ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Facultatea: ECONOMIE GENERALĂ Catedra: COMUNICARE ŞI DOCTRINE ECONOMICE Specializarea: ECONOMIE TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU PREGĂTIREA ADMITERII LA ŞCOALA DOCTORALĂ - 2007 I. SUBSPECIALIZAREA: ISTORIA GÂNDIRII ECONOMICE TEMATICA 1. Premise epistemologice ale abordării teoriilor economice • Tradiţia intelectuală şi moştenirea culturală comună ; • Teorii, curente şi şcoli de gândire economică; • Influenţa modului de gândire asupra performanţelor economiei; • Mesajul teoriilor economice; • Influenţa curentelor epistemologice moderne asupra evoluţiei ştiinţei economice. 2. Fondatorii ştiinţei economice. • Smith: „părintele” ştiinţei economice. Concepţia lui D. Ricardo despre economia liberă. Th. R. Malthus şi teoria populaţiei. Legea debuşeelor a lui J.B. Say. J.S. Mill: teoria utilităţii. Sofismele economice ale lui Fr. Bastiat • Microeconomia tradiţională. Şcoala de la Lausanne: L. Walras şi V. Pareto. Şcoala matematică: Fr. Edgeworth, A. Marshall, J.Cournot, St. Jevons. Şcoala austriacă: C. Menger, E. von Bohm – Bawerk. 3. Doctrinele intervenţioniste. • Keynesismul. Reformarea gândirii economice tradiţionale de către J.M. Keynes. Concepţia lui Keynes despre economia de piaţă şi funcţionarea ei. Măsurile keynesiste de politică economică. Neokeynesismul şi postkeynesismul. • Heterodoxia. Instituţionalismul american: T. Veblen. Concepţia lui J.Schumpeter despre capitalism şi socialism. J.K. Galbraith despre statul providenţă. 4. Revigorarea liberalismului economic în a doua jumătate a secolului al XX lea. • Şcoala austriacă. Contribuţiile austriecilor la fundamentarea principiilor ştiinţei economice: L. von Mises, Fr. A. von Hayek, Fr. Machlup, G. Haberler. Rafinarea concepţiei despre calculul economic: M. Rothbard. • Monetarismul. Crezul monetarist în concepţia lui K. Brunner. Monetarismul standard: M. Friedman. Monetarismul metalist: J. Rueff. Monetarismul bugetar: A. Meltzer. Monetarismul austriac: Fr. Hayek.
Monetarismul anticipărilor Monetarismul mondial.
raţionale:
Th.
Sargent
şi
N.
Wallace.
5. Noua microeconomie. Noua şcoală de la Chicago şi teoria capitalului uman: G. Becker. Economia ofertei: A. Laffer. Noua teorie a firmei: R. Coase. Teoria informaţiei asimetrice: G. Akerlof, M. Spence, G. Stiglitz. Teoria concurenţei imperfecte: H. Leibenstein. Teoria drepturilor de proprietate: R. Coase, Fr. Hayek. 6. Noua macroeconomie. Dezvoltarea noii macroeconomii deschise: R. Barro, J.Tobin, R. Mundell. Noua şcoală clasică şi teoria anticipărilor raţionale: R. Lucas jr. Teoria opţiunilor publice: J. Buchanan. Teoria echilibrului general: R. Arrow, G. Debreu, O. Hahn. Politici economice inspirate de liberalism. 7. Gândirea economică românească în sec. al XIX-lea şi al XX-lea. II. SUBSPECIALIZAREA: COMUNICARE ECONOMICĂ TEMATICĂ 1. Comunicare economică • Tipologia comunicării economice. • Comunicare şi comportament economic. • Principiile comunicării în economie. 2. Relaţii publice • Campania de relaţii publice. • Proiectarea şi organizarea unui eveniment. 3. Limbaj economic • Teorii despre limbaj cu aplicaţie la domeniul economic. • Formarea şi evoluţia limbajului economic. • Funcţia de comunicare a limbajului economic. • Modelul formalizat al răspândirii ideilor economice. 4. Deontologie • Capitalul moral, valorile morale, principiile morale în economie. • Comportamente economice atipice vs. comportamentul reprezentativ. • Principiile morale ale economistului. Corupţia. • Particularităţi ale publicisticii economice în România. 5. Crizele de comunicare • Managementul crizelor de comunicare. • Gestiunea crizei de imagine.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ pentru admiterea la Şcoala Doctorală • Barro, R. J. (1993), Macroeconomics (Fourth Edition), John Willey & Sons, Inc. • Beaud, M. şi Dostaler, G. (2000), Gândirea economică după Keynes, Eurosong & Book, Bucureşti. • Blaug, M. (1992), Teoria economică în retrospectivă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. • Breit, W., Hochman, H. M. şi Saueracker, E. (1986), Readings in Microeconomics, Times Mirror / Mosby College Publishing. • Buchholz, T. G. (2004), Idei noi de la economişti morţi, Editura Andreco Educational, Bucureşti. • Gélédan, A. (coord.) (1988), Histoire des pensées économiques, Les fondateurs, Edition Sirey, Paris. • Gélédan, A. (coord.) (1988), Histoire des pensées économiques, Les contemporains, Edition Sirey, Paris. • Gide, Ch. şi Rist, Ch. (1926), Istoria doctrinelor economice. De la fiziocraţi până azi, Editura Cassei Şcoalelor, Bucureşti. • Gonnard, R. (1930), Histoire des doctrines économiques, Librairie Valois, Paris. • Hausman, D. M. (editor) (1993), Filozofia ştiinţei economice. Antologie, Editura Humanitas, Bucureşti. . • Heilbroner, R. L. (1994), Filozofii lucrurilor pământeşti. Vieţile, epocile şi ideile marilor economişti, Editura Humanitas, Bucureşti. • Holcombe, R. G. (editor) (1999), 15 Great Austrian Economists, Ludwig von Mises Institute, Aubrun, Alabama. • Knight, F. H. (1966), On the History and Method of Economics.Selected essays, Phoenix Books, The University Of Chicago Press.
• Samuelson, P. A. (1947), A Modern Macroeconomics, University of Chicago Press. • Schumpeter, J. A. (1994), History of Economic Analyses, Oxford University, Press, New York. • Snowdon, B., Vane, H. and Wynarczyk, P. (1995), A Modern Guide to Macroeconomics. An Introduction to Competing Schools Thought, Edward Elgar. • Sowell, Th. (1977), Classical Economics Reconsidered, Princeton University Press. • Stigler, G. J. (1965), Essais in the History of Economics, Chicago University Press. • Tocqueville, A. de (2000), Vechiul Regim şi Revoluţia, Bucureşti, Editura Nemira. • *** (2001), Discursuri de recepţie în memoria lui Alfred Nobel (1969-1974), Colecţia Laureaţii NOBEL în economie, Editura Expert, Bucureşti. • *** (2002), Doctrine economice (colectiv), Editura Academia de Studii Economice, Bucureşti. • *** (2001), Culegere de texte din gândirea economica universală şi românească (colectiv), Editura Academia de Studii Economice, Bucureşti. • *** (2003), Doctrine şi comunicare economică (colectiv), Editura Academia de Studii Economice, Bucureşti.
ŞEF CATEDRĂ, Prof.univ.dr. Angela ROGOJANU