C7 - Sistemul Nervos Periferic

SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

PLEXUL CERVICAL -originea C1-C4 -inerveaza m. gatului ce rotesc capul si deschid gura, inerveaza m trapez impreuna cu n. XI NERVUL FRENIC -originea C3-C5 -inerveaza diafragmul

PLEXUL BRAHIAL 

   



Origine: rad ant C5-T1 si fibre simpatice postganglionare cu originea in ggl simpatici cervicali inferior si mijlociu C5-C6-trunchi super C7- trunchi mijl C8-T1- trunchi inferior -ramuri ant+post - unire → fascicule lateral, median, posterior Leziune: tracţiune (obstetrical, accidente maşină), plăgi rar, compresiuni (hematoame, tumori, coastă cervicală)

PLEXUL BRAHIAL 1.NERVUL AXILAR (CIRCUMFLEX) -originea C5-C6 -ridica bratul (actioneaza deltoidul) -ajuta la balansul bratului inainte si inapoi 2.NERVUL MUSCULOCUTAN -origine C5-C7 -flecteaza bratul si antebratul pe brat (inerveaza m.biceps brahial, coracobrahial, brahial)

PLEXUL BRAHIAL 3.NERVUL RADIAL  origine C5-C8  extensor al cotului, pumn, degetelor  parţial supinator (scurt supinator)  inerveaza brahioradialul- flexor al antebratului  extensia degetelor –exceptie falanga distala (extensie de catre m. intrinseci ai mainii)  extensor police (lung şi scurt)  participă la abducţia police (lung abductor)

NERVUL RADIAL

NERVUL RADIAL 

Senzitiv – –



Paralizia totală: – – – – –



Faţa posterioară braţ, antebraţ, mână Tabachera anatomică – exclusiv radialul Mâna căzută, “gât de lebădă” şi pronaţie Incapacitate extensie degete, mână, antebraţ Dificil supinaţie (doar din flexia antebraţ – biceps) Flexie degete scăzută (dator imposibilit fixării pumn în extensie) Atrofie scurt supinator, mai tarziu extensori

Paralizie parţială: – –

Respectă unii muşchi (ex – lez 1/3 medie braţ nu afect triceps, anconeu) Leziune gât radius – deficit extensie degete doar (inclusiv police)

NERVUL RADIAL-WRIST DROP

PLEXUL BRAHIAL 4.NERVUL MEDIAN  origine C6-C8, T1  Pronaţia antebraţ – rotund, pătrat pronator  flexor al pumn ajutat de n. ulnar (marele palmar)  flexor al falangei distale a degetelor 2,3 (flexor profund)  Flexor falanga 1 pe falanga 2 (flexor superficial comun degete)  inerveaza 5 muschii ai mainii: 3 ai eminentei tenare (lung flexor, flexor scurt, abductor si opozant police) si 2 lumbricali (deget II, III – flexia MCF)  FLEXIA MÂINII, PRONAŢIA, OPOZIŢIA POLICELUI

NERVUL MEDIAN

Nervul median 

Senzitiv: – –



Vegetativ: – –



Teritoriul palmar degete 2,3, parţial police Dorsal vârful degete 2,3 Mare nr fibre – tulbur vasomotorii şi trofice Sindrom cauzalgic

Paralizia – – – – –

“mână simiană” – abducţie, eversie police, atrofie eminenţă tenară Încercare închidere pumn → “gheară mediană” – index nu se flectează, deget mijlociu parţial, 4,5 complet închise Police rămâne extins Indexul nu poate zgâria masa Cea mai invalidantă paralizie pt mână – sensibilitate zone importante, desfiinţare pensă tridigitală police- index-medius (principala pensă de prehensiune)

NERVUL MEDIAN

NERVUL MEDIAN-ACT. POLICELUI

PLEXUL BRAHIAL 5.NERVUL ULNAR  origine C7-C8, T1  nu inerv musc braţului  Flexia pumnului (flexor ulnar al carpului)  inervează lumbricali degete IV,V, toţi interosoşiii (flexia MCF)  flexia distală deg IV, V (flexor profund deg 4,5)  adductor al policelui  opozant deget mic  Mişcări fine ale mâinii (radial, median – mişc de forţă)  Lezare – şanţ epitrohleoolecranian, canal carpian

NERVUL ULNAR

Nerv cubital 

Senzitiv: – – – –



Tulburări vasculotrofice: – –



Uscăciunea pielii, hiperkeratoză, atrofie musculară, deformări unghii Uneori dureri mari, piele roşie-cianotică, sudoraţie abundentă, ulceraţii, gheara cubitală cu retracturi tendinoase

Paralizia totală: – – –



Hipo, anestezie zonă mică faţa palmară şi dorsală deget mic ½ deget inelar marginea cubitală palmă

Mâna “gheară cubitală” – extensie primelor falange, flexia ultimelor 2 Police depărtat de index Mână subţire – emin hipotenară şi spaţii interosoase atrofiate (tardiv)

Paralizii uşoare: – – –

Semn Fromment (paralizie adductor police – afectare pensa cubital) Bolnav nu poate zgâria masa cu deget mic Mâinile cu degete răsfirate nu se suprapun (interosoşi dorsali afect –afect abducţie deg)

Leziune nerv ulnar

PLEXUL LOMBOSACRAT         

L1-L3 şi o parte L4 – plex lombar Rădăcini divid – ramură super+infer (anastom ram super cu ram infer răd super Profund, protejat – lezare – plăgi penetrante, fracturi vertebrale, bazin, afecţ intrapelvine L5-S1 –S2 şi mare parte din L4 – plex sacrat Ram inf L4 – răd L5 =trunchi lombosacrat Rădăcini divid – ram ant şi post (ram ant – colat apoi nv tibial, ram post –colat apoi nv peroneu comun, impreuna nv sciatic) Fibre simpatice pt vase, glande sudorale, muşchi piloerectori membru inferior Fibre parasimpatice – viscere pelvine, teritoriu genital Lezare – fracturi sacru, rar flexie extremă coapse – tracţiune plex, în timpul naşterii

PLEXUL LOMBOSACRAT NERVUL OBTURATOR L2-L4 Rotator extern coapsă (obturator extern) adductor al coapsei (toţi adductorii coapsei –inerv si de crural) Leziune – canal obturator (comprimare- frecv la femeia gravidă), compresii radiculare; nu e gravă lezarea, frecv asociată cu cea de crural Senzitiv – articulaţia şold, genunchi, tegument faţa internă coapsă, gambă NERVUL FEMURAL (CRURAL): L2-L4 extensor al genunchiului (cvadriceps) Flexor coapsă pe bazin (psoasiliac) Senzitiv: faţa internă coapsă, faţa medială gambă şi picior Lezare: abcese psoas, tumori mic bazin, hernii crurale, traumatisme bazin, luxaţie coxofemurală, traumatisme vertebrale Paralizie : afectare mers şi ortostatism – compensare tensor fasciei lata, genu recurvatum în evoluţie, ROT rotulian abolit

1.      7.       – – –

Atrofie cvadriceps rapid Totală: cvadriceps + psoasiliac Parţială: doar cvadriceps

Plex lombosacrat

PLEXUL LOMBOSACRAT 3.NERVUL SCIATIC -L4-L5, S1-S3 -flexor al genunchiului,flexor si extensor al piciorului, degetelor -in spatiul popliteu se divide in n peroneal si tibial a.Nervul tibial (sciatic popliteu intern) -flexor plantar si inversie b.Nervul peroneal (peroneu comun, sciatic popliteu extern) -flexor al piciorului si eversor

NERVUL SCIATIC SI N.TIBIAL

NERVUL PERONEAL

Nv sciatic 

Paralizia trunchi sciatic: – – – – –



Ischiogambieri neatinşi (ram din sciatic popliteu intern înainte de formare trunchi) Mers dificil, picior balant,nu se poate sta pe vf, călcâie Mers posibil datorită cvadriceps Atrofii musc treptat Tulburări vasculotrofice: edem periferic, hiperkeratoză, uscăciunea pielii, striaţii unghii, modificări culoare, temperatură piele, sindrom cauzalgic

Leziune: hernii distale, morb Pott, tumori vertebrale –

Fracturi vertebrale, bazin, luxaţii coxo-femurale, elongaţii sportivi, n-n, plăgi înţepate, compresii

Nv sciatic popliteu extern (peroneu comun) 

Nv musculocutanat – –



Nv tibial anterior – – –



Eversia picior din flexie plantară (scurt, lung peronier) Senzitiv – dosul piciorului si partial halucelelui si degetelor, faţa antero-ext gambă Flexia dorsală (gambier anterior) Extensie degete (extensor comun degete, propriu haluce) Senzitiv: artic gleznei, primele 2 degete

Paralizie : – – – – –

Picior var equin cu mers stepat Imposibilit mers pe călcâie, loveşte pietrele cu vârful piciorului în mers Pareză discretă – împins în spate picior sănătos ridică vf, cel paretic nu (semn Lupulescu) Rare tulburări vasculotrofice Leziuni – nivel platou tibial extern şi cap peroneu

Nv sciatic popliteu intern (nv tibial posterior)       

Leziuni- zona poplitee şi a gleznei, plex, radicular, compresii în canal tarsian traumatice (afect senzitivă) Flexor plantar – solear, gemeni Inversie picior – gambier posterior Flexie IF degete (lung flexor comun degete, lung flexor haluce) Flexia MTF (scurt flexor haluce, lumbricali) Abducţie, adducţie haluce Paralizie: – – – – – – – –

Imposibilitate flexie picior, degete, mers pe vârfuri Mers talonat, izbeşte cu călcâiul Bolta anteroposterioară se şterge Abolire abducţie, adducţie degete Imposibilitatea ridicării călcâi când vf e pe sol (test Pitres) Tulburări senzitive – faţa posterioară gambă, gleznă, picior Sindrom cauzalgic Tulburări vasculotrofice semnificative

PARALIZIILE N. PERIFERICI Tratament general  menţinerea jocului normal al articulaţiei: mobilizări articulare blânde şi analitice ale tuturor articulaţiilor afectate, pe toată amplitudinea fiziologică, dar fără mobilitate exagerată;  evitarea instalării deviaţiilor: mobilizări pasive, posturi corectoare în decubit şi în şezând sau ortostatism, utilizarea de mijloace ortopedice ajutătoare;  lupta contra contracturii şi retracturii musculare: repaus postural relaxant, tehnici şi metode de facilitare neuro-musculară ;  lupta contra edemului: posturări antideclive şi mobilizări;  stimularea musculaturii deficitare: mobilizări pasive şi active, tehnici şi metode de facilitare neuro-musculară, mecanoterapie, scripetoterapie, spring terapie, ergoterapie  reeducarea sensibilităţii  reeducarea gesturilor cotidiene  antrenamentul la efort.

PARALIZIA FACIALA   



 

aplicarea unui bandaj autocolant pe partea sănătoasă şi utilizarea, pe cât posibil, în timpul activităţii zilnice a părţii bolnave exerciţii de masticaţie cu gumă de mestecat, bomboane moi reeducare funcţională în oglindă cu uzitarea elementelor facilitatorii ale răspunsului motor şi a unor stimulări senzitivosenzoriale (inclusiv a celor din metoda Margaret Rood) pe partea bolnavă: exerciţii asimetrice (partea sănătoasă→ partea bolnavă) → simetrice (ambele părţi concomitent) → asimetrice (partea bonavă ), iniţial pasive şi apoi active exerciţii de mimică exerciţii de suflat şi fluierat

LEZIUNILE PLEXULUI BRAHIAL 





combaterea instalării deviaţiilor: mobilizări analitice, posturări şi poziţionări funcţionale în repaus, utilizarea de mijloace ortopedice netraumatice în timpul zilei (inclusiv praştie Chessington pentru evitarea subluxării scapulo-humerale); menţinerea tonusului musculaturii paralizate şi cu evitarea dezechilibrului determinat de acţiunea antagoniştilor sănătoşi: ergoterapie din suspendare; stimularea musculaturii paralizate prin – – –

   

exerciţii analitice pasive, activo-pasive, active simple şi cu rezistenţă progresivă tehnici şi metode de facilitare neuro-musculară hidrokinetoterapie

reeducarea penselor lupta contra tulburărilor trofice şi a durerii: mijloacele anterioare+ fizioterapie reeducarea sensibilităţii reeducarea gesturilor cotidiene şi eventual a unora de substituţie în cazul unor paralizii definitive

PARALIZIA PLEX BRAHIAL MOTOR  Prevenirea redorilor articulare si a pozitiilor disfunctionale: umarului si ale degetelor  posturari prin orteze umar-cot-mana: sa nu creeze leziuni ale tesuturilor si pozitiile sa fie functionale – – – – – –

umar-AB 60-90 ,F 45 cot F 90-100 antebrat P 10 pumn E 30-45 Policele semi F+AB+usoara R MCF F 60+ IFP F 25+ IFD F 30 , de la index la degetul mic se creste aceasta flexiecu 5 grade

posturari alternante active, libere (fara orteze)  purtarea unei esarfe sub cot –evita subluxatia cap humeral  mobilizari pasive pe toata amplitudinea de miscare  mobilizari autopasive: +/- scripetoterapie 8. Stimularea tonus muscular paralizat:  -electrostimulari  -metoda Kabat  -mijloace de facilitare-gheata,periaj,atingere  -ex imaginare ale lui Z. Ataev  mentinerea tonus muscular in musculatura partial paralizata:  -exercitii analitice cu rezistenta (se urmareste mentinerea fortei musculare) 

PARALIZIA PLEX BRAHIAL FENOMENE VASCULOTROFICE  posturare antidecliva: ziua prastia Chessington, noaptea pe o perna  mobilizari pasive repetate de 5-6 ori/zi-efect de pompaj  contractii izometrice si miscari active ale musculaturii sanatoase sau partial paralizate  gimnastica pentru cap-trunchi-gat-membrul superior opus  exercitii de respiratie SENZITIV:  -tehnici de facilitare pentru initierea miscarii: IR,MARO,CR, ILO,IzA,SI  -metoda Kabat  -tehnici de crestere a fortei musculare prin PR  -reeducare prizelor: grosiere-fine  -reeducare mainii in cadrul unor activitati unilaterale  -reeducare mainii bilateral in cadrul unor activitat: in lant kinetic inchis si deschis

PARALIZIA N. RADIAL     

Posturarea in pozitie neutra in atele fixe sau orteze dinamice –pumn in E moderata permitand flexia sa activa cu revenirea sa mecanica mentinerea fortei musculare neafectate : m umar si lant muscular flexor al membrului superior Prevenirea redorilor musculare prin miscari pasive, pasivoactive,autopasive la scripete, active, hidrokineto Tulb neurotrofice: pozitionare antidecliva antebrat, mana, masaj, miscari pasive si active Reeducare muschilor paralizati:    

 

-strech-reflex -facilitare motorie: IL,CR,SI -elemente facilitatorii: periaj, masaj cu gheata, vibratie -schemele D1E si D2F ale membrului superior cu extensia concomitenta a cotului

refacerea abilitatii mainii: exercitii combinate proximo-distal si distoproximal Refacerea sensibilitatii

PARALIZIA N. MEDIAN 



 

 

Evitarea instalării redorilor articulare: mobilizari active si pasive pentru MCF,IF, trapezoMCP, ortezari dinamice, hidrokineto conservarea functionalitatii policelui: orteza simpla din piele pentru mentinerea deschisa a primei comisuri mentinerea fortei musculare neafectate reeducare musc paralizate: Kabat , ex analitice pe flexorii pumn, degetelor, eminentei tenare; ex globale de tripla flexie refacerea abilitatii: refacerea prizelor si prehensiunii refacerea sensibilitatii

PARALIZIA N. CUBITAL 

    

prevenirea si corectarea deviatiilor: prevenirea hiper extensie MCF si lasand libera flexia, mentinerea policelui in AD prin atele fixe, orteze dinamice prevenirea instalarii redorilor articulare la MCF si IF IV si V : miscari pasive, autopasive si active cu orteza Mentinerea fortei si kineticii membrului superior: ex izometrice, utilizarea mainii in gestica reeducarea musc paralizate refacerea abilitatii mainii refacerea sensibilitatii

LEZIUNILE PLEX LOMBOSACRAT -la fel ca si la lez plexului brahial dar cu reeducarea mersului şi utilizarea metodelor Williams şi “Şcoala spatelui”.

PARALIZIA N. CRURAL 

 

Prevenirea deformării în genu recurvatum -în formele moderate tonifierea ischiogambierilor, în formele severe se aplică orteze de fixare a genunchiului Prevenirea contracturii lombare: relaxare Jacobson,mobilizare fără încărcare a rahisului Pregatirea compensărilor până la câştigarea forţei musculare pierdute: tonif. MS pentru mers în baston, cârje, tonif musc trunchiului, abdominali, dorsali, fesieri, triceps sural

PARALIZIA N. CRURAL 

Menţinerea tonusului în musc denervată: pentru a evita atrofia – – – – – –

 

F forţată a genunchiului (stretch reflex în cvadriceps) E coapsei (stretch reflex în psoasiliac ex de F a CF si E a G contralateral FNP generale: IL,CR,SI elemente facilitatorii (vibraţie, periaj, calup cu gheaţă) Kabat MI pe scheme D1F, D2F cu Extensie G

Reeduc Forţei Musc : ex pasive, active, active ajutate, scripetoterapie, ex analitice, izometrice, dinamice cu rezistenţă Reeducarea funcţională a G: ex în lant kinetic închis- mers, coborât, urcat, aşezat

PARALIZIA N. SCIATIC POPLITEU EXTERN (PERONEU COMUN)+ SPI (tibial posterior) 

Prevenirea deviaţiilor: – –

 

 

SPE- în equin prin retracţia tendon Achile: menţinerea poziţiei în unghi drept a piciorului prin atelă noaptea sau gheată; SPI-prăbuşirea bolţii plantare -susţinător plantar

Menţinerea mobilităţii artic gleznei, piciorului (SPE)- mişcări libere de câteva ori pe zi Reeducarea musc paralizate: strech-reflex, IL, CR, SI, ex imaginative, elemente facilitatorii, ex contralaterale, ex pasive, active ajutate, ex izometrice, dinamice cu R, Kabat Recuperarea funcţionalităţii piciorului: ex în lant kinetic închis, deschis, mers pe teren denivelat, se acordă import F degetelor mai ales în SPI Ortezarea – –

SPE: orteze dinamice, toc mai înalt SPI –nu pune probleme

POLINEVRITA Perioada de debut şi stabilizare:  prevenirea escarelor prin poziţionări alternante  posturări corective în pat pentru evitarea piciorului equin, a mâinii în grifă, a flexumului de şold şi genunchi  mobilizări pasive regulate a tuturor articulaţiilor afectate, la limita dureroasă şi eventual cu utilizarea prealabilă a termo terapiei  gimnastică respiratorie  reeducare musculară  mobilizări analitice: active ajutate, active simple şi active cu rezistenţă manuală maximală  mobilizări globale: tehnici şi metode de facilitare neuro-musculară proprioceptivă  reeducare funcţională a echilibrului (inclusiv exerciţii pe un plan mobil), a ortostatismului (iniţial pe un plan înclinat cu bandaje elastice pe membrele inferioare pentru favorizarea întoarcerii venoase) şi mersului cu sau fără ajutorul unor atele corective  hidrokinetoterapie  reeducarea sensibilităţii şi realizarea unor automatisme de coordonare substitutive ale pierderilor de sensibilitate  antrenamentul la efort Perioada de sechele: ca în debut  reeducării musculare;  combaterii tulburărilor senzitive.

POLIRADICULONEVRITA Stadiul de paralizie  controlul poziţiei prin – –

posturări sau imobilizări în poziţii corecte pentru evitarea atitudinilor vicioase şi a retracţiilor decubit funcţional lejer şi antidecliv pentru evitarea complicaţiilor tromboembolice

prevenirea şi tratarea escarelor prin poziţionări funcţionale alternante şi mobilizări pasive ale tuturor articulaţiilor;  tratarea tulburărilor respiratorii: respiraţie asistată → introducerea progresivă şi creşterea duratei respiraţiei libere→ respiraţie liberă→ gimnastică respiratorie. Stadiul de regresie a leziunilor  pozitionare corectă;  mobilizări articulare ce devin progresiv activo-pasive, active simple şi cu rezistenţă 

– –

    

de tip analitic de tip global: tehnici şi metode de facilitare neuro-musculară

mecanoterapie; hidrokineterapie; tonifierea diafragmului şi a intercostalilor; reeducarea proprioceptivă şi a prehensiunilor; combaterea tulburărilor senzitive

Poliomielita acuta Perioada premonitorie:  repaus absolut la pat;  ↓ Ulterior se utilizează fie metoda Kenny fie programul “clasic”: Perioada de apariţie a paraliziilor flasce:  controlul poziţiei: decubit dorsal şi ventral şi poziţionări sau imobilizări fiziologice ale segmentelor corpului  lupta contra contracturilor musculare dureroase şi menţinerea troficităţii musculare: mobilizări pasive lente de mai multe ori pe zi  recuperarea forţei musculare şi a imaginii kinestezice: mobilizări pasive, activo-pasive şi active simple, cu evitarea apariţiei oboselii. Perioada de regresie a leziunilor:  lupta contra deformaţiilor, a contracturilor şi retracturilor: posturări şi poziţionări corijate în pat, utilizarea de mijloace ortopedice corective, mobilizări manuale blânde şi progresive  stimularea contracţiei muşchilor paralizaţi şi creşterea forţei lor musculare – –

analitic: mecanoterapie, mobilizări analitice active cu rezistenţă manuală global: tehnici şi metode de facilitare neuro-musculară proprioceptivă

tonifierea musculaturii sănătoase pentru compensarea celei paralizate Perioada de recuperare musculară  lupta contra deformaţiilor: ca anterior plus mijloace ortopedice de corectare a mersului şi a scoliozei;  tonifierea musculaturii paralizate şi a celei sănătoase: ca anterior dar mai intens  reeducarea funcţională a prehensiunii, mersului, gesturilor cotidiene ± mijloace ortopedice de corecţie ajutătoare  gimnastică respiratorie  antrenament la efort. 

Poliomielita