Biblioteca In Era Digitala.ppt

Biblioteca digitală – de la proiect la realitate

Digitizarea  Digitizarea se referă la conversia unui element – fie că este vorba de un text tipărit, un manuscris, o imagine, un sunet, un film sau o înregistrare video – de la un format analog la un format digital  Digitizarea presupune captura digitală, transformarea din formă analogă în formă digitală, descrierea şi reprezentarea obiectelor de patrimoniu şi a documentaţiei referitoare la acestea, procesarea şi asigurarea accesului la conţinutul digitizat şi prezervarea pe termen lung

Scopul digitizării Cel mai important scop al digitizării este acela de a spori accesul la informaţie şi de a îmbunătăţi conservarea documentelor Digitizarea colecţiilor este mult mai populară în rândul proiectelor de prezervare a patrimoniului cultural; prin digitizarea colecţiilor, instituţiile cu patrimoniu cultural îşi pot deschide colecţiile pentru studiu şi cercetare

Obiectivele digitizării  Îmbunătăţirea păstrării şi conservării documentelor originale (metodă de salvare a documentelor rare, preţioase,fragile, voluminoase)  Îmbunătăţirea condiţiilor de acces  Îmbunătăţirea calităţii procesului de consultare  Favorizarea valorificării documentelor în sensul punerii în valoare a unor colecţii, fonduri prestigioase de documente rare  Modalitatea cea mai puternică de distribuţie pe scară largă a informaţiei  Promovarea valorilor naţionale  Contribuţie la fondul internaţional digital

Motive pentru digitizare Decizia de a digitiza se poate lua în cazul următoarelor situaţii:  Pentru a creşte accesul: acesta este motivul principal şi cel mai evident, acolo unde se crede că există un număr ridicat de cereri din partea utilizatorilor, iar biblioteca sau arhiva doreşte să îmbunătăţească accesul la o anume colecţie.  Pentru a îmbunătăţi serviciile adresate unui grup extins prin furnizarea de acces lărgit resurselor instituţiilor care respectă educaţia şi învăţarea durabilă.  Pentru a reduce mânuirea şi utilizarea materialelor originale fragile sau foarte uzate, şi pentru crearea unei copii „de rezervă” pentru materialele aflate în pericol, precum cărţi sau documente fragile.  Pentru a oferi instituţiei oportunităţi de dezvoltare a infrastructurii şi a abilităţilor personalului.  Din dorinţa de a dezvolta resurse de colaborare, parteneriate de partajare cu alte instituţii pentru a crea colecţii virtuale şi pentru a creşte accesul în întreaga lume.  Pentru a profita de avantajul oportunităţii financiare, de exemplu probabilitatea de a obţine fonduri de implementare a programelor, sau a unui proiect particular fiind capabil să genereze un venit semnificativ.

Proiect de digitizare  Planificarea unui proiect implică trei activităţi generale: 1. Cererile proiectului sunt verificate, aprobate şi ordonate în funcţie de prioritate; 2. Alocarea resurselor 3. Formarea echipei de proiect de către un manager de proiect

Managerul de proiect  Managerul de proiect trebuie să găsească o modalitate de a face cunoscut întregul proiect, captarea parametrilor tehnici, indexarea şi regăsirea, publicarea electronică, gestionarea proprietăţii intelectuale, arhivarea digitală şi conservarea. Colaborarea cu instituţiile partenere, specialişti IT şi vendori, vor forma de asemenea un component important al managementului de proiect.  Un şablon de planificare a proiectului va permite gestionarea efectivă prin identificarea nevoilor pentru analiza elementelor implicate în următoarele sarcini operaţionale, sarcini care vor forma fluxul de legături în procesul de producţie  Managerul proiectului se bazează iniţial pe un instrument de planificare strategică - analiza SWOT

Analiza SWOT (I) Întrebările la care ar trebui căutat un răspuns în cazul unui proiect de bibliotecă digitală: 1. Puncte forte – care sunt principalele puncte forte ale colecţiilor noastre şi cum se reflectă acestea în proiectul nostru? 2. Puncte slabe – care sunt principalele probleme care împiedică succesul propunerii de proiect ? Cum pot fi rezolvate aceste probleme ?

Analiza SWOT (II) 3. Oportunităţi – ce şanse avem ( de colaborare / coordonare ) care să fie în favoarea proiectului propus de noi? 4. Ameninţări – care sunt riscurile asumate dacă nu vom realiza acest proiect ? Care sunt problemele pe care le vom întâmpina la implementarea acestui proiect ? Analiza SWOT (nivel micro) va fi urmată de un studiu de fezabilitate (problemele la nivel macro)

Echipa de proiect  Angajaţi cu normă întreagă Aceştia pot fi solicitaţi să preia noile sarcini şi responsabilităţi. Deşi familiarizaţi cu operaţiunile instituţiei, aceştia nu sunt întotdeauna flexibili din cauza altor angajamente. Timpul acestora poate fi mai scump în comparaţie cu alte opţiuni, inclusiv salariu, beneficii şi cheltuieli de regie.  Angajaţi cu normă parţială Pot contribui cu aptitudini de specialitate, şi pot fi angajaţi pentru perioade flexibile de timp pentru a participa la proiect. Aceştia pot avea alte angajamente în afara proiectului, limitându-şi disponibilitatea de a lucra suplimentar atunci când este necesar.  Angajaţi pe perioadă determinată Recrutaţi pentru perioade fixe de timp, atâta timp cât aptitudinile acestora sunt necesare proiectului, sau pentru o fază a proiectului. Aptitudinile de specialitate nu sunt, oricum integrate în organizaţie, iar disponibilitatea poate schimba programul proiectului.  Consultanţii Asigură consultanţa de specialitate pentru activităţi specifice şi sunt plătiţi doar pentru activităţile la care participă. Managementul consultanţilor reprezintă o provocare, deoarece contribuţia lor la proiect se desfăşoară în afara birourilor proiectului, iar contractul trebuie să fie clar formulat pentru a obţine un rezultat de succes.

Studiu de fezabilitate (I) Managerii de proiect trebuie să planifice acţiunile după următoarele criterii:  Operaţional – colecţiile digitale rezultate va fi folosite efectiv ?  Tehnic – are organizaţia resursele necesare (oameni, sisteme hardware, software, infrastructură)pentru a dezvolta şi exploata rezultatele din proiectul propus ?

Studiu de fezabilitate (II)  Economic – îşi permite organizaţia să dezvolte proiectul propus şi să achiziţioneze resursele necesare?  Program – poate proiectul propus să fie implementat într-un interval rezonabil de timp?  Cultural – este proiectul “potrivit” pentru cultura organizaţiei?  Necesitate – este proiectul propus necesar din cauza factorilor interni sau externi ( cum ar fi reglementări guvernamentale sau descompunerea materială a colecţiei)

Biblioteca Digitală a României 



 1. 2. 3. 4. 5.

Bibliotecă Digitală a României, componenta românească a Bibliotecii Digitale Europene, coordonatoare a procesului de digitizare la nivel naţional, asigură prezervarea în format digital a resurselor culturale ale ţării, facilitarea accesului public pe Internet la un corpus de resurse culturale naţionale reprezentative. Bibliotecă Digitală a României va reprezenta unul dintre cele 27 de noduri naţionale, componente ale Bibliotecii Digitale Europene ce urmează să fie create sau au fost deja create în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Procesul de digitizare şi de constituire a bibliotecii digitale se va dezvolta pe 5 axe prioritare: Patrimoniul documentar scris ( biblioteci ) Patrimoniul mobil ( muzee şi colecţii ) Patrimoniul audio-vizual ( arhive audio-vizuale ) Patrimoniul imobil ( monumente şi arheologie ) Patrimoniul arhivistic ( arhive )

Rezoluţia Parlamentului European din 27 septembrie 2007 privind "i2010: Spre o bibliotecă digitală europeană" (2006/2040(INI)) - puncte esenţiale Biblioteca digitală europeană, imaginea Europei unite în diversitatea ei  recomandă crearea, pe etape, a unei biblioteci digitale europene, sub forma unui punct de acces unic, direct şi multilingv la patrimoniul cultural european;  subliniază faptul că, dacă obiectivul acesteia este acela de a ajunge, în cele din urmă, să creeze un instrument care să acopere toate categoriile de material cultural, precum materialele audiovizuale, biblioteca digitală europeană trebuie să se concentreze, pentru început, asupra potenţialului oferit de materialul scris scutit de redevenţe;  invită, în acest scop, toate bibliotecile europene să pună la dispoziţia bibliotecii digitale europene operele neprotejate prin drepturi de autor de care acestea dispun sub formă digitală;  invită universităţile europene şi celelalte instituţii de învăţământ superior să permită accesul la teze de doctorat şi alte lucrări ştiinţifice ale căror teme şi discipline sunt legate de patrimoniul cultural european, în condiţii care urmează să fie stabilite şi respectând în totalitate drepturile de autor;  subliniază, de altfel, faptul că biblioteca digitală europeană nu urmăreşte difuzarea exclusivă a materialelor, ci coordonarea accesului la operele digitalizate;  încurajează statele membre să îşi continue eforturile şi să accelereze ritmul digitalizării materialelor culturale pentru a realiza o cantitate suficientă de materiale;

Rezoluţia Parlamentului European din 27 septembrie 2007 privind "i2010: Spre o bibliotecă digitală europeană" (2006/2040(INI))  încurajează statele membre să îşi continue eforturile şi să accelereze ritmul digitalizării materialelor culturale pentru a realiza o cantitate suficientă de materiale;  încurajează o strânsă cooperare între statele membre şi instituţiile culturale, precum şi un schimb de bune practici privind atât digitalizarea şi accesibilitatea operelor cât şi conservarea lor digitală;  reaminteşte că, dacă programele comunitare nu permit finanţarea procesului de digitalizare ca atare, este necesară dezvoltarea unor noi modalităţi de finanţare, inclusiv în parteneriat cu sectorul privat evitând, pe cât posibil, o digitalizare diferenţiată pe mai multe viteze între statele membre;  Structura şi conţinutul bibliotecii digitale europene - Un punct de acces multilingv comun la patrimoniul cultural european  reaminteşte, în consecinţă, că este necesar să se facă distincţie între operele care aparţin domeniului public şi cele protejate prin drept de autor, inclusiv operele orfane şi operele epuizate, şi să se prevadă modele diferite pentru fiecare dintre ele, adaptate fiecărui sector de activitate;

Rezoluţia Parlamentului European din 27 septembrie 2007 privind "i2010: Spre o bibliotecă digitală europeană" (2006/2040(INI))  indică faptul că, într-o a doua etapă, ar trebui ca biblioteca digitală europeană să poată propune, dacă este posibil, pe lângă documentele neprotejate printr-un regim de drept de autor, documente protejate prin dreptul de autor, în strictă conformitate cu legislaţiile naţionale, comunitare şi internaţionale referitoare la proprietatea intelectuală;  subliniază faptul că orice decizie în acest sens va trebui luată în colaborare cu toate părţile interesate, în special cu autorii, editorii şi librarii;  propune ca, accesând biblioteca digitală europeană, utilizatorul să poată localiza documentele digitalizate, în format imagine şi format text, oricare ar fi tipul de document şi să le consulte în mod liber, fie integral în cazul operelor neprotejate prin dreptul de autor, fie sub formă de scurte fragmente în cazul operelor protejate, cu acordul titularilor drepturilor;  propune să se aibă în vedere posibilitatea de a răsfoi virtual operele protejate prin dreptul de autor, prin intermediul unor site-uri specializate care oferă garanţiile de securizate solicitate de către titularii drepturilor;  propune, în acest ultim caz, ca biblioteca digitală europeană să funcţioneze ca un simplu vector al informării;  indică faptul că orice document protejat ar putea fi accesat integral de pe site-uri specializate cu acordul titularilor drepturilor şi în schimbul unei remuneraţii echitabile.

Legea copyrightului vs. biblioteca digitală Modalităţi de obţinere a permisiunii de utilizare a documentelor originale în vederea digitizării:  obţinerea dreptului integral de proprietate de la deţinătorul copyrightului  facilităţi legale pentru biblioteci

 înţelegeri cu proprietarii  plata unei taxe proprietarului  obţinerea unei licenţe Cazuri în care biblioteca este deţinător de drepturi de copyright integrale:  a fost cumpărat acest drept  lucrarea originală este realizată în cadrul bibliotecii

Legea copyrightului aplicată la biblioteca digitală  Multe arhive, biblioteci şi muzee au în custodia lor colecţii care au fost donate şi în care dreptul de autor s-a transferat moştenitorilor creatorului. Dacă proprietarii dreptului de autor sunt necunoscuţi instituţiei, poate fi imposibil sau cel puţin foarte costisitor ( ca timp şi bani) pentru a obţine permisiunea dreptului de autor.  Una dintre avantajele digitizării este posibilitatea deschiderii colecţiilor pentru accesul larg, care poate fi în opoziţie cu protecţia drepturilor de proprietate intelectuală.  Este recomandat ca primul element care trebuie verificat întrun proiect sau program de digitizare, să fie condiţiile legale pentru realizarea copiilor digitale.

Proiecte de digitizare şi inventariere a patrimoniului cultural  Inventarierea patrimoniului cultural românesc se află sub coordonarea Ministerului Culturii şi Cultelor, acesta administrând: 1. Lista patrimoniului mondial UNESCO din România 2. Inventarul tezaurului patrimoniului cultural naţional 3. Repertoriul bunurilor culturale mobile clasate în patrimoniul cultural naţional  Organismul cel mai activ în domeniul patrimoniului cultural este cIMeC – Institutul de Memorie Culturală

Proiecte de digitizare în România  Academia Română, fiind cel mai înalt forum cultural pe plan naţional, este de asemenea activă în prezervarea şi diseminarea moştenirii culturale. În 1999, Academia Română, în colaborare cu Ministerul Culturii şi Cultelor şi cIMeC au pus bazele unui proiect de digitizare. În prezent baza de date creată conţine 36.000 facsimile digitale ale manuscriselor Eminescu. Acestea sunt disponibile on-line la adresa http://www.bar.acad.ro/EminescuEng2.html.  Un alt proiect este “Arhiva Traian Vuia”, ce include facsimilele digitale ale manuscriselor şi planurilor aparatelor de zbor inventate de Traian Vuia (http://www.bar.acad.ro/Vuiaeng.htm).

Proiecte de digitizare în România  Biblioteca Naţională a României administrează o parte importantă a memoriei culturale - cărţi, periodice, manuscrise şi carte rară, incunabule, materiale cartografice, fotografii şi materiale audio-vizuale. Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, care este o filială a Bibliotecii Naţionale, este implicată într-un proiect de digitizare împreună cu Ministerul Culturii şi Cultelor, cIMeC şi Banca Mondială: APOGRAF - Biblioteca Digitală Naţională a Manuscriselor şi Cărţilor Vechi.  Baza de date a fost creată în 2003 şi conţine în prezent facsimilele digitale a 194 volume (peste 50.000 de pagini), din colecţia Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia. Scanarea a fost realizată utilizându-se tehnologie de ultimă oră, şi în conformitate cu cele mai înalte standarde în prezervare.

Proiecte de digitizare în România  Strategia de dezvoltare pentru 2004-2007 a Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti include crearea unei biblioteci digitale, constând din publicaţii periodice din domeniul biblioteconomic (articole realizate de către angajaţii bibliotecii care sunt de acord să le ofere spre consultare on-line). Un alt obiectiv în reprezintă digitizarea documentelor valoroase şi a documentelor frecvent solicitate, ieşite de sub incidenţa legii privind drepturile de autor (prima ediţie Titu Maiorescu a poeziilor lui Mihai Eminescu). În acest moment 10.000 de pagini din colecţiile speciale ale bibliotecii există în formă digitală şi vor fi făcute publice.

Mihail Eminescu. Poesii. Bucuresti: Editura Librariei Socecu & Comp., 1884.

Proiecte de digitizare în România  Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” din Cluj –Napoca desfăşoară un proiect de intitulat EnterTransylvania ce are ca scop digitizarea fondului de publicaţii valoroase ale bibliotecii (documente de patrimoniu, material iconografic, periodice rare etc.).  Biblioteca Metropolitană din Bucureşti este o instituţie subordonată Primăriei Municipiului Bucureşti, cu o colecţie enciclopedică şi responsabilităţi legate de depozitul legal pentru Bucureşti. Biblioteca Virtuală Metropolitană Bucureşti este denumirea proiectului de digitizare dezvoltat de această instituţie. În prezent, la adresa http://www.bmb-online.ro/scripts/master.htm sunt disponibile 11 titluri (5500 pagini), iar viitorul acestui proiect depinde de găsirea unor parteneri finanţatori.

Proiecte de digitizare în România  Biblioteca Judeţeană “Gh. Asachi”, Iaşi desfăşoară începând cu 2003 un proiect pilot sub titlul “O noua biblioteca: Reţeaua interumană” Acest proiect aduce îmbunătăţiri în depozitarea şi conservarea documentelor originale, facilitează accesul la documente prin oferirea unei copii electronice utilizatorilor finali sau chiar acces la distanţă. Selecţia documentelor incluse în proiectul de digitizare a fost făcută în aşa fel încât să se creeze o unitate tematică – în momentul prezent au fost procesate 2549 pagini şi 913 imagini. În Proiectul de activitate pe anul 2006 este specificată “continuarea Proiectului-pilot de digitizare a colecţiilor bibliotecii (Dezvoltarea colecţiei digitale Bibliografia Iaşiului - 10 titluri, prin identificarea, contactarea şi lansarea negocierilor cu editurile ieşene şi realizarea unui parteneriat cu o firmă de echipament electronic care să pună la dispoziţie scannerele necesare digitizării acestor documente.”

Proiecte de digitizare în România  Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati“, Brăila desfăşoară în prezent două proiecte de digitizare: Biblioteca Digitală Şcolară oferă 30.000 de pagini de literatură română, în concordanţă cu programa şcolară. Cel de-al doilea proiect, Digitizarea presei locale, început în 2004, va oferi accesul la colecţia integrală a publicaţiei “Mercur” – primul jurnal comercial, apărut între 1950 şi 2006. Proiectul are ca termen final sfârşitul lui 2010, iar la ora actuală peste 4.000 de imagini au fost procesate.  Biblioteca Judeţeană "V.A. Urechia", Galaţi este implicată într-un mic proiect de digitizare ce include corespondenţă, stampe şi imagini vechi, iar Biblioteca Judeţeană Braşov realizează în colaborare cu Fundaţia “Casa Mureşenilor” digitizarea publicaţiei “Gazeta de Transilvania”.

Concluzii  Într-o lume în care evoluţia informaţională este atât de rapidă digitizarea într-o bibliotecă devine parte integrantă a proceselor de conservare, prelucrare şi distribuţie a informaţiilor.  Peste 100 de ani bibliotecile digitale se vor confrunta cu probleme care provin din alegerile pe care le facem noi, astăzi, ca bibliotecari…