experienţa alterităţii este apoi suprimată fenomenologic „azi ea nu mă interesează” în căutarea unei realităţi congruente a eului „ce vreau eu este o apropiere faţă către faţă cu eul ei. Un exerciţiu de validare a minelui meu”. Jurnalul unei lesbiene este în fond o validare a eului, prin experienţa alterităţii propriului eu, care totuşi se înstrăinează în fiinţare. Fiinţarea este nume şi imagine care oferă trăire „ce are imaginea ei încât îmi oferă pofte”. Preferarea este în fond o alienare a subiectului în fenomenal „sau ce aspir eu de o vreau pe ea”.

217

Experienţa Heloisei este îndrăgostirea de exterioritate, tensiunea relaţiei cu aceasta este tensiunea esenţială între esenţă şi aparenţă. Heloise nu poate ajunge la nivelul Lorei pentru că se pierde, dar exteriorul fenomenalul este mereu centrifug şi tranzitoriu şi are destinul de a se pierde. Centrarea în exterioritate este iluzorie. Poate că imaginea oferită are o conştiinţă. Heloise devine oglinda lumii. Multiplicitatea relaţiilor Heloisei poate semnifica multitudinea de nume şi forme pe care o ia Exteriorul. Fiinţa ca atracţie către Eu are o pasiune către Unicitate. Dar „dragostea se întâmplă ca o spunere între euri pentru că eurile se recunosc într-un alt stadiu decât trupurile”. Fenomenologia Medeei s-r putea desprinde într-o mistică a celuilalt. Heloise ar putea fi o forţă creatoare, un Matrix care să permită Lorei autocunoaşterea. Dar Medeea preferă Dezvrăjirea. Lumea este o fenomenologie a imaginii sau ar putea fi. Aceasta, sau un jurnal al unei lesbiene, sau orice altceva. Fenomenologia Medeei refuză interpretarea. Antonio Sandu Director Editura Lumen

218

Cadrul general de organizare şi funcţionare a curţii de justiţie europene Autor: Valentina Bărbăţeanu Editura Lumen Iaşi, iulie 2007 120 pagini Cuprins: 1. Consideraţii introductive Înfiinţarea –scurt istoric Tribunalul de Primă Instanţă Tribunalul funcţiei publice Compunerea Curţii de Justiţie 2. Competenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor europene Competenţa ratione personae Competenţa ratione materiae Principalele acţiuni exercitate în faţa CJCE: 3. Raportul dintre dreptul intern al statelor membre şi dreptul comunitar 4. Curtea de justiţie a Uniunii Europene în lumina Constituţiei pentru Europa Câteva aspecte referitoare la redactarea Constituţiei pentru Europa Reglementarea constituţională a Curţii Europene de Justiţie Sediul materiei Compunerea Curţii Europene de Justiţie Compunerea Tribunalului de Mare Instanţă Funcţionarea Curţii Europene de Justiţie Principalele proceduri în faţa Curţii Europene de Justiţie potrivit Constituţiei europene Domenii asupra cărora nu se întinde competenţa Curţii Europene de Justiţie, conform dispoziţiilor Constituţiei Europene 5. Despre efectele juridice ale hotărârilor Curţii Europene de Justiţie şi caracterul de izvor de drept al jurisprudenţei sale 6. Bibliografie

219

Depăşirea fenomenologiei clasice în filosofia creştină contemporană Autor: Ramona Bujor Editura Lumen Iaşi, septembrie 2007 287 pagini Bujor Ramona Elena, absolventă în 2003 a Facultăţii de Filosofie, Univ. „Al.I.Cuza” Iaşi, absolventă a Masterului de „Filosofie creştină şi dialog cultural”, „Univ. Al.I. Cuza”, 2007, doctorandă la Univ. „Al.I.Cuza”, cu lucrarea „Libertate şi creaţie la Jean-Paul Sartre”. Publicaţii: „Voinţă şi libertate la Immanuel Kant”, în „Cultura”, nr. 3/2005; „Bonaventura şi fenomenologia Logosului în lume”, în „Cronica”, nr.3/2006; „Une perspective phenomenologique existentielle sur le mythe de l Eternel Retour: Mircea Eliade et Jean Paul Sartre”, în vol: „Human Being in Contemporary Philosophical Conceptions”, Volgograd, 2007. Într-un timp când postmodernismul şi-a luat dreptul de a pune în discuţie, prin ceea ce se numeşte deconstrucţie, categoriile care păreau a exprima adevăruri fundamentale, cucerite de gândire de-a lungul drumului istoric, este aproape imposibil de a mai încerca o clasificare a ştiinţelor, cum au făcut Aristotel în Metafizică sau Rene Descartes în Principiile filosofiei. Există o amplă diversificare a ştiinţelor, mai ales a celor numite de către Wilhelm Dilthey, ale spiritului, şi chiar dacă obiectul lor general este acelaşiomul şi raporturile sale cu istoria, societatea, valoarea, semenul, sineleînsuşi- într-un cuvânt „lumea”-, ele se delimitează, reciproc, prin metodele proprii de cercetare şi prin sectoarele restrânse pe care le constituie ca obiecte de studiu. Astfel, sub denumirea de „filosofie” o serie de discipline /ştiinţe îşi desfăşoară activitatea: istoria filosofiei, axiologia, filosofia culturii, hermeneutica, filosofia religiei, filosofia ştiinţei, ştiinţele comunicării etc. Dar, în acest cadru foarte vast, cu paliere diversificate, care ar putea fi asemănătoare cu manifestările aceluiaşi Spirit absolut hegelian, dreptul de existenţă al unei: „filosofii creştine” este diminuat, sau chiar anihilat, nu de puţine voci cu autoritate, (de exemplu Martin Heidegger, cum vom vedea), pentru care expresia în cauză este, dacă nu imposibilă, atunci cu siguranţă un hibrid. Este cu putinţă vreo legătură între creştinism/teologie creştină şi filosofie? Nu au ele „obiecte” de studiu diferite şi metode clar distincte? Dacă Platon a exilat poeţii din cetatea filosofică, acelaşi destin l-a avut şi „filosofia creştină”, începând mai ales cu perioada iluminismului (Aufklarung): este inutilă o filosofie creştină, dacă este deja o ştiinţă chiar 220

dacă deosebită de toate celelalte, inclusiv de filosofie care se ocupă cu adevărul creştin, anume teologia. Ne aflăm de fapt, într-o situaţie diametral opusă lui Thomas d Aquino, care răspundea unei întrebări inverse celei prezente: mai avem nevoie de o filosofie creştină dacă există teologia? În Summa Theologiae, Partea I, Questio I, anume: „Să vedem dacă pe lângă disciplinele filosofice nu e necesar să cunoaştem o altă doctrină?.. Mai apoi, doctrina nu poate fi decât despre fiinţă: nimic nu se poate ştii despre adevăr, dacă nu se referă la fiinţă. Dar în toate disciplinele filosofice se tratează despre toate cele ce se referă la fiinţă, chiar despre Dumnezeu (...) Nu a fost deci necesar să fie pe lângă celelalte discipline filosofice, o altă doctrină (..) Noi răspundem că a fost necesar pentru salvarea omului să existe anume o doctrină de revelaţie divină, pe lângă disciplinele filosofice, care să cerceteze chiar raţiunea umană.. Dar chiar despre acele lucruri cu privire la Dumnezeu, pe care raţiunea umană le poate cerceta, a fost necesar pentru om să fie instruit de către revelaţia divină...”

221

Sărăcia în comunităţile de romi din România Autor: Mircea Zidărescu Editura Lumen Iaşi, octombrie 2007 373 pagini După 1990 oraşele mari au început să urmeze modelul oraşelor mari occidentale, devenind din ce în ce mai vizibilă segmentarea acestora în zone distincte, cu profil contrastant. În „zonele bune”, casele şi blocurile arată mai bine, mai îngrijite, cu geamuri termopan, şi aparate de aer condiţionat, maşinile din faţa clădirilor sunt mai bune şi mai multe, oamenii sunt mai bine îmbrăcaţi şi au un comportament mai apropiat de „clasa de mijloc” occidentală. Spre deosebire de acestea, sunt zonele periferice ale oraşelor, zonele industriale dezafectate, fostele cartiere muncitoreşti cu blocuri confort III sau fostele cămine de nefamilişti, multe în stare deplorabilă, deconectate de la utilităţile publice, fără maşini în preajmă, cu haine atârnate la geam, copii îmbrăcaţi sărăcăcios; în aceste zone lipsite de utilităţi şi de condiţii optime de trai trăiesc în proporţie 90% persoane de etnie romă. În prezent mulţi romi locuiesc împreună cu populaţia majoritară, împărtăşind împreună cu ea confortul, problemele locuinţelor în oraşe sau sate. Totuşi cei mai mulţi romi locuiesc în zone separate, mahalale sau ghetouri abandonate, sau lângă gropi de gunoi; din când în când vedem familii de români, şi unguri care împart cu romii izolarea imaginabilă a acestor locuri dar aceştia nu-şi schimbă caracterul etnic copleşitor al excluderii şi „ghetoizării”. România se confruntă în prezent cu o multitudine de probleme ale minorităţii roma generate de lipsa unor strategii şi planuri viabile şi eficiente care tratează complex problemele comunităţilor marginalizate de romi. Această temă a sărăciei în comunităţile de romi a preocupat deopotrivă atât pe sociologi, economişti cât şi politicieni sau organizaţii europene care au contribuit la finanţarea unor programe ce au vizat studii privind populaţia de etnie romă din România. Numeroase programe ale Uniunii Europene, Băncii Mondiale, Guvernul României au finanţat cercetări privind sărăcia populaţiei roma, lucrări care au încercat să evidenţieze complexitatea fenomenului de sărăcie cât şi efectele acestuia atât la populaţia de etnie roma cât şi la populaţia majoritară.

222

Reputaţi sociologi români cât şi organizaţii neguvernamentale s-au preocupat în ultimii ani de a elabora cercetări privind sărăcia comunităţilor de romi din România (Sandu, Zamfir, Preda). În această lucrare am abordat ca şi temă „Sărăcia Comunităţilor De Romi Din România” unde am încercat să surprind câteva aspecte tematice şi esenţiale care pot să contureze cât mai semnificativ comunităţile de romi studiate. Capitolul I tratează aspectele teoretice şi perspective, privitoare la sărăcie, metodologii de apreciere a sărăciei, cât şi o analiză asupra grupurilor şi factorilor cu grad crescut de vulnerabilitate la sărăcie. Capitolul II am evidenţiat cadrul teoretic şi conceptual privind comunitatea, definiţii şi conceptualizări ale comunităţii, tipuri de comunităţi, comunitatea ca şi sistem social, deosebiri între rural-urban cât şi comunitatea modernă sau comunitatea tradiţională. Capitolul III- cuprinde un istoric al populaţiei roma de pe teritoriul României, situaţia demografică a populaţiei de romi, cât şi o prezentare a unor date şi cercetări naţionale care au avut ca şi grup ţintă populaţia de etnie roma, o analiză asupra unor indicatori relevanţi a comunităţilor de romi: sănătatea, educaţia, locuinţa, migraţia, veniturile, capitalul social. Capitolul IV detaliază cercetarea care s-a desfăşurat în cadrul Programului de Dezvoltare Comunitară Integrată implementat de către Fundaţia pentru o Societate Deschisă, cercetare întreprinsă în cele şase comunităţi de romi: Geoagiu- Hunedoara, Lehliu- Călăraşi, Pătrăuţi – Suceava, Vereşti-Suceava, Mimiu-Ploieşti, Bălţeşti-Ploieşti. Capitolul V este o prezentare a situaţiei actuale care există la nivel naţional în comunităţile de romi cât şi o analiză a planurilor, strategiilor, programelor care au fost derulate după 1990 în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă şi a reducerii sărăciei din comunităţile de romi din România. Autorul

223

Între conflict şi economie Autor: Zsuzsanna Kacso Editura Lumen Iaşi, septembrie 2007 132 pagini La momentul actual există numeroase conflicte şi crize pe plan internaţional care necesită intervenţie. Pentru acestea comunitatea internaţională a format nenumărate mecanisme de rezolvare, unele eficiente altele mai puţin, unele care au ca scop încetarea ostilităţilor prin semnarea unor documente, altele prin adresarea cauzelor de bază ale unui conflict, având ca scop transformarea acestuia din fenomen distructiv într-unul constructiv, în care necesităţile fiecărei părţi îşi găseşte răspuns. Scopul acestei lucrări este de a prezenta una dintre componentele construirii păcii prin transformarea nonviolentă a conflictelor: planificarea viitorului prin construirea de scenarii. Acesta este unul din lungul şir de metode prin care se doreşte angajarea constructivă în situaţii de conflict. Transformarea conflictelor, ca şi metodă de activitate este una îndreptată spre viitor, având un obiectiv clar: transcenderea diferenţelor dintre părţi în aşa fel încât posibilitatea izbucnirii unor noi conflicte să fie redusă substanţial, iar nevoile fiecărei părţi să fie satisfăcute, prin acceptarea legitimităţii fiecărei nevoi.Pentru a ajunge la astfel de rezultate analizarea unui conflict începe cu istoria conflictului, cu trecutul şi cauzele fenomenului, ajungându-se în prezent, la acţiunile necesare pentru această transformare. Ca procedeul să fie complet, este necesară şi adresarea viitorului.Cea mai eficientă modalitate de a previziona viitorul este de a construi scenarii, care vor prefigura unele evenimente, bazate pe dinamica prezentă. Procedeul este unul des folosit în economie şi planificarea strategică din cadrul armatei. Pentru ca lucrarea să-şi atingă scopul, aceasta este formată din trei capitole. Primul capitol este introductiv în noţiunile teoretice ale managementului conflictelor. Reiterează unele definiţii cheie ale acţiunilor întreprinse de actorii internaţionali în situaţii de criză şi violenţă. Modalităţile de acţiune prezentate în acest capitol sunt cuprinse în Carta Naţiunilor Unite. Totodată acest capitol evidenţiază şi modalitatea de intervenţie constructivă în conflict. Al doilea capitol reprezintă partea practică a lucrării, prezentând în detaliu procesul de construire a scenariilor. După cum am menţionat mai

224

înainte, construirea scenariilor este un procedeu recent folosit în construirea păcii, din acest motiv, procesul descris este adaptarea celui folosit de Royal Dutch Shell în planificarea strategică a viitorului. Am ales acest model, pentru că primele construcţii de scenarii din domeniul transformării conflictelor au fost bazate pe acest model, folosind ca facilitatori ai procesului profesionişti din domeniul economic. Capitolul prezintă şi unele diagrame, care ajută înţelegerea întregului proces de planificare, din moment ce unul din recomandările de bază a construirii scenariilor este folosirea instrumentelor vizuale, precum diagramele, pentru a înţelege mai bine elementele procesului cu care lucrăm. Capitolul III este cel care unul dintre primele şi probabil cel mai cunoscut proces de construire a scenariilor. Procesul Mont Fleur din Africa de Sud . Acesta a venit după o experienţă mai vastă a ţării în planificare strategică pe plan economic. Procesul Mont Fleur a reunit un grup de specialişti din diferite domenii şi clase sociale, care au prezentat viitorul Africii de Sud. Scopul a fost înţelegerea impactului deciziilor luate de guvernul apartheid şi Congresul Naţional African în acel moment dat asupra viitorului şi, ca urmare al acestui proces, formularea deciziilor în aşa fel încât rezultatele să fie în beneficiul ţării şi a întregii populaţii. Documentarea pentru această lucrare a fost una dificilă. În bibliografie se regăsesc atât surse primare cât şi secundare, acestea provenind din baze de date on-line, documente primite de la Consulatul Africii de Sud din România, cărţi de specialitate pe managementul conflictelor şi transformarea conflictelor, ziare şi analize. Autoarea

225

Tradiţie şi înnoire în muzica europeană la sfârşitul secolului al XIX-lea Autor: Paula Ciochină Editura Lumen Iaşi, 2006 157 pagini

Cuprins Repere sociale culturale şi istorice Culturi muzicale reprezentative Liedul Muzica simfonică Muzica de cameră Opera Concluzii

226

Despre neant şi existenţă Tentative de dialog cu Jean Paul Sartre Autor: Raluca Bădoi Editura Lumen Iaşi, august 2007 177 pagini Cuprins: Prefaţă de Adriana Neacşu Cuvânt înainte Despre fiinţă şi neant Partea I Despre existenţă Capitolul I Jocul şi existenţa Capitolul II Masca melancolicului Capitolul III Jocul şi teatrul Partea a-II-a Despre neant Capitolul IV O metafizică răsturnată Capitolul V Neant şi demascare Capitolul VI Joaca de-a sinele Problematica omului în filosofia sartriană Capitolul VII Libertatea şi ceilalţi zei Despre conceptul de lume în existenţialismul sartrian În final..joaca de-a Sartre Jean Paul Sartre sau antropologia lipsei desăvârşite Bibliografie

227

Teoria sistemelor Autori: Ovidiu Constantin Chiriac Editura Lumen Iaşi, 2007 Pag: 238

228

Alexandrescu,

Displacements of History and Identity in Salman Rushdie s Midnight’ s children Autor: Angela Stănescu Editura Lumen Iaşi, iulie 2007 153 pagini While for V.S. Naipaul home is ultimately nowhere, for Salman Rushdie home is potentially everywhere. While Naipaul sees cultural collisions and collusions as irredeemably tainting and corrupting, Rushdie casts a more lenient eye on the beneficent possibilities and opening vistas of cultural encounter. Although their characters are equally displaced and rendered homeless by the sinuous historicity of their sense of identity and belongingness, their quests for the core of the postcolonial condition follow somewhat different routes and itineraries, inscribed on different historical and cultural maps. If Naipaul writes back from a space he situates at the rim of the world, from a historical void he wishes to replenish with his historicizing discourse marked by the embittered consciousness of geographical and political marginality, Rushdie confronts us with the overwhelming multiplicity of layers and strands of history crisscrossing the massive subcontinent whose centrality as the jewel in the crown situated it at the very heart of the British Empire. Autoarea

229

Sisteme electorale în societăţi divizate etnic Autor: George Jiglău Editura Lumen Iaşi, iulie 2007 131 pagini Cuprins: Capitolul 1. Introducere Capitolul 2. Fundamentare teoretică Clasificarea sistemelor electorale Concepte şi elemente ajutătoare Vot ordinal şi vot categoric Vot strategic şi vot sincer Pragul electoral Magnitudinea circumscripţiei Importanţa contextului social Lijphart versus Horowitz şi Reilly Consociaţionismul lui Lijphart Pilonizarea în societăţile divizate Elementele consociaţionismului Tipologia sistemelor democratice Teoria centripetalismului la Horowitz şi Reilly Importanţa culturii politice Ierarhizarea grupurilorPartidele etnice Riscurile mobilizării electorale ridicate Sistemul electoral stimulent pentru moderaţie Scopurile sistemului electoral Beneficiile votului alternativ Teoria lui Reilly Condiţiile reuşitei sistemelor preferenţiale Diferenţe între sistemele preferenţiale Controversa Horowitz şi Reilly versus Fraenkel şi Grofman Alte consideraţii teoretice Variante de reglementări instituţionale Pluralitatea simplă varianta atipică Capitolul 3. Baze metodologice Diferenţa cantitativ- calitativ Metoda comparată Strategii de cercetare şi riscuri în folosirea metodei comparate Tehnici de analiză 230

Tehnicile de comparare QCA şi algebra booleană Avantajele QCA Riscurile QCA Variante ale QCA Utilizarea computerizată a QCA Variabile şi eşantion Variabile dependente şi independente Variabila dependentă Variabile independente care ţin de sistemul electoral Variabile independente contextuale Eşantionul şi criteriile de eşantionare Capitolul 4 Studii de caz Studii de caz pentru cele trei subeşantioane Australia Fiji Papua Noua Guinee Nigeria Sua Canada Belgia Israel Letonia România Matricea de date utilizată în analiză Capitolul 5. Analiza datelor Turcia şi România, cazuri contradictorii Relaţia formulă electorală- conflict Analize pe combinaţii de variabile independente Formulă electorală tradiţie conflictuală Formulă electorală partide etnice- fragmentare Formulă electorală concentrare geografică federalism Analiză generală Concluzii Limitele cercetării Dezvoltări ulterioare ale cercetării Bibliografie

231

Romanian Interest Representation in Brussels: an Initial Assessment of Romania s Lobbyng Potential in the View of Eu Membership Autor: Zoe Onuţu Editura Lumen Iaşi, iunie 2007 132 pagini The paradigm shifts induced by the consecutive enlargements on the Eu polity reshape the questions regarding the influence of various interestson the sophisticated patterns of EU governance. Strongly motivated by the new focus of interest group research, this study aims to provide a tentative assessment of the potential of a future member state, Romania, to influence the European policy process. Thus a theoretically-based overview of the EU lobbyng arena is firstly performed, in order to isolate the relevant criteria by which to assess the lobbyng efficiency of interest groups in such a competitive environment. After a brief excursus on the particular Central and Eastern European repertoires for interest reprezentation, the analysis further proceeds to discussing the aforementioned criteria on the core study case material represented by the Romanian organizations activating in Brussels. This study argues that the potential of Romanian interest groups to lobby effectivelyat the EU level is significantly constrained by confining conditions that relate both to their domestic institutional environment and their organizational characteristics. It is further suggested that, at this stage, the process of institutional learning is at a premium. Autoarea

232

Themes in the Contemporary British Novel by Women Autor: Ileana Botescu Sireţeanu Editura Lumen Iaşi, iulie 2007 133 pagini Faced with a world where it is impossible to resist, let alone oppose diversity and diference, where notions such as tolerance, multiculturalism, interdisciplinarity have becomekey concepts, we are actually in the position to reconsider and redefine our own experience of the world and in the world and to question centuries of philosophical and scientific certainties; we are in the postmodern condition. On close analysis, all definitions of postmodernism, as different and numerous as they are, do actually revolve around two basic perspectives on the present-day state of affairs or what we have grown accustomed to call postmodernism. One, that I would call oversimplifyingpolarizes the negativistic features of the phenomenon, focusing exclusively on its potential of completely rejecting the previous systems, values, norms and concepts. The other goes further and exposes postmodernism s ability to understand differences, its ability to conceiveof a rhetoric of both/and. The firts perspective chooses to define postmodernism as a culture of rejection and denial, a destructive and violent phenomenon that refuses to take into consideration what has previously existed if it is not to demolish it. In this respect, Ihab Hassan s attempt to create a visual chart of the irreconcilable oppositions between modernism and postmodernism is fairly illustrative and can successfully summarize the tenets of this perspective. Autoarea

233

Jocurile de limbaj ale lui Ludwig Wittgenstein O explicaţie a comunicării intra şi interpersonale Autor: Cosmina Florentina Surlea Editura Lumen Iaşi, septembrie 2007 123 pagini Lucrarea de faţă îşi propune pe lângă expunerea ideilor principale ale filosofiei târzii a lui Wittgenstein şi stabilirea condiţiilor de apariţie a acestei filosofii în corelaţie cu filosofia primă a lui Witgenstein dar şi cu filosofia analitică a timpului său, prezentarea conceptelor importante ale teoriei jocurilor de limbaj şi a modului în care această teorie funcţionează. Este deosebit de importantă prezentarea generală a acestei teorii absolut originale la fel ca şi explicarea în amănunt a fiecărui concept în parte şi a legăturilor dintre ele. Nu trebuie să pierdem nici un moment din vedere faptul că, deşi la prima vedere filosofia târzie (mai ales prin comparaţie cu filosofia sa de tinereţe dominată de rigoare şi claritate logică) pare o colecţie de gânduri foarte personale exprimate în formă metaforică, ceea ce a fost numit de unii comentatori „patchwork”, această filosofie are unitate, consistenţă şi un scop precis, ea centrându-se pe conceptul de joc de limbaj de la care pornind, descoperim celelalte concepte de bază ale teoriei: metodă, sens, folosire, înţelegere, regulă, forme de viaţă, limbaj privat, limbaj public, criterii, gândire, minte limbaj. Comentariile la această filosofie se constituie ele însele într-o filosofie originală pentru că aşa cum am afirmat, filosofia lui Wittgenstein nu numai că a fost apreciată pozitiv de foarte mulţi gânditori dar ceea ce este mai important este faptul că ea a reuşit să stimuleze reacţii de originalitate nemaiîntâlnită până atunci. Lucrarea acordă un interes special preocupărilor lui Wittgenstein în ceea ce priveşte psihologia. Wittgenstein ca om şi ca filosof a evoluat de la indiferenţă faţă de psihologie până la un interes susţinut şi constant faţă de aceasta, începând cu Caietul albastru şi continuând cu Investigaţiile filosofice mai ales partea a doua care are ca preocupare principală, aş putea spune, relaţia dintre gândire şi limbaj cu o menţiune specială pentru gândurile aşa zis private. În opinia mea, tehnica de argumentare se dovedeşte din nou deosebit de clară îmbinând logica pură cu metafora şi cu introspecţia psihologică şi psihanaliza cu condiţia ca cititorul să fie gata să se lase purtat de gândul lui Wittgenstein. Demersul său în domeniul psihologiei filosofice 234

nu este mai puţin serios sau mai puţin important decât cel din domeniul filosofiei. Discursul este argumentat ştiinţific dar în acelaşi timp îl poţi simţi aproape pe gânditor, simţi că poţi avea încredere în el să te conducă pe calea gândului său. Cheia înţelegerii unei filosofii atât de originale şi de personale ne-o oferă însuşi autorul; ideile sale pot fi înţelese numai din interiorul gândirii sale guvernate de propriile sale reguli folosind limbajul acestei lumi gândite în mod special de către Wittgenstein. Autoarea

235

Liedul postromantic german Autor: Paula Ciochină Editura Lumen Iaşi, 2006 278 pagini De cele mai multe ori, în dicţionare, enciclopedii sau în studiile de specialitate, autorii, definind liedul, se referă mai ales la raportul dintre muzică şi poezie, remarcând câştigurile în evoluţia mijloacelor de exprimare şi precizările de sens pe care muzica le aduce poeziei. Şi Enescu afirma că din contopirea dintre cuvânt şi ton „s-au născut şi se vor naşte opere divine, nemuritoare”. Întradevăr, nu putem uita că din cele mai vechi timpuri istoria legăturilor dintre muzică şi cuvânt se confundă cu istoria culturii muzicale. În structura liedului există însă încă o relaţie binomică, al cărei rol nu este tratat întotdeauna cu acelaşi interes. Este vorba despre raportul dintre expresivitatea vocii şi aceea a instrumentului sau a ansamblului acompaniator, care determină de fapt profilul unei partituri împlinind în modalităţi şi cu mijloace specifice imaginea poetico muzicală de ansamblu. Cu alte cuvinte, este vorba de vocalitate şi instrumentalitate, aspecte pe care şi-a propus să le analizeze şi autoarea în prezentul volum. Prof.univ.dr. Mihai Cozmei

236

Convenţia matrimonială în dreptul internaţional privat român Autor: Nadia Cerasela Dariescu Editura Lumen Iaşi, mai 2007 80 pagini Cuprins: Calificarea primară a noţiunii de regim matrimonial Calificarea primară a noţiunii de convenţie matrimonială Legea care guvernează condiţiile de validitate ale convenţiei matrimoniale Regimul şi efectele convenţiei matrimoniale Modificarea convenţiei matrimoniale Concluzii Bibliografie

237

Cultural Glimpses of the EnglishSpeaking World Autor: Augustina But Editura Lumen Iaşi, iunie 2007 344 pagini We used to invent words and then yield to their power. No knowledge would be possible without words though , in the process, words would often grow into self- mastered entities, into obstacles that interpose between us and the real world. They would bestow on us both proximity to, and enstrangement from, the essence of things, whereas spiritual independence presupposes a state of semantic vigilence, a rejection of the tyranny wrought by these unavoidable lexical intermediaries. History is such a misleading word.. We should be aware of this from the very beginning, since history as science is in the very special position of being homonymous with the object of its research. In other words, the task of history is to reconstitute history. We call by the same name two concepts that are, in fact, distinct, no matter how much we should like to bridge them: history in its matter- of- factness and history as representation. The imaginary always aspires to merge into reality, which is a not quite innocent heresy. And the identification ofthe two terms stems from our deeply rooted need to be anchored in the past...To us, the past means legitimacy and justification. Lucian Boia (Boia: 7-8 translation and italics mine, A.B.)

238

Otherness and the Quest For Identity: An Epitome of George Eliot s Novels Autor: Ioana Iacob Editura Lumen Iaşi, octombrie 2007 96 pagini In the paradigm of the Victorian canon, George Eliot s corpus presents itself as the „voice of a century” that draws the contours of protrusive individuals marked by the difference of otherness. Being both an epitome of the Victorian literature and a refined prolepsis of the psychoanalytical debate over the individual s self, Eliot s novels remain pillars of the cultural and epistemological society, in which identity involuntarily appears as a biased construct. Thus, a prolegomena of psychological and psychoanalytical framework of the conceptualization of „otherness” and „identity” is firstly performed, in order to set a theoretical starting ground for the further analysis. After such a presentation, the portraits of the distinct typologies of identity are drawn from George Eliot s novels, with a focus on the feminist other, racial different and the sociopolitical alien of the Victorian society. The aim of this study is to show that the derogatory stature of the other is not an issue concerning solely the contemporary literature, but rather, that it stems from the particularity of difference that was prevalent in the expanding society of the Victorian epoch. It also shows the individual at stake, trapped in the net of his own belligerent identity and the equalitarian society struggling to suffocate any attempt of acquired liberty. Autoarea

239

Cultivarea limbii literare Autori: Liliana Iacobache Editura Lumen Iaşi, martie 2007 94 pagini

Iacobache,

Ion

În ciclul primar importanţa limbii române ca disciplină şcolară capătă dimensiuni noi determinate de faptul că prin aceasta se urmăreşte atât, cultivarea limbajului oral şi scris al elevilor, cunoaşterea şi folosirea corectă a limbii materne,cât şi învăţarea unor tehnici de bază ale activităţii intelectuale: cititul, scrisul, exprimarea corectă. Aceste tehnici sau instrumente ale muncii intelectuale asigură dezvoltarea şi perfecţionarea limbajului şi totodată succesul în întreaga evoluţie a şcolarilor. Citirea, ca disciplină de studiu a limbii române la clasele I-IV, are ca sarcini fundamentale, pe de o parte însuşirea de către elevi a mesajului unor texte, a unor creaţii literare sau ştiinţifice, a valorilor multiple ale acestora (cognitive, formativ-educative, cultural artistice, estetice, etc.), şi pe de altă parte, înarmarea elevilor cu capacitatea de a se orienta în textul citit. Mesajul transmis prin limbaj reprezintă, pe de o parte, aspectul oficial şi normativ al limbii, iar pe de altă parte este expresia individului, a particularului. Subordonarea la stilurile funcţionale ale limbii şi la normele ei gramaticale şi lexicale aduce comunicării noastre corectitudine, precizie şi claritate. Autorii

240

Dezvoltarea, nuanţarea şi activizarea vocabularului Autori: Liliana Iacobache, Ion Iacobache Editura Lumen Iaşi, martie 2007 85 pagini Cuprins: Introducere Lectura explicativă şi varietatea genurilor şi speciilor literare Metode şi procedee de predare învăţare din perspectiva modernizării învăţământului Formarea şi dezvoltarea creativităţii verbale prin activităţi creatoare propuse Metodologia explicării cuvintelor Bibliografie

241

Stresul organizaţional Modalităţi de identificare, studiere, prevenire şi combatere Autor: Mihaela Andreea Ursu Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2007 123 pagini

Cuprins: Cuvânt înainte Partea.I Aspecte teoretice privind stresul ocupaţional Capitolul I, II Capitolul III Prevenirea şi combaterea stresului Partea II Investigarea stresului ocupaţional la personalul din cadrul serviciului de ambulanţă Capitolul IV Delimitări conceptuale ale problemei studiate Capitolul V Metodologia cercetării Capitolul VI Rezultatele cercetării Capitolul VII Consideraţii generale Partea III Aplicaţii practice în mediul organizaţional Capitolul VIII Etapele realizării unei cercetări organizaţionale Capitolul IX Proiectul de prevenire a stresului ocupaţional Capitolul X Cum să realizăm un curs de instruire privind managementul stresului profesional Capitolul XI Exemplu de curs de instruire managementul stresului Bibliografie selectivă Anexa 1. Stresul ocupaţional la personalul din cadrul Ambulanţei Anexa 2. Definirea scalelor OSI Anexa 3. Alte surse de stres identificate Anexa 4. Model de redactare a manualului de management al stresului Anexa5. Exemple de fişe cuprinse în Caietul Cursantului

242

Teste pregătitoare pentru examenul de bacalaureat Autori: Ana Maria Boboc, Ruxandra Nechifor, Loredana Opariuc, Cristina Rădulescu Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2007 141 Această lucrare se adresează liceenilor, candidaţilor la examenul de bacalaureat şi profesorilor de limba şi literatura română. Prin conţinut, îşi propune să devină un instrument necesar în vederea formării competenţelor şi atitudinilor. Lucrarea conţine 108 de teste grupate în funcţie de genul literar pe care îl reprezintă: liric, epic şi dramatic. Textele au fost atent selectate din operele autorilor canonici, dar şi din cele ale altor scriitori importanţi. Cerinţele sunt în conformitate cu programa şcolară şi vizează nivelurile limbii, cu accent pe planul ideatic al comunicării. Dorim tuturor mult succes! Autoarele

243

Infracţiunea complexă Autor: Ioana Florina Costin Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2007 173 pagini Cuprins: Capitolul I. Noţiuni introductive Capitolul II. Formele infracţiunii complexe Capitolul III. Structura infracţiunii complexe Capitolul IV. Tentativa Capitolul V. Participaţia în cazul infracţiunii complexe Capitolul VI: Delimitarea infracţiunii complexe de concursul de infracţiuni Capitolul VII: Compatibilitatea infracţiunii complexe cu alte forme de unitate infracţională Capitolul VIII. Răspunderea penală în cazul infracţiunii complexe Bibliografie

244

Scurtă antologie a Şcolii de PoduriParis Autori: Raluca Chiriac, Paulică Răileanu Editura Lumen Iaşi, iunie 2007 130 pagini Autorii au considerat că influenţa Şcolii de Poduri şi Şosele Paris, a fost deosebit de importantă pentru şcoala din România şi din acest motiv au scris această antologie cu ocazia căreia sunt enumerate lucrări importante realizate de personalităţi care au trecut pe la această şcoală.

245

The Social Universe of Adolescence in the Context of Physical Disability Autor: Mihai Bogdan Iovu Editura Lumen Iaşi, octombrie 2007 77 pagini Statement of problem: The scientific problem which is the object of this paper is the social universe in the case of physical disabled and nondisabled adolescents. The aspects taken in consideration are structure and motivation that stay at the base of such a construction. Objective: The paper aims to give a conceptual frame which could allow a better understanding of the life of disabled adolescents and also to present a methodological view which could be used in future studies on this theme. Method: The methodology we used is a combination of quantitative and qualitative approaches, with emphasis on qualitative. Five physical disabled adolescents and five nondisabled adolescents werw asked to complete 3 worksheets in order to asses the structure of their social universe. Then they were asked to complete RSE test in order to evaluate the manner in which they represent themselves. Results: first, we revealed different manners of conceptualizing the familial universeand friend-group. Implicitlythis gave to the two social realities different in structure and functionality. For disabled adolescents family is first represented as a nuclear family and then as a large unit. Family structure is limited and its purpose consists in mainly assuring the basic needs. This ultimately leads to reducing functional autonomy of the physical disabled adolescent. Although a quantitative analysis would justified the social integration, inthe case of group friends, the quality of these relations in shallowed. For non disabled adolescents the family structure is richer and also it extends it to the distant relatives. Nondisabledadolescent seems more autonomous even if we talk about making personal decision. As for the group friends, these are very strictly selected, regarding the previous experience. Conclusions:In spite of this research s validity and reliability limits these data woulddeserve a more detailed analysis. Autorul

246

Protecţionismul şi liberalismul -două megatendinţe în gândirea economică modernă şi contemporană Autor: Eugenia Lozinschi Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2007 61 pagini Protecţionismul a constituit şi constituie un fenome prezent al economiei mondiale, una din ideile pe care este fundamentată viziunea economică dată fiind concretizată în concepţia potrivit căreia în schimburile economice internaţionale, pentru cei ce nu deţin o parte importantă pe plan internaţional, singura cale de a se ridica la valoarea „adversarilor” săi este protejarea temporară, cel puţin, a acelor sectoare economice naţionale care au şanse reale de a progresa şi de a deveni imune faţă de o concurenţă directă din exterior. Autoarea

247

Cercetări multidisciplinare în ştiinţele socio- umane Autori: Edi Apostu, Lucian Bogdan, Tomiţă Ciulei, Ana Drăguş, Ioana Mureşan, Anna Maria Papp, Dragoş Rădulescu, Irina Rădulescu, Antonio Sandu, Inga Sînchevici Editura Lumen Iaşi, septembrie 2007 220 pagini

Cuprins: Artă şi sacralitate, excurs istoric Antonio Ştefan Sandu, Edi Apostu Dezbaterea unilateralism- multilateralism în organizarea intervenţiilor în forţă. S.U.A. opunându-se lumii pentru ca lumea să aibă dreptul să li se opună Drd. Lucian Bogdan Paradigma cunoaşterii ştiinţifice în Grecia Antică Lect. Dr. Tomiţă Ciulei Bilingvism şi biculturalism la Tîrgu Mureş. Atitudini lingvistice- perspectiva limbii maghiare Anna Maria Papp Evoluţia principalelor forme ale economiei subterane mondiale Asist. univ. Dragoş Rădulescu Piaţa internaţională de opiacee Irina Rădulescu Funcţia educativă în familiile rurale din Republica Moldova- tendinţe şi lacune Inga Sînchevici Globalization as an essential but dangerous concept Ana Drăguş Trust in Political Institutions In Central and Eastern Europe Ioana Mureşan

248

Adversus Heresis Filosofie Creştină şi dialog cultural Autor: Tudor Ghideanu (coordonator) Editura Lumen Iaşi, septembrie 2007 657 pagini Cuprins: Cu dor am dorit să mănânc aceste Paşti cu voi Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Fenomenologia Trăirii şi Iubirii creştine Prof. Univ. Dr. Tudor Ghideanu, Facultatea de Filosofie, Universitatea Al.I.Cuza Iaşi, Coordonator Masterat „Filosofie creştină şi dialog cultural”. Papa Ioan Paul al II-lea: Glasul celor fără de glas- Un an de la moartea unui mare prieten al vieţii Prof. Univ. Dr.Wilhelm Dancă, Rectorul Institutului Romano- Catolic „Sf. Iosif”, Iaşi Cultură şi Interculturalitate: România în noul context cultural european Conf. Univ. Dr. Emil Dumea, Decanul Facultăţii de Teologie Romano Catolică, Universitatea Al. I.Cuza Iaşi. Semnul şi simbolul în creştinism Prof. Univ.Dr. Petru Bejan, Facultatea de Filosofie, Universitatea Al.I.Cuza Iaşi Vade retro, insipiente! Prof. Univ.Dr.Anton Adămuţ Facultatea de Filosofie, Universitatea Al.I.Cuza Iaşi Fenomenul prozelist sectar Prof.Univ.Dr.Pr. Gheorghe Petraru, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” Tainele Poruncilor Pr.Prof. Emilian Alexandrescu Icoana în Ortodoxie, Contribuţia Iconarilor Români Drd. Adriana Busuioc Renaşterea şi Theotokos Drd. Adriana Busuioc Teologia iubirii Mrd. Mihaela Penelia Disperarea şi anxietatea, condiţii ale libertăţii la Soren Kierkegaard Mrd. Ionuţ Bârliba Paradox şi repetare. Suspendarea teleologică a eticului la Soren Kierkegaard Mrd. Ionuţ Bârliba

249

Condiţiile de posibilitate ale Hermeneuticii Mistice Drd. Ramona Elena Bujor Diferenţa fenomenologică dintre Vechiul Testament şi Noul Testament Drd. Ramona Elena Bujor „Împreună” „Cum”-ul existenţei autentice Drd. Ramona Elena Bujor Cunoaşterea mistică: absolvirea de suspiciune Mrd. Carmelia Leonte Catafatic şi apofatic raportat la Dumnezeu Mrd. Cristian Prilipceanu Exerciţiu de christologie hermeneutică Prof. Dumitriţa Vasilca Platon şi tradiţia creştină. Ousia ca perspectivă a fuziunii orizonturilor Mrd. Elena Băltuţă Fundamentele Teologiei NegativeI- Apophasis şi Steresis Mrd. Daniel Jugrin Fundamentele Teologiei Negative II- Apophasis şi Aphairesis Mrd. Daniel Jugrin Coordonate antropologice în teologia paulină Mrd. Alexandru Gheorghiu În căutarea unei existenţe autentice Mrd. Ioana Iordache Încercări de hermeneutică religioasă şi estetică Mrd. Iolanda Misievici Dialectica plăcerii şi durerii în gândirea Sfântului Maxim Mrd. Teofil Popovici Iubirea ca fundament al cunoaşterii lui Dumnezeu la Sfântul Grigore de Nyssa Pr. Petrişor- Daniel Biţic Cunoaşterea apofatică în Biserica de Răsărit Pr. Gabriel Herea Iubirea Treimii personale- armonia vieţii spirituale depline Pr. Constantin Puiu Dumnezeu –Duhul Sfânt în teologia Sfântului Grigorie de Nazianz Pr. Vasilică- Nicanor Leuştean Taina Iubirii Pr. Vasile Busuioc Iubirea în Sfânta Scriptură Pr. Gheorghe Păltinel Moartea sub cele trei forme: biologică, sufletească şi veşnică Pr. Gheorghe Păltinel Credinţă şi raţiune

250

Mrd. Roxana Constantin Despre ierarhie la Dionisie Areopagitul Mrd. Roxana Constantin Sacramentul Pocăinţei Mrd. Augustin- Cezar Vieru Fenomenologia voinţei la Maxim Mărturisitorul Mrd. Ionuţ Zânceanu Trupul. O fenomenologie a ipostazelor sale iconice Mrd. Ionuţ Zânceanu Apophaticism in the Theology of the Eastern Church: The Modern Critical Function of a traditional Theory Marios P. Begzos The Incarnational Apophasis of Maximus the Confessor Janet P. Williams The Logic of negation; between Plotinus and Proclus Raoul Mortley Recenzii P.S. Ioachim Băcăuanul (dr. Ioachim Ilie Giosanu) despre: Dumitru Teologul sau îndumnezeirea omului Prof. Univ. Dr. Tudor Ghideanu

251

Acted And Unacted Parts The Quest for Identity in Virginia Woolf s Novels Autor: Florentina Cioloca Editura Lumen Iaşi, octombrie 2007 116 pagini Florentina Cioloca is a qualified translator, interpreter and teacher of English, with a keen interest in the works of Virginia Wolf. She has a B.A. (Hons) degree in English-Romanian from Transilvania University Braşov and is currently studying at the University of Exeter UK, where she has been offered a special scholarship for the MED-TESOL programme. The turn of the last century was marked by an acute identity crisis resulting from decisive economical and socio-political changes. Consequently, the concept of self started to be represented in literature as fluctuating and fragile, from a subjective and limited narrative perspective. Crystallingin her novels the image of the frustrated individual who is never pleased with his/ her life, Virginia Wolf hailed the modern ascendancy of illusion overreality. Each of her characters appears to suffer from a self deprivation, and this makes them all search for alternate egos unacted parts, that is (a recurrent phrase appearing in several of the novels discussed). Instead of enjoying their lives as they are, these characters prefer to imagine what could have happened, had there been chance. They are actors performing one role after another, but they never find the happiness they pursue, nor do they ever manage to discover their true identity. However, their final frustration and solitude characterise in fact all of us, because, histrionic and superficial as they may be, they are nonetheless live and credible. Autoarea

252

Sadovenizarea bovarismului Autor: Oana Pătraşcu Editura Lumen Iaşi, septembrie 2007 96 pagini Prezenta lucrare cu titlul Sadovenizarea bovarismului îşi propune să ilustreze felul în care scriitorul român adaptează în scrierile sale conceptul de bovarism echivalent cu o concepere diferită a propriei realităţi. Structurată în cinci capitole, lucrarea va urmări succint gradul în care lucrările sadoveniene pot fi relaţionate cu romanul lui Flaubert, Madame Bovary. Astfel, în primul capitol intitulat Realismul vor fi trecute în revistă principalele coordonate ale realismului francez pentru a ne introduce în problematica secolului al XIX-lea, când a fost publicat romanul lui Flaubert. Capitolul al doilea, Bovarismul. Sadovenizarea bovarismului, va teoretiza strict ceea ce înseamnă ideea de bovarism prin raportare la personaje din Madame Bovary şi ce reprezintă sadovenianismul. Aceste prime două capitole, în linii mari teoretice, conceptualizează termenii cu care se va opera pe parcursul lucrării, în special în celelalte trei capitole aplicative. În capitolele următoare denumite după titlul operelor literare analizate în cuprinsul lor: Haia Sanis, Oameni din lună şi Locul unde nu s-a întâmplat nimic vor fi evidenţiate aspecte ce ţin strict de compoziţie şi relevante pentru ideea de sadovenizare a bovarismului. Operele respective, două romane şi o nuvelă, vor fi analizate în ordinea cronologică a apariţiei lor pentru a păstra o oarecare rigoare filologică şi vor aduce în prim plan două eroine feminine şi un erou masculin, personaje remarcabile prin personalităţi deosebit de puternice. Autoarea

253

Aspecte ale literatura română Autor: Editura Lumen Iaşi, iulie 2007 123 pagini

dandysmului Elena

în

Dragu

De-a lungul anilor, în ceea ce priveşte receptarea fenomenului dandy în ţara noastră, s-a creat un curent de opinie care reduce adevăratele proporţii ale mişcării. Multe din traducerile realizate în secolul al XIX-lea şi chiar în secolul al XX-lea folosesc termenul de „filfizon” pentru a-i descrie pe domnii îngrijiţi şi rafinaţi care uimeau saloanele bucureştene sau ieşene. O altă abordare comună urmăreşte filonul genetico-psihologic susţinând că fenomenul dandy este în sine o manifestare marginală a frustrărilor şi angoaselor copilăriei. Lucrarea aceasta urmăreşte să sublinieze importanţa fenomenului dandy privit ca mişcare culturală ce are impact puternic atât în literatura europeană şi americană, cât şi în cea românească. Primul capitol al lucrării, prezintă, în perspectivă diacronică, o istorie a modului în care dandismul a luat fiinţă. Trecând prin evocarea cavalerilor înţeleşi ca precursori ai dandysmului, voi puncta acele elemente ce ţin de naşterea stilizării comportamentale. Urmărind dandysmul în directă legătură cu idealul cavaleresc ce se regăseşte în literatura trubadurilor, voi demonstra necesitatea fenomenului dandy ce se naşte ca revoltă împotriva burgheziei. Voi marca apoi momentul în care dandysmul se converteşte într-o mişcare culturală ce mizează pe unicitate şi pe supremaţia esteticului. Asumându-mi responsabilitatea faptului că dandysmul , ca şi mişcare culturală ce celebrează individualitatea, nu poate fi schematizat şi înţeles în maniera clasică a definiţiilor reductive, voi încerca să identific elementele ce se regăsesc, invariabil, în toate manifestările dandy. Capitolul al doilea va puncta originile mitice ale fenomenului dandy insistând asupra a trei mituri fundamentale în fiinţarea unui dandy, şi anume: mitul lui Narcis, mitul lui Oedip şi mitul lui Pygmalion. În strânsă legătură cu mitul lui Narcis, voi analiza statutul oglinzii în demersul constitutiv al unui dandy. Oglinda, element al cunoaşterii şi al statutului social, devine pentru dandy, măsură a vanităţii. În lumina înţelegerii statutului ocupat de oglindă în procesul de articulare a măştii, voi numi trăsăturile esenţiale ale unui dandy, insistând 254

asupra conceptelor „narcisism”, „criză a identităţii”, „masculin –feminin”, „singular- plural”. Capitolul al patrulea este format din studii de caz asupra a patru autori români ce s-au impus ca şi dandy. Este vorba de Alexandru Odobescu, Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski şi Mateiu I. Caragiale. Din operele şi biografiile acestor scriitori voi puncta numai acele elemente ce ţin de tipologia dandysmului. După trecerea în revistă a celor mai reprezentative figuri dandy, vom ajunge la concluzia că mişcarea dandy nu a reprezentat, în mod absolut, eleganţă şi stil, ci o opţiune estetică şi o viziune estetizantă asupra lumii, viziune care transcede în operele dandy-lor. Vom înţelege, de asemenea că dandysmul, mai mult decât artă a aparenţei defineşte un întreg stil. Frumosul, văzut ca principiu fundamental al esteticii, este reliefat în toate acţiunile unui dandy. Viaţa întragă este pusă în slujba unui scop, iar scopul, în sine, devine principiu existenţial. Autoarea

255

Costuri sociale ale migraţiei externe din România Autor: Daniela Petronela Feraru Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2007 221 pagini Cercetarea de faţă îşi propune abordarea în manieră explicativă a fenomenului migraţiei, în primul rând să testeze care sunt costurile sociale ale migraţiei externe din România. S-a încercat găsirea unor răspunsuri prin raportare la acest tip specific de migraţiune, mai exact migraţia externă sau internaţională circulatorie de tip dute-vino care a înregistrat o creştere constantă în România în ultimii ani. Deplasările pentru muncă în străinătate sunt parte a unei strategii de viaţă cu efecte majore asupra individului /gospodăriei. Are loc în acest sens, o evidenţiere a costurilor sociale ale fenomenului care capătă amploare, cu efecte la nivel naţional. Studiul de faţă are la bază întrebările: care sunt motivele care îi determină pe români să plece la muncă în străinătate, în ce condiţii pleacă legal sau ilegal, percepţia românilor despre situaţia de astăzi a României, percepţia acestora despre zona de emigrare, care sunt costurile, care sunt beneficiile şi pierderile migraţiei externe. Maniera de abordare este cu predilecţie una calitativă dar are în vedere şi o abordare cantitativă, ceva mai restrânsă a fenomenului la nivelul unei comunităţi de români situate în nordul Italiei, în Torino. În această lucrare fenomenul migraţiei este studiat dintr-o perspectivă mai largă, interesând atât indivizii în ipostaza imigrării (intrări) şi a emigrării (ieşiri), sunt luate în calcul ambele forme de migraţie întrucât orice act migratoriu este în acelaşi timp o migraţie şi o emigraţie. Autoarea

256

L’hermaphrodite monstrueux Autor: Mihaela Stănică Editura Lumen Iaşi, octombrie 2007 101 pagini Qui a peur de l hermaphrodite monstrueux? Voila la question qui constitue le point de depart de cette demarche analytique dont la seule ambition ne saurait se traduire que dans les termes suivants: donner un nom nouveau a une peur ancienne. En effet, ce qu on se propose de faire tout le long de cette analyse c est d illustrer les nouvelles formes de presentation et de reprezentation d une peur archetypale: la peur du melange non- differenciateur tel qu elle est traduite dans la figure de l hermaphrodite. Autoarea

257

Eul şi religia Cercetări de psihologie şi filosofie Autor: Bianca Bogdana Archip Editura Lumen Iaşi, septembrie 2007 117 pagini Partea I „Cogito, ergo sum”: o perspectivă de reconstrucţie Eul (ca „ego”) este primordial în filosofia lui Descartes, remarcabil fiind faptul că certitudinea existenţei lui este cu necesitate anterioară certitudinii existenţei lui Dumnezeu. Pornind de la remarcile lui Wittgenstein, s-a sugerat, însă, o reconstrucţie a Cogito-ului în care se propune înlocuirea formulei „(eu) gândesc” cu „există un gând”. În mod evident, o asemenea certitudine primară nu mai poate susţine întregul edificiu pe care îşi propune să îl fundamenteze. În această lucrare îmi propun să reconstruiesc argumentul cartesian până la stabilirea tuturor elementelor pe care o reformulare alternativă trebuie să le cuprindă, pentru a da seama de coerenţa argumentativă pe care Cogito-ul încearcă să o prezinte. Astfel, în prima secţiune a lucrării argumentez că nu ne putem dispensa în Cogito-ul cartesian de valoarea argumentativă a persoanei întâi şi că îndoiala este cea care ni-l oferă pe ego din „cogito, ergo sum”. Prin urmare, reformularea „există un gând” propusă de Wittgenstein trebuie amendată cu introducerea persoanei întâi, devenind astfel „gândul meu există”. În cea de a doua secţiune încerc să arăt că „există un gând” trebuie amendat până la „conştiinţa (unică a) unuia sau mai multor gânduri există” şi că, conform lui Descartes, ceea ce observ când spun „cogito” e un act mental dublat de conştiinţa lui. Se poate conchide, pe de o parte, că, dintre cele două componente ale lui „sum”persoana întâi şi existenţa prima este obţinută ca urmare a îndoielii, iar a doua este asigurată chiar prin „cogito” ca act mental autoreflexiv şi, pe de altă parte, că „există un gând” trebuie amendat până la „conştiinţa mea unică a unuia sau mai multor gânduri ale mele există”, ceea ce este mai mult decât suficient pentru recuperarea Cogito-ului cartesian.

258

Partea a II a Diferenţe de gen în abordarea practicilor religioase Virginia Neacşu şi Bianca Archip Concluzii: Am reuşit să intercalăm între sentimentul religios şi sexul biologic două variabile mediatoare. În toate lucrările de specialitate se arată că intensitatea sentimentului religios este mai mare în cazul femeilor decât în cel al bărbaţilor. Cu alte cuvinte, că intensitatea credinţei e determinată de sexul biologic. Între ele am intercalat intensitatea practicilor religioase şi prescripţiile de rol. Relevanţa rezultatului nostru trece, din nivelul strict local al interesului pentru cercetările pe teme religioase, la nivelul general al tuturor cercetărilor care stabilesc corelaţii fără să le evidenţieze cauzalitatea şi riscă, astfel, să prezinte o corelaţie indirectă ca pe una cu caracter nemediat şi aparent, mult mai relevantă.Mai mult, astfel de erori pot duce la neînţelegeri grave în cercetările ulterioare şi pot chiar împiedica progresele disciplinelor cu importanţă socială mondială, aşa cum este sociologia religiei. Partea a III a Ich denke în doctrina kantiană Această lucrare îşi propune să formuleze câteva sensuri ale conceptului de eu, pe temeiul analizei semnificaţiilor metafizice şi ontologice ale lui „eu gândesc” şi „eu sunt”. Ea investighează relaţiile în care se aşează acest concept şi semnificaţia pe care el o capătă în una dintre cele mai marcante opere filosofice moderne cea kantiană, precum şi lumina pe care această doctrină o aruncă asupra posibilităţilor şi limitelor analizei filosofice a subiectivităţii. „Eu sunt” este interioritatea absolută (într-un intelect pentru care ea este suficientă, arată Kant, decurge apoi în mod firesc cunoaşterea multiplicităţii la care noi ajungem doar prin experienţă, adică prin influenţarea de către ceva exterior), în timp ce „eu gândesc” este exterioritate prin chiar distanţa de netrecut între lucru în sine şi obiect. Critica fundamentală formulată în lucrarea mea este pornind de la Kant aceea că o investigaţie care porneşte de la sensul primordial acordat eului ca mărginit la „eu gândesc”în ciuda faptului că ea se poate declara o investigaţie asupra subiectivităţii, poate fi delimitată ca desfăşurându-se integral în câmpul obiectivităţii pe care „eu gândesc” în rolul de intelect care poartă cu sine idealul „raţiunii pure”şi pur obiective este chemat să îl desfăşoare.

259

Gesturi fireşti Autori: Cristina Borţun, Cristina Florea, Marius Pădureanu, Dan Băltăreţu, Emilia Bucur, Emil Pal, Simona Petrică, Cristian Iosif, Andreea Neagu, Adrian Ştefan, Emanuel Doru Iconar, Valentin Lazăr, Andru David Siminoiu Editura Lumen Iaşi, octombrie 2007 155 pagini

Cuprins: Aleea (Andreea Cristina Borţun): Suflet soldat copil- (Cristina Florea) „Gândul celui nebun nu este decât păcat” Nuditate –(Cristina Florea) Drama nimicului (Cristina Florea) Maşina soţului meu (Marius Pădureanu) În timp ce biserica trece strada (Marius Pădureanu) Matilda (Dan Băltăreţu) Roiri din nimbul nopţii(Emilia Bucur) Casa din oglinzi (Emilia Bucur) Blue american (Emil Pal) Trecut (Simona Petrică) Stăpânul gândurilor (Cristian Iosif) Povestea din tren (Andreea Neagu) Cine sunt eu ? (Adrian Ştefan) Legenda trandafirului japonez (Emanuel Doru Iconar) Misterul diamantelor (Emanuel Doru Iconar) Phoebia (Valentin Lazăr) Făt Frumos (Andru- David Simionoiu)

260

Fundamentele jurnalismului pentru adolescenţi Autori: Bogdan Baghiu, Tomiţă Ciulei, Antonio Sandu Iaşi, noiembrie 2007 49 pagini Cuprins: Educaţie pentru libertatea cuvântului (Bogdan Baghiu) Între dreptul la libera exprimare şi dreptul la imagine (Antonio Sandu) Patologia argumentării: manipularea Semnele decăderii normelor etice şi deontologice (Tomiţă Ciulei) Limbajul şi structurile formative ale gândirii (Antonio Sandu) Noile media „virtualizări ale spaţiului social” (Antonio Sandu) În societatea contemporană mass- media tinde să devină un actor concurenţial din ce în ce mai redutabil pe piaţa educaţională faţă de formulele educaţiei formale. Multiplicarea exponenţială a modalităţilor de transmitere a informaţiei în regim digital a condus la crearea de noi forme de mediere publică a realităţii imediate. Din punctul de vedere al acceptării şi asimilării noilor tehnologii comunicaţionale, tânăra generaţie este o categorie privilegiată, însă aspectul diseminării informaţionale o dezavantajează. Bogdan Baghiu

261

The Economic Dimension of Russian Foreign Policy in Central Asia After 9/11 Pursuing and Promoting Energy Diplomacy Autor: Andreea Mocanu Editura Lumen Iaşi, iulie 2007 Since he become president, Vladimir Putin had two important points on his policy agenda, which he has tried to fully maximize. Firstly, he intented to pursue a foreign economic policy and secondly to preserve Russia s economic interests, aiming therefore to achieve WTO membership. Moreover, these two points are best reflected in Russia s policy towards the Central Asian states. Considering these issues, the purpose of this study is to analiyze the salience of the economic ties that exist between Russia and the five oil –rich republics. As a result, this dissertation aims to contribute to the understanding of Russia s position in world politics after 9/11 by analyzing the impact of these events on shaping Russia s attitude in preserving its economic interests in Central Asia after the US troop s arrival in the region. All the advanced propositions are done by examining the available English or Russian literature that focuses on the existing economic ties between Russia and Central Asia. Autoarea

262

Consecinţele extinderii NATO asupra Europei de Sud- Est Autor: Natalia Rusu Editura Lumen Iaşi, octombrie 2007 105 pagini Originalitatea ştiinţifică a lucrării. Lucrarea de faţă reprezintă o abordare a unei probleme care poate fi dezbătută la infinit şi să se ajungă la multiple şi diverse rezultate şi concluzii. Nu este una dintre primele încercări de analiză a securităţii Republicii Moldova şi a extinderii NATO ce şi reprezintă obiectul de cercetare. Am axat această cercetare şi pe condiţiile, conceptele şi efectele politicilor de securitate în Republica Moldova, în mod particular, interesându-ne şi modul în care aceste ameninţări influenţează funcţionarea instituţiilor civile şi militare în Republica Moldova, precum şi pericolul ridicat de riscurile reziduale şi influenţa factorilor externi. Nu insistăm asupra unui caracter deosebit de original al lucrării. În cazul nostru ne-am străduit asupra examinării şi analizei cât mai obiective şi mai detaşate a situaţiilor şi evenimentelor, contribuind efectiv cu soluţii, opinii şi propuneri proprii. Intervenţiile proprii au fost de natură să ducă la completarea celor deja existente. Autoarea

263

Tele Detecţie Autor: Ovidiu Alexandrescu, Constantin Chiriac Editura Lumen Iaşi, iunie 2007 163 pagini Dimensiunea planetară a obiectului de studiu, ca şi existenţa unor regiuni greu accesibile, au impus ştiinţelor despre Pământ utilizarea observaţiei indirecte, efectuată pe diverse tipuri de reprezentări ale suprafeţei terestre. În aceste condiţii, informaţiile căutate se obţin fără un contact nemijlocit cu obiectul cercetat şi în absenţa acestuia. Informaţii fără un contact cu obiectul cercetat pot fi obţinute, însă şi pe baza observării directe a acestuia, dar de la distanţă. În astfel de situaţii, observatorul recepţionează o serie de „semnale” ce îi parvin de la respectivele obiecte, aflate chiar la distanţe mari, semnale al căror „vehicul este constituit de undele electromagnetice sau de fascicole de particule materiale. Autorii

264

Caietele Dorei Maar Autor: Cezara Popescu Editura Lumen Iaşi, iunie 2007 65 pagini Între mine şi tine s-a deschis tăcere Îngenunchi. Mă prefac că sunt obosită. Închid pleoapa să primesc fluturi albi, zdrenţuiţi Din alte emisfere veniţi Să-mi răcorească nopţile Carnea mea s-a închis, cu simţurile ferecate pe dinăuntru Vreau să mă prăbuşesc în uitare Ca-n amorţirea tiptil, leneş promisă a vinului bun... Ştiu sigur că atunci când am plecat din tine Am închis toate porţile Cu toate rădăcinile voiam să mă smulg Cu tot ce simţisem cu tot Să mă rup de tine Eram crudă Eram tânără.. Eram femeie Cum nu ştiam că amintirile or să mă cuprindă de după umeri Or să-mi râdă în faţă Or să mă clatine din călcâi Ardă Cine eram eu Cea care-ar fi dat nopţi Pentru încă un strop de frumuseţe Suflu mai luminos pielii Negru mai adânc ochilor Şoaptă mai leneşă a mersului Amforă să-mi fi fost trupul Cine eram eu Să-i las iubirii să izbucnească din mine

265

Ca o simfonie de păsări Unde grăbeau mâinile mele Cărui ţinut mă dăruisem Rezemând tâmpla de vise Dumnezeule unde alerga sângele meu Ce culori sălbatice adulmecase? Ochii mi i-am încăpăţânat să nu verse lacrimă. Cine eram eu să cred că fericirea ta Începe la călcâiul meu...

266

În pod Autor: Delia Cicani Editura Lumen Iaşi, iunie 2007 63 pagini Asceză (în pod) Stau cuminţi în praf Cuvintele lăsate pe mâine Şi cele nerostite Şi cele uitate Şi sufletele ce n-au putut fi mângâiate Şi capetele care (De atâta-nclinare) S-au rupt şi-au căzut Înspre ieri Contururi dureroase aici putrezesc Aici fermentează memorii-n sicrie Şi „cheamă”, „mi-e teamă”, Copilul, ruşinea, În rafturi sunt toate... Aici stau în faze tăiată Aici rugămintea va fi macerată Nu doare, nu-ntreabă Şi praful conservă „A fost”, „ar fi fost”.. În pod, în asceză...

267

Pasajele instituţiilor intermediare Autor: Marian Badea Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2007 112 pagini Cuprins: Pasajele reprezentări ale instituţiilor intermediare I. Cuplurile consensuale modalitate de adaptare la incertitudine II. Instituţionalizări intermediare ale educaţiei colegii şi şcoli de ucenici /şcoli de arte şi meserii III. Către serviciile de probaţiune, de la societăţile de patronagiu IV Strategia graduală aplicaţie în pregătirea pentru liberare Arhitectura normativă a serviciului de reintegrare socială şi supraveghere Anexa

268

Identităţi Autori: Volum colectiv Editura Lumen 77 pagini Cuprins Zbor de libelulă (Elena Griguţă) Glasul iubirii(Elena Griguţă) Remember Me (Loredana Simedre) My Loneliness (Loredana Simedre) Monocrom (Vlad Dumitru) Turnul de fildeş (Alexandru Drăgan) Liza stă (Alexandru Drăgan) Vis nr. 3 (Adrian Tudor Mălăieş Popescu) Aleator (Adrian Tudor Mălăieş Popescu) Răstignirea ca fapt divers (Adrian Tudor Mălăieş Popescu) În loc de tine (Daniela Dermengi) Te uit (Daniela Dermengi) Plecând cu tine (Davide De Felicis) Copilul în costum de leu (Cătălina Cădinoiu) Fericirea de a vinde un coş de ceaslă (Cătălina Cădinoiu) Deţinuţii merg pe vârful degetelor (Cătălina Cădinoiu) Bună ziua! (Cătălina Cădinoiu) Timpul tainic (Brânduşa Luciana Grosu) Daruri uitate (Brânduşa Luciana Grosu) Poză la minut (Alexandru Sergiu Serediuc) Plecăm acasă (Alexandru Sergiu Serediuc) Iubire pudră (Alexandru Sergiu Serediuc) Singur pe drum (Colea Vieru) Iubire pierdută (Raluca Borş) Sinceritate (Raluca Borş) Cartea de pe raftul trei (Emanuela Pricop) Aprinde-mi lumânarea dorului şi a speranţei (Oxana Buga) Voi fi cea mai frumoasă-n viaţa ta (Oxana Buga) Amintire (Iustina Buga) Rănirea (Irina Miertescu) O stea (Irina Miertescu) Chirciri (Emilia Bucur) Colaj poezie (Emilia Bucur) Altă versiune a spaţiului (Emilia Bucur)

269

Jumătate de poem... (Emilia Bucur) Straturi de toamne (Emilia Bucur) Din absurdul de veacuri (Lelia Buretia) Copiii din ziua de azi (Răzvan Ionescu) Aberez, deci exist (Răzvan Ionescu) Violet stins (George Cristian Darie) Pentru ei (George Cristian Darie) Lumea aşezată pe două buze ..de fată (George Cristian Darie) Te pierd.. (Claudia Protesu) În odaia-mi (Constantin Badea) Copacul dorinţelor (Luiza Oana Berzava) Meridianul fericirii! (Luiza Oana Berzava) Apus de iarnă (Irinel Claudiu Diaconu) Copilul (Mihai Gavrilescu) Threnody of A Nymph (Raluca Mihaela Enache) Nostalgia (Raluca Mihaela Enache) Confuzie (Cristina Palău) Nestemata (George Sorin Creţu) Herăstrău (Lucia Sava) Mioritic (Lucia Sava) Joc selenar (Ileana Spineanu) Când vine toamna (Ileana Spineanu) De ziua ta (Ileana Spineanu) Dor de soare (Ileana Spineanu) Pe urmele clipei târzii (Cristian Gabriel Vulpoiu) De seară (Cristian Gabriel Vulpoiu)

270

Pluralism ontologic şi ideea simţului comun din perspectiva filosofiei analitice Autor: Cătălina Daniela Răducu Editura Lumen Iaşi, decembrie 2007 247 pagini Cătălina Daniela Răducu, absolventă a Facultăţii de Filosofie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi (2002), cu teza de licenţă Proiecte analitice contemporane de depăşire a metafizicii, absolventă a Masterului de „Teorii şi Practici ale Interpretării”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi (2005), cu disertaţia Implicaţiile ontologice ale analizei logice a limbajului în contextul filosofiei lui Bertrand Russell, şi doctor în filosofie cu lucrarea „Pluralism ontologic” şi ideea „simţului comun” din perspectiva filosofiei analitice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi (2007). Publicaţii: A possible way of saving the human being from the pessimism of the Western philosophical thought în volumul Human Being in Contemporary Philosophical Conception, Volgograd, 2007; Consideration sur la theorie de la connaissance de Bertrand Russel, în Revista Noesis, Travaux du comite roumain d histoire et de philosophie des sciences, XXXII, 2007, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2007; L echec du critere neo-positiviste de demarcation entre la science et la metaphysique, în Revista Noesis, Travaux du comite roumain d histoire et de philosophie des sciences, XXX-XXXI, 2005-2006, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006. Titlul „Pluralism ontologic” şi ideea „simţului comun” din perspectiva filosofiei analitice sugerează, la prima vedere, o întreprindere extrem de complexă şi dificilă. Ne vom permite să spunem că lucrarea de faţă nu este ceea ce sugerează titlul, dintr-un motiv foarte simplu: am ales ca subiect al cercetării noastre un singur autor, la care cele două teme anunţate: pluralismul ontologic şi ideea de simţ comun se împletesc în modul cel mai relevant. Autorul ales fiind Bertrand Russel, întreprinderea noastră a devenit deopotrivă uşoară şi dificilă. Avem de-a face cu un paradox, aici? Nu ar fi surprinzător, dacă ne gândim la pasiunea autorului ales spre cercetarea tuturor implicaţiilor pe care le-ar putea avea o idee filosofică, pentru a descoperi şi rezolva paradoxuri, acolo unde acestea apar. Credem însă că, 271

oricât de paradoxală ar părea afirmaţia noastră, ea poate fi acceptată, dacă avem în vedere două observaţii esenţiale cu privire la opera lui Bertrand Russel: întreprinderea noastră este uşoară, pentru că stilul acestui autor este unul fascinant în claritatea sa, ea este, în acelaşi timp, dificilă, pentru că ideile sale nu sunt doar fascinante, ele au şi o profunzime deosebită, iar problemele abordate de către autorul nostru şi soluţiile pe care acesta le oferă sunt de o importanţă greu de egalat în filosofia secolului al-XX-lea. Autoarea

272

Pădurea fermecată Autor: Karin Zall Editura Lumen Iaşi, decembrie 2007 58 pagini Spiriduşul Înţelept găsise soluţia pentru a-l aduce în pădure pe tânărul de la han. Odată ce termină de predat lecţia, îi dezvălui Emei planul său. - La noapte, îi spuse, am să te aştept aici, în această încăpere a cetăţii albe. O să chem o bufniţă care ne va purta pe aripile ei până la han, iar odată ce-l vom găsi, te vei strecura în urechea lui şi îi vei şopti ceea ce am să-ţi spun eu. - Zis şi făcut; Ema aşteptă să se stingă toate luminile de la ferestrele căsuţelor din satul fermecat şi ieşi pe poartă. Era o noapte rece de vară iar norii acoperiseră luna şi stelele. Singura lumină pe care Ema o vedea era aceea de la fereastra cetăţii albe unde Spiriduşul Înţelept o aştepta. Se înfăşură bine în pelerina din panseluţe căptuşită cu blană de iepure şi se grăbi într-acolo. Străbătu holurile întunecate ale cetăţii până când ajunse în camera unde pâlpâia lumina unei lumânări. Văzând-o, Spiriduşul Înţelept deschise fereastra, şi, pe un grai cunoscut numai de el, chemă o bufniţă.

273

Evoluţia relaţiilor rusoamericane din perspectiva dezbaterii multilateralism/ unilateralism Autor: Angela Grămadă Editura Lumen Iaşi, decembrie 2007 86 pagini În discursurile despre relaţiile internaţionale, ne-am obişnuit să folosim mai multe clişee: atunci când vorbim despre sistemul internaţional întrebuinţăm, chiar şi după terminarea războiului rece, termenii de unipolaritate, bipolaritate, multipolaritate. Este doar o deprindere sau o realitate? Totuşi, Războiul Rece a luat sfârşit, iar clişeele au rămas în memoria politicii externe a statelor care le-au folosit. Acestea tind să realizeze un transfer dintr-o categorie în alta, oscilând, de cele mai multe ori, între multilateralismul foarte în vogă astăzi, printre actorii mici ai sistemului internaţional şi unilateralismul foarte combătut, oficial, dar care este instrumentul principal de acţiune în favoarea atingerii scopurilor de politică externă a actorilor mari, în special. Există, însă, un clişeu, care are valoare de adevăr, chiar şi în prezent, când au trecut aproape douăzeci de ani de la destrămarea sistemului bipolar al relaţiilor internaţionale, adică de la destrămarea Uniunii Sovietice, unul dintre cei doi poli, care s-a menţinut în viaţă cu ajutorul armelor nucleare. Acesta ţine de tendinţa de a caracteriza situaţia geopolitică actuală, dar şi cea trecută, prin prisma relaţiilor de politică externă ale Statelor Unite ale Americii şi Federaţiei Ruse. Nu există stat sau actor internaţional, care să nu ţină cont de stabilirea intereselor şi priorităţilor naţionale de dispoziţia politicienilor de la Casa Albă sau Kremlin. Angela Grămadă Cuprins: Introducere Tendinţe actuale în politica externă a Statelor Unite ale Americii după septembrie 2001 Federaţia rusă în epoca „Putin” marea revenire în politica mondială Statele Unite ale Americii şi Federaţia Rusă între dezbaterea unilateralism versus multilateralism Concluzii Bibliografie 274

Nu- mă-uita Autor: Anca Laura Codrea Editura Lumen Iaşi, decembrie 2007 106 pagini O lectură de plăcere Anca Laura Codrea este o foarte tânără scriitoare de limbă română, care trăieşte la Bruxelles şi lucrează pentru instituţiile europene, iar debutul său în volum s-a petrecut cu romanul Madame Van der...Undercover, publicat în limba franceză. Citisem versiunea în româneşte a acelui roman şi îmi plăcuse atât de mult încât am publicat o pagină în revista Timpul, salutând autoarea ca pe o nouă speranţă a ofensivei proze tinere băştinaşe. Am fost bucuros să constat că versiunea franceză suna la fel de bine. Cred însă şi acum că romanul, care evocă, poate şi autobiografic, peregrinările şi peripeţiile unei tinere eroine de origine română în lumea socială, academică, culturală, turistică, ba chiar erotic-sexuală occidentală, ar trebui publicat şi în româneşte. Până când acest lucru se va petrece, Anca Laura Codrea a decis să debuteze şi în „mult e dulce şi frumoasă” limbă maternă cu acest volum de povestiri. Interesant de obicei, tinerii prozatori îşi fac intrarea în literatură cu texte de amploare mai mică pentru „a ajunge”, cumva în urma unor eforturi şi acumulări, la roman. Tânăra noastră autoare a ales însă drumul invers. Deşi lumea evocată în această nouă carte e similară celei din romantranziţia românească, contactul cu lumea occidentală, diverse experienţe culturale, sociale şi erotice etc. Deşi şi maniera de abordare scripturală este identică, ceea ce e semn bun pentru maturizarea stilistică timpurie a autoarei, aş vrea să precizez de la bun început că nu este vorba despre eventuale „resturi”, de „rămăşiţe” care, eventual, n-au încăput în romanul de debut, ci de povestiri autonome, ţesute în jurul unor poveşti cel mai adesea foarte interesante şi ataşante. Desigur, nu mă voi apuca să povestesc despre ce este vorba, voi menţiona însă că, deşi egale valoric, am câteva preferinţe, desigur, subiective. De pildă, pentru De ce iubim bărbaţii, nu pentru că eu sunt bărbat, de bună seamă, ci din motive literare, pentru că e un fel de replică sinaptic ironică la De ce iubim femeile de Mircea Cărtărescu. Ştiu că iniţial autoarea dorise să dea acest titlu şi întregului volum, dar cred că e mai bine că a renunţat -dai, totuşi, replici de o asemenea amploare la texte mai importante decât mondena culegere de impresii cărtăresciană. Iar cartea sa rezistă foarte bine prin propriile sale texte, nu printr-o eventuală replică.

275

Dar nu doar această poveste mi-a căzut bine la lectură, ci multe altele, cum ar fi Dreamhouse, care deschide culegerea, Un om de onoare, Cireşii de la Notre Dame, Harfa fără sunete, Yellow Submarine etc. De cemi plac prozele Ancăi Laura Codrea? Mai întâi, desigur, pentru că au poveste şi pentru că aceasta este interesantă, chiar dacă e vorba de „decupaje” de viaţă, cum s-ar spune. Iar proza fără poveste este o mare plictiseală, cum neau dovedit-o, mai ales, autorii din „noul roman francez”, de pildă, care mi-au otrăvit tinereţea! În al doilea rând, pentru că sunt bine scrise- autoarea şi-a găsit stilul, cum s-ar spune, şi alternează cu abilitate registrele stilistice, de la cel alb, aproape reportericesc, la cel cu fraze ample, fastuoase şi colorate, după cum o cere povestea sau episodul din poveste. În sfârşit, îmi plac pentru că-mi plac, fără motiv, pur şi simplu pentru că le-am citit pe nerăsuflate, fără pauze, la prima mea întâlnire cu ele şi nu mi-am pierdut nimic din această „plăcere a textului” nici atunci când le-am recitit. Da, aşa este, povestirile mi-au provocat şi m-au provocat printr-o lectură de plăcere. Dar nu scrie nicăieri că lectură ca şi scrisul! Ar trebui să fie un chin, o caznă cumplită! Îi urez, prin urmare, bun venit tinerei autoare şi în literatura scrisă în limba română, iar nouă, cititorilor, indiferent dacă şi scriem ori numai citim, ne doresc să avem parte cât mai des de asemenea plăceri. 13 Octombrie 2007, în Iaşi Liviu Antonesei

276

Ultraviolet Autor: Anca Laura Codrea Editura Lumen Iaşi, decembrie 2007 62 pagini O poezie de o prospeţime decadentă Anca Laura Codrea a debutat în limba franceză cu romanul Madame van der Undercover, acum mai puţin de doi ani, dar sa decis că este, totuşi o scriitoare de limbă română sau, mai exact, şi de limba română şi, poate încă şi mai exact, este mai întâi de toate o scriitoare de limba română. Şi s-a decis să probeze acest lucru debutând la această editură, în acelaşi timp, cu un volum de povestiri, pe care, de asemenea, l-am prefaţat şi cu acest extraordinar de ataşant volum de poezii de dragoste, pentru că aceasta este tema dominantă a cărţii. Înainte de a mă ocupa de cartea de faţă, aş vrea să reiterez sugestia de a-şi traduce şi romanul de debut absolut în româneşte, dat fiind, mai întâi, că este foarte bun, al doilea, că este cel puţin la fel de interesant şi pentru cititorul român ca şi pentru cel stăpânit de francofonie. Nu am folosit în titlul scurtei mele prefeţe formula „prospeţime decadentă” ca să epatez cititorul burghez, nici pentru că aş fi sedus de asocierile oximoronice –deşi, ca şi autoarea comentată, ca şi majoritatea scriitorilor, sânt!- ci, pur şi simplu, pentru că este cea mai potrivită sintagmă pentru a defini formula lirică provocatoare a tinerei poete. Aş fi putut folosi şi formula inversă, „decadentă prospeţime”? Probabil, dar – chestiune de accent!- ar fi fost ceva mai puţin adecvat, pentru că miracolul pe care-l produce autoarea în versurile sale este tocmai această transmutare a unei teme foarte vechi, datând deodată cu poezia, a unei teme decadente nu doar prin vechime, ci şi prin o anume recuzită comună cu importanţi poeţi de filieră decadentă, deci miracolul constă în această transmutare într-un lirism foarte proaspăt, infuzat de elementele concrete ale modernităţii pe care o trăim, de trăiri interioare excelent surprinse, ori de peisaje exterioare de o delicată, uneori, crudă, alteori, frumuseţe. Ei, bine, dacă titlul meu este oximoronic se întâmplă pentru că şi poezia Ancăi Laura Codrea este una oximoronică! Nu am făcut altceva decât să mă mulez, pentru că poezia m-a obligat la asta, pe textul, subtextul şi contextul autoarei. Ştiu că tânăra şi foarte talentata poetă a ezitat între mai multe titluri, ne-am şi consultat în această privinţă dar cred că, în final, s-a oprit la titlul cel

277

mai bun. Scurt, foarte sugestiv şi parcă lipit de la origini pe coperta cărţii. Violetul este o culoare violentă, care-ţi atrage atenţia, care te şi şochează- şi este foarte bine că este parte a cuvântului care denumeşte volumul. Însă ultravioletul este subtil şi cumva spectral, el îţi arată şi cele nevăzute cu ochiul liber, la o primă privire. Excelent ales, într-adevăr, ales acest titlu care pune în lumină şi caracterul radioscopic, de „analiză spectrală”, a interiorului şi exteriorului, dar şi interior-exteriorului, fascinanta combinaţie la care au acces numai artiştii cu adevărat dăruiţi de muze. Într-o cronică literară, mi-aş fi însoţit consideraţii despre poezia Ancăi Laura Codrea cu citate argumentative. Fiind vorba doar de o prefaţă, prefer să las acest exerciţiu în sarcina cititorului, căruia nici n-aş vrea să-i întârzii întâlnirea cu o poezie efectiv frumoasă, proaspătă şi profundă, îmbrăcată în haine de sărbătoare. Iar autoarei îi doresc succes cu ocazia acestui dublu debut în limba română. Cum spune reclama firmei de frumuseţe L Oreal, „pentru că merită”! 21 Octombrie 2007, în Iaşi Liviu Antonesei Nu mă laşi nu mă laşi să intru puţin în mintea ta camera e mare avem tot spaţiul să ne căutăm enigme de rezolvat să rulăm înapoi covorul acela să-i mirosim fiecare centimetru să-i pipăim fiecare puls aşa cum ar fi trebuit.

278

Instituţiile Uniunii Europene în perioada Post Nisa O perspectivă de drept constituţional Autor: Mădălina Virginia Antonescu Editura Lumen Iaşi, decembrie 2007 721 pagini Mădălina Virginia Antonescu este absolventă a Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti şi a Colegiului Juridic RomânoFrancez de Studii Europene. În 2003 a absolvit masteratul SNSPA cu specializarea „Relaţii internaţionale şi integrare europeană”. În prezent este doctorand în drept european în cadrul Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti. Este autoare a mai multor cărţi: „Regimul juridic al străinului, persoană fizică, în România”; Uniunea Europeană –un imperiu modern? Studiu comparativ asupra vechilor şi noilor tipuri de imperii”; „Doctrina neo-machiavelistă în contextul provocărilor globaliste şi incidenţa sa asupra Noului Concept de Securitate American”; „Uniunea Europeană – un imperiu al secolului al XXI-lea? Spre o civilizaţie unional- europeană”. În prezent este cercetător ştiinţific în cadrul Institutului Diplomatic Român. Cuprins: Consideraţii introductive Sistemul instituţional al Uniunii Europene (Prezentare generală) Stadiul actual al doctrinei privind natura juridică şi politică a Comunităţilor Europene şi stadiul doctrinei privind natura juridică şi politică a Uniunii Europene Originalitatea cadrului instituţional al UE din perspectiva dreptului constituţional Importanţa statului şi a cadrului instituţional statal în stabilirea elementelor de originalitate ale instituţiilor UE Distincţia juridică dintre noţiunile de „instituţie” şi de „organ” Noţiunea juridică de „instituţie” Noţiunea juridică de „organ” de stat Definirea juridică a noţiunilor de „instituţie UE” şi de „organ de stat” Distincţia dintre „puterea politică”, „instituţia politică” şi sensurile lor juridice în cadrul statului şi în cadrul sistemului UE 279

Conceptul de „stat”, evoluţie istorică; elementele statului, potrivit dreptului constituţional şi relevanţa acestora pentru subiectul analizat Conceptul juridic de „stat” Evoluţia istorică a conceptului de „stat”modern Elemente constitutive ale statului şi relevanţa acestora pentru subiectul analizat Incidenţa celor trei elemente constitutive ale statului asupra caracterului original al instituţiilor UE Statul ca instituţie politică şi raportul juridico-politic cu „instituţia UE” Statul ca putere politică organizată şi incidenţa acestei accepţiuni juridice asupra instituţiilor UE Importanţa suveranităţii statale pentru caracterul original al instituţiilor UE Conceptul juridic de „suveranitate de stat” şi evoluţia sa istorică Evoluţia istorică a conceptului juridic al suveranităţii Relevanţa suveranităţii statale pentru originalitatea instituţiilor UE Relevanţa suveranităţii populare pentru caracterul original al instituţiilor UE Relevanţa suveranităţii naţionale pentru originalitatea instituţiilor UE Legitimitatea statului, bază a legitimităţii sistemului UE şi element al originalităţii instituţiilor europene Organizarea puterilor în stat şi influenţa acesteia asupra modelului de repartizare a „puterilor” în sistemul UE Distincţia juridică dintre puterile statului şi funcţiile statului Teoria clasică a separaţiei puterilor în stat şi incidenţa sa asupra schemei de putere a sistemului UE Critica teoriei lui Montesquieu şi importanţa sa pentru îmbunătăţirea repartiţiei puterilor în sistemul politic al UE Originalitatea repartiţiei „puterilor” în sistemul politic al UE, în modelul pre-constituţional de organizare politică Elemente de originalitate în repartiţia „puterilor” în cadrul sistemului politic al UE, conform modelului constituţional european Originalitatea instituţiilor UE în raport cu organele de stat dintr-un regim politic democratic din statele membre UE Originalitatea Parlamentului European în raport cu un parlament naţional Elemente de originalitate ale Parlamentului European faţă de structura unui parlament naţional Elemente de originalitate ale Parlamentului European faţă de un parlament naţional, în ceea ce priveşte funcţia deliberativă a unui parlament

280

Clasificarea funcţiilor Parlamentului European în raport cu funcţiile unui parlament naţional Elemente de originalitate în organizarea internă a Parlamentului European, în raport cu un parlament naţional Funcţionarea Parlamentului European în raport cu un parlament naţional Actele juridice ale Parlamentului European, în raport cu actele juridice emise de un parlament naţional Procedura de elaborare a actelor normative la nivel european, faţă de elaborarea legilor pe plan naţional Elemente de originalitate ale Parlamentului European faţă de un parlament naţional dintr-un regim parlamentar dualist Elemente de originalitate ale Parlamentului European faţă de un parlament naţional dintr-un regim parlamentar monist Originalitatea Parlamentului European în raport cu un parlament naţional dintr-un regim prezidenţial Originalitatea Parlamentului European în raport cu un parlament naţional dintr-un regim prezidenţial Originalitatea Parlamentului European în raport cu un parlament naţional într-un regim politic mixt Originalitatea Parlamentului European în raport cu un parlament naţional dintr-un regim politic „de adunare” Originalitatea Comisiei Europene în raport cu un executiv naţional Originalitatea Comisiei Europene în raport cu un guvern naţional, sub aspectul componenţei şi al statutului juridic al membrilor săi Originalitatea Comisiei Europene faţă de un guvern naţional, sub aspectul funcţionării sale Originalitatea Comisiei Europene în raport cu un guvern naţional, sub aspectul atribuţiilor sale Originalitatea Preşedintelui Comisiei în raport cu prim- ministrul unui guvern naţional Originalitatea Ministrului de Afaceri Externe al Uniunii, în raport cu un ministru dintr-un guvern naţional Originalitatea Comisiei Europene faţă de un guvern, din perspectiva actelor juridice emise Elemente de originalitate ale Comisiei Europene în raport cu un guvern naţional dintr-un regim prezidenţial Originalitatea Comisiei Europene în raport cu un guvern naţional dintr-un regim de adunare Originalitatea Comisiei Europene în raport cu un guvern naţional dintr-un regim semi-prezidenţial (mixt)

281

Originalitatea Consiliului UE faţă de un organ de stat Originalitatea Consiliului UE în raport cu un legislativ naţional Originalitatea Consiliului UE în raport cu un executiv naţional Originalitatea Consiliului European, în raport cu un executiv naţional Instituţia politică a „şefului de stat”şi posibila existenţă a unei instituţii politice similare în cadrul UE Originalitatea Curţii de Justiţie în raport cu instanţele judiciare naţionale Originalitatea instituţiilor UE ca efect al depăşirii structurii de stat de către sistemul politic al UE Originalitatea instituţională a UE în raport cu structura unui stat unitar Originalitatea instituţională a UE în raport cu organele de stat dintr-o federaţie Elemente generale federale în structura instituţională a UE Originalitatea modalităţii de repartizare a competenţelor în cadrul Uniunii Europene, faţă de modelul federal de împărţire a competenţelor Teoria „competenţelor atribuite” Uniunii Europene Competenţele Uniunii în domeniile PESC şi JAI Originalitatea sistemului politic al UE în raport cu o confederaţie Originalitatea sistemului politic al UE în raport cu un suprastat Concluzii Bibliografie

282

Bulevardul iluziilor colţ cu strada libertăţii Autor: Anina Ţarălungă Editura Lumen Iaşi, decembrie 2007 116 pagini Un mic roman erotic al tranziţiei juvenile Habar nu am cine este Anina Ţarălungă , oricum nu-mi amintesc să fi citit ceva de ea până la acest mic roman erotic al tranziţiei la studenţii români postrevoluţionari. Şi sânt un om curios, care chiar urmăreşte ce se petrece în literatura tinerilor. Nu doar pentru că editez o revistă, ci şi pentru că e întotdeauna mai bine împreună. Nu ştiu, deci, cine este autoarea dar, după datarea poveştii, aşa cum o percep eu, şi din unele elemente contextuale, îmi dau seama că trebuie să fie încă foarte tânără. Da, foarte tânără, dar care va fi fost terminat, totuşi, de câţiva ani facultatea, pentru că a căpătat deja suficientă distanţă faţă de evenimentele relatate pentru a le putea trata cu umor şi autoironie. Poate din acest motiv mi-a plăcut micul roman, în ciuda aerului său un pic prea monden după gustul meu puţin mai îmbătrânit, dacă nu şi clasicizat, totuşi. Am spus un pic prea monden, dar nu excesiv, fapt care mi-l face nu doar acceptabil, ci de-a dreptul simpatic, plăcut lecturii. Un roman al tranziţiei? Desigur, şi chiar în două sensuri. Pe de o parte, este vorba de tranziţia exterioară, comună, cea pe care o parcurgem cu toţii, dar pe care o parcurgem fiecare atât de diferit! Eroina Aninei Ţarălungă o percepe, de pildă, prin semnele din imediata sa apropiere- mizeria căminelor studenţeşti, cu mica lor viaţă micro-socială pigmentată de dramele juvenile (care, prin faptul că sânt juvenile, nu sânt mai puţin nişte drame pentru protagonişti), poleiala colorată şi zgomotoasă care încearcă să acopere cenuşiul unei societăţi abia ieşite dintr-o lungă suferinţă totalitară, erupţia fenomenului telenovelo-manelist menită să ofere satisfacţii compensatorii unei lumi tot mai lumpenizate pe măsură ce tranziţia se croniciza ş.a.m.d. trebuie să recunosc că, deşi reticentă la surprinderea de ansamblu a contextului social al poveştii eroinei sale, autoarea reuşeşte să-l sugereze prin asemenea mici sondaje, deci mai degrabă aluziv decât direct. Dacă nu iese totuşi un fel de puzzle şi nu e chiar puţin lucru, îţi dai seama şi din asta în ce fel de lume evoluează protagonista, ce lume a avut autoarea sub microscop. Pentru că privirea Aninei Ţarălungă utilizează, mai degrabă, microscopul decât telescopul! 283

Pe de altă parte, avem de-a face cu tranziţia personajului principal, cu maturizarea sa, privită, mai ales, sub dimensiunea sa erotică şi sexuală, care ar putea fi pusă sub semnul trecerii treptate de la ceea ce autoarea numeşte „machism”- relaţia „tradiţională” dintre bărbaţi şi femei la românii abia ieşiţi din comunism la „eliberarea sexuală”. De altfel, autoarea îşi încheie micul şi palpitantul roman cu un mic eseu care tematizează această trecere. Sunt dintre cei care am salutat şi încurajat decrisparea tinerilor autori români în ceea ce priveşte tematica sexuală, dar în ultima vreme începusem să mă cam plictisesc, ajungând la concluzia că maşinăria ajunsese să meargă în gol, că imaginile şi cuvintele cu trimitere sexuală începuseră să fie utilizate în sine, ca o inutilă provocare, că nu mai aveau motivaţie compoziţională. Aşteptam momentul în care tinerii autori aveau să înţeleagă asta şi să schimbe macazul, să repună lucrurile la locul lor. Este ceea ce se întâmplă, măcar parţial, în Bulevardul Iluziilor colţ cu strada Libertăţii –şi pentru că veni vorba, titlul subliniază chiar această a doua tranziţie despre care este vorba în carte. Ce vreau să spun? Că romanul Aninei Ţarălungă abundă de imagini şi cuvinte cu conotaţie sexuală, că frecventează argo-ul tematic al tinerei generaţii, dar că acest lucru nu se întâmplă (doar) de dragul provocării, ci sânt menite să sugereze lucrurile ce se petrec în mintea eroinei, în interioritate, şi tocmai din acest motiv nu par lipite acolo unde apar, ci capătă legitimitate compoziţională. Cu alte cuvinte, nu avem de-a face cu un roman menit să fie citit „cu o singură mână”, cum se spune despre literatura pornografică, ci despre unul la lectura căruia nu strică să-ţi pui capul puţin la contribuţie. Cei care se aşteaptă să citească un roman porno vor fi, desigur, dezamăgiţi. Nu la fel vor fi însă care vor să citească pur şi simplu un mic roman de trecere între vârste, axat pe dimensiunea erotic-sexuală a acesteia, un roman foarte bine scris pe deasupra. Desigur, dacă nu avem de-a face cu cititori făţarnici ori bântuiţi iremediabil de pudibonderie. Spuneam că este o carte foarte bine scrisă. Nu mă refer numai la frază, la felul firesc în care curge aceasta, ci şi la atitudine şi la viziune. O asemenea poveste putea foarte uşor să cadă fie în sentimentalism, fie în pornografie. Dar acest lucru nu se întâmplă! De ce? Pe de o parte, pentru că autoarea a ştiut să-şi asume acel „efect de distanţare” despre care vorbeam de la început. Pe de alta, datorită umorului şi autoironiei care pigmentează povestea ori de câte ori apare riscul deraierii în cele dopuă posibile direcţii de eşec amintite. Până şi unele titluri de capitole sânt redactate ironic: Când nu e sex, e administraţie, Bill Clinton şi începerea vieţii sexuale, Natura, o alternativă pentru sex şi dragoste etc. Şi mai este ceva- talentul de portretist al autoarei. Nu mă refer doar la portretul eroinei principale, construit pe întreaga suprafaţă a romanului, ci şi la cele ale personajelor secundare,

284

masculine în primul rând. Zimbru, Profesorul-memorabilă este scena de sex virtual!-, Hackerul etc. sânt portretizaţi memorabil adesea din câteva tuşe şi câteva gesturi, sânt personaje care îţi rămân în memorie şi după sfârşitul lecturii. Dar, poate, cel mai reuşit portret mi s-a părut cel al Poetului, poate şi pentru că m-a trimis spre un model real, cel al inventatorului „fracturismului”, şi la „sacoul său verde”. Acest detaliu mă face să cred că deşi complet necunoscută, Anina Ţarălungă vine, totuşi din lumea literară tânără, că a frecventat-o cel puţin o bucată de vreme. Habar nu am cine este ea, dar eu cred că este binevenită! 15 Octombrie 2007, în Iaşi Liviu Antonesei

285

Trandafiri Autor: Monica Manolachi Editura Lumen Iaşi, decembrie 2007 150 pagini Într-o zi a venit la mine un poet, a scris un text lung pe spinarea mea, avea multe semne de exclamare, de întrebare, multe puncte fără vreun echivoc, murmuram din când în când da, nu, da, nu. el scria necontenit, frenetic, dureros, rebel. nu mi-a citit niciodată pergament, a plecat cu penele smulse, înainte atât de prezente, fără niciun cuvânt,

din

abandonându-mă într-o căutare de oglinzi, în care să-i pot descifra arăbeşte sensul. o zi întreagă nu-mi ajungea pentru a-i atinge sfârşitul, iar noaptea mă copleşea argintiul treaz al uitării, mă răsuceam prin stânga prin dreapta, ţinându-mi zadarnic şira, coastele. indiferentă la neînţelegeri mărunte, luna neagră se dădea în leagăn: sus, jos. în altă zi, când nu mai aveam habar de text, a venit la mine un alt poet şi l-a citit cu voce tare. am tăcut, pentru că era de dragoste.

286

acel

Fericire necontrolată Autor: Oana Zubcu Editura Lumen Iaşi, decembrie 2007 113 pagini

Ne-am întins ambii pe pat, râzând. Am petrecut dimineaţa acolo, explorând fiecare corpul celuilalt şi fumând. Apoi a trebuit să plec. - Mai stai. -Nu pot. -Vii diseară? -Nu cred că am şanse să plec iar de acasă. -Bine, dar promite-mi că-l dai naibii pe individul ăla. -Chiar aşa o să fac. Paaa -Vorbim... Tocmai când urma să ies pe uşă, m-a prins din urmă. -Unde-i graba? -Chiar trebuie să plec. -Dă-mi 3 minute. -Pentru? Nu mi-a răspuns. M-a descheiat la pantaloni şi şi-a băgat o mână pe sub chiloţeii mei. Mă ţinea lipită de el în timp ce m-a adus pentru a treia oară la orgasm. Când am terminat, mi-a tras şliţul şi mi-a spus zâmbind: -Cadou de plecare. Nici nu pot să definesc relaţia mea cu Cristi, altfel decât incendiară. Ieşeam prin cluburi, beam, râdeam. Nu cred că există club în care să nu ne-o fi tras. De câteva ori era cât pe ce să fim prinşi iar o dată am fost rugaţi să părăsim localul. Au trecut multe luni, timp în care profitam la maximum de fiecare oră liberă ca să fim împreună. A venit şi ziua mea. Făceam 18 ani, dar în loc să fiu fericită, eram cam deprimată. În schimb, Cristi nu mai putea de fericire. Dimineaţa, când am plecat la liceu, m-a aşteptat în faţa blocului. Când mi-a sărit în faţă, m-am speriat. M-a luat în braţe, m-a învârtit, mi-a spus „La mulţi ani!”. Mi-a deschis ghiozdanul şi a pus înăuntru o pungă care părea destul de voluminoasă. ......................

287

Puzzle la persoana I Autor: Lorena Stoica Editura Lumen Iaşi, decembrie 2007 93 pagini Capitulare domestică Ştefan aleargă în patru labe, turtind sub palma dreaptă o maşină cu trei roţi. Buzele îi zbârnâie a motor turat şi-a ţeavă de eşapament spartă. Bianca e încleştată toată asupra unui creion cu care-şi fabrică primele teme ale vieţii ei. Cu dinţii strânşi şi cu sprâncenele sudate în mijlocul frunţii, eu escaladez munţi de lego, maşinuţe, păpuşi, broaşte, arici şi maimuţe. Mă înfig într-un colţ de canapea. Desigur, colţul preferat de întreaga familie. Într-un ungher de bucătărie se scurg- uniform acoperite de gălăgia casei- nişte acorduri clasice de pian şi vioară. Şi-au ratat lamentabil menirea de a-mi induce o stare de linişte, care trebuie că nu se asortează cu dispoziţia copiilor mei... Duduia se opreşte brusc. -Uau! S-a buşit cu peretele! Mă scufund un centimetru mai adânc în canapea. O să mătur mai târziu tencuiala de pe parchet. Sau o scutur direct de pe pantalonii lui. Mama, zi „uau”! Ai văzut cum s-a buşit? -Uau. Am văzut. M-a văzut şi el pe mine stând. Drept urmare şi-a părăsit pista şi mi s-a urcat pe umăr. -Te iubesc, mama. Mi citeşti „Alba ca sirena”? -Nu-„ţi” citesc. Dă-te jos. -Ba nu. Tu mă iubeşti? Mă priveşte cumva în diagonală, cu capul înclinat spre dreapta. Fix în ochi. N-am scăpare. -Te iubesc. -Atunci mi citeşti? -Nu. Trebuie să spăl vasele. M-am ridicat.

288

Obsesii Autor: Livia Ciupav Editura Lumen Iaşi, decembrie 2007 89 pagini Toate privirile mi se lipesc de ceafă, asemenea unui ac lung, îmi intră în creier şi ies pe partea cealaltă. Veşnic sunt urmărită, cineva îmi citeşte mesajele, mai multe chipuri stau în fereastră, umbrele lor se preling pe jaluzele. Cine e acolo? Cine priveşte? Lucrurile nu mai sunt la locul lor. Îmi smulg părul din cap, îmi rod unghiile, în receptor aud un fâşâit de câte ori îl ridic. Cine e acolo? Cine ascultă? Mi-e frică şi de umbra mea. Livia Ciupav

289

Teste pregătitoare la Limba şi Literatura Română pentru clasa a VII-a Autori: Anamaria Boboc Ruxandra Nechifor Loredana Opariuc Cristina Rădulescu Editura Lumen Iaşi, decembrie 2007 169 pagini Testele sunt realizate în conformitate cu Programa pentru testele naţionale.

290

Epimirand Autor: Ioana Alexandra Diaconu Editura Lumen Iaşi, decembrie 2007 135 pagini Înainte de toate Pentru că Domnul Georgescu Spune Nu şi Nu! Când vine vorba de Reguli, definiţii şi explicaţii... Aceste poeme Nu se vor citi pe timp de ploaie. Pe timp de seară. Şi Pe timp de sărăcie. Aceste poeme de apartament nu se vor vorbi. şi nu se vor auzi. Fireşte. Nu se vor studia în şcoli În clase În Spaţii închise sau triste. Aceste poeme vegetale nu se vor comenta Nu se vor analiza Şi nu se vor relua Niciodată. Aceste poeme mari şi late Dar mai ales Cuvântul Epimirand Nu se vor explica. Şi probabil. Nu se vor înţelege. Niciodată.

291

Temple

Tantrice

Autor: Antonio Sandu /adaptare şi traducere, comentarii Editura Lumen Editura Cristal Iaşi, August 2006 Din cuprins: Tradiţia tantrică, universul este unic şi unitar, Întreaga manifestare este un joc divin, nataraja, Tripura Sundari, Devadasi-Dansatoarele în templele Indiei, Elemnete e alchimie în faptele lui Isus Christos, Aspecte metafizice şi mitice ale sexualităţii, Arhetipurile divine feminine, Arhetipurile masculine, Cuplul spiritual. Androginul. Componentele templului hindus. Templele de la Khajuraho.

292

Generaţii în schimbare Autor: Simona Branc Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Februarie 2008 299 pagini Cartea Simonei Branc are la bază teza de doctorat în sociologie, susţinută cu puţin timp în urmă sub titlul „Modele de educaţie familială în spaţiul multietnic bănăţean. O abordare longitudinală”. Ea se adresează, de aceea, mai ales unui cititor avizat, dar, poate fi o lectură utilă şi chiar arăgătoare, şi pentru cei interesaţi de felul în care educaţia familială se schimbă în timp, îşi reformulează cadrele şi proiectele, de felul în care se remodelează relaţiile dintre părinţi şi copii, dintre şcoală şi familie şi sunt imaginate traseele de viaţă ale generaţiei următoare. Nu întâmplător, orice om care îşi povesteşte viaţa simte nevoia să evoce ambianţa familială şi anii săi de formare, văzând în ele un moment fondator. Nu mai puţin, ele sunt un seismograf extrem de sensibil al felului în care evoluează societatea, mentalităţile şi e gândită identitatea personală sau de grup. Simona Branc abordează problema educaţiei familiale în Banat dintr-o perspectivă generaţională. Aşa cum era de aşteptat, ea simte nevoia să definească şi să precizeze cadrul teoretic şi metodologic al lucrării. El este unul flexibil, întemeiat pe o foarte bună cunoaştere a principalelor direcţii în care s-a reformat cercetarea sociologică, inclusiv cea românească, sugerând multiplicitatea perspectivelor din care subiectul poate fi abordat. Autoarea se bazează în mod esenţial pe teoriile constructiviste ale realităţii, pe interacţionismul simbolic, pe etnometodologie, grounded theory, apelând la o cercetare de tip calitativ, la metodele istoriei orale şi la cele consacrate de analiza povestirii de viaţă. E vorba în esenţă de o adevărată desfăşurare de forţe competentă şi elegant organizată, căreia nu-i lipseşte şi o anume valoare didactică. Punând în centrul atenţiei sale problema constituirii Sinelui prin interacţiunile cu Celălalt în diversele sale ipostaze, analizând acest proces din perspectiva educaţiei familiale şi a formelor de socializare, Simona Branc ia în discuţie chestiuni prin care sociologia întâlneşte inevitabil antropologia, pe terenul mereu problematic al construirii identităţii, al formării mentalităţilor şi reprezentărilor sociale. Mi se pare interesant că pornind de la contribuţia esenţială a lucrărilor conducătorului ei de doctorat P. Iluţ în abordarea acestor chestiuni, Simona Branc reuşeşte să ne dea imaginea felului în care sociologia contemporană a contribuit, cu sprijinul antropologiei, la

293

remodelarea noţiunii de persoană, depăşind odată cu trecerea la modernitate, imaginea unui centru dinamic din care emană acţiuni, gânduri, emoţii, sentimente (specifică până la un moment dat culturii europene), în favoarea unei imagini bazate pe multiplicitatea identităţii, a rolurilor, a jocului dintre privirea din afară, dinspre Celălalt şi cea din interior, dinspre Sine. Cercul se lărgeşte apoi spre sfera familiei şi spre rolul ei formator. Educaţia familială e pusă în relaţie cu felul în care evoluează şi se constituie, prin practici cotidiene şi reevaluarea normelor şi tradiţiilor, o cultură familială. Cum transmiterea generaţională şi conturarea diverselor modele de educaţie constituie axul principal al lucrării, dinamica memoriei e radiografiată cu atenţie, cu atât mai mult cu cât, din raţiuni istorice pe care autoarea le explică pe larg, memoria şi cultura familială au fost mereu la mare preţ în Banat. Paleta diversificată etnic şi religios a regiunii a contribuit şi ea la acest lucru şi pe parcursul analizei se schiţează, în câteva rânduri, existenţa unor culturi familiale diversificate. Pe lângă factorul vectorial al generaţiei, autoarea ia în discuţie şi alte criterii importante de variabilitate, cum ar fi plasarea în perspectiva unei istorii sociale, diferenţa rural/ urban, diferenţa de gen, diferenţa regională. Un cadru aşadar ideal pentru a plasa chestiunea identităţii şi alterităţii într-un context istoric în care dinamica ei, bazată pe închideri şi deschideri, a dus la diferenţierea strategiilor adaptive la Celălalt, întruchipat, în funcţie de succesiunea imperiilor şi presiunile politicului, mereu de către un Altcineva. În acest punct redevine importantă chestiunea stereotipurilor (naţionale, regionale, etnice, de gen), abordată şi în partea teoretică a lucrării, unde sunt discutaţi termenii cheie ai demonstraţiei. Simona Branc a participat împreună cu Alin Gavreliuc la un program de cercetare al Fundaţiei A treia Europă care îşi propunea definirea unei grile atitudinal- valorice în funcţie de care se conturează imaginea de sine a bănăţeanului, în discursurile memoriale sub forma povestirilor de viaţă. Lucrările lui Valeriu Leu de pildă despre, imaginea germanului din Banat, arată că aceste reprezentări se constituie într-un document nu doar sociologic, ci şi într-un martor al unei perioade pe cale de a se încheia, datorită schimbării paletei etnice a regiunii în ultima jumătate de secol şi a presiunilor globalizării. Nu întâmplător aşadar, partea cea mai consistentă a lucrării e dedicată povestirilor de viaţă şi interviului cu caracter autobiografic. Rezultat al interacţiunii dintre intervievat şi intervievator, povestirea vieţii sau povestea de viaţă e un discurs memorial cu caracter fondator al unei imagini de sine, al unui traseu (auto)biografic, dincolo de care transpar norme, opţiuni, valori, atitudini, sentimente şi se pot configura, aşa cum se vede din lucrare, modele existenţiale.

294

Dacă pentru generaţia interbelică Simona Branc a apelat la interviuri din arhiva Grupul de Antropologie culturală şi Istorie Orală de la Fundaţia A Treia Europă, la alcătuirea şi organizarea căreia a participat direct (cf. Pagina web www.memoriabanatului.ro secţiunea „Surse memoriale”), pentru celelalte două generaţii de care se ocupă, ea a alcătuit un corpus semnificativ de interviuri semidirijate şi a folosit analiza de tip focus grup. Perspectiva în care analizează remodelarea proiectelor educaţionale şi a traseelor de viaţă şi profesionale de la o generaţie la alta, îi permite autoarei să introducă în discuţie problema timpului istoric, a fracturilor temporale pe care marile evenimente istorice le produc în destinul individual şi colectiv şi, mai ales să scoată în evidenţă felul în care memoria prelucrează efectele acestora. Interpretarea pe care subiecţii o dau unor astfel de „accidente” ale istoriei personale şi colective, la mare sau mică distanţă de evenimente, ne oferă o mărturie valoroasă în sine asupra felului în care memoria reconstruieşte trecutul şi îl transformă în parte activă şi semnificativă a istoriei personale. Pe de altă parte, aşa cum se vede din analiza Simonei Branc, iese la iveală o istorie a vieţii cotidiene, cu rosturile ei specifice, în laboratorul căreia se schiţează tensiuni între tradiţie şi schimbare şi prind contur atitudini şi modele noi de comportament, se întrevăd evoluţii pe termen lung, care privesc mai ales durata lentă în care se înscriu schimbările de mentalităţi. Nimic mai util pentru a descifra această dublă perspectivă asupra timpului istoric decât studiul familiei şi al relaţiilor intergeneraţionale, la fel cum, pentru a arăta pluralitatea perspectivelor memoriale, concurenţa dintre ele, filtrarea treptată a trecutului de elementele lui traumatice, nimic mai potrivit decât alegerea ca test a perioadei comuniste. Capitolul consacrat acesteia are în vedere nu numai felul în care indivizii, familia şi comunităţile sunt afectate de circumstanţele istorice pe termen lung, ci şi felul în care ideologiile manipulează trecutul şi afectează pe termen lung mentalităţile, comportamentele şi normele sociale. Pe tot parcursul analizei, Simona Branc utilizează documentul oral în relaţie cu alte tipuri de documente, comentându-l inclusiv prin raportare la diverse studii întreprinse de sociologi asupra temelor aduse în discuţie. Efortul interpretativ al autoarei se completează fericit cu savoarea unora dintre citatele din interviuri, echilibrul între partea analitică şi punerea în valoare a „vocilor” martorilor, dând o amprentă specifică stilului în care e scrisă cartea şi structurării ei. Avem de a face fără îndoială, cu o carte incitantă, plăcută la citit, utilă mediului academic, care afirmă o cercetătoare deplin formată. Îi urăm un destin bun, ei şi cărţii sale! Smaranda Vultur

295

Fiecare poveste a vieţii include o istorie a copilăriei, de fiecare dată fascinantă pentru ascultător. Ori de câte ori ne confruntăm cu povestea vieţii unei persoane trecem printr-un demers de interogare a propriei identităţi. Revelarea mentalităţilor, a concepţiilor despre viaţă, presupune cercetarea celor mai profunde valori şi atitudini împărtăşite de o populaţie. O perspectivă deosebit de utilă în astfel de cercetări este istoria orală, care presupune înregistrarea poveştilor vieţii. Dând cuvântul oamenilor obişnuiţi , ale căror voci sunt de prea puţine ori auzite în spaţiul public, istoria orală permite o reconstituire a istoriei mărunte, a istoriei vieţii cotidiene. Lucrarea de faţă redă conţinutul tezei de doctorat cu titlul „Modele de educaţie familială în spaţiul multietnic bănăţean. O abordare longitudinală”, coordonată de prof. Univ. Dr. Petru Iluţ şi susţinută în iunie 2007 la Universitatea Babeş- Bolyai din Cluj- Napoica. Cercetarea porneşte de la interviurile de tipul „ povestea vieţii” aflate în arhiva Grupului de Antropologie Culturală şi Istorie Orală din cadrul Fundaţiei „A Treia Europă” din Timişoara, şi urmăreşte relevarea modelelor de educaţie familială din Banat pe parcursul secolului XX. Arhiva a fost realizată sub coordonarea Smarandei Vultur şi cuprinde peste 500 de interviuri. Spaţiul în care s-a desfăşurat cercetarea de faţă este regiunea Banatului. Model al toleranţei interetnice, Banatul este un spaţiu al diversităţii, în care convieţuiesc de câteva secole diferite comunităţi etnice şi religioase. Istoria Banatului confirmă o îndelungată tradiţie a interculturalităţii, diversele stăpâniri lăsându-şi amprenta asupra culturii şi civilizaţiei bănăţene. Demersul metodologic principal este cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de „grounded theory”. Este vorba, aşadar, de o cercetare calitativă, care nu şi-a propus testarea unor ipoteze şi nici asigurarea unei reprezentativităţi statistice, ci descoperirea unor modele valorico- atitudinale şi interpretarea comparativă, transgeneraţională, a modelelor educative în perspectivă longitudinală. Capitolul II al lucrării detaliază întregul design al cercetării şi motivează opţiunile metodologice. În paralel cu analiza inductivă şi narativă a interviurilor de tipul povestea –vieţii am utilizat şi alte metode de cercetare, asigurând triangulaţia metodologică: interviuri semistructurate (pentru celelalte două grupe generaţionale), analiza documentelor (surse istorice referitoare la evoluţia sistemului educaţional în Banat, cercetările sociologice ale Institutului Social Banat- Crişana din perioada interbelică), analiza cantitativă de conţinut a unui eşantion de interviuri, analiza calitativă de conţinut a presei timişorene în campania electorală din 2004, focus- grupul etc.

296

O primă parte a cerecetării vizează persoane care au copilărit în perioada interbelică, de diferite etnii şi provenind din diverse medii sociale. Analiza interviurilor de tipul povestea- vieţii a urmărit reconstituirea proiectului educativ imaginat de părinţi sau alţi agenţi ai educaţiei familiale pentru subiectul intervievat. Cu alte cuvinte, ce aşteptări aveau părinţii de la intervievat, ce şcoli îl îndemnau să urmeze, care erau profesiile preferate? În parcurgerea interviurilor am sesizat de multe ori că există discrepanţe între acest model „ideal” şi traseul urmat de intervievat. O altă temă urmărită a fost cea a principiilor şi valorilor morale care au călăuzit educaţia subiecţilor. Un aspect care s-a dovedit deosebit de interesant a fost cel al influenţei evenimentelor politice/ sociale asupra traseului educativ. Altfel spus, cum au influenţat diferite evenimente majore (războiul, instaurarea comunismului, deportările) educaţia familială a intervievaţilor? Cea de –a doua parte a cercetării cuprinde o a doua grupă generaţională, subiecţii fiind născuţi în anii 50. Dacă interviurile realizate pe prima generaţie erau libere, lăsându-ser intervievaţilor libertatea de a-şi construi povestea vieţii în condiţiile unei neimplicări (sau implicări reduse) a intervievatorilor, pentru cea de-a doua generaţie interviurile au fost semistructurate, având ca suport un ghid de interviu elaborat în cadrul proiectului „Destine feminine: educaţie familială, proiecte de viaţă şi strategii de supravieţuire”. A treia parte a cercetării vizează generaţia celor care au copilărit în anii 80 şi se bazează pe interviuri focalizate pe categoriile tematice relevate în urma analizei inductive a interviurilor realizate cu primele două generaţii. Cea mai tânără intervievată a mea remarca un adevăr pe care fiecare dintre noi îl conştientizăm într-un anumit moment al vieţii: „Am impresia că la un moment dat pierzi dimensiunea asta a copilăriei. Eşti prea preocupat de individualitatea ta după o anumită vârstă, probabil în adolescenţă, eşti foarte preocupat de ideea viitorului. Eu, cel puţin aşa am păţit. Şi pierzi dimensiunea copilăriei, a grupului familial, a rudeniei..” (A.K., n. 1980) Am dorit să regăsesc prin cercetarea de faţă această dimensiune a copilăriei, aşa cum este ea construită retrospectiv, în cadrul discursului autobiografic. În încercarea de a ne înţelege pe noi înşine şi de a-l înţelege pe Celălalt, un prim pas este să ştim mai multe despre viaţa şi mai ales despre copilăria celorlalţi. Autoarea

297

Metafizica cuantică Autor: Antonio Sandu Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Februarie 2008 128 pagini Filosofia contemporană, după ce ştiinţa a făcut loc indeterminării şi posibilului în cunoaştere, ar trebui să recupereze gnoseologic misterul. Misterul îl înţelegem nu doar ca pe o limitare a cunoaşterii în sensul unei cenzuri transcendente, ci şi ca pe o deschidere creatoare în faţa infinitului. Metafizica şi spiritul ştiinţific sunt două dimensiuni ale cunoaşterii care împreună cu religiosul, misticul şi artisticul ar trebui să deschidă calea printr-o superpoziţie creatoare către cunoaşterea unică holistă. Această perspectivă holist- umanistă ar putea să întemeieze ştiinţa în secolul XXI. Metafizica cuantică, poate prelua, anumite concepte, pe care să le dezvolte şi integreze într-o proprie viziune transdisciplinară, conceptul de transcendent, care în mod necesar asociat celui de subiect cunoscător, transepistemic. Superpoziţia tuturor universurilor posibile duce cu necesitate pentru supremul subiect conştient la un vid de factura metafizicii cuantice. Toate experienţele posibile se anihilează cu experienţele contrare din alte lumi posibile, astfel încât, din punctul de vedere al fiinţei, starea sa de vid, a cărui fluctuaţii cuantice, sunt lumile posibile. În termenii diverselor religii spunem despre supremul Subiect că este Eul, Supremul Subiect, conştient, cunoscătorul unic sau Dumnezeu. Descoperirile fizicii teoretice atât cele din domeniul cosmologiei dar mai ales din mecanica cuantică deschid calea interogaţiei filosofice atât asupra valorii cunoaşterii şi posibilităţii acesteia cât şi axiologice cu privire la semnificaţia noilor descoperiri pentru lumea omului. Regândirea realului în termenii posibilităţii de existenţă şi a unei probabilităţi de a fi, deschide în spaţiul culturii jocul libertăţii variantelor. Dacă ontologic pisica lui Schrodinger poate fi cu un anumit grad de probabilitate vie, moartă, vie- nevie, moartă, nemoartă în acelaşi timp spaţiul culturii se deschide în faţa alterităţii. Alteritatea devine nu opusul, contrariul ci şi complementarul, care nu numai că nu trebuie evitat sau respins ci dimpotrivă protejat şi încurajat. În sensul în care definim în metafizica cuantică existenţa ca o stare probabilă a unei entităţi obiect eveniment

298

opusul acesteia este o altă stare cuantică perfect posibilă a aceluiaşi obiecteveniment. Metafizica cuantică privilegiază logica dialectică. Contrariile sunt stările cuantice extreme pe care, „lucrul în sine” le poate avea în apariţia sa ca fenomen. Între aceste valori extreme pot apare şi alte valori de fiinţare, iar pentru a fi consecvenţi unui „principiu cuantic” lucrul în sine poate fi observat sub forma unui număr finit de fenomene dar starea cuantică a acestuia (fenomenul) este corelată cu starea sistemului observator Fiinţa. Universul înglobează toate stările cuantice, fiinţările posibile pentru sistemul obiect- eveniment, dar ele apar diferite în funcţie de starea sistemului obiecteveniment în afara observatorului. Realitatea este un flash un decupaj a unui set întreţesut de sistemul obiect- eveniment care constituie modalitatea de apariţie a acestora pentru Observator. În prezenţa Observatorului sistemele obiect eveniment iau o anumită valoare de existenţă din plenumul existenţei totale. Pisica lui Shrodinger, în prezenţa lui Shrodinger, ia valoarea de existenţă pisică vie, în timp ce acelaşi sistem pisica lui Shrodinger faţă de un presupus observator Newton care are proprietăţi (coordonate temporare diferite, a trăit în alt secol) pisica ia valoarea de ne pisică, ne vie, pisica lui Schrodinger nu exista pe vremea lui Newton. Antonio Sandu

299

Studii în filosofia Orientului Autor: Antonio Sandu Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Februarie 2008 164 pagini Intenţia acestui volum nu este de a realiza o prezentare exhaustivă a filosofiei Orientului ci de a prezenta cu precădere acele sisteme şi şcoli filosofice a căror doctrină reinterpretată contribuie la construcţia paradigmei holiste. Vom pune accent asupra ideilor şi conceptelor metafizice care cu o oarecare actualitate în construcţia viziunii holiste, urmărind să punctăm transferurile semantice pe care respectiva idee le-a suferit trecând printr-un proces de semioză integratoare pentru a deveni puncte de referinţă ale paradigmei transmoderne. Pentru o ordonare care să păstreze cât de cât viziunea încetăţenită în studiile orientale vom prefera împărţirea pe şcoli şi curente şi pe zone geografice de unde provin doctrinele filosofice pe care le vom menţiona, dar vom adăuga o sinteză sub forma unor momente semiotice şi a contiguităţii viziunilor aşa cum sunt ele reinterpretate în paradigma holistă. Ca atare vom neglija sau trata foarte sumar anumite curente filosofice sau mistice precum şi şcoli de gândire mistico- ritualică a căror resemnificare nu este semnificativă din perspectiva construcţiei holiste. Trebuie să atragem atenţia că preluăm şi reluări a unor tradiţii care au avut loc chiar în interiorul diverselor şcoli filosofice şi mistice din India, astfel că sistemul tattvelor din Samkhia a fost preluat de şcoli precum Trika şi Spanda şi extins de la 25 la 26 de tattve. Profesorul Constantin Marin consideră la rândul său că „upanişadele au furnizat multe idei filosofiei Samkhia” Intenţia noastră nu este de a prezenta idei filosofice provenite din filosofia orientală care-şi găsesc locul în paradigma holistă, nici măcar a cataloga astfel de idei şi viziuni filosofice a căror impact în construcţia holistă este evident, ci a evidenţia jocul semiotic al acestor idei, mecanismul interpretativ specific paradigmei holiste. Autorul

300

Lumini şi umbre Autor: Nicoleta Cramaruc Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2008 121 pagini „Ne strecurăm printr-un Timp în care ne regăsim din ce în ce mai puţin pe noi înşine... trăim mai mult pentru lucruri efemere decât pentru a ne bucura sufletul... regretăm clipele înfrumuseţate de fericire abia după ce le pierdem... Fără pretenţia de a crea Poezie.. însă cu un fin simţ al psihologului din mine... cu gândurile şi sentimentele de om în palme, vă ofer o fărâmă din sufletul meu.. ca un îndemn de a păşi mai des alături de Timpul din noi!” Autoarea A scrie Poezie, acum, la început de mileniu, într-o lume înstrăinată a internetului, o lume într-o năucitoare mişcare ce nu mai permite răgazul unor clipe de meditaţie şi contemplare, e un act de mare curaj. Oamenii nu mai sunt stăpâni pe Timpul lor şi, devenind captivi „între lumini şi umbre”, aleargă haotic pentru a umple cu „ceva” golul din ei. Şi totuşi! O tânără, formată mai întâi, la valorile tradiţionale ale Şcolii Normale „Vasile Lupu” Iaşi, apoi în cadrul Facultăţii de Psihologie a Universităţii ieşene „Al.I.Cuza”, înfruntă prejudecăţile şi oferă cititorilor „o fărâmă” din sufletul său, „ca un îndemn de a păşi mai des alături de Timpul din noi”. Cu modestie, afirmă că n-are pretenţia de a scrie „Poezie”, dar parcurgând volumul, orice cititor, chiar şi cel neavizat, va descoperi o prospeţime aparte a notaţiilor şi o sensibilitate ce caută cu asiduitate Lumina. Versurile Nicoletei Cramaruc apropie termenul de „poezie” de cel din limba greacă: „poiesis” ce înseamnă „creaţie”. Totul e viu şi trăieşte intens în fiecare vers, determinându-ne să ne punem, iarăşi şi iarăşi (de câteva secole ele nu s-au banalizat, ci au devenit mai acute), eternele întrebări: Ce suntem? Cum trecem prin viaţă? Cum rămânem oameni? Cu luciditatea psihologului, fără menajamente, sunt evidenţiate „umbrele” din oameni. Aceştia sunt „orgolioşi”, „distanţi!, „oportunişti”, „indiferenţi”, „duplicitari cu zâmbet fals pe buze”. (Ce suntem..?!) Oamenii pot trece prin viaţă „ca o emoţie aleasă”, pot alerga prin timp „ca o spirală” şi se pot elibera „ca o pasăre în zbor”. (Prin viaţă).

301

Lumina şi Armonia apar frecvent, cu încrederea sinceră în puterea lor de a înlătura spaima existenţială, angoasa specifică mileniului. Le vom descoperi în Natură, adevărat „colţ de rai”, unde ne vor încânta „flori de soare şi de mac”, „cerul răsunând de glasuri” şi „melodia nopţii ce s-aşterne-n valsuri”. (Colţ de rai) Aflat, parcă, singur în faţa atâtor vicisitudini, Omul acestui mileniu are, din nou, nevoie de Credinţă. „Priveşte-ne, Doamne, în suflet.. ne iartă sădeşte în noi lumină ne- întinată!” (Rugă) Autoarea e însetată de Lumină pe care a descoperit-o într-un „licăr sfânt” al unei stele, într-o „vale dintre munţi”, în zâmbetul unui copil sau într-o floare. Această notă luminoasă, tonică mi-a amintit de eleva Nicoleta Cramaruc, pasionată în egală măsură, de literatură şi psihologie. Atunci era un „gingaş lujer de speranţă” care acum s-a transformat într-o adevărată „floare albastră visătoare”. Sper ca debutul să-i fie de bun augur şi-i urez succes în noua lume în care păşeşte cea a scriitorilor. Profesor Olga Bojoi

302

Studii europene. multidimensionale

Analize

Autori: Octavian Aron, Lidia Mândru Elena Stan, Antonio Sandu Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2008 91 pagini Scopul terapeutic al devianţei în literatura română..Elena Stan Uniunea europeană- diversitate culturalartistică şi manifestări politice identice Elena Stan Societatea, teatru al convenienţelor Elena Stan Bureaucracy and the role of law: a comparative perspective OctavianCornel Aron Countries in Mirror: Reflections of Lustrationin the Cyech Republic and Romania Octavian- Cornel Aron Rolul Comisiei Europene în politica de concurenţă Lidia Mândru Orizonturi etice transmoderne în cultura europeană Antonio Sandu

303

Reglementarea juridică a contractului de tranzacţie în legislaţia Republicii Moldova Autor: Ion Dănoi Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Februarie 2008 92 pagini Legile de drept material recunosc persoanelor fizice şi juridice drepturi subiective civile, cărora le corespund obligaţii corelative. Cel mai adesea, regulile de drept sunt respectate şi astfel drepturile subiective satisfăcute, iar obligaţiile îndeplinite fără a fi nevoie să se recurgă la constrângere. În acest fel există, din fericire un domeniu imens al aplicării necontencioase a dreptului. Dreptul spunea profesorul Eugen Herovanu se realizează de obicei de la sine, prin forţa şi autoritatea sa proprie, prin echilibrul creat de interdependenţa factorilor sociali, prin acţiunea preventivă pe care o exercită forţa socială organizată asupra tuturor cauzelor care l-ar putea deturna de la destinaţie sau l-ar putea paraliza în exerciţiul său. În acest fel, chiar dacă neântrerupt îi suportăm acţiunea şi-i simţim binefacerile, de cele mai multe ori el rămâne ignorat de propria noastră conştiinţă, întocmai cum ignorăm ritmul inimii sau procesul vital al circulaţiei sângelui atunci când suntem sănătoşi. Dar este totuşi imposibil ca oamenii să trăiască în societate fără ca interesele sau pasiunile lor să nu dea naştere la diferende. Acestea se datorează faptului că regulile dreptului obiectiv nu sunt respectate, drepturile subiective civile satisfăcute ori obligaţiile îndeplinite. Când se produc astfel de incidente şi când voinţa titularului dreptului se manifestă pentru a lupta contra lor, dreptul capătă un caracter nou, caracteristic- el devine pretenţie. Cine va rezolva această pretenţie? Cine va face ca ordinea socială şi securitatea circuitului civil să fie restabilite? Articolul 20 din Constituţia Republicii Moldova prevede că „orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.” Deci, persoana ale cărei drepturi civile nu sunt recunoscute, ori a fost tulburată în exercitarea lor se poate adresa instanţelor de judecată competente pentru a restabili situaţia de drept. Uneori, însă, litigiul apărut se rezolvă printr-un compromis tacit, fiecare dintre subiecţii raportului antagonic renunţând la o parte din 304

pretenţiile proprii, astfel că obstacolul este depăşit şi, raportul fiind deblocat, poate funcţiona. În viaţa curentă, compromisul nu este formulat, nu este conştient, ci el constituie o practică socială. Există însă şi modalităţi nejurisdicţionale de soluţionare a diferendelor ce apar şi în care compromisul este conştientizat, formulat sau în care intervine o terţă persoană pentru a realiza concilierea. Semnalăm în primul rând dispoziţiile art. 1331 C.civ. care consacră tranzacţia ca un contract prin care părţile preîntâmpină un proces ce poate să nască. Şi de această dată este vorba de concesii, constând în renunţări reciproce la pretenţii sau prestaţii noi săvârşite ori promise de o parte în schimbul renunţării de către cealaltă parte la dreptul care este litigios sau îndoielnic. În sistemul nostru actual nu există însă, ca regulă, un sistem de conciliere obligatorie înainte de sesizarea instanţei. În prezent, ca regulă generală, numai în faţa judecătorilor, judecătorul, înainte de intrarea în dezbateri, la etapa pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare, va încerca concilierea părţilor (art. 185, alin. 1, lit. D C. proc. civ.). Importanţa tranzacţiei într-un proces este incontestabilă. Părţile sting un conflict (nu de puţine ori foarte costisitor), înlăturând asperităţile în raporturile dintre ele. Pe de altă parte, nesiguranţa unui proces depinde uneori de interpretarea unor texte de lege, datorită unor lacune sau contradicţii, care îl pot supune erorii pe cel mai imparţial judecător. Autorul

305

Teoria complexului regional de securitate: complexul de securitate european Autor: Dumitru- Cătălin Rogojanu Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2008 160 pagini Aproape că nu mai stârneşte controversa să spui că abordările tradiţionale despre securitate au avut (şi în mintea multora încă mai au) o fundamentare îngustă. Această ipoteză nu înseamnă totuşi că există un consens asupra felului în care ar trebui să arate o concepţie cu o bază mai largă. Totuşi, trecerea în revistă a terenului pe care trebuie construită orice viziune mai nuanţată este un exerciţiu folositor şi antrenant, pe care am încercat să îl realizăm pe parcursul acestui demers ştiinţific. O analiză cuprinzătoare a securităţii va pretinde să investigăm cu deosebită grijă felul în care nivelul regional mediază schimbul între state şi sistemul internaţional în ansamblu. Dacă acest nivel nu este înţeles cum se cuvine, nici poziţia statelor locale în relaţie între ele, nici caracterul relaţiilor dintre marile puteri şi statele locale nu pot fi percepute corect. De aceea, lucrarea noastră se axează pe teoria complexului regional de securitate(RSCT- TCRS) cu aplicabilitate la cazul complexului european. Unul dintre obiectivele pe care ni le propunem prin discutarea RSCT este acela de a reliefa existenţa unor subsisteme regionale, ca obiecte de analiză a securităţii, oferind în acelaşi timp un cadru analitic pentru tratarea lor. Acest cadru este menit să scoată în evidenţă relativa autonomie a relaţiilor de securitate regională şi să le plaseze în contextul nivelurilor statului şi ale sistemului. De asemenea, prin intermediul teoriei complexului regional de securitate dorim să oferim un model al securităţii regionale capabil să analizeze, pregătit să anticipeze şi să explice procesele din interiorul oricărei regiuni. Un alt obiectiv al nostru urmăreşte îndepărtarea de perspectiva globală şi naţională a studiilor de securitate şi introducerea unor noi actori pe scena internaţională: regiunile, care pot să denote o mai profundă înţelegere a problemelor de securitate. Utilizând cadrul teoretic al RSCT, o teorie nu foarte dezbătută în literatura de specialitate românească, am dorit să realizăm o structură analitică conceptuală care să ofere cercetătorilor, studenţilor şi tuturor celor interesaţi de domeniul securităţii regionale noi linii directoare, noi elemente spre conturarea unei elaborări inedite. Autorul 306

Replay la viaţă Jurnal de dimineaţă Autor: Ana Maria Bălaş Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2008 57 pagini De dimineaţă, mă trezisem cu un chef nebun de colindat oraşul, străzile înţesate de paşi dezorientaţi, de mâini inconştiente şi de gânduri stropite din grabă la rădăcina vreunui nuc sau castan bătrân. Speram să regăsesc în acea zi o clipă de răgaz, în care totul să redevină ca-n prima zi.. în care pasărea îşi ridica privirea spre orizonturi, mâna strânge puternic degetele, ochii scapă pe sub pleoape lacrimi decolorate de sentiment iar cerul îşi varsă ploile, plângându-şi morţii scăpaţi printre gratii... Era o zi de toamnă târzie.. o nouă zi în care aveam să mă interesez cu mii de alte priviri, e- uri dezbinate de coajă.. Formăm un plan ndimensional, fiind doar o linie ce niciodată nu-şi va atinge limitele... Căutam perfecţiunea, o intuiam dincolo de plan, tindem să ne apropiem cu fiecare clipă de ea, însă în acelaşi timp ne îndepărtăm cu paşi stângaci, ritmici, ca un şcolar ce şterge o linie trasată greşit şi strâmb... Am desenat planul fără linie, fără simţul controlului, fără finalitatea scontată şi ne trezim că nu ajungem să închidem sistemul. Am plecat de acasă fără să mă asigur că ştiu unde ajung. Fiecare dintre noi îşi ia zborul spre necunoscut la un moment dat... pentru mine necunoscutul îmi zdreleşte ca un burghiu mintea, deşi ar trebui să-mi dea aripi să merg mai departe.. Eram la faza în care aşterneam pe hârtie rânduri fără noimă, rânduri de studentă ce se afla pentru prima dată la o intersecţie, fără hartă, fără gânduri ..doar cu vise. Tot timpul aud în jurul meu spunându-se că visele ne ajută să trăim... eu însă aş spune că ne ajută mai degrabă să murim... un vis spulberat e ca o frunză căzută timpuriu, e un regret mut de nesiguranţă împletită cu singurătatea unei zile de decembrie. A pierde un vis nu înseamnă a pierde ceva din tine, ci a nu te mai regăsi... clipe de disperare, de ameţeli, clipe de somn, clipe de teribilism, clipe de lene, clipe singure, clipe nervoase, clipe încâlcite, clipe fără esenţă... Autoarea

307

Infern Autor: R.C.Mortimer Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2008 63 pagini Delir Sub aşchii de cer, sub o crustă de lavă, Se întrec adorate frunze de plopi, Măsurând veşnicia şi râzând în aer. Acestea sunt zilele în care uitam ades să mor Şi surâdeam uitând de doliu, Dar mă pleznea în faţă mai târziu Şi mă certa ca pe- un copil rebel. Dar nu-mi păsa şi mă- ntorceam pe-o parte În aşternutul muced şi jilav, Şi adormeam visând un vis urât. Eres Arzi pe rugul tău, ticălos eretic, Şi urlă de durere când ţi se aprind ochii, Fiindcă ai văzut când ţi-a fost oprit Dreptul de-a vedea. Când ţi-au fost cusute buzele cu sârmă, Tu ai scris cu sânge pe ziduri de moschei. Ţi-au spart apoi genunchii, fiindcă ai tăcut Când au vrut să ştie cui te-ai închinat. Ai râs când ţi-au împuns cu suliţa ficatul Căci l-ai recunoscut doar pe Om de tată, Şi ai cântat când ţi-au tăiat urechea Şi-au aruncat-o în curte, pe jos, la şobolani. R.C. Mortimer

308

Sartre Un filosof al libertăţii umane Autor: Ramona Bujor Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Februarie 2008 392 pagini Precuvânt la cuvintele lui Sartre Într-un timp al declinului judecăţii critice, universitarul ieşean Ramona Elena Bujor şi-a propus o analiză in esse a operei lui Jean- Paul Sartre, urmărind desfăşurarea conceptelor de libertate şi creaţie, pe toate palierele filosofiei sale: fenomenologie, ontologieexistenţială, antropologie şi morală. Efortul critic şi analitic a constat în suspendarea critică a „etichetelor” prin care a fost receptat filosoful francez, anume, acelea de „existenţialist ateu” şi de „filosof marxist”. Autoarea a considerat că o lectură atentă a lui Sartre, prin prisma fenomenologiei contemporane, alta decât cea „clasică” reprezentată de Edmund Husserl şi Martin Heidegger, ne permite totodată o apropiere hermeneutică între filosofia sartreiană şi sfera religiei creştine. Premisele acestei noi viziuni filosofice le găseşte exprimate, în interiorul Operei, sub forma a trei idei dominante: 1) teoria fenomenologică a transcendenţei Ego-ului; 2) Fiinţa pentru – Altul; şi 3) Libertatea de a alege. Comprehensiunea întregului Corpus sartreian a determinat-o să utilizeze o metodă analitică- sintetică de înţelegere a părţii prin întregul operei, şi a întregului prin cercetarea şi dezvăluirea sensului părţilor. Această metodă i-a permis să-l scoată cu adevărat, de sub „etichetele” relevate. Astfel, construcţia lucrării Critique de la Raison Dialectique, care vizează realizarea unei Antropologii existenţiale şi care a fost echivalată (de către critici neavizaţi) cu o „teorie marxistă despre praxis”, este cu mult mai mult decât o filosofie întemeiată pe studiul raporturilor sociale de putere, dintre relaţii de producţie (baza economică a societăţii) şi suprastructura (ideile dominante şi instrucţiunile corespunzătoare: Stat, Drept, Biserică etc), este aşadar, o filosofie despre libertatea individului ( pentru-sinele) în dinamica social istorică a grupurilor, Rarităţii, Violenţei. O analiză comparativă între dialectica hegeliană, dialectica lui Marx şi dialectica existenţială, propusă de Jean-Paul Sartre i-a îngăduit autoarei să evidenţieze în detaliu, deosebirile esenţiale dintre cele trei metode. 309

Receptarea – de până acum- deformată a gândirii lui Sartre este explicabilă, atâta timp cât anume „grile” ( cum ar fi aceea că omul tinde în umanismul sartrian, să devină Dumnezeu şi „să-i ia locul”; sau aceea de acceptare a faptului că praxisul individual, sau de grup, presupune determinismul material- istoric din societate, asupra insului, individului uman) au scos, în mod arbitrar, ideile din Integrum-ul filosofiei sartriene, aceste „grile”devenind fetişuri (măşti) aplicate pe chipul real a) operei lui Jean- Paul Sartre. Cartea reuşeşte să dezvăluie: structurile explicative, conceptele (categoriile) operaţionale, instrumentele hermeneutice ale unei Operefilosofice şi literare,- care şi-a construit valorile teoretice şi practice, în jurul unui Ideal istoric, social şi individual- existenţial: Libertatea omului. Prof. T Ghideanu

310

Decentralization And State Capacity Pathways for State in reform in Post- communist socieites Autor: Todor Arpad Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2008 93 pagini The scope of the present approach is twofold. First, it will try to analyze whether the post- communist transitions were very different from other transitions from autocratic rule (see Schneider and Schmitter 2003 for a debate on the subject) by attempting to adjust a theoretical apparatus developed for other uses and to apply it irrespective of the degree of democratization. Second, as the vision on what decentralization means and how it works influences how important funds are distributed and how many programs of the international institutions are implemented, the findings may have an immense public policy stake. Especially under the influence of the main international institutions of the World Bank and the IMF, many developing countries are guided into adopting specific policies. Three innovations are proposed by this material. First, it will provide an alternative theoretical lens to approach the relationship between the evolution of a State s agencies (decentralization) and functionality (State capacity). Second, the present material is the first approach to test the assumption of literature on decentralization and State capacity on a comparative sample containing most of the post- communist countries. Third, it tests the influence of decentralization on State capacity by taking into consideration both the static and dynamic nature of State capacity. The enquiry from this book will develop alongside three main subquestions: 1) What are the common patterns of decentralization in the postcommunist world? 2) To what extent do the standard indicators used in literature on comparative decentralization manage to catch the real meaning of decentralization alongside its dimensions? 3) What was the influence of how decentralization happened on the evolution of State capacity in the post communist states? Autorul

311

Istoriografia transnistrian

separatismului

Autor: Lidia Prisac Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Aprilie 2008 139 pagini Cadrul de activitate şi creaţie a istoricilor care investighează evenimentele ultimelor decenii se înscrie organic, sub aspectul teoriei istoriei, în aria istoriei recente, istoriei imediate sau istoriei timpului prezent, care marchează, alături de proximitatea perioadei în care trăim, ca martori sau analişti ai „timpului nostru” şi chestionarea actorilor acestei perioade. Formula acestor termeni, a coabitării istorice actuale, este prezentată cu convicţiune de profesorul francez Jean- Francois Soulet în sinteza Istoria imediată. Soulet delimitează „ansamblul părţii terminale a istoriei contemporane, incluzând-o atât pe cea a epocii actuale, cât şi pe cea a ultimilor treizeci de ani; o istorie care are drept principală caracteristică faptul că a fost trăită de istoric sau de principalii săi martori”. Baza de cercetare a istoriei imediate a surprins şi realizări consacrate în discursul istoriografic contemporan. În acest context, se circumscrie şi activitatea Institutului de Istorie a Timpului Prezent din Franţa, inaugurat în anul 1980, ca parte componentă a Centrului Naţional de Cercetare Socială. Tehnicile şi metodele de cercetare a acestui tip de istorie înglobează, alături de documentele scrise şi mărturiile orale. Ca şi tipuri de istorie recentă pot fi menţionate lucrările scrise pe parcursul evenimentelor: memorialistica, cronici de război, jurnale sau istorii surprinse cu ajutorul participanţilor şi al martorilor. Parte componentă a societăţii, cercetătorul ştiinţific din domeniul ştiinţelor umanistice, ca om mai întâi de toate sesizează dificultăţi majore în detaşarea faţă de fluxul abundent de informaţii, opinii, concepţii în ideea de a-şi marca un teritoriu propriu, autonom faţă de provocările „timpului său”. Opera unor autori de studii, monografii etc, este necesar să recunoaştem franc, este sortită „amneziei”, fără a avea un impact social dezirabil şi fără ca să-şi realizeze obiectivul major sensibilizarea specialiştilor, autorităţilor, cititorilor, publicului larg. Particularităţile perioadei de tranziţie în Republica Moldova şi-au lăsat amprenta şi asupra producţiei istorice, care rezidă în recesiunea demersului istoriografic sovietic şi post-sovietic. Orice criză, inclusiv şi cea de interpretare a subiectelor referitoare la disensiuni reprezintă de fapt „o maladie a memoriei”, o tendinţă de eschivare faţă de un subiect de 312

contenţiune şi reorientare spre alte subiecte de sorginte social- politice sau de esenţă oportunistă în prezentarea evenimenţialului „narat”de către istorici. În acest context asistăm la o semnificativă „implozie istoriografică”, de reorientare a scrierii istorice în zona politicului, subiectivismului şi oportunismului şi mai puţin în abordarea intrinsecă a acestor surse bibliografice. În dimensiunile edificării unui stat de drept, democratic, se constată volnicitatea scrierilor, publicaţiilor care, grosso modo, creează un climat favorabil creativităţilor şi lucrărilor ştiinţifice. În altă perspectivă, se percepe şi o altă extremă faţa nevăzută a acestei arhitecturi creative, eclipsată, deseori din vizorul observatorului critic al istoriei imediate. Necesitatea distanţării temporale faţă de eveniment este imperioasă unei cercetări istorice obiective şi complexe, deoarece atât sursele documentare scrise, cât şi cele orale resimt emoţional tema, fiind influenţaţi de factorii interni şi externi. Lucrările timpului recent se înscriu organic în perimetrul constructelor economice cerere şi ofertă a solicitărilor din partea opiniei publice şi a prezentării materialului de consum de către istorici. În abordarea subiectelor controversate se constată elemente ale mitului şi ritualului politic, al angoaselor reflectate prin simboluri, dimensiuni ale imaginarului. O dimensiune aparte a lucrărilor istoriografice din perimetrul timpul prezent este configurată în imaginar ca „un ansamblu de reprezentări care se plasează dincolo de limitele fixate de constantele experienţei şi de deducţiile logice care le autorizează. Discursul istoriografic de actualitate maximă riscă să divagheze în zona mitificărilor, mistificărilor şi adulterărilor, iar cădera în cursa deformărilor, a fabulaţiilor în istoriografie poate genera „din cauza unei abordări ideologice a problemei imaginarului”. În economia lucrărilor din istoria recentă se constată, de fapt, o „radiografie la moment” a pulsului concepţiilor, viziunilor actuale conform exigenţelor ştiinţifice şi metodologice ale zilei. Verbi gratia, ca şi societatea din Republica Moldova, comunitatea istoricilor autohtoni este marcată de o puternică criză de identitate pendulează între concepţiile occidentale şi orientale. Scrierea istorică a timpului prezent reprezintă o provocare a unor temeincitante, recurente şi chiar al solicitărilor unor acte normative şi legislative, a subiectelor în vogă (relevante în acest sens sunt bursele, conferinţele care solicită un tip aparte de subiecte), dar, de ce să nu recunoaştem, şi curiozitatea firească a cercetătorilor vis-a vis de o gamă de subiecte cu încărcături simbolice, enigmatice şi complexe. Investigarea demersului istoriografic al separatismului transnistrian de către Lidia Prisac, cercetător ştiinţific la Institutul Patrimonial Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, (elaborată la Bucureşti în 2006-2007, în

313

cadrul stagiunii Şcolii Doctorale Francofone în Ştiinţe Sociale, Europa Centrală şi Orientală, sub îndrumarea ştiinţifică a cunoscutei profesoare universitare, doctor Zoe Petre), se aliniază elocvent cu perspectivele istoriografiei postmoderne şi-a asumat o hermeneutică istorică aparte, aflată în interdependenţă cu perspectivele metodologice obţinute şi din inter/trans disciplinaritatea socioumană, care a elaborat discursuri ştiinţifice paralele asupra unui subiect comun: politologia, istoria mentalităţilor colective, antropologia culturală, demografia istorică, relaţiile internaţionale, geopolitica, psihologia, conflictologia, sociologia etc. În baza principiului epistemologic al unităţii sau complementarităţii metodologice asupra perspectivelor de creaţie din domeniul ştiinţelor sociale Lidia Prisac însumează un excurs istoriografic de mare calitate. Conform autorilor M.Dogan şi R.Pahre, pornind de la centrul unei discipline, inclusiv istoria, spre periferie, transgresând hotarele şi penetrând domeniul alteia, un om de ştiinţă are mai multe şanse de a inova, deziderat manifestat cu acribie de către autoarea prezentei lucrări. Ion Xenofontov, doctor în ştiinţe istorice, Academia de Ştiinţe a Moldovei

314

Părinţelul din Schiuleşti Autor: Elena Stan Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Mai 2008 183 pagini ...Am plecat să uit. Am fugit de imaginea sufletului meu sfâşiat, plin de sânge, rupt în bucăţi şi ea mă urmăreşte pretutindeni. Uneori, noaptea mă zvârcolesc ca un şarpe. Veninul adunat în mine îmi face rău. Îmi otrăveşte liniştea şi trupul în flăcări îmi sfârâie lipindu-se de aşternuturile de omăt... Nu-mi pot reveni din coşmar. Săgeţile vorbelor îmi vâjâie pe lângă urechi, mă văd în genunchi pe câmpul de luptă, apoi delirând... Şi sufletul meu schinjuit îi e sete. La căpătâi mi-au rămas doi- trei prieteni adevăraţi şi atât. Plâng în neştire. Izvorul lacrimilor pare nesecat; ochii mă dor,imaginile mi se tulbură. Doar inima mă frige şi-mi aminteşte că trăiesc. Mi-am dorit moartea, am cerut-o stăruitor în genunchi şi am făcut planuri cum să scap odată de viaţa aceasta mizerabilă. Am îngenuncheat, mam târât şi am ridicat pumnul spre cer, dar Dumnezeu nu m-a trăsnit. El îţi poate dezvălui sensurile vieţii tale şi prin suferinţă! Despre sinucidere şi abandon nu am vorbit nimănui, despre suferinţe, da. Port cu mine un stol de amintiri amare şi ele îmi vin în minte pe rând: unele pleacă departe, altele se întorc. Doar zâmbetul cald al Sinelui îmi va stărui mereu în gând. Plângeam în curtea şcolii şi ea mi-a pus mâna pe frunte: -Mi se rupe sufletul că te văd aşa şi aş da orice să pot să te ajut, dar ştii bine că doar tu trebuie să găseşti voinţa pentru a-ţi reveni din coşmar! Cheia e la tine. Eu îţi voi fi alături indiferent ce hotărâre vei lua. Şi ce dacă te vor învinovăţi şi te vor bârfi? Important este ca să-ţi fie bine!

315

La templul poeziei Autor: Daniel Lăcătuş Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Mai 2008 64 pagini Vânzătorul de metafore Am fost o vreme sclav La curtea împăratului, n-am suportat oarba tiranie, am plecat! Zile-n şir am hoinărit În universul poeziei. Am descoperit o nouă lume; scrisă-n rimă, Vorbită-n scris. Astăzi vând metafore În Piaţa Presei Libere, Nu cumpăraţi? Doar zece lei bucata! Tăcere Ascult tăcerea născută din nimic ce zboară nu-mi dau seamă unde pe aripile iluziei născute nu reţin când, în dimineaţa nu ştiu cărei zile. Un nimic nu-mi dă pace niciunde, mă urmăreşte în somn, de ce? Nu ştiu...

316

Taina şoaptelor Autor: Costel Macovei Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Mai 2008 204 pagini A fost odată ca niciodată, aşa începeau toate poveştile. Dar povestea noastră va începe cu va fi odată ca niciodată atunci când ea se va termina. Va fi, pentru că ceea ce vreau să vă povestesc încă nu s-a întâmplat. Se va întâmpla poate după ce voi termina povestea. Dar ca orice poveste, care are un început şi povestea aceasta are un început. Şi ca orice poveste adevărată are şi personaje. Eroi pozitivi şi negativi care vor ţese firul poveştii, căci din poveste mult mai este. Oare va fi şi Zmeul Zmeilor care va încurca toate iţele şi cărările lui Făt-Frumos şi a frumoasei lui Ileana Cosânzeana? Căci stau şi mă întreb cum poate un om birui răul dacă nu ştie pe cine trebuie să învingă? Dar de ce trebuie să fie întotdeauna un învins? Pentru că numai aşa putem aprecia cât şi cum se întăreşte omul, căci numai din încercări îşi trage seva şi puterea omul. Dacă nu ar fi probele de foc care să-l călească şi să-l întărească ar mai fi el atunci un personaj de poveste? Nu! Ar fi un simplu om ca şi noi, care ar duce o viaţă liniştită: acasă, la birou şi iar acasă. Şi povestea nu ar mai fi poveste ci o biografie. Şi voi copii nu vreţi să ascultaţi povestea unui om obişnuit, oameni obişnuiţi vedeţi în fiecare zi pe stradă. Deci povestea noastră va începe cu un împărat şi o împărăteasă care se iubeau şi se străduiau să pună iubirea lor în toate cele ce făceau. Dar oricât şi-au dorit ei, nu reuşeau să aibă un copil. Nu puteau şi pace. Atunci, văzând că nu au noroc, au dat veste poveste, că acel care va şti să aducă leacul potrivit pentru ca împărăteasa să aibă copil, va deveni cel mai iubit şi respectat om al cetăţii.

317

Stima de sine şi anxietatea profesorului - învăţământ special şi de masăAutor: Cramaruc Nicoleta Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Martie 2007 138 pagini Atunci când interacţionezi cu altă persoană în diverse situaţii, prima impresie se formează pe baza imaginii pe care celălalt o dezvăluie şi o prezintă ca fiind proprie. Această imagine este susţinută de un element important în existenţa individului fie interioară sau fie exterioară, respectiv stima de sine. Fiind permanent sub impactul relaţionării m-a incitat conceptul stimă de sine şi modul în care influenţează concepţia şi comportamentul unui individ şi prin urmare mi-a surâs idea de a realiza o mică cercetare experimentală prin care să-l investighez pe un eşantion de profesori. Se ştie că o stimă de sine înaltă este benefică pentru individ atâta timp cât nu depăşeşte limitele realului şi că stima de sine scăzută atrage multiple consecinţe asupra personalităţii, încât mi s-a părut interesant de analizat şi nivelul anxietăţii rezultate. De fapt tot demersul cognitiv al temei lucrării de disertaţie a pornit de la o situaţie concretă respectiv faptul că sunt profesoară într-o şcoală specială. Surprinzător poate, nu am nici un fel de complex sau stare de disconfort faţă de tipul şi formaţia şcolii deşi cunosc concepţiile conform cărora a lucra într-o şcoală specială nu reprezintă un atu al cărţii de vizită personale. Prin urmare, m-am hotărât să încerc să demonstrez prin lucrarea şi cercetarea mea că lucrurile nu sunt deloc sumbre şi că stima de sine şi anxietatea personalului didactic din învăţământul special sunt diferite faţă de cele ale profesorilor din învăţământul de masă. Având în vedere că instrumentele de măsură includeau afirmaţii vizând latura interioară, intimă a individului, am întâmpinat mici obstacole şi reţineri din partea profesorilor care s-au constituit drept subiecţi ceea ce m-a surprins puţin pentru că nu le-am solicitat nici o informaţie confidenţială de identificare. Alegând aceste concepte am fost conştientă că aparţin de latura subiectivă a individului şi că, cel puţin în ceea ce priveşte stima de sine, vor încerca să se prezinte într-o imagine pozitivă chiar dacă imaginea interioară se situează în sens opus. În ceea ce priveşte anxietatea aceasta se instalează inconştient şi de aceea este necesar să fie conştientizată pentru a elimina influenţa nefastă asupra individului. Cu toate inconvenienţele întâmpinate am rămas la STIMA DE SINE ŞI ANXIETATE. 318

Rolul duhovnicului în viaţa creştinului Autor: Elena Lăcrămioara ANDON Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Iunie 2008 105 pagini Observăm astăzi mai mult ca oricând că lumea contemporană a pierdut aproape total sensul păcatului. Deşi vedem efectele sale distrugătoare, totuşi păcatul nu este perceput în adevărata sa dimensiune. Omul zilelor noastre este mereu zbuciumat şi neliniştit, prins în mrejele şi plăcerile patimilor, mereu în căutarea fericirii lumeşti uitând de scopul ultim pentru care a fost creat şi anume preamărirea lui Dumnezeu şi dobândirea fericirii veşnice. Folosind rău libertatea cu care a fost înzestrat prin actul creaţiei, omul zilelor noastre se complace în păcat ce-l desparte de Dumnezeu şi de aceea nu e împăcat cu sine, cu semenii, e împrăştiat, tulburat, zbuciumat, tot timpul trist şi frământat. În Biserică omul află care este menirea lui pe acest pământ, aceea de a se pregăti pentru viaţa veşnică, află mijloacele prin care poate să-şi curăţească sufletul, anume Taina Pocăinţei. Drumul spre casa părintească unde Dumnezeu ne aşteaptă cu braţele deschise începe prin conştientizarea păcatului şi prin hotărârea de a nu mai păcătui, dar el nu este lipsit de obstacole. Pe când în adâncul nostru dorim drumul întoarcerii, totuşi nu facem pasul izbăvitor, evităm spovedania aducând tot felul de justificări, străduindu-ne în zadar să ne liniştim conştiinţa. Unii şovăim din pricina fricii, ruşinii sau deznădejdii, iar alţii amână mereu. Taina Pocăinţei ocupă un loc important în viaţa Bisericii, deoarece restabileşte legătura credinciosului cu Dumnezeu ruptă prin păcat. Viaţa creştinului nu poate fi concepută fără Taina Pocăinţei ştiind că toţi păcătuim, conform spuselor Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan: ,,Dacă zicem că păcat nu avem, ne amăgim pe noi înşine şi adevărul nu este întru noi. Dacă mărturisim păcatele noastre El este credincios ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească pe noi de toată nedreptatea”(I Ioan 1,9-10) Pentru credincios important este să ştie etapele şi modul unei spovedanii corecte, relaţia dintre părinte si fiul duhovnicesc şi datoriile dintre cei doi înainte, în timpul cât şi după mărturisire, lucrarea harului divin asupra sufletului curăţit de păcate în vederea unirii depline cu Hristos în Euharistie. Acestea sunt de fapt elementele principale asupra cărora vom stărui în lucrarea de faţă. Autoarea

319

Muslims in Europe. The European Union Solving Social Conflicts Autor: Alexandru BALAŞ Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Iunie 2008 187 pagini European Union’s conflict transformation approaches are best known in the framework of the Europeanization process of Central and Eastern Europe. Little is known about the European Union’s 3rd party structural transformation intervention into the social conflicts taking place inside the European Union. Many Member-States of the European Union experienced over the last decade an increase in the social conflict involving Muslim communities. The E.U.’s bodies and institutions are the most suited to address such an European-wide conflict. As a 3rd party, the European Union uses a structural transformation approach to address this conflict, through legislation and policies aimed at changing the structures of the Member-States. However, the 3rd party intervention of the European Union depends on the capacity of the Member State’s political structures to adopt the requested legislation and policies which address the conflict. The research question is: Do political opportunity structures impact the process of 3rd party intervention in the context of the European Union? Political opportunity structures refer to institutional arrangements (centralized vs. decentralized) which allow for an easier or more difficult filtration of 3rd party intervention mechanisms coming from above the state level. Political culture is also taken into account in relationship to the institutional arrangements. The process of 3rd party intervention has two phases: transposition of EU legislation to national level and implementation of the EU legislation. The research methods used were comparative case studies (France and Spain) and secondary data analysis. The conclusion is that political structures impact the process of 3rd party intervention at the level of transposition and implementation of EU legislation but not as strong as expected. Thus, the European Union conflict resolution actions regarding conflicts with the Muslim communities in Europe are modified to a certain degree by how centralized or federalized the EU state in question is.

320

Direcţii în hermeneutica actuală Autor: Oleg BERNAZ Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Iunie 2008 92 pagini Încercările din cadrul acestei lucrări au ca prim reper demersul arheologiei foucaldiene. Dacă e să oferim o primă definiţie arheologiei, atunci putem spune că aceasta se conturează ca o filosofie a evenimentului. Conceptul de „eveniment“ este central în gîndirea foucaldiană, căci pornind de aici, Foucault va construi o critică la adresa tuturor analizelor ce l-ar fi subordonat unei semnificaţii generale (totalitatea culturală) sau originare (subiectul transcendental sau conştiinţa istorică). Ce se înţelege aici prin eveniment? Sau, pentru a delimita mai clar orizontul analizelor ce urmează, prin enunţ ca eveniment? Cred că un răspuns la aceste întrebări poate începe cu o scurtă descriere a modului în care a fost tratat discursul anterior întreprinderilor foucaldiene. Hermeneutica poate fi unul dintre exemple. Voi face referiri, în cele ce urmează, la autori cum ar fi Schleiermacher şi Dilthey. Programul hermeneuticii dezvoltat de autorii mai sus menţionaţi tratează discursul ca fiind un mediu insuficient sieşi. Asta înseamnă că o secvenţă discursivă, pentru a putea fi înţeleasă, va trebui raportată la o entitate non-discursivă (cum ar fi conştiinţa, voinţa şi, în general, gîndirea). Astfel, analizele hermeneuticii vor viza, încă de la început, un spaţiu ce depăşeşte discursul manifest. Ceea ce contează pentru analizele hermeneuticii dezvoltate în posteritatea gîndirii lui Hegel, sunt intenţiile subiecţilor ce animă, „dedesubt“, pînzele discursive. În fond, (aşa cum notează Michel Foucault într-un cadru mai general, dar care este valabil şi în acest caz) întrebarea pe care o pune hermeneutica referitoare la limbaj, este următoarea: ce s-a spus, de fapt, în ceea ce s-a spus? Prin această întrebare, discursul este redus în întregime la intenţiile autorilor ce îl dublează, iar hermeneutica se rezumă la un comentariu ce vizează un spaţiu ce nu este al discursului. Din perspectiva conturată puţin mai sus, nu este cu putinţă să reperăm, în ordinea discursului, irupţia unui enunţ înţeles ca eveniment: căci el va fi imediat dizolvat în „jocul“ intenţiilor ce i-au condiţionat apariţia. Un alt exemplu ce vine în sensul descrierilor conturate mai sus, îl poate constitui filosofia carteziano-kantiană. În acest din urmă caz, demersul va fi încă şi mai radical. Atît Descartes, cît şi Kant, vor reduce discursul lumii

321

la unitatea ego-ului. Legile naturii (de care se ocupă ştiinţa în formele sale cele mai variate), imperativele categorice şi maximele personale (de care se ocupă etica), judecăţile despre frumos şi sublim (valori ce ţin de domeniul esteticii) sunt tot atîtea exemple ale capacităţii sintetizante ale subiectului. Pe scurt, putem face observaţia conform căreia filosofia de tradiţie cartezianokantiană este centrată pe unitatea subiectului constituant de sens. În contrast cu descrierile schiţate puţin mai sus, Foucault va dezvolta o filosofie a evenimentului. Din această perspectivă, discursul va fi tratat ca mediu autonom, iar analizele întreprinse vor fi efectuate la suprafaţa acestuia. În acelaşi timp, enunţul (atomul maselor discursive) va fi analizat ca entitate singulară şi irepetabilă ce îşi epuizează „fiinţa“ într-un cadru empiric (fapt ce îi va conferi calitatea de eveniment). Într-adevăr, Foucault nu va mai trata discursul ca manifestare a unei gîndiri subiective, iar demersul său nu va fi centrat pe unitatea ego-ului. Astfel, putem spune că programul arheologiei este anti-hermeneutic (cel puţin în înţelesul pe care l-am conturat mai sus), dar şi anti-fenomenologic deopotrivă. Ceea ce îl interesează pe Foucault sunt regularităţile ce pot fi descrise în interiorul discursului, fără a mai fi raportate la un spaţiu ce îl transcende. Întrucît, pentru autorul discutat aici, discursul se epuizează în regiunea empiricului, arheologia va fi definită ca fiind de factură pozitivistă. Rezumînd, putem caracteriza în modul următor travaliul arheologiei: filosofie a evenimentului ce îşi propune ca sarcină de lucru o analiză de suprafaţă a discursului luat în facticitatea sa empirică. Din ansamblul demersului foucaldian, voi selecta pasajele ce sunt relevante în sensul criticii hermeneuticii şi subiectului, iar de cazul primeia mă voi ocupa în mod special. Deşi, aşa cum vom observa ulterior, observaţiile dezvoltate de Foucault sunt pertinente, îmi voi asuma următoarea problemă: în ce mod poate fi reabilitat demersul hermeneuticii? Sau, mai degrabă, care este modul în care ni se înfăţişează astăzi hermeneutica şi poate fi acest mod de a face filosofie justificat? Aceste întrebări se conturează pe fondul criticii foucaldiene, dar şi în urma constatării că, prin intermediul programului gadamerian, hermeneutica şi-a continuat travaliul (ce-i drept, cu o seamă de modificări) fără a fi atentă la observaţiile arheologiei. Pentru a oferi un răspuns în sensul întrebărilor puse mai sus, mi s-a părut relevantă logica întrebării şi răspunsului dezvoltată de Robin George Collingwood. În capitolul II al lucrării de faţă, voi încerca să arăt că pornind de la structura întrebării şi răspunsului hermeneutica ni se relevă într-o dimensiune nouă, sustrăgîndu-se criticii arheologiei. În acelaşi timp, dinamica întrebării şi răspunsului ne va permite continuarea discuţiei în sensul hermeneuticii dezvoltate de Hans-Georg Gadamer. Acest moment este

322

important întrucît Gadamer va opera cîteva corecturi ce vizează structura întrebării şi răspunsului, redimensionînd-o într-o manieră proprie. În al doilea rînd, se va observa că prin intermediul teoriei gadameriene, hermeneutica poate aduce, la rîndul ei, cîteva obiecţii arheologiei foucaldiene. În fine, vom vedea că programul lui Gadamer şi Foucault poate fi apropiat dacă ţinem cont de faptul că ambii pun accent în mod deosebit pe ceea ce vom descrie ulterior ca fiind fiinţa limbajului. Reevaluînd, se poate spune că ipoteza de la care porneşte argumentarea acestei lucrări susţine că travaliul hermeneuticii poate fi repus în drepturi dacă luăm în calcul logica întrebării şi răspunsului dezvoltată de Collingwood şi, ulterior, redimensionată de Gadamer. Autorul

323

Semiliricul Excentrice

Tonomat

de

Poezii

Autor: Mircea BOBOC Editura Cristal Editura Lumen Iaşi, Mai 2008 75 pagini Semiliricul Tonomat de Poezii Excentrice Tonomatul: Mă-ntrebaţi de unde vin? Probabil dintr-un gând îmbibat de chin, apoi stors de poezie, ce-mi pasă mie? Probabil din stomacul abstract al Universului care vomită materie revoltat Precum un bărbat mahmur, amnezic, ce-şi reneagă începuturile, scuipat fiind de atemporalitate într-o galerie subpământeană şi claustrofobă de computere organizate în pereţii peşterii nasului, unde mucozităţile troglodite îşi deschid aripile cu capul în jos, zburând apoi în zig-zagul întunericului îmbrăcat de un ochi închis în cadrul clipitului golănesc către un prieten. Eu sunt Semiliricul, Semiversul, Semiproza, Ce-mi încerc hipnoza îmbrăcat în păianjeni uneori tridimensionali, uneori mişcători, uneori veninoşi Uneori scoşi din accidentalul rimei, din inelul râmei, dintr-o psihologie Cusută de pălărie. Sunt maro acum...din cauza penelor de pământ ale cavernei, imprimate de vânt în epiderma-mi de scrum; din cauza dilemei:să fiu verde sau albastru când mă pierde Nepierdutul în aventura căptuşită de lumile migratoare, căptuşite la rândul lor de câte-un meteorit, la fel cum sunt eu la rându-mi căptuşit de lanţul constrângător şi înălţător al energizantelor, caracterul lor ascensional permiţându-mi să explodez de la sol Într-o clipită Grăbită spre efemerele tărâmuri purtate de corpurile cereşti precum port eu otrava din adidaşi, pânza din tricou, arahnida din şapcă, licuriciul din ţeastă(secretul ochilor de lumină, respiraţiei orbitoare şi farului autovehiculului uman).Mă doare-n cot de iniţieri:traversând tunelul meteoritului tehnologiei, în care cresc plante subpământene precum calculatoarele în stare de veghe, mi-am asortat articulaţiile pasionale şi nonconformiste ale mâinilor cu accesoriile 324

vestimentare ale venelor suprasolicitate. Este noapte, eu sunt foc, căci bucăţica de Cosmos îmi interacţionează cu spinul atmosferei concrete a lumii mediocre, motiv pentru care îmi teleportez ariciul părului şi restul componentelor, printr-un salt de boxer animalic, într-un ecosistem de gheaţă, unde călătoresc impunător pe o broscuţă mutantă ce patinează sangvinic, ferindu-se de obstacole cu o precizie milimetrică, salutând laconic din zbor pitici cu ciocuri de piele, elefanţi miniaturali ce surâd consternaţi sau constipaţi din trompeta trompelor, şopârle cocoşate veninoase, arici roşii războinici, fluturi tereştri călăriţi de lei spumoşi, albine de laser ce-şi asigură prada trecând ca o picătură de ploaie roşie prin trupul victimelor.Amfibianul trece prin nămolul de apă ce-mi pictează două lacrimi negre sub buze, traversează apoi inelul degetelor unui gard uriaş sculptat în Formă de mână. Broscuţa nebună…….

325

Cultural Glimpses of the EnglishSpeaking World Autor: Augustina BUT Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Mai 2008 344 pagini ‘We used to invent words and then yield to their power. No knowledge would be possible without words though, in the process, words would often grow into self-mastered entities, into obstacles that interpose between us and the ‘real world’. They would bestow on us both proximity to, and enstrangement from, the essence of things, whereas spiritual independence presupposes a state of semantic vigilence, a rejection of the tyranny wrought by these unavoidable lexical intermediaries. ‘History’ is such a misleading word ... We should be aware of this from the very beginning, since history as ‘science’ is in the very special position of being homonymous with the object of its research. In other words, the task of history is to reconstitute history. We call by the same name two concepts that are, in fact, distinct, no matter how much we should like to bridge them: history in its matter-of-factness and history as representation. The imaginary always aspires to merge into reality, which is a — not quite innocent — heresy. And the identification of the two terms stems from our deeply rooted need to be anchored in the past ... To us, the past means legitimacy and justification. Without the past, we would have nothing left to rely on. That we are facing an illusion, barely needs demonstration. How could one possibly revive history and bring it back to the present? It is too huge to be contained within the covers of a book; even too huge to be housed within the walls of an entire library. Bringing history closer to us, therefore, implies a process of selection in the first place — an extremely drastic selection after which the remaining part is, quantitatively speaking, infinitesimal as compared to the real ‘charge’ of the past. Yet, one argument could still be brought to calm down our fears: we do select, obviously, but not anything and anyhow. We are selecting only the important, representative, significant elements and the history we produce is smaller than real history, but it bears resemblance to it up to close identification. It is great history scaled down to its elements, its synthetic replica. We seem to be safe so far, on condition that we lay infinite trust in words. But aren’t words playing a trick on us once again? For what do the words ‘important’, ‘representative’, ‘significant’, actually mean? We shall have to admit that they only mean what we make them mean. ’ Lucian BOIA [BOIA: 7-8; translation and italics mine, A.B.]

326

Condiţiile deţinuţilor din România înaintea aderării la Uniunea Europeană Autor: Daniela Petronela FERARU Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Iulie 2008 156 pagini Lucrarea de faţă conţine trei proiecte grupate în trei mari secţiuni (după numele proiectelor respective), proiecte ce dau lucrării o întreagă reflecţie sociologică care poate fi pusă cu succes într-o perspectivă epistemologică. O primă observaţie metodologică ţine de contextul generativ al metodelor utilizate, astfel că, dacă într-o primă fază se insistă asupra temei comune, şi anume, condiţia deţinutului în România, ipotezele de lucru sunt diferite. Am recurs la raportul dualist micro/macro (micro fiind aici individul, subiectul, deţinutul/deţinuta, şi macro reprezintă societatea în ansamblul ei şi uneori instituţia carcerală, funcţie de context) ce oferă informaţii despre cele două niveluri ce coexistă şi interacţionează în permanenţă. De fapt, dualismul micro/macro se extinde până la nivelul individului, prin intermediul subiectificării. Vorbesc în egală măsură, în lucrarea de faţă, despre stigmatizare şi destigmatizare, a unor diferenţe care există şi încerc plierea datelor într-o construcţie socială, de patologie identitară, de intenţie diabolică, de determinism. Ofer astfel diverse interpretări pe tot parcursul cercetărilor profesionale şi formative, alături de o abundenţă cazeistică oferită de datele cercetărilor efectuate pe teren, dar şi de datele oferite de cele mai cunoscute ziare româneşti- naţionale şi locale. Autoarea

327

Libera circulaţie a persoanelor în Uniunea Europeană. Despre condiţiile imigranţilor români în Europa după aderare Autor: Daniela Petronela FERARU Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Iulie 2008 225 pagini Lucrarea analizează fenomenul migraţiei externe din Europa celor 27 de state membre pornind de la principiul liberei circulaţii şi al stabilirii cetăţenilor europeni. Ultima extindere a Uniunii Europene a creat milioane de noi cetăţeni europeni, iar piaţa europeană a forţei de muncă a fost supusă unuor noi provocări. Aceast studiu vine după anul 2006, an care a fost declarat Anul European al mobilităţii Forţei de Muncă. Unul probabil din cele mai mari beneficii pentru cetăţenii statelor membre este dreptul de a lucra liber în Uniunea Europeană, este o oportunitate unică pe plan profesional şi personal. Lucrarea de faţă este o încercare de a dezbate şi evalua problemele, provocările create recent pe piaţa europeană a forţei de muncă vizând în mod direct statele membre şi sistemele sociale aferente acestora. Trebuie amintit faptul că migraţia externă a forţei de muncă reprezintă la ora actuală un fenomen extrem de important şi într-o continuă asccensiune, mai ales după anul 1990. Fenomenul este important nu doar pentru individ şi societatea de origine/societatea de adopţie, cât mai ales pentru economia europeană. Autoarea

328

Deliberative Democracy in a Diverse Europe - From Theory to Practice Autor: Carmen Gabriela GREAB Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Iunie 2008 106 pagini The nature of democracy has been debated for several millennia as philosophers and other thinkers have speculated about what it is, what might become, and what is supposed to be. Compared to competing forms of government and methods of organizing society, democracy worked rather well by the values most theorists and idealists have held to be important. Consequently, democracy produced societies that have been humane, flexible, productive, and vigorous. Still, democracy did not come out looking the way many theorists and idealists imagined it should and it could. (Mueller, 1999) In addition to all these, over the past century, citizens, public interest groups, and political elites in advanced industrial democracies have displayed growing doubts about whether the principals and institutions of representative democracy are sufficient mechanisms of democratic selfgovernment. These signs point a spreading dissatisfaction with the institutions and processes of representative democracy. Consequently, there were an increasing number of demands for political reforms and restructure of democratic political systems. Autoarea

329

Ceasuri târzii Autor: Paul MIHALACHE Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Aprilie 2008 114 pagini Prozele lui Paul Mihalache – autor tânăr, încă ucenicind tenace (dar neobedient) la maieştrii prozei moderne şi contemporane, de la Chandler (cu toposul barului, al looser-ului „metafizic” ori resemnat) şi Cortazar (zig-zagul diegetic) la Salman Rushdie (plăcerea poveştii, proliferarea fantasticului) – m-au câştigat, în ciuda unor stângăcii, prin luciditate şi melancolie. O luciditate crudă, rece, neconcesivă, ironică şi autoironică. O melancolie niciodată sentimentaloidă, oprită la un pas de melodramă, „în nostalgia unor amintiri mai mult închipuite.” Autorul ne conduce adeseori cu subtilitate şi rafinament, spre un plan secund al naraţiunii, deschis interogaţiei existenţiale. Exerciţiul stilistic devine astfel căutare de sine. Autentificând o vocaţie. Aibi grijă, Paul Mihalache, să nu îngropi talentul! Ovidiu Nimigean

330

Interferenţe publicistice între România şi Portugalia Autor: Oana Marcela POPIŢIU Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Aprilie 2008 173 pagini Prezenta lucrare este o sinteză a ceea ce reprezintă şi a reprezentat spaţiul lusofon pentru România. Ideea a survenit în urma unei experienţe proprii în Portugalia, unde am locuit timp de şase luni, ca student rezident. Întâmplarea a făcut ca tocmai în perioada plecării mele Sorin Alexandrescu publica Mircea Eliade dinspre Portugalia, operă pe care am avut ocazia să o citesc în limba română abia la reîntoarcerea în ţară. De altfel, tot aici am citit Jurnalul portughez al lui Eliade, care spunea într-unul din articolele sale că „Ar fi interesant să se scrie într-o zi istoria relaţiilor culturale a celor două ţări latine cele mai îndepărtate una de alta: Portugalia şi România.”(op.cit. Mircea Eliade, Jurnalul portughez şi alte scrieri, vol. 2, Editura Humanitas, Bucureşti, 2006, p.384). De asemenea, Angela Comnéne care a scris Prietenia şi corespondenţa literară a împăratului brazilian Dom Pedro al II-lea cu cele două prinţese române, Elena Ghica şi Elisabeta a României (1870-1890) (Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2001), declară într-o conferinţă că ar fi interesant de demonstrat faptul că începând cu secolul trecut „s-a dezvoltat un curent de curiozitate reciprocă tot mai intens între popoare aparţinând aceleiaşi origini etnice sau unui grup lingvistic şi cultural similar”( art.cit Angela Comnéne, Conferinţa în cadrul Universităţii braziliene, din Rio de Janeiro, Facultatea de Filosofie) Autoarea

331

România şi conflictul israelianopalestinian Autor: Raluca RUS Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Martie 2008 230 pagini Cercetarea de faţă îşi propune o analiză a relaţiilor statului român cu Israelul şi Organizaţia de Eliberare Palestiniană (OEP) desfăşurate în perioada 1948-2000. Studiul tratează originea raporturilor, evoluţia şi domeniile în care cooperarea româno-israeliană şi româno-palestiniană a luat amploare, atitudinea Statelor Unite, a Rusiei şi a ţărilor membre ale blocului sovietic, reflectarea acestor evenimente în media românească şi în cea străină, precum şi atitudinea opiniei publice româneşti. Un astfel de studiu se justifică prin numărul redus de publicaţii care prezintă modalitatea în care România s-a raportat la conflictul arabo-israelian, prin clişeele care se aplică cooperării României cu Israelul şi cu statele arabe, prin minimizarea sau dimpotrivă, exagerarea rolului de mediator atribuit diplomaţiei române. Lucrarea, structurată pe două capitole, tratează în prima parte raporturile româno-israeliene, cooperare cu tradiţie atestată încă din secolul II d. Hr. atât de descoperirile arheologice, cât şi de cronicile române sau jurnalele unor călători străini. Relaţiile statului român cu lumea arabă în general şi cu cea palestiniană în mod special s-au realizat prin canale de comunicare formală şi informală, în domeniul economic, militar, politic şi cultural. Alt aspect acoperit în acest capitol îl reprezintă tentativa de mediere a României, favorizată de o serie de evenimente între care: retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul României din 1958, aşa zisa declaraţie de autonomie din 1964, continuarea relaţiilor diplomatice cu Israelul după războiul din 1967, întreruperea completă a contactelor diplomatice între URSS şi statele socialiste, de relaţiile pe care România le-a dezvoltat încă din anii ’50 cu lumea arabă şi care i-au permis preşedintelui Ceauşescu o cooperare strânsă cu Yasser Arafat şi OEP. Cea de-a doua parte a cărţii reprezintă o panoramă a modului în care România s-a raportat la evenimentele din Orientul Apropiat, în perioada 1989-1994, ani de referinţă, ce marchează începutul liberalizării mijloacelor de informare româneşti. Pentru a avea o imagine cât mai clară asupra canalelor media româneşti, se impune o analiză a modalităţii în care au fost redate în România evenimentele cruciale pentru istoria Orientului Apropiat. Din dorinţa unei analize cât mai realiste, vom urmări comparativ cum au fost 332

acoperite de presa străină şi de cea românească momentele cheie pentru istoria conflictului arabo-israelian. Cercetarea de faţă îşi propune să dezvăluie modul în care au fost redate faptele în presă, la radio şi televiziune, precum şi gradul în care aceste informaţii şi-au adus aportul la formarea opiniei publice. A fost informaţia de bază filtrată? Ce a fost filtrat şi ce a fost lăsat de-o parte? Cât spaţiu a alocat presa respectivelor evenimente, dar radioul şi televiziunea? În ce măsură evenimentul în cauză a avut consecinţe politice reale şi în ce măsură a fost doar o informaţie propagandistică? Sursele care au constituit baza de informaţii pentru această analiză sunt Radio Bucureşti, Televiziunea Română, Radio Europa Liberă şi postul de radio israelian „Kol Israel”. O altă sursă de informare o constituie presa scrisă, agenţiile de presă româneşti şi străine precum: Rompres, Agence France Presse, Reuter, Associated Press, Deutsche Press Agentur, Magyar Tavirati Iroda, Arpress, Rador Press Agency şi United Press International. Pe lângă mijloacele electronice de informare au fost supuse analizei documente din arhivele Ministerului Afacerilor Externe Român, arhiva „1989” (Cluj-Napoca), arhivele Institutului de Pace „Henry Truman” (Ierusalim), arhivele Ebraice de Film „Steven Spilberg” (Ierusalim), publicaţii ale Centrului Internaţional de Studiu al Antisemitismului „Vidal Sassoon” din Israel şi lucrări de specialitate ale Institutului European de Studii Iudaice din Stockholm. Autoarea

333

Consideraţii generale infracţiunile contra vieţii

privind

Autori: Daniel VASILE, Ionuţ Ciprian Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Mai 2008 91 pagini Infracţiunile contra vieţii se caracterizează, în principal, prin elementul lor material ce constă în atingerea valorilor sociale ocrotite de lege. Această atingere poate avea consecinţa cea mai gravă, adică stingerea vieţii şi desfiinţarea fizică a persoanei. Gradul de pericol social pe care îl reprezintă faptele incriminate sub denumirea generică de „omucidere” este deosebit de ridicat, ele punând în primejdie nu numai securitatea fiecărei persoane, ci implicit, a întregii colectivităţi. Aceasta deoarece, fără asigurarea cadrului legal care să garanteze respectul pentru viaţa persoanelor, nu este posibilă o liniştită convieţuire-atât la nivel microsocial, cât şi la nivel macrosocial. Cu toate că faptele de omucidere lezează grav aceleaşi relaţii sociale, fiind susceptibile de a avea ca rezultat moartea unei persoane, gradul de pericol social pe care îl prezintă fiecare diferă, în raport cu forma de vinovăţie, relaţiile dintre făptuitor şi victimă, modul în care s-a săvârsit infracţiunea, sa. Este de observat faptul că deosebirile menţionate se răsfrâng, atât asupra sancţiunii, cât şi a conţinutului incriminărilor. Codul penal român, sub denumirea generică de „omucidere” incriminează faptele care aduc atingere vieţii omului, ca atribut fundamental şi indispensabil al persoanei umane şi de care depinde existenţa şi fiinţa sa. Aceste incriminări sancţionează cele mai grave atentate împotriva persoanei: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpă, determinarea sau înlesnirea sinuciderii. Autorii

334

Pruncucidere Autori: Daniel VASILE, Ionuţ Ciprian Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Iunie 2008 111 pagini Pruncuciderea constituie infracţiunea care contrazice instinctul matern şi datoria sacră de reproducere, cât timp, erosul ca formă a instinctului de conservare,constituie cea mai naturală şi accesibilă posibilitate de a ieşi din precaritatea şi temporalitatea morţii şi a aspira către transcendentă, alături de frică, foame şi apărare, forme ale aceluiaşi instinct de conservare (Noica). În acelaşi timp pruncuciderea constituie şi infracţiunea cea mai monstruoasă dearece se exercită asupra unei fiinţe fragile - fruct al erotismului – şi asupra unei persoane lipsite de apărare. In antichitate pruncuciderea era pedepsită la fel de sever ca orice omor. Legile medievale nu distingeau nici ele între infanticid şi orice altă omucidere, deşi faptul că unele din acestea prevedeau o pedeapsă mai gravă pentru pruncucidere ar putea ilustra contrariul. Cesare Beccaria, combătând cu vehemenţă legiuirile feudale a fost promotorul ideii că mama naturală trebuie pedepsită mai blând. El avea în vedere pe mama care în urma unui viol sau în alte împrejurări deosebite dădea naştere unui copil şi care se vedea în alternativa: dezonoarea sau uciderea copilului. În legislaţia noastră penală anterioară, pruncuciderea a avut o reglementare legală interesantă. Astfel, codul penal din 1864 sub denumirea ,,pruncucidere’’, incrimina în art. 230 ,,omorârea copilului nou-născut de curând’’ care se pedepseşte conform art. 232 alineatul 1 cu muncă silnică pe viaţă afară de pruncuciderea prevăzută la art. 232 alineatul 2 când se va săvârşi asupra unui copil nelegitim, de către mama sa care se pedepsea cu recluziunea. Codul penal din Transilvania în art. 234 pedepsea de asemenea cu recluziune de până la 5 ani pe mama care cu intenţie îşi va ucide copilul natural în timpul naşterii sau imediat după naştere. Termenul românesc de pruncucidere are o semnificaţie proprie mai restrânsă decât termenul de infanticid. Infanticidul se referă în general la uciderea unui copil şi este considerat de legislaţiile penale ca o formă calificată de omor. Pruncuciderea se referă însă numai la uciderea de către mamă a copilului său nou-născut. Fapta vizată prin termenul pruncucidere este incriminată în diferitele legislaţii penale ca o variantă atenuantă a omuciderii constituită fie ca o infracţiune de sine stătătoare, cu denumire proprie şi cu conţinut normativ propriu, fie ca formă sau circumstanţă atenuantă a infanticidului.

335

Pruncuciderea ca şi celelalte infracţiuni contra vieţii constă într-o faptă de pericol social deosebit de grav prin care se cauzează moartea unei fiinţe umane şi anume a copilului nou-născut din cauza unei situaţii de natură neuro-psihică (tulburare pricinuită de naştere). În principiu o persoană pentru a fi responsabilă de fapta savârşită trebuie să posede capacitatea de a hotări asupra acţiunilor sale. Acest fapt reprezintă teza clasică a liberului arbitru care fundamentează răspunderea penală în general pe ideea libertăţii omului de a lua hotărâri în cunoştinţă de cauză. Infracţiunea de pruncucidere exceptează, într-o anumită măsură, de la acest principiu, căci admite ca normalitate în luarea deciziilor că premiza libertaţii de acţiune a omului nu are valoarea de unicat şi nu există un singur concept ,,responsabilitate’’ ci şi o stare intermediară cu un grad mai redus de participare a voinţei libere, la săvârşirea actului infracţional, aşa numita responsabilitate parţială. Autorii

336

Propuneri de opţionale cu caracter practic pentru aria curriculară „Tehnologii” primar – gimnaziu Autor: Daniela VLĂDUŢ Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Mai 2008 101 pagini Elaborarea unui număr de 8 discipline opţionale pentru aria curriculară „Tehnologii” răspunde cerinţelor reformei din învăţământul românesc, reformă care vizează pregătirea elevilor pentru viaţă, dezvoltarea unor atitudini şi comportamente de asumare a independenţei şi răspunderii. Autoarea dispune de o mare experienţă la catedră, este o fină şi profundă cunoscătoare a învăţământului din mediul rural, posedă o îndelungată şi bogată documentare cât şi contribuţii originale, capacitatea de a sintetiza permiţându-i să realizeze un material condensat, bine structurat, fundamentat ştiinţific, adaptat cerinţelor unui învăţământ modern. Opţionalele prezentate urmăresc formarea spiritului practic – aplicativ în paralel cu dezvoltarea creativităţii şi a simţului estetic, valorizând în acelaşi timp arta tradiţională. Materialele prezentate ţin cont de resursele materiale şi umane ale şcolii din mediul rural cât şi de interesele elevilor, necesităţile comunităţii locale, situaţiile specifice. Prin conţinut, forma de prezentare şi problematica abordată, lucrarea se adresează unei categorii largi de cititori: elevi, cadre didactice, constituind totodată un imbold pentru autoare, în vederea conceperii şi lansării în viitor şi a altor lucrări de mare actualitate. Ing. IVENIŢA RUJOIU profesor grad didactic I metodist ISJ Iaşi

337

Research in Political Sciences and Administration Autor: Cristina Elena RĂDULEA Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Decembrie 2007 106 pagini Both researchers and politicians are more and more discussing the desirable institutional shape of the Union in terms of parliamentarism and presidentialism. That is, should the EU be a parliamentary or a presidential political system? However, little research has clearly established what kind of political system the EU is, and specific criteria for assessing the European polity in terms of parliamentarism – presidentialism have never been applied. This research paper seeks to find what kind of political system the EU is, by applying Arend Lijphart’s (2000) six criteria for distinguishing between parliamentary and presidential systems. The reason for doing so is that Lijphart’s theoretical framework provides appropriate instruments for assessing the relationship between the executive and legislative branches of a polity, as well as for determining their weight within the system. This research reveals that according to the three primary criteria, the EU belongs to the category of parliamentarism. According to only one out of the three secondary criteria, the EU is a presidential system. Thus, the result of the research is that the European Union is a parliamentary political system, albeit not a pure one.

338

Minuni albastre Autor: Andreea Elena NEAGU Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Iulie 2008 60 pagini

Mireasmă de gutui Aburii au adormit pe străzile pavate cu mătase de iris. Prin zidul mănăstirii încă mai respir a piatră arsă fără să-mi plec palma pe genunchiul obosit de-atâta viaţă– Oraşul Verde m-a regăsit în spatele unui surâs inert cules nici eu nu ştiu de unde. Prin geamuri negre caut statui cu pălării din vremea Soarelui de ceară şi ecouri răguşite de pian, ascunse poate în lemnul de brad-dulce din mansarde. Mi-apasă pieptul umed cu stropi de mentă umbra unor voci prăbuşite pe lacrima lacului – sărutul ploii încă se mai oglindeşte în el . . . . . . gutuiul nostru încă mai miroase a iubire . . .

339

Cutia cu pereţi de cer Autor: Andreea Elena NEAGU Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Iulie 2008 68 pagini

Ai ascultat vreodată cum cântă lumina? Deschide uşa şi priveşte-o cum stă atârnată pe pereţi, priveşte-i răstignirea şi poate aşa vei reuşi să-mi înţelegi cuvintele ... Lumina cântă ... cântă a iubire, a alb, a libertate ... a viaţă ... Ce dor îmi e să trăiesc! Să trăiesc ca tine, privitorule, să plâng, să iubesc, să dorm, să visez! Mă priveşti apatic din oglinda asta rece şi şopteşti cuvinte pe care le auzi doar tu. Crezi că eşti departe de mine? Te înşeli! Doamne, cât de mult îmi semeni! Conştiinţa se va juca cu tine: te va înălţa când te aştepţi mai puţin şi tot atât de repede te va arunca în spatele scenei ... alături de mine ... (Se îndepărtează de oglindă, aşezându-se jos, lângă pat pregătindu-şi parcă un ritual de rugăciune) Ce ciudat! Ziua asta mi se pare alta decât cea de ieri ... sau cea de mâine ... Toate gândurile mi se prăbuşesc cu un zgomot babilonic, nelăsând în urma lor nici măcar ruine, ci un gol sterp, cenuşiu (ţipat) L-am pierdut pe Dumnezeeeeu... L-am pierdut pe Dumnezeu! (coborând tonul vocii) şi acum mă sufoc în secunde! ….

340

L’avis conforme du Parlement Européen pour l’adhésion de la Roumanie à l’Union Européenne Autor: Camelia ENACHE Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Iulie 2008 105 pagini Le discours politique sur l’idée de l’Europe est aujourd’hui massivement pénétré d’un besoin de réflexion critique loin des seules discussions techniques concernant la construction européenne. Par exemple, Jacques Delors constate que la construction de l’Europe relève d’une « vision à long terme » consistant a conduire les peuples dans la direction d’un horizon. D’autre côté, Raph Dahrendorf exprime son opinion concernant l’idée de l’Europe, en soutenant que « l’Europe peut être une illusion optique », et que « nous avons besoin d’une Europe ayant des institutions souples, pas d’un super-Etat européen ». D’autres responsables politiques parlent de redéfinir les buts, de voir l’âme des chiffres qui les étouffent : autant de tâches qui, les acteurs de l’Europe le croient, sont urgentes. Mais, ces tâches s’imposent comme autant d’exigences induites par des questions proprement philosophiques, comme : Qu`est-ce que l’Europe était avant qu`on veuille la construire ? Cette question est celle de l’essence de l’histoire et de du but de l’Europe. L’Europe est insaisissable: elle ne se définit ni par des frontières géographiques, ni par une identité culturelle, elle naît pour les uns en Grèce antique, pour les autres son début est le christianisme. Le but peut être ce qu’il est aujourd’hui, évoqué en 1949 par Robert Schuman, la construction européenne.

341

Le mythe d’Œdipe et le roman policier – une analyse de quatre romans français Autor: Adriana GHEORGHE Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Iulie 2008 153 pagini Cet ouvrage constitue la version à peine modifiée du mémoire de Master que j’ai soutenu en septembre 2006 à l’Université de Reims Champagne-Ardenne en France. C’est un travail réalisé sous la direction de Monsieur Vincent Jouve à qui je souhaite apporter ici mes vifs remerciements. Ses conseils m’ont toujours été d’un aide précieux dans mes recherches et ses suggestions m’ont souvent stimulée à sortir des impasses auxquels ce type de démarche est parfois confronté. Comme il s’agit d’un mémoire de Master, les dimensions du texte sont assez réduites. La structure du plan n’est pas toujours très élaborée (surtout le plan « à tiroirs » dans la troisième partie de l’ouvrage) et l’analyse, loin d’être exhaustive, pourrait être facilement développée dans un commentaire plus étendu. Néanmoins, je considère que ce texte a le mérite d’avoir bien mis en évidence les similitudes thématiques et structurelles entre les deux modèles annoncés dans le titre: le mythe œdipien et le roman policier. Ces ressemblances concernent notamment la structure triangulaire présente dans les deux modèles, tout comme l’importance du signe et cette instabilité de l’être dans un univers où le règne de la raison est presque total. En même temps, cette perspective comparatiste des deux modèles théoriques peut fournir des pistes intéressantes pour l’analyse des quatre romans français choisis dans le corpus. C’est une modalité de voir par exemple des ressemblances entre des auteurs qui n’ont pas, à première vue, grand-chose en commun (comme par exemple Georges Perec et Alain Robbe-Grillet). J’espère de toute façon que cela pourrait être utile aux passionnés de littérature qui s’adonnent de manière constante aux plaisirs de l’interprétation.

342

Negru Autor: INVIO NEVIS Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Iulie 2008 120 pagini

Bulgăre de zăpadă Iarna ....Ploaia lungă şi tristă s-a transformat în zăpada albă şi aceeaşi. Îngheaţă tot şi opreşte imaginaţia, o scoate afară să se joace, să zburde în ochii unui copil plin de voioşie şi plăcere. Trăiesc acelaşi vis şi aceeaşi realitate. Privesc spre ziua de mâine fără să văd dincolo. Am realizat că ceva este trist şi nelalocul lui. De ce este oare tristă? Am înţeles motivul fără să o privesc în ochi. Vroia să privească cum prima ninsoare atinge pământul ţinându-mă de mână şi sărutându-mă. A nins în noapte şi acum nu mai poate să înţeleagă că încă mai are motive de fericire, acum sunt lângă ea. O rog în fiecare clipă să îmi spună visele ei timide şi glumeţe, să deschidă poarta penibilului şi să se descopere mai mult, şi mai mult. Fiecare clipă care trece o simt cum îmi face corpul să îşi încetinească viaţa. Eu mă văd altfel, aşa cum aş vrea să fiu, să lupt şi să depăşesc tot, să caut fericirea care am sperat că o voi avea. O să fie oare prea târziu momentul trezirii. Alunec şi mintea îmi pozează toate secundele din ochii ei. Fără frică încerc să opresc poarta spre sufletul ei şi să intru. Ochişorii fini şi înjumătăţiţi în fericire mă ocolesc cu teamă. A dăruit oare tot ce putea?....

343

Cine eşti...Dear? Autor: Lucica SAVA Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Iulie 2008 192 pagini

Rânduri de ani Printre rânduri de castani, În melancolii de ani,....! De atunci adolescenţă Te-ai pierdut în inocenţă! Printre umbre de castani Trec şi-mi număr dintre ani. Al melancoliei dor, Azi sunt doar un trecător!

344

Păienjenişul crimelor Autor: Vasilica CATRINA Editura Cristal Editura Lumen Iaşi, Iunie 2008 330 pagini

…. Străinul îmbrăcat cu jachetă din piele de căprioară încercui talia animatoarei. Prinse privirea patronului şi îi ceru tacit încuviinţarea Ali aprecie gustul clientului. Lucia era frumoasă ca o păpuşă, cu părul ei roşcat, ochii albaştri şi tenul ca de porţelan. Promise: - Lucia te va ajuta să te relaxezi. Du-te in cameră. În aceeaşi clipă, tobele bubuiră, anunţând că peste douăsprezece ore, anul 1990 va aparţine trecutului. Ali urcă pe podium. Atinse umărul solistului, dându-i de înţeles că poate să se retragă. Răcni: - Bucuraţi-vă, prieteni! A început Carnavalul animalelor! Să închinăm pentru el şi pentru 1991 care se grăbeşte să vină cu traista plină! Străinul urcă scările cu paşi nesiguri, sprijinindu-se de balustradă. Simţea privirile lui Ali şi ale body-guardului în ceafă. Ajunse la ultimul etaj. Îşi scoase jacheta, ca şi cum ar fi fost copleşit de căldură; o azvârli de-a curmezişul umărului, ţinând-o cu două degete. În mâna rămasă liberă ascundea o seringă minusculă; încăpea perfect în spaţiul dintre inelar şi degetul mijlociu. Zări cei doi dobermani cu păr de abanos, culcaţi în dreptul separeului izolat fonic, aflat la capătul holului lung de o sută de metri. Începu să păşească într-un fel curios, ca şi cum încălţămintea l-ar fi jenat. Îşi lăsă greutatea corpului pe părţile exterioare ale labelor picioarelor, permiţând lamelor şi cârligelor de oţel fixate pe tălpile groase ale bocancilor să iasă din locaşuri şi să se activeze……

345

ISIHASM ÎN MĂNĂSTIRILE SPAŢIULUI MIORITIC ROMÂNESC – DE LA PALAMIŚM LA PAISISM Autor: Constantin MARIN Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Iulie 2008 177 pagini

În terminologia religioasă răsăriteană, inclusiv a ortodoxiei române, cuvântul isihia este preluat din greaca κοινη; în scrierile şi lucrările din Apus precum şi în dicţionarele de greacă veche, termenul echivalent este puţin diferit şi anume hesychia. Sunt, aşadar, în joc două cuvinte care ar putea crea oarecare nedumeriri - cuvinte ce se referă la una şi aceeaşi realitate spirituală, teoretizată de unii reprezentanţi de seamă ai teologiei răsăritene. Cele două cuvinte sunt hesychasm (termen specific lucrărilor autorilor occidentali) şi isihasm (termen folosit în tradiţia filalică bizantină). Desigur că noi ne vom conforma acestei tradiţii, folosind grafica şi rostirea specifice scrierilor din Răsărit, apreciind, totuşi, că precizarea făcută îşi are rostul, spre a îndepărta eventualele nedumeriri din partea unor cititori care ar confrunta scrierile despre isihasm şi dicţionarele de limba greacă veche. La cele de mai sus mai trebuie să aducem câteva precizari. Deosebirile fonetico-semantice dintre cele două cuvinte se datorează unor schimbări care au survenit între limba greacă (de fapt dialectul atic) vorbită pe vremea lui Platon şi Aristotel şi cea din epoca elenismului parakairosic. Sunt mai multe schimbări, fonetice, morfologice, sintactice dar în problema noastră interesează îndeosebi următoarele două: transformarea lui ē "η", în rostire, în "i" şi dispariţia spiritului aspru "a" care se pronunţă "h". Se înţelege de ce hesychie devine isihie iar hesychasm, isihasm.

346

Dimensiuni psiho-sociale ale integrării europene: o analiză a reprezentărilor stereotipe dinamice în relaţiile inter-grup Autor: Vlad - Petre GLĂVEANU Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Iulie 2008 221 pagini Tema diferenţelor dintre indivizi este una dintre preocupările majore ale psihologiei clinice. Diferenţele dintre culturi şi contexte sociale, factori de prim rang în modelarea personalităţii umane, constituie o arie fundamentală a psihologiei sociale şi culturale. Fiecare dintre noi este unic dar nu avem toţi aceeaşi capacitate de a accepta această diversitate, nu suntem în aceeaşi măsură toleranţi face de cei care „nu sunt ca noi”. Uneori fără să ne dăm seama formăm grupuri şi includem în grupuri sau clase pe toţi cei cu care interacţionăm. Criteriile categorizării sociale sunt multiple: sexul, vârsta, etnia, profesia, orientarea politică sau cea sexuală etc. Acelaşi „instinct” social ne face ca automat să devenim apărători ai membrilor grupurilor din care facem parte (şi ai membrilor grupurilor noastre de referinţă) şi să ne manifestăm antipatia faţă de membrii grupurilor concurente (iar competiţia este adesea regula existenţei noastre în societate).

347

ADVERSUS HAERESES, vol. 2 Autor: Tudor Ghideanu (coordonator) Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Iulie 2008 761 pagini

…Aflăm că: Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova slujind valorile tradiţionale ale binecredinciosului popor (?) al Republicii Moldova, a luat „atitudine fermă împotriva legii cultelor, votată în Parlament, ca fiind o „lege antihristică”, lege care pune pe picior de egalitate „credinţa strămoşească cu alte culte, inclusiv cel păgân” ?!, lege inadmisibilă! Convingerea fundamentală a demersului înaintat preşedintelui Vladimir Voronin, este acesta: „Noi cunoaştem că nici un drum nu are rost, dacă nu duce spre biserică, şi de aceea credem că nici o lege nu are rost, dacă nu apră poporul băştinaş şi credinţa lui”. Această respingere „energică” a unor legi inechitabile, nedrepte, este sintetizată în 3 puncte: 1. Legea nu protejează libertatea conştiinţei, ci, dimpotrivă, îi lipseşte pe cetăţeni de apărarea libertăţii conştiinţei lor, mai ales în cazul ortodocşilor. 2. Legea neagă, cu desăvârşire, rolul tradiţional, identitar, cultural al Bisericii şi credinţei ortodoxe în societatea moldovenească pentru băştinaşii Moldovei, pentru majoritatea zdrobitoare (circa 99 % ) a cetăţenilor Republicii Moldova, care sunt de „tradiţie culturală ortodoxă” (?!) 3. Legea impune amestecul statului în viaţa Bisericii Ortodoxe, interzice aplicarea în Biserică a unui şir de canoane bisericeşti (?!)…

348

SPLENDOAREA BUCURIEI ÎN ONTOLOGIA TRINITĂŢII Autor: Tudor Ghideanu Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Iulie 2008 246 pagini Să-ţi înalţi ochii, să vezi, să plângi de Bucurie, să-ţi împlineşti sufletul şi trupul: de bucuria Bucuriei! Să aibi aducerea – aminte a plînsului că nu înţelegeai: mângâierea Mângîietorului, darul Dătătorului de viaţă, plinătatea Harului Întrupării, singurul Care purcede de la Tatăl şi Care împreună cu Fiul, se încarcă de Slavă întru: laudă, cîntare si cunoaştere! Cu tăcere înţeleaptă, mai presus de minte. Şi încă, fiind băiat, nu numai că nu înţelegeai, dar plângeai pentru „nedreptatea” ce i se făcea Persoanei Celui care – ţi se părea! Vai! – era „uitat”, „ignorat” şi „mai puţin iubit” (şi ştiut) de noi, decît Persoana Fiului şi decît Persoana Tatălui! Cît de copil eram, şi neştiutor, în iubirea mea continuă, permanentă, adesea infidelă, întru Tine, Duhule al Adevărului! Cât de târziu am ajuns la comprehensiunea, apercepţia sensului şi rostului tainic al zicerii celui mai tânăr dintre Apostoli: „Întru` început era Cuvîntul şi Cuvîntul era la Dumnezeu, şi Cuvîntul Dumnezeu era. Acesta era dintru`nceput la Dumnezeu, toate printr` Însul s`au făcut şi fără El nimic nu s`a făcut, din ceea ce s`a făcut. Viaţă era într` Însul, şi Viaţa era Lumina oamenilor, şi Lumina întru întuneric luminează şi întunericul nu a cuprins-O”. Aceasta era sacrosancta scientia, dogma, întregii credinţe în Domnul Iisus Hristos, în Sfânta Treime: Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul, Dumnezeu Sfîntul Duh . Fiinţa – una (homoousios) viază etern, în chip Tripersonal (trihipostasic). Este o singură Dumnezeire care viază veşnic, etern, ca: Facere (Creaţie), Grăire prin proroci, Întrupare prin Unul – născut, prin Taine, 1. Botez – 2. Pocăinţă (Spovedanie) – 3. Eucharistie – 4. Cununie (Căsătorie) – 5. Preoţie – 6. Sf. Mir – 7. Sf. Maslu. Cele Trei Persoane Divine sunt o Unică Dumnezeire (Trinitate Sfîntă) în veşnică Reciprocitate a Iubirii (perihoreză) întru Dumnezeu întru om şi a omului întru Dumnezeu. De aceea Învierea în trup este o singură dată, şi 349

Judecata înfricoşată o singură dată, întru eternitatea vieţii personale a Mântuirii întru permanenta continuitate a îndumnezeirii omului. La o asemenea convingere – credinţă se ajunge greu, foarte greu, dar în frumuseţea puterii increate a Izvorului vieţii, a Biruitorului morţii şi a Bucuriei vederii celor tainice. Bucuria Bucuriei cere, presupune organic, trecerea (paşti) de la necunoaştere (şi plâns naiv, genuin dar sincer, în umilinţă şi smerenie), la iubire împlinitoare şi bucurie confuză şi difuză, şi în sfârşit la înţelegere tainică (intuire, comprehensiune a sensului de A fi, apercepţie a plinătăţii şi Laudă, Slăvire şi nestricăcioasă frumuseţe a Cântării din iubire a Luminii, a Prorociei celei Mântuitoare. „Cuvintele pe care Eu vi le-am grăit, ele Duh sunt şi Viaţa sunt”. (Ioan 6, 63). Cînd, trecînd peste aceste trepte de înălţare duhovnicească, spirituală, vei asuma gîndul – trăit al Evanghelistului că: „viaţa veşnică aceasta este să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos, pe Care L-ai trimis” (Ioan 17, 3). Adânc, frumos şi adevărat, spune I.P.S. Bartolomeu Anania în simţita limba noastră românească: „Odată ajuns aici, nu-ţi mai rămîne decît Bucuria” (Cuvânt lămuritor asupra Sfintei Scripturi, Biblia, 2001). Ajuns eu însumi aici, la acest Prag existenţial şi cognitiv, asum acatistic – în Icos şi Condac – psalmodierea Cîntării Psalmului 50 al lui David: „... Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie Bucuria mîntuirii şi, cu duh stăpînitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege, căile Tale, şi cei necredincioşi, la Tine se vor întoarce (...) bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda ta”. (Psalmul 50) Adoraţia şi Cîntarea mai mult decât cunoaşterea – gnoza. Simţit-am şi am ştiut, devreme, că: „Venit-am pe lume prunc slab şi neajutorat, dar Îngerul păzitor a întins aripi luminoase, ocrotind leagănul copilăriei mele. Dragostea Ta străluceşte de atunci peste toate cărările mele, în chip minunat călăuzindu-mă către Lumina veşniciei. Cu slavă S-au arătat, din prima zi şi pînă acum, darurile Proniei Tale cele îmbelşugate. Îţi mulţumesc şi Îţi strig cu toţi cei care Te cunosc pe Tine: Slavă Ţie, Celui ce m-ai chemat la viaţă, Slavă Ţie, Celui ce mi-ai arătat frumuseţea lumii, Slavă Ţie, Celui ce ai deschis înaintea mea cerul şi pământul, ca pe o carte a veşniciei înţelepciuni. Slavă Ţie, pentru veşnicia ce se arată în lumea cea vremelnică, Slavă Ţie, pentru milele Tale cele arătate şi cele ascunse, Slavă Ţie, pentru fiecare suspinare în încercările mele, Slavă Ţie, pentru fiecare pas al vieţii, pentru fiecare clipă de bucurie,

350

Slavă Ţie, Dumnezeule în veci! Să simţi, în toate căderile vieţii tale, şi mai ales în toate urcuşurile tale, Bucuria, „Doamne, ce bine este să fii oaspetele Zidirii Tale!” Căci, nu odată, ci permanent, continuu, poţi să trăieşti Adevărul: „M-ai adus în viaţa aceasta ca într-un rai preasfînt. Am văzut cerul ca un potir albastru şi adânc, în azurul căruia cîntă păsările, am ascultat foşnetul liniştitor al pădurii şi susurul dulce – glăsuitor al apelor, m-am înfruptat din roadele bine înmiresmate şi dulci, ca şi din mierea cea parfumată. Ce bine e la tine pe pămînt şi cîtă bucurie este să fii oaspetele Tău!” Dar ispita Răului, a relei alegeri m-a dus, nu odată, către bolgiile pestilenţiale ale Păcatului celui mincinos, îmbătător şi parşiv al plăcerilor deochiate. Vai, cîtă nesimţire, alienanţă, înnebunitoare şi putredă, de moarte! Cîtă bucurie tainică: Să poţi scăpa de această ameţeală, şi rea-credinţă, căci aici se află trista realitate – de a te minţi, singur, cu lucidă nesimţire! Ce taină îmbărbătătoare să afli într-o zi, în chip definitiv: „Prin puterea Sfîntului Duh, împrăştie mireasma orice floare, tainica adiere de parfum”, gingaşa alcătuire de culori, frumuseţea Celui Mare întru cele smerite. Laudă şi cinste Făcătorului de viaţă Dumnezeu, Cel Care a încununat ţarina cu aurul spicelor şi cu azurul albăstrelelor, iar sufletul cu bucuria vederii celor tainice. Veseliţi-vă şi-I cîntaţi: Lui Aliluia!” În tainica Unitate fiinţială cu Tatăl şi cu Fiul „Făcător de viaţă este Cuvîntul Tău cel Sfînt!”, simţi arzătoarea Bucurie de a spune: „Slavă Ţie, pentru clipele luminoase ale vieţii mele, Slavă Ţie, pentru bucuriile limpezi ale inimii, Slavă Ţie, pentru fericirea de a trăi, şi de a contempla...” Şi, după cîte mizerii faci altora, şi ţie însuţi într-o viaţă de balans, către multe rele, şi către altele fără rost, poţi să spui din răsputeri, ca existenţă trucată ce eşti: „Laudă Ţie, celui ce ai smerit trufia omenească făcînd să se înalţe strigăt de pocăinţă: Aliluia!” El este Lumină şi Bucurie. Lui merită să I te adresezi, constant şi fără resturi, fără pauze: „Tu luminezi sufletul cu pace în vremuri grele, de pătimiri şi scîrbe, Tu trimiţi ajutor neaşteptat, Tu mîngîi, Tu cercetezi cu dragoste şi mîntui, Ţie îţi înălţăm cîntare: Aliluia!” „Cînd prunc fiind, Te-am chemat cu înţelegere pentru prima oară, mi-ai împlinit rugăciunea şi mi-ai adumbrit sufletul cu pacea harului Tău. Atunci am înţeles că Tu eşti bun şi fericiţi sunt cei care aleargă la Tine”. Am început a Te chema mai des, iar acum strig: „Slavă Ţie, Celui ce tămăduieşti neputinţele şi scîrbele, pentru trecerea vindecătoare a timpului!”

351

„Slavă Ţie, Celui ce singur ştii să îngădui să fim prigoniţi pe nedrept!” „Slavă Ţie, Celui ce ne-ai făgăduit reîntîlnirea cea dorită cu cei de aproape ai noştri, adormiţi întru nădejdea Învierii!” „E adierea harului Tău, e strălucirea Taborului, cerul şi pămîntul cîntă atunci lauda: Aliluia!” E bucuria Bucuriei. E Slava Celui ce te învăluie cu Iubirea cea mai presus de toate! „Prin lanţul de gheaţă al veacurilor simt suflul fierbinte al Dumnezeirii tale şi Dragostea Ta de oameni. Tu eşti aproape, Taborul vremurilor se apropie. Văd Crucea Ta: Tu ai îndurat-o pentru mine.” „Ce înseamnă laudele mele înaintea Ta! Am văzut cum se bucură de Tine, totul. Am auzit cum Te propăvăduiesc toate... Ce e lauda mea! Firea este ascultătoare, iar eu nu sînt”. Atîta cît trăiesc şi văd dragostea Ta, rîvnesc să-Ţi mulţumesc, să mă rog Ţie şi să strig: „Slavă Ţie, Celui ce ne-ai arătat Lumina!” „Slavă Ţie, Celui ce ne-ai iubit cu dragoste adîncă, nemăsurata şi dumnezeiască!” „Slavă Ţie, Celui ce ne umbreşti cu Lumina, cu cetele Sfinţilor şi îngerilor Tăi!” „Slavă Ţie, Preasfîntule Părinte, care ne-ai chemat să dobîndim Împărăţia Ta, „Slavă Ţie, Duhule Sfinte, Soare De- Viaţă- Făcător al veacului ce va să vină, „Slavă Ţie, Fiule al lui Dumnezeu, începătură a mîntuirii noastre, „Slavă Ţie, pentru toate, Treime Dumnezeiască şi Prea bună, Slavă Ţie, Dumnezeule în veci! Să recunosc, fără dubii, cu Atonitul Siluan: „Frică şi cutremur cuprind sufletul meu cînd vreau să scriu despre iubirea de Dumnezeu. Sufletul meu e sărac şi lipsit de putere pentru a tîlcui, în cuvinte, iubirea Domnului. Sufletul e cuprins de frică dar, în acelaşi timp, năzuieşte să scrie măcar cîteva cuvinte despre iubirea lui Iisus. A le scrie e un lucru ce striveşte mintea, dar iubirea mă sileşte la aceasta. Cît de slab sînt! „Am cunoscut iubirea lui Dumnezeu în desăvîrşirea ei, dar nu ajung să o dobîndesc.” Duhul Sfînt este Persoana treimică, ce dă sufletului meu cunoştinţa, întrun chip neînţeles. În Duhul Sfînt sufletul îşi află odihna. Duhul Sfînt bucură sufletul şi-l umple de bucurie pe pămînt. Ce fel de bucurie şi ce veselie vor fi, deci, în ceruri?! Duhul Sfînt e iubire şi dulceaţă sufletului, minţii şi trupului. Doar cînd sufletul pierde harul sau dacă harul se împuţinează, sufletul caută iarăşi pe Duhul plîngînd, însetează după Dumnezeu şi zice:

352

„Sufletul mei tînjeşte după Domnul şi-L caut cu lacrimi. Cum nu te voi căuta Doamne? Căci, Tu, cel dintîi, m-ai aflat, m-ai umplut de dulceaţa Duhului Sfînt şi acum sufletul meu tînjeşte după Tine. Inima mea s-a rănit de dragostea Ta, de aceea mă rog Ţie: dă-mi să rămîn pînă la sfîrşit în dragostea Ta, dă-mi să îndur toate necazurile şi bolile din dragostea pentru Tine”. Harul uneşte sufletul cu Dumnezeu, în iubire. Pot, aşadar, şi eu, să spun: „ Tu vezi, Doamne, că dacă-mi dai mai mult, aş muri”. Neputincioasă făptură, ce eşti, nu poţi suferi plinătatea harului! Astfel s-a întîmplat pe Tabor, cînd ucenicii Domnului au căzut cu faţa la pămînt, cînd au văzut Slava Domnului din veci, Lumină neapropiată. Tu, Milostivule, dai sufletului meu puterea să te iubească. Sufletul meu se teme să piardă smerenia, căci duşmanii încearcă să i-o ia, fiindcă, atunci, harul părăseşte sufletul. Neîncetat mă rog la Domnul, să-mi dea nu numai iubirea de aproapele meu, ci şi iubirea de vrăjmaşi. Zi şi noapte cer Domnului această iubire, şi Domnul îmi dă lacrimi şi plîng pentru întreaga lume şi pentru Ţara mea. Dar, dacă judec pe cineva sau îl privesc de sus, lacrimile seacă şi sufletul meu cade în întristare, şi iarăşi încep să cer iertare Domnului, iar Domnul Milostiv mă iartă pe mine, păcătosul. Personal vă scriu, înaintea Feţei (Persoanei) Dumnezeului meu: smeriţivă inimile şi veţi vedea, încă de pe acum şi de aici, de pe pămînt milostivirea Domnului. Veţi cunoaşte, astfel, pe Ziditorul ceresc şi sufletul vostru nu se va sătura să iubească! Prin el însuşi, nimeni nu poate cunoaşte ce este iubirea de Dumnezeu, dacă nu e învăţat de Duhul Sfînt. Să nu cădem în deznădejde, pentru că Domnul nu numai că iartă, dar încă Se şi bucură de întoarcerea păcătosului, a „fiului risipitor”. Pentru că sensul şi rostul tainic nu este Sein zum Tode („fiinţă întru moarte”, cum a zis Martin Heidegger), ci Sein zum Leben („fiinţă întru viaţă”, cum ne-a relevat Dumitru Stăniloae). Chiar şi atunci cînd moartea îţi bate la uşă, crede cu tărie că, de îndată ce vei cere iertarea, o şi vei dobîndi! Să cîntăm şi să ne bucurăm lăudînd, precum David în Psalmul 50, cu verticala lui înlănţuire de cereri, de rugări: „Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta! Şi, după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea! Mai vîrtos, mă spală de fărădelegea mea, şi de păcatul meu mă curăţeşte! Că fărădelegea mea, eu o cunosc şi păcatul meu, înaintea mea este pururi – Ţie unuia am greşit şi rău, înaintea Ta, am făcut, aşa încît drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor cînd vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată Adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie!”

353

Astfel va scrie şi Sfîntul Apostol Pavel în Epistola a 2-a către Corinteni. La Psalm 50 David trece rugăciunea certă a Bucuriei Duhului prin cele 3 trepte organic legate: purificare, iluminare, îndumnezeire: „Stropi-mă - vei cu isop şi mă voi curăţa; spăla-mă - vei şi mai vîrtos decît zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucurase-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta, de către păcatele mele, şi toate fărădelegile mele ştergele!” „Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfînt, nu-l lua de la mine!” „Dă-mi mie, Bucuria mîntuirii Tale şi cu duh stăpînitor mă întăreşte.” „Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce!” „Izbăveşte-mă de vărsarea de sînge, Dumnezeule, Dumnezeul mîntuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta”. „Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le voi binevoi”. „Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrîntă şi smerită, Dumnezeu nu o va urgisi.” „Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului”. „Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul tău viţei”. Ceriţi de la Domnul, duh umilit (Psalm 50, 18), Domnul ne va iubi şi ne va da, încă de pe pământ, tot ce e de folos pentru suflet şi trup. Lipsit de Duhul Sfînt, omul nu poate să te cunoască, nici să înţeleagă iubirea Ta. Dă-le Doamne, tuturor copiilor Tăi (care suntem noi), să cunoască Slava Ta prin Duhul Sfînt! Lacrimi mă podidesc la auzul Cîntului de bucurie, din copilăria mea, pentru Duhul şi pentru Înălţarea Domnului la ceruri după Înviere! Mă întreb ca şi Siluan Atonitul: Ce s-a întîmplat cu mine? Cum am pierdut Bucuria şi cum aş putea să o regăsesc? „Plîngeţi cu mine, păsări şi fiare sălbatice. Plîngeţi cu mine, pădurilor şi pustiurilor!” Să plîngă cu mine întreaga zidire a lui Dumnezeu şi să mă mîngîie în durerea şi întristarea mea. Trebuie să recunoaştem că: noi, cuprinşi de darul puternic după Domnul Iisus, nu putem cuprinde plinătatea iubirii Preacuratei Maria pentru Fiul şi Dumnezeul Ei. Să ne pătrundem de Adevărul că: „Inima Maicii Domnului, toate gîndurile şi întreg sufletul Ei erau absorbite de Domnul, dar i-a fost dat, încă şi altceva. Ea

354

iubea pe oameni şi se ruga fierbinte pentru ei, pentru noi creştinii, cerînd ca Domnul să-i întărească, se ruga pentru întreaga lume, ca toţi oamenii să se mîntuiască, iar această rugăciune era bucuria şi mîngîierea Ei pe pămînt!” Să ne urcăm către neînţeleasa înţelegere în care sufletul nostru plin fiind de iubirea lui Dumnezeu uită cerul şi pămîntul, mintea arde în flăcări şi vede în chip nevăzut – cum a văzut Sfîntul Pavel - pe Cel dorit. Sufletul meu varsă lacrimi dulci, din belşug, şi nu poate uita pe Domnul, fie şi numai pentru o clipă, căci harul lui Dumnezeu, prin Duhul Sfînt, îţi dă puterea de a Iubi pe Cel Iubit. Să-ţi iei ca model aceasta condiţionare fiinţială a ta, suflete al meu: daca vrei să cunoşti pe Domnul, smereşte-te cu toată fiinţa, fii ascultător şi înfrînat în toate, iubeşte adevărul şi, negreşit, Domnul îţi va da să-l cunoşti prin Duhul Sfînt! Atunci vei şti prin experienţă ce este iubirea de Dumnezeu şi ce este iubirea de oameni. Şi, cu cît e mai desăvîrşită iubirea, cu atît mai desăvîrşită este şi cunoştinţa. Urmează aceste grade şi trepte: Iubirea poate fi slabă, dar poate fi şi mijlocie şi chiar mare! Cel ce se teme de păcat, iubeşte pe Dumnezeu. Cel ce încearcă zdrobirea inimii, Îl iubeşte mai mult. Cel ce are în suflet lumină şi bucurie, iubeşte încă şi mai mult. Iar cel care poartă harul în trupul şi sufletul său, acela a atins iubirea desăvârşită. Acesta este harul pe care Duhul Sfînt l-a dat mucenicilor, harul care ajută la îndurarea şi depăşirea tuturor suferinţelor.

355

Tranziţia postcomunistă ca discurs Autor: Bogdan DRAGOŞ Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Iulie 2008 140 pagini Demersul lucrării semnat de Dragoş Bogdan se înscrie printre puţinele încercări din spaţiul cultural român care au ca sprijin metodologic proiectul arheologiei foucaldiene. Iată de ce ne propunem, pe firul ideilor ce urmează, o sumară reevaluare a teoriei foucaldiene. În urma acestui survol schematic, sperăm ca spaţiul discursiv al autorului amintit puţin mai sus să capete un spor de limpezime şi interes deopotrivă. După cum notează şi autorul studiului de faţă, miezul metodologic al întregului proiect este reprezentat de arheologia lui Michel Foucault. Dar cum putem defini acest vast spaţiu al travaliului foucaldian, care sunt reperele la care ne putem referi atunci cand facem apel la ceea ce vom numi arheologie? Dacă e să oferim o primă definiţie arheologiei, atunci putem spune că aceasta se conturează ca o filosofie a evenimentului. Conceptul de „eveniment“ este central în gîndirea foucaldiană, căci pornind de aici, Foucault va construi o critică la adresa tuturor analizelor ce l-ar fi subordonat unei semnificaţii generale (totalitatea culturală) sau originare (subiectul transcendental sau conştiinţa istorică). Dar ce se înţelege aici prin eveniment? Sau, pentru a delimita mai clar orizontul analizelor ulterioare, prin enunţ ca eveniment? Asumarea unei analize prin lentila conceptului de eveniment presupune o tratare a discursului ca mediu autonom, cercetarea întreprinsă efectuîndu-se la suprafaţa acestuia. În acelaşi timp, enunţul (atomul maselor discursive) va fi analizat ca entitate singulară şi irepetabilă ce îşi epuizează „fiinţa“ într-un cadru empiric (fapt ce îi va conferi calitatea de eveniment). Într-adevăr, Foucault nu va mai trata discursul ca manifestare a unei gîndiri subiective, iar demersul său nu va fi centrat pe unitatea ego-ului. Astfel, putem spune că programul arheologiei este anti-hermeneutic (cel puţin în înţelesul pe care lam conturat mai sus), dar şi anti-fenomenologic deopotrivă. Ceea ce îl interesează pe Foucault sunt regularităţile ce pot fi descrise în interiorul discursului, fără a mai fi raportate la un spaţiu ce îl transcende (intenţiile autorului, de exemplu). Un alt moment important pentru programul criticii foucaldiene îl reprezintă denunţarea falselor unităţi de care s-au servit din abundenţă istoricii de modă veche. După cum notează şi Habermas, referindu-se la

356

demersul arheologiei întemeiat de Foucault : „Istoricul critic va dizolva mai întîi falsele unităţi şi îşi va îndrepta atenţia către rupturi, praguri şi schimbări de direcţie. El nu mai produce corelaţii teleologice; nu se mai interesează de marile cauzalităţi“. Ceea ce se cuvine reţinut, prin urmare, este faptul că Foucault nu mai operează cu clasicile unităţi de care au ascultat istoricii şi hermeneuţii. Şi asta dintr-un motiv simplu: pentru că aceste unităţi nu rezistă privirii meticuloase a arheologului. Foucault observă că ceea ce ne-am obişnuit să numim unitate a subiectului, ba chiar şi imediata şi constrîngătoarea unitate a operei, cărţii, nu rezistă unui examen serios. Recunoaştem că la baza unităţilor construite cu grijă aşteaptă să răsară, de fapt, o pluralitate de evenimente, raporturi, concepte. În acest sens, arheologia se înrudeşte cu geneaologia nietzscheană. La fel ca şi aceasta din urmă, ea nu urmăreşte să descopere originea pură a discursului, refuză continuităţile în istorie şi că acestea ar fi păstrate în conştiinţa unui subiect originar. Rezumînd, putem caracteriza în modul următor travaliul arheologiei: filosofie a evenimentului ce îşi propune ca sarcină de lucru o analiză de suprafaţă a discursului, luat în facticitatea sa empirică. Prin raport cu ansamblul teoriei foucaldiene, observăm că Dragoş Bogdan reţine momentele sale nodale, cercetarea vizînd discursul în sine (de aici şi refuzul unei analize de „profunzime” a limbajului), mediu în care vor fi evidenţiate, mai degrabă decît continuităţi şi finalităţi de la sine înţelese, rupturi şi discontinuităţi epistemice (în sensul în care Foucault utilizează noţiunea de epistemă). Dar demersul autorului avut în vedere aici nu se rezumă la o simplă reevaluare a spaţiului arheologiei lui Foucault. Lucrarea de faţă obţine un spor de originalitate prin faptul că elaborează o aplicare a conceptelor arheologiei pe spaţiul discursiv al României din perioada sa de tranziţie. Astfel, discursul tranziţiei româneşti nu va mai fi înţeles drept un proces care tinde către un telos pre-stabilit şi bine definit. Dimpotrivă, Dragoş Bogdan va scoate în evidenţă un discurs al tranziţiei în emergenţa nudităţii sale de eveniment: vom asista, aşadar, la o Românie discursivă fracturată de un continuu joc de diferenţe. În încheiere, nu ne vom manifesta decît speranţa ca acest travaliu aplicativ să reprezinte un viitor punct de deschidere către alte demersuri foucaldiene. Oleg Bernaz

357

Decizia financiară întreprinderii sub bugetare

privind impactul

investiţiile politicilor

Autor: Mihaela Diaconu Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Iulie 2008 329 pagini Lucrarea de faţă propune o temă de real interes şi permanentă actualitate în lumea modernă, având în vedere rolul determinant al investiţiilor în economie şi al problematicii financiare aferente acestora, aflată sub incidenţa politicii bugetar-fiscale promovate de stat. În acord cu problematica vizată, în tratarea lucrării intitulată „Decizia financiară privind investiţiile întreprinderii sub impactul politicilor bugetare” pornim de la conturarea suportului conceptual aferent acesteia, respectiv a specificităţii procesului decizional privind investiţiile, cu latura sa financiară şi factorii implicaţi în adoptarea deciziilor, urmărind fixarea unor repere de ordin teoretic/doctrinar, indispensabile abordării ştiinţifice, înţelegerii şi interpretării corecte a raporturilor de intercondiţionare implicate, inclusiv prin prisma criteriilor de eficienţă a investiţiilor. Aprofundăm, în context, conexiunile procesului investiţional cu conţinutul politicilor fiscal-bugetare, care pot exercita, fie o acţiune de stimulare, fie una de inhibare a investiţiilor. Din această perspectivă, în lucrare dezvoltăm o analiză asupra premiselor şi implicaţiilor ce decurg din modalităţile de concepere şi aplicare a politicii bugetare, privind veniturile sau resursele şi cheltuielile, ce concretizează o investigaţie ştiinţifică într-un segment de rezonanţă şi interacţiune a finanţelor publice şi private, cu multiple conotaţii teoretice şi practice. Demersul nostru ştiinţific se întemeiază pe consultarea şi valorificarea unei bibliografii vaste şi de actualitate în domeniul supus cercetării, dar şi a cadrului legislativ aferent acestuia, mai ales, pentru România, ceea ce ne-a permis sesizarea multor aspecte (pozitive şi negative) cu care se confruntă decidenţii, accentul fiind pus, în mod firesc, pe latura financiară privind investiţiile private. În acest scop, instrumentarul de cercetare este axat preponderent pe aprecieri moderne, cantitative, astfel încât să permită observarea conexiunilor în manifestarea fenomenelor financiare caracteristice investiţiilor, cu formularea de aprecieri şi constatări ce vizează premisele necesare angajării şi eficientizării acestora. Autoarea 358

Mai departe de ochii tăi Autor: Davide De Felicis Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Iulie 2008 94 pagini

Lacrimile bufniţei Lacrimele unei bufniţe în noapte se confundă cu ploaia ce va veni dimineaţa. În ceaţă mici lumini conduc odihna aceluia ce caută o îmbrăţişare. Lacrimile bufniţei pentru cine noaptea caută un adăpost. Va trece o stea cuprinzând totul, dând cadou un vis aceluia care obosit s-a adormit în pădure. Le lacrime del gufo Le lacrime di un gufo nella notte si confondono con la pioggia che verrà al mattino. Nella nebbia piccole luci guidano il riposo di chi cerca un abbraccio. Lacrime di gufo per chi nella notte cerca un rifugio. Passerà una stella a prender tutto, regalando un sogno a chi s'è addormentato stanco nel bosco.

359

Clădiri de patrimoniu Autor: Sandu Antonio, Irina Morariu, Anamaria Boboc Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Octombrie 2008 240 pagini

Volum apărut cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional din cadrul Ministerul Culturii şi Cultelor Cultura ieşeană are la bază un profund sentiment al veşniciei. Ca să părăsească Iaşul călătorului îi trebuie un avânt necesar pentru a urca domoalele coline care-l înconjoară. Ele sunt un punct de repaos în calea lui înainte de a-şi lua avântul către alte zări dar şi un repaos ca o oprire înaintea unui templu, în calea drumeţului care mânat de treburi sau doruri îşi poartă paşii spre Iaşi. Drumurile Iaşului sunt astfel de opriri şi avânturi neîncetate care prind la mijloc „în sinea lucrurilor” ca o mărturie a unei veşnicii promise. Case şi statui, biserici şi palate sunt pietre de popas ale veşniciei aduse în clipa prezentă de oamenii locului. Situat pe râul Bahlui la 12 km. de confluenţa acestuia cu Jijia (Bădărău, 2007:9) Iaşul se întinde în depresiunea Bahluiului între dealurile Copou, Repedea, Cetăţuia, Galata, Bucium-Păun, Şorogari, Breazu. Dezvoltarea oraşului asemeni majorităţii oraşelor moldoveneşti în zone de interferenţă între câmpie şi podiş (Tufescu apud Bădărău, 2007:11) pusă pe seama utilizării simultane a resurselor naturale oferite de cele două medii geografice ne permite să înţelegem integrarea spirituală a Iaşului în ceea ce Lucian Blaga numea spaţiul mioritic. Situarea oraşului în această depresiune a Bahluiului este răspunzătoare spiritual de fericita abundenţă a personalităţilor culturale care au marcat Iaşul prin prezenţa lor. Fiind în mod natural un punct de întâlnire a drumurilor ce străbat Moldova, Iaşul este totodată un creuzet care a adunat energiile creatoare ale multor oameni ai locului, le-a potenţat infuzându-le spiritul mioritic specific acestei ondulaţii deal-vale şi le-a trimis apoi după necesarul răgaz de reflecţie să se afirme în ţară şi în lume. La 6 octombrie 1408 domnitorul Alexandru cel Bun dădea negustorilor din Liov un privilegiu comercial „iar cine merge spre părţile tătăreşti va plăti pentru cântare, în Suceava o rublă de argint, în Iaşi 30 de groşi” (Costăchescu, 1932:634, şi Leonte 2000: 15). Acest privilegiu

360

constituie prima atestare documentară a oraşului Iaşi care exista în vecinătatea unei Curţi domneşti încă de la mijlocul secolului XIV-lea (Cloşcă, 2008:18). Săpăturile arheologice derulate pe locurile vechii Curţi domneşti şin alte situri din oraşul Iaşi atestă urme de locuire de factură rurală din secolul al XIII-lea (Andronic, 1986:36-38), care continuă o tradiţie de locuire începută în paleoliticul inferior, probată arheologic prin existenţa unor unelte din silex aparţinând acelei perioade (Dinu, 1955:701-702). Originea numelui oraşului Iaşi este incertă. Se opinează că ar putea proveni de la numele unui presupus întemeietor „Iasciu” (Codex Bandimus apud Bădărău, 2007:24). Dela numele unei vechi localităţi romane Municipium Iassiorum a cărei localizare geografică este incertă (Luca Holstenius apud Bădărău 2007:24) de la o populaţie antică posibil trib iliric al Iaşilor, (ibidem) sau de la breasla arcaşilor numiţi de maghiari jiasy (mohlenkmp apud Bădărău 2007:27). Oraşul Iaşi adăposteşte de pe vremea lui Alexandru cel Bun o Curte domnească, având rol şi de reşedinţă domnească secundară în secolul al XIV-lea urmând ca după Ştefan cel Mare majoritatea domnitorilor să-şi aibă reşedinţa la Iaşi (Neamţu apud Bădărău 2007:31). În timpul domniei lui Alexandru Lăpuşneanu (1552-1561; 1564-1568) Iaşul devine capitala statului feudal Moldova. (Cloşcă, 2008:28-29). Iaşul pierde statutul de capitală în urma unirii Moldovei cu Muntenia în 1859 şi formarea României moderne. Diminuându-i-se importanţa politică şi administrativă Iaşului îi rămâne să se afirme ca centru cultural care va polariza valorile spirituale româneşti ale secolului XIX şi XX. Oraşul revine pentru câteva luni la statutul de capitală – a întregii Românii- în timpul ocupaţiei austro-germane de la sfârşitul anului 1917. Odată cu înfăptuirea Marii Uniri de la 1918, capitala României revine definitiv la Bucureşti, Iaşului revenindu-i un rol simbolic de capitală spirituală.

361

Iaşul în literatură Autor: Sandu Antonio, Anamaria Boboc Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Octombrie 2008 220 pagini

Volum apărut cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional din cadrul Ministerul Culturii şi Cultelor Cultura ieşeană are la bază un profund sentiment al veşniciei. Ca să părăsească Iaşul călătorului îi trebuie un avânt necesar pentru a urca domoalele coline care-l înconjoară. Ele sunt un punct de repaos în calea lui înainte de a-şi lua avântul către alte zări dar şi un repaos ca o oprire înaintea unui templu, în calea drumeţului care mânat de treburi sau doruri îşi poartă paşii spre Iaşi. Drumurile Iaşului sunt astfel de opriri şi avânturi neîncetate care prind la mijloc „în sinea lucrurilor” ca o mărturie a unei veşnicii promise. Case şi statui, biserici şi palate sunt pietre de popas ale veşniciei aduse în clipa prezentă de oamenii locului. Situat pe râul Bahlui la 12 km. de confluenţa acestuia cu Jijia (Bădărău, 2007:9) Iaşul se întinde în depresiunea Bahluiului între dealurile Copou, Repedea, Cetăţuia, Galata, Bucium-Păun, Şorogari, Breazu. Dezvoltarea oraşului asemeni majorităţii oraşelor moldoveneşti în zone de interferenţă între câmpie şi podiş (Tufescu apud Bădărău, 2007:11) pusă pe seama utilizării simultane a resurselor naturale oferite de cele două medii geografice ne permite să înţelegem integrarea spirituală a Iaşului în ceea ce Lucian Blaga numea spaţiul mioritic. Situarea oraşului în această depresiune a Bahluiului este răspunzătoare spiritual de fericita abundenţă a personalităţilor culturale care au marcat Iaşul prin prezenţa lor. Fiind în mod natural un punct de întâlnire a drumurilor ce străbat Moldova, Iaşul este totodată un creuzet care a adunat energiile creatoare ale multor oameni ai locului, le-a potenţat infuzându-le spiritul mioritic specific acestei ondulaţii deal-vale şi le-a trimis apoi după necesarul răgaz de reflecţie să se afirme în ţară şi în lume. Oraşul Iaşi adăposteşte de pe vremea lui Alexandru cel Bun o Curte domnească, având rol şi de reşedinţă domnească secundară în secolul al XIV-lea urmând ca după Ştefan cel Mare majoritatea domnitorilor să-şi aibă

362

reşedinţa la Iaşi (Neamţu apud Bădărău 2007:31). În timpul domniei lui Alexandru Lăpuşneanu (1552-1561; 1564-1568) Iaşul devine capitala statului feudal Moldova. (Cloşcă, 2008:28-29). Iaşul pierde statutul de capitală în urma unirii Moldovei cu Muntenia în 1859 şi formarea României moderne. Diminuându-i-se importanţa politică şi administrativă Iaşului îi rămâne să se afirme ca centru cultural care va polariza valorile spirituale româneşti ale secolului XIX şi XX. Oraşul revine pentru câteva luni la statutul de capitală – a întregii Românii- în timpul ocupaţiei austro-germane de la sfârşitul anului 1917. Odată cu înfăptuirea Marii Uniri de la 1918, capitala României revine definitiv la Bucureşti, Iaşului revenindu-i un rol simbolic de capitală spirituală. Odată cu mutarea capitalei la Bucureşti boierimea locală se mută fie la Bucureşti, fie în străinătate. Rămân în Iaşi doar câţiva boieri cu rafinament intelectual care vor pune bazele Societăţii literare Junimea şi revistei Convorbiri literare, printre care :Titu Maiorescu, Petre Carp, Vasile Pogor, Teodor Rosetti, Iacob Negruzzi. Printre numele de răsunet care au frecventat alături de întemeietori şedinţele Junimii amintim pe : Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Ion Slavici, Vasile Alecsandri, Vasile Conta, A.D.Xenopol, Nicolae Gane. Întâlnirile care aveau loc la Casele cu ferestre luminate au adus Iaşului faima de capitală spirituală a ţării. Pentru firile boeme şi romantice precum şi cele ale junimiştilor Bucureştii erau locul acţiunii al fierberii politice şi moderne a vremii, în timp ce Iaşul rămăsese un refugiu de suflet în care aceştia pregăteau renaşterea spirituală a naţiunii. Societatea Junimea este cea care l-a trimis pe Eminescu la studii la Berlin. Tot junimiştii prin Vasile Pogor şi Titu Maiorescu l-au recomandat ca director al Bibliotecii Centrale din Iaşi. Iacob Negruzzi relatează în « Amintiri din Junimea » despre primul său contact cu versurile eminesciene. După primele strofe citite din « Venere şi Madonă » relatează Negruzzi poezia lui Eminescu i-a captat atenţia. Citită de Maiorescu la întâlnirea Junimii aceasta a impresionat întreaga audienţă. Junimea a fost inima care a dat putere Iaşului cultural tocmai pentru că a adunat pe cei care au vrut să transforme vocaţia liniştii şi blândeţii în povara cuvântului.

363

Presiunea osmotică. Aspecte teoretice şi experimentale Autor: Condurache Bogdan Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Iulie 2008 126 pagini

Substanţele cu mase moleculare începând de pe la 5000 de unităţi atomice de masă sunt denumite substanţe macromoleculare. Ele constituie obiectul de studiu al chimiei macromoleculare. Materialele pe bază de polimeri joacă un rol din ce în ce mai important în industria modernă, datorită diversităţii şi uşurinţei prelucrării lor. Limita inferioară menţionată a masei moleculare trebuie considerată ca fiind convenţională; în realitate, trecerea de la substanţe obişnuite, adică de la proprietăţile acestora la proprietăţile caracteristice substanţelor macromoleculare nu este netă ci graduală. Proprietăţile fizico-chimice şi mecanice ale polimerilor rezultă din mărimea mare a moleculelor lor. Polimerii sunt constituiţi din lanţuri moleculare lungi, rezultate din adiţia unei molecule de bază, numită unitate structurală sau mer, monomer care se repetă de un număr mare de ori. Unităţile monomerice sunt legate între ele prin legături covalente, a căror câmp de acţiune se extinde pe toată lungimea macromoleculei, adică pe o mai multe sute şi uneori, pe mai multe mii de A . Forţele de coeziune intermoleculare sunt mai puţin importante (forţe van der Waals) şi au o rază de acţiune mult mai mică. Denumirea de macromoleculă (introdusă în chimie în anul 1922 de către H.Staudinger, creatorul chimiei macromoleculare) poate sugera dimensiuni moleculare uriaşe. În realitate macromoleculele se situează sub domeniul vizibilităţii directe; ele pot fi considerate gigante doar în comparaţie cu moleculele obişnuite.

364

Despre vremuri fără timp Autor: Rusu Manuela Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Septembrie 2008 103 pagini

În tumultul prezentului şi alergărilor zilnice, între o întâlnire de afaceri şi una personală, oamenii se “ciocnesc” generic şi conjunctural, iar relaţiile dintre ei se consolidează sau se pulverizează. Sunt atât de mulţi factori care influenţează relaţiile dintre oameni şi atât de puţine relaţii care realmente supravieţuiesc timpului şi lipsei de timp, încât capitalul afectiv al fiecăruia are de suferit. Am întâlnit oameni şi am uitat că i-am întâlnit. Am întâlnit oameni şi relaţia s-a stins în timp şi cu timpul. Au mai rămas oameni aproape de mine şi eu aproape de ei, şi facem eforturi ca să nu ne pierdem. Dar se întâmplă să ne pierdem tocmai în promisiunea că vom petrece mai mult timp împreună, că ne vom fi aproape la modul concret şi nu la cel ideatic-abstract, că suntem semnificativi şi contăm unii pentru alţii. Uneori mă întreb dacă promisiunile nu au fost inventate tocmai pentru a ne ascunde de inevitabil. Alteori, constat că a mai trecut o săptămână în care mai mult am vorbit la telefon sau am scris e-mail-uri decât să stau realmente lângă oameni. Uneori, cad în păcatul de a crede că o oră pe messenger compensează o zi / o săptămână / o lună de relaţie directă, unul pentru celălalt. Am o agendă care îmi spune cu cine mă întâlnesc, unde şi pentru ce şi alta care îmi aminteşte când trebuie să spun “La Mulţi Ani!”, şi cui. Îmi rămâne un sentiment gol de tristeţe de câte ori închid telefonul cu impresia că am mai bifat o legătură. Nu fac parte din categoria celor care lucrează de dimineaţa până seara, nu trăiesc pentru carieră şi vreau să cred că îmi doresc mai mult oameni, decât obiecte. Cu toate acestea, mă surprind atât de des că “nu am timp”, încât chestiunea temporală devine una de ordin valoric. De aici sentimentul straniu că nu mai avem timp…să avem timp, să fim cu noi şi cu ceilalţi, să rămânem în timp şi dincolo de timp. Frânturi de viaţă, printre care ajungi să te întrebi ce contează cu adevărat şi în esenţă, cine eşti.

365

Îmi povestea odată o persoană “de succes” cum resimte clivajul dintre alergătura zilnică, dătătoare de scop (confundat cu sens) şi momentele de răgaz cu el însuşi, reduse la minutele din fiecare seară când, înainte de culcare, îl sperie rămânerea cu sine. Sunt clipele sale de spaimă şi sinceritate, când realizează că viaţa i-ar putea fi, în esenţă, o mare farsă. Ca el sunt mulţi şi suntem toţi, prinşi între obligaţii şi răspunderi, dornici să ne facem un rost cât mai repede şi, din păcate, în termeni exclusiv pragmatici. Astfel de gânduri circumscrise unei psihologii ceva mai reflexive, au stat la baza nevoii de a scrie o lucrare despre oameni şi timp. Cu sentimentul că “viaţa e în altă parte” şi nu asta înseamnă cu adevărat a fi aproape de oameni, dar convinsă fiind că se poate şi altfel, am încercat să dau glas dinamicii timp-spaţiu, în specificul postmodern al vremurilor noastre de freamăt, irosire şi nădejde. Fără pretenţia rigorilor ştiinţifice respectate întru totul, rămâne sentimentul izbăvitor al întoarcerii spre sine şi al redobândirii celorlalţi. Din dorul unor vremuri cu timp pentru viaţă.

366

Analogii distante Autor: Volum colectiv Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Octombrie 2008 383 pagini

Volum realizat în urma desfăşurării proiectului „Concursul de Debut Literar – Lumen 2008” – secţiunea Proză Autori : Anghelescu Ana-Maria Andreea Bîndiu Cristina Chelaru Adrian Ciuban Otilia Vanda Drăgoi Vlad-George Dumitru Alexandru Grădinaru Silvia-Tereza Iagaru- Dina Sorin -Marian Manea Ruxandra Oarga Ciprian Patru gândaci în căutarea degetelor Păuna Eduard Porc Alexandru Simionoiu Andru-David Vãsii S. Andrada

367

Trepte Autor: Volum colectiv Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Octombrie 2008 103 pagini

Volum realizat în urma desfăşurării proiectului „Concursul de Debut Literar – Lumen 2008” – secţiunea Poezii Autori: Aldea Mirela Bargan Ecaterina Brăniștăreanu Crina-Dora Cemirtan Romeo Cemirtan-Olaru Viorica Ciocan Silviu Constantin Alexandra Claudia Drangoi Veronica Drăgan Alexandru Drăgoi Vlad George Fanache Emil Gibu Ana Maria Gorcea Raluca Iagaru- Dina Sorin -Marian Neagu Mirela-Ramona Petrescu Alexandra Pintea Andrei Pirojoc Ruxandra Piroscă Eva Popescu Alexandru Ropală Alexandru Daniel Sava Lucia

368

Serediuc George Alexandru Simon Eliza Şosea Anda-Andreea

Implicarea comunităţii în educaţia pentru prevenirea factorilor de risc Autori: Nicoleta-Adriana FLOREA, Cosmina-Florentina SURLEA, Mihaela -Andreea URSU: Editura Lumen Iaşi, Septembrie 2008 164 pagini

Ritmul alert de dezvoltare a societăţii contemporane a determinat numeroase transformări şi restructurări în viaţa noastră, a tuturor. Analiza problematicii contemporane a condus la apariţia unor unor răspunsuri specifice, la apariţia „noilor educaţii” sau a unor noi conţinuturi – educaţia pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului, educaţia pentru sănătate, educaţia antreprenorială, educaţia pentru pace, educaţia ecologică, educaţia pentru participare şi democraţie, educaţia nutriţională, educaţia pentru schimbare şi dezvoltare, educaţia economică şi casnică modernă, educaţia pentru timpul liber, educaţia comunitară, educaţia pentru o nouă ordine comunitară, educaţia demografică, educaţia pentru prevenirea factorilor de risc etc. Deoarece schimbările din societatea contemporană aduc şi pericole nu numai oportunităţi, ne-am propus să abordăm educaţia pentru prevenirea situaţiilor de risc, sperând să identificăm câteva modalităţi eficiente de prevenire şi înlăturare a acestora. Lucrarea abordează aspectele teoretice privind educaţia pentru prevenirea factorilor de risc, prezintă cele mai importante tehnici de consiliere folosite în consilierea pentru prevenirea factorilor de risc, oferă informaţii despre programele de consiliere pe această temă şi înfăţişează rezultatele unui studiu ce vizează eduacţia comunitară pentru prevenirea factorilor de risc. Implicarea comunităţii în educaţia pentru prevenirea factorilor de risc poate fi un instrument de lucru util pentru toţi specialiştii interesaţi de rezolvarea problemelor cu care se confruntă comunităţile noastre dispuşi să lucreze în manieră strategică pornind de la resurse limitate, dar vizând un obiectiv comun. 369

AUTORII

370

Sistemul românesc privativ de libertate. Perspectiva asistenţei sociale asupra sănătăţii mentale în penitenciar şi asupra minorilor din Centrele de Reeducare Autor: Cecilia POPA Editura Lumen Iaşi, Octombrie 2008 217 pagini

Motivaţia personală, care a stat la baza acestui demers ştiinţific a constat într-un cumul al experienţei de voluntariat de peste 2 ani de zile la două organizaţii neguvernamentale (ONG), una pentru livrarea de servicii sociale pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală, Fundaţia Estuar şi o alta, pentru reintegrarea minorilor care prezintă un risc infracţional, Centrul de zi al Prison Fellowship Romania, cât şi practica profesională de aproximativ un an şi jumătate în mai multe instituţii penitenciare din România. Toate acestea mi-au permis o evaluare iniţială a celor două fenomene care ajung să se întrepătrundă într-un mod care să necesite o atenţie particulară. Motivaţia profesională a constat şi constă în nevoia definitivării unei nişe a asistenţei sociale pe domeniul delincvenţei, pe unde să se poată contura o pregătire profesionistă în domeniu şi care să poată constitui un punct de plecare atât pentru noi cercetări, cât şi pentru cariera de mai apoi. Motivaţia, atât personală, cât şi profesională, a devenit şi mai înrădăcinată odată cu adâncirea în esenţa problemei şi confruntarea cu multitudinea de obstacole impuse tocmai de mediul penitenciar. Refuzul categoric de a ţi se furniza informaţii acolo unde se necesită furnizarea lor pentru a fi capabil să-ţi desfăşori munca, nu face decât să doreşti să afli mai mult. Autoarea

371

Negocieri în Kosovo. Rambouillet (1998- 1999)

Acordul

de

la

Autori: Camelia ENACHE, Ion Tudor COMAN Editura Lumen Iaşi, Septembrie 2008 108 pagini

Problema unei istorii comune a balcanilor, una care transcede ideea naţională ce precede modernitatea, presupune o mare atenţie şi o bună înţelegere a lucrurilor. Aceasta cu atât mai mult cu cât statele spaţiului despre care vorbim nu sunt întotdeauna descriptibile printr-o singură cultură sai identificabile doar prin practicile şi moştenirile derivate dintr-o singură doctrină religioasă. Crizele diplomatice, militare, economice, războaiele interetnice, odată analizate, nu sunt tratate ca întâmplări, nu sunt raportate atât la contextul lor imediat, cât la unul mai larg, la o tradiţie istorico- geografică. A explica însă problemele din Balcani, „prin simpla apartenenţă a actorilor principali la spaţiul balcanic, a le extinde la întreaga regiune, în ciuda faptului că ele sunt destul de localizabile” şi a folosi balcanicitatea ca mecanism de absorbţie a incertitudinii, sunt doar câteva exemplificări de raportare la regiunea balcanică. Balcanismul a creat, prin longevitatea şi succesul său la public, o paradigmă balcanică. Aceasta explică orice conflict, tensiune din peninsulă sau din marginile ei prin balcanicitatea actorilor implicaţi, mai degrabă decât prin jocul de interese al diferitelor puteri ale căror sfere de influenţă se intersectează. Paradigma balcanică este „expresia metodologică a stigmatului aplicat Sud - Estului de către Europa Centrală şi Occidentală”. Autorii

372

Une institution en quatre lectures à travers une activité de groupe: l’Hygiène Mentale. Approche psychosociologique clinique Autor: Camelia SOPONARU Editura Lumen Iaşi, Noiembrie 2008 153 pagini

Instituţia este considerată, de mai mult de o jumătate de veac, un loc privilegiat de cercetare şi/sau intervenţie psihosocială, analiza instituţională fiind practicată în Franţa, încă din anii ’40 de către unii psihiatri. Dar teoria şi practica analizei instituţionale a fost întemeiată şi recunoscută prin anii ’70, de către cei grupaţi în ARIP (Association pour la Recherche et l’Intervention Psychosociologiques) şi în jurul revistei lor, Connexions. Profesorul Jean Dubost (1973) consideră că termenul „institutionnels” a început să desemneze „o orientare nouă”, o „mişcare originală” capabilă să schimbe practicile sociale şi să contribuie la dezvoltarea diferitelor sectoare din instituţii. Instituţia are forţa de a stabili şi întări legăturile dintre indivizi, are puterea de a crea o comunitate, de a susţine şi dezvolta dorinţa de schimbare a actorilor sociali. Dacă instituţia de tip azil, creind o comunitate în manieră carcerală, care nu încurajează legăturile şi schimburile, a fost denunţată pentru caracterul său patogen, noua orientare pune accentul pe capacitatea terapeutică a instituţiei moderne. Psihoterapia instituţională este curentul care a schimbat imaginea despre instituţie.(…) Prof. univ. dr. Adrian Neculau

373

Conceptualizarea abuzului copilului în familie

şi

neglijării

Autor: Mihai-Bogdan IOVU Editura Lumen Iaşi, Septembrie 2008 117 pagini

Cu toate că 192 de state (excepţie făcând Somalia şi SUA) sunt semnatare ale Convenţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile copiilor, milioane de copii rămân încă în pericol din cauza condiţiilor economice, sociale sau psihologice. Violenţa asupra copiilor ramâne în mare măsură ascunsă, din diferite motive. Unul dintre motive este teama: multor copii le este teamă să vorbească despre incidente care implică acte violenţă împotriva lor. În multe cazuri, părinţii, care ar trebui să să-şi protejeze copiii, păstrează tăcerea atunci când actul de violenţă a fost făcut de soţ/soţie sau de către alt membru al familiei, de către un membru mai puternic al societăţii, cum ar fi un angajator, un ofiţer de poliţie sau de către un lider al comunităţii respective. Teama există în special în locuri unde „onoarea” familiei este pusă mai presus de siguranţa şi bunăstarea copiilor. În special, violul sau alte forme de violenţă sexuală pot duce la ostracizare, alte violenţe sau la moarte. Violenţa este invizibilă, deoarece nu există modalităţi care să ofere siguranţa şi încrederea necesară pentru copiii şi adulţii care reclamă acest lucru. În anumite părţi ale lumii, oamenii nu au încredere în poliţie, în serviciile sociale şi în alte autorităţi; în alte părţi, mai ales în zonele rurale, nu există autorităţi la care să aibă acces pentru a reclama aceste cazuri. Există puţine date disponibile privind violenţa în instituţii de îngrijire sau în unităţi de detenţie din multe părţi ale lumii, deoarece, deşi incidentele pot fi documentate, celor mai multe instituţii nu li se cere să înregistreze şi să dezvăluie astfel de informaţii, nici chiar părinţilor copiilor respectivi (ONU, 2006). Acceptarea violenţei de către societate este, de asemenea, un factor important: atât copiii, cât şi abuzatorii pot accepta violenţa fizică, sexuală şi psihologică drept inevitabilă şi normală. Disciplinarea prin pedepse fizice şi umilitoare este adesea percepută ca fiind normală, în special atunci când nu are ca rezultat o vătămare „vizibilă” sau de durată. Autor

374

Suflet întrupat şi trup însufleţit Autor: Alina BARBU Editura Lumen Iaşi, Octombrie 2008 205 pagini

Eseul „Suflet întrupat şi trup însufleţit” este teza de doctorat a autoarei, cu modificările impuse de cerinţele editoriale. Alina Barbu, absolventă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Universitatea Bucureşti, este lector doctor la Academia Navală din Constanţa. Sarcina asumată este una dificilă, înainte de toate prin includerea unui masiv corpus de texte, dar şi prin iniţiativa de a fi traducătoarea lor. Dificultatea este compensată de coerenţa specifică, transpunerea în limba română fiind asigurată, cum am spus, de acelaşi „interpret”. Remarcăm seriozitatea redactării studiului, bogata informaţie şi fineţea analitică. Abordarea se face din perspectiva istoriei literare şi avem de-a face cu o prezentare echilibrată a opiniilor unor comentatori anteriori, de evidentă reputaţie, şi a acelora proprii. În totalitatea lui, eseul trebuie privit ca un demers meritoriu de a împinge mai departe cercetările în această direcţie. O „Introducere” limpidică expune finalitatea eseului, şi anume „să prezinte universul înformaţional din secolul al XVII-lea, opiniile gânditorilor şi moraliştilor asupra sufletului şi trupului, cât şi reflectarea acestora în poezia barocă şi metafizică din Anglia şi Franţa”. Sunt, totodată, comentate câteva dintre caracteristicile, tendinţele, domeniul barocului – cum sunt semnificaţiile curentului, viziunea asupra lumii, imaginea ei răsturnată etc., văzute din perspectivele date de curgerea timpului. Eseul este structurat în patru capitole susţinute şi ilustrate de splendide reproduceri. În pofida materialului extrem de bogat pe care îl cercetează, autoarea încearcă – încercare reuşită altminterea – să clarifice imaginea generală, curăţând-o de scoriile vremii, şi s-o sistematizeze. Nicolae Rotund

375

Om, creaţie, libertate. Cultura ca orizont ontologic uman în concepţia filozofului Lucian Blaga Autor: Ioana Camelia ŞANDOR Editura Lumen Iaşi, Noiembrie 2008 124 pagini

Lucrarea de faţă se dorea a fi iniţial o transpunere a sistemului filosofic blagian în termenii ordinii atât de familiare fiecăruia dintre noi: începutul (apariţia omului), dezvoltarea (cunoaştere) iar în final se dorea adăugarea sensului (cultură şi Dumnezeu). Au apărut apoi îndoielile, semnificaţiile care iniţial au fost ignorate şi care acum se întorceau sub forma unor imperative. Nu se poate ignora în corpul unei lucrări sensul ultim; trebuie să-l macini, să-l duci încoace şi încolo pentru ca acesta să trădeze raţiunea întregului edificiu. Am decis, în acest fel, să încep această lucrare, elaborată în termenii propriei înţelegeri, cu Marele Anonim. De ce începem cu Marele Anonim? Într-o primă instanţă pentru că unitatea, oricât de fascinantă ar fi, nu poate fi preluată şi analizată fără sensul metafizic – cel puţin nu în termenii acestei lucrări (deşi nu ne este teamă de o eventuală extrapolare). Ar constitui un dezavantaj major pentru orice abordare stagnarea la un nivel intermediar în condiţiile în care un filozof şi-a continuat gândul prin “cel mai nobil risc al spiritului uman”, prin cercetarea “întocmirilor profunde” care dezaxează şi dau ordinea atotordonatoare. Autoarea

376

Uniunea Europeană, Imperiile Antice şi Imperiile Medievale Autor: Mădălina Virginia ANTONESCU Editura Lumen Iaşi, Septembrie 2008 567 pagini

Lucrarea de faţă, în varianta sa îmbogăţită, reactualizată, care ţine cont de evoluţia UE din 1993 până la momentul actual, în 2007, este prima parte dintr-un set de cărţi având la bază o teorie personală referitoare la natura imperială a UE. Obiectul acestei lucrări (care poate fi încadrată în categoria unui eseu politic, dar la fel de bine poate fi considerată şi un studiu transistoric) îl constituie o comparaţie între UE, ca tip de imperiu postmodern, original, contemporan nouă şi tipul clasic de imperii (în care am inclus imperiile din perioada antică şi pe cele din perioada medievală). Desigur, nu este o comparaţie între UE şi toate imperiile antice şi medievale, din consideraţii de spaţiu dar şi dat fiindcă aceste imperii urmăresc, de regulă, un anumit tipar (în ceea ce priveşte modul de formare, principiul fondator, modul de organizare al puterilor, modul de extindere, cauzele de decădere) specific imperiilor marţiale (întemeiate, extinse şi prăbuşite prin folosirea metodelor militare). Această carte se continuă cu o altă lucrare a mea (publicată sub titlul „UE – un imperiu modern?”) în care comparaţia dintre vechile şi noile tipuri de imperii merge mai departe, concen-trându-se pe surprinderea şi pe analizarea punctelor comune şi a deosebirilor dintre UE şi imperiile din perioada modernă (coloniale şi nu numai), care sunt tot imperii de tip clasic (în viziunea noastră), urmând ca o altă parte a acestei lucrări să abordeze unicitatea UE ca imperiu post-modern, din perspec-tiva unui tip distinct de imperii, specifice sfârşitului sec. al XX-lea şi începutul sec. al XXI-lea: imperiile-organizaţie (NATO, ASEAN etc.). În fine, într-o a treia carte din acest ciclu (bazat pe teoria naturii imperiale a UE) sunt analizate principalele elemente de la care Uniunea poate să îşi construiască o civilizaţie imperială distinctă de cea a statelor membre, aşa cum, în marea lor majoritate, şi-au construit şi imperiile din trecut (lucrarea a fost de altfel, publicată în 2004, sub titlul „UE – un imperiu al secolului al XXI-lea? Spre o civilizaţie

377

unional-europeană”), concentrându-se asupra analizării raportului dintre UE ca entitate imperială şi condiţiile, precum şi capacităţile sale concrete de edificare a unei civilizaţii proprii, chintesenţă a spiritului european. Aceste trei cărţi sunt rodul unei munci intense, desfăşurate între anii 1999-2000, când Uniunea (ca entitate politică proclamată oficial prin tratatul de la Maastricht/1993) era de abia la începutul evoluţiei sale imperiale. Pe parcursul anilor, am observat o serie de alte elemente care, în ciuda specificităţii şi a caracterului lor post-modern, confirmau teza mea despre natura imperială a Uniunii. Aş putea spune că aceste trei lucrări având această premisă pot fi considerate ca anunţând formarea unei şcoli (în sensul de curent teoretic, plecând de la această premisă) a naturii imperiale a UE, un punct de plecare în aprofundarea acestei teorii, un impuls pentru specialiştii devotaţi studiului integrării europene de a aborda şi această viziune, de a o îmbogăţi prin aportul lor propriu. Nu am remarcat în doctrina existentă referitoare la natura juridico-politică a UE, închegarea unei şcoli europeano-imperiale de gândire, însă trebuie avut în vedere că integrarea europeană (în etapa UE) este destul de recentă, deci, această şcoală de gândire are tot timpul să se formeze (prin această lucrare, chiar provocăm formarea unei astfel de şcoli de gândire). Autoarea

378

Forme de participare politică a minorităţilor naţionale în contextul Uniunii Europene Autor: Sanda FĂRCAŞ Editura Lumen Iaşi, Septembrie 2008 302 pagini Cercetarea propusă de această teză urmăreşte să examineze modul în care grupurile minorităţilor naţionale reprezentate în Parlamentul României se angajează în acţiuni de tip politic în diferite tipuri de arene (locală, naţională, europeană), fără a neglija patternurile de comportament politic pe care acestea le-au construit în diferite contexte istorice şi temporale (comunist, preaderare şi postaderare). Caracterul de noutate al tezei este determinat în principal de patru elemente. Parcursul urmat de această lucrare transgresează tiparul majorităţii analizelor în domeniu (studii, rapoarte de ţară) care se concentrează aproape exclusiv asupra celor mai proeminente minorităţi naţionale din punct de vedere cantitativ: maghiarii şi rromii. Prin extinderea cercetării la celelalte 17 minorităţi naţionale reprezentate în Parlament, acest studiu depăşeşte cele două erori majore care se fac adesea cu privire la restul minorităţilor naţionale: ignorarea comportamentului lor politic şi generalizarea comportamentului marilor minorităţi asupra celorlalte grupuri minoritare. Principalul beneficiu al unui asemenea demers constă în recunoaşterea diversităţii de ordin cultural, istoric, organizaţional a grupurilor minorităţilor naţionale şi în admiterea faptului că aceste diferenţe generează răspunsuri diferite la aceleaşi oportunităţi politice. Specificitatea prezentei cercetări derivă şi din semnificaţiile atribuite termenului de participare politică. În literatura de specialitate, sensul acestui termen este restrâns la ideea de politică electorală, desemnând exclusiv participarea prin vot (Leighley, p. 2, Jedwab, p. 3). În realitate, cetăţenii, inclusiv reprezentanţii minorităţilor naţionale participă într-o varietate de acţiuni politice, pe diferite nivele şi cu diverse grade de implicare. Demersul de faţă îşi asumă ambele dimensiuni ale termenului de participare politică, atât cea electorală cât şi cea nonelectorală, cercetarea desfăşurându-se şi pe axa formelor alternative de participare politică (lobby, constituire de alianţe). O altă caracteristică a acestei analize provine din modelul explicativ urmat pentru a conceptualiza motivaţia participării politice a minorităţilor naţionale. Autoarea 379

Invidual Versus Society in The Dystopian Fiction of The First Half of The XX-Th Century Autor: Gabriel ROMAN-BĂRBUŢI Editura Lumen Iaşi, Octombrie 2008 101 pagini

The present paper has as its main theme the complex relationship between the individual and society in the anti-utopian literature of the first half of the XX-th century. As we know, this period has been an extremely prodigious one for the utopian literature, marking a decisive shift of perspective of the utopian imaginary. The reasons for this will be analyzed in the following pages, both from a synchronic and from a diachronic perspective. We will analyze the literary evolution of the utopian genre and the reasons that lead to its mutations, and also we will try to configure the paradigmatic changes in the collective imaginary that lead to the flourishing of anti-utopianism. We will thus try to understand the causes that lead to the emergence of the dystopian subgenre and to categorize them adequately. This would also mean a contextualization of the general phenomenon concerning dystopianism, but also, due to the complexity of the writing, of the feelings and ideas expressed in it, from Zamyatin to Orwell, it will also be an attempt at an ampler vision on the matter, having in mind such issues as the origins of moral or the impact society has on the development and freedom of the individual. Autor

380

SEMESEURI Autor: Astrig DUMITRIU Editura Lumen Iaşi, Noiembrie 2008 90 pagini

Cămin Pereţii destrămaţi ai casei mele sunt cusuţi cu aţă La colţuri prinşi cu bolduri - o joacă de copii nici verbe nu ascund nici gânduri vii, ci ochi şi gropi pline de lacrimi. Un pom trăsnit se înclină peste coşuri şi fumul viselor fosile se sparge în bucăţi Şi plouă peste pleoape În casa mea de aţe, pânze de păianjen şi mătase, doar ochii cred că plâng, dar este pace…

381

The image of New York as quintessence and unique reflection of urban America An analysis of the city’s emergence in the post World War II periodAutor: Ioana IACOB Editura Lumen Iaşi, Noiembrie 2008 153 pagini

In its unremitting quest for the elusive destination of an ‘allencompassing’ locus, the American city forges a panoramic view dominated by a history of diversity and cosmopolitan specificity. The breath-taking odyssey that carried the urban space from a gregarious pragmatic community, to a cultural promoter of the nation’s artistic mission and eventually, to an economic leader of the global democracy, reads as a vortex in which identities, architectural revolutions and ideological mobs joint inside the pot of America. Its ramifying story of acceptance, assimilation, rejection and stereotypy brought the city at a stage where one can only hint at the complexity that governs the metropolis’s structure in terms of democratic narrative. Indeed, growing simultaneously with the transforming conception of American freedom and pursuit of achievement, the city never stops its trajectory, becoming, instead, a centripetal force that causes both prosperity and grievous distress upon America. New York’s story of the wealthy and the indigent, the heralded and the forgotten, the corporate magnate and the thirsty consumer, depicts precisely the discourse of a nation that cast its web over an ocean of differences and obtained a fruitful hegemony. Autoarea

382

ROZ vs ALBASTRU BARBIE vs BIONICLE. Despre şi dincolo de

dicotomii: în căutarea spaţiului gender confortabil Autor: Silvia COBUSNEANU Editura Lumen Iaşi, Noiembrie 2008 151 pagini

Subiectul principal abordat în această cercetare, şi anume genul social (gender), se referă la diferenţele psihologice, sociale şi culturale dintre femei şi bărbaţi, la ceea ce este feminitate şi masculinitate. Interesul de a cerceta genul şi felul în care acesta este construit la preşcolari are atât raţiuni legate de raritatea cercetărilor calitative cu copii în spaţiul românesc, cât şi raţiuni practice, de a sintetiza unele studii care fac recomandări părinţilor şi cadrelor didactice pentru înlăturarea stereotipurilor de gen şi valorizarea potenţialului atât al fetelor cât şi al băieţilor. Logica acestei cercetări calitative a fost aceea de a descrie universul/universurile preşcolarilor români, în construcţia conceptelor legate de gen la nivelul grupului de egali, dar cu o permanentă filtrare prin perspectiva respectării drepturilor copilului. Autoarea

383

Problema irakiene

kurdă

în

contextul

crizelor

Autor: Valentina-Tania SECHEŞAN Editura Lumen Iaşi, Noiembrie 2008 137 pagini

Problema kurdă în contextul crizelor irakiene este o lucrare care merită să fie lecturată de oricine doreşte să încerce să descrifreze complexitatea relaţiilor internaţionale din Orientul Mijlociu şi nu numai. Dacă urmărim evenimentele din ultimii ani ne dăm seama că această regiune poate fi cheia viitoarelor configuraţii de putere ale politicii internaţionale, iar problema kurdă poate fi încadrată în sfera mai amplă a agendei globale de după 11 septembrie 2001. În Orientul Mijlociu, trecutul şi prezentul se întrepătrund, neliniştitor, cu viitorul, în tonuri gri, cu raze de speranţă venind din angajamentul comunităţii internaţionale. Volumul de faţă, propus de o tânără şi promiţătoare autoare, Valentina-Tania Secheşan, încearcă să răspundă la multe dintre aceste probleme şi o face într-un mod convingător, într-un stil elegant, clar, concis şi la subiect. Adrian Liviu Ivan şi Dacian Duna

384

Generaţii în schimbare. Modele de educaţie familială în Banatul secolului XX Autor: Simona BRANC Editura Lumen Ediţia a II a Iaşi, Septembrie 2008 300 pagini

Volum apărut cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional din cadrul Ministerul Culturii şi Cultelor Cartea Simonei Branc are la bază teza de doctorat în sociologie, susţinută cu puţin timp în urmă sub titlul „Modele de educaţie familială în spaţiul multietnic bănăţean. O abordare longitudinală”. Ea se adresează, de aceea, mai ales unui cititor avizat, dar, poate fi o lectură utilă şi chiar atrăgătoare, şi pentru cei interesaţi de felul în care educaţia familială se schimbă în timp, îşi reformulează cadrele şi proiectele, de felul în care se remodelează relaţiile dintre părinţi şi copii, dintre şcoală şi familie şi sunt imaginate traseele de viaţă ale generaţiei următoare. Nu întâmplător, orice om care îşi povesteşte viaţa simte nevoia să evoce ambianţa familială şi anii săi de formare, văzând în ele un moment fondator. Nu mai puţin, ele sunt un seismograf extrem de sensibil al felului în care evoluează societatea, mentalităţile şi e gândită identitatea personală sau de grup. Simona Branc abordează problema educaţiei familiale în Banat dintr-o perspectivă generaţională. Aşa cum era de aşteptat, ea simte nevoia să definească şi să precizeze cadrul teoretic şi metodologic al lucrării. El este unul flexibil, întemeiat pe o foarte bună cunoaştere a principalelor direcţii în care s-a reformat cercetarea sociologică, inclusiv cea românească, sugerând multiplicitatea perspectivelor din care subiectul poate fi abordat. Autoarea se bazează în mod esenţial pe teoriile constructiviste ale realităţii, pe interacţionismul simbolic, pe etnometodologie, grounded theory, apelând la o cercetare de tip calitativ, la metodele istoriei orale şi la cele consacrate de analiza povestirii de viaţă. E vorba în esenţă de o adevărată desfăşurare de forţe competentă şi elegant organizată, căreia nu-i lipseşte şi o anume valoare didactică. Smaranda Vultur

385

NU-MĂ-UITA. – POVESTIRI Autor: Anca Laura CODREA Editura Lumen Ediţia a II a Iaşi, Septembrie 2008 111 pagini

Volum apărut cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional din cadrul Ministerul Culturii şi Cultelor Prima ediţie a cărţii de faţă a avut succes. Aceasta este a două ediţie a cărţii, apărută cu sprijinul Ministerului Culturii, prin Administraţia Fondului Naţional. Anca Laura Codrea este o foarte tînără scriitoare de limbă română, care trăieşte la Bruxelles şi lucrează pentru instituţiile europene, iar debutul său în volum s-a petrecut cu romanul Madame Van der...Undercover, publicat în limba franceză. Citisem versiunea în româneşte a acelui roman şi îmi plăcuse atît de mult încît am publicat o pagină în revista Timpul, salutînd autoarea ca pe o nouă speranţă a ofensivei proze tinere băştinaşe. Am fost bucuros să constat că versiunea franceză suna la fel de bine. Cred însă şi acum că romanul, care evocă, poate şi autobiografic, peregrinările şi peripeţiile unei tinere eroine de origine română în lumea socială, academică, culturală, turistică, ba chiar şi erotic-sexuală occidentală, ar trebui publicat şi în româneşte. Pînă cînd acest lucru se va petrece, Anca Laura Codrea a decis să debuteze şi în „mult e dulce şi frumoasa” limbă maternă cu acest volum de povestiri. Interesant – de obicei, tinerii prozatori îşi fac intrarea în literatură cu texte de amploare mai mică pentru „a ajunge”, cumva în urma unor eforturi şi acumulări, la roman. Tînăra noastră autoare a ales însă drumul invers. Liviu Antonesei

386

Divorţul în tradiţia evreiască Autor: Iulia Andreea MOLDOVAN Editura Lumen Ediţia a II a Iaşi, Septembrie 2008 120 pagini

Volum apărut cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional din cadrul Ministerul Culturii şi Cultelor Tema divorţului în tradiţia evreiască nu a atras în mod special atenţia cercetătorilor până în prezent. De aceea nu avem o varietate de surse care să trateze desfacerea căsătoriei la evrei şi aproape tot ce s-a scris până acum poartă semnătura autorilor de origine evreiască. Dacă îţi propui să faci o cercetare pe acest subiect în România o să ai surpriza neplăcută de a nu găsi prea multe informaţii, neputând vorbi de cărţi traduse în limba română sau autori români care scriu pe această temă. Desfacerea căsătoriei este o problemă de tradiţie, cultură şi reflectă mentalitatea poporului evreu care a evoluat şi a suferit unele transformări în contextul interacţiunii cu alte civilizaţii şi care a influenţat la rândul său popoarele cu care a intrat în contact. Am ales să tratez acest subiect pentru ca aduce în discuţie condiţia fragilă a femeii evreice dealungul istoriei şi imposibilitatea acestuia de a decide pentru propriai soarta în condiţiile existenţei actuale a unor reminiscente de acest gen. Tema face parte din cultura şi civilizaţia unui popor diferit, nu atât pentru că evreii sunt dispersaţi peste tot în Diaspora ci şi din cauză că ei au rămas în mare parte fideli legilor textului Torei. Şi aici mă refer la faptul că până şi astăzi în Israel şi în special în comunităţile evreieşti ultraortodoxe, bărbatul este singurul care poate cere şi iniţia procedura de divorţ. Autoarea

387

Arme şi unelte de silex şi piatră din eneoliticul Moldovei dintre Carpaţi şi Prut Autor: Vicu MERLAN Editura Lumen Ediţia a II a Iaşi, Septembrie 2008 300 pagini

Volum apărut cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional din cadrul Ministerul Culturii şi Cultelor Studiul uneltelor oferă multiple posibilităţi de interpretare istorică: ne dă posibilitatea de a cunoaşte stadiul de dezvoltare atins de comunităţile unei civilizaţii; ne permite să reconstituim diferite activităţi întreprinse de oamenii perioadei eneolitice cu ajutorul uneltelor de piatră; ne oferă imaginea reţelei de contacte şi schimburi intercomunitare în vederea obţinerii materiei prime necesare prelucrării uneltelor; în fine, ne dezvăluie un aspect al raporturilor omului cu mediul ambiant în acele timpuri. Rezultatele studiului nostru s-au bazat pe obiectele litice publicate in diverse lucrări de specialitate, pe acele piese aflate în colecţia unor muzee (Suceava, Vaslui, Botoşani, Iaşi, Huşi, Bârlad) şi pe analiza pieselor rezultate din cercetările personale. Pentru o înţelegere mai corectă a tehnicilor de prelucrare s-a folosit şi analogia etnoarheologică, bazată pe observaţiile efectuate asupra unor populaţii contemporane de aborigeni, din diverse zone ale globului, precum şi rezultate ale arheologiei experimentale. În acest sens, în afară de datele din bibliografie, am valorificat şi rezultatele experimentelor efectuate de un grup de cercetători şi studenţi ai Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi, sub coordonarea domnului asistent universitar Vasile Cotiugă, precum şi la cele realizate de noi la Muzeul municipal Huşi . Autor

388

Logică, argumente şi retorică. De la raţiunea teoretică la raţiunea practică în discursul public Autor: Tomiţă CIULEI Editura Lumen Ediţia a II a Iaşi, Septembrie 2008 300 pagini

Volum apărut cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional din cadrul Ministerul Culturii şi Cultelor

389

L’Internet, espace de l’éducation interculturelle dans l’Union Européenne Autor: Mihaela CAPRIŞ Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2009 68 pagini Cet ouvrage trouve son point d’origine dans un rapport de stage intitulé Le management de l’éducation interculturelle élaboré à la suite de mon activité didactique à l’Ecole Nicolae Bălcescu de Tecuci. Ma carrière d’enseignante de langue et littérature roumaine a commencé par la Chance du Débutant, parce que j’ai eu l’occasion de travailler avec des enfants roumains et des enfants roms qui apprennent ensemble dans la même école. En qualité de responsable du module éducation interculturelle, ma mission a été de faciliter la communication entre ces deux communautés, d’effacer les préjuges et d’aider les Roumains et les Roms à vivre ensemble, sans avoir des conflits. Au Lycée Elena Doamna de Galatzi, j’ai à présent l’opportunité d’utiliser l’expérience gagnée et d’enrechir mes connaissances dans ce vaste domaine, qui jusqu’à présent n’a pas été suffisament exploré. Nous vivons dans un monde gouverné par des conflits d’ordre religieux, ethnique, racial etc. Pour éliminer la violence, qui se manifeste de plus en plus sous la forme des actes terroristes (tels les attentats de World Trade Center ou de Madrid), on doit connaître mieux les autres cultures, comprendre et respecter leurs coutumes, sans les modifier. La Roumanie a commencé déjà à dérouler des programmes dont le but est de promouvoir l’éducation interculturelle parmis les jeunes. L’Internet, la grande passion des adolescents de nos jours, ouvre de multiples perspectives en ce sens. Pour ces raisons, la présente recherche s’appelle L’Internet, espace de l’éducation interculturelle dans l’Union Européenne. Autoarea

390

Întâlnirea cu Idolul Autor: Anina ŢARĂLUNGĂ Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2009 111 pagini Nu ştiu foarte multe despre Anina Ţarălungă, în afara faptelor că trăieşte în străinătate şi că m-a solicitat să-i citesc cel dintâi roman şi să i-l prefaţez. Aş putea spune că mă cunoaşte mai bine ea pe mine decât eu pe ea! Acel prim roman, Bulevardul Iluziilor colţ cu Strada Libertăţii, apărut anul trecut la editura ieşeană Lumen, era o mică frescă a tranziţiei privită din perspectivă juvenilă, cu tot ce poate însemna aceasta, de la incertitudinile vârstei la mizerabililismul ambient şi de la căutările artistice la un erotism debordant, foarte curajos imagistic şi neaşteptat de pur în acelaşi timp. În fond, chiar aşa arată, chiar aşa trebuie să arate erosul privind din acea perspectivă. Un roman pe care, trebuie s-o recunosc, l-am citit dintr-o dată, cu mare plăcere şi l-am prefaţat cu bucuria (re)descoperirii unui continent al vârstelor foarte interesant, poate cel mai interesant şi mai greu de surprins, tocmai datorită ambivalenţelor pe care le presupune (şi) acest tip de tranziţie, care este cea a vârstelor, pe care îl cam pierdusem din atenţie de la prima lectură a prozelor lui Salinger încoace. De data aceasta, în Întâlnirea cu Idolul, autoarea ne propune altceva, un roman cumva gotic, cu naraţiunea la persoana a III-a, în care personajul principal feminin poartă un nume cu rezonanţe în mitologie : Leda, cea care i-a zămislit pe Castor şi Polux, care Polux ar fi fost fructul iubirii dintre ea şi Zeus. Leda, care a fost pictată de Cezanne în tabloul Leda şi lebăda-se spune că Zeus, ca s-o seducă, s-a transformat în lebădă. Protagonista aventurii este ceva mai matură decât cea din romanul de debut, dar tot foarte tânără, ea aparţine unei familii de diplomaţi, „acţiunea” se mută în Occident, mizerabilismul ambiental este substituit de un anume lux, generalizat de-acum în lumea vestică, iar perspectiva „începutului de lume”, pentru că asta este orice tranziţie socio-culturală, este înlocuită cu una crepusculară. În fond, orice lume ajunsă la un anume apogeu economic şi al nivelului de trai îşi cam începe şi descreşterea. Dar nu doar mediul este crepuscular, ci şi protagonistul masculin al romanului, un scriitor în vogă, pe care eroina „îl agaţă” pe internet şi cu care trăieşte o, la început, ezitantă, apoi, fulminantă poveste de dragoste, al cărei final, cumva de roman gotic, dar un roman gotic parodiat cu mult talent de autoare, nu-l voi dezvălui, 391

lăsînd bucuria descoperirii cititorului. Pot spune doar că e amuzant, construit pe zicala „orice naş îşi află naşul”. În opinia mea, romanul este unul cu cheie şi, în personajul principal masculin, un cititor cu abilităţi detective şi o bună cunoaştere a literaturii francofone de azi ar putea descoperi modelul, scriitorul în vogă efectiv existent. Las şi această plăcere pe seama cititorului abil şi instruit, limitînd numai teritoriul căutării acestuia – va trebui să se decidă între Pascal Bruckner, François Weyergans şi Michel Houellebecq, cel din urmă tocmai tratat maliţios de mama sa într-o recentă carte. Şi, cine ştie? Poate că cei din urmă sînt deja cei dintâi! Habar nu am dacă între persoana care a servit drept model autoarei pentru protagonistă, dacă aşa ceva există! şi scriitorul real va fi avut loc o întâlnire la fel de reală, ceea ce ştiu este că întâlnirea ficţională este excelent tratată de autoare, care surprinde cu o pană foarte bună toate complicaţiile psihologice – şi nu doar! – ale unei asemenea relaţii amoroase, între parteneri asimetrici biografic, cultural ş. a. m. d. După aceste două scurte romane, Anina Ţarălungă îmi apare ca o prozatoare pe deplin formată, inventatoarea unor „poveşti” care te ţin cu sufletul la gură în timpul lecturii, prin ingeniozitatea alternării şi schimbării planurilor, scrise excelent pe deasupra. Pentru a se impune în prim-planul generaţiei sale, care este mai ales una a prozatorilor, îi lipseşte un singur lucru, o publicitate mai agresivă – lucru greu de făcut când trăieşti în străinătate, dar nu imposibil. Eu îi doresc succesul de public şi critică pe care îl merită! Pentru că, vorba reclamei de la l`Oreal, „pentru că merită”! 15 August 2008, Sfânta Maria, în Iaşi Liviu Antonesei

392

Idole Autor: Anina ŢARĂLUNGĂ Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2009 117 pagini Je sais peu de choses d’Anina Ţarălungă, hormis qu’elle vit à l’étranger et m’a sollicité pour lire et préfacer son premier roman. Je pourrais dire qu’elle me connaît mieux que je ne la connais ! Ce premier roman, Au carrefour du Boulevard des illusions et de la rue de la Liberté, est paru l’an dernier aux éditions Lumen, Iasi. C’est une petite fresque de la transition vue à travers la perspective du regard juvénile, avec tout ce que cela peut signifier: des incertitudes de l’âge au misérabilisme ambiant, des recherches artistiques à un érotisme débordant. C’est très courageux, du point de vue imagistique, et très pur en même temps. En fait, c’est exactement ainsi que doit être vu l’érotisme à travers cette perspective. Je l’ai lu d’un trait avec grand plaisir, je dois le reconnaître. Je l’ai préfacé avec la joie de redécouvrir un continent de l’âge très intéressant, le plus intéressant peut-être, et le plus difficile à décrire car il fourmille d’ambivalances. Depuis ma première lecture des proses de Salinger, j’avais un peu perdu de vue ce type de transition, celle des âges. Cette fois-ci, dans Idole, l’auteur nous propose autre chose, un roman un peu gothique, avec la narration à la troisième personne, dont le personnage feminin principal porte un nom de résonance mithologique: Leda, celle qui a donné naissance à Castor et Polux-celui dernier étant le fruit de ses amours avec Zeus. Leda, qui a été peinte par Cezanne dans le tableau Leda et le cygne-on dit que Zeus, pour la conquérir, s’est transformé en cygne. La protagoniste de l’aventure est plus mûre que celle du premier roman, mais toujours très jeune. Elle est issue d’une famille de diplomates qui déménage en Occident. Le misérabilisme de la vie à l’Est cède le pas au confort, généralisé dans le monde de l’Ouest, et à la perspective du “debout du monde”. Cette radicale transition socio-culturelle sera le cadre d’une autre, crépusculaire celle-là. En arrière-plan, toute société qui atteint son apogée économique et une certaine qualité de vie débute plus ou moins son déclin. Non seulement l’environment est crépusculaire, mais aussi le protagoniste masculin du roman : un écrivain en vogue, que l’héroine drague sur Internet. Ils vont vivre au début une hésitante, ensuite une fulminante histoire d’amour, dont la fin tient du roman gothique, mais un roman 393

gothique parodié avec beaucoup de talent. Je ne vais pas la dévoiler, je laisse au lecteur le soin de la découvrir. Je peux juste dire que c’est amusant, construit sur le proverbe ‘Tout filleul trouve son parrain’. À mon avis, ce roman contient une clé : un lecteur habile détective, qui connaît bien la littérature francopohone d’aujourd’hui, pourrait reconnaître dans le principal protagoniste masculin un écrivain en vogue qui existe bel et bien. Je laisse ce plaisir au lecteur subtil et instruit, tout en limitant le terrain de cette investigation : il devra choisir entre Pascal Bruckner, François Weyergans et Michel Houellebecq, ce dernier ayant eu les honneurs de la presse en raison d’un livre où sa mère le traite maliciusement. Et, qui sait ? Les derniers sont parfois les premiers ! J’ignore si le modèle de l’écrivain – si cela existe! – et l’écrivain réel se sont vraiment rencontrés ; ce que je sais, c’est que la rencontre fictive est très bien traitée par l’écrivaine. De son écriture soignée, elle surprend toute la complexité psychologique des personnages et d’une telle relation amoureuse, entre parteneraires asymetriques du point de vue biographique, culturel etc. Avec ces deux romans courts, Anina Ţarălungă m’apparaît comme une prosatrice totalement mature. Ses récits, très bien écrits, tiennent en haleine d’un bout à l’autre de la lecture, par la très ingénieuse alternance des changements de plans. Pour s’imposer au premier plan de sa génération, qui est surtout celle des prosateurs, il lui manque une seule chose : une promotion plus persuasive, chose difficile quand on vit à l’étranger, mais pas impossible. Je lui souhaite le plein succès auprès du public et de la critique, comme dans cette pub de l’Oréal : parce qu’elle le vaut bien! 15 Août 2008, Sfînta Maria, à Iaşi Liviu Antonesei

394

No canis phaecalia in the parcus - teatru abraziv – Autor: alex porc Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2009 201 pagini

395

istoria artelor sau memoriile unui veleitar incognito Autor: Vlad DRĂGOI Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2009 105 pagini

(...)poetul zice (nu spune) că a scrie un roman e un fel de bolgie atunci când citez you don’t have what it takes to become the son and the heir of a mastery above all intended bursts of mundane origin (mamă ştiu că eram un piroman mic atunci când eram mic dar te rog spune-mi unde ţii musacaua) cuvântul rococo dar şi frugal zice (dar nu spune ţine minte) poetul mi-a dat întotdeauna furnicături şi repulsii diverse prefer dawn şi desigur animeurile de dinainte de 97 da alea cu forme ascuţite şi cu ţoale prin care sfârcurile statice erau cum se spune de prăsilă şi totuşi prefer sâni nu ugere (da mamă eu am dat foc la căpiţă după care bunicu prefăcându-se că nu e supărat mi-a cerut o ţigară winchester lung şi mi-a futut o palmă sau cum se mai zice he fucked me one când am vrut să i-o dau)(...)

396

Când trandafiri nu mai înfloresc Autor: Lucica SAVA Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2009 197 pagini Sava Lucia este o poetă romantică care se exprimă cu instrumente postmoderne. Poezia Luciei este înainte de toate o regăsire de sine în căutarea unui absolut ingenuu. Căutarea poetică este în primul rând un joc cu Însinele. Iubirea este un pretext pentru regăsirea din fragmentar „Ne-am aşezat/ Pe miezuri de cioate/ Uimită că ai întrebat Mă mai iubeşti dintre toate?/ Făcând „din simţire un ritual „ întreaga aventurare pe „meleagurile” poetice este pătrunsă de melancolia aneantizării şi angoasa unui abis al Fiinţei. Recrearea poetică a naturii este un alt pretext pentru reveria romantică „Şi brazii ce măsoară jalea, / O inimă mereu o simte / Iar mâna, cade încet moale/Pe scrisul şters de la morminte”/ Poeta şi-a petrecut copilăria într-un sat de munte şi aceasta – ne spune autoarea - şi-a pus definitiv amprenta asupra firii sale conferindu-i sensibilitatea şi blândeţea, şi am spune noi sentimentul existenţei unui infinit tainic şi atotcuprinzător ca fundal al existenţei şi finitudinii lumii. Aşa se explică de ce în versurile sale poeta ne spune „Aş fragmenta din anii bătrâni de solitudini / Şi m-aş întoarce însămi sub vântul din salcâmi/ (...) /Aş împărţi şi vârsta în întâmplări voite /Mărturisiri aş strânge în vraf de anticar/ Din ani reiterarea la ceasuri plămădite / Din idealuri vise... nu ce-a fost în zadar./ Refugiul literar al Luciei a transformat Universul întreg într-o hrană a sufletului dându-i prin asumare poetică o consistenţă ideatică. Învăţată cu solitudinea Lucia mărturiseşte că se simte în starea poetică „condeiul fiind apa şi hrana zilnică”. Ceea ce atrage la poezia Luciei este pentru mine sinceritatea şi candoarea versului. Transmite un sentiment acut de „fiinţare care face ca graniţa Fiinţei însăşi să se oculteze în cotidian „Ca un orfan de frumuseţe / Dragostea mea toiag pe drumuri „/ Coloană-n trup, în suflet psalm”/. Fără o densitate exigentă a figurilor de stil, poezia Luciei este făcută să transmită atât cât spun cuvintele însăşi fără să transforme în mod special realitatea în metaforă. Cuvintele însă spun ceva mai presus decât ele şi

397

anume crează o fantă de cunoaştere către sufletul poetei. Utilizarea figurilor de stil şi mai ales a metaforei apare atunci când emoţia ce transpare din cuvinte ar transforma rostirea în derizoriu în lipsa unei ieşiri în planul secund. Poeta cântăreşte atent cuvintele mascată de o aparentă neglijare a scriiturii în faţa seducţiei realităţii ce transpare din poezia Luciei Sava. Rezultatul este o lirică plăcută şi accesibilă în acelaşi timp. Formarea intelectuală a poetei absolventă a Facultăţii de Filosofie şi Jurnalism şi ucenicia poetică în cadrul unor Cenacluri bucureştene împletită cu fascinaţia solitudinii şi a retragerii în natură , ambele şi-au pus în egală măsură pecetea pe sufletul poetei tot în aceeaşi măsură precum cele trei persoane: bunicul, mama, fratele a căror pierdere poeta ne mărturiseşte că iau marcat existenţa. Dr. Antonio Sandu director al Editurii Lumen

398

Palpitaţii retorice Autor: Alexandra PETRESCU Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2009 86 pagini

*** Ochii lui Dumnezeu, două oceane De eternitate învolburată. Corabia sufletului meu, ruptă de valurile Pasiunilor însângerate. Şi acel ţărm din abisul aşteptării, Spre care plutesc rămăşiţe De speranţe. Acel ţărm e trupul meu, trupul tău Sau al lui Dumnezeu?

399

Traficul de persoane Nevoile victimelor traficului de persoane în raport cu serviciile oferite de echipa pluridisciplinară, în scopul reintegrării socio-profesionale a victimelor Autor: Ala VECHIU Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2009 113 pagini Importanţa lucrării de faţă este legată de actualitatea fenomenului traficului de persoane, care raportându-mă la România, s-a accentuat la începutul anilor ′ 90 şi este în creştere, după aderarea României la UE. (Raport al Departamentului de Stat al SUA, 2007) Am decis să studiez fenomenul traficului de persoane în România deoarece, conform Raportului Anual al Ministerului de Externe al Statelor Unite (2007), se subliniază faptul că România constituie o ţară sursă , de origine şi de tranzit pentru bărbaţi, femei sau copii din Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă, care sunt traficaţi în Italia, Spania, Germania, Elveţia, Grecia în scopul exploatării sexuale şi prin muncă. (Raportul Departamentului de Stat al SUA, 2007) Motivaţia personală pentru cercetarea fenomenului de trafic de persoane vine din confruntarea experienţei de practică, în domeniul de trafic de persoane, unde rolul asistentului social era subestimat şi chiar inferiorizat. Această atitudine m-a motivat să intervin, cercetând, analizând şi implicându-mă pentru a înţelege fenomenul traficului de persoane, cu scopul de a scoate în evidenţă importanţa rolului asistentului social, în cadrul echipei pluridisciplinare în munca de reintegrare socio-profesională a victimelor traficului de persoane. Referindu-mă la expresia unui specialist care activează în domeniul combaterii traficului de persoane: „le adunăm ca pe un puzzle dar care în orice moment poate dispărea o piesă şi este nevoie de a relua totul de la început”, ceea ce denotă faptul că vulnerabilitatea la care sunt expuse victimele traficului este persistentă o perioadă îndelungată de timp şi după ce victimele au ieşit din experienţa de trafic. Deşi, traficul de persoane, implică victime din ambele categorii de sex şi copii, lucrarea de faţă prezintă o cercetare analitică şi o intervenţie complexă cu referire la femeile victimele traficului de persoane, cel mai des expuse exploatării sexuale.

400

Autoarea

401

Între noi Autor: Ecaterina BARGAN Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2009 108 pagini

ce mă fac trădarea e ca scîrţîitul de leagăn te taie în inimă de te apropii mai mult de pămînt ceilalţi tac mă uit în ochii tăi şi-ţi văd maţele

402

Omul de nisip Autor: Alexandru POPESCU Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2009 126 pagini

O rază Ahoy! Ahoy! Tărâmul din îndepărtare are forme ciudate; nu e nici vulcan, nici vestitul Yucatan, e doar un nor întunecat. Nu ne ajută lumina din stele să răzbatem prin noapte. Ne este dor de lună, tacută, să ne proiecteze vieţile şi destinele pe pelicula de întuneric pe care veşnic o tăiem, căutând o rază, o ultimă rază de lună pe care să plutim să lăsăm negura în urmă să ne mai naştem încă o dată.

403

Eugeniu Coşeriu. Contribuţii la pragmatica lingvistică Autor: Carmen PĂDURARU Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2009 135 pagini

În cartea sa Pragmalinguistik, Peter Ernst realizează o descriere a pragmaticii lingvistice, subliniind patru aspecte ale acesteia: teorie generală a semnelor, teorie a actelor de limbaj, lingvistică a conversaţiei şi lingvistică a textului. În acest cadru, autorul indică rădăcinile pragmaticii lingvistice şi încearcă o delimitare a obiectului ei de studiu. Un aspect care reţine atenţia în delimitările şi distincţiile pe care le realizează este că autorul situează o rădăcină a pragmaticii în lingvistica lui Eugeniu Coşeriu. Contribuţiile lui E.Coşeriu la domeniul pragmaticii nu se reduc la această ramură a pragmaticii lingvistice, ele se întrevăd şi la nivelul pragmaticii ca teorie a actelor de limbaj, ca lingvistică a textului sau la nivelul pragmaticii conversaţionale. Mariana Neţ subliniază existenţa unor „punţi de legătură între filosofia coşeriană a limbajului şi teoria actelor de limbaj, precum şi faptul (implicit) că aceasta din urmă ar avea de câştigat dacă ar explora îndeaproape teoriile lui Eugen Coşeriu.”, iar Ioan Cârâc consideră că: „Dintre lingviştii români, cel care a pus bazele unei lingvistici a textului este E.Coşeriu”. În acest context, subiectul lucrării de faţă va avea ca centru de greutate lingvistica coşeriană, dar nu vom încerca o prezentare exhaustivă a acesteia, ci ne vor interesa acele aspecte care trimit în mod evident înspre pragmatică. Şi dacă preluăm distincţia lui Andrei Cornea dintre subiect şi temă, tema lucrării va fi aceea de a reconstitui pasul argumentativ care pare a lipsi între afirmaţia lui Ioan Cârâc şi cea a lui Peter Ernst. Ioan Cârâc consideră că: „În cadrul lingvisticii integrale coşeriene, se pot dezvolta, nestingherite, atât o pragmatică lingvistică cât şi o semiologie integrală. Nu spunem că acestea ar exista, chiar, în opera lui E. Coşeriu (din care o mare parte aşteaptă, încă, să fie publicată)”, pe când Peter Ernst situează explicit lingvistica lui Eugeniu Coşeriu în paradigma pragmaticii lingvistice. Autoarea

404

Bucla infinitului Autor: Andru David SIMIONOIU Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2009 223 pagini

(…)Unde sunt? Ce este locul acesta? Două întrebări fireşti puse de un om într-un loc nefiresc. Răspunsul primit: două cuvinte care luate separat poate că aveau sens, dar împreună năşteau chiar mai multe întrebări: - Bucla Infinitului. Acest răspuns îl secă de vlagă într-un mod bizar pe cel care a dat naştere întrebării. Îşi întinse capul care aparent era ridicat şi-l aşeză orizontal pe un covor de frunze neted, moale, relexant... Îşi trase răsuflarea şi ceva îi umplu plămânii… Cert este că respira, însă se simţea ca şi cum nu o mai făcuse de veacuri… Cu siguranţă ceea ce respira nu era aer… era ceva mai bun. - Unde sunt? Ce este locul acesta? El, fiinţa întinsă pe covorul de frunze, avu straniul sentiment de dejavu masiv, de parcă fiinţa sa ar fi fost detaşată de vorbele pe care le şoptea. Răspunsul: - Bucla Infinitului. Din nou acelaşi sentiment de sfârşenie, manifestat fizic printr-o senzaţie de vomă. De parcă… de parcă simţea că ar fi dat greş cu ultimul lucru pe care îl făcuse vreodată… Sau de parcă ar fi fost trezit dintr-un vis extrem de real, însă nu neapărat frumos… Ce putea fi catalogat drept bizar în mintea sa, era că nu putea fi sigur că are o minte… Capul pe care l-a întins pe pătura de frunze, putea fi pur şi simplu gol... Dar… dacă ar fi gol, atunci nu aş mai putea gândi despre el că este gol. Dulce logică, dulce adevăr…(…)

405

Auteurs français. François Villon et Marcel Proust Autor: Ruxandra Magdalena Manea Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2009 165 pagini

406

Chateaubriand entre L’Essai sur les révolutions et Le Génie du christianisme: l’apparition d’une conscience chrétienne Autor: Diana MITE Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2009 135 pagini

407

Percepţia persoanelor cu deficienţă de vedere Autor: Filip GUTTMAN Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2009 107 pagini

Această lucrare este un mic aport în cunoaşterea ştiinţifică a problemelor pe care o persoană cu deficienţe de vedere le întâmpină în accesul la informaţii, comunicare, în accesul fizic la diferite spaţii precum şi în integrarea socială a acestora. Nu în ultimul rând, cercetarea de faţă deschide noi oportunităţi pentru noi cercetări pentru o mai bună cunoaştere a problemelor, nevoilor şi a modalităţilor de abordare a persoanelor cu deficienţă de vedere. Autor

408

Rememorări ale vieţii cotidiene din timpul comunismului într-un oraş provincial. Studiu de caz: Drobeta Turnu Severin Autor: Corneliu DRAGOMIR Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2009 294 pagini

Cartea semnată de Corneliu DRAGOMIR nu şi-a propus să fie nici o lucrare de istorie a comunismului, nici să pună un regim totalitar la zid, ci doar să reconstituie aspecte ale vieţii cotidiene din perioada comunismului dintr-un oraş românesc provincial prin cei care au trăit-o şi, totodată, să descopere legăturile dintre „experienţe individuale şi mizele colective”(Blanchet & Gotman, 1988:127). Rememorările celor 35 de severineni intervievaţi, diferiţi ca statusuri socio-profesionale, ca experienţă de viaţă, aduc la iveală fapte sociale dominante sau periferice, importante pentru relieful concretului social comunist şi pentru mai nuanţata cunoaştere a acestuia. Mulţimea şi diversitatea acestor fapte sociale care au avut loc în interiorul societăţii comuniste merită, fără îndoială, a fi reţinute şi investigate de către ştiinţa despre societate. conf.univ.dr. Livia Vasiluţa Universitatea de Vest din Timişoara Facultatea de Sociologie şi Psihologie Catedra de Sociologie şi Antropologie

409

Politică şi metapolitică la Platon Autor: Isadora DUNCA Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2009 106 pagini

Care formă de comunitate umană sau statală ar fi cea mai bună, sau întrebările privind libertatea, dreptatea, dezvoltarea individuală sau educaţia, cele referitoare la raportul dintre individ şi societate, putere şi dominaţie, reprezintă probleme care ne preocupă astăzi la fel de mult ca şi pe gânditorii secolelor trecute. Sunt mari teme ale tradiţiei filosofice, iar tentativele de a le găsi răspunsuri, conduc spre soluţiile oferite de filosofii, din antichitate până în prezent. Motivaţia acestei lucrări are în vedere problemele fundamentale ale existenţei omului în societate, analizate încă de către sofişti, Platon sau Aristotel, care îşi dovedesc (unele dintre ele) actualitatea. Autoarea

410

Silenţiada sonoră Autor: Emil FANACHE Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Februarie 2009 91 pagini

Într-o lume poetică în care tendinţa de suprimare a contextului formal şi a celui retoric pare să se transforme mai degrabă într-un scop în sine decât într-un oareşce progres, poezia lui Emil Fanache se arată a fi, dacă nu imună, cel puţin rezistentă oricărui punct de vedere postmodern (chiar dacă apelează, rar, la subiecte informatice, ori imprumută cuvinte englezeşti; cadrul în care se întămplă acestea rămâne de orientare clasică). Acest fapt nul situează, însă, în derizoriu, ba chiar îi oferă un statut onest, de poet al propriului său timp, şi nu al celui universal, statut rezultat din conservarea structurii poeziei clasice şi îmbinarea armonioasă a acesteaia cu un limbaj şi o expresivitate lipsite de preţiozitate ori superficialitate strict estetică, şi mulate fidel pe ultimul sens al fiecărui text. Adrian A. Agheorghesei

411

Exilul ca traumă. Trauma ca exil în opera lui Norman Manea Autor: Aurica STAN Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Februarie 2009 209 pagini Lucrarea Exilul ca traumă /Trauma ca exil în opera lui Norman Manea (Cluj-Napoca, 2008) reprezintă o abordare critică nuanţată şi originală a câtorva cărţi esenţiale ale scriitorului. Ceea ce apare, dintru început, remarcabil în cartea Auricăi Stan este refuzul clişeelor şi al lecturii obediente faţă de opiniile criticilor literari ai zilei. Aceasta admirabilă probă de independenţă şi integritate intelectuală este legitimată de o cercetare aprofundată, riguroasă, iscoditoare - de certă profesionalitate - a textului pe care autoarea îl scrutează. Cum mărturiseşte în Introducere, opţiunea pentru opera în cauză este stimulată tocmai de ,,terenul netatonat, maleabil”, oferind ,,multiple piste de interpretare şi a cărui multiple semnificaţii sunt departe de a fi epuizate.” Pornind de la premisa că trauma şi exilul sunt temele obsesive, recurente şi de profunzime în volumele analizate, Aurica Stan subliniază ferm, încă din debutul lucrării, că ,,în loc de traumă şi exil, formulă adoptată în exclusivitate de critica literară” va urmari ,,o resubstanţializare a raportului, decelând, în cele din urmă, avatarurile exilului ca traumă şi ale traumei ca o sursă a exilului” în ansamblul literaturii scriitorului. Ea îşi înfăptuieşte pe deplin intenţia, într-un proiect critic viabil şi valoros, cu varii valenţe culturale. Perfect avizată asupra consideraţiilor critice anterioare despre opera pe care o studiază (Lucian Raicu, Matei Călinescu, Radu Petrescu, Mircea Iorgulescu, Marta Petreu, Stefan Borbély, Gabriela Adameşteanu, Mihai Dragolea, Gheorghe Grigurcu, Ion Simuţ, Louis Begley, Robert Boyers, Claudio Magris, Heinrich Böll, Philippe Coste etc), dar şi ale unor scrieri în posibilă conecţie spirituală cu cele analizate (Hannah Arendt, Mihail Bahtin, Emil Cioran, C.G. Jung, Mihail Sebastian, Primo Levi, George Orwell, Georges Perec, Jean Starobinsky, Tzvetan Todorov, Joseph Brodsky, Vladimir Jankélévich etc, etc) tânăra şi talentata licenţiată din Cluj trece în revistă, cu acuitate şi competenţă, dar şi cu un intens şi inteligent apetit al ineditului, al explorării singulare, de adâncime, volumele Anii de ucenicie ai lui

412

August Prostul (ediţia 1979 şi ediţia 2005), Plicuri şi portrete (2004), Întoarcerea huliganului (2003), Despre clovni: dictatorul şi artistul (1997) şi Octombrie, ora opt (1997). Lucrarea oferă, pentru fiecare dintre aceste lecturi şi pentru ansamblul lor, interpretări şi reflecţii critice nu doar perfect argumentate, ci şi autentic personale, în formulări memorabile şi de o valoare analitică certă. Aurica Stan revelă, de pildă, în tuşele expresioniste din Anii de ucenicie ai lui August Prostul, ,,stadiul larvar ca substitut al existenţei propriu-zise” în socialismul ceauşist, paradigma golului ca ,,vid existenţial”, recuzita de tip imagistic a scrierii ca translare şi reprezentare literară a ,,structurii prototipicalegorice a statului comunist”, grotescul măştii şi al bufoneriei ca potenţare a ,,figurii ultragiate a scriitorului, dedublare şi nu identificare” şi vede în maniera epistolară din Plicuri şi portrete un ,,eveniment al singurătăţii”, dar şi imaginarea unui context al alterităţii solidare. În Întoarcerea huliganului, autoarea semnalează întoarcerea exilatului ,,cu un însoţitor” în ţara natală, ca expresie a traumelor biografice vechi şi noi ale celui care speră că partenerul ar putea prelua măcar parte din ,,intensitatea revenirii” şi străbate strat cu strat semnificaţia limbii materne, ca refugiu irevocabil, ,,fiinţarea întru limba maternă” drept travaliu obstinat şi dureros întru regăsirea placentei iniţiale şi iniţiatice. În Despre clovni: dictatorul şi artistul, Aurica Stan accentuează ,,recurenţa” ca epistemă a barocului, aici inversat, depăşindu-şi schematismul, iar ,,căderea” ca trăsătură definitorie şi multiplu semnificativă a clovnului. De mare interes ni s-a parut şi analiza, absolut inedită, făcută volumului Octombrie, ora opt, nu doar în surprinzătoarea explorare a simbolisticii numărului opt, ca ,,opus lui şapte” şi marcând în cugetarea creştină ,,opoziţia dintre Vechiul şi Noul Testament” sau originala addenda speculativă Noiembrie, ora nouă sau incitantele comentarii despre ,,ghemele memoriei”, ,,puloverul morţii”, afectivitatea întoarsă asupra obiectelor sau jocul ca simulacru al carnagiului, ci, mai ales, subtilitatea critică a asocierii infant-clovn (,,figura copilului o anunţă pe cea a lui August Prostul, două alter-ego-uri narative”, într-un destin al suportării şi depaşirii traumei). Scriitorul îşi regăseşte în studiul critic al Auricăi Stan eul creator autentic care, după cum spunea Lucian Raicu, se opune, prin actul scriitoricesc, constrângerii interioare sau externe - ,,consecinţă aparent logic” a suferinţei, scrisul ca ,,o modalitate regăsită a libertăţii interioare şi a libertăţii pur şi simplu.” Lucrarea autoarei a fost evaluată cu calificativ maxim de comisia de licenţa UBB. Ea depăşeşte, credem, excelenţa unei lucrări strict universitare, validând un talent literar major şi un spirit critic de excepţie.

413

Norman Manea

414

Sufletul meu, pasăre cu aripi Autor: Crina Dora BRĂNIŞTĂREANU Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Februarie 2009 79 pagini

Sunt o parte din perfecţiune. Noi. Mă indoiesc de cuvântul „somn”, de faptul că exist, sau că aş putea exista. Prefer să nu fiu. Asta îmi place fie şi numai pentru că pot să nu simt lucruri superficiale precum această letargie de cuvinte. Tăcere... tăcere vie, răsunătoare, caldă mă îmbrăţişază... Mă îmbrăţişezi.

415

oniricele Autor: Anda Andreea Şoşea Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Februarie 2009 90 pagini

Aprinde lumina Sunt două zile de când ochiul stă neîmblânzit Şi veghează asupra Copacului. Dimineaţa Copacul e tot Copac dar ochiul tău e din ce în ce mai puţin ochiul meu. Sunt două zile de când ochiul tău trage de el -de ochiul meuŞi habar nu are de ce trage Doar vede şi el că doare şi că nu se lungeşte deloc Ochiul tău nu mai e ochiul nostru. L-am întrebat astăzi dacă a visat Nici nu a clipit când a zis „somnul de orb e negru şi fără tine”

416

Grădina mea Autor: Ana Maria GÎBU Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Februarie 2009 78 pagini

“Am cunoscut-o pe poeta ca o floare Ana Maria Gîbu cu prilejul unui Concurs internaţional de poezie, al cărui preşedinte, cu onoare, am fost. În poezioarele trimise am adulmecat imediat un iz de moldovenism şi am citit şi recitit versurile. Parcă devenisem copil. I-am scormonit poetei prin viaţă şi am aflat că avea … doar 10 ani! Măi să fie, mi-am zis eu, nu se poate. Şi am provocat-o pe micuţa mea colegă la un dialog subtil despre şi de-a poezia şi mica mea colegă, foarte dezimvoltă, mi-a mai trimis şi alte buchete de versuri. Am declarat-o urgent ˝colega˝ şi am continuat dialogul prietenesc, dar mai ales poetic. Surpriza totală a fost în mai 2008 când, poeta ca o floare a cules-o, dintre florile lui armindeni, pe aceea a Premiului special pentru tinereţe. Credeţi că pot reproduce sau pune pe hârtie bucuria ei? Nu. Dar am devenit buni prieteni şi ca să-i pun vigoare pe aripi am publicat-o de atunci în revista noastră ˝Candela de Montreal˝. Ba i-am pus şi poza, de ce să mint... fermecătoare! Între timp, prietenia noastră a dat în pârg, ne-am făcut reciproc daruri, ne-am văzut şi ascultat glasurile pe mici fragmente de viaţă, filmate. Se poate! Alegeţi cum vă convine: sunt eu mai în vârstă decât Ana Maria cu trei poli de ani, sau ea este mai fragedă cu o jumătate de secol plus zece ani? Între timp, poeta mea dragă a mai ˝îmbătrânit˝ cu un an, acum are unsprezece primăveri. Vă promisesem să scriu despre o poetă ca o floare sau invers, adică o floare ca o poetă. Spre convingere, iată cu câtă dezinvoltură şi cât de copilăreşte ni se recomandă ea: ˝ Numele meu îl ştiţi deja: Eu sunt Ana Maria. Ce nu ştiţi e că mie-mi plac Muzica, dansul şi poezia,…˝

417

Nu uit să sesizez că ˝Grădina mea˝ este stropită de pictoriţa Victoriţa Duţu cu câteva desene deosebit de sugestive. Poftiţi, vă rog, printre răzoarele versificate. ˝ Când pe cer se aprind în noapte stelele Şi încet mă înconjoară visele, Eu deschid grădinii mele porţile, Florile să-mi coloreze nopţile…˝ Mă scuzaţi că eu cuget a vă zice că întrebând-o cândva pe poetă în ce râu s-a scăldat, pe unde s-a jucat cu mieii, dacă a văzut iarba crescând, etc... copila mi-a răspuns că ea a crescut la bloc, nici vorbă de aşa minuni spre care o provocam să mi se destăinuie. Aşadar, ea şi-a inventat grădina ei, viaţa ei, copilăria...şi acum vine să ne spună şi nouă de ce şi cam cu a fost. Mi se pare foarte normal ca, printre florile din grădina ei, să-şi întâlnească măicuţa. „Eşti atâta de frumoasă! Te sărut de mii de ori! Eşti cea mai frumoasă floare Din grădina mea cu flori!” Poeta-reporter îşi mână pegasul şi ne spune câte ceva şi despre oraşul ei. Mi se pare firesc: grădina ei… oraşul ei… toate sunt ale ei! ˝ În oraşul meu, primăvara Magnolia îşi deschide albi fluturi, Ninge cu albe flori de cais Copacii îţi şoptesc să te bucuri De soare, de iarbă, de viaţă, de vis.˝ Faptic, ea ne aduce sub priviri Ceasul din turnul Primăriei, Trenul vieţii, Potopul, Rugămintea unui copil, De Paşte, Firul de iarbă şi chiar Sirena, din care reproduc: ˝ Scăldată în zeci de culori, Din spuma mării iese o fată, Cu ochi frumoşi, strălucitori, În palma mării ea se joacă˝. Scormonind riguros prin „lunga viaţă” a poetei, am aflat că scrie versuri de la vârsta de opt ani şi pe traseul tinereţii ei a câştigat multe premii. Întorcând mereu filele, aflu că de la vârsta de şapte ani este solistă şi membră a grupului vocal ˝Voces˝ de la Clubul Copiilor din Dorohoi, cu care a înregistrat deja două CD-uri. La concursurile de interpretare pentru copii a câştigat peste zece premii şi menţiuni, iar în prezent este elevă în anul II la Şcoala Populară de Artă-Botoşani, secţiunea orgă.

418

Foarte sobră, Ana Maria ne spune că pe scenă nu are nevoie doar de voce, ci şi de o prezenţă scenică deosebită, de aceea a urmat cursurile Şcolii de Modelling ˝Unicorn Models School˝-Bucureşti iar coregrafia şi dansul le învaţă la clubul de dans ˝Unik Dance˝-Botoşani. Şi fiindcă ˝Mens sana in corpore sano˝, tânăra vlăstară face tenis de câmp la un club de tenis din localitate, ˝Club Tenis 2008˝. Într-o clipă de mare destăinuire, să mă ierte că o divulg, Ana Maria mia mărturisit că se ocupă şi de frăţiorul ei mai mic, Tudor (elev în clasa I), iar când are un moment de reală relaxare, poeta noastră se joacă niţel cu pisicuţa ei... Miţa. Şi, ca să dau o notă mai gravă scriselor mele, vă divulg crezul poetic al Anei:˝ Poezia este curcubeul cuvintelor, iar poetul este prisma prin care cuvintele trec şi se transformă în curcubeu.˝ La această temerară poetă-copilă se relevă maturitatea mult prea precoce cu care abordează tematica generală a vieţii. Aproape să mă intimidez prin ˝Grădina mea˝, îi salut poetei- colege Ana Maria paşii cu care intră în literatură. Îi urez doar muze bune şi semnez această aproximativă prefaţă de carte cu un sărut pe fruntea celei care a scris...” Poet George Filip, Montreal, Canada

419

Femeile sunt de vină Autor: Gabriela Creţu Iaşi, Decembrie 2008 181 pagini, format special ilustraţia copertă şi ilustraţie interior: Vlad Ciobanu

Fragment... Trei femei Astăzi m-am ciocnit de existenţele a trei femei. 9 am - Ileana; 18 ani; căsătorită; însărcinată în şase luni; urâtă de soacră; bătută crunt de soţ; copilul omorât; ajunge la spital în stare gravă; el e luat în evidenţă(!) de Serviciul de Combatere a Violenţei în Familie; ea ar vrea să divorţeze, dar nu vrea ca el să ajungă la închisoare. Abia a început viaţa şi a suferit pentru două...... 2 pm - Duduţa; 50 de ani; văduvă de tânară; doi băieţi mari (25 şi 27); un cal frumos; o vacă; o casă cu trei camere şi gard; a plecat în Italia unde munceşte la negru să strângă bani ca să cumpere un hectar de pamânt, să aibă ce lasă baieţilor că îi e ruşine, îmi spune, să nu le lase nimic, când va muri...... Ar fi avut jumatate de hectar, dar rudele au vândut moştenirea comună fără să o întrebe. A muncit toata viaţa şi nu va avea o pensie…... ................................... Gabriela Creţu (n. 16 ianuarie 1965, în oraşul Târgu Frumos din Judeţul Iaşi) este un politician român, membru al Partidului Social Democrat (PSD). Din Ianuarie 2007 a devenit membră a Parlamentului European pe 1 ianuarie 2007, odată cu intrarea Romaniei în Uniunea Europeană. Este doctor în Filosofie având specializarea în Epistemologie şi Filosofia Ştiinţei. A publicat o serie de volume atât în calitate de autor printre care Discursul lui Foucault, Editura Cronica 2004, cât şi coautoare în volume colective atât în ţară cât şi în străinătate. Gabriela Cretu este primul politician roman care şi a facut blog personal www.gabrielacretu.ro unde scrie aproape zilnic despre politică şi societate.

420

Urăsc realismul politic! Autor: Gabriela Creţu Iaşi, Decembrie 2008 181 pagini, format special ilustraţia copertă şi ilustraţie interior: Vlad Ciobanu Fragment... Am trăit un moment de profundă revoltă la începutul acestui an. Au fost multe dezbateri dificile în Grupul socialist; niciuna care să-mi creeze insatisfacţia şi tristeţea pe care mi le-au generat dezbaterea despre recunoaşterea Kosovo. Nu dezbaterea în sine. Ea a fost, aş putea spune, excelentă; intervenţii multe; argumente şi mai multe; concluzii individuale bazate pe valori şi principii, în majoritatea lor. Ceea ce m-a uimit a fost concluzia finală, după ore întregi de discuţii. Noi, socialiştii, vom saluta declararea unilaterală a independenţei şi susţine recunoaşterea noului stat. Venea împotriva şi părea luată în ciuda raţiunilor invocate până atunci de cei mai mulţi. Aşa voiau unii dintre lideri, "interesele de stat" au primat, a fost o greşeală de raţionament?! Nici nu are importanţă explicaţia. Mi-am amintit doar cu neplăcere de situaţii similare petrecute acasă, la Camera Deputaţilor. Asemenea întâmplări reprezintă subminări periculoase ale spiritului democratic; când se petrec în parlament, sunt şi mai grave. Până atunci, nu le observasem în grupul nostru de la Bruxelles; cred că lipsa lor fusese principalul argument care m-a făcut să prefer întotdeauna, fără ezitări, activitatea la Parlamentul European celei din ţară. Grupul s-a divizat efectiv. Nu e vorba de a vota cu inima îndoită o anume hotărâre chiar dacă nu eşti total convins. Acest lucru e firesc; în ciuda valorilor comune, suntem totuşi diferiţi. A fost o ruptură reală. Liderii au exprimat nişte opinii. Mulţi dintre membri, opinii opuse. Socialiştii români s-au aflat printre cei din urmă. Nu a fost doar în grupul nostru această atmosferă. Popularii au trecut prin momente similare. Diferitele delegaţii naţionale s-au rupt în două ele însele. Uneori se mai întâmplă ca la un vot o delegaţie naţională să facă notă discordantă faţă de grupul propriu pentru că ţara din care vine are un interes particular în domeniul respectiv. Am făcut-o şi noi în privinţa raportului legat de activităţile ilegale ale CIA pe teritoriul unor state europene. Am preferat să negăm faptele, ca şi

421

popularii români, considerând că e mai avantajos pentru imaginea ţării. Că lucrurile chiar stăteau aşa în acel caz, am dubiile mele. În privinţa Kosovo a fost diferit; era o luptă între două concepţii despre cum se face politica internaţională, o bătălie între „realiştii” şi „idealiştii” politicii. Realismul politic este din ce în ce mai frecvent întâlnit în politica mondială; traduc savant şi derutant probabil pentru unii o expresie care în engleză sună mai sugestiv – real politics. Este vorba de viziunea extremconservatoare în care interesul politic, militar sau economic al celui mai puternic înlocuieşte principiul de drept. Argumente pentru a justifica o acţiune sau poziţie se găsesc oricând; dacă nu există, pot fi inventate. Sofiştii erau mici copii în privinţa demonstrării adevărului contrariilor... Adepţii principiului lipsei de principii susţin că aşa s-a întâmplat mereu iar istoria vine cu numeroase exemple în sprijinul lor. Aş fi însă tentată să afirm că administraţiile americane l-au transformat, în timpul din urmă, în regulă. Evident că, din păcate, viziunea nu este absentă nici în politica europeană. În cazul Kosovo, cei care considerau că este oportun pentru interesele lor să se recunoască noua entitate s-au deghizat în fundamentalişti ai drepturilor omului; alături de ei, ca întotdeauna, combăteau nişte naivi şi sinceri apărători ai acestora. „Idealiştii” se mai agaţă încă de ideea că principiile şi valorile, dreptul internaţional trebuie să fie apărate. Nu sunt puţini dar uneori sunt duplicitari; aşa mi s-au părut atunci unii colegi. Am declarat-o public şi scriind pe blog în ziua respectivă rândurile pe care le reproduc în continuare. • Se întâmplă în istorie ca cetăţenii să aibă de multe ori alte opinii decât statele în care trăiesc; ca reprezentanţi ai acestor cetăţeni este obligaţia noastră să le exprimăm şi apărăm poziţiile, chiar atunci când sunt diferite de ale guvernelor lor; spun asta pentru că multe guverne europene au decis să recunoască independenţa unilateral declarată a regiunii kosovare. • Nu există în istorie evenimente sui generis. Totul este un rezultat al trecutului şi modifică viitorul. Ca legiuitori, putem stabili regulile de respectat în viitor; este o naivitate însă să credem că putem controla realitatea şi interzice tuturor agenţilor istoriei următoare să folosească Kosovo ca pe un precedent. • Cine nu apără forţa dreptului admite dreptul forţei! Recunoscând Kosovo aplicăm încă o lovitură - ultima!? - ordinii juridice postbelice şi Organizaţiei Naţiunilor Unite. • Pentru coerenţa noastră şi pentru toţi cei care gândesc pragmatic am o întrebare. Putem, la limită, accepta şi renunţarea la principii dar o raţiune pentru asta trebuie să avem. Măcar una pragmatică. Eu nu o văd şi, drept urmare, întreb - Qui prodest?”

422

* În ziua deschiderii Jocurilor Olimpice, în Georgia, tensiunile generate de tendinţele separatiste ale Osetiei degenerează în conflict armat intern; conflictul se internaţionalizează imediat prin intervenţia Rusiei. Războiul distruge vieţi, bunuri şi destine. Dincolo de diferenţe, Osetia de Sud si Kosovo sunt în aceeaşi situaţie. „Comunitatea internaţională” critică azi ceea ce lăuda ieri. şi invers; preşedintele georgian este erou sau victimă, şeful sârbilor judecat la Haga... În fapt însă, după Kosovo, suntem reduşi la tăcere; putem inventa numeroase justificări dar ele vor rămâne vorbe-n vânt; aşa cum au ajuns principiile noastre. Urăsc realismul politic şi nu găsesc nici o satisfacţie când ajung să spun: „Nu v-am spus eu că aşa o să se întâmple?!” Cronica Română, august 2008 Gabriela Creţu (n. 16 ianuarie 1965, în oraşul Târgu Frumos din Judeţul Iaşi) este un politician român, membru al Partidului Social Democrat (PSD). Din Ianuarie 2007 a devenit membră a Parlamentului European pe 1 ianuarie 2007, odată cu intrarea Romaniei în Uniunea Europeană. Este doctor în Filosofie având specializarea în Epistemologie şi Filosofia Ştiinţei. A publicat o serie de volume atât în calitate de autor printre care Discursul lui Foucault, Editura Cronica 2004, cât şi coautoare în volume colective atât în ţară cât şi în străinătate. Gabriela Cretu este primul politician roman care şi a facut blog personal www.gabrielacretu.ro unde scrie aproape zilnic despre politică şi societate.

423

Trial version Autor: Alexandru DUMITRU Iaşi, Aprilie 2009 114 pagini

Fragment… « Dacă nu îţi este clar încă de ce nu mai ai nici un leu până duminică, astăzi fiind marţi, voi încerca să te lămuresc evitând colţurile de masă şi blocurile cu etaje trambulină. În primul rând, nu trebuie să te sperii, pentru că nu este prima săptămână în care se întâmplă asta şi, cu siguranţă, nu va fi ultima. Deşi statistic orice şansă are procentul ei, iar colţurile de masă, etajele trambulină ale blocurilor, nu se pot compara niciodată cu o mică incizie, acolo, unde se face ea. Acum, că ţi-ai lămurit această problemă, uită-te în portofel încă o dată, ca să fii sigur că nu ţi-a căzut vreo firimitură de pe vreo bancnotă dornică să-ţi potolească foamea. Privirea ta trebuie să fie una degajată, dar în acelaşi timp pătrunzătoare... ca şi cum te-ai uita la valuri, spre larg, tu fiind singurul care vede Titanicul. Pasul următor este la fel de firesc precum încercarea ta de a-ţi pierde virginitatea: trebuie să te culci, pentru că somnul este singurul care ar putea să facă asta. Când te-ai trezit mai culcă-te puţin, fără să te duci la toaletă, ca să ai impresia că faci totuşi ceva, un lucru dificil, care necesită determinare, forţă şi, nu în ultimul rând, curaj. Atunci când simţi că nu mai poţi ridică-te şi mergi calm, precum o adiere de vânt dinspre un WC ecologic şi rezolvă problema. Dacă până acum nu este duminică sunt şanse să ai probleme. Aşa că îţi recomand să suni un specialist. „

424

Teoria fericirii în asistenţa socială De la managementul îngrijirii la managementul fericiri Autor: Petru ŞTEFĂROI Iaşi, Aprilie 2009 190 pagini

Cartea de faţă reuneşte aspecte din trei mari domenii socio-umane: asistenţa socială, management şi psihologie. Această din urmă componentă o vom aborda, cu precădere, în acest cuvânt înainte deoarece pe parcursul lucrării vom prezenta o serie de paradigme, concepte şi teorii cu privire la ontogeneza şi rolul sufletului, respectiv onto-formaţiunii fericirii în construcţia / funcţionarea personalităţii şi eficientizarea serviciilor de asistenţa socială, greu de înţeles fără o cunoaştere o „originii” lor paradigmatice. Este vorba despre teoria/ipoteza, pe care noi am numit-o, experimental, onto-personologie genetică, la care lucrăm de aproximativ zece ani. Documentul de faţă este una dintre aplicaţiile acestei teorii (cel mai vast şi mai complex). Alte aplicaţii, care vor putea fi publicate ulterior, sunt: Psihologia sufletului. Teorie şi aplicaţii; Psihologia fericirii autentice. Teorie şi aplicaţi; Evaluarea psihologic-spirituală a personalului. În urmă cu mai bine de zece ani, după ce am început să practic profesiunea de psiholog în sistemul de educaţie şi protecţie al copilului aflat în dificultate, am rămas neplăcut surprins de preocuparea excesivă şi accentul care se pune pe latura instrumental-comportamentală a personalităţii şi problemelor pe care le au copiii şi de interesul minor pentru sufletul, latura spirituală, empatică, subiectivă, afectivă a copilului – atât în ceea ce priveşte activitatea de cunoaştere / evaluare /diagnostic cât şi cea de educaţie, îngrijire sau intervenţie.

425

Gândurile unei lesbiene De la managementul îngrijirii la managementul fericiri Autor: Alexandra TOADER Iaşi, Aprilie 2009 119 pagini

Numele meu este Alexuţa şi trăiesc într-un univers plăsmuit de imaginaţie. Puterea pe care o am de a răzbi într-o lume rece şi vitregă, este însăşi detaşarea fiinţei mele de toată imaginea crudă şi adevarată al acestui sistem. Mi-a plăcut dintotdeauna să mi se spună că sunt prea copilăroasă şi prea naivă, de aceea, prin acest material mi-am îmbinat cele două lumi: lumea reală şi lumea de vis. Nu de puţine ori mi s-a întâmplat să am momente în care să mă refugiez în colţul magic al gândirii mele, unde realitatea devine ceea ce vreau eu; acolo se desluşeşte orice enigmă şi orice problemă îşi găseşte soluţia pe o cale paşnică; acolo totul este posibil; există armonie ca o stare generală şi există înţelegere. Adun elemente din viaţa reală şi le transpun în povestea mea, formând strategii şi dezbateri pe diverse teme, urmărind un singur deznodământ: pacea între oameni. Tânjesc la liniştea interioară ce poate fi redată de către simplul accept al celor din jur. Adesea, cursul poveştii prinde o caracteristică mult prea fabuloasă, de aceea, la o simplă apreciere mă opresc şi refac cursul întâmplărilor pentru a le reda o notă cât mai credibilă şi mai uşor de realizat. Dumnezeu este ce vreau eu să fie, iar evenimentele reale se vor reflecta vizibil distorsionate. Această operă literară se doreşte a cocheta cu ficţiunea; Simpla asociere cu realitatea rămânând la latitudinea fiecăruia. Autoarea

426

Drepturile minorului şi răspunderea pentru faptele sale În contextul European - fără discriminare Autori: Daniel VASILE, Ionuţ Ciprian DASCĂLU Iaşi, Aprilie 2009 139 pagini

Publicarea lucrării de faţă urmăreşte acoperirea necesităţii minorului, acela de a avea drepturi, indiferent de etnie, naţionalitate, sex, vârstă, religie, boală, handicap şi alte criterii. Pe lângă dreturi, minorul trebuie să aibă şi obligaţii pe care trebuie să le respecte indiferent de etnie, naţionalitate, sex, vârstă, religie, boală, handicap şi alte criterii. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului a dobândit aplicabilitate directă în dreptul intern în ce priveşte drepturile minorului, astfel devine o obligaţie pentru magistraţi şi avocaţi, dar şi pentru cadrele didactice şi studenţii facultăţilor cu profil juridic, cercetători şi pentru toţi cei investiţi cu atribuţii în administarrea legii, dar şi părinţilor care trebuie să le respecte acorde demnitate minorului. Această publicaţie vizează protecţia juridică a persoanei umane. Aceasta, în esenţă reglementează raporturile divergente şi consacră dreptul unei ersoane fără discriminare. “ Nici un om liber nu va fi închis sau nimicit în vreun fel fără a fi judecat în mod legal de egalii săi potrivit legilor ţării“. În această formulare se observă germenii dreptului la viaţă şi la liberatate, precum şi rudimente ale dreptului la un proces echiatbil, în principal la consacrarea principiului legalităţii infracţiunilor şi pedepselor Autorii

427

Flagelul pierdută?

HIV-SIDA,

o

bătălie

Analiza flagelului la nivel global. Studiu de caz: România Autor: Daniel - Alin RĂSPOP Iaşi, Mai 2009 183 pagini

Lucrarea de faţă, în care este prezentată evoluţia epidemiei HIV/SIDA la nivel global, regional şi naţional, se doreşte a fi o analiză a factorilor care contribuie la ecsaladarea epidemiei HIV/SIDA, urmată de o evaluare a măsurilor de prevenire HIV/SIDA din România şi, la sfârsit, o recomandare în vederea creşterii capacităţii de protecţie şi luptă a României împotriva acestui flagel. În perioada când am realizat această lucrare, respectiv în primăvara anului 2007, am încercat să folosesc cele mai recente date în vederea analizării acestui flagel. Între timp au apărut alte ediţii a numeroaselor rapoarte care stau la baza acestei lucrări. Recunosc că am fost tentat să realizez o actualizare a datelor pentru forma care va fi publicată, dar acesta ar fi însemnat doar un volum mare de muncă fără un impact foarte mare asupra conţinutului lucrării. Consider că importanţa acestei cărţi o constituie în primul rând modul în care este analizată problema HIV-SIDA şi nu atât prezentarea celor mai proaspete date statistice. Totuşi, cititorul va putea găsi cu uşurinţă noile date cu privire la o anumită problemă sau fenomen prin folosirea, ca punct de plecare, a referinţelor privind subiectul în cauză, şi care se regăsesc atât în cuprinsul lucrării cât şi la bibliografie. Autor

428

In memoria Autor: Luminiţa IONESCU Iaşi, Mai 2009 84 pagini

RUGĂ CĂTRE TINE Doamne, Ce singură mă simt aici! Ce să-mi doresc Când totul e la tine? Ce să vreau Când tot ce-mi dai pierd? Binecuvântează-mă Doamne! Sunt doar o clipă păcătoasă. Sunt doar pulbere muiată in apă. Sunt doar adiere de vânt… Doamne! Unde am rămas? De nu m-aşi fi împrăştiat De-a lungul drumului… Binecuvântează Doamne Măcar această lacrimă căzută Peste numele tău, Poate aşa o să simt Că mai există ceva din mine.

429

Tehnici afirmativ - apreciative în dezvoltarea organizaţională O socio-pedagogie a succesului Autor: Antonio Ştefan SANDU Iaşi, Mai 2009 139 pagini, format academic Prezentul volum constituie suportul informaţional pentru Cursul: Metode apreciative în Dezvoltarea Organizaţională susţinut în cadrul Masteratului de Supervizare şi Planificare Socială, anul I, semestrul al II - lea la Universitatea Al. I Cuza Iaşi Volumul „Tehnici afirmativ - apreciative în dezvoltarea organizaţională. O socio-pedagogie a succesului”, publicată de Antonio Sandu, prezintă un model de dezvoltare organizaţională dintr-o perspectivă inedită centrată pe succes şi aprecierea pozitivului, şi anume modelul anchetei apreciative aşa cum a fost el propus de Cooperrider şi Bushe. Integrând ancheta apreciativă într-un context cultural dominat de trecerea de la post la transmodernism, autorul demonstrează originea acesteia în psihoterapia centrată pe client, propusă de Carl Rogers, sociologiile construcţioniste, mai ales cele în versiunea lui Burr, în noile curente psihoreligioase inspirate de New Age, şi în tehnicile programării neurolingvistice aşa cum au fost ele formulate de către Bandler şi Grinder. Modul de abordare a acestei problematici oferă o dublă perspectivă prin raportare atât la domeniul social cât şi la domeniul istoric şi cultural. Autorul afirmă, parafrazându-l pe Wittgenstein, că „cea mai importantă caracteristică biologică a omului o reprezintă potenţialitatea limbajului. Limbajul este calea de transmitere a culturii de la o generaţie la alta, este modalitatea operaţională în care se realizează procesul socializării.” Pe această preponderenţă a limbajului se bazează metodele apreciative când propun o reformulare a paradigmei „cercetării-intervenţie” mutând centrul de greutate de la rezolvarea de probleme la aprecierea pozitivului şi căile de actualizare a viitorului dorit şi proiectat. Fiecare civilizaţie îşi transmite valorile, principiile şi credinţele prin intermediul limbajului. Adaptat la modelul organizaţional, limbajul este un mod de perpetuare a „valorilor dominante”, fie a

430

problemelor, fie a „poveştilor de succes” asigurându-se pe această cale stabilitatea, dezvoltarea continuă şi perfecţionarea fiecărei organizaţii. Ancheta apreciativă este prezentată sub aspectul etapelor sale constituite în ciclul celor 4 D - Descovey, Dream, Design, Destiny – fiind prezentate elemente de interviu apreciativ, metoda „poveştilor de succes” şi inteligenţa apreciativă în acţiune. Pentru exemplificarea cercetării acţiune, în varianta clasică, autorul propune un model de dezvoltare organizaţională aplicată în cadrul unei cercetări în cadrul Comunităţii Italiene din România. Sunt de asemenea reprezentate o serie de tehnici de interviu specifice anchetei apreciative şi modalitatea de aplicare a acestora în dezvoltarea organizaţională. Ca o aplicaţie a anchetei apreciative în domeniul asistenţei sociale este propusă o metodologie de consiliere apreciativ-nondirectivă cu elemente de programare neurolingvistică. Autorul propune de asemenea şi un model de pedagogie apreciativă care are ca finalitate îmbunătăţirea relaţiilor dintre cadre didactice şi studenţi, autodezvoltarea celor implicaţi şi colaborarea dintre furnizorul şi consumatorul de educaţie în vederea dezvoltării duale. Volumul participă la dezvoltarea diferitelor metode apreciative în România, fiind o contribuţie utilă celor care sunt interesaţi de domeniul dezvoltării organizaţionale. Cititorul poate avea acces la un model operaţional al metodelor afirmativ-apreciative prin lecturarea anexelor volumului. Acest model operaţional este detaliat sub forma unui training ce se poate desfăşura pe parcursul a 8 sesiuni. Totodată sunt oferite toate informaţiile ce ţin de partea de metodologie, implicit de evaluare a unui astfel de model. Conf. Univ. Dr. Ştefan Cojocaru Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială

431

Didactica predării ştiinţelor juridice şi administrative Autori: Nadia Cerasela DARIESCU, Roxana Alina PETRARU Iaşi, Mai 2009 193 pagini

Fragment… “La nivelul anilor 90, problematica didacticii disciplinei este abordată în contextul teoriei generale a Curriculumului. Cercetătoarea Viviane de Landsheere plasează problematica didacticii disciplinei ca un capitol distinct dezvoltat, după ce analizează conceptul de curriculum (cu accent pe trunchiul comun), construcţia de curriculum (cu definirea obiectivelor), problematica didacticii generale (caracteristicile procesului de învăţare, tehnologia instruirii, modelele de instruire). Didactica specialităţii are ca problematică elaborarea unei metodologii speciale de predare – învăţare - evaluare, dezvoltând un ansamblu logic de prescripţii relative la o specialitate determinată de programa şcolară. Originalitatea didacticii disciplinei rezultă în mod esenţial din faptul că ea este construită şi evoluează printr-o dublă centrare: asupra celui ce învaţă şi asupra interacţiunilor cu disciplina. În literatura de specialitate didactica este definită ca fiind un ansamblu de tehnici şi proceduri de instruire care au la bază principiile teoretice indispensabile rezolvării efective a problemelor de conţinut, metodele şi organizarea instruirii. “

432

Drept procedural fiscal (Tratează legislaţia în vigoare până la data de 1 mai 2009) Autor: Nadia Cerasela DARIESCU Iaşi, Mai 2009 233 pagini

Sistemul finanţelor publice este strâns legat de concepţia politică, economico-financiară şi de modul de organizare a unei ţări. De aceea vom încerca să descriem contextul în care au apărut şi a evoluat legislaţia fiscală în România. Un pas important în sistematizarea legislaţiei fiscale a fost făcut în luna decembrie 2003, când sub presiunea comunităţii oamenilor de afaceri şi a Uniunii Europene au fost adoptate cele două coduri: Codul fiscal adoptat prin Legea nr. 571 din 19 decembrie şi Codul de procedură fiscală adoptat prin Ordonanţa Guvernului nr. 92 din 29 decembrie 2003. În anii 2004 - 2009 cele două coduri au fost modificate şi completate de mai multe ori, republicate şi iarăşi modificate. Art. 3 alin. 1 din Codul de procedură fiscală prevede că prezentul cod se modifică şi se completează numai prin lege, promovată de regulă, cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia. Alin. 2 al aceluiaşi articol precizează că orice modificare sau completare la prezentul cod intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin lege. Dispoziţiile menţionate mai sus, au rolul de a aduce la cunoştinţa contribuabililor modificările suferite de Codul de procedură fiscală într-o perioadă de timp rezonabilă pentru a putea să le aplice corect. Completările şi modificările celor două acte normative fundamentale au anulat cel mai mare avantaj al codificării dreptului financiar şi fiscal: acela de a avea între coperţile unei singure cărţi normele juridice fundamentale ale acestei ramuri juridice, anulându-se astfel principalul câştig al edictării celor două coduri.

433

În opinia noastră, cele două coduri precum şi legislaţia fiscală secundară care a suferit şi suferă modificări de la o zi la alta, ar trebui republicate cu toate modificările aduse până acum sau, eventual modificate şi ar trebui păstrate în această formă pentru o perioadă de cel puţin 4 ani spre a semnaliza comunităţii oamenilor de afaceri români şi străini hotărârea de a pune în practică un sistem fiscal transparent şi consecvent principiilor care stau la temelia celor două acte normative menţionate. Ne alăturăm opiniei şi considerăm că adoptarea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală constituie un pas important în procesul de apariţie a unor noi ramuri de drept şi anume: dreptul fiscal şi dreptul procedural fiscal. Autoarea

434

Deschideri postmoderne în sociologie şi asistenţa socială Autori: Simona PONEA, Ecaterina – Maria PORUMB, Andreea RACLEŞ, Cătălin ROGOJANU Iaşi, Mai 2009 138 pagini

Simona PONEA SUPERVIZAREA ŞI MANAGEMENTUL DE CAZ Ecaterina – Maria PORUMB INCLUZIUNEA SOCIALĂ A TINERILOR CARE AU CRESCUT ÎN CENTRELE DE PLASAMENT Andreea RACLEŞ FAMILIE ŞI LOCUINŢE ALE ROMILOR BOGAŢI DIN STREHAIA Dumitru-Cătălin ROGOJANU TRANZIŢIA ÎN UNGARIA

435

Deschideri postmoderne în ştiinţele educaţiei Autori: Antonio Ştefan SANDU, Cristina SPIRIDON, Laura SOMEŞAN, Elena STAN Iaşi, Mai 2009 112 pagini

Antonio Ştefan SANDU   METODA „TRAININGULUI” ÎN EDUCAŢIA ADULŢILOR  Cristina SPIRIDON   APLICAŢII ALE LOGICII EROTETICE ÎN CERCETAREA ROMÂNEASCĂ   

Laura SOMEŞAN  LEGĂTURA RELIGIOZITATE - EMPATIE     Elena STAN  IDEOLOGIA, CONCEPT CIVILIZAŢIEI UMANE 

UTOPIC,

FUNDAMENT

AL

 

LIBERTATEA UMANĂ   

MANAGEMENTUL EFICIENT AL UMANE –O VIAŢĂ SOCIALĂ ARMONIOASĂ   

IMITAŢIA ATROFIAZĂ CREATIVITATEA   436

INSTINCTIVITĂŢII

437

Deschideri postmoderne în ştiinţele politice Autori: Camelia ENACHE, Lorand GERGELY, Alexandra PETRESCU, Cătălin ROGOJANU Iaşi, Mai 2009 108 pagini

Camelia ENACHE   ANALIZA RĂZBOIULUI DIN BOSNIA HERŢEGOVINA    

NEGOCIERI PRIVIND STATUTUL TRANSNISTRIEI

 

 

Lorand GERGELY   PROCESUL DE „NATION BUILDING” ŞI ASOCIAŢIONISMUL UNIVERSITAR DIN EUROPA EST-CENTRALĂ    

Alexandra PETRESCU  WOMEN AND FASCISM IN ROMANIA   

Dumitru - Cătălin Rogojanu  “RELAŢIA SPECIALĂ” DINTRE BISERICA ROMANOCATOLICĂ POLONEZĂ ŞI SERVICIILE SECRETE COMUNISTE (1944-1989)    

438