Bcucluj_fp_279435_1940_021_009_010.pdf

ANUL XXI

Sediul p r o v i z o r i a : B u c u r e ş t i , S t r . R e g a l ă , 14 oână la reconstituirea p e m a r g i n e a d e a p u s a ţării.

Sept.—Octombrie 1940

m mi mm ANALE

HO. 9 - 1 0 1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

i m m u i m Ii i 11 Ii i In 11 1 1 1 t i w

......

CULTURALE

. . . . . k H i . i i . i . . i i » , i i i i | . . . . i . n . l

l

|

f

|

. . . |

Ì

M

. . ,

1

w

Lei 2 0

, . , n . , i i i | i „ „ l

t

l

i i . . . i i i i i . . i i . . i i |

Director fondator-proprietar : GEORGE BACALOGLU

BCU Cluj / Central University Library Cluj

M. Sa Regele Mihai I şi M. Sa Regina Mamă Elena, întorcăndu-se

delà

Patriarhie.

— M. S. REGELE MIHAI I — M. §. REGINA M A M A ELENA — Generalul ION ANTONESCU, Conducătorul Statului Naţional-Legionar. Pământul Românesc al Ardealului. — Nedreptatea nu rezistă. — Viziunea României de mâine. — Presa Românească (IV) —

„CELE TREI CRIŞURI" Sediul p r o v i z o r i u : BUCUREŞTI, S t r a d a R e g a l ă No. 14 până la reconstituirea pe marginea de a p u s a ţării. ABONAMENTE: ^jgfeigştf

JSg|a§L

jPiP|F

t ^ ^ ^ »

P e u n a n , particulari P e u n a n şcoli de toate g r a d e l e şi unităţile militare P e u n a n autorităţi A b o n a m e n t d e încurajare

L e i 200.— L e i 500.— L e i 1000— L e i 2000.—

% Y & ^ f

«olilo» e^S/^^

In străinătate : E u r o p a 500 lei ; A m e r i c a 3 dolari, p e n t r u autorităţi 8 dolari A n u n ţ u r i şi r e c l a m e după tarii.— M a n u s c r i s e l e n u s e înapoiază. A b o n a m e n t e l e de încurajare s e certifică, publicând d u p ă dorinţă, n u m e l e abonatului la o rubrică specială. In a b o n a m e n t e , p e l â n g ă plata i n t e g r a l ă a c o s t u l u i n o r m a l al revistei, s e c o n s i d e r ă şi î n c u r a j a r e a pentru a c ţ i u n e a de p r o p a g a n d ă culturală şi n a ţ i o n a l ă î n t r e p r i n s ă , m a i a l e s în provinciile alipite.

CUPRINSUL: «Cele Trei Crişuri» * * * Radu Cosmin * * * Al. lacobescu Horia Furtună Lotis Dolenga Col. George Bacaloglu Prof. I. Simionescu D. N. Burileauu Gr. Tăuşan Radu Gyr Augustin Z. N. Pop K. S. Prof. I. Petrovici Caius figa G. B Traian Birăescu Col. George Bacaloglu C. D. Fortunescu Virgil Carianopol * * * A. I Marianne Castano Ciprian Doicescu George 1. Vlădoi Nicolae Leoveanu

« C e l e T r e i C r i ş u r i » s u b d o m n i a M . S . R e g e l u i M i h a i I. M . S . R e g e l e M i h a i I — M . S. R e g i n a M a m ă E l e n a . General Ion Antonescu. Corneliu Zelea Codreanu—Căpitanul. B i s e r i c a , familia şi r o l u l femeii în n o u l S t a t l e g i o n a r . S t r i g a ţ i - v ă c h e m a r e a !... ( p o e z i e ) . P l â n s u l B a s a r a b i e i (poezie). P ă m â n t u l r o m â n e s c al A r d e a l u l u i . — N e d r e p t a t e a n u r e z i s t ă . — Stat naţional legionar.—Viziunea României de mâine. Universitatea clujană. Perspective istorice. Personalitatea poporului român. M o ţ u l (poezie). B a d e a C â r ţ a n (Reminiscenţe italo-române). Anatole F r a n c e vizitând Italia (Napoli, R o m a , Florenţa), C o m e m o r a r e a l u i V a s i l e A l e c s a n d r i (50 d e a n i d e l a m o a r t e ) . Aceiaşi Transilvanie. «Cele T r e i Crişuri» p ă r ă s i n d O r a d e a . «Banatul». P r e s a r o m â n e a s c ă (IV). P r e s a r o m â n e a s c ă d i n A m e r i c a . « M i r a c o l u l » î n i s t o r i e şi o a m e n i i p r o v i d e n ţ i a l i . C ă u t a r e (poezie). V i a ţ a g e n i a l ă şi d u r e r o a s ă a l u i B e e t h o v e n . F e m e i a şi o b i c e i u r i l e j a p o n e z e . Iulia, f r u m o a s a m o a r t ă (nuvelă). P l â n s u l d u r e r i l o r (poezie). S ă m u n c i m !... ( p o e z i e ) . H a i d u c u l (poezie).

BCU Cluj / Central University Library Cluj

. .

NOTE: Atrocităţile m a g h i a r e din Ardeal. — « P r o Transilvania». — Expoziţia cărţii g e r m a n e . — «Cuvântul».— C a n a l u l S u e z . — E x p o z i ţ i a d e p i c t u r ă M a r i a I o n e s c u - B a c a l o g l u . — T o l s t o i şi f e m e i l e . C Ă R Ţ I : Gabriel Bălănescu: A v r a m I a n c u . — N . J'imiraş: Cântecele singurătăţii.—Clasicii români «Cugetarea». Şerban Bascovici: F l o r i l e r â u l u i . — C u n o ş t i n ţ i f o l o s i t o a r e . — Omer: Odiseia. V i a ţ a l u i B e e t h o v e n . — R ă z b o i , u m o r ş i c e n u ş e — S p i r i t e şi m o r a v u r i . — S c u r t e

informaţii.

Utilizati lei mlerurba C E L MAI RAPID, MAI SIGUR, MAI IEFTIN $1 C E L MAI COMOD S E R V I C I U

TELEFONAŢI S T A Ţ I U N I L O R BALNEARE Şl CLIMATERICE C A SA FIŢI SIGURI C Ä VI S E RETINE O CAMERA

TELEFONATI R U D E L O R $1 BCU Cluj / Central University Library Cluj P R I E T E N I L O R , V E Ş T I DESPRE D V S TELEFONAŢI

oF.ci.LOR

NOASTRE C E R Â N D INFORMAŢIUNI ASUPRA TIMPULUI.

IATĂ CÂTEVA EXEMPLE ASUPRA TARIFULUI INTERURBAN

Pentru o c o n v o r b i r e de 3 delà ora BUCUREŞTI - B R A Ş O V BUCUREŞTI - B A L C I C BUCUREŞTI - S I N A I A CONSTANTA - BALCIC VATRA DORNEI - SO V A T A . .

minute 7 — 21 3 0 LEI 90 „ 70 „ 70 „ 70 „

DACA TELEFONATI ECONOMISIT! TIMP $1 BANI SOCIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ

DE TELEFOANE

BCU Cluj / Central University Library Cluj

La t r a g e r e a t r a n ş e i l u n a r e d e l à 15 O c ­ t o m b r i e Re d i s t r i b u e 3*7.715 c â ş t i g u r i , dintre cari

A R E LOC

TRAGEREA

1 4 6 IO 20 24

câştig de câştiguri à câştiguri à câştiguri à câştiguri à câştiguri a

3 ooo.ooo 1 000.000

soo.ooo 200.000 100.000 50.000

Anul XXI. No. 0—10

Sept. — Octomb 1940

„CELE TREI CRIŞURI" SUB DOMNIA MAIESTĂŢII SALE REGELUI MIHAI I /^eneraţia de cărturari şi oastea ţării, sub dom- tare. Şi totuşi, atât timp cât în nordul Ardealului nia Regelui Ferdinand, au împlinit idealul uni­ şi pe toată vechia graniţă de apus va bate un su­ tăţii naţionale. flet curat românesc, jertfele Reuniunii şi revistei .Cele Trei Crişuri", au luat fiinţă la graniţa de .Cele Trei Crişuri" nu vor putea fluitate, fiindcă, Vest în zile de apoteoză pentru neamul românesc, atât printre intelectuali cât şi în pătura ţărănea­ BCU Cluj / Central Library scă, am răspândit carteCluj şi limbă românească, în în anul 1919, ca un stindard al culturii naţionale University şi ca o făclie de lumină pentru oraşele şi satele permanent contact cu cerinţele vremei. delà graniţa cea mai ameninţată de streinism şi Cărturari şi ţărani, au îmbrăţişat cu dragoste de prădalnice pofte. neşovăelnică o manifestare prin îndrumarea căreia „Reuniunea" şi Revista „Celor Trei^Crişuri" au se puneau bazele naţional-culturale trebuincioase la hotarul despărţitor al celor două înţeles să facă apostolat de intensi­ lumi. Dârzeniei opresorilor de azi, care ficare a sentimentului naţional şi să până mai ieri se socoteau nedreptă­ ţie trează conştiinţa românească până ţiţi, am opus o conştiinţă limpede, o în cele mai depărtate cătune, în care cuminţenie legată numai de apropie­ încă dăinuiau influenţele unei iobagii rea dintre români şi minoritari, un şi mentalităţi maghiare. A făcut ceva suflet chemat să creieze, iar nu să mai mult, prin răspândirea bibliote­ distrugă. cilor, şezătorilor şi conferinţelor la sate şi în oraşe, s'a străduit a face Azi, acest număr al revistei noastre operă de înfrăţire între toţi fiii conlo­ apare în România mutilată. Noi, cei cuitori ai aceleiaşi ţări, apropiind cât delà Trei Crişuri, am părăsit sediul mai mult pe minoritari de inima Pa­ şi vatra noastră delà Oradea, lăsând triei comune. dealungul graniţei şi peste pământul Revista noastră devenise făclierul din nou furat, toate bibliotecile noas­ de propagandă naţională şi culturală tre săteşti cu zeci de mii de cărţi ca nu numai pe întreg cuprinsul Româ­ isvor de lumină şi vatră de nădejdi niei Mari, ci, şi mai departe, peste pentru ziua de mâine. graniţele ţării, până în depărtatul con­ Căci va trebui să vină, sub dom­ tinent al Americii. nia tânărului Voevod, noului nostru Dar ţara noastră aşezată „în bă­ Rege Mihai I, noua înviere a Nea­ taia tuturor vânturilor rele", a fost lo­ mului. vită din nou de trăsnet. Suntem azi aceiaşi revistă, deşi neStrăduinţele noastre, menite să aau rămas numai două Crişuri, la firme pe vechia graniţă apuseană, trăi­ granita de Vest. Avem un nou ideal nicia conştiinţei româneşti şi înfrăţi­ naţional. rea prin răspândirea culturii naţio­ Sub sceptrul glorios al tânărului nale, au fost brusc stăvilite de vitre­ Rege, ne vom reîntoarce şi noi la va­ gia împrejurărilor, tocmai într'o vre­ tra părăsită, la Oradea. me când duhul înstrăinării părea cu desăvârşire alungat dincolo de ho­ .Cele Trei Crişuri" M. Sa Regele Mihai

wmmmm^mmzm

CELE

I REI CRIŞUR.

wmmLmmmwrn®

M. S. Regele Mihai I - M. S. Regina Mamă Elena Jntr'un ceas de restrişte şi la o grea răspântie a istoriei neamului românesc, ţara mutilată sub vitre­ gia împrejurărilor, s'a închinat cu nouă, sinceră şi caldă credinţă îna­ intea Tronului pe care s'a urcat, ca un simbol al avântului tineresc de asi, M. Sa Regele Mihai I. Sprijinit de dragostea maternă, pe care n'a cunoscut-o în continui­ tate, înconjurat de iubirea şi nă­ dejdea tuturor românilor, M. Sa Regele Mihai I îşi începe, sub oblă­ duirea unei afecţiuni care ştie ce e suferinţa, domnia pe care întregul neam românesc o doreşte să fie lungă, rodnică şi fericită. M. Sa Regina Elena, marna Su­ veranului nostru, s'a reîntors în ţară odată cu suirea pe Tron a Au­ gustului Său Fiu, — în farà care a iubit-O şi a respectat-O necontenit, în ţara care n'a uitat-O o singură clipă. Nobila figură a Celei care a suferit departe de Fiu, sa întipărit în gândurile tuturor românilor şi a fost pururi urmărită de o sinceră şi adâncă veneraţie, pentrucă tra­ diţia noastră seculară, morala noa­ stră creştină, sau legat cu evlavie de nobleţă sufletelor menite să sta­ tornicească prin suferinţă şi iubire o apropiere între ele şi toate năzuinţele poporului. M. Sa Regina Elena a venit în preajma Augustului Său Fiu, Suveranul tânăr în care ţara întreagă îşi pune toate spe­ ranţele, ca să-L ajute să prezideze opera de refacere şi de îndreptare a dureroaselor pierderi pe cari le-a îndurat întregul românism.

Poporul român cată cu smerenie spre m a m ă, care este legătura între trecut şi viitor, cu meni­ rea de a întări Statul prin demnitatea famili­ ei, a cărei podoabă este. M. Sa Regina Elena aduce Tronului toată stră­ lucirea unor virtuţi ce sunt diamante nepreţui­ te de valori spirituale, ce ne întăresc prin forţa morală nebiruită ce le re­ prezintă. Bucuria revederii din­ tre mamă şi fiu a fost bucuria tuturor români­ lor, chiar şi a celor ră­ maşi cu ochii în lacrimi dincolo de hotarele ţării, pentrucă toţi au văzut în această hotărâre a destinului zorii unor zile mai bune pentru neam. In restriştea unor zile de obidă, în frământarea unor vremuri turburi, re­ întoarcerea Reginei Ma­ mă a României a creiat un sentiment de destin­ dere, a trezit o înduioşa­ re îndelung stăpânită în suflete şi a făcut să na­ scă o rază de speranţă luminoasă. Poporul român a salutat cu sin­ ceră mulţumire şi cu adâncă vene­ raţie reîntoarcerea mamei în preaj­ ma tânărului Rege, a femeii de o rară distincţie şi de o neîntrecută nobleţe. Ne-a fost hărăzit cu acest fericit prilej' să putem saluta în fiinţa Suverană exemplul vieţii de demnitate, de eroism răbdător, de adâncă omenie. Ţara românească, în aceste zile de suferinţă şi de jertfă, avea nevoie de această bucu­ rie, spre a-şi regăsi credinţa într'un viitor mai prielnic. La Timişoara şi Caransebeş, la Turnu-Severin şi Craiova, la Pi­ teşti şi la Titu,—Augusta mamă a Suveranului a fost întâmpinată cu dragoste neţărmurită. Iar capitala ţării, pavoazată ca în zilele de sin­ cer avânt în strânsă legătură cu marile evenimente cari au impus Statului român o aşezare nouă pe temeliile unor nemăsurate jertfe, a izbucnit în strigăte de bucurie, aclamănd pe Mamă şi pe Fiu, cu nădejdea în vremuri de progres, de înţelepte strădumţi şi de sacră temeinicire a unei ere de muncă cin­ stită şi rodnică. Fiindcă, în aceste clipe de schim­ bări fundamentale în istoria lumii, când nu numai ţara noastră, dar atâtea alte ţări de-abia statornicite pe temelia unei îndelungi aşteptări,

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Regina

Maria. M S. Regina Mamă Irina, azi Ducesă de

Elena şi Spoleto.

Principesa

M. Sa Regina

Mamă

Elena

şi-au văzut împrăştiate şi zădărni­ cite cele mai sacre năzuinţi, Româ­ nia, la o grea răscruce de drumuri, îşi dă seama cât va fi de prielnică dragostea mamei pentru jertfele de mâine ale tânărului nostru Rege. Tocmai pentru ceiace i-a lipsit, ţara Il înconjoară cu respect în lupta sfâşietoare dintre ceiace de-abia s'a sfârşit şi îndatoririle Sale de Su­ veran. Ii doreşte ca, oricât de ne­ cruţătoare iar fi durerea în ceasul vitreg al împrejurărilor, alături de Augusta Sa mamă să fie izvorul unei vieţi eroice de bărbăţie şi dem­ nitate, în slujba neobosită a unei ţări care vrea să fie cârmuită cu înţelepciune şi merită să fie iubită cu toată căldura unui suflet tânăr. Şi ţara speră că, odată ce şi-a regăsit mama, va da exemplul nedesminţit al virtuţii şi al demnităţii care se va răsplăti cu o dragoste caldă şi cu deplina mângâiere a uitării în îndeplinirea sacrei Sale misiuni. Strălucirea demnităţii regale des­ parte pe regi şi pe oameni, dar bu­ nătatea şi blândeţea înţelegătoare, umanitatea largă şi dragostea de popor, li apropie. M. Sa Regina Mamă vine să aducă Fiului Ei, iubirea şi mângâierea de care El are nevoie la începuturile unei domnii nouă.

GENERALUL

ION

ANTONESCU

C o n d u c ă t o r u l S t a t u l u i R o m â n şi P r e ş e d i n t e al C o n s i l i u l u i d e M i n i ş t r i i de: Radu

J

cum două mii şi ceva de ani. filosoful Diogene căuta silnic tu amiasa mate, cu felinarul aprins, un om! Da, un om. Dacă ar învia asi Diogene, s'ar opri însfârşit, în faţa acestui om. II cheamă Generalul Ion Antonescu. Un om *nu mare la stat* cum sice cronicarul, dar mare la suflet. Un suflet uriaş. Un pachet de nervi ce duc o furtună de impresii şi de simfiri înalte spre un créer sortit să gândească matur şi să acfionese fulgerător. In timpul marelui nostru răsboiu de întî'egire, la cele mai grele cea­ suri, el era ochiul ager ce vedea în întuneric şi măna sigură ce des­ curca mersul operaţiunilor. Era tânăr, pe atunci. Dar bătrânii timpului îl ţineau pe lângă ei ca pe un cârmaciu de nădejde pe valuri răsvrătite. El a fost mâna dreaptă a marelui Cartier. Avea şi o temei­ nică ştiinţă militară. Era un strateg. Cănd am citit în 1919 minunata lui carte „ R o m â n i i " , scrisă în silele când la Conferinţa de Pace se cân­ tăreau şi se precupeţeau hotarele noastre, am tresărit până în adâncul sufletului de trăinicia argumentelor şi de frumuseţea simţirii româneşti ce palpita in fiecare pagină din cartea oşteanului, pe atunci Lt. Colo­ nel Ion Antonescu. Un stil lapidar. Fulgere scurte de lumini cereşti. Uu bogat adaos de hărţi documenta Uve. O limbă de letopiseţi. Lirism de poet şt pledoarie de mare avocat al drepturilor noas­ tre asupra întregului pământ româ­ nesc în graniţele lui fireşti. Un mare oştean, un mare cărturar, un mare gânditor şi un mare cârmuitor! Un om! Dar pigmeii l-au pismuit mereu

Generalul

Ion

Antonescu.

şi au sădărnicit totdeauna uriaşe/e avânturi pentru mântuirea şi înăl­ ţarea neamului nostru. E lung calvarul prigoanelor ce s'au dus împotriva Generalului Ion Antonescu. Eu mii amintesc, acum câţiva ani, într'o si de vară la Predeal, iu cuibul lui de vultur stăpânind pădurile de brasi din care sorbea înviorarea trupului şi limpestmea minţii. Ridicat în capul oaselor, resimat pe spate, îmi spunea: *Am spus Regelui să mă lase să-i fac o armată, că aşa cum este n'avem armată'. O! de ar fi fost ascultat! Omul acesta era prea mare, prea cinstit, prea dârs şi prea drept ca să fie

Cosmin

înţeles de farisei şi de pleava lin­ guşitorilor ce mişunau în jurul Tionului de atunci'.../ Eu îi priveam fa fa lui îndurerată dar plină de Unii drepte, trăsăturile unui om care n'a cunoscut în viaţă decât lima dreaptă. Şi în faţa boalei se ţinea tot drept. Stejar verde cu rădăcini adânci în pământul acestei ţâri şi cu fruntea semeaţă către cer. Pământul acesta neaoş românesc şi cerul acesta veşnic plin de nouri ameninţători! Generalul Antonescu a sfiidat totdeauna boala, moartea, duşmanii şi prigoana. A eşit cu faţa curată şi delà Sta­ tul Major, unde. însfârşit, fusese chemat, dar unde, vai! nu putuse înfăptui marile lui planuri de reorganisare a oştirii, din causa prea mulţilor ticăloşi cari îi steteau îm­ potrivă. Poporul românesc a putut citi un şir de sile în săptămânile trecute, admirabilele lui pagini în care ară­ ta putregaiul din Armata Română şi marile lui leacuri de vindecare a oastei, de creiarea aproape total nouă a unei armate moderne, aşa cum se cerea în presiua marilor prefaceri prin care au trecut omenirea şi ţara noastră. Generalul Ion Antonescu, a fost pentru scurtă vreme şi Ministru al Apărării Naţionale în Guvernul marelui român şi naţionalist Octavian Goga. Ce n'ar fi putut în­ făptui amândoi aceşti luceferi ai neamului, mintiti de Dumueseu cu harul genialităţii şi cu mâna ade­ văraţilor conducători.' Dar, în uraganul de patimi mici în slujba streinismului destrămător de ţară, marele Guvern de mântu­ ire naţională a trebuit să plece, prea curând! „Israel m'a învins"! a ex­ clamat Goga între ai săi, acasă, după ce-şi presentase demisia ce­ rută, Regelui. „Israel m'a învins"! O! acest Is­ rael putregăit, care a crucificat şi pe Isus, şi care, înfipt adânc, ca sifilisul, în sângele omenirii, nea dus şi ţara noastră în marginea prăpăstiei în care a trebuit să ne prăbuşim! Şi, în aceste împrejurări, Gene-

BCU Cluj / Central University Library Cluj

6 Oct. 1 9 4 0 . Generalul Ion Antonescu, Horia Sima, şeful mişcării legionare,

conducătorul Statului, însoţit de trece în revistă cămăşile verzi.

„...Ne l e g ă m p r i n j e r l i a n o a s t r ă s u p r e m ă , s ă i a c e m c u toţii u n p o p o r ţ i o Ţ a r ă „ c a S o a r e l e Sfânt d e p e c e r " . * „...Ei i n s ă t r e b u e s ă ş t i e c ă l a d r e p t u r i l e Coroanei Sfântului Şteian, noi r ă s p u n d e m paşnici şi cu omenie, cu drepturile pe c a r e ni l e d ă c o r o a n a d e l a u r i a m a r e l u i Traian.." (Din discursul Generalului Antonescu. delà măreaţa manifestaţie legionară. 6 Oct.).

^mmsoBaa^mmssBi CORNELIU

Cornelia

Zelea

Codreanu

-

ZELEA

Căpitanul

y p ă m a s în m i n t e a t u t u r o r c a u n simbol, -**-ca u n s t i n d a r d î n a c ţ i u n e a p o z i t i v ă ce abia începe, Corneliu Zelea Co­ dreanu, „Căpitanul", era o m călăuzit c u s f i n ţ e n i e d e u n c r e z c a r e p e n t r u el î n s e m n a o religie dinamică, în stare

CELE TREI

CRIŞURI

m^^^mmmmi^

CODREANU — C Ă P I T A N U L

să facă să d o m n e a s c ă d r e p t a t e a în ţ a r a r o m â n e a s c ă . II f r ă m â n t a g â n d u l c a singur meritul să c o n d u c ă legea să fie s t ă p â n ă p e d e p l i n î n a c ţ i u n i l e r o ­ m â n e ş t i şi t o ţ i r o m â n i i s ă s e b u c u r e d e u n t r a i c â t m a i b u n şi m a i s t r ă i n de făţărnicie. î n a l t şi v o i n i c , c h i p e ş l a î n f ă ţ i ş a r e , cu trăsăturile hotărâte ale omului pen­ t r u c a r e o n ă z u i n ţ ă în slujba n e a m u l u i n u p o a t e fi z ă d ă r n i c i e , o r i c â t d e î n d e ­ p ă r t a t ă s ' a r î n t r e z ă r i a d u c e r e a ei l a îndeplinire, „Căpitanul" p ă r e a totuşi mai tânăr, cu toată asprimea bărbă­ t e a s c ă a u n e i î n g â n d u r ă r i ce-1 f ă c e a să î n t r e v a d ă b i r u i n ţ a de dincolo d e fiinţa l u i E r a şi firesc, ţ i n â n d s e a m ă că la c a p ă t u l u n o r g r o a z n i c e suferinţi, alesul vedea sclipind neşovăelnică r a z a u n u i i d e a l p e n t r u c a r e s'a j e r t f i t a l ă t u r i d e a t â ţ i a l e g i o n a r i , floarea i n t e l e c t u a ­ lităţii şi e n e r g i e i r o m â n e ş t i , r ă s ă r i t ă î n b r a z d a s i m ţ i r i i c u r a t e şi a iubirii de ţară. I n o r b i r e a lui, d e s p o t i s m u l n ' a ş t i u t un lucru, atunci când semăna desnăd e j d e a şi m o a r t e a î n r â n d u r i l e l e g i o ­ narilor, că o idee generoasă nu poate fi î n ă b u ş i t ă p r i n m i j l o a c e j o s n i c e şi inchizitoriale, că sângele celor nevino­ v a ţ i c o n s t i t u e c e a m a i p u t e r n i c ă afir­ m a r e a unui crez pornit din mistica iubirii de n e a m .

Decembrie 1938. Cornelia Zelea Codreanu în faţa Tribunalului militar. Alături, Generalul Gh. Cantacuzino-Grănicerul.

bleme sociale cărora setile /luiCentral şi cu toate rănile sânge­ BCU Cluj University Library Cluj tonescu să nu le fi rânde de pe urma guvernărilor ne­

ralul Ion Antonescu a fost din nou chemat, vai! in ultima clipă a dis­ perării. Dar, însfârşit, Dumnezeu s'a îndurat de noi, ne-a iertat pă­ catele şi ni l-a dat pe singurul mân­ tuitor care 'între ai săi a fost şi ai lui nu l-au cunoscut pre eh! Însfârşit, l'avem! Generalul Ion Antonescu e azi conducătorul fării. «Un chevalier s a n s p e u r et s a n s reproche»! A trecut o lună delà primul său pas la cârma farti. întreg neamul nostru stă smerit şi uluit de hotă­ rârile fulgerătoare, de luminile min­ ţii, de comunicările şi adresele scrise ce acest cârmuitor nou şi providen­ ţial adresează ţării în toate dome­ niile ei de prefacere. Din primele clipe, marele ostaş şi cârmuitor a înţeles că acestei ţări îi trebuie infuzat un sânge proaspăt, un suflu de verde tinereţe creatoare. El, răsplătind toate jert­ fele martiriului şi mucenicia tineri­ lor legionari, i-a chemat la condu­ cerea ţării. Statul Român e azi Stat Legionar! Pătimind cu ei şi pentru ei, Ge­ neralul Antonescu pe lângă umilin­ ţele, prigoanele şi închisorile îndu­ rate, a fost în câteva rânduri la un deget de moarte. Ticăloşii ve­ chiului regim l-au pândit să-l supri­ me chiar pe sălile Palatului Regal. Dumnezeu ni l-a păzit. Dumnezeul părinţilor noştri l-a aşezat pe înălţimea de unde poate îmbrăţişa, dintr'o privire, întregul pământ românesc cu toate frumu-

faste şi a ciuntirii hotarelor. Ochiul de vultur al Generalului Antonescu a văzut dintr'odată, toate rănile ce trebuiau lecuite. Retezând cu mâna lui vitează capetele Hidrei din Lerna, ca un nou Hercule al neamului său, el a spălat fulgeră­ tor şi grajdurile lui Aitgias. A îndepărtat pe marii vinovaţi, ori i-a scufundat în întunericul temniţelor. A urcat pe Tron pe un Rege tânăr, crescut în frica lui Dumnezeu, în cultul neamului, în adoraţia unei Mame sfinte, şi în nădejdile unui popor întreg care se uită la Regele Mihai I ca la un soare ce trebue să strălucească curând peste noua Ro­ mânie Mare, mai frumoasă, mai curată, mai cuminte şi mai puter­ nică de cât oricând şi mai vrednică de stima şi iubirea tuturor celor­ lalte neamuri. Românii şi streinii sunt uimiţi zilnic de toate legiuirile înţelepte ce ţâşnesc diti mintea şi inima mare­ lui Conducător Generalul Ion An­ tonescu, pentru rânduiala ce pune în ţară. Toate ţâşnesc ca legendara Minerva din ţeasta lui Jupiter. Şi nu sunt scăpărări de o clipă ! Toate ordinele şi legiuirile acestui Condu­ cător cum n'a avut încă neamul nostru în ceasuri atât de grele, au fost îndelung plămădite în tainiţa unui suflet plăsmuit după alte ti­ pare decât ale cârmuitorilor de rând. Nu există departament, ori pro-

Generalul An­ arătat calea cea bună şi mijloacele de îndreptare. I n A r m a t ă , alungarea putregaiu­ lui, înzestrarea grabnică şi cu mate­ rial de ultima perfecţiune, instruirea modernă a întregei armate, redarea trupei şi ofiţerilor, dosiţi pentru servicii de trândăvie, cazărmei şi câmpului de instrucţie, întoarcerea ordonanţelor din degradarea lor la regiment, pedepsirea vinovaţilor şi înălţarea ofiţerilor merituoşi sau persecutaţi la gradul şi rangul pe care-l merită. Marele ostaş admirat de şefii militari streini încă de acum câteva decenii, când Generalul Berthelot îl cinstea cu supreme califica­ tive, a înţeles că existenţa şi cinstea fării noastre se bizue pe o mare armată puternică, desăvârşit înzes­ trată şi ideal instruită. I n J u s t i ţ i e , Generalul Antonescu, victima tuturor nedreptăţilor, cere o justiţie bazată pe respectul dreptu­ rilor omului la viaţă, pe omenie, pe urgenta instrucţie şi a sentinţelor, pe un mai bun tratament al deţinu­ ţilor, pe mila de aproapele şi frica de Dumnezeu. I n e d u c a ţ i a n a ţ i o n a l ă , el recoman­ dă, împrăştierea luminii până în cel mai depărtat cătun de unde vor eşi apărătorii de mâine: ai pămân­ tului şi ai patriei, o educaţie care să scoată din şcoală, de jos până sus, oameni de suflet, oameni de carac­ ter, nu marionete cu cunoştinţe pa­ pagaliceşti, cu diplome multe şi cu apucături de monştrii sociali.

>z<wmiWmm^<mm

CELE

TREI CRIŞURI

wz<>z<wz<^wmw^m^

A ' ^ 9

*f

'"î EalIlIHlIn^BH

ii Horr.i S i m a , Comandantul mişcării de miniştri, eşind delà parastasul

WÊÊKÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊKÊK

legionare legionar

şi vice-preşedintele delà biserica St.

O şcoală de pregătire a tineretului pentru educaţia sufletului. în care dascălii să altoiască, cât mai te­ meinic, iubirea de Dumnezeu, cultul strămoşilor, iubirea de pământ şi Rege, dragostea de muncă manuală, pune) ea în valoare a energiilor na­ ţionale, respectul de cei mari, iubi­ rea de animale, cinstirea connaţionalilor şi a ţărilor tutelare în jurul cărora noi gravităm azi, aşa pre­ cum pământul se învârteşte în ju­ rul axei sale.

consiliului Ilie-Gorgan.

Braşov:

H o r i a S i m a , finându-şi discursul Şaguna, despre raporturile

scoată industria, comerţul şi avuţia naţională din mâna evreilor. „Munţii noştri a u r poartă, noi c e r ş i m din p o a r t ă 'n p o a r t ă ! " In administraţie. Conducătorul Statului vrea o gospodărie cât mai cinstită, o simplificare a procedări­ lor, o economisire a banului public şi o reeducare a cetăţeanului care trebue să simtă. în ritmul nouilor vremuri, imperativele de economie, de cinste şi de patriotism construc­ tiv al noului Stat Legionar. Cân­ tând imnuri de slavă lui Dumne­ zeu şi muncind ziua şi noaptea, mulţumindu-se cu puţin şi dând ţării cât mai mult, dispreţuind is­ pitele şi sperţurile şi strângând cât mai grijuliu banul public, iată ce trebue să facă administraţia de toate gradele, pentru a fi plăcută lui Dumnezeu, Regelui şi condu­ cătorului Statului.

în sala liceului romăno'ungare.

....-România n u s e p l â n g e şi n u r ă s p u n d e provocării, dar e bine s ă s e ştie că e x i s t ă o limită a răbdării ţi o limită a demni­ tăţii unui neam..."

te! azi

Ţara şi neamul românesc au şi nevoe de notti Cornelii! Nu există cuvânt mai sfânt ca 'Mamă*, spune Carmen Sylva, ma­ rea Regină poetă într'o sublimă poezie. Avem, readusă în ţară din sur­ ghiunul Ei de mucenică, pe Mama Regelui Minai pe Majestatea Sa Regina Elena. O Mamă cu adevărat sfântă! In ţară fiind, sau în sur­ ghiun. Ea a veghiat şi noaptea şi ziua asupra educaţiei Fiului Său scump, care o adora şi o aştepta. La văzut des în fiecare an. Azi Fiul o are lângă El. Femeile ro­ mâne cu ochii spre Mamă şi Fiu, ca spre icoana Maicii Domnului, să-şi purifice sufletul şi să îngenunche. Pilda Marei Regine mar­ tire, şi a virtuţilor ce au încununat această Sfântă Femeie, să le arate adevărata menire. înapoi la cămin !

BCU Cluj / Central University Library Cluj

I n B i s e r i c ă . Generalul Antonescu vrea să vadă fapte nu vorbe, nu numai mormăitul cetaniilor din cea­ sloave, ci pilde înălţătoare pentru drept credincioşii satelor şi oraşelor noastre. Purtări morale la chiriarhi şi la înalţi erarhi, scoborârea pă­ storilor în mijlocul turmii lor, vin­ decarea rănilor şi arătarea căilor binelui nu numai din Biserică, ci şi la casa omului, sau pe străzi. Ori unde va călca un preot acolo e şi Biserica Domnului, iar el să nu uite că e apostolul Lui. Preoţii să ia parte cu tot sufletul şt cu toate jertfele la primenirea vieţii satelor şi oraşelor, întorcând, prin toate mijloacele, pe rătăciţi de la cârciumă la cămin şi la Casa Domnului, la munca lui, la iubirea de aproapele şi la respectul autori­ tăţii. Tronului, şi neamului nostru românesc. Preoţii legionari, cei din­ tâi, trebue să dea aceste pilde. I n a g r o n o m i e , i n d u s t r i e şi c o m e r ţ . Conducătorul Statului nu vrea să vadă în şcolile pregătitoare fabrici de postulanti la slujbe şi de îmbui­ bări oficiale. Calmai puţine cursuri teoretice, cât mai multă practică pentru învăţarea meseriilor. \ Avem nevoe de plugari buni şi de recolte mănoase, de meseriaşi iscusiţi şi cinstiţi, de negustori români destoi­ nici şi patrioţi, cari, cu toţi să

I n f a m i l i e , rolul Mamei trebue să fie covârşitor ! Familia e piatra de temelie a neamului şi a Statului. Destul cu mamele veşnic hoinare pe drumuri pentru aşa zise drep­ turi feministe. Nu drepturi, ci da­ torii. Funcfionarismul exagerat femeesc a distrus familia şi a désor­ ganisât însăşi structura Statului. Mamele şi soţii lor dezertând delà datoriile căminului, copiii au cres­ cut pe mâna slugilor şi pe maida­ nele tuturor ispitelor, pe căile de­ gradării morale. , Mamele noastre au fost nişte sfin-

I n p o l i t i c a e x t e r n ă , marele con­ ducător al Statului, adăpat la isvoarele de uriaş naţionalism con­ structiv şi regenerator al Statelor Axei, odată ajuns la postul de mare răspundere, a întins întreaga mână de oştean şi român marilor săi idoli Hitler şi Mussolini! Nu o mână timorată şi rece ca a premergătorilor săi la Guvernul Ţă­ rii. Ci, o mână forte, cinstită şi ho­ tărâtă. Pe acest drum şi cu încredere în marii stăpâni ai lumii de asi, Ge­ neralul Ion Antonescu, dând o in­ fuzie nouă de viaţă creştină şi na­ ţională guvernării sale de condu­ cător al Statului Legionar, cinstind umbrele marilor mucenici ai tine­ retului verde, şi urmând loial po-

Andrei

» S K < H H K < »

Râmnicu-Sărat

: Mormintele

martirilor

litica Axei, va birui toate piedicile şi din ruinele prezentului, va ri­ dica o ţară nouă, mai strălucită şi mai puternică decât aceea pe care a aflat-o venind în fruntea ei. Devotat Regelui, cu credinţă în Dumnezeu, bizuindu-se pe iubirea şi colaborarea elementelor de va­ loare ce înfloresc în tineretul legio­ nar, Generalul Ion Antonescu, e sortit să fie mântuitor. Toţi acei care mai stăruie în or­ birea lor şi nu văd că omul acesta e singurul conducător care ne mai poate mântui în cele mai grele cea­ suri ale existenţei noastre, vor fi, ei, marii vinovaţi ce vor răspunde în faţa lui Dumnezeu, in faţa is­ toriei. Dumnezeu m'a învrednicit sâ-l revăd în marea zi de 6 Octombrie, primind defilarea celor peste 100.000 de Legionari. Armata verde dătă­

CELE

legionari.

T R E I CRIŞUR1

XXXXWZWZXXXXWZ

Râşnov: Para stasul'pentru legionari. In fruntea cortegiului. General Antonescu, conducătorul statului D-nii W Fabricius, ministrul Germaniei, Pellegrino Ghigi. ministrul Italiei etc.

toare de speranţe a României de azi şi de mâine. Floarea tinerimii sa­ telor şi oraşelor noastre, cu fruntea goală, cu părul răsvrătit în sus fluturând ca un stindard aurit de razele celui mai frumos soare din câte au strălucit vreodată peste vreo defilare a neamului nostru. Cămăşi verzi, sau sumane înflorite, feţe oţetite de munca uzinelor, sau Ilene Cosânzene din desişul codri­ lor şi din poenele satelor. Părea că toate pădurile de brazi ale ţării noastre în haina lor verde şi fer­ mecătoare şi toate poenele smălţate de flori, sburau în pas de ritm os­ tăşesc străfulgerat de mândrie şt de visul de mai bine al neamului, prin faţa marelui General.' El sta acolo la locul de cinste între înalţii reprezentanţi ai misiunilor streine, drept, cu cămaşa lui verde, cu frun­ tea goală prelungită până departe

ca o boltă de gânduri şi de frămân­ tări profunde pentru ţara care o conduce. Poate că era fericit în clipele ace­ lea. Mai fericiţi erau însă sutele de mii de privitori bătrâni şi tineri, care admirau în el pe cârmaciul de nădejde al destinelor noastre. Şi, nevăzut, undeva, un prieten vechi, un admirator fanatic şi un român dintre acei care vorbesc şi scriu fără teamă gândul lor curat, îi ura din suflet: Să nu se abată niciodată de pe drumul drept pe care a por­ nit demult. Să-şi ţie pururea trează privirea de vultur peste puii nea­ mului, peste zările largi în care, odată, trebue să se întregească, sub braţul său hotărât, hotarele ciuntite de vitregia zilelor trecute.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Sfetnic de nădejde al tânărului Rege Mihai I, Generalul Ion Anto­ nescu să-1 fie pururea mentorul fără ocol, părintele sufletesc cel mai iubitor alături de sfânta mamă a Monarhului cel mai iubit al neamu­ lui nostru de azi. Neînfricat, ca Isus pe valurile răsvrătite, să potolească mânia apelor. Ca un cruciat al lui Chrislos să desrobească sfântul mormânt al Ardealului schingiuit, colţul de rai al Bucovinei sfâşiate şi moşia de cetăţi şi de cântece de vitejie a pă­ mântului Basarabean.

Ţ/oi să nu uitaţi că numai prin înţelegere şi * numai prin iubire se zideşte viitorul Nu uitaţi, că pe când dragostea de fiatele tău, de aproapele tău, de semenul tău, uneşte şi innalţă ; ura şi răzbunarea surpă şi coboară. Neamul nostru are astăzi, mal mult de­ cât oricârd, nevoe de unire; unire de sus, delà treptele curăţite şi înălţate ale Tronu­ lui şi până jos, în coliba rece şl suptă de suferinţa săracului. înmormântarea legionarilor Ion Moţa şi Vasile Marin, pildă vie a muceniciei noastre naţionale căzuţi pe frontul naţionalist în războiul civil din Spania, în anul 1937.

(Din cuvântarea d-lui gen Ion conducătorul Statului la marea ţie legionară din ziua de 6 Oct.

Antonescu manifesta­ 1940).

Ion

mmmm&mmmm C E L E

TREI

CRIŞURI

U 1 .

Bucureşti:

r r

In tata Palatului Regal, poporul şi legionarii Suveran şi pe Regina Mamă Elena

i

aclamă

f

pe

6 Oct, 1940: Gentralul legionară

Ion Antonescu din laţa statuii

şi Horia Sima primesc lui Mihai Viteazul

Biserica, familia şi rolul femeii în noul Stat legionar r i a c ă în trecut Biserica a avut un rol necontestat în existenta neamului nostru, nu mai puţin se impune astăzi să fie pre­ zentă in viata societăţii, propovăduind ne­ încetat adevărurile divine ale Evangheliei. Delà această concepţie profund creştină a pornit apelul d-lui general Ion Antonescu, conducătorul Statului, îndreptat către toţi slujitorii Bisericii : „Biserica lui Cristos nu înseamnă numai ziduri, icoane, coruri, lumânări, clopote şi slujbe. Ea este dragoste, jertfă, milostenie, trudă, curăţmie sufletească. Ori unde tra­ este un sutlet curat, acolo este un altar al dumnezetrii Statul român de azi are depli­ nă Încredere în Biserica Neamului, aşa în­ cât nu se îndoeşte că ea Îşi va da normele

cele mai potiivlte pentru o activitate pas­ torală cât mai intensivă şi cât mai folosi­ toare neamului nostru, pe care nimeni nu-1 iubeşte ca Ea. Eu nu aştept delà slujitorii Bisericii, mai mari şl mal mici, decât sa fie pătrunşi până în adâncul conştiinţei de ca­ racterul Dumnezeesc al el şi de răspunde­ rea lor de trimişi ai Iul Dumnezeu In mij­ locul neamului nostru. In viata de btat, lucruri principale nu sunt legile, cl sufletul conducătorilor şl al funcţionarilor. Cu aiât mai mult trebuie să fie valabil acest ade­ văr in via la bisericească". Iar mai departe vorbind către slujitorii al­ tarului, d general Ion Antonescu conchide : .Singura politică pe care trebuie să o fa­ ceţi, este aceia a iubirii de neam şi apără­ rii drepturilor sfinte prin muncă, prin cin­ ste, prin blândeţe, prin conştiinţă şl, mai ales, prin exemplul vostru în toate şi faţă de toţi-. In ceiace priveşte familia şl rosturile ei în România legionară, grija de căpetenie a conducătorului Statului a fost aceia de-a i se Impune mai întâi femeii, ca soţie, mamă ti bunică, singurul lux, al jertfei şi singura podoabă, a cinstei Cu alte cuvinte, o ru­ pere totală cu trecutul bogat în deşartă ri­ sipă şl statornică amăgire a simţului dato­ riei, In afară de neînţelegerile dintre soţi, pricinuite de aventura politicianistă care în­ lesnea pe de o parte risipa banului public, iar pe de alta înstrăinarea femeii de cămin. D general Ion Antonescu, în cadrul noului îndreptar moral al Statului legionar, li cere femeii române să împlinească trei mari che­ mări : creşterea copiilor, asistenta socială si apărarea hotarelor. Şl iată ce se desprinde din acest apel :

întârziere, acelaş îndemn le cere mamelor. .Luând şl vot asupra voastn din dure­ rile de azi, sulerlnţa unei părţi va fi a tu­ turor, şl din rănile de ieri ale unui neam întreg, voi pune mâine Ţării temelii de fler , g ăsueşte d general Antonescu. Iar ca^încheeie : „Hotarele unui neam sunt mărginite de strălucirea concepţiei lui Apărarea lor, e ceisul cel mai greu şi sfânt din viaţa unei ţări. Atunci, voi femeile, să fiţi în rânduri : alături de copiii voştri, printre bărbaţii voş­ tri, In faţa părinţilor voştri. Trebuie să vă pregătiţi In această direcţie, şi murmurul recunoştinţelor să repete: Femeea Româ­ niei Leg onatel"

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Plânsul (Imnul

Basarabiei

refugiaţilor români din şi Bucovina)

Basarabia

Când Ţara 'ntreagä sângerează, P r i n t r u p u - i jalnic m u t i l a t , Un duh m ă r e ţ a d â n c oftează Şi-şi p l â n g e N e a m u ' n d u r e r a t . Moldova veche întregită, C a d u p ă m o a r t e a lui Ş t e f a n , Iar g e m e , g e m e schilodită Şi c o t r o p i t a d e d u ş m a n . Cu suflet sfâşiat, d a r t a r e , O, fraţi r o m â n i , v e n i m s p r e v o i ! Când Ţ a r a e atât de m a r e Nu-i o a r e loc şi p e n t r u n o i ? Ogorul strămoşesc dispare, In z a r e p i e r b ă t r â n i i n u c i , Şi 'n p l â n s d e d o i n e m i l e n a r e Tresalt m o r m i n t e de haiduci. In s t r a i e a l b e d e l u m i n ă , Păşind prin mari pustietăţi, F a n t o m a lui Ş t e f a n s u s p i n ă L a poarta vechilor cetăţi. Loti* Dolenga

Bălţi 29 Iunie 1940

„Să-1 creşteţi pe copii luptători; dar să-I deprindeţi să fie blânzi, şi mai ales, învă­ ţaţi-! să muncească. Munca s'o iubească şi s'o respecte, pentru că Înnobilează. Faţă de copii, căsătoria voastră să rămână o taină Neînţelegerile voastre feriţl-le de ochii lor. Altfel le pustiiţi sufletul pentru totdeauna. Oânditi-vă şi înţelegeţi că nu puteţi fl în­ locuiţi şi că nimeni n'ar putea să facă ni­ mic din toate acestea in locul vostru". Iar în legătură cu asistenţa socială, azi când trupul tării s'a frânt când dureri adân­ ci, fizice şl morale, trebuiesc alinate şi lără

Al. I a c o b e s c u

Strigati-zia

chemarea...

Strigafi-vă chemarea spre cele patru vânturi Sd iasă vitejia punâniin-şi noi vesmânturi. Să iasă iar, croindu-şi haiducii şi pandurii, Drumeaguri luminoase prin inima pădurii

*

*

*

Aprinde/i Joc în süßet, aprinde/i Joc la stâni, Alcătuirea lumii, smuncili-o din tafani Să se preschimbe 'n chiot obştescul lumii vaer Şi sd se umple pieptul pădurilor cu aer, Ca sânul ce răsujlă să se înalte grâul, Din munte pân la mare să se 'nfioare râul, Să se 'njioare răul ca vâna ce tresare Pe mână, — când începe setoasa răzbunare

*

*

Să nu ierfi niciodată pe cel ce na iertat. Nu trebuie pe lume să mori nerăzbuuat. Despică 'ti două stânca ce imma-fi apasă, Şt lasă apa vie clocotitor să iasă.

* ** Porneşte, cată. prinde-fi de piept asupritorii, Fd-fi singur judecata şi Jii judecătorul. Nimic, nimic nu moare şi nu se isprăveşte In neamul care vede, se 'nalfă şi ndrăzneşte Horia Fattimi.

H » » » ^ « «

CELE

TREI

CRIŞURJ

^ H W ^ ^ H H H V e a m u l n o s t r u a r o astăzi, mai •i » m u l t d e c â t o r i c â n d , n e v o e d e u n i r e , unire de s u s , d e l à treptele curăţite şi înălţate a l e Tronului şi până jos, în c o l i b a r e c e şi s u p t ă d e suferinţi a săracului." „Deschideţi de azi înainte larg por­ ţ i l e c a s e i v o a s t r e ş i p r i m i ţ i p e toţi a c e i cari vin, purtaţi de puterile lor, de trecutul lor nepătat, de dârzenia lor r o m â n e a s c ă , şi d e v o i n ţ a lor d e înirăţire, de muncă şi de luptă."

P ă m â n t u l r o m â n e s c al A r d e a l u l u i . — N e d r e p t a t e a nu rezistă. — Stat naţional legionar. — Viziunea R o m â n i e i de mâine

„Ne l e g ă m prin jertfa n o a s t r ă s u ­ p r e m ă , s ă i a c e m c u toţii un popor şi o ţară „ca s o a r e l e sfânt d e p e cer". „In l i n i ş t e ş i î n c r e d i n ţ ă , î n o r d i n e şi în unire ; în muncă şi în iubire ; cu Dumnezeu înainte."

General Ion

Antonescu

Conducătorul Statului

de : C o l o n e l G e o r g e B a c a l o g l u . C criu aceste rânduri cu autoritatea *J ce-mi dau cei douăseci de ani de muncă efectivă Şi tenace, pe care Reuniunea şi revista 'Cele Trei Crişuri» delà Oradea noastră de teri, organe de cultură şi propa­ gandă naţională de pe marginea de apus a ţării, mi-o îngăduie. — Sunt obligat, ca unul ce am adus o fărâmă de bine pe acest tărâm, a spune un cuvânt în aceste momente de grea încercare naţională, soco­ tind că orice s'ar spune în susţi­ nerea acestei probleme, nu este nici­ când de prisos. Poporul nostru a fost în trecut prea mult încercat în suferinţe pen­ tru ca apoteoza marelui răsboiu, — România întregită, — să nu fi fost încoronată de bucuria adusă prin jertfe de tot felul depuse pe altarul naţionalismului românesc. Cine a citit volumul 3 din 'Me­ moriile» Reginei Maria, pagini tră­ ite în suferinţele răsboiului din Moldova, cine a bravat glonţul, exantematecul, lipsurile şi privaţiu­ nile, înţelege mai bine rostul acestei

bucurii ce ne-a fost dăruită prin avântul şi ardoarea sufletului ro­ mânesc de pretutindeni şi prin de­ finitiva lui închegare. Cu aceste bucurii şi cu simţiminle de vibraţie românească, am păşit pe pământul Ardealului, la Oradea, în anul 1919, la postul meu de co­ mandă ostăşească, atunci când am pus şi temelia 'Celor Trei Crişuri». Primit cu însufleţire de popor şi de înalte personalităţi locale, amin­ tesc cuvintele bătrânului episcop, Dr. Roman Ciorogariu, scrise atunci: «Tradiţiile Bihorului a u dat farmecul «Celor Trei Crişuri» pen­ tru bihoreni. D i n acest f a r m e c al t r e c u t u l u i s'a d e p r i n s numirea Reuniunii culturale «Cele T r e i Cri­ şuri», m e n i t ă să facă din ele u n n o u simbol, acel al culturii n o u i româneşti. Acest soare a răsărit asupra Crişurilor. Ele vor simboliza de-acum înainte apa vie a culturii creştine române. Cine va bea din ea, n u v a însetoşa în veci». Asemenea sfinte cuvinte, scrise de înaltul prelat şi marele român, ne-au încurajat în lupta ce avea să vie, — şi asi, după două decenii de activitate, ne simţim conştiinţa împăcată că ne-am făcut pe deplin datoria. In silele de îngrijorare prin care trecem, astăsi, se înţelege uşor că, odată Basarabia şi nordul Bucovi­ nei părăsite cu durere pentru înalte raţiuni de Stat, cu nădejdea unei a doua învieri, întreaga atenţiune românească era îndreptată cu emo­ ţie, dar şi cu încredere, spre mar­ ginea de apus şi de sud a ţării, ameninţate de amputări ce se întresăreau. Realitatea însă a fost prea crudă. Ne-am supus arbitrajului delà Viena în condiţiunile cunos­ cute pentru aceleaşi raţiuni superi­ oare de Stal, cedând aproape jumă­ tate din Ardealul românesc, întinsânduse rana până în inima mun­ ţilor Busăului.

De-atunci, România trăieşte clipe dramatice şi emoţionante sub po­ vara acestor evenimente dureroase cari au sdruncinat aşesarea şi structura ei etnică şi morală. S'a plătit pacea, în sectorul nos­ tru european, din partea unui po­ por ce-şi cucerise dreptul la o viaţă liberă, popor ce a suferit în trecut umilinţe şi prigoane, cu preţul unor adânci resemnări, ca să se ajungă la urgiile de altădată. Glasul conştiinţei româneşti însă, ne şopteşte că nedreptatea nu re­ sista, — nu poate să resiste. Viena a dispus să desprindem astfel o altă felie din pământul ţării, — a Ardealului românesc, în favoarea Ungariei neastâmpărată şi usurpatoare. S'a înfipt un pumnal în

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Benitlo

M

*

Mussolini.

*

*

S

împăratul

Japoniei,

Hirohito.

j

mmmmmaamm

sufletul tunsei româneşti. S'a stră­ puns inima naţiei fără însă a o ucide; nea sguduit fiinţa, dar n'am pierdut nădejdea unei totale revi­ zuiri de conştiinţe. Ne găsim în pliu războiu al conştiinţelor politice, ce, la timp, nu vor putea fi uitate şi neveriţicate. Desprindem în sbor din noianul amintirilor noastre câteva umbre, câteva popasuri odihnitoare, locuri sfinte de reculegere, pe ca re de veacuri istoria le leagă în cartea trăiniciei româneşti, ce va rămâne eternă: Câmpia libertăţii delà Blaj, unde Simion Bărnuţiu şi-a desvelit credinţele lui; popasul Bihorului, de unde desprindem pe academicianul Iosiţ Vulcan, figurile de martiri ale lui Bolcaş şi Ciordaş din Beiuş, îngropaţi de vii în 1919 de către civilizaţia maghiară. Trăim clipele altor po­ pasuri din satele grănicereşti ale Năsăudului, desprinzând figura romantică şi adânc românească a poetului Gh. Coşbuc. Ne amin­ tim figura impunătoare a Păr. Vasile Lucaci, leul delà Sişeşti, şi pe aceia a tovarăşului său de luptă naţională, a poetului Octavian Goga, al cărui trup obosii de lupte politice, se odihneşte pe margine de cale, la Ciucea, în preajma locuinţei lui scumpe, în susurul Crişului Repede, pe care soarta vitregă ni la desprins din grupul celor trei ape, — şi peste toate aceste pioase amintiţi se aş­ tern fli>urile legendare ale schin­ giuitului Horia şi a eroului Avram lancu.

CELE

TREI CRIŞURI

mmwmimmMBam

mit de împărat cu sultanat oficial la Viena, dar înapoiat cu resultate ne­ gative pentru soarta poporului nos­ tru din Ardeal şi Banat. Şi tot Viena nea trimis acum în urmă în numele 'dreptăţii* hotărârea fără replică a noilor hotare dintre noi şi Ungaria, prin sfărticarea Ar­ dealului de o hotărnicie bruscată şi neomenoasă, lăsând aproape un milion şi jumătate de români sub stăpânire maghiară, stăpânire pe care, din actele şi din trecutul ei te-

rorist dinaintea războiului mondial, — o cunoaştem cât este de civili­ zată.... Dreptatea era odată fundamentul societăţii omeneşti; acum e lăsată în părăsire. Dar ideile nu mor; morţii sunt mai tari ca cei vii. Eroismul celor de ieri le cere con­ ducătorilor de azi şi de mâine să continue lupta şi să învingă. Poporul care a luptat pentru liber­ tatea şi desrobirea lui, cu jertfe neînchipuit de mari, se aseamănă unui vulcan ale cărui flăcări vor ţâşni şi mai sus şi mai puter­ nice ca altădată. Cultul trecutu­ lui nu poate fi distrus, şi se va menţine in strălucirea lui tradi­ ţională. Cine judecă frământările delà faţadă, greşeşte; jocul lăun­ tric al unei vieţi naţionale are o 'altă înfăţişare, acea a realităţi­ lor etnice, cari au fost despreţu'ite. R e c o n s t i t u i r e a g r a n i ţ e l o r e s t e jviziunea R o m â n i e i de mfiine. J Dar tendinţele ungureşti, după 'ultimele isprăvi petrecute în Ar'dealul ocupat, nu se limitează la \o simplă hotărnicie şi la prelua­ rea instituţiilor şi bogăţiilor lui; 'guvernul din Budapesta, peţde 'o parte tolerează acţiuni ucigă­ toare faţă de românii rămaşi la căminurile lor, cu o brutalitate fără i -seamăn, când intelectualii români ['sunt insultaţi şi deportaţi, tar pe l'de al ta îndeamnă pe refugiaţii "unguri să se întoarcă in Ardea­ lul neocupat pentru a spori nu­ mărul minoritar in teritoriul ro­ mânesc asupra căruia ar mai 'avea încă pretenţii de revendi­ care, când Ungaria trufaşă crede că se va proclama Imperiu...

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Mai amintim politului Andrei

de figura Şaguna,

cel

Mitro­ pri­

Adoll

Hitler.

«ffi»»»^^

Tokio:

Parlamentai

CELE

TREI

CRIŞURI

Japonia

Japonez.

Indiferent de mijloace. Ungaria a ieşit biruitoare din lupta revisio­ nista, farà a trage o singură lovi­ tură de tun: a ieşit triumfătoare prin eleganţa diblomafiei care, pen­ tru grofii maghiari conducători, a devenit o adevărată artă cuceritoare. Şi dacă aceşti oameni de Stat nu s'au grăbit să resolve problema agrară a supuşilor lor, — a ţără­ nimii ungate năpăstuite,— s'a chel­ tuit în schimb multă energie şi abilitate în ce briveşte speciala pro­ pagandă iridentă, sădită cu tenaci­ tate în interiorul ţării, în sufletul populaţiei maghiare din Ardeal şi peste hotare. In biserici, nici o rugăciune; în şcoli, nici-o lecţiune; în teatre, nici-o representaţie nu începea fără amin­ tirea reconstituirii Ungariei sfâşiată de 'Irianon*. In mijlocul Budapes­ tei, pe piaţa Libertăţii, se vedea înălţată statuia «opresorilor», adică a Jugoslavilor, Românilor şi Ceho­ slovacilor, neuitând nici pe mica Austrie, — statue ce purta drapelul cernit cu săbranic de doliu, sortit să râmâie acelaş până la reconsti­ tuirea unităţii milenare ungate. In present. Ungaria oficială a ridicat doliul de pe statuia opresorilor. Cul­ me a ironiei, foştii năpăstuiţi, prin vicleşug au devenit călăii pretinşi­ lor opresori de ieri. A s a s i n a t e l e ş i evacuările forţate din Ardealul de nord cedat, sunt mărturia vie a autenticilor opresori. 0 întinsă reţea de propagandă a fost răspândită în centrele euro­ pene, copleşite de statistici şi informaţiuni mincinoase şi, în special, în Italia protectoare, faţă de care a ţinut un permanent contact. Cu ocasia congreselor şi exposiţiilor de tot felul ce au avut loc în Budapesta, oaspeţii străini erau primiţi cu tact şi chiar graţios, şi se profita de ocasie a se strecura documente de revendicări politice,

fotografii, cărţi poştale tendenţioase, representaţii cinematografice, au­ diţii musicale şi expuneri de cos­ tume naţionale maghiare cari, în realitate, erau româneşti, din Ar­ deal. Nu uitau să conducă pe visi­ tatori să cunoască şi splendida pis­ cină în plin aer a hotelului St. Gel­ iert, pentru a arăta oaspeţilor si­ luete şi graţii femenine ungare Vom trece altădată în revistă şi alte multe mijloace stăruitoare ale propagandei maghiare dusă prin presă, teatru, fotografii, societăţi culturale şt asistenţă publică, tu­ rism, conferinţe, cercuri de gasetari, etc. şi mai ales vom sublinia uşurinţa prin care propagandiştii din înalta societate se strecurau în cabinetele diplomatice străine şi prin saloane, la ceaiurile aristocraţiei, unde deseori se aranjeasă probleme de Stat, pe care grofii conducători maghiari nu le-au neglijat pentru a strecura şi câştiga simpatia drep­ t u r i l o r i s t o r i c e ale Ungariei asupra Ardealului românesc.

^»H»«»»^

:

O plimbare

pe malul

cireşilot

înfloriţi

Formidabila şi neîntrerupta ofen­ sivă aeriană germană contra Lon­ drei, asupra marilor porturi englese şi isvoarelor de producţie, a mari­ lor usine şi deposite militare şi de subsistenţă, precum şi încercuirea posibilităţilor economice ale Angliei, zădărnicesc orice resistenţă, care se prelungeşte fără termen prin imen­ sele resurse mondiale ce are, a ca­ racterului tenace şi specific de mân­ drie britanică. Aşa dar, răsboiul de usura contra Angliei continuă cu aceiaşi îndârjire, cu acelaş avânt, armata germană păstrând cele trei elemente principale de răsboi: ini­ ţiativa mişcărilor, puterea şi iu­ ţeala mijloacelor de luptă, precum şi câştigarea spaţiului vital de aprovisionare.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Bilanţul rile Axei

Primul

răsboiului dintre Pute­ şi Anglia se întresăreşte.

Dl Ministru

Churchill al Marei

Britanii

Intrarea japoniei pe linia Axei fixeasă o nouă etapă de răsboi pen­ tru viitor în vederea eventualei par­ ticipări a Statelor Unite în spriji­ nul Angliei. Italia este preocupată cu expedi­ ţiile ei africane, unde — evident, — are succese răsunătoare. Dar ţelul important şi permanent al puteri­ lor Axei sunt obiectivele principale, cheile Mediteranei, — Gibraltarul şi Suesul, posesiuni fără de cari Ita­ lia nu are libertatea de acţiune. Sunt în luptă în present două mari tendinţi : Puterile Axei ce stăruiesc a menţine P a c e a , prin localisarea răs­ boiului în Orient şi Europa Cen­ trală, şi Anglia care are marele in­ teres să deschidă noui focare râsboinice în aceleaşi sectoare. C â t p r i v e ş t e R o m â n i a , fiinţa S t a ­ tului naţional l e g i o n a r , în a c e s t e m o ­ mente grelei cu programul doctri­ nar integral românesc, sub preşedenţia g e n e r a l u l u i Ion A n t o n e s c u , Con­ ducătorul Statului, a intrat definitiv alături de Puterile Axei şi s e afirmă zi de zi ca o înaltă chemare, c e re­ prezintă viziunea României de mâine, a ş a c u m merită, m a r e şi înfloritoare.

CELE

TREI

CRIŞUR1

d e : P r o f . I. S i m i o n e s c u M e m b r u al Academiei

/ i r i cât de vremelnic va dăinui ^ g r a n i ţ a a c t u a l ă , t r a s ă p r i n ini­ m a Transilvaniei, Clujul r e p r e z i n t ă s e m n u l cel m a i grăitor al n e d r e p ­ tăţii săvârşite, c e sfidează tot ce p o a t e fi s o c o t i t c a s f â n t î n v i a ţ a p o ­ p o a r e l o r : credinţă, grai, frăţie d e sânge. Linia despărţitoare, trasă sub dom­ nia forţei, a t i n g e m a r g i n e a oraşu­ lui. U l t i m a c a s ă d i n el, î n s p r e dru­ mul Feleacului, este astăzi post de vămuire. A rămas ca un nod, ca o e x c r e s c e n ţ ă fără rost la m a r g i n e a întinderii din ţara cotropită d e noii stăpânitori. Aşezat în mijlocul unei î n t i n s e şi d e s e p o p u l a ţ i u n i româ­ n e ş t i , C l u j u l , î n a i n t e d e 1918, t r ă i a numai ca un centru administrativ, creat prin artificialitate focar d e m a g h i a r i z a r e , d e ş i f ă r ă e f e c t asupra împrejurimilor imediate, cu populaţie îndârjită la r e s p i n g e r e a ori cărei încercări de desnaţionaliz a r e . D o v a d ă s t a u satele d e l â n g ă el. Urcând numai serpentinele de pe dealul Feleacului, din apropiere, te afli î n t r ' u n s a t d e M o ţ i , c u a c e i a ş i neştirbită credinţă strămoşească, ca şi î n t ă i n u i t e l e v ă i d i n M u n ţ i i A p u ­ seni. Presiunile de sute d e a n i n ' a u p u t u t a t i n g e c u n i m i c sufletul ro­ mânesc. S p r e a-i d a o s t r ă l u c i r e f a c t i c e , s'a înfiinţat U n i v e r s i t a t e a d i n Cluj, d u p ă m ă r t u r i a u n u i fost r e c t o r a l ei : „din m o t i v e politice, l u â n d u - s e n e c e s i t ă ţ i l e ştiinţifice şi c u l t u r a l e drept pretext". N u m a i în douăzeci de ani d e stă­ pânire românească, condiţiunile na­ t u r a l e a u î n v i n s artificialitatea în­ d e l u n g s u s ţ i n u t ă . C l u j u l d e v i n e aproape curat românesc, iar Univer-

Române

sitatea u n puternic focar de cultură n a ţ i o n a l ă . O r a ş u l şi-a luat înfăţişa­ r e a firească, n u p r i n s i l n i c i e a d m i ­ n i s t r a t i v ă ci p r i n n a t u r a a ş e z ă r i i lui în inima r o m â n i m e i c o m p a c t e . U n i v e r s i t a t e a î n s c u r t ă v r e m e aj u n g e m i j l o c u l firesc d e s u s ţ i n e r e n a ţ i o n a l ă , fără m a r i sforţări, d a r şi u n i n t e n s l a b o r a t o r ştiinţific, ce-şi c a p ă t ă loc d e cinste chiar în străi­ nătate. î n s e m n ă t a t e a c â ş t i g a t ă a r e u n în­ ţeles m a i a d â n c . S'a a r ă t a t în chip neîndoios valoarea energiei româ­ n e ş t i şi p u t i n ţ a m u n c i i c r e a t o a r e a r o m â n u l u i . U n i v e r s i t a t e a D a c i e i su­ p e r i o a r e p e l â n g ă m e n i r e a ei d e a stabili u n focar d e a c t i v i t a t e ştiin­ ţifică n a ţ i o n a l ă , a v e a ş i m a r e l e r o l de a dovedi că „inferioritatea ba chiar primitivitatea în cultură a Ro­ mânilor" e d e domeniul bârfelelor duşmănoase. D o v a d a a fost f ă c u t ă c u p r i s o s i n ţ ă . înţelegerea conducătorilor univer­ s i t a r i c a şi a s t a t u l u i r o m â n a fost deplină, spre lauda tuturor. Hărnicia desfăşurată cu deosebită i n t e n s i t a t e a t u t u r o r a , p r o f e s o r i şi p e r s o n a l ajutător, a c o r e s p u n s în-

demnului superior naţional. Repederepede organizaţii de gospodărie g e n e r a l ă , c a şi a c t i v i t a t e ş t i i n ţ i f i c ă au întrecut în unele privinţi pe acele delà celelalte universităţi din ţară. C ă m i n u l s t u d e n ţ e s c d i n C l u j ajunsese model de funcţionare, pen­ t r u b u n u l t r a i şi l i n i ş t e a s t u d e n ţ i m i i r o m â n e . Biblioteca, printr'o sforţare uriaşă, a devenit iarăşi în s c u r t t i m p u n b o g a t d e p o z i t al a v u ţ i i l o r cultu­ rale naţionale, ajungând ca organi­ z a r e şi v a l o a r e , p e n t r u T r a n s i l v a n i a în d e o s e b i , ceia c e e s t e Biblioteca Academiei Române pentru neamul întreg P r i n d e s t o i n i c i a şi m u n c a n e o g o i a t ă a profesorului r e s p e c t i v şi a ajutoarelor sale, G r ă d i n a Botanică poate rivaliza cu cele m a i distinc­ t i v e şi m a i v e c h i i n s t i t u ţ i i s i m i l a r e din străinătate. Clinicile facultăţii d e m e d i c i n ă a u devenit nu numai laboratoare de c e r c e t ă r i ştiinţifice, d a r o a d e v ă r a t ă binefacere pentru populaţia întreagă din A r d e a l . înţelegerea deplină între profesori a d u s la tipărirea d e reviste ştiin­ ţifice, c a r e î ş i c a p ă t ă r e p e d e l o c d e cinste în bibliotecile speciale d i n străinătate; s'au tipărit numeroase t r a t a t e ştiinţifice p e n t r u folosul stu­ denţilor. S'a m a i înfăptuit o o r g a n i z a r e c e poate servi drept îndemn altora : extensiunea universitară, o asocia­ ţie c u l t u r a l ă p e n t r u r ă s p â n d i r e a cul­ turii r o m â n e ş t i în ţinuturile cele mai depărtate ardelene, ţesându-se în acest chip o urzală trainică între p o p o r şi c e n t r u l u n i v e r s i t a r . O a c t i v i t a t e ştiinţifică i n t e n s ă do­ mină în toate direcţiile, care a t r a g e a t e n ţ i u n e a şi c i n s t i r e a c u v e n i t ă în cercurile străine. Uu savant de valoare universală c u m e Prof. E. R a c o v i ţ ă , m e m b r u al A c a d e m i e i R o m â n e , c r e i a z ă la Cluj .centrul internaţional d e cerce­ tări speologice. „Revista matemati­ că" ajunge organul savanţilor din centrele universitare de peste gra­ niţă. „Atlasul limbistic al R o m â n i e i " p u b l i c a t s u b c o n d u c e r e a d-lui P r o f . S. P u ş c a r i u , s e r v e ş t e d e m o d e l a l t o r ţări. U n e n o r m material documen­ tar se a d u n ă în Institutele d e Isto­ r i e , şi s e p u b l i c ă i n r e v i s t a „ D a c i a " , relativ la trecutul nostru r o m â n e s c în p r o v i n c i a a t â t a v r e m e î n s t r ă i n a ­ tă. „ R e v u e d e T r a n s y l v a n i e " , sin­ gura revistă de propagandă româ­ nească, cu studii obiective, convin­ g ă t o a r e , a p a r e s u b d i r e c ţ i a d-lui Prof. Silviu D r a g o m i r . Cercetările a m ă ­ nunţite ale Sarmisegetuzei, capitala r o m a n ă , c â t şi a c e t ă ţ i l o r d a c e d e l a C o s t e ş t i , d o v e z i c e n u p o t fi u ş o r spulberate prin vorbe d e s p r e origi­ n a n o a s t r ă şi d r e p t u l d e s t ă p â n i r e al T r a n s i l v a n i e i s'au înfăptuit p r i n m u n c a neogoiată a profesorilor Teod o r e s c u şi D a ş c o v i c i delà U n i v e r s i -

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Prof. I.

Simionescu.

HUNCARIA

ff»-1918.

l'.liito di rdma h» dito

«III? ° km.

57/.715 Himtaria

Carte

poştală

de propagandă

revizionistă

maghiară.

Propaganda

maghiară

ryicd pentru oricare alt Stat european, criza mondialii a fost o pricină de regres, pentru Ungaria, singura pricină a dezastrelor, pe orice tărâm, a fost tratatul delà Trianon N'a fost maghiar care, în decurs de două decenii, să nu se fi gândit fără încetare la împărţirea patriei sale între vecini Totul în cuprinsul Ungariei de ieri, era menit să-i amintească vizitatorului mutilarea ei: piata Libertăţii, din mijlocul Budapestei, cu stea­ gul îndoliat, cărţile poştale, reprezentând Ungaria trunchiată, rondurile de fiori din grădinile publice, invocând vechea Ungarie, alături de ceiace s'a desprins delà sânul ei, — lucruri ce nu puteau fi ignorate în legă­ tură cu un vis permanent îndărătnic Dacă, în ce priveşte cedarea unei parli din Ardealul românesc s'a împlinit măcar o parte din ceiace a năzuit Ungaria în decurs de douăzeci de ani, ce nou aspect va

Budapesta : S t a t u i a o p r e s o r i l o r — îndoliată — pe piaţa Libertăţii Acum doliul a tost ridicat. ^Opresorii* de atunci, au devenit vidimile de azi — nedreptăţite

BCU Cluj / Central University Library Cluj Contele

Csaky, străine

ministrul afacerilor maghiare.

tatea clujană. Prin destoinicia întregului perso­ nal didactic, prin s u p e r i o a r a înţele­ g e r e a rostului naţional al institu­ ţiei, U n i v e r s i t a t e a d i n Cluj a a j u n s n u n u m a i s u p e r i o a r ă celei artificial s u s ţ i n u t ă p e c a r e a înlocuit-o, d a r şi u n i m p o r t a n t c e n t r u d e a c t i v i t a t e culturală g e n e r a l ă şi specială, r o ­ m â n e a s c ă î n a i n t e d e t o a t e , d e a că­ r e i v a z ă ş i i n f l u e n ţ ă le-a fost frică duşmanilor milenari, de a u ţinut să nu o aibă în apropiere, ţinând, c u

PERSPECTIVE

o brutalitate medievală, să încorpo­ r e z e Clujul, transformându-1 dîn­ tr'un v i u focar r o m â n e s c , natural, într'un neînsemnat oraş de graniţă, a n e m i a t şi f ă r ă folos. M u t a t ă d e o c a m d a t ă l a S i b i u şi T i m i ş o a r a , p â n ă c e v a r e v e n i la lo­ c u l e i firesc, U n i v e r s i t a t e a c l u j a n ă v a continua s ă r ă m â i e vie, institu­ ţia d e c u l t u r ă r o m â n e a s c ă . V r e d n i ­ c i a c o r p u l u i d i d a c t i c v a fi î n t e ţ i t ă prin noul serviciu adus neamului, i a r flacăra i d e a l u l u i c e i - a u c o n d u s

ISTORICE^ d e : O. N. B u r i l e a n u

/ p e g e l e Carol I a v e a obiceiul, c â n d îşi l u a r e ş e d i n ţ a d e v a r ă l a Si­ n a i a , s ă i n v i t e la d e j u n diferite per­ sonagii din lumea vilegiaturiştilor, c a r i î ş i d ă d e a u o s t e n e a l a s ă s e în­ scrie, ca un o m a g i u pentru suveran, în registrele Castelului Peleş. I n 1913, d u p ă t e r m i n a r e a c a m p a ­ niei din Bulgaria, m ' a m b u c u r a t şi e u d e a c e a s t ă î n a l t ă f a v o a r e a M. S. î n a i n t e şi d u p ă m a s ă R e g e l e f ă c e a v

c e r c c u i n v i t a ţ i i , a d r e s â n d u - s e fie­ c ă r u i a î n t e r m e n i i cei m a i afabili, şi a ş t e p t â n d c u î n g ă d u i n ţ ă r ă s p u n ­ sul l a întrebările c e p u n e a . Deşi, după protocol, întreaga iniţiativă a dialogurilor, o a v e a şi o are Suve­ r a n u l , şi e f i r e s c s ă fie a ş a , e u , fiind 1) î m p r e j u r ă r i l e d u r e r o a s e p r i n c a r e a t r e ­ cut ţara noastră î n ultima vreme, m a u de­ terminat să schimb subiectul promis î n nu­ m ă r u l p r e c e d e n t a l « C e l o r T r e i Crişuri».

lua steagul îndoliat azi înainte, când e de revindecat atâtea la teritoriul mutilat făptui vreodată pe

din piata Libertăfii, de ştiut că Ungaria mai are ţinuturi, a căror alipire e departe de a se îndeplin ?

în a c t i v i t a t e a lor va s t r ă l u c i cu m a i multă tărie, spre a arăta duşmani­ lor p u t e r e a sufletească c e n u p o a t e fi î n ă b u ş i t ă p r i n o p o r t u n i t a t e a î n ­ t â m p l ă t o a r e , c a r e le-a d a t c â ş t i g . Cu c â t durerea înfrângerii fără luptă e mai a d â n c simţită, c u atât mai înrădăcinată trebuie s ă rămâie în î n t r e a g a suflare r o m â n e a s c ă g â n ­ d u l b i r u i n ţ i i finale p r i n r e î n t r o n a r e a d r e p t ă ţ i i sfinte, c e n u p o a t e s ă întârzie.

pe a c e a v r e m e în P a r l a m e n t , mi-am p e r m i s — căci p a r l a m e n t a r i l o r li s e trec multe c u vederea — s ă aduc vorba d e unele chestiuni, c a r e pu­ teau s ă pară indiscrete. Ţarul tuturor Ruşilor, c u întreaga lui familie, f ă c u s e o vizită d e poli­ t e ţ e familiei n o a s t r e r e g a l e la C o n ­ stanţa. Profitând d e î m p r e j u r a r e şi uitând d e protocol, i-am s p u s Re­ g e l u i c ă î n o p i n i a p u b l i c ă şi î n p a r ­ lament domnia credinţa c ă la Con­ s t a n ţ a s'a p u s la cale o î n r u d i r e în­ tre cele d o u ă familii d o m n i t o a r e , u n a d i n fiicele ţ a r u l u i fiind d e s t i -

nată principelui nostru moştenitor. — N u , n u e s t e e x a c t c ă s ' a r fi p u s ceva la cale. E u însă s u n t b u n prie­ ten cu ţarul, da foarte b u n prieten... L a o m i c ă r e f l e x i u n e a m e a , M. S. mi-a replicat : „Noi t r e b u e să a v e m r a p o r t u r i d e b u n ă v e c i n ă t a t e cu Rusia, d a r po­ litica n o a s t r ă n u p o a t e m e r g e ală­ t u r i d e e a . Rusia e duşmana noa­ stră, d u p ă c u m a d o v e d i t o î n t o a t e împrejurările. — R u s i a a u r m ă r i t , M a j e s t a t e , şi u r m ă r e ş t e d e s i g u r şi a s t ă z i e x p a n ­ s i u n e a s p r e S., s p r e a a j u n g e l a C o n stantinopol, potrivit testamentului lui P e t r u c e l M a r e . — F o a r t e a d e v ă r a t , ş i tocmai de aceea neam alipit de tripla Alianţă ( G e r m a n i a , A u s t r o - U n g a r i a şi I t a l i a ) , singure în m ă s u r ă să se împotri­ vească ambiţiunilor ruseşti, având şi i n t e r e s e c o m u n e c u n o i . Cuvintele înţelepte ale suveranu­ l u i , i z v o r â t e d i n t r ' o c o n v i n g e r e ad â n c ă şi u n s i m ţ i s t o r i c n e d e s m i n ţ i t , m ' a u t u r b u r a t . î m p r e u n ă c u ap r o a p e î n t r e a g a g e n e r a ţ i e d e l à sfâr­ şitul secolului trecut, n e î n c h i p u i a m că politica noastră externă impusă tutulor g u v e r n e l o r era o politică per­ sonală a Regelui care nu putea să uite o r i g i n a lui e t n i c ă . F r u n t a ş i i partidelor noastre care susţineau politica regală o făceau din interes, spre a se apropia de putere. Mi-aduc a m i n t e că T a k e Ionescu, d u p ă că­ d e r e a l u i I. C . B r ă t i a n u î n 1888 a s c r i s î n La Liberté roumaine o se­ rie î n t r e a g ă d e articole în c a r e dis­ cuta, c u fineţea sa obicinuită, ches­ t i u n e a a l i a n ţ e l o r n o a s t r e , şi s e p r o ­ n u n ţ a c a t e g o r i c p e n t r u t r i p l a ali­ anţă, ceea c e n i se părea paradoxal şi a n a c r o n i c .

V i e n a : Mitropolitul din Viena, în urma

Andrei Şaguna, ieşind delà audienţa împotrivirii împăratului Frantz loset Transilvania

Cascada nenorocirilor odată înce­ p u t ă , n ' a l u a t sfârşit d e c â t c u sfârt e c a r e a ţării la t o a t e h o t a r e l e ei n a ­ turale. S'a v o r b i t d e fatalităţi... A m fost singuri, n u p u t e a m face nimic... D a r d e c e a m f o s t s i n g u r i şi d e c e n ' a m putut face n i m i c ? Tradiţia ţărilor noastre e o tra­ d i ţ i e d e s t r ă l u c i r e şi d e g l o r i e mi­ litară, iar noi, prin deficienţa ori c ă r u i g e s t d e î m p o t r i v i r e , n e - a m aşezat a ş a d e jos p e s c a r a istoriei, c ă j u d e c a t a e i v a fi d i n c e l e m a i severe. N ' a m ştiut să p ă s t r ă m ceea c e a m o b ţ i n u t cu sacrificii s u p r a ­ o m e n e ş t i , şi d e s i g u r g e n e r a ţ i i l e v i i ­ t o a r e se v o r î n t r e b a d a c ă la N i s t r u n u s e p u t e a r e z i s t a . E l e n u v o r voi s ă a d m i t ă c ă P u t e r i l e A x e i c a r e aveau interese aşa de considerabile î n ţ a r a n o a s t r ă , a r fi t o l e r a t , c u in i m a u ş o a r ă , s ă fim a t a c a ţ i şi d i n S u d şi d i n N o r d - V e s t . U n c h i b r i t p u s la s o n d e l e d e p e V a l e a P r a h o ­ v e i a r fi s c h i m b a t s o r ţ i i r ă z b o i u l u i de astăzi. Virtuţile noastre ostăşeşti n'au dispărut odată cu schimbarea gra-

ce a avut loc în Palatul Imperial tată de drepturile romanilor din

n i ţ e l o r ; s o l d a ţ i i şi î n t r e g u l n o s t r u corp ofiţeresc a r d e a u de d o r i n ţ a d e a-şi m ă s u r a a r m e l e c u c o r e l i g i o n a ­ rii lor d e o d i n i o a r ă , d e p e s t e N i s t r u ! Instinctul naţional ne comanda imperativ să ridicăm mânuşa. Aşa au r ă s p u n s marii noştri Voevozi în împrejurările cele mai critice ale n e a m u l u i , şi a ş a n e - a u p u t u t t r a n s ­ m i t e o ţ a r ă f r u m o a s ă , m â n d r ă , şi d e m n ă de invidiat. Rovinele, Călug ă r e n i i , V a l e a A l b ă şi a t â t e a l o c u r i sfinţite p r i n s â n g e l e cel m a i c u r a t a l fiilor ţ ă r i i i a u d a t d r e p t u l s ă p r i ­ v e a s c ă d e s u s şi s ă s f i d e z e o r i c e comparaţiune. Aşa au procedat în toate timpu­ rile Statele c a r e voiau să trăiască, şi a u l ă s a t î n I s t o r i e u n n u m e n e ­ pieritor. Grecia veche, un p u m n de o a m e n i , şi-a p u s în j o c e x i s t e n ţ a , s u f e r i n d i n v a z i a şi r u i n a , în e p o c a războaielor medice, dar a dat ome­ n i r e i M a r a t o n u l şi S a l a m i n a , a d m i ­ r a b i l e e x e m p l e d e a b n e g a ţ i e şi p a ­ t r i o t i s m , la a u z u l c ă r o r a tot ce e r a fibră şi s i m ţ i r e î n s u f l e t u l a n t i c t r e ­ s ă r e a d e e m o ţ i u n e şi e n t u s i a s m .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

J u d e c a t a noastră n u era însă com­ plect liberă. Motivele sunt nume­ r o a s e , d a r n ' a v e m s ă i n t r ă m î n an a l i s a lor. U n r e v i r i m e n t p r o f u n d s'a pro­ d u s c â n d opinia publică a aliat, în t i m p u l m a r e l u i război, că Sassonof,., p r i m u l sfetnic al Ţ a r u l u i , m e d i t a să ne împartă, iar împotrivirea Rusiei de a ne recunoaşte alipirea Basa­ rabiei pe baza autodeterminării, pro­ povăduită urbi et orbi de paradisul bolşevic, a u deschis ochii celor mai î n d ă r ă t n i c i c h i a r d i n t r e noi. S'a vă­ zut limpede atunci cât de genială e r a i n t u i ţ i u n e a r e g e l u i C a r o l şi î n ­ cotro trebuia să se orienteze în m o d permanent conducerea R o m â n i e i moderne. Dar, odată idealul nostru r e a l i z a t , c a şi c u m a m fi f o s t s o r ­ tiţi p i e i r e i , a m r ă m a s t i m p d e 20 d e a n i î n p i e t r i ţ i î n f o r m u l e şi clişee în­ vechite, pentru a n e trezi într'o b u n ă dimineaţă cu ultimatul din Iunie. T r ă i n d în ilusia S o c i e t ă ţ i i N a ţ i u n i ­ lor, n u n e a m g â n d i t u n m o m e n t că istoria o m e n i r e i n u se t e r m i n a la V e r s a i l l e s şi c ă v i i t o r u l a r p u t e a s ă ne reserve surprize.

Prot- D. N.

Burileanu

I n t i m p u r i l e M o d e r n e , l a 1864, u n S t a t t o t a ş a d e m i c , D a n e m a r c a , ameninţată de două mari puteri, Ger­ m a n i a şi A u s t r i a , n ' a ş o v ă i t o clipă s ă i a a r m e l e şi s ă s e o p u n ă a g r e ­ siunii. A fost î n f r â n t ă c e e d r e p t D a n e m a r c a , d a r e x e m p l u l ei a fost un nobil exemplu, c a r e a suscitat i m i t a t o r i . ') Ni se s p u n e că R u s i a p u n e a c u m la cale d i s t r u g e r e a sistematică a populaţiunii moldoveneşti din Basara­ bia, s p r e a n e tăia ori ce pretenţiu n i e v e n t u a l e a s u p r a t e r i t o r i u l u i ei. 1) D a n e m a r c a , e s l e a d e v ă r a t , s p e r a î n t r ' u n a j u t o r d i n p a r t e a A n g l i e i , F r a n ţ e i şi R u s i e i , d u p ă c u m i se d ă d u s e d e 2 o r i m a i î n a i n t e . D a r de astă dată raporturile dintre Anglia şi F r a n ţ a se r ă c i s e r ă d i n c a u z ă c ă F r a n ţ a fusese p ă r ă s i t ă d e A n g l i a c â n d c u p r o t e s t u l î n c o n t r a o r o r i l o r d i n P o l o n i a (1863), i a r R u ­ sia n u v o i a să r i d i c e a r m e l e î n c o n t r a P r u ­ siei c a r e o a j u t a s e să î n ă b u ş e i n s u r e c ţ i u n e a poloneză! E a p r o a p e situaţia de astăzi.

uiniiaffiH«

Cluj :

U n plan tot aşa de diabolic s'ar p u n e î n a p l i c a r e şi d e v e c i n i i n o ş t r i d e l à N. V . U n lucru uită însă aceşti buni v e c i n i , şi a n u m e , puterea covârşi­ toare a tradiţiei şi a amintirilor. A fost d e a j u n s o U n i r e s p o r a d i c ă d e u n a n de z i l e , p e t i m p u l l u i M i h a i Viteazul, pentru ca viziunea Unirii tuturor Românilor să se transforme î n t r ' u n c r e z e v a n g e l i c , şi s ă acţio­ neze asupra sunetului românesc cu p u t e r e a irezistibilă a unei forţe a n a t u r i i . C e v a fi p e v i i t o r , d u p ă 2 0 d e a n i d e v i a ţ ă , s u f e r i n ţ e şi b u c u r i i comune ? R e p e t ă m , istoria o m e n i r i i n u s'a î n c h e i a t c u a n u l 1940. E a p ă s t r e a z ă î n c ă m u l t e t a i n e în c u t e l e ei a d â n c i . O d o v a d ă de această invincibilă pu­ t e r e a a m i n t i r i l o r e că i m p e r i u l lui C a r o l cel M a r e , ( C h a r l e m e r g n e , c a şi Sfântul imperiu R o m a n o - G e r m a n i c a l l u i O t h o c e l M a r e n ' a r fi l u a t f i i n ţ ă d a c ă n ' a r fi f o s t i m p u l s u l u n e i idei c a r e f r ă m â n t a spiritele, a c e e a a I m p e r i u l u i r o m a n şi a m a i e s t ă ­ ţii l u i . Iar dacă se presupune că struc­ t u r a e t n i c ă a u n u i t e r i t o r i u p o a t e fi s i n g u r a d e t e r m i n a n t ă p e n t r u viito­ r u l l u i , e x e m p l u l c e l m a i t i p i c şi c e l mai ilustru pentru respingerea ace­ s t e i t e o r i i ni-1 d ă I t a l i a . O c u p a t ă , după căderea Imperiului roman, de Heruli, cari înlătură pe ultimul îm­ p ă r a t (47b p . C ) , d e V i s i g o t i c a r i

CELE TREI

CRIŞURI

Teatrul.

j e f u e s c şi p u s t i e s c R o m a , d e O s t r o ­ goti, cari formează un regat nou, m u t â n d c a p i t a l a l a R a v e n a ') d e L o n g o b a r z i (sau L o m b a r z i ) la N., d e N o r m a n z i şi S a r a s i n i l a S . , t e r e n d e r i v a l i t ă ţ i şi d e l u p t e n e s f â r ş i t e p e n ­ t r u p u t e r i l e m a r i , F r a n ţ a , S p a n i a şi G e r m a n i a , î m p ă r ţ i t ă şi î m b u c ă t ă ţ i t ă î n t r ' o i n f i n i t a t e d e s t ă t u l e ţ e şi r e p u b l i c i , i n d e p e n d e n t e şi d e m u l t e ori d u ş m a n e , sfâşiată d e intrigi şi roasă de corupţie... a ajuns totuşi, n u m a i şi n u m a i g r a ţ i e a m i n t i r i l o r c o m u n e d i n t r e c u t , g l o r i o a s a şi fal­ n i c a Italie d e a s t ă z i , u n a şi indivi­ zibilă, a cărei m ă r e ţ i e c o m a n d ă res­ p e c t u l şi p r o v o a c ă a d m i r a ţ i a . Nu putem dar încheia acest mic articol sub semnul unor presimţiri rele. D i n c o n t r a . A t â t a t i m p c â t vir­ tuţile a n c e s t r a l e v o r d ă i n u i în su­ fletele R o m â n i l o r , şi R o v i n e l e , V a ­ l e a A l b ă şi C ă l u g ă r e n i i n e v o r aminti în limbagiul lor m u t faptele străbunilor, vom repeta m e r e u : Sursum corda! Ziua dreptăţii i m a n e n t e va întârzia p o a t e , d a r e a v a s o s i l a t i m p u l şi o r a ei, c a n e c e s i t a t e , s a u în a c e a ­ s t ă l u m e n u v a m a ifid e c â t h a o s ş i întunerec.

mrassanagBKBs D a c ă lipsa de talent se manifestă mai ales prin r e e d i t a r e a a ceeace e vechi, fără scânteia ce luminează şi n e f a c e s ă î n t r e z ă r i m o r i z o n t u r i n o i , a d e v ă r a t u l t a l e n t şi m a i a l e s a u t e n t i c u l g e n i u e s t e o s u r p r i z ă şi o r u p e r e de serie, o revoluţie a mo­ notoniei prin a s c e n d e n ţ a ideii nea­ ş t e p t a t e . A fi o r i g i n a l i n s c r i s , o r i în vorbă, este a contribui cu puteri p e r s o n a l e la u n m e r s a s c e n d e n t al spiritului. Şi e s t e a t â t d e a d e v ă r a t c ă d o ­ r i n ţ a d e n o u t a t e şi o r i g i n a l i t a t e e s t e u n fel d e p r i n c i p i u a l p r o g r e s u l u i , încât p r e ţ u i r e a o m u l u i se face în l u m i n a a c e s t u i criteriu. N ' a fost ni­ ciodată elogiat copistul, spiritual banal, traducătorul, versificatorul chiar impecabil, c a r e a r u n c ă în l u m e i m a g i n i î n v e c h i t e şi s t ă r i d e suflet încercate prea des. T r e b u e să desfaci cu propria ta suferinţă ceeace este încleştat în f o r m u l e şi î n r i g i d i t ă ţ i t r a d i ţ i o n a l e , ori leneşe, p e n t r u ca să capeţi d r e p ­ t u l d e a fi c i n e v a . O p e r s o n a l i t a t e originală este de obiceiu nedreptă­ ţită şi a c e a s t a a r a t ă t o c m a i c ă e a r u p e c u u n t r e c u t şi a d u c e i n o v a ţ i i c a r i la î n c e p u t n u p o t g ă s i n i c i a d ­ m i r a t o r i , n i c i a d e p ţ i şi n i c i c h i a r imitatori.

c e l o r oCluj riginali BCU Cluj / Central University Library e t e r n e — c a şi î n

1) R o m a nu m a i e r a a c u m d e c â t o u m b r ă . M o n u m e n t e l e ei s p l e n d i d e c ă d e a u în r u i n ă . P o p u l a ţ i a ei c a r e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i a l V - l e a s e r i d i c a î n c ă la u n m i l i o n d e suflete, a b i a d a c ă m a i n u m ă r a a c u m 50000 d e lo­ cuitori

Personalitatea poporului român de: Gr. T â u ş a n / n lume există un principiu de * o r d i n e c a r e p a r e - s e a fi c h i a r o lege a evoluţiunei, adică a mergerei mai sus faţă de c e e a c e există l a u n m o m e n t d a t al t i m p u l u i . A cest principiu este varietatea as­ p e c t e l o r vieţii, f ă r ă d e c a r e v i a ţ a î n s ă ş i a r fi o m e c a n i z a r e ş i o m o n o t o n i z a r e , u n ş i r d e f a p t e , d e ev e n i m e n t e s a u de lucruri, lipsite d e f a r m e c u l n o u t ă ţ e i , c a şi d e t e m e l i a p e c a r e se a ş e a z ă selecţionarea va-

lorilor ce d u c e la e v o l u ţ i e . A c o l o u n d e uniformitatea d o m n e ş t e ca în lucrurile mici eşite din fabrică, D u m n e z e u îşi p i e r d e d r e p t u r i l e şi p u t e r i l e lui d e a l e g e r e şi d e î n t e m e i e r e a lucrului n o u , c a r e este cu­ cerirea unei trepte înaintate pe scara destinului universal. In l u m e a o m e n e a s c ă n u m a i valo­ rile personale sunt cele ce d a u u n f a r m e c v i e ţ i i şi o c h e i e d e d e s c u i a t f e r e c a t e l e p o r ţ i al p r o g r e s u l u i .

De

multe

ori însă, imperfecţiile în producţiile lor v r e m e l n i c a lor per­ sonalitate, c a r e de fapt n u c o n t e a z ă pentru eternitatea operei produse — s u n t e r t a t e ori tolerate, p e n t r u c ă instinctiv mulţimea simte că n u m a i p r i n aceste p r o d u c ţ i i şi prinaceslepersonalităţi se a b a t e sufletul d e p e şo­ selele p r e a m u l t c u n o s c u t e , c u di­ r e c ţ i i m e r e u a c e l e a ş i şi c u d e s t i n a ­ ţii m a i d i n a i n t e h o t ă r â t e p e p l a n şi p e h a r t ă , l u m e a a r e n e v o e d e cu­ ceritori spirituali, cari să lepede hainele vechi ale minţei, chiar cu r i s c u l d e a fi d e s a p r o b a ţ i ş i n e î n ţeleşi.

P o a t e c ă şi a c e s t a d a o s d e n o u ­ tate personală explica de ce mulţi n u p u t e a u a d e r a la t e o r i a lui T a i n e — dealtfel u n spirit pe cât de stră­ lucitor în expresii, p e a t â t a d e bine informat în fond — c a r e v e d e a în mediul social o forţă de creaţie în a r t ă , p e c â n d t o c m a i l u m e a c e r e omului ales desrobirea de mediu, danie profetică a unui a d e v ă r nou, ori misterul p e r s o n a l al u n e i încân­ tări, prin mijloace d e u n altul neu­ zitate. A c e s t p r i n c i p i u a l n o u t ă ţ e i — această lege a variaţiei individuale —în care profetul evoluţionismului însăşi, Darwin, vedea cheia des­ chizătoare a progresului în lumea zoologică, este astfel u n d r u m re­ g e s c s p r e a s c e n s i u n e şi s p r e p r o g r e s . S u p r a o m u l lui N i e t s c h e n u e n u ­ mai omul ce se ridică d e a s u p r a m o r a l e i robilor î n t e m e i a t ă p e ati­ tudinea de pasivitate a celor mulţi

CELE

Timişoara

: Bulevardul

Regele

TREI

CRIŞURI

Feidinand.

ori de milă creştină faţă de imper­ f e c ţ i i şi d e f i c i e n ţ i i v o i n ţ e i şi i n t e l i ­ genţei, faţă d e schilozii naturei s u f l e t e ş t i , i a r s u p r a - o m u l e s t e toc­ m a i acela c a r e ştie să-şi i m p r i m e noutatea personalităţei, ca o apari­ ţie d i v i n ă în l u m e a s p i r i t u a l i t ă ţ i i p e t o a t e p l a n u r i l e ei d e m a n i f e s t a r e . A c e l a ş p r i n c i p i u al individualizăr e i şi p e r s o n a l i s m u l u i c r e a t o r , îl r e ­ g ă s i m î n l u m e a s u p e r - o r g a n i c ă şi s u p e r - p e r s o n a l ă şi a n u m e în a c e a c a r e s e d e s f ă ş o a r ă p e p l a n u l isto­ r i c şi c u o a c ţ i u n e m i l e n a r ă . R i d i c ä n d u - n e la psihologia indi­ v i d u l u i , la p s i h o l o g i a e t n i c ă , n o t ă m a c e l a ş p r i n c i p i u d e v a l o r i f i c a r e şi anume, originalitatea ca bază de recunoaştere a vredniciei unui n e a m . A c e a s t ă o r i g i n a l i t a t e s e în­ t e m e i a z ă p e o m o g e n i t a t e a e t n i c ă şi p e r m a n e n ţ a u n u i a n u m i t fel d e a r e a c ţ i o n a în faţa p r o b l e m e l o r vieţii. U n p o p o r v a fi d e c i c u a t â t m a i n e c e s a r v i e ţ i i i s t o r i c e şi s e v a i m ­ pune cu atât mai mult cronicarilor ce înscriu în analele lor e v e n i m e n ­ tele ce a u c o l o r a t e p o c i l e , cu c â t el va avea o personalitate mai deose­ b i t ă şi i n a c e l a ş t i m p v a p u t e a ad u c e în t o r e n t u l vieţii u n i v e r s a l e , c o n t r i b u ţ i a lui d e n o u t a t e , a p o r t u l l u i d e c e v a n o u şi o a t i t u d i n e d e o ­ s e b i t ă î n s p e c t a c o l u l c o s m i c şi u n i ­ versal. Pentru unele spirite superficiale, conformismul culturei româneşti c u cel o c c i d e n t a l , e r a u n criteriu d e j u d e c a t ă al valorii n o a s t r e civilizatorie. Se credea că însuşindu-ne p â n ă la i m i t a ţ i e f o r m u l a d e c i v i l i ­ z a ţ i e a altor p o p o a r e m u l t m a i ve­ c h i d e c â t noi, n e - a m r i d i c a t la u n nivel m a i înalt. G r e ş a l a unei astfel de interpretări, ne-au arătat-o chiar şi s t r ă i n i i c e - i l u a s e m d r e p t m o d e l , d e o a r e c e ei a u a p r e c i a t n u m a i din politeţă producţiile ce imitau cultura lor, d a r a u a d m i r a t f ă r ă p r e f ă c ă t o r i e , acele forme de cultură ce n e e r a u

^ ^ » < » H ^ « »

Arad

proprii nouă, chiar dacă nu prezen­ t a u p e r f e c ţ i u n i l e şi rafinamentele a r t e i şi c u l t u r e i p r e a v e c h i s t r ă i n e . N e g â n d i m astfel la chipul c u m sunt apreciate de străini pictura n o a s t r ă v e c h e bisericească, costu­ m e l e p o p u l a r e , folklor-ul n o s t r u , etc. Ş i e s t e f i r e s c s ă fie a ş a , d e o a r e c e , u n p o p o r , c a şi u n i n d i v i d s i n g u ­ ratec, nu preţueşte decât atât cât a d u c e în î n t r e c e r e a g e n e r a l ă a nea­ murilor, ceva deosebit, ceva pro­ p r i u s i e ş i , u n fel s u f l e t e s c d e a fi s p e c f i c şi p e r s o n a l . F ă r ă a c e a s t ă originalitate, u n po­ p o r a r fi u r s i t s ă fie o s i m p l ă u m ­ bră alipită de gândurile de lumină ale altora. Din luminiţele de pe morminte, din spectacolul bisericelor aşezate p e c â t e o m u c h e d e deal, din h o r a învăluită în r a z e d e s o a r e lângă h a n u l cu c e r d a c învelit în v e r d e a ţ ă , din s u n e t u l tălăngilor a d u s d e tur­ m e l e d e oi s c o b o r â t e c a u n v a l d e a r g i n t de pe m u n t e , G r i g o r e s c u ori Andreescu, sau Aman, Eminescu o r i E n e s c u , a u c u l e s şi a u ţ e s u t , fiecare c u m e ş t e ş u g u l lui p r o p r i u , i m a g i n i , c â n t e c e şi linii, c a r i t o a t e s u n t e x p r e s i a u n u i s u f l e t c o m u n şi u n i t a r , şi l a a c e s t s u f l e t n e d u c e m î n v r e m u r i d e d u r e r e p e n t r u c ă el ne-a susţinut dealungul veacurilor, c u m n e v a s u s ţ i n e şi d e a c u m î n a i n t e .

: Palatul

In lumina acestor consideraţiuni n e î n c u m e t ă m a susţine că poporul r o m â n î n t r u n e ş t e astfel toate condiţiunile, c h i a r p u s în cadrul a t â t o r s u f e r i n ţ e i s t o r i c e p e c a r e a fost u r s i t s ă le s u p o r t e c u d â r j e n i e , c a r e e a însăşi e o d o v a d ă de e n o r m ă vita­ l i t a t e — d e a fi c o n s i d e r a t e t n i c e ş t e ca o creaţie utilă progresului, ca u n factor de ascensiune spirituală. El este în l u m e a istorică „cineva" este o i p o s t a z ă călită în focul m u c e n i ­ ciei v e a c u r i l o r m ă s u r a t e p e clepsi­ d r a mileniilor. Acest personalism etnic se poate dovedi prin reflexul sufletului popular în creaţiile n o a s t r e literare cele mai expresive,—aşa încât chiar şi a c e i p o e ţ i o r i p r o z a t o r i , c a r i p r i n c u l t u r i s t r ă i n e şi p r i n g e n d e s c r i s s u b t i l a r t i s t i c a r p ă r e a c ă s u n t in­ fluenţaţi d e a l t e m e d i i a r t i s t i c e în fapt, s u n t e x p o n e n ţ i i acelor zăcă­ m i n t e d e suflet p o p u l a r , ce n e e s t e d a t c a o p e c e t e d e r e c u n o a ş t e r e şi de diferenţiere. Alecsandri, chiar când se inspira de la vre-o piesă b u l e v a r d i e r ă par i s i a n ă — c u m a fost c a z u l c u pri­ mele sale lucrări — ştie să româ­ nizeze în a ş a chip piesa imitată, încât ea a p ă r e a ca o comedie de moravuri proprie nouă. Eminescu, care reprezintă pentru o a n u m i t ă epocă, cel m a i m a r e poet l i r i c c e l-a a v u t c u l t u r a e u r o p e a n ă , îşi t o p e ş t e e x p r e s i a a r t i s t i c ă şi g e ­ niul inspiraţiei în c o m o a r a sufletu­ lui p o p u l a r , d â n d b a s m u l u i , l e g e n ­ dei ori c r e d i n ţ e l e ţ ă r ă n e ş t i , m a n i ­ festarea superioară a artei sale ge­ niale. Poeţii modernişti, cu toate subti­ lităţile lor, s u n t e c o u r i a l e vocei c e s e a u d e d i n v e a c u r i şi d i n a d â n c u r i , din tot acel m i s t e r al colectivităţii n e a m u l u i n o s t r u î n ţ e l e g ă t o r î n fe­ lul s ă u , şi n u m a i în felul s ă u , a frumuseţilor naturei. D a r , ca o ca­ racteristică a acestei p u t e r i de

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Gr.

Tâuşan.

Cultural

^»^BKH^K^ C E L E

München

: Vedere

pitorească

de pe râul

spontaneitate a poporului nostru, n o t ă m şi m e t a f i z i c a c e o m a n i f e s t ă în mod instinctiv prin atitudinea d i n f a ţ a vieţii şi a m o r ţ e i . Şi a c e s t specific, c a r e a s e m ă n ă t o r s e v e i c e s t r ă b a t e , s u b f o r m a u n e i v i e ţ i li­ c h i d e , t r u p u l p l a n t e i , floarea r a r ă a p e r s o n a l i t ă ţ i i e t n i c e , s e d e s v o l t ă şi în metafizica populară a n e a m u l u i nostru. S ă m a i p o m e n i m o a r e a c i d e acel stil î n a r t a b i s e r i c e a s c ă , u n d e bizantinismul importat se mlădie d u p ă tipicul sufletului n o s t r u c a r e c h i a r şi a t u n c i c â n d i m i t ă ş t i e s ă p u e în i m i t a ţ i e sigilul vieţii lui dis­ tincte ? S ă fie n e v o e o a r e d e a e v o c a acel stil d e c a s ă ţ ă r ă n e a s c ă c u co­

TREI

CRIŞURI

Isar.

München

l o n a d e s i m e t r i c e şi c u c a p i t e l u r i î n c a r e s e s i m t e c e v a d i n f a n t e z i a acelor corintieni s a u ionici, c r e a t o r i ai d e l i c a t e l o r c o l o n a d e c e s u s ţ i n e a u templele î n c h i n a t e zeilor, — acelor zei ce a u p u t u t să m o a r ă , fără a d u c e cu ei în n e a n t m i r e a s m a cre­ dinţei întrupată în frumuseţea ce le e r a d e s t i n a t ă ? D a r d a c ă n e g â n d i m în j u d e c a t a ce o d ă m asupra psihologiei rasei n o a s t r e , a b s t r a c ţ i e f ă c â n d d e cul­ t u r a f r u m o s u l u i l i t e r a r ori plastic, c o n s t a t ă m d e a s e m e n i în felul d e a fi a l p o p o r u l u i , c u r a j u l şi r e s e m n a r e a care nu isvorăsc dintr'un fatalism oriental care e o robie a omului faţă d e N a t u r ă , ci c o n ş t i i n ţ a c ă există o dreptate Dumnezeiască, în faţa căreia t r e b u e să te pleci — fără să te umileşti.

:

Primăria.

E u n eroism, deci, care se des­ făşoară n u în expresii r ă s u n ă t o a r e , ci în c o n c e n t r ă r i d e suflet u n d e s e s t r â n g energiile cari dau putinţa a înfrânge durerile cu calmul ce stă­ p â n e ş t e şi i m p u n e . î n t r u c h i p ă m aci, pe acest p ă m â n t răscolit, însângerat de veacuri, o formă etnică originală, în care dârzenia faţă de adversităţile soartei, p a r e - s e c ă a d â n c e ş t e u n finalism al conştiinţei ce oglindeşte o tradiţie de milenară cultură. Prin noi, fără imitaţie, putem, astfel, d a l u m e i u n prisos d e ener­ g i e , c a u n d a r c e îl f a c e m c u c o n ­ ştiinţa datoriei împlinite faţă de m e m o r i a s t r ă b u n i l o r ce-i p ă s t r ă m în sufletele r o m â n e ş t i , c a icoane mântuitoare.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Wlffîtf^ffîtf&ffît CĂUTARE Nu mai am niciun rost, Dumnezeule, Nu te pot găsi oriunde te cant; Tu eşti şi nu eşti în mine Cum este cântecul ca un şearpe, în flaut. Dac'aşi rupe armonica mea ca să scot Din ea stolul de note, ca din poveşti, Unde l-aşi găsi? Dacă m'aşi rupe, Da unde să ştiu, Doamne, picătura de sânge în care eşli? Şi totuşi, tu eşti toamna mea tristă, Tu eşti trecerea mea prin viaţă... Nu eu văd, Doamne, soarele strălucind, Ci tu îl priveşti prin mine în fiece dimineaţă. Virgil C a r i a n o p o l .

Lucrătoare

germane repaos,

din regiunea la amiază.

sudetă

în

•7<$>"< >7<$>r £<&£3 •

<£>T<>T<*>T< •7<*>T<

Italia şi Japonia

Căpetenia spirituală a societăţilor secrete japoneze, supranumit .Dragonul negru", la vârstă de 9 0 ani, Întrebat de un trimis ita­ lian al ziarului „Gazzetta del'popolo*, ce crede despre legăturile de prietenie dintre Italia şi Japonia, şi-a manifestat convinge­ rea că prietenia dintre aceste două ţări nu e un episod de moment, ci că, pe viitor, ea va deveni tot mai profundă şi mai indiso­ lubilă. Toyama, dragonul negru, exprimându-şi admiraţia pentru Ducele Musolini şi manifestând o caracteristică concepţie ori­ entală, a spus că „Mussolini nu e numai un mare bărbat de Stat, dar şl o creatură divi­ nă". A adus elogii fascismului italian, admi­ rând pe marele dispărut Gabrielle d'Anunnzio. Ziaristul italian răspunzându-1 că Într'un anumit sens, acţiunea animatoare a lui d'Anunnzio tn Italia s'ar putea compara cu acela a „Dragonului negru* In Japonia, mul­ ţumit, acesta a spus râzând: — Dar eu n'am scris niciodată poezii. — Şl totuşi, pentru ce nu vă scrieţi me­ moriile ? Acestea ar putea cuprinde întreaga Istorie a Japoniei contimporane... — Mal e timp, mal e timp, a răspuns Ia­ răşi bătrânul de peste nouăzeci de ani.

mkËÊKËKÊMÊÊÊÈËÊSÊËnm C E L E Reminiscenţe

TREI CRIŞURI

Italo - R o m â n e

B A D E A

C A R Ţ A N d e : A u g u s t i n Z. N. P o p

Iktionari. — Metopă

In

depe

Monumentul

delà

Era vremea apostolatului transilvan, a î n t o a r c e r e i la i s t o r i e î n l i p s a libertăţei, a temniţei - - ş i temniţa aducea lacrimi ! — a procesului pen­ tru Memorand. V e n i r ă a t u n c i , m u l ţ i d a s c ă l i şi scriitori ca să altoiască posteminesc i a n i s m u l u i r a m u l l o r o p t i m i s t şi hazului gravul luptei. Şi d e c â t e v a ori coborî pe dru­ murile de taină ale munţilor un cioban ciudat din Cîrţa Arpaşuluide-jos. A l t ă d a t ă t r e c u s e s p r e z a r e a B ă r ă g a n u l u i . L a 1877 l u p t a s e î n a r ­ mata Domnitorului delà Bucureşti şi p e s t e u n a n el î ş i î m p l i n e a d a t o ­ r i a şi f a ţ ă d e î m p ă r a t u l d e l à V i e n a , fiind c ă s a ş în Ţ a r a Oltului. D a r în s a t s e î n v î r t o ş a U n g u r u l şi Badea Gheorghe ştia din istoria pe care o s i l a b i s e a d e l à 16 a n i , c ă a l t u l e s t e temeiul. V e n i la Bucureşti de m u l t e ori, d ă d u ocol s m e r i t s t a t u i e i lui Minai-Viteazul, pe treptele căreia apucase dimineţi de veghe, pînă c â n d îl c u n o s c u V a s i l e A l e x a n d r e s c u U r e c h e , fiindu-i a d u s d e s e r v i t o r u l s ă u Ion, din aceiaşi Cîrţă a „badei". I s t o r i c u l U r e c h e şi-l-a apropiat îndată sub iluminarea cu care era c ă l ă u z i t c i o b a n u l ; i-a v o r b i t d i n f a p ­ t e l e v e c h i , i-a d a t c ă r ţ i , 1-a d u s î n „ L i g a C u l t u r a l ă " , i-a v o r b i t d e R o m a Cezarilor, pe care Cîrţan o află ca p e l e r i n al r u d e l o r sale a r d e l e n e ş t i î n 1896, d u p ă ş a i z e c i d e z i l e d e u m ­ b l e t , î n 1897 şi î n 1899, c â n d s e ţ i n u

acolo Congresul Orientaliştilor ; de d o u ă ori s'a p o m e n i t c u d â n s u l la G a l a ţ i , 1-a r e c o m a n d a t a l t ă d a t ă l u i Gr. Tocilescu. A ajuns pînă şi'n Basarabia. D i n 1896, a f l u î n t r ' u n a l b u m a l p o e t u l u i J u l i u I. R o ş e a , f o s t şi r e ­ d a c t o r la „ G h i m p e l e " , „ D o r o b a n ţ u l " , „Familia", următoarea însemnare autografă : Aducu, Multă Saţietate delà Roma şi delà Fraţii noştri 3 Abrilie

1896,

Mama Italieni.

George Carţanu Bucureşti

D i n acelaşi a n , c â n d în B u c u r e ş t i A l e x a n d r u Macedonschi face pre­ gătiri p e n t r u o procesiune anti-catolică, în c a r e se r e z u m a u p e l â n g ă o b i e c t i v e l e p e r s o n a l e şi d a t e l e l u p t e i de stradă, î n c e p u t ă tot de dânsul î n 1894, î m p o t r i v a î m p i l ă r i l o r a u s t r o u n g a r e în Ardeal, Badea G h e o r g h e C â r ţ a n îi a d u c e l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i ,.Liga Ortodoxă'' ') u r m ă t o a r e a p l â n ­ g e r e , M i e r c u r i 11 S e p t e m v r i e 1 8 9 6 :

BCU Cluj / Central University Library Cluj ') A n I. (1896) N r Adam

Clisi.

frământările care anticipau'veac u i n o s t r u şi î n c a r e e n t u z i a s m u l mîndriei latine fusese distrus printr'un criticism militant de sinteză g e r m a n ă , p o l e m i c a şi h u m o r u l c î n tăreau deopotrivă ultima decadă. E s t e s p a ţ i u l firesc d i n t r e „ p r o b l e ­ m e l e a r z ă t o a r e l a o r d i n e a z i l e i " şi f a r n i e n t i s m . Ţ a r a a v e a b e l ş u g ; in­ d e p e n d e n ţ a a d u s e s e î n c r e d e r e şi g r a ­ niţele h o t ă r a u p ă m â n t u l liniştei ro­ mâneşti. Mai mult, cum au dovedit a t â t e a v i z i t e d e „ p r i e t e n i e " , î n ac e a s t ă p e r i o a d ă , e r a m l i c i t a ţ i î n al i a n ţ e d e vecini — f ă r ă a n e fixa, decât prin „printipuri" de moment. Z e f l e m e a u a şi h u m o r u l a u f o s t p o s i b i l e şi p e r i o d i c e b i n e s c r i s e c o n t i n u a r ă t r a d i ţ i a l u i ..Aghiuţă" a „Satyrului", a ..Ghimpelui". Carag i a l e şi A n t o n B a c a l b a ş a î n ţ e p a r ă cu peniţă drăcească orgoliul cazon şi s e ştie ce-a ţ â ş n i t p r i n „Moftul român", ,,Adevărul", „Moş Teacă". M a r i o n d e l à „ Universul" denunţă, către un hohot general, nenorocirea s o a c r e l o r şi N i c u M e t z , p u r t â n d le­ g e n d a năşitului regal, întreţinu Bu­ cureştii cu snoave, care dacă nu î n t r e c e a u p e „ I o n i c ă cel p r o s t " al lui C r e a n g ă , n u s e a p r o p i a u nici de aforistica e l e m e n t a r ă a jupanului C i l i b i M o i s i , e l e r ă m î n î n d s ă fie spuse mai departe, fără perdea, încet. A c u m patruzeci de ani rîdeam. R î d e a m la B u c u r e ş t i , r î d e a m la Iaşi, p e n t r u c ă a v e a m d e toate...' D a r în A r d e a l n u se p u t e a 'rìde.

45 (Joi 12 S e p t ) . E a nu s'a folosit nici d e c ă t r e S t r o e S t r o e s c u , Amintariu despre Badea Cârjan, Bucureşti, M C M X X X V i , nici d e M. şi N. B u d a c , Badea Cârlan, nici in d i f e r i t e l e a r t d e s p r e a c e s t inimos ardelean, dintre care mai vrednice d e a m i n t i t s u n t . S e x t i l P u ş c a r i u , Dor de ducă ,,{Semănătorul", A n . I 86), N. I o r g a , Un Fanatic ferait al Romantismului „(Nea­ mul românesc literar)' A n II, Nr. 3 1 , 14 Aug. 1911. 1

Pelerinagiul românesc la "Columna lui Traian* din Roma: Istoricul V A. Ureche, însoţit de arheologul Gr. Tocilescu. Smara. Badea Cârfin. însuflefitul ardelean plecat pe / o s să salute maica Roma V. A Ureche îşi citeşte entuziastul său dis­ curs di punând cununa de lauri cu tricolorul românesc la picioarele Columnei lui Troian în laţa oticialităfii şi a popoiului italian. înfrunte cu contele San-Martino, care. mai târziu în fruntea unei detegafmni oficiale a sosit la Bucureşti aducând simbolul latinităţii 'Lupoaica* in bronz ce se vede azi în curtea Patriarhiei (1896). Lucrare originală de N. Grimani. ce se află în Pinacoteca Ateneului Român.

m

R o m a : Remorchere

C Â R Ţ A N Ciobanul

pe Tibru

Pe malul

drept,

Biserica

St- Petru

şi

Castelul

Sant-Angelo.

I n a n u l 1892 N i c o l a e Ş c h i o p u l v o i e l/a Central m i l i ţ i e î n AUniversity u s t r i a , a m j u r a Library t, BCU Cluj Cluj r o b i t 143 o i 5 8 4 fl. 5 0 c r . a m slujit cu d r e p t a t e . D u p ă miliţie

Ardelean!

D e m i c b ă i a t a m r ă m a s l a oi c i o ­ b a n î n R o m â n i a ; î n a n u l 1878 e r a vreme de răsbel, a m venit de bună

i a r c i o b a n a m fost, î n A r d e a l m u l t ă p a g u b ă a m t r a s d e la U n g u r i .

mi-a

I n a n u l 1893 A n d r a ş F r i d r i h ' m i - a r o b i t 9 3 oi 147 11. 7 6 c r . I n a n u l 1893 G e o r g e B u n e a ' m i - a l u a t 3 b e r b e c i 5 7 fl. 5 0 c r . I n a n u l 1893 I o n C o m ş a m i - a l u a t 5 o i 8 5 fl. 10 c r . I n a n u l 1895 C a n d i d V â l c i u ' m i - a r o b i t 129 o i 2 9 7 fl. 8 2 c r . I n a n u l 1894 P o p a R a d u notar m i - a l u a t m â n a o i l o r p a g u b a 87 fl. 50 cr. I n a n u l 1894 a m v â n d u t lui D i o n i s i e M a r c u 3 0 o i 2 4 3 fl. I n a n u l 1894 I o n M ă s a r i u m i - a r o b i t 175 o i , p a g u b ă 5 9 fl. M a t e i G r o i u j u d e 'mi-a r o b i t 270 o i p a g u b ă 3 8 9 fl. 5 0 c r I n a n u l 1894 P e t r e M i t r o i d i n R ă z i n o a r i 5 6 o i , a m p ă g u b i t 8 5 7 fl. 95 cr. I n a n u l 1895, P e t r u M i t e a d i n R o ­ s i s . S i m b r i a şi 7 o i , 97 fl. P a t r u N â s t a s e j u d e în Fofeldi m i - a f ă c u t p a g u b ă 17 fl. 5 c r . A ş a c ă d u p â c e p r i m a r i i şi n o t a r i i a c e ş t i a m ' a jefuit, i-ani a r ă t a t la l e g e , d a r , în loc de j u d e c ă t o r i , a m aflat acu­ z a t o r i , p e ş o l g ă b i r ă u l B a r o s n i şi J u ­ deţul T i b a l d i n ; m ' a m d u s la Minis­ t r u d e t r e i on, n ' a m f o l o s i t n i m i c . M i n i s t r u a d a t o r d i n , î n s ă ei n ' a v r u t să ştie d e o r d i n u l lui, fi-care notar, primar solgăbirău, judeţ zicea că ei s u n t m i n i ş t r i i m e i . L a 21 F e b r u a r i e i - a m a r ă t a t Îm­ păratului care a trimes ordin dar n u mi-a s p u s n i m e n i să m e r g îna­ i n t e a j u d e ţ u l u i ; a n u l 1896 I u n i e 12

B e r b e r a (Attica

orientală):

Moscheia.

i-am a r ă t a t al doilea î m p ă r a t u l u i , a m căpătat ordin să m e r g la F ă ­ g ă r a ş , judeţul T e r e c zice însă că n u vrea să ştie d e î m p ă r a t u l m e u , nici n ' a r e nici o t r e a b ă c u el ; apoi î n A u g u s t î n 10 i - a m a r ă t a t a l t r e ­ ilea, î m p ă r a t u l u i şi a ş t e p t r ă s p u n s u l . I n 1895 l u n a M a i u a m d a t o r u ­ g a r e la solgăbiroul Boroşni d e a c u m p ă r a şi v i n d e c ă r ţ i ; m ' a u r e ­ fuzat ; m ' a m r u g a t d e alişpan Copăceanu, m'au refuzat; m ' a m dus la M i n i s t r u , m i - a f ă g ă d u i t , î n s ă m ' a m i n ţ i t ; m ' a m d u s la î m p ă r a t u l , d a r Ministru m ' a oprit, zice c ă el po­ runceşte, iar n u împăratul. E r a m c i o b a n , am mers să văd pe mama Roma, mi-a d a t minis­ trul cultelor din R o m a , C o l u m n a lui T r a i a n , i a r T a b l o u r i l e b ă t r â n i l o r D o m n i r o m â n i , al Regelui, Reginei şi M o ş t e n i t o r u l u i t r o n u l u i , m i - l e - a dat Ministrul Cultelor României — Mănăstirea Argeşului, delà Acade­ mia R o m â n ă , Directorul „Univer­ sului" mi-a d a t portretul lui loan Brăteanu, V. Alecsandri, Pandolfi şi m a i m u l t e a l t e p o r t r e t e , ş i 7 6 cărţi şi scrisori d e la diferite per­ soane. I n n o a p t e a d e 16 I u l i e a v e n i t 4 jandarmi ungureşti, m ' a ridicat şi m i - a u l u a t t o a t e p o r t r e t e l e , m ' a u d u s la F ă g ă r a ş , m ' a u închis ; apoi, d u p ă c â t e v a zile, m ' a u liberat. D u p ă ce m ' a u d u s pe j o s cu traista în s p i n a r e , m ă p u n e s ă p l ă t e s c şi că­ răuşul. A c u m puteţi v e d e cu toţii cum sunt administraţiile noastre, tocmai vorba proverbului, „Vai de ciobanul c a r e nu-şi c u n o a ş t e t u r m a , d a r v a i şi d e o a e a c a r e n u - ş i c u ­ noaşte ciobanul"

L o m b a r d i a ) : )Tmeri

fascişti

în

defilare.

noi ca să hotărască n e a m u l cel'nou, c a r e e r a a l r u d e l o r lui şi-al l u i . T o a t ă s t r ă d a n i a filologiei b l ă j e n e t r ă i a î n t r â n s u l f ă r ă s ă - i fi f o s t v e s ­ tită. R O M A E S T E M A I C A — D O A R ACOLO ESTE COLUMNA CUCE­ R I T O R U L U I T A T Ă - ŞI R O M Â N ESTE ROMAN — PĂRINTE DIN P Ă R I N T E ŞI F I U D I N F I U . El era astfel c o m u n i c a r e a unei conştiinţe, pe care din cineştiece p ă c u r a r stră­ vechi o moştenea, binecuvântând-o

la tot pasul în ţ a r a lui dincolo, din­ c o a c e d e m u n ţ i , la B u c u r e ş t i la R o m a la I e r u s a l i m şi la P a r i s . Trăiască totuşi, deopotrivă de v ă d i t , şi d i n celălalt s t r ă m o ş i : D a c u l . Şi a ţinut să-şi s f â r ş e a s c ă zilele în latura liberă a Carpaţilor, însemnându-i se pe crucea delà căpătâi : „GH. B A D E A C Â R Ţ A N D O A R M E , VISÂND ÎNTREGIREA NEAMU­ LUI S Ă U " . D o a r m e încă, visând...

Din viaţa lui Carducci f^u r â ţ i - v a a n i î n a i n t e d e r e t r a g e r e a

Amiciţia culturală italo-ungară

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Gheorghe

Cârţan

Iată înţelesul cu care se întîmpinâ amintirea ciobanului a c e s t u i a : des­ t i n u l r o m a n t i c , s u b c a r e el s e în­ t ă r e a s t r ă n e p o t a l ,,taichii Traian, drăguţui", cel ce venise p â n ă la

prof. ^ filolog C a r d u c c i , s e c r e a s e , la u n i v e r s i t à tea din Roma. o catedră pentru interpreta­ r e a lui D a n t e , d i v i n i t a t e a i n t e l e c t u a l ă ita­ l i a n ă in c a r e s e c u p r i n d e totul, c a r e e s t e u n i s v o r n e s e c a t d e a d e v ă r u r i ştiinţifice şi fru­ m u s e ţ i p o e t i c e , p e c a r e î n s ă n u m a i aleşii l e p o t m a i c u p r i c e p e r e p ă t r u n d e . D a r c i n e să fie t i t u l a r u l a c e l e i c a t e d r e , c a r e , p e n t r u p r i ­ m a dată delà reconstituirea regatului, se des­ c h i d e a î n c a p i t a l a Italiei ? A l e g e r e a căzu p e Carducci. Acesta primi bucuros numirea cea nouă, care era aproape ca o înaintare, care e r a d e s i g u r o d i s t i n c ţ i u n e şi o r e c o m p e n s ă p e n t r u m e r i t e l e lui. In a i u n u l p l e c ă r i i s a l e î n s ă , p e c â n d îşi s t r â n g e a , în lăzi şi g i a m a n t a n e , c ă r ţ i l e şi celă­ lalt b a g a i . c u r t e a şi s t r a d a c a s e i sale s e u m p l u d e o m u l ţ i m e v e n i t ă c u s t e a g u r i şi l a m p i o a n e a p r i n s e P o e t u l , e m o ţ i o n a t , eşi în b a l c o n c a să s a l u t e p e a c e i c a r e v e n e a u să-şi ia r ă m a s bun delà dânsul,—aşa credea el—într'un mod atât de atingător. M u l ţ i m e a îl a c l a m ă . D a r a p o i , d u p ă i s b u c nirea primului tunet de vibratoare aclamări, se înalţă glasul unui o r a t o r care-i spune ur­ mătoarele : « A m v e n i t , m a e s t r e , să-ţi a d u c e m t â n g u i r e a B o l o n i e i c ă v r e i să o p ă r ă s e ş t i , c ă v r e i să o laşi s ă r a c ă d e u n a d i n p o d o a b e l e e i , şi să-ţi s p u n e m c u lacrflmi î n ochi : n u t e d u c e , n u te d u c e !» C u v i n t e l e d i n u r m ă «nu t e d u c e » , r e p e t a t e de mii d e glasuri, r ă s u n a u p r e t u t i n d e n i bu­ buitor. — «Nu m ă voi d u c e , r ă s p u n s e p o e t u l elec­ trizat d e această manifestare d e d r a g o s t e ; nu m ă v o i d u c e , fiindcă v o i n u m ă l ă s a ţ i şi vă m u l ţ u m e s c c ă n u m ă lăsaţi. Ii voi s p u n e m i n i s t r u l u i . îi v o i s p u n e M S a l e r ă o r d i n u l v o s t r u e m a i m a r e d e c â t al lor, le v o i c e r e e r t a r e şi voi r ă m â n e u n d e s u n t » . Şi r ă m a s e .

J m i c i ţ i a c u l t u r a l ă italo Ungară, c a r e îşi t r a g e o b â r ş i a din i n f l u e n ţ e l e p e

care R e n a ş t e r e a le a exercitat a s u p r a c u l t u r i i u n g a r e , s'a d o v e d i t şi m a i te-m e i n i c ă î n a doua j u m ă t a t e a s e c o l u ­ lui a l X I X - l e a D u p ă p r ă b u ş i r e a m o ­ n a r h i e i a u s t r o u n g a r e , a p r o p i e r e a din­ t r e c e l e d o u ă S t a t e s e făcu p e d e p l i n c u n o s c u t ă . I a r c u î n c e p e r e delà 1923, la B u d a p e s t a s ' a u î n f i i n ţ a t o s e r i e d e societăţi c u l t u r a l e m e n i t e să p r o p a g e ideia a c e s t e i a p r o p i e r i . A s t f e l , p r i n c o l a b o r a r e a d i n t r e D r . Bersevicsy Adalbert, preşedintele Academiei Un­ g a r e , şi p r i n ţ u l Castagnetto, ministrul p l e n i p o t e n ţ i a r al Italiei l a B u d a p e s t a , s'au f o n d a t „Societatea Austro-Ita lia­ nă de ştiinţă, literatura şi artă „Ma­ thias Corvin" şi Societatea „Dante", cu s c o p u l de a s e face o p r o p a g a n d ă î n t i n s ă în Italia. C e r c u r i l e d e l à B u d a p e s t a au a c o r d a t o d e o s e b i t ă i m p o r t a n ţ ă p r o b l e m e i de m a i s u s . E i au c ă u t a t s t ă r u i t o r c a pe r e p r e ­ zentanţii culturii italiene să-i câştige unul câte unul pentru cauza ungară. A ş a , de pildă, societatea literară . P e töfi" d i n B u d a p e s t a şi-a a l e s membru p e c u n o s c u t u l p u b l i c i s t Franco Vel/ani Dionisi, care, peste câţiva ani. drept r e c u n o ş t i n ţ ă , a p u b l i c a t c u n o s c u t u l vo­ l u m / / problema Trattai ivano, prin c a r e c r i t i c a t r a t a t u l delà T r i a n o n , c e ­ r â n d r e v i z u i r e a acestuiaA c t i v i t a t e a d e m a i s u s a fost secon­ d a t ă de o s e r i e de vizite care a u iz­ b u t i t să c r e i e z e o a t m o s f e r ă u t i l ă U n ­ gariei.

H W H H f a B B n B CELE TREI CRIŞURI cestor trupuri desăvârşite.. Compozi­ ţie.. arhitectură.. totul îmbinat numai c a s ă p o a t ă fi p u s ă în r e l i e f F r u m u ­ s e ţ e a e t e r n ă . . . A c e s t a n u p o a t e fi d e ­ cât un Fidias • sau vre-unul din şcoala lui P r a x i t è l e e m u l t m a i g r a v , m u l t m a i h o t ă r â t , d e o v a l o a r e c u t o t u l di­ ferită. E de-ajuns, ca s ă te c o n v i n g i d e a c e a s t a , să-i c o m p a r i B a c u s u l b ă r ­ b o s c u n u ş t i u c a r e o p e r ă a lui F i d i a s . . " *

Roma;

Grădina

Pincio.

ANATOLE FRANCE VIZITÂND ITALIA Napoli — Roma — Florenţa de :

K.

S.

7 n desele sale călătorii p r i n Italia, •* A n a t o l e F r a n c e , c a r e a v e a o b i c e i u l să c e r c e t e z e c u d e o s e b i t ă l u a r e - a m i n t e o o p e r ă de artă, a risipit o l a r g ă bo­ g ă ţ i e d e suflet, d a r o şi m a i n e ş t e a r s ă a m i n t i r e în s u f l e t e l e t u t u r o r a c e l o r a cu cari a intrat în legături, de mai l u n g ă sau mai scurtă durată, i m p u n â n d prin a s c u ţ i m e a s p i r i t u l u i şi m a r e a lui cul­ t u r ă , d e c a r e n u s e î n d o i e s c toţi a c e i c e i-au s t r ă b ă t u t o p e r a , î n d e a j u n s d e v a s t ă . L a N a p o l i , d e p i l d ă , îşi p e t r e c e a dimineţile în galeriile Muzeului Naţio­ n a l , p r i n t r e s c u l p t u r i l e g r e c e ş t i . In afară de neasemuitele opere de artă, alesele comori d e s g r o p a t e din Pompei îi i n s p i r a u o e n t u s i a s t a a d m i r a ţ i e . Pă­ r e a neobosit t â n ă r , plin d e însufleţire, p a s i o n a t î n faţa o r i c ă r e i f r u m u s e ţ i a r ­ t i s t i c e , plin d e i n t e r e s şi d e c e a m a i nestăpânită bucurie

închipuiesc grădinile de odinioară, ale lui L u c u l u s ş i - m i d a u s e a m a p e n t r u c e Virgiliu a iubit atât de mult „aceste c o a s t e p u r u r i înflorite..." A c i t r e b u i a să-şi scrie cele mai frumoase p o e m e , aci, u n d e Tiberiu, Claudiu, Neron, Ti t u s şi A d r i a n , a c e ş t i î m p ă r a ţ i î n d r ă ­ g o s t i ţ i d e lux şi d e s p l e n d o a r e , a u să­ lăşluit cu a d â n c ă mulţumire... Puţine colţuri se întâlnesc pe p ă m â n t u l aces­ tei f r u m o a s e h a l i i , u n d e s ă s e î m b i n e cu a t â t a m ă r e ţ i e a m i n t i r i din G r e c i a şi d i n R o m a , c a î n a c e s t golf n e a s e ­ m u i t al N e a p o l u l u i . I n a n t i c h i t a t e , a fost a d e v ă r a t u l p o r t al a r t e i şi al c u l ­ turii, d e s c h i s s p r e O c c i d e n t G a l e r e l e cu pânze r o m a n e a d u c e a u aci, p â n ă în preajma acestor ziduri acoperite de floare, c o m o r i l e d i n H e l l a s , d e s ă v â r ­ ş i t e l e c a p o d ' o p e r e a l e g r e c i l o r ciopli­ tori în piatră".

A p o i , î n f i e c a r e d u p ă - a m i a z ă , în t i m p c e s t r ă b ă t e a ţ ă r m u l d i n p r e a j m a gol­ fului, o r i se afla l a p o a l e l e V e z u v i u l u i , s o a r e l e b i n e f ă c ă t o r al Italiei p ă r e a c ă d e - a s e m e n i îi î n s e n i n e a z ă s p i r i t u l . A l t e ­ o r i , a ş e z a t în b a l c o n , î n t i m p c e v â n ­ t u r i d o m o a l e t r e c e a u în p r e a j m ă i în­ cărcate de mireasma suavă a merilor î n floare, p r i v e a c u m p e d e a s u p r a V e ­ z u v i u l u i s e l e g ă n a u făşii d e n o u r i a l b i . L u n a p ă r e a că le călăuzeşte g o a n a prin văzduhuri. S g o m o t e uşoare se frămân­ tau asemeni unui sbor de pasăre O trăsură aluneca domol pe caldarâm, d u c â n d u - i « p r e d e p ă r t ă r i l e a s c u n s e în u m b r ă p e î n d r ă g o s t i ţ i T i n e r i palizi c u g h i t a r a sau m a n d o l i n a sub braţ, se s t r e c u r a u de-a l u n g u l z i d u r i l o r . L a orizont, acolo u n d e m a r e a se domolea sub sărutul cerului, insula Capri părea că înnoată spre Sorento, asemeni unui m a r e delfin, î m p r e s u r a t d e b ă r c i d e p e s ­ cari. D i n s p r e Posilipo, o corabie îna­ inta domol pe ape.

Altă dată, î n t r ' u n a din sălile încăr­ c a t e d e s t a t u i , a ş e z a t î n faţa u n u i b a s o ­ r e l i e f c a r e îi î n f ă ţ i ş a p e O r feu, p e E u r y ­ d i c e şi p e M e r c u r , şi c o n t e m p l â n d ac e a s t ă c a p o d ' o p e r ă c a r e îi p l ă c e a n e ­ s p u s d e m u l t , A n a t o l e F r a n c e , c u su­ fletul plin d e u i m i r e , a r o s t i t , f ă r ă s ă - ş i deslipească ochiul de pe luciul mar­ murei : „ C â t ă fineţe şi c â t ă m ă r e ţ i e î n g e s ­ tul a c e s t o r t r e i figuri î n l ă n ţ u i t e c u tot nrescul unor crăngi de răsură... Atâta fineţe i m p u s ă m a r m o r e i , a t â t a n e s t â n jenire în uşoara cădere a cutelor cari a s c u n d c a u n v ă l f o r m e l e d i v i n e a l e a-

C a m în a c e i a ş i v r e m e , la R o m a , c u ­ p r i n s ă î n t r e m a r e şi a l b a s t r u l A p e n i nilor, A n a t o l e F r a n c e , r ă t ă c i t o r u l cu sufletul p u r u r i î n g â n d u r a t , a d m i r a î n apusul irizat printre nouri primăvăra­ teci, vechile a ş e z ă r i ale u n o r v e a c u r i d i s p ă r u t e , R o m a p ă g â n ă a lui N e r o n , a creştinilor din c a t a c o m b e , apoi pe aceia a domniei Papilor, cu epoca de a u r a Renaşterii, cu lupta dintre prin­ c i p i şi B i s e r i c ă , a p o i , î n t o r c â n d u - ş i p r i ­ virile în g o l : .Oricând încerc să m ă adâncesc în v o l b u r a v r e m i l o r , c a şi c u m a c e s t e p i e t r e a l b e , p ă s t r ă t o a r e d e a m i n t i r i , to­ p i t e s u b flăcările c e r u l u i în a p u s . m i - a r d e s c o p e r i t o t c e i a c e a l t ă d a t ă s'a fră­ m â n t a t s u b o c h i i lor, d e s v ă l u i n d u - m i m ă r i r e a , , d e c a d e n ţ a , c ă d e r e a şi a t o t ­ puternicia R o m e i , — din toate,—ca de altfel din tot c e r ă m â n e a d â n c o m e ­ n e s c , — n u c a u t s ă s u r p r i n d d e c â t fru­ museţea. Aşi putea spune mai de g r a b ă : adevărul. Pentru mine însă, adevărul e frumuseţe, l u m i n a ce se î m p r ă ş t i e dintr'însul. Totuşi, dacă o persoană mai puţin contemplativă a r stărui în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , a-şi z i c e : d a c ă m i - a r fi d a t s ă a l e g î n t r e f r u m u s e ţ e şi a d e ­ v ă r , d e b u n ă s e a m ă c ă n ' a ş i m a i şo­ văi. A ş i r e ţ i n e f r u m u s e ţ e a , î n c r e d i n ­ ţat că păstrează într'însa un a d e v ă r m a i î n a l t şi m a i a d â n c d e c â t a d e v ă r u l însuşi. Aşi îndrăzni chiar să s p u n c ă nu e nimic adevărat pe lume în afară d e f r u m u s e ţ e . D a c ă n u v o m fi î n s t a r e să p ă t r u n d e m înţelesul frumuseţii, nu v o m c u n o a ş t e n i c i c â n d a d e v ă r a t u l ad e v ă r al t r e c u t u l u i , a l p r e z e n t u l u i s a u al v i i t o r u l u i . F r u m u s e ţ e a n e i n s t r u ­ ieşte în această p r i v i n ţ ă . D u p ă c u m spunea însuşi R e n a n : „ F r u m u s e ţ e a p r e ţ u i e ş t e c â t şi v i r t u t e a " . N ' a fost c u ­ n o s c u t î n d e a j u n s a c e s t a d e v ă r n o b i l şi s i m p l u , m a i c u s e a m ă d e cei c a r i a u fost t o t d e a u n a v r ă j m a ş i ai o r i c ă r e i î n ă l ţ ă r i p r i n s i m ţ i r e şi g â n d . F r u m u ­ s e ţ e a e s t ă p â n a n o a s t r ă s u v e r a n ă , şi acest lucru nimic n'o dovedesc mai cu t e m e i d e c â t a r t a , a r t i ş t i i şi poeţii : f ă r ă ei, c e n e - a r m a i r ă m â n e d i n R o m a ? "

BCU Cluj / Central University Library Cluj

A n a t o l e F r a n c e se ridica dintr'odată în p i c i o a r e , r ă z i m â n d u - s e d e p i a t r a albă a balconului Privea apoi lung spre P o s i l i p o şi g r ă i a : .Cât de frumos e scumpul nostru P o s i l i p o , în a c e a s t ă n o a p t e î m p o p o r a t ă de stele, s u b r ă s f r â n g e r i l e t u t u r o r lu­ minilor scânteetoare ! Cu bogăţia în­ florită a c o p a c i l o r , î n m a r e a d e v e r ­ deaţă, p a r e o scoică uriaşă smulsă din s p u m a mării ! Şi în clipa aceasta, îmi

Mască

romană

în bronz

găsită

la

Hărşova

Privirea maestrului pluteşte din nou d e - a s u p r a Cetăţii E t e r n e , în l a r g u l ce­ r u l u i R o m e i , c a l d şi s e n i n s u b s t r ă l u ­ ciri de fulguire albăstruie v r ă s t a t ă cu roşu, sub c a r i se profilează înaltele m o n u m e n t e c e p ă s t r e a z ă în i e r o g l i fele l o r t a i n e l e v e a c u r i l o r . V â n t u r i p r o a s p e t e fac s ă s e c u t r e m u r e m i r ţ i i şi l a u r i i . E v a n t a e l e p a l m i e r i l o r a d u c efluvii d e i r i ş i şi i a s o m i e . P r i n t r e sfărămăturile din F o r u m , coloanele se înalţă asemeni unor flăcări. T ă c e r e a plină de m ă r e ţ i e din j u r se c u r m ă dintr'odată ca o cupă de cristal căzută pe lespezi. C e a m a i u m b l a t ă cale delà Pincio, aceia pe c a r e R o m a ­ nii o s t r ă b a t c u d e o s e b i t ă p l ă c e r e , ca­ pătă o neobişnuită însufleţire. T r ă s u r i g a l a n t e şi a u t o m o b i l e r e p e z i t r e c î n goană. O mulţime împestriţată unduie u b s c ă p ă r ă r i l e a m u r g u l u i , în convors

>m<m<xm%x%%ìw%mr< C E L E

TREI

F l o r e n ţ a : Palria lui Danie, unde Cellini a desăvârşit capodoperite sale, iar Michelangelo a lâsat o uimitoare urmă de artă. Străzile Florenţei, liniştite, au cei^a recules, când gânditor, când aristocratic In pieţele sole trecutul traeste măreţ, iar palatele vechi păstrează încă amintirile unor vremuri de legendă Roma are Vaticanul şi Forul, Florenţa aie Santa Maria del Fiore, Duomo, cu cupola lui lituntlleschi pe care însuşi Michtlangclo a de in it o «o nemuritoare minune».

b i r i s g o m o t o a s e şi h o h o t e . d e r â s a s ­ cuţite. Îngerul de de-asupra castelului S a n t - A n g e l o se desprinde c u r â n d din l u m i n a s t e l e l o r , i a r în Flama Tiberis, c u m îl n u m e a H o r a ţ i u , s e s c a l d ă chi­ p u l r o t u n d al l u m i i c a r e î n d e a m n ă la n e a s t â m p ă r mulţimea de peşti îmbă­ t a ţ i d e t a r m e c u l lui A p r i l .

• D e c â t e v a zile n u m a i c o n t e n e ş t e o ploaie î m b e l ş u g a t a de p r i m ă v a r ă . D e î n d a t ă î n s ă ce A n a t o l e F r a n c e îşi reia p l i m b ă r i l e o b i ş n u i t e p r i n c e t a t e a „Cri­ nului roşu", cuiburile de nouri cenuşii încep să se d e s t r a m e , a s e m e n i plum­ bului topit î m p r ă ş t i a t în b r a z d a u m e d ă . C e r u l p l i n d e s t r ă l u c i r e al I t a l i e i zâm­ beşte din nou, triumfător, d e - a s u p r a Florenţei Maestrul trece visător pe P o n t e - V e c c h i o şi p r i v e ş t e A r n u l a că­ r u i a p ă g ă l b u i e , a m e n i n ţ ă t o a r e şi c r u ­ d ă , s e n ă p u s t e ş t e c u furie î n t r e c e l e două m a l u r i spre micile case cu aco­ p e r i ş u r i r o ş i i . D e s n ă d ă j d u i t e p a r c ă şi l e n e ş e , e l e p r i v e s c d e l à t e r e s t r e l e în­ c ă r c a t e d e floare a c e a s t ă t ă r i e s ă l b a ­ t e c ă şi r ă u f ă c ă t o a r e . S u n t v e ş n i c î n primejdie, din pricina slăbiciunii, a să­ r ă c i e i şi a l i p s e i d e a p ă r a r e . De-a lungul vechiului pod, vânzători d e j u c ă r i i , d e g i u v a e r i c a l e şi d e t o t felul d e l u c r u r i m ă r u n t e , îşi p ă z e s c marfa cu privirile melancolice rătăci­ t e î n d e p ă r t ă r i A n a t o l e F r a n c e le spune celor c e l însoţesc: „ C r e d că şi p e v r e m e a lui B e n v e n u t o Cellini, bătrânii giuvaergii bărboşii, cu t i p u l s e m i t i c , a s e m e n i c e l o r d e azi, î ş i vindeau aci maria, poate că pe ace­ l e a ş i t a r a b e şi s u b a c e l e a ş i a c o p e r i ş u ­ ri p u t r e d e . . . N u m a i l u c r u r i l e e x p u s e s p r e v â n z a r e s u n t altele... T o a t e s ' a u schimbat după gustul oamenilor... Fe­ r i c i ţ i bijutierii d e o d i n i o a r ă c ă n u v ă d b a t j o c u r a c e l o r c e s e v â n d î n zilele noastre, d a r mai cu s e a m ă acel m a r e a r t i s t c a r e a fost Cellini... a r fi î n sta­ r e s ă l e - a r u n c e p e t o a t e în a p e l e r â ­ ului".

t o a t e v e c h i viscoli, a j u n g e î n Pioasa della Signoria, citadela vechei repu­ blici i t a l i e n e , a c e s t Palazzo Vecchio c e se înalţă m â n d r u sub ochii trecă­ torului S o a r e l e îşi î m p r ă ş t i e b a n i i d e a u r a s u p r a vechilor pietre cenuşii Nouri a l b i r ă t ă c e s c în v ă z d u h , u n d u i n d d e a ­ s u p r a v e r z i l o r c o l i n e t o s c a n e , şi a c e a s ­ t ă g r a n d i o a s ă a r h i t e c t u r ă , în t o a t ă f r u m u s e ţ e a forţei s a l e p r i m i t i v e , ţintueşte p a r c ă în chip orgolios cerul f l o r e n t i n . A n a t o l e F r a n c e îl a p u c ă d e m â n ă pe unul dintre tovarăşii de drum :

CRIŞURI

H^»^»^H^^

m a i v â r s t n i c , - n u copilul din p r e a j m a lui I s u s C r i s t o s d e o d i n i o a r ă , — ci a s ­ c e t u l d e s c ă r n a t , p r o s t h r ă n i t cu l ă c u s ­ t e şi m i e r e s ă l b a t e c ă . S ' a r p ă r e a c ă d i n t r u p u l lui s e r i s i p e ş t e p r a f u l d e ­ şertului. Dar frumoasa Salomeea! Ce p e r v e r s i t a t e d e s n ă d ă j d u i t ă "o a t r ă g e a s p r e m o r t u l a c e s t a v i u , a t â t d e viu din clipa morţii ? R ă c o a r e a p i e t r e l o r s e c u l a r e şi a în­ serării aşterne în jur valuri de me­ lancolie. Liniştita n o a p t e p r i m ă v ă r a t i c ă t r e s a r e d i n c â n d în c â n d s u b a d i e r i domoale Luna, înălţându-se pe creste, î m b r a c ă în a r g i n t colinele toscane. A d o u a zi, î n c e a s u l c â n d u r m e a z ă să p ă r ă s e a s c ă F l o r e n ţ a , d i n b a l c o n u l încărcat de lumina ce inundă depăr­ t ă r i l e , A n a t o l e F r a n c e p r i v e ş t e c u îng â n d u r a r e spre culmi, când, n u de­ p a r t e , z ă r e ş t e d o u ă s v e l t e t r u p u r i fe­ minine ce se îndreaptă aproape în fugă s p r e cel d e - a l t r e i l e a . F e m e i l e s e î n t â l n e s c , îşi î n t i n d m â i n i l e şi s ' a r p ă ­ r e a că sunt g a t a să înceapă să dan­ s e z e , c u m i ş c ă r i a r m o n i o a s e şi p l i n e de farmec A n a t o l e F r a n c e nu se poa­ t e î m p i e d i c a s ă n u - ş i p u n ă la î n c e r c a ­ r e m a r e a lui b o g ă ţ i e d e s i m ţ i r e : «Un B o t t i c e l l i m a i f r u m o s d e c â t ori­ g i n a l u l , o Primavera delicioasă, p e care o cântă întreaga natură Aceste t r e i g r a ţ i i s ' a r p ă r e a c ă le î n t r e c î n f a r m e c p e zeiţe». In a c e i a ş i c l i p ă , d e p e c u l m i l e u n d e se năzare printre măslini îngrămădi­ rea de case ce întruneşte un Fiesole c a 'n b a s m e , p o r n e ş t e v u i e t u l d e c l o ­ pote ce-şi l e a g ă n ă a p e l e pe întinderi. Ceţurile s t r ă p u n s e de r a z e se d e s t r a m ă p e s t e v e c h i a c e t a t e c a r e , în m u l t e privinţi, a l ă s a t î n sufletul g â n d i t o r u l u i şi e s t e t u l u i o f ă r â m ă d e r e g r e t , p o a t e t o c m a i din p r i c i n ă c ă l a a t r a s p r e a stăruitor încă din anii tinereţii. Cetatea „Crinului roşu", c a nici o a l t ă f r u m u s e ţ e a Italiei a fost p e n t r u Anatole F r a n c e leagănul celor mai s i n c e r e şi m a i î n a l t e m o t i v e d e i n s p i ­ raţie.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

T r e c e pe sub vechile a r c a d e boltite, s t r ă b ă t â n d Mercato Vecchio. Admiră m i c a b i s e r i c ă în stilul r e n a ş t e r i i , s i n ­ g u r a a m i n t i r e c e s'a m a i p ă s t r a t a c i de-a lungul veacurilor. Apoi după ce s t r ă b a t e o a l t ă a r c a d ă , şi i a r ă ş i a l t a

«Să m e r g e m p e t e r a s a Loggio dei Lanzi. S ă v e d e m l u d i t a lui D o n a t e l l o , şi P e r s e u d e C e l l i n i . A p o i la P i t t i şi la Uffizi. D a r s ă f u g i m d i n a c e s t loc care îmi aminteşte de trecutul război­ n i c al F l o r e n ţ e i » Ş i d u p ă u n r ă s t i m p , a j u n s în p r e a j m a A r n u l u i : «Aci, p e m a r g i n e a r â u l u i A r n o , u n d e , a c u m n u ştiu c â t e v e a c u r i , o a m e n i veniţi din R ă s ă r i t d ă d e a u de veste că G a l i l e a n u l îl d e t r o n a s e p e J u p i t e r , a c i , amintirile m ă copleşesc mai mult de c â t în o r i c a r e a l t ă p a r t e . A c i î m i simt sufletul legat în chip d u r e r o s de a c e a s t ă s c u m p ă F l o r e n ţ a c a r e a sufe­ r i t a t â t d e m u l t în t i m p u l R e n a ş t e r i i . » A p o i , a m i n t i n d u şi d e c e i a c e v ă z u s e c ' o zi m a i ' n a i n t e , a d u c e v o r b a d e s p r e m ă r e ţ i a o p e r i i lui D o n a t e l l o : „ E d e a j u n s să-i c o n t e m p l i o p e r i l e d e b r o n z , din m a r m u r ă , ca să-ţi dai s e a m a c ă f i n e ţ e a lui e x p r e s i v ă , s u b t i l i t a t e a lui g e n i a l ă , s u n t s u s ţ i n u t e d e o m a r e ştiin­ ţ ă şi d e p r e c i z i a m a t e m a t i c ă a u n e i adânci judecăţi lat o pe biata Magda­ lena ! Ce expresie de durere sălbatecă îi î n v ă l u e c h i p u l î n c a d r a t î n b o g ă ţ i a p ă r u l u i d e s f ă c u t ! O a s e l e a u ieşit p a r ­ c ă d i n p i e l e , c ă c i p o c ă i n ţ a şi r e m u ş cările c r e ş t i n e a u sfâşiat fără milă frumoasa rotunzime a cărnii. E r a oare n e v o i e c a t o t u l s ă s e ş t e a r g ă d i n fru­ museţea care pe v r e m u r i a călăuzit o în calea p ă c a t u l u i ? Şi cât trebuie să fi s u f e r i t a c e a s t ă s f â n t ă p l i n ă d e far­ m e c !. P r i n c o m p ă t i m i r e a c e - m i inspi­ r ă , m ă f a c e s ă m ă g â n d e s c la M a r i a E g i p t e a n c a Ş i , d i n a c e a s t ă p r i c i n ă , ap r o a p e s ă - m i u i t d e S t â n t u l l o a n Bo­ t e z ă t o r u l al lui D o n a t e l l o . U n s f â n t

B l o c d e m a r m o r ă d i n F o r u l lui T r a i a n , oţetit de Italia fascista surorei ialine dtla Dunăre, România — bloc ce va ligura ca simbol pe temelia viitoarei Columne ce s e va înălţa în Bucureşti. - G-ral I. Antonescu, conducăto­ rul Statului, a dispus aşezarta lui provizorie, lângă mo numentul lupoaicei, pe dealul Patriarhiei.

>mmmmmmwMm C E L E COMEMORAREA

TREI

LUI

CRIŞURI

>m<>mmmmms@zm

VASILE

ALECSANDRI

— 50 de ani de la moarte — .

d e : P r o f . I. P e t r o v i c i IMembru al Academiei Române

Vaille

Alecsandri

(1819—1890).

/ I s e b i t d e r o s t u r i l e m e l e a c t u a l e în cultura românească, rosturi care n u s e g ă s e s c î n n i c i u n c a z la p r e a m a r e d i s t a n ţ ă d e p o e z i e şi l i t e r a ­ tură, — ceea ce cred că m'a împie­ d e c a t să î n d e p ă r t e z delà m i n e sar­ c i n a a c e s t u i c u v â n t i n t r o d u c t i v , la p o m e n i r e a lui V a s i l e A l e c s a n d r i , a u m a i fost c â t e v a a m i n t i r i d e t e m e i ­ n i c ă şi n e u i t a t ă î m p ă r t ă ş i r e , în a n i i cei m a i de demult ai fiinţării sale s p i r i t u a l e , cu o p e r a b a r d u l u i d e la Mirceşti. P e l â n g ă a t m o s f e r a g e n e r a l ă , tămâiatâ de admiraţie, pentru geniul p o e t i c al lui A l e c s a n d r i , a t m o s f e r ă c a r e m ă înconjura în anii copilăriei, în orăşelul m e u din Moldova de jos, a r m a i fi c â t e v a m o m e n t e s p e c i a l e , c a r e p l u t e s c la s u p r a f a ţ a a m i n t i r i ­ l o r m e l e şi p e c a r e l e p o t e v o c a fără nici o sforţare. In p r i m u l loc î m i a d u c cu e m o ţ i e a m i n t e d e c â t e v a p o e z i i e r o i c e , unele d e o s e b i t d e lungi, p e c a r e co­ p i l ă r i a m e a s i n g u r a t i c ă şi p l ă c e r e a m e a t i m p u r i e d e v r a j a v e r b u l u i ca­ d e n ţ a t , m ă î m p i n s e s e r ă s ă le î n v ă ţ p e d i n a f a r ă şi s ă l e r é c i t e z f e r i c i t , î n c ă n u m e r g e a m la ş c o a l a p r i m a r ă când, folosindu-mă de împrejurarea că foarte de cu v r e m e ani putut ceti şi s c r i e , a j u n s e s e m s ă le ş t i u î n î n t r e g i m e şi s ă l e r o s t e s c f ă r ă greşeală, p o e m e ca Sergentul, Pe­ n e s C u r c a n u l şi c h i a r nesfârşita Sentinelă română, pe care odată am şi d e b i t a t - o p a t e t i c l a o f e s t i v i t a t e locală, a t r ă g â n d — între altele — asupra părinţilor mei, o ploae de mustrări nemeritate, învinuiţi că m ' a r c h i n u i , s i l i n d u - m ă s ă f a c lu­ c r u r i p e s t e p u t e r i l e fireşti a l e v â r s t e i . M a i r ă s f o e s c u n n u m ă r d e file a l e v i e ţ i i şi m ă v ă d e l e v d e l i c e u , a c o m o d â n d u - m ă a n e v o i e c u r e g i m u l in­ t e r n a t u l u i , l a L i c e u l Sf. S a v a d i n

Conacul

lui Vasile

Alecsandri.

Bucureşti, bucuros când m ă duceam vacanţele acasă, iar a t u n c i c â n d ele se î m p u ţ i n a u c a l u m â n a r e a p e sfâr­ ş i t e şi n u m a i a v e a m d e c â t o zi s a u două, recitând toată ziua prin casă —desigur p e n t r u u ş u r a r e a tristeţii — strofele aceluiaş bard, Alecsandri :

delà

fiirceşti

In sfârşit, c o n t o p i r e a m e a cu ver­ b u l l u i A l e c s a n d r i a f o s t şi m a i d e ­ plină, atunci când, d i m p r e u n ă cu alţi tovarăşi d e vârstă, a m iniţiat u n t e a t r u d e s o c i e t a t e , fie l a u n c o ­ n a c d e ţ a r ă , fie l a ş c o a l ă , î n u l t i ­ mul an de internat, alcătuind un r e p e r t o r i u d e piese scurte, la c a r e V a s i l e A l e c s a n d r i şi-a d a t c e a m a i largă contribuţie, cu comedioarele sale sprintene : Creditorii, Rusaliile, Kir Zuliaridis, Cinei Cinei, Piatra din C a s ă , Milo director... N e a p ă r a t că n u pe a s e m e n e a răs­ coliri s u b i e c t i v e şi-ar p u t e a stator­ nici piedestalul slava u n u i mare scriitor. Din fericire p e n t r u Alec­ s a n d r i s e p o t i n v o c a şi t e m e i u r i d e altă n a t u r ă , r ă m â n â n d ca tot ce-am s p u s p â n ă a c u m a s ă fie d o a r c e v a asemănător încercărilor prealabile a l e a r c u ş u l u i , m a i î n a i n t e de-a în­ cepe c â n t a r e a p r o p r i u zisă.

a r ă s c u m p ă şiUniversity frumoasă, BCU Cluj /„OŢCentral Library Cluj ! Moldovă, d r a g a mea, C i n e p l e a c ă şi te l a s ă E cuprins de jale grea..."

T o t de A l e c s a n d r i se leagă o năpraznică v a c a n ţ ă de Crăciun, cu n i n s o r i şi v i s c o l e n e î n t r e r u p t e , c a r e n e b a r i c a d a s e r ă în c a s a p ă r i n t e a s c ă , şi c â n d î n c ă u t a r e a u n o r d i s t r a c ţ i i ale ceasurilor cu galbenă lumină de lampă, a m propus părinţilor mei să l e c i t e s c „ F â n t â n a B l a n d u z i e i " şi „Ovidiu", piesele în versuri pe c a r e m i le c u m p ă r a s e m , e c o n o m i s i n d d i n modestele mele subsidii săptămâ­ nale. Lectura a produs o încântare, graţie căreia devoţiunea pentru Va­ sile A l e c s a n d r i a m a i c r e s c u t p e s t e ceia ce fusese, iar eu a m devenit lectorul l i t e r a r al familiei, c h i a r pen­ tru zilele cu climatul m a i dulce, c â n d se p u t e a u găsi m a i lesne diver­ siuni delà monotonia provincială...

Prof. I

Petrovici.

*

*

P e r s o n a l i t a t e a literară a lui V a ­ sile A l e c s a n d r i o c u p ă u n loc consi­ derabil în evoluţia culturii româ­ n e ş t i şi în c e n t r u l m a r i l o r silinţi na­ ţ i o n a l e d i n d e c u r s u l s e c o l u l u i a l I )l e a . O b l i g a t s ă f a c ă d e t o a t e ş i , osebit d e activitatea sa literară, tre­ buind să participe la e v e n i m e n t e l e politice ale timpului, c a r e n u se p u t e a u d i s p e n s a d e c o n c u r s u l niciu n e i forţe d e elită, A l e c s a n d r i , c a şi a m i c u l s ă u K o g ă l n i c e a n u , şi-a î m ­ p ă r ţ i t o v r e m e şi d â n s u l p u t e r e a s a d e m u n c ă î n t r e p o l i t i c ă şi l i t e r a t u r ă . D u p ă c u m K o g ă l n i c e a n u m a i îna­ i n t e d e - a s e r e s t r â n g e la p o l i t i c ă , a î n t e m e i a t r e v i s t e l i t e r a r e şi a f ă c u t parte din direcţia primului teatru moldovenesc, tot a ş a Alecsandri, m a i î n a i n t e de-a se m ă r g i n i la ac­ t i v i t a t e a l i t e r a r ă , a a v u t şi i m p o r e

^BSSM^SSHHSBMCELE

Iaşi : Statuia

lui Vasile

Alecsandri

a n t e participări politice. A luat p a r t e e f e c t i v ă la m i ş c a r e a r e v o l u ţ i ­ o n a r ă d e la 48, a a c t i v a t i n t e n s la r e a l i z a r e a U n i r i i , fiind c h i a r î m p i n s s ă c a n d i d e z e la d o m n i e , c e e a c e d a n s u l a r e f u z a t d e altfel, s i m ţ i n d că pentru vremuri de iniţiative c u r a g i o a s e e preferabil în fruntea ţării t e m p e r a m e n t u l unui ostaş, tem­ p e r a m e n t u l u i u n u i p o e t , c e e a c e 1-a d e t e r m i n a t s ă s e d e a la o p a r t e ş i să lucreze cu însufleţire p e n t r u reu­ şita colonelului A l e x a n d r u Ion C u z a .

TREI CRIŞURI ^raSKggHSK®KKKB:&

s e g ă s e a u . L ă s â n d la o p a r t e faptul c ă A l e c s a n d r i v a fi a v u t p e r m a n e n t conştiinţa că înfăptuirea artistică face parte din o n o a r e a unei epoci d i n i n v e n t a r u l m â n d r i e i s a l e şi al r e s p e c t u l u i p e c a r e îl i m p u n e a l t o r p o p o a r e , el p a r e m a i a l e s a fi s o c o ­ tit a r t a ca u n mijloc a d m i r a b i l , c a o incomparabilă tribună, de unde s e d e n u n ţ ă şi b i c i u e s c p ă c a t e l e , d e u n d e s e î n d r u m e a z ă şi purifică. In special rolul a c e s t a d e î n d r e p ­ tar social, c a r e p u n e d e o p o t r i v ă în l u m i n ă r i d i c o l u l r e t r o g r a z i l o r şi e x a ­ g e r ă r i l e î n a i n t a ţ i l o r , I-a a v u t a c t i v i ­ t a t e a d e a u t o r d r a m a t i c , în f a z a ei iniţială, a c e a a autorului de canţo­ n e t e , f a r s e şi c o m e d i i , c a r e a d u r a t câteva decenii, până după războiul Independenţei, când Vasile Alec­ s a n d r i a a b o r d a t şi d â n s u l d r a m a în v e r s u r i , d e a m b i ţ i o a s ă factură r o m a n t i c ă . In a c e a p r i m ă fază Alec­ s a n d r i se p u n e exclusiv în servi­ ciul societăţii, r i d i c u l i z â n d u - i m o r a ­ v u r i l e ( c a r e n u p u t e a u fi d i r e c t c o m ­ b ă t u t e d i n c a u z a c e n z u r i i ) şi î n c u ­ rajând-o să se a v â n t e pe drumuri n o u ă , — deşi ca a d e v ă r a t poet, ori­ c â t a f o s t d e s e v e r şi c a u s t i c c u v e ­ chile deprinderi, uneori — ca în can­ ţ o n e t a B a r b u L ă u t a r u l — îşi î n e a c ă pornirea r e t o r m a t o a r e într'o duio­ şie melancolică faţă d e aspectele mai simpatice ale trecutului, care totuşi t r e b u i a u să c e d e z e p a s u l va­ lului progreselor m o d e r n e . D u i o s uneori faţă de trecut, alte daţi e n e c r u ţ ă t o r faţă d e reformatorii fără b u n s i m ţ (ca d e p i l d ă î n c o m e d i a R u s a l i i l e s a u I o r g u d e la S a d a g u r a ) , convins că n u tot ce e v e c h i u este n e t r e b n i c şi n u tot c e e n o u e ex­ celent.

n u p e n t r u c ă n u v e l e l e şi n o t e l e s a l e d e c ă l ă t o r i e n ' a r fi a v u t v i a ţ ă ş i c a l i t ă ţ i r e m a r c a b i l e d e s t i l , ci p o a t e p e n t r u m o t i v u l c ă p o e z i a p ă r e a să-1 absoarbă mult mai tare sau pentru că în p r o z a r o m â n e a s c ă se p u t e a găsi de pe atuncea maeştri egali cu dânsul, pe c â n d la versuri, o v r e m e , a fost d o m n u l t u t u r o r . P â n ă la a f i r m a r e a d e p l i n ă a ge­ n i u l u i lui E m i n e s c u , p o e z i a l u i V a ­ sile A l e c s a n d r i a o c u p a t f ă r ă con­ t r o v e r s ă p i s c u l e v o l u ţ i e i n o a s t r e li­ t e r a r e . El a fost m a r e l e p r e c u r s o r a l l u i E m i n e s c u şi î n l i r i c a şi î n epica r o m â n e a s c ă , tot aşa p r e c u m 1-a a n t i c i p a t p e E m i n e s c u î n p r e ­ ţ u i r e a şi î n ţ e l e g e r e a p o e z i e i p o p u ­ lare, p e c a r e A l e c s a n d r i a cules-o c u p a s i u n e şi a p r e z e n t a t - o p u b l i ­ c u l u i c e t i t o r , d u p ă c e i-a p e r i a t p u ţ i n h a i n e l e ş i i-a s c u t u r a t p r a f u l d e p e opinci, pentru ca dânsa să poată intra m a i lesne în casele boereşti şi să s m u l g ă fără z ă b a v ă a d m i r a ţ i a tuturor. Preocupările naţionale ale b a r d u l u i d e la M i r c e ş t i se pot v e d e a şi din a d u n a r e a a c e s t o r c o m o r i ale n e a m u l u i , a m e n i n ţ a t e altfel să se r i s i p e a s c ă . O v r e m e i s'a a d u s învi­ nuirea că a mai lustruit producţiile p o p u l a r e , î n a i n t e de-a le tipări. A s ­ t ă z i şi-a f ă c u t loc — p a r e - s e — o p i n i a mai înţelegătoare, care socoteşte poezia populară ca veşnic nedefini­ tivă — cel p u ţ i n p â n ă la f i x a r e a ei în s c r i s — a ş a c ă şi culegătorul cult, d a c ă e poet, p ă s t r e a z ă d r e p t u l m o d i f i c ă r i i , b i n e î n ţ e l e s f ă r ă a-i a l ­ t e r a c a r a c t e r u l c u e l e m e n t e artifi­ ciale, a ş a d a r o b l i g a t să-i p ă s t r e z e n a i v i t a t e a , d a r n u şi t o a t e i m p e r ­ fecţiunile.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

S u b d o m n i a lui C u z a , A l e c s a n d r i a fost m i n i s t r u d e e x t e r n e , însărci­ n a t c u d e l i c a t e m i s i u n i la P a r i s . în­ t r ' u n t â r z i u , la s t ă r u i n ţ a R e g e l u i C a r o l a m a i p r i m i t şi p o s t u l d e m i ­ nistru plenipotenţiar în Capitala F r a n ţ e i , d e ş i r e s t r â n g e r e a s a l a li­ t e r a t u r ă a j u n s e s e totală, în t i m p c e prietenul său Kogălniceanu evolu­ ase invers, lăsându-se absorbit com­ p l e c t d e p o l i t i c ă şi r ă m â n â n d s ă m a i a p a r ţ i e l i t e r a t u r i i cel m u l t p r i n da­ rul elocinţii sale e x c e p ţ i o n a l e . U n fapt a s u p r a căruia nu se poate t o t u ş i î n c h i d e o c h i i , e c ă şi î n d o ­ meniul literaturii pure, Alecsandri a r ă m a s credincios de cele m a i multe ori, u n u i ideal precis d e p r o p ă ş i r e socială P e n t r u d â n s u l a r t a n ' a fost o e v a d a i e, u n r e f u g i u n e p ă s ă t o r , c a r e să-1 ţ i e c â t m a i d e p a r t e d e vic i s i t u d i n e l e şi s f o r ţ ă r i l e i n c o n j u r i m e i lui. In o p e r a s a l i t e r a r ă n u s e poate despărţi nevoia de exteriori­ zare a talentului său multiplu — pe c a r e o v a fi p o s e d a t l a fel c u t o ţ i a r t i ş t i i — d e v o i n ţ a d e a-şi s e r v i ţ a r a şi n e a m u l , l a c o t i t u r a l a c a r e

T r e b u i n d a p r o a p e s i n g u r s ă fur­ nizeze teatru publicului românesc, încins t o c m a i de-o nobilă aviditate culturală, cu toate că n u p u t e a de­ păşi d e o c a m d a t ă un a n u m i t nivel de p r i c e p e r e şi d e g u s t l i t e r a r , A l e c ­ s a n d r i a f o s t n e v o i t a d e s e a s ă lo­ calizeze piese străine, să folosească scenarii î m p r u m u t a t e , cu aceeaşi febră cu care un reformator, ce n'are putinţa să întârzie, î m p r u m u t ă m o d e l e din legislaţiile străine, a d a p tându-le n u m a i nevoilor locale. To­ tuşi în p i e s e l e lui, c h i a r în a c e l e c u c a n a v a u a î m p r u m u t a t ă , e x i s t ă ti­ puri autohtone, excelent conturate, c a p r o f e s o r u l , l a t i n i z a n t , s e c ă t u r a ri­ dicol m o d e r n i z a t ă s a u Grecii şi Ovreii din ţară pe care Alecsandri îi z u g r ă v e ş t e c u v i o i c i u n e şi-i înfie­ rează fără milă. T a l e n t u l s c r i i t o r i c e s c al lui Alec­ s a n d r i , f e c u n d şi m u l t i l a t e r a l , d e ­ păşea însă cu mult albia geniului d r a m a t i c şi n u s e p u t e a î n c h i d e î n ­ t r e m a l u r i l e lui. A l e c s a n d r i a a b o r ­ d a t t o a t e g e n u r i l e l i t e r a r e şi-a s t r ă ­ l u c i t în t o a t e , — v e r s u r i şi p r o z ă . In proză a dobândit ce e dreptul mai p u ţ i n ă f a i m ă d e c â t în v e r s u r i , d a r

In orice caz, a c e a s t ă culegere epo­ c a l ă a p u s la dispoziţia p o e ţ i l o r u n v o c a b u l a r c o l o r a t şi a u t o h t o n , ferindu-i d e p r i m e j d i a u n e i limbi fără s e v ă şi a u n u i g r a i î n s t r ă i n a t . C e l d i n t â i c a r e s'a folosit d e a c e s t e bi­ n e f a c e r i , în e v o l u ţ i a a s c e n d e n t ă a o p e r e i sale p o e t i c e , a fost A l e c s a n ­ dri însuşi. D e s i g u r , t a l e n t u l s ă u poetic s'a

Pe plaiurile

de la

Mirceşti

K < ^ » ^ ^ » « « s e m n a l a t din p r i m u l m o m e n t , d e la poeziile î n c e p ă t o a r e , deşi versul lor e f ă r ă a d â n c i m e şi e x p r e s i a f ă r ă m a r e inedit, — d a r s'a r e l e v a t t o t u ş i p r i n t r ' o fluenţă e l e g a n t ă , p u ţ i n o b i ş ­ nuită pe atunci, prin uşurinţa mâ­ nuirii versului, prin cadenţa fără h o p u r i şi p r i n t r ' o l i m b ă d e s t u l d e curată. E s t e însă o b u n ă d i s t a n ţ ă delà poe­ ziile lui d e t i n e r e ţ e , p â n ă la a c e l e d e l à m a t u r i t a t e — v r e a u s ă z i c p â n ă l a li­ r i c a d i n P a s t e l u r i şi la e p i c a d e m a i târziu ( D u m b r a v a roşie, Ostaşii noş­ tri, etc.), a c e a s t a o a d e v ă r a t ă pre­ faţă a epicei e m i n e s c i a n e . In epica lui A l e c s a n d r i , c a r e glorifică deo­ p o t r i v ă t r e c u t u l n o s t r u n a ţ i o n a l şi vitejia p r e z e n t ă , în epica a c e a s t a cu unele realizări admirabile — p o a t e şi m a i r e u ş i t e d e c â t l ă u d a t e l e sale pasteluri — se v e d e desigur influenţa lui V i c t o r H u g o , a c e a din . L e g e n d a Secolelor", pe care poe­ t u l r o m â n îl i a d e m o d e l , d i s p u n â n d d e s i g u r de m a i p u ţ i n ă invenţie ver­ bală, de mai puiin belşug de ima­ gini uluitoare, dar cu un echilibru şi c u u n s i m ţ d e m ă s u r ă c e v i n a d e s e a în avantajul său. Abia după războiul Independen­ ţei, A l e c s a n d r i , c a r e d ă d u s e t e a t r u l u i atâta din energia sa creatoare, se h o t ă r e ş t e să-şi î n c u n u n e a c t i v i t a t e a poetică, a b o r d â n d m a r e l e teatru al d r a m e i în versuri, cu subiecte din trecut.

:ELE TREI CRIŞURI

Deşi mai poet d e c â t toţi contem­ p o r a n i i — c u e x c e p ţ i a fireşte a m u l t m a i t â n ă r u l u i E m i n e s c u — el s e lă­ sase d e v a n s a t în d o m e n i u l d r a m e i istorice de scriitori ca Scurtescu, B o d n ă r e s c u , H a ş d e u , al c ă r u i ins­ p i r a t „ R ă z v a n şi V i d r a " e r a d e l a 1865, p r e c u m ş i d e a c t i v i t a t e a d r a ­ m a t i c ă a lui B o l i n t i n e a n u în declin, n e v o i t s ă s c r i e m u l t e şi d e t o a t e p e n t r u a-şi a c h i t a d a t o r i i l e f ă c u t e ca ministru, ceeace pentru timpuri ca ale noastre, m e r i t ă cu deosebire s ă fie r e l e v a t . R â n d pe rând, Alecsandri dărueşte teatrului în versuri, DespotV o d ă , F â n t â n a B l a n d u z i e i şi O v i d i u , (două din ele c a m r o m a n t i c — arti­ ficiale, d e ş i c u s c e n e v i i d e a m ă n u n t ) , în s c h i m b Fântâna Blanduziei, prezentând într'un cadru antic o autentică frântură de viaţă, cu o frumoasă gradaţie psihologică, cu s c e n e i n g e n i o a s e şi p i t o r e ş t i . C o n ­ troversa dacă antichitatea din piesă este exact sau nu zugrăvită, nu poate smulge v a l o a r e a lucrării, t o t a ş a c u m n u i-o p o a t e r ă p i n i c i teatrului n e o c l a s i c francez, faptul că ţinuta personagiilor sale greco­ r o m a n e n'are nici o autenticitate istorică. In orice caz, piesele din a c e a s t ă p e r i o a d ă a t e a t r u l u i lui A l e c s a n d r i s u n t î n s c r i s e în r e p e r t o r i u l n o s t r u permanent, continuă să se joace — î n t o c m a i c a şi a l e l u i V i c t o r H u g o în t e a t r u l f r a n c e z — în t i m p ce alţi autori m a i noi a u devenit nejucabili, i a r d a c ă p u b l i c u l e c e v a m a i r e z e r v a t c a a l t ă d a t ă — şi f a ţ ă d e cele trei o p e r e a m i n t i t e , — n u este la mijloc a t â t a î n v e c h i r e a lor, c â t faptul că actorii noştri a u c a m pier­

>%%^MTMWMmm%

d u t de la o v r e m e a r t a rostirii ver­ s u l u i şi a f r a z e i r i t m a t e , p e n t r u p a ­ g u b a efectivă a marelui repertoriu, care trebue să plutească deasupra fluctuaţiilor modei. Pentru a încheia, vom spune că A l e c s a n d r i p o a t e fi s o c o t i t c a c e l m a i ilustru locţiitor, în toate g e n u ­ r i l e l i t e r a r e , a l s c r i i t o r i l o r c a r e av e a u să-1 d e p ă ş e a s c ă , î n fiecare d i n ele, p u ţ i n m a i t â r z i u . A ş a c u m a f o s t i n t e r i m a r u l şi p r e c u r s o r u l e m e r i t a l l u i E m i n e s c u , î n l i r i c ă şi e p i c ă , a m a i fost a lui C o ş b u c î n p a s t e l , al lui D u i l i u Z a m f i r e s c u în lirica exotică, în comedie, a l l u i C a r a g e a l e , în d r a m a i s t o r i c ă a lui D a vila şi Delavrancea, a v â n d totuşi faţă d e toţi aceştia o u n i v e r s a l i t a t e unică, e x e r c i t â n d u - s e în t o a t e g e n u r i l e şi înălţându-se în toate deopotrivă. C ă c i o p e r a lui de-o f o a r t e î n t i n s ă suprafaţă posedă măcar atâta adân­ c i m e , cât să-i p o a t ă a s i g u r a a c e a d i s t i n c ţ i e şi s e r i o z i t a t e c a r e c o n ­ diţionează propria-i dăinuire. A r m a i fi d e m e n ţ i o n a t p e n t r u complectarea universalităţii acestui fiu a l e s a l n e a m u l u i , f a p t u l c ă a avut, pare-se, ş'un m a r e talent de povestitor oral — ceea ce este o formă simpatică a elocinţii — pre­ c u m şi s ă n ă t o a s e v e d e r i critice, c e e a c e l-a a p r o p i a t d e « J u n i m e a » d e la Iaşi, u n d e e r a f o a r t e s ă r b ă t o ­ rit, d a r c u c a r e n ' a v r u t totuşi s ă s e c o n f u n d e , p e n t r u a-şi p u t e a d ă r u i g e n e r o s c o l a b o r a ţ i a şi a l t o r r e v i s t e r o m â n e ş t i , d e c â t « C o n v o r b i r i l o r li­ terare». D e asemeni nu trebue să uităm, la coloana serviciilor pe care Alec­ s a n d r i l e - a a d u s ţ ă r i i , şi r e l a ţ i i l e sale cu străinătatea, u n d e ajunsese

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Ultimul veteran din războiul Independenţii stins acum câţiva ani, rămas legendar din­ tre cei n o u ă si c u s e r g e n t u l z e c e din poe­ zia "Peneş Curcanul* a lui Alecsandri.

asaaam«iass8S

P e plaiuri

a s e face cunoscut, a t â t prin încer­ cările sale î n limba franceză, prin traduceri preţuite din o p e r a s a ro­ m â n e a s c ă , p r i n c o n c u r s u l d e la M o n t ­ pellier, u n d e a câştigat c u «Ginta latină" premiul d e poezie, însfârşit printr'o întreagă activitate c u ră­ sunet, — l a c a r e c â t pe-aci e r a s ă se a d a o g e şi-o înfrăţire c u slava muzicantului Gounod, care urma să compue o operă p e un text scos din d r a m a Ovidiu, lucru p e care m o a r t e a p o e t u l u i î n 1890, 1-a î m p i e -

C E L E T R E I CRIŞURI

ardeleneşti

dicat c u puţin înainte d e realizare Terminând cu această expunere r e z u m a t i v ă , voi r e c u n o a ş t e c ăv a ­ loarea istorică a lui Alecsandri e mai puţin c o n t r o v e r s a t ă d e c â t ac­ tualitatea lui. In privinţa aceasta s e v o r afla d e s t u i c a r e s ă a f i r m e c ă p o e z i a lui e p r e a c l a r ă , v e r s u r i l e sale prea t r a n s p a r e n t e , c ă lirica lui e p r e a superficială, i a r elementele narative n u se m a i încadrează în exigenţele «poeziei pure>. F ă r ă a fi p e r s o n a l p a r t i z a n u l p o e z i i l o r - ş a -

H

M

TRANSILVANIE

^

B

^

r a d e şi a obscurităţilor muzicale lipsite d e sens, voi r e c u n o a ş t e to­ tuşi c ă de la Alecsandri p â n ă astăzi s'au făcut în a r t a poeziei p r o g r e s e evidente, fără c a însă, cred e u , măcar o parte din opera bardului d e l à M i r c e ş t i s ă n u m a i p o a t ă fi g u s t a t ă , a l ă t u r i d e alţi c â n t ă r e ţ i c u expresia m a i subtilă şi c u sugestii mai adânci. Tot aşa după cum în poezia franceză cineva poate s ă s e încânte d e Verlaine şi Mallarmé, fără c a p e n t r u a s t a să-şi î n c h i d ă sufletul p e n t r u L a m a r t i n e s a u V i c t o r Hugo. Unele înălţări — şi n u chiar aşa d e rare — din opera lui Alec­ sandri, a r putea perfect să satisfacă gustul actualităţii, ca expresie şi muzică intimă, după c u m —vai! — şi u n e l e t e m e , c a r e p ă r e a u d e m u l t perimate, a u revenit din n o u — p e negândite — in asprimea nemiloasă a actualităţii istorice. Iată d e pildă versurile următoare, c ucare putem culmina finalul acestei expuneri : «Tu s c u m p ă B u c o v i n ă , o d r a s l ă r o m â n e a s c ă ! Tu cuibul vitejiei, tu, fală s t r ă m o ş e a s c ă , R ă s p u n d e n faţa l u m i i c u - a t a d i s p r e ţ u i r e Acelor c e aclamă a ta nenorocire. E v r e i i t e i n s u l t ă l'a s o a r e l u i l u m i n ă Ca p e u n ş o i m ce-1 r o a d e o t a i n i c ă v e r m i n ă

Veni-va ziua sfântă când vântul V a d u c e c o r b i şi n o u r i p e c a l e a I a r c e r u l ţării n o a s t r e i a rfi.v a Şi l i m p e d e c a o c h i u l d e t a i n i c ă

BCU Cluj / Central University Library Cluj

ACEIAŞI

B

mântuirii pribegirii, nepătat spălat».

tot trecutul d o v e d e ş t e clar c ă a ş e z a ­ r e a lor n u s'a făcut t r e p t a t . C e r c e t ă r i de : Caius Jiga. serioase a u făcut p e N. Iorga s ă af i r m e : „ A b i a i c i şi c o l o , l a A l b a I u l i a , ţinută ani dearândul cu atâta pompă P este durerea a d â n c ă produsă d e l â n g ă e p i s c o p i la C l u j , l a D e j p e n t r u d e ş a r t ă , — a fost s m u l s ă c u b r u t a ­ ** o c u p a r e a t e r i t o r i i l o r n o a s t r e d i n paza defileurilor, s a u p e n t r u exploa­ litate, desvălind cele m a i caracte­ Transilvania d e Nord, s'a suprapus t a r e a m i n e l o r s ' a u a ş e z a t , oficial, ristice forme ale barbariei. Tot e l e jalea dovezilor d e teroare ce ne-au mici grupe d e populaţie maghiară, a m i n t e s c , a p r o a p e involuntar, origi­ v e n i t zile d e - a - r â n d u l . A u fost a c t e r e s t u l fiind î n t i m p u r i m a i n o u ă , o c o ­ nea năvălitorilor d e rasă fino-ugride răsbunare, d e ură, de batjocură, lonizare d e a g e n ţ i ai p u t e r e i m i l i t a r e d e m a l t r a t ă r i , d e s c h i n g i u i r i ş i o- c ă , v e n i ţ i d i n s t e p e l e n e s f â r ş i t e a l e s a u civile. Regii Ungariei a u a l e r g a t Asiei î n d e p ă r t a t e , desculţi, p e cai moruri îngrozitoare săvârşite prin n econtenit după elemente străine deşelaţi, în potopul urletelor pomi­ deslănţuirea celor m a i oarbe p a ­ pe c a r e s ă le colonizeze în mijlocul lor p r i m a r e : o m o r u l , p r a d a şi jaful. siuni; ş i c e e a c e este şi m a i trist, c u unor indigeni d e străveche origine, Uzurpatorii celor mai e l e m e n t a r e asentimentul tacit a l autorităţilor p r e a puţini şi p r e a săraci c a s ă în­ d r e p t u r i n u pot pretinde că a u făcut maghiare. destuleze visteria. D e aci c h e m a r e a o p e r ă d e civilizaţie, c â n d sute d e Purtând greu povara resemnării, Saşilor, a d u c e r e a cavalerilor Teu­ ani s'au sbătut între viaţă şi moarte, o mulţime d e gânduri colindă î n toni, o r â n d u i r e a d e ţărani liberi a loviţi d e r e v o l t e i n t e r n e şi n ă v ă l i r i c ă u t a r e a adevărului. P u n c t e de spri­ Secuilor, i a r mai târziu, sub domi­ străine; delà năvălirea Tătarilor, jin s u n t puţine. L e v e d e m n u m a i din sec. Xll-lea a n a r h i a d i n s e c . n a ţ i a Austriacă, c h e m a r e a î n Banat, noi. P r i n t r e lacrimi, alături d e m â h ­ d a r şi î n A r d e a l , ca şi în Bucovina, XH-lea, la lupta delà M o h a c s d i n nire şi căinţă, stă î n sufletele noas­ a dăugirea altor elemente g e r m a n e 1525 ş i p â n ă l a r e v o l u ţ i a d i n 1848, tre revolta şi indignarea ajunsă la d u p ă sistemul Măriei T e r e z e i şi a l un şir neîntrerupt d e distrugeri şi ipostaze nebănuite. l u i I o s i f II. Totul e nenatural, meş­ frământări sângeroase. Singura învinuire ce se aduce teşugit, superficial; nimic din esenţa Cu atât mai puţin e justificată pre­ sutelor d e martiri şi mutilaţi este, însă-şi a Transilvaniei, nefiind întenţia unei stăpâniri ungare asupra — după c u m se spune, — că a u t r ' u n a l e g a t d e p o p u l a ţ i a ungurască Transilvaniei, când dominaţia naţio­ „îndrăsnit ,să fie R o m â n i " , conti­ venită din diferite isvoare şi care, n a l ă n u d a t e a z ă d e c â t d e l à 1868, i a r n u â n d să-şi t r ă i a s c ă i n d i v i d u a l i t a t e a dealtfel, m a i apoi s'a î m p ă r ţ i t î n etnică prin acelaşi trai d e mai'natrei religii : Catolică, Reformată inte, î n c r e z ă t o r i în declaraţiile f ă c u t e C a l v i n ă ş i U n i t a r i a n ă . ') la m a s a v e r d e . P e r f i d i a şi u r a l e - a u Lipsiţi d e u n fond p r o p r i u d e cul­ nimicit p r i n c r u d a lor r e a l i t a t e spe­ tură, Ungurii n u l-au putut creia ranţele făurite, lăsând viitorul în decât prin împrumuturi succesive mare nesiguranţă. făcute din cultura celorlalte naţiuni. Tragedia decadenţii ungare apare de abia a c u m î n propria ei lumină. 1) N . I o r g a c o n f e r i n ţ ă ţ i n u t ă la R a d i o M a s c a „strălucitei civilizaţii", —susB u c u r e ş t i , 6. N o v 1936.

n o ţ i u n e a d e u n g u r a t r e c u t c u obi­ e c t i v e l e d e „ v i c l e a n " şi „ e r e t i c " . In T r a n s i l v a n i a s'a p ă s t r a t tot­ deauna, — dar mai ales d u p ă Şcoala Ardeleană, conştiinţa descendenţei din împăratul cuceritor Traian. Deaici u n spirit d e r a s s ă diferenţiar, o perseverenţă în ceeace priveşte c u l t i v a r e a l i m b e i s t r ă m o ş e ş t i işi o î n v â r t o ş a r e în ortodoxie, r e i già dominantă a Românilor de pretutin­ d e n i . L o r li s e a d a u g ă u n s p i r i t d e comuniune, de care s'au simţit vre­ m e l n i c , — p â n ă l a 1918, — d e s p ă r ţ i ţ i politiceşte prin hotare, ce n'au lost ziduri de oprire a duhului românesc între Români. D a c ă obiectivităţile noastre în ceeace priveşte scumpul teritoriu d e s p ă r ţ i t p o t fi p u s e l a î n d o i a l ă , s t r ă i n i i a d u c şi v o r a d u c e m e r e u dovada îndreptăţirilor ce definesc A r d e a l u l : „Pământromanesc". Pro­ fesorul Elio Migliorini delà Univer­ sitatea din R o m a , scrie ); „Mai treb u e s ă s p u n e m c e v a şi d e s p r e T r a n ­ s i l v a n i a , c a r e s'a alipit d e r e s t n u ­ mai după Războiul Mondial; dar e pământ românesc, r ă m a s aşa cu t o a t e i n f i l t r ă r i l e u n g a r e şi g e r m a n e , menţinându-se tot timpul stăpânirii t u r c e ş t i şi a u s t r i a c e . S e c u i i ( u r m a ş i i coloniilor militare înfiinţate drept a p ă r a r e împotriva tătarilor prin sec. XI-XII) f o r m e a z ă m a j o r i t a t e a n u m a i în 3 j u d e ţ e (Trei S c a u n e , Ciuc, O d o r h e i ) şi s u n t î n d e s c r e ş t e r e (540.000 î n 1910, — 370.000 î n 1930) cuprinşi în mijlocul m a s s e i r o m â n e . S u b U n g a r i a m a g h i a r i z a r e a s'a f ă c u t d e s t u l d e r e p e d e p r i n şcoli, alegeri, t o p o n i m i e şi a d m i n i s t r a ţ i e , d a r lim­ ba r o m â n ă , o d a t ă plecaţi funcţio­ narii unguri, reia p r e t u t i n d e n i te­ renul pierdut, ajutată de natalitatea ridicată a poporului*. Multe alte dovezi se vor u r m a venind din realitatea vie, în ciuda t u t u r o r î n c ă l c ă r i l o r , c e n u p o t fi decât vremelnice. 2

O r a d e a 'românească

Aceste î m p r u m u t u r i a u venit târziu, când la cele m a i m u l t e i z v o r â s e r ă d i n f o n d u l p o p o r a n i n e p u i z a b i l , for­ m e sănătoase de e x p r i m a r e a celor m a i ascunse bogăţii sutleteşti. T o t N. Iorga a definit bine acest p r o c e s : In A r d e a l n i m i c n u e specific un­ guresc decât doar unele clădiri mari oficiale în stil a ş a zis n a ţ i o n a l p r i n anii din u r m ă ai s t ă p â n i r i i r e g i m u ­ l u i î n l ă t u r a t . Nu există nici măcar tipul satului unguresc. In s e c u i m e a de Est se vede foarte bine asemă­ narea cu vechea aşezare rurală a R o m â n i l o r ; în cele m a i vechi p ă r ţ i e tendinţa de a imita sălaşul g e r m a n d e c a r a c t e r r e n a n al Saşilor, d a r m a i ales forma i m p u s ă administra­ tiv d e r e g i m u l i m p e r i a l a u s t r i a c Iar în cetăţile libere de odinioară, t o t u l : zid, f o r t ă r e a ţ ă , s t r a d ă î n g u s t ă , c a s ă c u liniile c o l t u r a l e , biserici gotice, a p a r ţ i n e civilizaţiei reale, p e care au adus-o G e r m a n i i veniţi cu g h e r e b i i lor în locuri d e p r i n s e p â n ă

de ieri : Piaţa

Unirii.

atunci cu alte forme d e viaţă îm­ p r e u n ă . N u e, — a f a r ă d e c a t e d r a l a din Alba-Iulia, — operă a unui ma­ e s t r u a p u s e a n , nici u n zid v e n e r a b i l la c a r e să p o a t ă p l â n g e a c e i a cari se socot cei m a i n e n o r o c i ţ i o a m e n i din lume" '). F a p t u l cel m a i d e m n d e r e ţ i n u t din întreaga istorie a Transilvaniei e s t e î m p o t r i v i r e a c r e s c â n d ă şi con­ tinuă pe care au opus-o Românii acţiunei de dominare maghiară. P u r t â n d toată povara jugului robiei, R o m â n i i a u î n c e r c a t să-1 s c u t u r e d e n e n u m ă r a t e ori d e a 1 u n g u 1 veacurilor. Delà revolta ţărănească a lui D o j o (sec. X V . ) şi p â n ă la r e v o ­ l u ţ i a d i n 1848, ş i r u l c e l o r m a i d â r z e revolte al m a r e i mulţimi r o m â n e , legată d e glie, este a p r o a p e neîntre­ r u p t . In relaţiile politice şi r e l i g i o a s e apare aceiaşi intransigenţă. Chiar î n folklor şi î n a c c e p ţ i i l e s ă t e ş t i

BCU Cluj / Central University Library Cluj

2) « P e n i s o l a B a l c a n i c a — R o m a n i a » , lardi, Milano, 1939, p . 327.

1) N. I o r g a , i d e m .

„Cele trei Crişuri" părăsind Oradea Ungurii şi Ardealul nostru în durere d e : G. B . r \ mai nestăvilită dezlănţuire a urii, ^ o mai crudă discriminare a poten­ ţialului negativ al răzbunării, de mult, i s t o r i a n o a s t r ă m o d e r n ă , şi a ş a d e s t u l d e v â n t u r a t ă d e c r i z e , n ' a p u t u t cu­ n o a ş t e . U n g u r i i , în c ă u t a r e a l o r d e s i n e , s'au î n t r e c u t . T r e c â n d p e s t e s i m p l a editare a realităţilor în c o m u n , adică peste î n t r e a g a istorie formulată cro­ n o l o g i c şi p o l i t i c , a u a j u n s şi d e d a t a a c e a s t a s ă d e s c o n s i d e r e c u a c e l a ş tu­ m u l t r a ţ i u n e a perfectă a dreptăţii Aju­ t a ţ i d e î m p r e j u r ă r i g r a v e , r ă s p u n d vin­ d i c a t i v , cu p a l m a m i n c i u n i i şi a u r i i . Z i a r e l e r o m â n e ş t i a u p u b l i c a t în a n ­

s a m b l u l d a t e l o r şi i n f o r m a ţ i i l o r e x a c t e , a m ă n u n t e l e edificatoare, î n t r e g tabloul c r u z i m i l o r . O r o r i şi a t r o c i t ă ţ i . Ajunşi în stăpânirea locurilor reven­ dicate cu p a t i m ă nejustificată, afectaţi c u b u n u r i n e m e r i t a t e , î n pofida p r o ­ p r i e t ă ţ i l o r d e u l t i m ă o r ă şi a b u c u r i e i c e s e c e r e a a c o p e r i t ă d e c a m şi d e ­ cenţă, vecinii noştri U n g u r i a u socotit d r e p t p r i m u l c a p i t o l al a d m i n i s t r a ţ i e i teritoriilor ocupate, schingiuirea, ares­ t a r e a şi m a l t r a t a r e a R o m â n i l o r r ă m a ş i sub călcâiul lor. T r i s t e ţ e a , d u r e r e a şi n e d u m e r i r e a noastră, pe deoparte, u n a justificată

Val-

real, pe dealta, u n a izvorâtă din însăşi m i j l o c i r e a r e a l i t ă ţ i i , n e c u t r e m u r ă su­ fletul şi n e a ţ â ţ ă r ă b d a r e a c a r e n e caracterizează Ne vine să a s e m u i m istoria Unguri­ lor cu cea a Bourbonilor Nici c a s a franceză, nici p o p o r u l oprit de liniştea pustei în bazinul d u n ă r e a n , n'au ajuns a-şi f o r m u l a p â n ă l a c a p ă t o i s t o r i e v r e d n i c ă de r e v e n d i c ă r i l e iniţiale. U n e o r i împuterniciţi de n a t u r a îm­ prejurărilor să se a d u n e pentru a lupta pentru o cauză hotărâtă, alteori ajunşi a p r o a p e la p u n t e a u n e i s ă v â r ş i r i , ni­ c i o d a t ă — n i c i u n i i , n i c i alţii — n ' a u c u n o s c u t o împlinire formală a velei­ tăţilor, s a u o m a j o r a r e a creditului m o r a l şi i s t o r i c p e c a r e , s i n g u r i , d i n g e n e r o z i t a t e şi e l a n artificial, şi l-au d e s c h i s . N u m a i că, U n g u r i i a u r ă m a s şi a s t ă z i c a p o p o r , c u n o s c â n d f a v o r u r i

33!^»«^»^»^

CELE TREI

CRIŞURJ

mVmWm»mmmm&

l a r g i , d e î m p r e j u r ă r i p o l i t i c e şi i s t o r i c e . V â n t u r i l e t r e c ă t o a r e a l e p u s t e i n u le-a m ă t u r a t fiinţa e t n i c ă , n i c i a c e a s t ă m e ­ reu prezentă voinţă de a exista para­ d o x a l c a u n i t a t e p o l i t i c ă şi n a ţ i o n a l ă . Numai Statul Ungar, pornit delà prin­ c i p i u l l e u d a l , le-a d a t fiinţa a c e a s t a morganatică, heterogenă. Numai trânt i r e a î n s c l a v i e a ţ ă r a n i l o r , s e r b i a , le-a dat structura aceasta viabilă a statului. F ă r ă latifundii, l i p s i t ă d e s t ă p â n i r e a marilor întinderi, moşia Ungariei n'ar fi fost n i c i c â n d a r e n d a t ă p e d e a ' n t r e gul Ungurilor. Odată, când Ungaria a trăit în complexul a u s t r o - u n g a r , c â n d p r o c e s u l d e m a g h i a r i z a r e al n e m ţ i l o r de dincolo de Buda-Pesta prindea con­ sistenţă structurală, n u m a i atunci s'ar fi p u t u t r e a l i z a , p r i n î n t â m p l a r e a p r e lungirei acestei situaţii politice, o pa­ ralizare a voinţei m a g h i a r e . Istoria nu a v r u t - o . U n g u r i i şi-au c â ş t i g a t î n t r ' u n târziu Buda-Pesta. Capitala Visului M i l e n a r , o r a ş u l c r e d i n ţ e i şi al i g r a t i tudinei. Că U n g u r i i şi-au t ă c u t s i n g u r i isto­ ria nu e un neadevăr, pentrucă un popor există ca atare atunci când a j u n g e s ă c e a r ă şi să-şi c o m p l e c t e z e fiinţa c u r e s t u r i şi m i n o r i t ă ţ i a f l ă t o a r e î n s t r ă i n ă t a t e a p a t r i m o n i u l u i lui n a ţ i o ­ n a l . Revizionismul maghiar a fost singura condiţie a existenţei politice şi naţionale a acestui popor în istoria moderna Iată-i m u l ţ u m i ţ i ! I a t ă - i a j u n ş i l a ca­ pătul unui vis. împrejurările sunt prea bine cunos­ cute. Timpul va mărturisi odată adevă­ r a t a s o c o t e a l ă a b u c u r i e i şi a d u r e r i i . Ce trebuie să ştie însă lumea, ce trebuie să r ă m â n ă a d e v ă r p e n t r u isto­ r i e , s u n t . d e s i g u r , c i f r e l e şi d a t e l e , în­ t r e a g a s c h e m ă p u ţ i n d e c o r a t i v ă şi m u l t a p r o p i a t ă d e r e a l i t a t e , p r e z e n t a t ă ofi­ cial comisiei d e a r b i t r a j delà V i e n a . Nu e destul că Ungurii stăpânesc astăzi o bună parte a Ardealului nos­ t r u d e t o t d e a u n a , d a r ei m a i şi m i n t î n d o r i n ţ a l o r c o n f u z ă a poftei d e se­ curitate a proprietăţii C u p r i v i r e la s i t u a ţ i a d e m o g r a f i c ă a A r d e a l u l u i , în l e g ă t u r ă c u r e f o r m a a g r a r ă î n t o c m i t ă de noi, în c e e a c e p r i v e ş t e e c o n o m i a şi p o l i t i c a n >asträ n a ţ i o n a l ă , U n g u r i i a u a d u s şi m a i p u n î n c ă în c i r c u l a ţ i e , d a t e şi i n f o r m a ţ i i falşe. T r a t a m e n t u l minorităţii m a g h i a r e în timpul de după Unire este desconsi­ derat complect astăzi de U n g u r i . L a t o l e r a n ţ a n o a s t r ă politică de ieri, ei r ă s p u n d a s t ă z i c u a f i r m a ţ i i m i n c i ­ n o a s e , c u i n v e n ţ i i şi c a l o m n i i N o i o b i ş n u i s e m s ă ni-i f a c e m p r i e ­ t e n i . T o ţ i i „ d o m n i i " U n g u r i , G v a r fas Elemer, Soos Ştefan, Bethlen, Banfy, c h i a r izro-hunul H e g e d u s N a n d o r , toţi p i o n e r i i i r e d e n t e i şi c â n t e c e l o r de p u s t ă , s e b u c u r a u , fiecare î n p a r t e , d e c o n d e s c e n d e n ţ a , t o l e r a n ţ a şi b u n a noastră dreptate. Erau oameni mai m a r i decât noi. L a O r a d e a , de pildă, izro-hunul H e g e d u s Nandor, ales de 9 o r i în ş i r d e p u t a t î n p a r l a m e n t u l r o ­ m â n e s c , a c e s t p o t e n t a t al p r e s e i m a ­ ghiare, era gata, graţie Bihorului ro­ m â n e s c şi a l t o l e r a n ţ e i p o l i t i c e d e odinioară, să ajungă senator de d r e p t al ţ ă r i i . L i n g u ş i t o r u l K a t o n a B e l a , a l t s p e c i m e n al p r e s e i i z r o - h u n e , a v e a p e r m i s g r a t u i t p e c f. r . In r u b r i c a lui n u f ă c e a a l t c e v a d e ­

c â t filtra i r o n i c p l e z n i t u r i d e s a t i r ă p e s p i n a r e a r ă b d ă r i i r o m â n e ş t i c a r e îl ţinea in ţ a r ă . Paşaportari, valutari, importatori de maculatură budapestană (Grosz-Cagero, Ignatz Hertz, Aladar Deutsch, e t c ) , d e a l t f e l toţi e v r e i s u s ţ i n ă t o r i şi p u r t ă t o r i d e c u v â n t ai c u l t u r i i şi e c o ­ nomiei maghiare, au găsit plasament şi l o c u i n ţ ă la n o i U n g u r i i a u fost i n g r a ţ i şi c u E v r e i i c a r i l e - a u f ă c u t a p r o a p e t o t c e a u ei m a i strălucitor ; teatru, muzică, litera­ tură, politică, etc. A u aplicat acestor termite mai maghiare decât o r i c a r e a l t e fiinţe l u c r a t i v e , t r a t a m e n ­ tul juridic cunoscut. U n g a r i a , trebuie s o s p u n e m , a fost s i n g u r a ţ a r ă d i n l u m e î n c a r e E v r e i i a u c l ă d i t şi a u d a t p r o b e d e eficienţă m o r a l ă . R o m â n i i greco-catolici din Ungaria a u t r e b u i t s ă facă s l u j b a î n l i m b a lui Arpad U n g u r i i din R o m â n i a a v e a u şcoli c o n f e s i o n a l e î n fiecare s a t r o m â ­ n e s c c u z e c e - d o u ă z e c i d e familii m a ­ ghiare. B i s e r i c a r e f o r m a t ă şi p a s t o r i i r o m â no-catolici u n g u r i se î n c a d r a s e r ă cu p a s i u n e î n m i ş c a r e a «gărzii z d r e n ţ ă roase» (rongyosgarda). P u r t a u oamenii b i s e r i c i i m a g h i a r e m a n i f e s t e şi d i n a ­ mită sub sutane. Datorită vigilenţei o r g a n e l o r d e s i g u r a n ţ ă civilă, n u m a i g r a ţ i e d e s t o i n i c i e i a u t o r i t ă ţ i l o r mili­ tare, chiar înainte de începerea trata­ t i v e l o r d e l à T u r n u S e v e r i n , s'a d e s c o ­ perit la O r a d e a u n complot t e r o r i s t c a r e u r m ă r e a a r u n c a r e a în a e r a p o ­ durilor, arterelor de comunicaţie, răs­ p â n d i r e a d e ş t i r i falşe, m a n i f e s t e , e t c . M ă r t u r i i l e s t a u î n c ă vii, m a r t o r i i p o t d e p u n e o r i c â n d , i a r a c t e l e s u n t în a r ­

hive. E bine să se cunoască aceste lucruri tocmai acuma. P r i m e l e zile a l e o c u p a ţ i e i m a g h i a r e la O r a d e a a u fost s o l d a t e c u a r e s t ă r i în m a s s ă , a c t e d e t e r o a r e şi c r u z i m e , nemaipomenite. Avocatul Vasile Bled e a , fost p r i m a r al o r a ş u l u i , p e n t r u c ă a v o r b i t r o m â n e ş t e , a fost a r e s t a t ş i bătut, rupându-i-se câteva coaste. Avo­ c a t u l T e o d o r P o p a , fost p r e ş e d i n t e al d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i „ A s t r e i " , a fost d e a semenea arestat Blândul „Chirică", omul despre care se spunea în A r d e a l c ă n ' a f ă c u t î n v i a ţ a lui n i c i u n r ă u , s ă r m a n u l şi m o d e s t u l „ C h i r i c ă " , d e s ­ p ă r ţ i t d e s o ţ i e şi copii, a c u n o s c u t m â n d r i a şi l o i a l i t a t e a r o m â n u l u i b i h o ­ r e a n t e r f e l i t e în n o r o i u l m ă c i n a t d e copitele husarilor de ocupaţie.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

D o c t o r u l V. G e r m a n , p i a t r a A b r u d a n ă , m o ţ u l „ s â n g e r " al c r e d i n ţ e i r o ­ m â n e ş t i , a fost î n c h i s şi el. D r . I o n e l Suciu, Episcopul auxiliar unit al Orăzii, a fost d e ţ i n u t c a r ă s p u n s b i n e ţ e i n o a s ­ t r e , P . S . S. P r o t o p o p u l V a s i l e P o p o ­ vici, locot-colonel Ion E n ă t e s c u , co­ m a n d a n t u l p i e ţ e i d i n O r a d e a , şi a l t e p e r ­ s o n a l i t ă ţ i p r o e m i n e n t e , a u fost a r e s t a t e f ă r ă m o t i v şi e x p l i c a ţ i i . S e c r e t a r ă a r e v i s t e i «Cele T r e i C r i ­ şuri» l a O r a d e a e r a d - n a E m i l i a T i m o tin, s o ţ i a i n g i n e r u l u i T i m o t i n , d i r e c t o ­ rul înteprinderilor c o m u n a l e . In ultima zi a r e t r a g e r i i , î n g r a b a şi g r i j a e i p e n t r u b u n u r i l e R e u n i u n e i şi R e v i s t e i «Cele T r e i C r i ş u r i » , E m i l i a , d e v o t a t a noastră secretară, a adunat depe pă­ r e ţ i figurile i s t o r i c e a l e n e a m u l u i , p e c a r i , d i n r e s p e c t p e n t r u t r e c u t , le ţi­ n e a m în Muzeul n o s t r u din C a s a Na­ ţională. Buna noastră Emilia, credin­ c i o a s ă a v e r i i î n c r e d i n ţ a t e , fidelă p a t r i ­ m o n i u l u i n a ţ i o n a l s i m b o l i c , a fost a r e s ­ t a t ă . . p e n t r u furt. A v r u t s ă f u r e d e p e p e r e ţ i i C a s e i N a ţ i o n a l e p o r t r e t e l e lui A v r a m l a n c u , H o r i a , C l o ş c a şi C r i ş a n E m i l i a n o a s t r ă r ă m ă s e s e a ş a d a r ar e s t a t ă l a O r a d e a , d a r a s o s i t In ţ a r ă cu ultimul convoi de intelectuali din O r a d e a , Cluj şi S a t u l M a r e , î n f r u n t e c u P . S E p i s c o p D r . N. P o p o v i c i , d u p ă c u m s e ş t i e , în v a g o a n e p l u m b u i t e , p â n ă la C u r t i c i . P o r t r e t e l e m a r t i r i l o r r o m â n i zac d e s i g u r în p u t r e g a i u r i l e pivniţei cârciumarului u n g u r Krajcsik,

& 3 & M M ^ m ^ ^ S H R CELE TREI CRIŞURI NOII

MINIŞTRII

IN

GUVERNUL

LEGIONAR

À Prof. Traian Naţionale,

Brăileanu, Ministrul Educ. al Cultelor şi Artelor.

chiriaş al îngăduinţei primăriei Orăzii. La Huedin, protopopul Muntean a fost b ă g a t î n t r ' u n c o t e ţ d e p o r c i şi a r s . L a D e j , ofiţerii r e z e r v i ş t i r o m â n i a u fost d e s b r ă c a ţ i , şi p l i m b a ţ i î n p i a ţ a oraşului. U n g u r i i le a r u n c a u scuipatul î n plin r â n j e t h i d o s al d i s p r e ţ u l u i . P r i ­ marului Isidor Cristea din Odorheiu, U n g u r i i i-au înfipt c o c a r d a t r i c o l o r ă m a g h i a r ă c u u n cui în s p a t e . Şi aşa mai departe.., B i h o r e a n u l s p u n e : „ L u m e - o fost şi l u m e - o fi". R o m â n u l a r d e l e a n , î n c r e ­ z ă t o r v e ş n i c î n d e s t i n u l lui i s t o r i c , c a d e a s t ă z i d i n n o u î n g e n u n c h i şi r e s e m n a r e . E l s p u n e însă istoriei ne­ l e g i u i r i l e , a ş a c u m , a l t ă d a t ă , le r o s t e a r ă s p i c a t l a V i e n a , î m p ă r a t u l u i . In lo­ c u l r o ţ i l o r şi s p â n z u r ă t o r i l o r îl a d a s t ă a c u m t e r o a r e a şi s p e c t r u l d e s n a ţ i o n a lizării. Nici o î n c e r c a r e n u v a a v e a efec­ tul d o r i t . S p e r a n ţ a şi r o s t u l ei v o r î m ­ plini l i n i a u r m a t ă d e t i m p . D i n v e a c u r i a u r ă m a s d u r e r i şi p e s t e d u r e r i vor trece veacuri Ardealul cunoaşte sentinţele istoriei. El n u se p l e a c ă ; s e r o a g ă î m p ă c a t şi s e î n c h i n ă s m e r i t

Mihai

A. Antonescu. Avocat, Ministrul Justiţiei.

î n t a i n a r e c u l e g e r i i şi a c o n ş t i i n ţ e i omeneşti. »Cele f r e i Crişuri", cu t o a t e g r e u ­ tăţile i m p u s e de v i t r e g i a împrejurări­ lor, s'au putut r e t r a g e la t i m p , ca s â s t r ă m u t e pe alte m e l e a g u r i r o m â n e ş t i c h e z ă ş i a iubirii d e n e a m înfăptuită cu jertfe in d e c u r s de d o u ă d e c e n i i . Am l ă s a t însă în r e g i u n e a c o t r o p i t ă , su­ fi -t şi carte r o m â n e a s c ă în c a s ă r o ­ m â n e a s c ă , t r ă i n i c i a unei culturi c e nu v a p u t e a fi înstrăinată, a f i r m a r e a unei credinţi c e s'a d o v e d i t mai p u t e r n i c ă decât şovinismul maghiar. Cele 176 b i b l i o t e c i p o p u l a r e , r i s i p i t e prin s a t e l e r o m â n e ş t i din M a r a m u r e ş p â n ă mai j o s de ţinutul B i h o r u l u i , numeroase şezători menite sâ strângă l e g ă t u r a s u f l e t e a s c ă intre c o m u n e l e d e p e g r a n i ţ a d e Vest, v o r r ă m â n e p i l d ă vie de c u l t u r a l i z a r e şl n a ţ i o n a ­ l i s m p â n ă în c e a s u l c e l e i d e - a d o u a î n v i e r i . Deşi nu n e - a u r ă m a s d e c â t d o u ă Crişuri, s u n t e m a c e i a ş i r e v i s t ă şl vum sluji cu a c e i a ş i c r e d i n ţ ă noul ideal naţional, pentru reconstituirea v e c h e i r e g i u n i a „Celor T r e i Crişuri".

Ing

Nie- Mareş, şi

Ministrul Domeniilor.

Agriculturii

c e c o r e s p u n d e a u şi u n e l o r c o n s i d e r a ţiuni de ordin e t n i c A n u m e după re­ v o l u ţ i a m a g h i a r ă d e l à 1848, c â n d C u r t e a din V i e n a p e n t r u a c a n a l i z a î n s e n s u l i n t e r e s e l o r H a b s b u r g i c e şi a n e u t r a l i z a tendinţele de independenţă sârbeşti, c r e a z ă aşa zisa provincie a u t o n o m ă a V o i v o d i n e i şi B a n a t u l u i T i m i ş a n , în­ g l o b â n d î n t r ' u n c o n g l o m e r a t a t â t Ba­ natul cu frontierele sale geografice n a t u r a l e , f o r m â n d şi o u n i t a t e e t n i c ă , c â t şi B a c i c a şi o m i c ă p a r t e a j u d . P e e s l o c u i t ă şi d e s â r b i .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

„BANATUL" de: Traian / l o i f a c t o r i m a i d e s e a m ă a u influU e n ţ a t e v o l u ţ i a i s t o r i c ă şi p o l i t i c ă a B a n a t u l u i : u n i t a t e a s a g e o g r a f i c ă şi cea economică A c e s t e r e a l i t ă ţ i a u fost d e t e r m i n a n t e p e n t r u t r e c u t u l acestui colţ de ţ a r ă C â n d c e l e l a l t e p r o v i n c i i şi v o i v o d a t e se supun pe r â n d maghiarilor năvăli­ tori B a n a t u l r e u ş e ş t e să-şi p ă s t r e z e încă două veacuri independenţa com­ p l e c t ă C h i a r m a i t â r z i u , d e şi s u p u s U n g a r i e i şi î m p ă r ţ i t î n c o m i t a t e c a restul Ungariei, este consi i e r a t totuşi, d i n a c e l e a ş i m o t i v e g e o g r a f i c e şi e c o ­ n o m i c e , c a p r o v i n c i e s e p a r a t ă şi t r a ­ t a t ă în c o n s e c i n ţ ă . A d m i n i s t r a t direct p r i n t r ' u n locţiitor al r e g e l u i , p r i n C o n t e l e d e T i m i ş (Tem e ş i Gròf), d e m n i t a t e civilă şi m i l i t a r ă d i n t r e cele m a i de s e a m ă pe acele vre­ m u r i , c a r e îşi a d a u g ă m a i t â r z i u şi ti­ t l u l d e B a n d e S e v e r i n , B a n a t u l d e şi

Birăescu.

f ă c â n d p a r t e d i n U n g a r i a , e s t e şi r ă ­ m â n e s i n g u r a p r o v i n c i e , c a r e şi-a p ă s ­ t r a t , î n c a d r u l c h i n e z a t e l o r a ş a zise valache, nu numai o oarecare indepen­ d e n ţ ă faţă d e U n g a r i a , ci şi o b i c e i u r i l e s a l e s t r ă v e c h i , b a p â n ă şi n o r m e d e drept tdreptul valach), luat adeseori de b a z ă în a n u m i t e c o n f l i c t e d e d r e p t c h i a r şi d e c ă t r e s t ă p â n i i s ă i n o m i n a l i P r i n s i t u a ţ i a s a e c o n o m i c ă şi m a i ales prin poziţia sa geografică, f o r m â n d o u n i t a t e p e r f e c t ă , e v i d e n t c ă şi e v o ­ luţia sa politică a p ă s t r a t o a n u m i t ă linie. D a c ă frontiera sa de r ă s ă r i t a s u f e r i t u n e l e m o d i f i c ă r i î n c u r s u l isto­ r i e i , c u p r i n z â n d u n e o r i şi p ă r ţ i d i n M e h e d i n ţ u l d e azi, s a u a c e i a d e s u d , c a r e î n t r ' u n t i m p î n g l o b a şi o p a r t e d i n B a n a t u l a ş a zis al M a c i o v e i , fron­ t i e r a s a d e v e s t a fost f o r m a t ă î n t o a t e v r e m u r i l e d e r â u l T i s a . (O s i n g u r ă d a t ă a u fost n e s o c o t i t e a c e s t e r e a l i t ă ţ i ,

A c e a s t ă i g n o r a r e a realităţilor geo­ g r a f i c e e c o n o m i c e şi e t n i c e s'a r ă z b u ­ n a t şi c a o r i şi c a r e f o r m a ţ i u n e a r t i ­ ficială şi h i b r i d ă , î n l o c s ă fie o p i e d i c ă în drumul evoluţiei istorice naturale, d i s p a r e tot a t â t de r e p e d e , p e cât de r e p e d e s'a n ă s c u t . B a n a t u l îşi trăieşte m a i d e p a r t e viaţa sa p â n ă d u p ă m a r e l e război, c â n d d i n c a l c u l e p o l i t i c e şi d i p l o m a ­ tice, i g n o r â n d u - s e c e i t r e i f a c t o r i d e ­ terminanţi, situaţia sa geografică, eco­ n o m i c ă şi e t n i c ă e s t e s f â ş i a t ă în d o u ă , revenind ţării întregite n u m a i p a r t e a r ă s ă r i t e a n ă şi o m i c ă p a r t e d i n c â m ­ pia Banatului In condiţiunile geografice, econo­ m i c e şi p o l i t i c e a r ă t a t e , c u l t u r a r o m â ­ nească, evident î n ţ e l e g e m pe cea populară, arată o oarecare diferenţiere faţă d e a c e i a a f r a ţ i l o r d i n a l t e p ă r ţ i . Diterenţierea aceasta se datoreşte în primul r â n d condiţiunilor sociale spe­ c i a l e , î n c a r i a t r ă i t b ă n ă ţ e a n u l Io­ b ă g i a , în s e n s u l c u n o s c u t î n a l t e p ă r ţ i a l e U n g a r i e i d e o d i n i o a r ă , în B a n a t n u a fiinţat nici o d a t ă . C h i n e z a t e l e d e pe vremuri erau unităţi administrative d e ţ ă r a n i l i b e r i şi m i c i n o b i l i , i a r ţ i ­ nuturile regeşti dintre aceste chinez a t e şi d e p e c â m p i a v e s t i c ă a B a n a ­ tului, d o n a t e de c ă t r e r e g i diferiţilor nobili s e a d m i n i s t r a d u p ă a c e l a ş r e ­ g i m , c ă c i n u m a i astfel p u t e a u fi popu­ l a t e şi f ă c u t e r e n t a b i l e . P e n t r u aceste motive ţ ă r ă n i m e a b ă n ă ţ e a n ă nici n u a î n ţ e l e s r e v o l u ţ i a s o c i a l ă a lui D o j a , şi î n f r â n g e r e a a c e s t u i a , î n a p r o ­ pierea T i m i ş o a r e i se d a t o r e ş t e în b u n ă p a r t e i n d i f e r e n ţ e i c l a s e l o r d e jos a i c i faţă d e o m i ş c a r e , al c ă r e i o b i e c t i v

mmiwzmwzMwmm

Uzinele

metalurgice

CELE TREI

din Anina

p e n t r u ele n u p u t e a f o r m a o r e v e n ­ dicare. Istoricul Grisselini ne dă o icoană destul de clară despre această cultură, a ş a c u m a g ă s i t - o el a i c i p e la a n i i 1730—1734 E a e r a î n t o t c a z u l m u l t s u p e r i o a r ă coloniştilor ce au î n c e p u t a t u n c i s ă fie a d u ş i a i c i d i n v e s t u l Europei D a c ă desvoltarea acestei culturi a fost s t â n j e n i t ă p e t i m p u l M ă r i e i T e r e sia şi a u r m a ş i l o r ei a p o i c u l t u r a po­ porală bănăţeană a luat un nou avânt d u p ă 1848, a s t f e l î n c â t , î n p r e a j m a r ă z b o i u l u i , m a i e x a c t î n 1912, d i n t r e gazetele poporale, călindare etc. c e apăreau de dincoaci de Carpati, /, erau d e s f ă c u t e în B a n a t , f o r m a u h r a n a su­ fletească a ţ ă r a n u l u i de aici.

CRIŞURI

(Banat)

D a r aspectele exterioare ale acestei c u l t u r i î m b r ă c a u şi a l t e f o r m e , a s u p r a cărora vom reveni. R o m â n i a întregită a găsit aici forme î n g h e g a t e a l e c u l t u r e i p o p u l a r e şi p r o ­ b l e m a c e s'a ridicat d i n c a p u l l o c u l u i era, ca în ţ a r a î n t r e g i t ă formele m a i a v a n s a t e a l e c u l t u r i i r o m â n e ş t i s ă fie oare c u m înseilate pe vechile tipare g ă s i t e a i c i . s a u săfie s u p r a p u s e a c e s t o r a . D i s c u ţ i u n i l e p r o şt c o n t r a r e g i o n a l i ­ s m u l u i cultural, d a c ă n u a u d u s la u n rezultat concret, apoi au stimulat totuşi o întrecere culturală, din care cultura r o m â n e a s c ă g e n e r a l ă a profitat.

culturale. Înţelegem c e l e populare, fiindcă la o r a ş e , p â n ă la î n t r e g i r e a n e a m u l u i , a c e s t e a c â n d n u a v e a u ca­ racterul unor unelte de maghiarizare, a p o i îl a v e a u p e a c e l a c o s m o p o l i t . S a t e l e r o m â n e ş t i c u c o r u r i l e , fan­ f a r e l e , «casinele> ( r e u n i u n i d e l e c t u r ă ) în şezătorile lor, cu teatrele lor săteşti la zile d e s ă r b ă t o r i , m a i n o u c u c a s e c u l t u r a l e , a d u c â n d la u n l o c c o r u l , teatrul, casina, etc. apoi cu începuturi de c o o p e r a ţ i e în diferite domenii ma­ teriale, imitate după şvabii bine orga­ nizaţi s u b acest r a p o r t , înfăţişează la p e r f e c ţ i e g r a d u l d e c u l t u r ă al n e a m u ­ lui n o s t r u d e a i c i . In s c h i m b satele g e r m a n e î n c e a r c ă p e ici, p e c o l e a , s ă i m i t e s a t e l e r o m â ­ n e ş t i , î n f i i n ţ â n d şi e l e c o r u r i , f a n f a r e , etc. încolo viaţa lor culturală se r e d u ­ c e la r e u n i u n i l e d e c e t i r e , d e s t u l d e r a r e şi s ă r a c e î n r a p o r t c u b o g ă ţ i a acestei populaţii. A c e s t o r nevoi sufleteşti c o r e s p u n d a p o i şi a ş e z ă m i n t e l e c u l t u r a l e d e la oraşe, cari numai sub regimul de l a r g ă l i b e r t a t e şi t o l e r a n ţ ă r o m â n e s c şi-au câştigat a d e v ă r a t u l lor c a r a c t e r , p â n ă a c i fiind m a i m u l t i n s t r u m e n t e l e unei a n u m i t e politici L a o populaţie d e a p r o a p e u n mi­ lion d e l o c u i t o r i a v e m 18 s c o a l e s e ­ c u n d a r e complecte, trei scoale supe­ rioare şi a p o i Ş c o a l a P o l i t e h n i c ă d i n Timişoara, o m â n d r i e a eforturilor c u l t u r a l e r o m â n e ş t i A d ă o g a ţ i la a c e s ­ t e a şi ş c o a l e l e p r o f e s i o n a l e , g i m n a z i i etc., a p o i A s o c i a ţ i a F a n f a r e l o r şi C o ­ r u r i l o r d i n B a n a t şi c e l e l a l t e r e u n i u n i c u l t u r a l e şi a v e ţ i i m a g i n e a o r g a n i z a ­ ţiilor c u l t u r a l e d e a i c i , c a r i c o r e s p u n d î n t o c m a i nevoilor de c u l t u r ă ale Ba­ natului.

BCU Cluj / Central University Library Cluj P o t r i v i t d u a l i s m u l u i c e l o r d o u ă cul­ 2

PRESA

t u r i , s u f l e t e a s c ă la r o m â n i , m a t e r i a l ă la ş v a b i , s ' a u d e s v o l t a t şi i n s t i t u ţ i i l e

ROMANEASCA IV

Presa românească

din

America de: Col. G e o r g e

C ' a a f i r m a t c ă a n u l 1848, c a r e a s t â r ^ nit r e v o l u ţ i a î n E u r o p a , a t i n g â n d p â n ă şi ţ a r a n o a s t r ă , a f ă c u t s ă s e t r e ­ z e a s c ă î n i n i m i l e m u l t o r fraţi r o m â n i d e p r e t u t i n d e n i d o r u l de o cât m a i lar­ g ă l i b e r t a t e . A ş a s e e x p l i c ă d e c e isto­ ria vorbeşte de anul acesta ca de un î n c e p u t al e m i g r ă r i l o r . P e v r e m e a r ă z b o i u l u i civil d i n t r e c e l e d o u ă A m e r i c i (1861—1865), în u r m a că­ ruia n e g r i i a u d e v e n i t c e t ă ţ e n i liberi, a u r ă s ă r i t î n i s t o r i a S t a t e l o r - U n i t e şi n u m e l e a d o i viteji l u p t ă t o r i r o m â n i , G e o r g e P o m u ţ şi N i c o l a e D u n c a George Pomuţ, ardelean, originar din Giula, a ajuns în a r m a t a StatelorU n i t e p â n ă la g r a d u l d e g e n e r a l , dist i n g â n d u - s e a t â t p r i n felul c u m ş i - a c o n d u s u n i t a t e a , c â t şi p r i n b r a v u r a lui U n i t a t e a lui e r a n u m i t ă „ p e r l a a r ­ m a t e i a m e r i c a n e " . In l u p t e l e delà S h i l o h , d e ş i g r a v r ă n i t , el n u d e s c ă ­ l e c a şi c o n t i n u ă să-şi î m b ă r b ă t e z e t r u ­ pele, p â n ă ce, slăbit din cauza pierde­ rii d e s â n g e , fu t r â n t i t la p ă m â n t d e calul său favorit, M a r y C â ţ i v a soldaţi i-au s ă r i t î n a j u t o r şi l-au c u l c a t la r ă ­ d ă c i n a unui stejar, apoi s'au repezit să b a t ă i a p a fiindcă l e t r â n t i s e c o m a n ­ dantul. P o m u ţ , palid, a p r o a p e d e m o a r -

Bacaloglu

te, a d e s c h i s o c h i i şi, c u u n z â m b e t d e încurajare, a î n g â n a t : „Dacă mor, o iert pe Mary". Generalul Pomuţ, după m o a r t e a lui, a fost c i t a t p r i n o r d i n d e zi p e a r m a t ă , p e n t r u vitejia l u i . Nicolae D u n c a , originar din Iaşi, a luptat cu g r a d u l de căpitan, c u vitejie, şi s e face m e n ţ i u n e d e s p r e d â n s u l î n istoria militară a războiului american. D e - a t u n c i , p â n ă la r ă z b o i u l cel m a r e , e m i g r a r e a r o m â n i l o r dornici d e liber­ t a t e şi d e m i r a j u l d o l a r i l o r , s'a f ă c u t paralel cu a u n g u r i l o r , a saşilor, e t c T r e p t a t , cu mult înainte de războiul cel m a r e . s e f o r m a s e r ă î n A m e r i c a n u ­ m e r o a s e colonii de r o m â n i . C a să se v a d ă cât de a d â n c e r a să­ p a t ă î n i n i m a r o m â n i l o r i d e i a d e soli­ d a r i t a t e pe p ă m â n t străin, e deajuns s ă a m i n t i m c ă , î n a c e s t s c o p , s e înfiin­ ţ e a z ă î n a n u l 1902, în m o d s i m u l t a n , două ^societăţi româneşti: „Vulturul"

şi „ C a r p a t i n a " , î n d o u ă l o c a l i t ă ţ i d e o ­ s e b i t e . Î n f i i n ţ a r e a l o r s e d a t o r e ş t e un u i i n i m o s r o m â n a r d e l e a n , d e fel d i n Saliste, llie M a r i n . D a r c h i a g u l a d e ­ v ă r a t al vieţii r o m â n e ş t i d i n A m e r i c a a fost şi e s t e presa. P r i n p r e s ă s e ţ i n e a l e g ă t u r a î n t r e l o c u r i l e u n d e s e aflau d i f e r i t e l e c o l o n i i , şi ţ a r a m u m ă . L a 28 D e c e m b r e 1905, a p a r e p r i m u l z i a r r o m â n e s c „Românul", fondat de preotul Gr. Cat. Dr. E p a m i n o n d a Lu­ c a c i , i a r în S e p t e m b r e 1906, a p a r e z i a ­ r u l America, fondat de pr. Gr. Cat. M o i s e B a l e a , a m b e l e z i a r e fiind p u s e în s l u j b a b i s e r i c i i P r e o t u l B a l e a , nefiind p r e a s i g u r d e t r ă i n i c i a z i a r u l u i s ă u , a n u n ţ ă în p r i ­ mul n u m ă r : „Ziarul a p a r e când a m t i m p , b a n i şi v o e " . V o e a v e a p ă r i n t e l e B a l e a , şi a v e a şi t i m p , i a r b a n i i îi so­ seau delà bătrânul său tată, moţ din munţii Apuseni purtătorii de aur, aur c a r e î n s ă n u e r a al s ă u , şi r e u ş i c a p r i n u n i u n e a m u n c i t o r e a s c ă să-şi d e s ­ facă z i a r u l p r i n t r e n u m e r o ş i fraţi. I n j u r u l z i a r u l u i Românul s e s t r â n g e in­ t e l i g e n ţ a , i a r î n j u r u l Americii, mun­ c i t o r i m e a . A s t ă z i , a p a r z i a r e l e : Ame­ rica, v e c h i a t r i b u n ă , Românul ame­ rican, ( D e t r o i t ) , c u d i r e c t i v ă d e e x t r e ­ m a s t â n g ă , Viaţa nouă d i n Y o u n g s t o w n e , s u b d i r e c ţ i a lui G. Z a m f i r , Solia, s u b c o n d u c e r e a s p i r i t u a l ă a episcopului Policarp Moruşca, etc. R â n d pe rând, treptat cu înmulţirea coloniştilor români, au mai apărut : Deşteaptă-te Române (1912) l a N e w Y o r k ; Glasul vremei (1912) l a Y o u n g s -

^»ssssnwmws

Alexandra

Constant,

Ministru

subsecretar

t o w n ; Steaua română, la New-York ; Tribuna (1915—1918) l a C h i c a g o , Uni­ rea, d i r i j a t d e p ă r i n t e l e Ion P o d e a ; Sen­ tinela, s u b d i r e c ţ i a lui G h . S t ă n c u l e s c u , l a C l e v e l a n d ; Transilvania (1917) ; Canada (1924) t o t r o m â n e s c . A u m a i a p ă r u t diferite reviste : Sămănătorul, proprietatea t o t a părintelui Ion Po­ d e a ; Progresul român (1924) o r g a n u l Soc. „Dr. luliu Maniu", scris de Teo­ d o r A n d r i c a şi N i c o l a e B ă r d a ş ; Deş­ teptarea, ziar comunist, etc Ca ziare u m o r i s t i c e , n o t ă m : AUright (1908) s u b d i r e c ţ i a lui N Z a m f i r e s c u , a p o i , Cali­ cul român, Vagabondul (1922; c a r e c o n ­ tinuă s ă a p a r ă şi astăzi. După c e a m trecut î n revistă toate a c e s t e p u b l i c a ţ i i , t ă r ă a n e o p r i la v r e ­ una, toate având acelaş caracter n a ­ ţionalist, c u toate d e s e l e g â l c e v e , t r e ­ c ă t o a r e î n t r e fraţi, a z i p u t e m s p u n e c ă numai două ziare a u r ă m a s în viaţă

CELE

de stat

TREI CRISUR.

al Propagandei

BK^^HK^^^

Naţionale.

c u t r ă i n i c i e : Românul, la Youngst o w n , o r g a n al c e l o r 14 s o c i e t ă ţ i r o m â ­ n e ş t i , şi America din C l e v e l a n d , c u un t i r a j d e c i r c a 17000 d e foi, s u s ţ i n u t d e aceiaşi muncitorime. Ceiace trebuie reţinut e faptul că ro­ mânii sunt harnici, c ă spiritul naţio­ nal s e întăreşte pe zi c e trece şi c ă d r a g o s t e a d e ţ a r ă e s t e s i n g u r a sufe­ r i n ţ ă pe c a r e o p o a r t ă p e u m e r i i lor. A c e a s t ă p r e s ă e s t e s i n g u r u l c h i a g ce-i leagă puternic d e limbă şi de religia ţ ă r i i n a t a l e C â n d s'a a g i t a t î n ţ a r ă ideia înfiinţării unei F l o t e naţionale, deşi era u n a n d e c r i z ă î n StateleUnite, grupul d e români a colectat şi t r i m i s n o u ă m i i d e lei a u r p e n t r u s p o ­ rirea fondului naţional D e a s e m e n i , a u t r i m i s a j u t o a r e o r f e l i n a t e l o r d i n Si­ b i u şi Blaj ş i C r u c i i r o ş i i r o m â n e , p r i n i n t e r m e d i u l z i a r u l u i America A u mai trimis bani şi efecte î n v a l o a r e d e

100 000 d o l a r i p e n t r u f o n d u l r i d i c ă r i i monumentului eroinei Ecaterina Teo doroiu delà Jiu, şi p e n t r u a j u t o r a r e a şcoalei d e misionare delà Vălenii-deM u n t e , d e s u b c o n d u c e r e a d-lui prof. N Iorga Până a c u m câţiva ani, ziarul Ame­ rica, o r g a n u l u n i u n e i m u n c i t o r i l o r r o ­ m â n i , a v e a s t r â n s u n fond d e 40 m i ­ l i o a n e lei, ş i c e i d i n j u r u l z i a r u l u i n ă ­ zuiesc să ridice u n palat, c u tipografie m o d e r n ă şi birouri, î n cari s ă s e adă­ p o s t e a s c ă U n i u n e a S o c d e a j u t o r şi c u l t u r ă din A m e r i c a , adică o a d e v ă ­ rată „Casă naţională". Acest palat a r fi fost o m â n d r i e r o m â n e a s c ă R i d i c a t prin banii munciţi din g r e u , câştigaţi cu t r u d ă s u b n o r i i d e f u m a i i m e n s e ­ lor uzine a m e r i c a n e , prin tricolorul ce s ' a r li î n ă l ţ a t î n v â r f u l c l ă d i r i i , a r fi fost p e n t r u fraţii n o ş t r i e m i g r a n ţ i u n prilej d e a m i n t i r e a s c u m p e i lor pa­ trii, d e c a r e vitregia v r e m u r i l o r i-a d e s p ă r ţ i t , f ă r ă c a t o t u ş i s'o u i t e v r e odată In ultima v r e m e î n s ă n i s'a făcut c u n o s c u t ă a p a r i ţ i a u n e i foi n e t e d c o ­ muniste, străină d e râvna unei înche­ gări pe deplin româneşti p r e c nizată de părintele Moruşca Şi în lumea d e dincolo d e O c e a n s e simte nevoie toc­ m a i d e o i efinitivă î n c h e g a r e î n t r e su­ flete, p r i n c e a m a i c u r a t ă p r e s ă r o m â ­ nească. In p r o g r a m u l d e a c t i v i t a t e al n o u l u i Stat naţiona legionar, s e cuvine să d ă i n u i a s c ă , p e a c e l a ş p l a n î n a l t d e re­ ale îmbunătăţiri î n orice domeniu, şi o cât mai g r a b n i c ă purificare a scri­ s u l u i zilnic r o m â n e s c d i n A m e r i c a , p e n ­ t r u c ă n u m a i astfel se v o r p u t e a a p r o ­ pia d e concepţiile l e g i o n a r e spiritele creatoare împrăştiate la mari depăr­ tări, î n t o r c â n d u s e d i n căile r ă t ă c i r i i şi c e l e c e î n c ă m a i d i b u i e s c î n n e s i ­ g u r a n ţ a iubirii d e ţ a r ă 1

BCU Cluj / Central University Library Cluj

„Miracolul" în istorie şi oamenii providenţiali / ì idee care a muncit mult p e ^ istoricul A . D . Xenopol, î n j u r u l c ă r e i s'a î n v â r t i t c h e m a t p a r ' c ă spre e a c a d e o vrajă, şi p e care a abandonat-o c a s'o reia m a i apoi c u s p o r i t ă î n d â r j i r e , f ă r ă c a la u r m ă s ă - i fi p u t u t d a f o r m u l a r e a d e f i n i tivă, a c e e a c a r e să satisfacă pe deplin ş i p e t o ţ i c e r c e t ă t o r i i , p e filosofi c a şi p e istorici, p e pozitivişti c a ş i p e spiritualişti, — este acea a găsirii legilor c a r e d e t e r m i n ă s u c c e s i u n e a faptelor î n istorie. Iată c e zice acest c u g e t ă t o r î n a s a Metoda in ştiinţe şi în istorie: «Există legi d e p r o d u c e r e , cunos­ cute sau necunoscute, pentru toate fenomenele universului ; n u există însă legi p e n t r u d e s v o l t a r e a lor î n timp. A c e a s t a d e p e u r m ă n u e în­ lănţuită decât prin o succesiune de cauze şi d e efecte care d ă naştere seriilor. Seriile n u s e r e p e t ă ; ele s e urmează mai departe. N u se p o t prevedea fenomenele viitoare a l e desvoltării ; n u se poate decât între­

p r o c e s firesc ş i f a t a l d u c e l a u n c a ­ taclism inevitabil, d a r c u s cadenţa pe care n ' o putem preciza dind e : C. D . F o r t u n e s c u nainte—, suntem îndreptăţiţi a numi miracol apariţia n e a ş t e p t a t ă şi pro­ vedea î n d r e p t a r e a p e c a r e seriile o videnţială a unui o m sortit s ă vor u r m a î nvremile ce a u să vină». schimbe cursul unui aparent destin Cu alte cuvinte : dacă d i n exami­ narea unor stări d e lucruri s e p o t vrăjmaş c e s'a înverşunat împo­ triva neamului său, a b ă t â n d delà deduce urmările ce vor decurge din e l e , s e p o a t e p r e v e d e a l a c e v o r el, p r i n t r ' o o p i n t i r e d e u r i a ş , p r i ­ mejdia imediată şi îndrumându-1 d u c e a c e s t e a —, n u s e p o a t e p r e ­ apoi înspre senine zări. Căci miracol vedea m o m e n t u l m a i apropiat or m a i nu este numai fenomenul care î n î n d e p ă r t a t c â n d efectul virtual a l l u m e a fizică d e p ă ş e ş t e f o r ţ e l e n a t u r i i unor asemenea cauze se v a produce. şi s e f a c e s i m ţ i t d e n o i î n e f e c t e l e In a c e a s t ă o r d i n e d e idei, consi­ sale; mai mult decât atât: miraco­ derând în domeniul istoric cutare lul î n istorie, i n v i a ţ a u n u i p o p o r , şir d e fapte şi situaţiuni a c ă r o r comportă şi o semnificaţie divină, înlănţuire este î n v e d e r a t că p r i n t r ' u n întru cât face manifestă intervenţia p u t e r i i lui D u m n e z e u . Sunt aci gânduri p e care mulţi l e v o r fi f r ă m â n t a t î n f e r i c i t a z i , de însemnat c u roşu în călindarul n a ţ i o n a l , 6 S e p t e m b r i e 1940. I c o a n e din trecutul î n d e p ă r t a t sau m a i re­ cent al Istoriei, chipuri d e eroi şi m u c e n i c i a i Omenirii d e ieri şi d e a z i , v o r fi d e f i l a t a t u n c i î n p a s d e epopee p e ecranul minţii noastre, î n n i m b d e g l o r i e ş i fluturare d e

>mwz<>mmmmmwz< drapele ca în „Le r ê v e " al lui D é t a i l l e , d e la Iuliu C e z a r şi V e r cingetorix p â n ă la Mussolini, Hitler şi C ă p i t a n u l . Şi e l u n g ş i r u l d e „miracole" istorice desfăşurate în t i m p —, c e l r o m â n e s c ( c u d a t a d e m a i s u s ) fiind u l t i m u l ş i c e l m a i adânc grăitor întru învederarea u n e i i n t e r v e n ţ i i d i v i n e şi s a l v a t o a r e în m e r s u l omeneştilor e v e n i m e n t e , ş i c a r e , î n c i u d a l e g i i c a u z a l i t ă ţ i i şi a logicei faptelor, vine să r ă s t o a r n e într'o clipă socoteli ce se p u t e a u c r e d e î n c h e i a t e şi s ă c h e m e la o viaţă nouă un popor. A u n u a fost o m i n u n e c a F r a n ţ a î n v i n s ă din 1870—71, s t r i v i t ă d e cond i ţ i u n i l e i m p u s e d e î n v i n g ă t o r i , sfâ­ şiată de insurecţia comunarzilor, sleia în puterile ei financiare, să se p o a t ă r e p a r a şi r i d i c a , m u l ţ u m i t ă b ă t r â n u l u i d e 74 a n i Adolphe Thiers, şeful p u t e r i i e x e c u t i v e a R e p u b l i c e i , c a r e î n d o i a n i şi j u m ă t a t e e l i b e r e a z ă întreg teritoriul naţional prin achi­ tarea celor cinci miliarde ale dato­ r i e i d e r ă z b o i şi r e p u n e F r a n ţ a î n fruntea popoarelor europene ? D a r c u d r e p t n u m i t u l «le m i r a c l e d e l à M a r n e » d i n 1917, c â n d o a r m a t ă v i t e a z ă , în faţa alteia tot a t â t d e bravă, cedând pas cu pas unei pre­ siuni uriaşe, — în ceasul c â n d se p ă r e a c ă e la sfârşitul p u t e r i l o r s a l e ş i c ă v a fi s d r o b i t ă , d e s c h i z â n d d r u ­ mul Parisului — se destinde ca u n a r c î n c o r d a t d e b r a ţ u l v i g u r o s al Mareşalului Joffre ca să respingă p e i n a m i c î n S e p t . 1914 şi s ă o p r e a ­ s c ă m e r s u l d e t ă v ă l u g al n ă v ă l i t o ­ rilor, s p r e a l u a m a i t â r z i u o vic­ t o r i o a s ă o f e n s i v ă î m p o t r i v ă - l e şi a-i sili s ă c e a r ă p a c e ? N u a fost m i r a c o l i n i ţ i a t i v a d i n 1919 a l u i Benito Mussolini, de a î n t e m e i a asociaţia fasciilor de luptă p e n t r u r e v e n d i c ă r i l e n a ţ i o n a l e în­ d r e p t ă ţ i t e a l e I t a l i e n i l o r şi c o n t r a c o m u n i s m u l u i c a r e o t r ă v e a şi d e z ­ o r g a n i z a ţara, în ceasul c â n d vino­ v a t e lupte interne de clasă amenin­ ţau să paralizeze î n t r e a g a viaţă na­ ţ i o n a l ă a r e g a t u l u i , şi c u a j u t o r u l c ă r o r fascii «Ducele» a ştiut să-şi cu­ cerească mai apoi singur ceeace se c u v e n e a ţării s a l e şi s ă c r e e z e u n nou imperiu ? Şi tot aşa a p a r i ţ i a n e a ş t e p t a t ă a f ü h r e r u l u i Adolf Hitler pe scena istorică a Reichului, u n d e se perin­ d a s e r ă o d i n i o a r ă a l d e B i s m a r k şi Molke pentru ca a c u m un deceniu s ă fie i n v a d a t ă d e a g e n ţ i i h e i m a t l o s i ai bolşevismului, cari isbutiseră să altoiască virusul anarhiei într'un n e a m d e o a m e n i m u n c i t o r i şi d i s c i ­ p l i n a ţ i —, n u e s t e şi e a o m i n u n e a divinităţilor tutelare g e r m a n e ? L a fel şi i v i r e a d e A r h a n g h e l m â n ­ t u i t o r a Generalului Franco pentru S p a n i a c a t o l i c ă — r ă s t i g n i t ă şi m a r ­ t i r i z a t ă d e d u ş m a n i i lui C h r i s t e s , cu sprijinul s u s ţ i n u t al c o m u n i ş t i l o r lui S t a l i n , şi a lui L e o n B l u m şi ai

CELE

TREI

CRIŞURI

KHH^MKH

Adolph Tehwrs (1797 1877) primul prese dinte al Republicei franceze după dezastruosul război delà 1870-71.

m a s o n e r i e i d e p r e t u t i n d e n i —, p e c a r i «El C a u d i l l o » i-a s t r i v i t c u î n dârjita-i c r e d i n ţ ă în D u m n e z e u şi'n dreptate. N u m a i p u ţ i n p e n t r u F r a n ţ a in­ t e r v e n ţ i a Mareşalului Pétain. cel care cu Gen. Castelnau apărase eroic

V e r d u n u l î n 1914, i a r a c u m , — d u p ă ce l u p t a s e c u d e s p e r a r e să-şi a p e r e p a t r i a d e i n v a z i e , biruit d e u n ini­ mic formidabil utilat, în v r e m e ce g u v e r n e l e m a s o n i c e din ultimii ani, v â n d u t e străinilor, se străduise a d e s a r m a p e F r a n c e z i —, a î n ţ e l e s la u n m o m e n t d a t s ă s a l v e z e c e s e mai putea salva, cruţând un s â n g e nobil c a r e se v ă r s a p e n t r u interese a n g l o - s e m i t e . N u e şi a c i u n m i r a c o l în c u r s d e d e s f ă ş u r a r e a v e d e a ver­ mina străină înlăturată delà c â r m a R e p u b l i c e i şi F r a n ţ a — p e c a r e o socoteam iremediabil pierdută— re­ d e v e n i n d f r a n c e z ă şi c r e ş t i n ă ? Şi însfârşit, m i n u n e d u m n e z e i a s c ă mai m a r e decât toate : ziua de 6 S e p t e m b r i e trecut, în c a r e Genera­ lul Ion Antonescu. după îndelun­ g a t ă s u f e r i n ţ ă şi r ă b d a r e , a r e u ş i t să facă miracolul salvator de ţară. A z i cămăşile verzi, «zidari de v e a c u r i viitoare» p o r n e s c la r e f a c e ­ r e a R o m â n i e i , c a r e v a fi o R o m â n i e l e g i o n a r ă , cu suflet c r e ş t i n c i n s t i t şi m u n c i t o r , în c a r e să r ă s a r ă însfâr­ şit sfânta d r e p t a t e p r i n n o u i n ă ­ dejdi de generală prefacere a mo­ r a v u r i l o r şi s u f l e t u l u i r o m â n e s c .

Anatole France şi Bjornstjerne Bjornson BCU Cluj In t i/ m pCentral u l u n e i p r i m ăUniversity v e r i p l o i o a s e , m a r eLibrary le g l o r i a n e aCluj m u l u i n o r v e g i a n , cleul N o r d u l u i , c u scriitor norvegian bjornstjerne Bjornson, care l o c u i a la P a r i s , l u p t a c u m o a r t e a î n t r ' o ca­ m e n i a hotelului W a g r a m . E r a însoţit de s o ţ i a sa C a r o l i n a , d e fiica sa, d-na Ibsen şi d e fiul s ă u B j o r n , c a r i îl a d u s e s e r ă aci c u n ă d e j d e a să-i s a l v e z e s ă n ă t a t e a s d r u n c i n a t ă . F a m i l i a B j o r n s o n a v e a d e s t u l a a v e r e c a săşi î n g ă d u i e t r ă i r e a u n e i vieţi c â t m a i în l a r g , d a r fiind o a m e n i m o d e ş t i , c ă u t a u să s e m u l ­ ţ u m e a s c ă cu p u ţ i n , m a i cu s e a m ă în î m p r e ­ j u r ă r i t r i s t e c u m e r a u a c e l e a în c a r i e r a v o r b a de viaţa marelui scriitor In a c e a s t ă a t m o s f e r ă d e s i m p l i t a t e p u r i t a n ă , A n a t o l e F r a n c e v e n i sâ-i t a c ă o vizită p o e t u l u i n o r v e g i a n . U l t i m a vizita, d e o a r e c e a c e s t a se a p r o p i a d e sfârşit S e î n t â l n e a u r a r e o r i , d a r uniţi t o t d e a u n a în s o l i d a r i t a t e a ideilor m a r i şi n o b i l e A n a t o l e F r a n c e , p e v r e m e a a c e i a , e r a a p r o a p e s i n g u r u l a p ă r ă t o r al lui D r e y f u s , şi B j o r n s o n îi v e n i în ajutor. E l a s p u s c u a c e s t prilej : « A n a t o l e F r a n c e , p u n â n d u ş i s e m n ă t u r a d e d e s u p t u l a p ă r ă r i i lui D r e y f u s , a făcut m a i m u l t p e n t r u el, cu mâinile-i a l b e şi d e l i c a t e , d e c â t toţi p u m n i i t a r i ai m u n c i ­ torilor » I n t r â n d , A n a t o l e F r a n c e o î n t r e b ă p e d-na Ibsen : — C u m îi m e r g e m a r e l u i n o s t r u b o l n a v ? — Nicio s c h i m b a r e î n bine. D e u n s i n g u r lucru suntem s i g u r e : luptă împotriva morţii şi c a t ă să s e î m p a c e cu V i a ţ a . Şi u r c a r ă î m p r e u n ă s p r e o d a i a b o l n a v u l u i . Uşa s e d e s c h i s e d o m o l , cu u n s u s p i n d e a b i a s i m ţ i t C u c a p u l p e p e r i n i , se o d i h n e a

c o a m a alba.» A n a t o l e F r a n c e s ă r u t ă m â n a s u b ţ i r e şi a l b ă şi r ă m a s e p r i v i n d a l ă t u r i d e p a t l â n g ă b o l n a v u l p e m o a r t e , cu ochiii î n ­ chişi. D e a s u p r a n a s u l u i acvilin, a o c h i l o r în­ c e r c ă n a ţ i şi a frunţii p u t e r n i c e , u m b r e l e a g o ­ niei p ă r e a u că d i s p a r p r i n t e c u t e l e o b r a z u l u i . P e încetul, Bjornson se trezeşte Capul i se m i ş c ă , p l o a p e l e î n c e p sâ-i t r e m u r e . S u s p i n ă adânc. Lumina ochilor scânteiază de sub sprân­ c e n e l e s t u f o a s e , a p o i r ă m â n e a ţ i n t i t ă în o c h i i lui A n a t o l e F r a n c e , r ă m a s în p i c i o a r e , a l ă t u r i . R e c u n o ş t i n ţ a î n s e n i n e a z ă c h i p u l palid al p o e t u l u i , o b r a z u l i s e î m b u j o r e a z ă şi b u c u r i a îi s c a p ă r ă în o c h i p e n t r u c e a d i n u r m ă o a r ă . II p r i v e ş t e cu l u a r e - a m i n t e , ca şi c u m a r v r e a să s e a p r o p i e , c a şi c u m I a r d e s p ă r ţ i d e c e l e l a l t e piedici u r i a ş e , d e p ă r t ă r i n e m ă s u r a t e . I se a u d e f r e a m ă t u l g â n d u r i l o r . F r u n t e a i se u m p l e d e s u d o a r e şi, cu bu­ zele t r e m u r ă t o a r e , d e abia p o a t e să î n g â n e : — D - t a F r a n c e ? D-ta, A n a t o l e ? D-ta? C e o m . Ce... o m . Ce... m a r e . , a r t i s t . . — Să nu i vorbeşti, şopteşte cu tristeţe d n a B j o r n s o n , — nu t e - a u d e — D a r fă-1 să î n ţ e ­ l e a g ă p r i n g e s t u r i c ă Lai r ă m a s a c e l a ş b u n p r i e t e n A c u m nu-1 m a i p o a t e însufleţi d e c â t i u b i r e a . A r v r e a c a t o a t ă l u m e a să-1 î n ţ e l e a g ă , să-1 i u b e a s c ă " . A n a t o l e F r a n c e se p l e a c ă a s u p r a b o l n a v u l u i . A î n ţ e l e s c e a d i n u r m ă d o r i n ţ a a lui B j o r n s o n . Şi t u r b u r a t p e s t e m ă s u r ă , c a s u b a r m o n i a unei muzici îndepărtate, i m a g i n a r e , ca sub c a s c a d a florilor p r i m a v ă r a t i c e , cu m i r e a s m ă î m b ă t ă t o a r e , îl c o n t e m p l ă î n d e l u n g , c u d r a ­ goste nemărginită. P r i v i r e a lui e o flacără l u m i n â n d î n t u n e ­ c i m i l e . Şi cu ochii în l a c r i m i , s t r â n g e p e i n i m a lui m â n a lipsită d e v i a ţ ă a celui în­ frăţit c u m o a r t e a E r a s ă r u t a r e a Vieţii d ă r u i t ă Morţii. Spectacolul lumii, spunea Pythagora, sea­ mănă cu acela al jocurilor olimpice: unii sunt negustori şi nu se gândesc decât la profitul lor; alţii plătesc cu viata şi caută glorie şi ceilalţi se mulţumesc să privească jocurile. Aceştia sunt poate singurii care au dreptate. (J. J R o u s s e a u )

»

^

K

«

»

^

^

GELE TREI CRIŞURi

^ » » « S » ^ ^

VIAŢA GENIALĂ ŞI DUREROASĂ A LUI BEETHOVEN JjTxista i n v i a ţ a u n u i a r t i s t u n m o m e n t c u l m i n a n t , în c a r e s ' a r zice c ă p o v â r n i ş u l e x i s t e n ţ e i s a l e îşi s c h i m ­ bă cursul. E m o m e n t u l victoriei sale asupra destinului; dar e de asemeni şi î n c e p u t u l r e v a n ş e l o r p e c a r i d e s t i ­ n u l şi le v a î n g ă d u i a s u p r ă - i ; fiindcă e m a r e l u c r u s ă fii u n e r o u al u m a n i ­ t ă ţ i i şi, î n t r ' o l u p t ă c r â n c e n ă , d e obi­ cei s i n g u r ă m o a r t e a r ă m â n e biruitoare. Pentru Beethoven, punctul dramatic a l e x i s t e n ţ i i s e p l a s e a z ă c a m la v â r s t a d e t r e i z e c i d e a n i : î n t r e t r e i z e c i şi t r e i z e c i şi ş e a p t e . Ş i p u ţ i n i o a m e n i a u trăit o viaţă mai tragică. I n t r ' a d e v ă r , puţini o a m e n i s'au n ă s ­ cut sub un semn mai tragic Bunicul, Ludwig van Beethoven, descendent d i n t r ' o familie d e p r o p r i e t a r i d i n î m ­ prejurimile Louvain-lui, e n ă s c u t la A n v e r s , î n 1712. D e v i n e d i r e c t o r al c a p e l e i e l e c t o r a l e şi s e a c h i t ă d e f u n c ţ i u n i l e s a l e , c u t o a t ă c o n ş t i i n ţ a şi a u t o r i t a t e a , p â n ă î n ceasul morţii. Nepotul, nemuritorul Beethoven, a v e a trei ani la m o a r t e a b u n i c u l u i . B ă t r â n u l îl a d o r a p e g e n i a ­ lul c o p i l . D e la el a m o ş t e n i t n e p o t u l s t r u c t u r a m a s i v ă şi n e r v o a s ă a t r u p u ­ lui, t r ă s ă t u r i l e a c c e n t u a t e , o c h i i m o b i l i şi a l t e s e m n e c a r a c t e r i s t i c e ; el îi l ă s a ca moştenire energia sufletească ce 1-a s u s ţ i n u t p e B e e t h o v e n , î n c ă d i n an i i c o p i l ă r i e i , „ î m p o t r i v a m i z e r i e i şi a t r i s t e ţ i l o r d e t o t telul", c a r e m a i t â r z i u i-au î n g ă d u i t să-şi u r m e z e c a l e a î n f r u n ­ t â n d i n f i r m i t a t e a , b o a l a , m i z e r i a şi s ă r ă c i a " . Ş i tot el i-a l ă s a t c a m o ş t e n i ­ r e s e n t i m e n t u l n e î n d u p l e c a t al da­ toriei. L a d o u ă z e c i şi u n u d e a n i , î n 1733, L u d w i g van Beethoven se î n s o a r ă cu o fată d e n o u ă s p r e z e c e a n i , M a r i a Iosefa Poli. De-aci î n c e p e d r a m a . D u p ă câţi-va ani d e viaţă trăită în c o m u n , f e m e e a c a d e în d a r u l beţiei, şi b ă r b a ­ t u l s e v e d e silit s'o î n c h i d ă î n t r ' o m ă ­ năstire din Colonia, u n d e ea va muri f o a r t e t â r z i u , î n 1775. B e ţ i e s a u n e b u ­ n i e ? Ş i u n a şi a l t a n u s e e x p l i c ă d e ­ cât prin „desnădejdea pricinuită de m o a r t e a c e l o r doi c o p i i şi r e l e l e p u r ­ t ă r i ale c e l u i d e - a l t r e i l e a . A ş a s e e x ­ p l i c ă p ă r ă s i r e a a b s o l u t ă î n c a r e a fost a r u n c a t ă d u p ă î n c a r c e r a r e , şi r u p t u r a definitivă, delà a c e a s t ă dată, d i n t r e ea şi f a m i l i e " . S i n g u r u l c o p i l al M a r i e i - I o s e f a r ă ­ m a s în viaţă, I o h a n n van B e e t h o v e n , t a t ă l c o m p o z i t o r u l u i , s'a n ă s c u t l a 1740. L a d o u ă z e c i şi ş a p t e d e a n i , a c e s t a s e î n s u r a c u o v ă d u v ă d e d o u ă z e c i şi u n u de ani, Maria M a g d a l e n a L e y m , n ă s ­ cută Kaferich. Această femee de naş­ t e r e j o s n i c ă şi u r m ă r i t ă d e u n d u r e ­ r o s d e s t i n , e m a m a lui B e e t h o v e n . E fiica u n u i şef b u c ă t a r . P r i m u l ei b ă r ­ b a t fusese valetul u n u i elector. R ă m a ­ s ă v ă d u v ă d u p ă doi ani. se m ă r i t ă cu beţivul Iohann van Beethoven, ducând pururi o existenţă de mizerie. E r a însă o f e m e e s i m ţ i t o a r e şi c u m s e c a d e , b l o n ­ dă, cu ochii albaştri. „ A fost p e n t r u m i n e , v a s c r i e B e e t ­ h o v e n , o m a m ă b u n ă şi i u b i t o a r e , c e a mai bună prietenă a mea". A murit d e ftizie, c â n d t â n ă r u l m u z i c a n t n ' a v e a d e c â t şeaisprezece ani. E a sădise în sufletul copilului aceiace se? poate n u m i s e n t i m e n t a l i s m şi p a s i u n e .

C o p i l u l , s o r t i t s ă fie cel m a i u m a n şi m a i m a r e d i n t r e m a r i i m u z i c a n ţ i , î n acest mediu de artişti, de nebuni, de i n c a p a b i l i şi a l c o o l i c i , e r a î n z e s t r a t c u o sensibilitate muzicală extraordinară. T a t ă l s ă u , v ă z â n d u l plin d e î n s u ş i r i ,

I r

— Ascultă mă de astădată. E foarte frumos. S e p l i m b a p e m a l u r i l e R i n u l u i şi vi­ sa n u m a i cântece. Ori r ă m â n e a pe g â n d u r i î n o d a i a lui şi p r i v e a d r e p t î n a i n t e . Ş i a t u n c i c â n d fiica b r u t a r u ­ lui, d u p ă ce-1 s t r i g a s e t i m p î n d e l u n g a t , îl s m u l s e î n c e l e d i n u r m ă d i n î n g â n d u r a r e , c o p i l u l îi s p u s e c ă s e g â n d e a la o b u c a t ă d e m u z i c ă a t â t d e f r u m o a ­ să, î n c â t s e s i m ţ i a fericit L a nouă ani, un b u r g h e z flamand c u m s e c a d e , v a n d e r S c h a d e n , îl î n v ă ţ ă s ă c â n t e la o r g ă In a c e l a ş i t i m p c â n ­ t a f o a r t e b i n e l a p i a n şi d e s c i f r a c u multă u ş u r i n ţ ă partiturile cele mai complicate. Geniul improvizării fiind î n ă s c u t î n el, a v e a să-i u i m e a s c ă m a i , t â r z i u p e c e i m a i ostili c o n t r a z i c ă t o r i . Tatăl său nu credea că va ajunge v r e - o d a t ă c o m p o z i t o r , c u t o a t e c ă el însuşi r ă m â n e a uimit atunci c â n d ve­ d e a c ă , în d e o s e b i c o n t r a p u n c t u l e r a una din marile pasiuni ale tânărului muzician.

* p.-'-.Mn

h o t ă r î s ă facă d i n el u n v i r t u o s . L a c i n c i a n i , îl î n v a ţ ă s ă c â n t e la p i a n şi vioară. Putea să plângă, să se împotri­ vească, să l u p t e : trebuia să repete de n e n u m ă r a t e ori aceleaşi exerciţii Dea b i a la ş e a p t e a n i î n c e p u s ă m a i î n ­ v e ţ e şi a l t c e v a î n a f a r ă d e m u z i c ă şi fu t r i m i s la ş c o a l ă . D a r la a c e a s t ă ş c o a l ă n u î n v ă ţ ă m a i n i m i c . „Nici g r a ­ m a t i c a , nici a r i t m e t i c a , n i c i o r t o g r a f i a n u s e l i p e a u d e el. A j u n s e s ă c i t e a s c ă cu uşurinţă, să scrie o a r e c u m citeţ ; cu toate astea făcea greşeli n u m e r o a s e la s c r i s şi la citit". B e e t h o v e n n u s'a c o n s o l a t n i c i o d a t ă din p r i c i n a a c e s t e i l i p s e d e c u n o ş t i n ţ i , la o v â r s t ă a t â t d e fragedă. T a t ă l s ă u nu-1 l ă s a s ă c o m p u i e n i m i c . A s t a 1-a î n d â r j i t şi m a i p u t e r n i c în l e g ă t u r ă c u c r e a ţ i i l e lui v i i t o a r e . î n t r ' o s e a r ă n u s'a m a i p u t u t s t ă p â n i . In loc s ă a r a t e c e î n v ă ţ a s e p e s t e zi, i-a a r ă t a t t a t ă l u i său u n petec de hârtie cu ceiace scrisese. — Ascultă, nu e frumos ? B ă t r â n u l n ' a v r u t să-1 a s c u l t e . A d o u a zi î n s ă , L u d w i g a s t ă r u i t şi m a i mult :

Viena, unde trăia Mozart, era centrul c u l t u r i i m u z i c a l e . A c i îşi t r i m i s e fiul î n 1787, I o h a n n v a n B e e t h o v e n . C ă l ă ­ torie aproape de prisos. Ne având cu c e t r ă i , t â n ă r u l s e d u s e la B o n n . I n a c e s t t i m p îşi p i e r d u m a m a şi s o r a , M a r g a r e t a . .Destinul, aci la B o n n , e n e m i l o s c u m i n e " , îi v a s c r i e e l lui S c h a d e n . Şi a c e s t a e r a a d e v ă r u l . „ T a t ă l s ă u , d e s n ă d ă j d u i t c a şi el, î n g r o z i t la g â n d u l c ă v a t r e b u i să-şi susţină s i n g u r familia, refuzat totdea­ u n a când cerea ajutorul cuiva, nu gă­ s e a a l t mijloc să-şi î n e c e a m ă r ă c i u n e a decât în p a h a r u l cu vin, b â n d în câr­ c i u m ă z i u a şi n o a p t e a B e e t h o v e n e r a silit s ă s e î n g r i j e a s c ă f ă r ă p r e g e t d e treburile casei".

BCU Cluj / Central University Library Cluj

C ă t r e sfârşitul anului, lucrurile se schimbară în mai bine. V ă d u v a unui c o n s i l i e r , d n a d e B r e n n i n g , îl î n s ă r c i ­ n a p e B e e t h o v e n s ă d e a lecţii d e m u ­ z i c ă fiului s ă u L a u r e n t . î n c e p e s ă c u ­ n o a s c ă l u m e a b u n ă , îşi î m b o g ă ţ e ş t e s p i r i t u l şi l e a g ă p r i e t e n i e c u c o n t e l e de Waldstein, mare senior austriac, î n r u d i t c u c u r t e a d i n B o n n , c a r e îi d ă r u e ş t e u n p i a n şi îi c o m a n d ă u n balet. r ~ I n N o e m b r i e 1792, c â n d î m p l i n e a d o u ă z e c i şi d o i d e a n i , d i n î n d e m n u l

4 V i e n a : Palatul

Operei.

asBM8SM«sgm

L. Balestrieri:

lui W a l d s t e i n s e r e î n t o a r c e l a V i e n a . Aci graţie talentului său, Beethoven n u z ă b o v e ş t e s ă fie a p r e c i a t , d e v e n i n d celebru. Cei m a i d e s e a m ă nobili aus­ t r i a c i îl i n v i t ă la ei, t r a t â n d u - 1 p r i e t e ­ n e ş t e şi î n c u v i i n ţ â n d u - i f a n t e z i a C o n ­ c e r t e l e lui a u m a r i s u c c e s e ; e d i t o r i i îşi d i s p u t ă s o n a t e l e ; f r u m o a s e l e p r i n c e s e îi c e r c o n o o z i ţ i i , i a r d i r e c t o r i i d e teatre, balete. S e obişnueşte din ce în ce m a i mult cu bucuriile vieţii; d a r î n a c e l a ş t i m p s e d e s v o l t ă î n el o p o r n i r e ciudată, un s e n t i m e n t e x a g e r a t în legă­ tură cu voloareadui proprie, găsindu-le defecte m a i tuturor celor încărcaţi de glorie.

CELE

Beethoven

(Premiat

mmmme^msm

TREI CRIŞURI

la Expozifia

internaţională

p a t i m ă n e b u n ă p e t â n ă r a c o n t e s ă Iulia Guicciardi. Şi d i n n o u îi s c r i e b u n u l u i s ă u p r i e t e n : „Tăria trupească sporeşte de câtva t i m p m a i m u l t c a o r i c â n d , şi o d a t ă c u e a f o r ţ e l e s p i r i t u a l e . C u fiecare zi m ă a p r o p i i d e ţ i n t ă . B e e t h o v e n al t ă u m u n ­ c e ş t e p e s t e m ă s u r ă şi n u m a i a r e p i c d e o d i h n ă O h , e a t â t d e p l ă c u t să-ţi trăieşti viaţa din plin ! D a r s ă trăieşti a c e a viaţă d e linişte, c a r e m i e n u mi-a fost h ă r ă z i t ă ! " D i n a c e a s t ă i u b i r e c a r e îl c h i n u e ş t e şi îl s t ă p â n e ş t e p e t i t a n u l î n l ă n ţ u i t , r ă ­ m â n e o minunată mărturie, aceia a Sonatelor, iar mai târziu a celor opt Simfonii l u c r a t e î n a c e s t t i m p d e fră­ mântare. D a r contesa Guicciardi se m ă r i t ă , în 1803 c u c o n t e l e d e G a l e n b e r g Ş i a m ă r ă c i u n e a lui B e e t h o v e n n u mai găseşte margini. Datorită acestui fapt n o u g ă s i m u r m ă t o a r e l e r â n d u r i î n aceiace se numeşte testamentul său:

de pictură

-1900)

„ O a m e n i ce m ă judecaţi, porniţi fără milă împotrivă mi, cât sunteţi d e n e ­ d r e p ţ i ! Nu cunoaşteţi pricina a s c u n s ă a s u f e r i n ţ e l o r m e l e : i n i m a şi g â n d u l m e u a u fost d i n c o p i l ă r i e p o r n i t e s p r e b u n ă v o i n ţ ă şi a m fost g a t a o r i c â n d s ă a d u c la îndeplinire cele m a i m a r i acţi­ uni. D a r gândiţi-vă că, în r ă s t i m p u l c e l o r d i n u r m ă ş e a s e a n i a m fost lovit de-o boală g r e a , p e c a r e a u înrăutăţit-o şi m a i m u l t d o c t o r i i n e î n ţ e l e g ă t o r i .

BCU Cluj / Central University Library A m ă gCluj it an de an de gândul

Acesta e un moment primejdios d i n v i a ţ a lui B e e t h o v e n . D e b u n ă s e a ­ m ă , g e n i u l e x i s t ă î n fiinţa lui, şi c o m ­ pune, la c â t v a t i m p d u p ă sosirea în V i e n a , s u b l i m a finală a c e l u i d e al t r e i l e a t r i o . In z a d a r î n s ă alţii m a i în v â r s t ă îl p o v ă ţ u i e s c î n c e c h i p s ă d i s c i p l i n e z e contrapunctul... Beethoven tinde din c e î n c e s ă d e v i n ă , p u r şi s i m p l u , u n virtuos de geniu. La câtva timp după aceasta, surzeşteDintr'o răceală, se crede. S a u din pri­ cină că suferise de vărsat. El credea că surzenia s e datoreşte boalei de s t o m a c d e c a r e s u f e r e a I a t ă ce-i s c r i e u n u i prieten în această privinţă : . C a s ă ţ i faci o i d e e d e c i u d a t a m e a s u r z e n i e , t r e b u i e să-ţi s p u n c ă la t e a t r u s u n t silit s ă m ă p l e c d e a s u p r a o r c h e s ­ trei ca să înţeleg ce spune actorul. Su­ netele m a i ridicate ale instrumentelor, glasurile, dacă sunt mai departe, n u le-aud. C â n d s t a u d e v o r b ă , a n u m i ţ i oameni, lucru ciudat, s'ar părea că n u ş t i u î n c ă n i m i c . î n t r u c â t a m fost tot­ d e a u n a d i s t r a t , ei c r e d c ă s u n t c u g â n ­ durile în altă parte. U n e o r i a u d foarte puţin aceiace se şopteşte lângă mine, dar nu desluşesc toate cuvintele. C e se va întâmpla cu mine? D u m n e z e u ştie! îmi vine s ă cred câteodată, că sunt făptura cea mai nenorocită din câte a creiat Dumnezeu!.-. A c e a s t ă n e n o r o c i r e î n n ă b u ş e î n fiinţa titanului bucuria d e a trăi. D r a g o s t e a c e s e a p r i n d e î n s u f l e t u l l u i c u o vio­ lenţă extraordinară, se amestecă în lupta p e care-o d ă î m p o t r i v a vieţii. Fiindcă, în această v r e m e o iubea cu

Moţul Curg trenţele ca jalea, ca o ploaie, peste ciolanele ce-mi ies prin piele. Năluca mea sucită, strâmb, sub straie din răşchituri s'a tras şi din obiele. De veacuri îmi tot pun în sac oftatul şi toamna plec să caut prin vaicele pe Dumnezeu, drăguţul şi'mpăratul, săi ud opincile cu lacrimile mele. De veacuri, tot pogor din aspre plaiuri spre-nn vis olog şi spre o dreptate ciungă. Imi par toţi munţii otrăvite raiuri cu îngeri ce mă scuipă şi m'alungă. Tu nu ştii, Doamne, că în piept mă Jrige aşa, ca un ciubăr de jărăgae... Din ce adâncuri vin, ca să mă strige pădurile gemând sub Jierăstrae? Decând tot merg cerşind din poartă'n poartă? De când tot mor in temniţa holbată ? Lung, părăind, din negură şi soartă, mi-aud trosnind ciolanele pe roată. R a d u Gyr

unei îm­ b u n ă t ă ţ i r i , silit s ă a s c u n d o b o a l ă n e ­ cruţătoare, născut cu un temperament a p r i n s , a t r e b u i t s ă m ă izolez d e t i m p u ­ riu, să duc o viaţă singuratecă. C â t ă umilinţă c â n d cineva aflându-se alături de mine, auzea u n sunet venit d e depar­ te, p e c a r e e u n u 1 p u t e a m auzi. Astfel de clipe m ă desnădăjduiesc cu d e s ă v â r ­ ş i r e şi p u ţ i n a lipsit s ă n u - m i p u n c a p ă t vieţii A r t a s i n g u r ă m ' a r e ţ i n u t . Ah, mi se părea cu neputinţă să pără­ s e s c l u m e a m a i î n a i n t e d e - a fi p r o d u s tot ceiace s i m ţ i a m c ă s e cuvine să-mi smulg din i n i m ă ' .

Iată-1 p e n t r u t o t d e a u n a î n c h i s î n u n i ­ v e r s u l s ă u l ă u n t r i c . O m u l c a r e îi d ă r u i a lumii u n val de furtună trece d r e p t un c ă u t ă t o r d e v i s u r i , i r a s c i b i l şi p u e r i l . Părea pierdut în halucinaţii. Puterile n a t u r i i îl a s e d i a u c a n i ş t e f a n t o m e . I a ­ tă-1 n e m i ş c a t î n o b s c u r i t a i e , p r i v i n d departe luminile aşternute peste văi ; g â n d u r i l e [ n ă s c u t e n u m a i p e n t r u el îl u r m ă r e s c c a n i ş t e furii I n a s t f e l d e c l i p e , e l n u m a i e r a u n frate o m a l n a ­ turii, e r a n a t u r a însăşi. H a o s u l t r e s ă r e a în a c e s t suflet p u t e r n i c , şi u n e o r i i z b u c ­ nea într'un sttigăt neomenesc, c a în finalul s i m f o n i e i a n o u a , î n c a r e t o a t e a l ă m u r i l e s u n ă laolaltă- Ş i î n î m p r e j u ­ r ă r i a t â t d e t r i s t e , el m a i a v e a t o t u ş i tăria să strige: «Nu-ţi c e r d e c â t u n s i n g u r l u c r u . Dumnezeule: să nu încetezi nicicând d e a c ă u t a s ă m ă faci m a i b u n ! " Ii a d m i r a p e c e i m a r i , c h i a r d a c ă îl priveau cu acea măreţie olimpiană a u n u i G o e t h e , ' . d e p i l d ă , şi n'a fost; n i c i ­ când pornit să se răzbune împotriva c e l o r p e c a r e , i u b i n d u - i , îi a d o r a t o c m a i p e n t r u n e c r e d i n ţ a lor. De-aceia, com­ p u n e a î n Fidelio cântul e t e r n al Fide­ lităţii.

»amsaffimiiiB

CELE TREI

FEMEIA

CRIŞURI

ŞI OBICEIURILE

mmm<mmmmmÈ. JAPONEZE

Uivprânz

tot a t â t d e m a n i e r a t e c i d e s b u r d a l n i c e c a şi e l e . L u ­ crurile t r e b u i n c i o a s e la bu­ c ă t ă r i e , d i n p o r ţ e l a n fin s a u din metal subţire, sunt par­ c ă n i ş t e j u c ă r i i d e copiii c e ş t i l e , c e a i n i c e l e , s u n t li­ liputane, iar pipele de cari nu se lipsesc niciodată sunt p l i n e p â n ă ' n g u r ă c'o sin­ g u r ă p r i z ă d e t a b a c fin, lu­ ată între degetele lor sub­ ţ i r i şi e l e g a n t e . Nicicând aşezate pe sca­ u n e , ci g h e m u i t e p u r u r i la p ă m â n t , p e n i ş t e s c o a r ţ e d e o a l b e a ţ ă i m a c u l a t ă , îşi î m p l i n e s c în a c e a s t ă atitudine a p r o a p e n e s c h i m b ă t o a r e , m a i toate actele vieţii; l a p ă m â n t a ş t e r n m a s a şi s u n t s e r ­ vite î n t r ' o m i c r o s c o p i c ă v e s e l ă , d i n c a r e m ă n â n c ă cu ajutorul u n o r beţişoare d e l i c a t e ; la p ă m â n t , î n d o s u l u n o r s c r i ­ n u r i p l ă p â n d e , ce de-abia le a s c u n d ,

familiar'în

Japonia.

şilînconjurate de o mulţime de lucruşoare caraghioase, de mici cutioare d e p u d r ă şi u l c e l e , s t ă r u e s c a s u p r a î m ­ b r ă c ă m i n t e i şi î n faţa o g l i n z i l o r , r â ­ z â n d î n p u m n i ; la p ă m â n t l u c r e a z ă , c o s , b r o d e a z ă , c â n t ă la g h i t a r e l e c u gâtul lung, visează lucruri ce n u se p o t î n d e p l i n i s a u î n d r e a p t ă s p r e zeii neînţeleşi nesfârşitele rugăciuni de s e a r a şi d i m i n e a ţ a . Căsuţele în c a r e locuiesc sunt, se înţelege delà sine, tot atât de îngrijite; aproape totdeauna trucate, cu pereţii d e m o n t a b i l i , c u c u t i i şi d e s p ă r ţ i t u r i d e toate formele, cu pereţii acoperiţi cu cele m a i uluitoare î n s e m n ă r i . Totul de o c u r ă ţ e n i e m i n u ţ i o a s ă , p â n ă şi l a c e l e mai sărace. Singur altarul strămoşilor, deasupra căruia arde tămâia, e mai p u ţ i n l u s t r u i t şi a c o p e r i t c u p o d o a b e , o p a i ţ e şi c ă ţ u i ; p r e t u t i n d e n i a i u r e a , o g o l i c i u n e c u a t â t m a i c o m p l e c t ă şi m a i a l b ă c u c â t s t ă p â n a c a s e i e m a i ele­ gantă.

BCU Cluj / Central University Library Cluj Japoneză

în faţa

oglinzii.

JŢemeea j a p o n e z ă , s p u n e a P i e r r e L o t i , •*• — femeea cum trebuie, n u încă europenizată, se r e g ă s e ş t e d e p a r t e d e Tokio, d e p a r t e de C u r t e , în alte o r a ş e a l e I m p e r i u l u i . A c e a s t a n u şi-a p ă r ă s i t încă vechile obiceiuri ; e recunoscută în scaunul purtătorilor, totdeauna foarte simplu îmbrăcată pentru s t r a d ă ; ea poartă, u n a peste alta trei sau patru r o c h i i , d i n m ă t a s e m a t ă şi u ş o a r ă , d i n c u l o a r e î n c h i s ă s a u n e b ă t ă t o a r e la o c h i P e s p a t e o m i c ă floare b r o d a t ă d i r e c t î n f ă ţ i ş e a z ă b l a z o n u l familiei. Părul, pieptănat cu o uimitoare îngrijire, e p r i n s î n p i e p t e n i fini, f ă r ă p o d o a b e s t r ă ­ l u c i t o a r e , f ă r ă î n c r u s t ă r i în a u r ; a t u n c i c â n d e m a i î n v â r s t ă şi n u v r e a p e n ­ t r u nimic în l u m e să calce m o d a tre­ c u t u l u i , s p r â n c e n e l e s u n t r a s e , i a r din­ ţii a c o p e r i ţ i c u u n s t r a t d e l a c n e g r u . E a e m u l t m a i s ă l b a t e c ă şi m a i g r e u de îmblânzit decât burgheza obişnuită D a c ă , totuşi, s e î n c e a r c ă cu sila o a p r o ­ piere prietenoasă, se poate obţine din p a r t e - i u n r â s s g l o b i u şi c â t e v a p l e c ă ­ ciuni însoţite de o banală bunăvoinţă: a s t a e totul. C u t o a t e a s t e a , d u p ă o a t â t d e sim­ plă întâlnire, n u e m a i puţin r e c u n o s ­ cută ca plină de farmec decât toate c e l e l a l t e , c a r e t r ă i e s c o a l t ă v i a ţ ă şi s e î m b r a c ă m u l t m a i e l e g a n t şi c u c a r i ai d a n s a t u n v a l s d e S t r a u s s la u n b a l d a t l a c i n e ştie c a r e m i n i s t e r . P r i n u r ­ m a r e , c a s ă s e p o a t ă defini f e m e e a j a ­ poneză aleasă, e deajuns să spui că e încă enigmatică în toate privinţele. C r e a t u r i foarte mici, trăiesc în mij­ l o c u l o b i e c t e l o r , f o a r t e m i c i şi ele, şi

Moravuri

y

japoneze

a p o n e z i i a u m o d e r n i z a t a p r o a p e totul, d a r sufletul l o r a r ă m a s a c e l a ş . In l u c r a r e a un u i filosof, C a i l a r a E k i k e n , se d a u o m u l ţ i m e d e i n s t r u c ţ i u n i cu p r i v i r e la p r i n c i p a l e l e în­ datoriri ale femeii. Vorbind despre căsnicie, filosoful j a p o n e z le s f ă t u e ş t e p e t i n e r e l e fete s ă facă t o t u l c a să e v i t e d e s p ă r ţ e n i a , d e altfel a t â t d e o b i ş n u i t ă în ţ a r a lor. Şi e n u m ă r ă c e l e ş e a p t e m a r i g r e ş e l i f e m e e ş t i p e c a r i le n u ­ meşte cele şeapte motive de despărţenie. O f e m e e p o a t e fi r e p u d i a t ă d e s o ţ u l ei : d a c ă nu ascultă de socrii, dacă n a r e copii: dacă are moravuri prea uşoare ; dacă e geloasă ; d a c ă a r e v r e o b o a l ă u r â t ă d a c ă e p r e a fle­ c a r ă şi s l o b o d ă la g u r ă şi d a c ă a r e p r e d i s p o ­ ziţie p e n t r u f u r t i ş a g . Mai d e p a r t e , c a r t e a filosofului a r a t ă î n d a ­ t o r i r i l e femeii t a ţ ă d e soţul ei. A c e s t e d a t o r i i s u n t : să nu fie n i c i o d a t ă g e l o a s ă , să a s c u l t e d e t o a t e p o r u n c i l e lui, să m u n c e a s c ă fără p r e g e t , să se s c o a l e d e d i m i n e a ţ ă şi să s e culce târziu. I n a f a r ă d e a s t a , n i c i u n e i femei m ă r i t a t e nu-i e î n g ă d u i t să facă g l u m e p e s o c o t e a l a s o c r i l o r , a ş a c u m s e î n t â m p l ă d e o b i c e i in E u r o p a . D e - a c i se p o a t e v e d e a c ă J a p o n i a n u e câtuş de puţin paradisul femeilor măritate, ci m a i d e g r a b ă a l s o a c r e l o r .

Niciunde prin casă zugrăveli: uneori câte-o u ş e străvezie, făcută din scoici şi d i n p a p u r ă î m p l e t i t ă . D e a s e m e n i , nici u r m ă de mobilă; pe d u ş u m e a s a u p e m i c i s o c l u r i l ă c u i t e s e a ş e a z ă lu­ crurile de trebuinţă sau vasele pentru flori S t ă p â n a c a s e i f a c e s ă s e c u n o a s c ă luxul interior prin chiar excesul aces­ t e i c u r ă ţ e n i i şi c a r e e u n a d i n î n s u ş i ­ rile de n e c o n t e s t a t ale poporului ja­ ponez. C a î m b r ă c ă m i n t e , f e m e i l e s u n t tot­ d e a u n a c o c h e t e . P i e p t ă n ă t u r a o fac c o a f o r i s p e c i a l i ş t i şi, c a s ă n u şi-o s t r i c e , japonezele dorm totdeauna pe spate, c u c a p u l î n g o l s u s ţ i n u t d e u n m i c şe­ v a l e t a ş e z a t s u b g r u m a z Ş i în p r e a j m ă , d i s c r e t e şi a c o p e r i t e c u a b a j u r u r i d e hârtie, veghiază necontenit mici lămpi albastre, ca să alunge duhurile rele ale întunerecului cari a r pluti prin v ă z d u h în j u r u l c ă s u ţ e l o r m i c i şi s u b ţ i r i d e l e m n . V i a ţ a a c e s t o r femei c u s u r â s u l pe buze, a c ă r o r năzuinţă e totdeauna soră cu modestia, se furişează de-a l u n g u l v e a c u r i l o r a s e m e n i u n u i fâlfâit de aripi pururi în g o a n ă spre necu­ noscut. A.

I.

CELE

I U LI A,

FRUMOASA

TREI

CRIŞURI

MOARTA de: M a r i a n n e C a s t a n o .

/"lomnea pe-atunci asupra creştinilor Papa Inocenţiu VIII. In anul o mie patru sute optzeci şi şapte, — al patru sute cincelea al olimpiadei, — savanţii romani de odinioară au preferat acest vechi calcul al timpului, întrebuinţat de greci, — se făceau mari săpături pe Via Appla. Într'o bună zi, printre numeroasele descoperiri, săpătorii lonibarzi au rămas sur­ prinşi descoperind pe neaşteptate un sar­ cofag roman, de-o frumuseţe neasemuită, deasupra căruia se putea citi la lumina zilei această Inscripţie: lulia, fiica lui Claudius Sarcofagul ascundea cadavrul unei fete de cinsprezece ani, dar atât de întreg, de ne­ schimbat şi plin de viaţă, incât ai ii zis că doarme. Obrajii erau trandafirii şi plini de tinereţe, iar mulţimea strânsă In juru-l se aştepta parcă să-i audă răsufletul. Această mulţime sporea din zi in zi şi multi străini veneau de depaite la Roma numai ca să vadă această minune. Căci lulia era atât de frumoasă încât numai acel cari aveau putinţa s'o vadă de-aproape cu ochii lor, Îşi dădeau seama de atâta frumuseţe. Aşa a văzut-o Nino sicilianul. II In toată Sicilia, nu exista o mai frumoasă pereche de logodnici ca Nino şt Ninetta din Siracuza Bunul Dumnezeu însuşi îl creiase parcă !n ceasuri de adâncă mulţumire. Nu­ mai soare, zâmbet şi graţie tinerească, aşa era Ninetta, şi aurul parului ei bronzat era într'adins scos la iveală de frumuseţea arămie a logodnicului ei. Erau atât de fru­ moşi, atât de tineri, încât şi chinurile cele mai posomo âte se înseninau la trecerea lor. !! Era în Iunie. S o a r e l e Siracuzei arunca flăcări printre tufele de lauri. Nino şi Ni­ netta se odihneau pe vehea bancă de mar­ mură, printre cariatidele din mijlocul cărora capul unui faun le urmărea zâmbind feri­ cirea. Cu toate astea Ninetta era turburată. Nino nu mai era acelaş de totdeauna. Ni­ netta îl cunoştea îndeajuns. Profilul clasic şi regulat, înegrit de razele calde ale soa­ relui din miază-zi, părea mult mai palid de

astădată. Până şi privirea ii era tulbure şi neliniştită. Inima Nlnettei se strânse de amărăciune. — Nino, dragul meu, rosti ea în cele din urmă cu glas tremurător, ce ai tu astăzi? Tânărul clătină din cap cu neastâmpăr. Nu răspunse Stmţia că Ninetta avea drep­ tate; îşi da seama că logodnica Iul, cu ins­ tinctul puternic al îndrăgostiţilor, bănuia ce se petrece în sufletul lui. Şi-i era parcă ru­ şine, da, se simţia un trădător ştilndu-se alături de această nevinovată creatură pe care în curând avea s'o ducă în faţa altaru­ lui. De câte ori îşi zugrăviseră cu închipui-

mmmssmmßämm în sfârşit pe aceia pentru care făcuse această călătorie, întinsă în sarcofag Aci se odihnea luli.i fiica lui Claudius, frumoasa moartă. Ca sub puterea unei vrăji, ochii Iul Nino se a(intiră asupra chipului de-o neasemuită frumuseţe. Dar acest chip trăia; era tranda­ firiu şi plin de voioşie. Lui Nino nu-I venea să creadă că fata aceasta era moartă. Nino o privea uimit şi îşi simţia sufletul robit pentru totdeauna Şi deveni astfel un sclav al frumuseţii luliei. Era târziu când se reîntoarse de pe Via Appia. Dar scânteetoarea noapte romană nu-i readuse liniştea in s u f l e t . Gândurile I se schimbaseră în créer într'un fel de coşmar, asemeni unui haos teribil, în urma celor petrecute peste zi, aproape de necrezut Pe lulia o iubea, pe lulia cea moartă, numai pe ea şi pe nimeni alta. Dar Ninetta? Ea trăia parcă în trecut şi nu mai era decât o umbră trecătoare, fan­ toma deslegată de imagini pierdute In neant. Nino nici nu mai vroia să-şi amintească de ea. A doua zi se duse din nou pe Via Appla. Frumuseţea luliei îl fascinase în chip fatal. Astfel o privea uimit, o admira din zori până'n noapte, fără si se clintească din loc. IV

Morianne

Castano.

rea amănuntele zilei de fericire şi de far­ mec, a Duminecii acesteia de minunată vrajă siracusana. Toată lumea îi iubea, n'aveau decât prieteni şl mulţimea rudelor şl a cu­ noscuţilor se pregătea să sărbătorească, cu bucuria nestăpânită a unui popor binecu­ vântat, căsătoria dintre Nino şi Ninetta. — Oh, acest meser Massimo, credeam că nu se mai reîntoarce. Nino II intâlnise în ajun. Bătrânul negu­ ţător sicilian fusese Ia Koma. Adusese dearolo mătăsuri scumpe, brocaturi luminoase şi îmbrăcăminte pentru cai ţesută numai In argint. In acelaş timp adusese veşti In le­ gătură cu ce se petrecea la Koma, marea ca­ pitală a creştinismului. Dar ceia ce se po­ vestea acum era atât de ciudat încât Nino rămase buimăcit. Se vorbea de o minune, de o astfel de minune cum nu se mai pe­ trecuse nici chiar la Roma. Toată lumea alerga să vadă o fată moartă, ce-şi odihnea nefiinţa într'un mândru sarcofag, pe Via Appla. O fată care părea să lie mal fiumoasă decât toate fetele din lume, o frumu­ seţe cum încă nimeni nu mai văzuse până atunci — Şi eu trebuie s'o văd pe această fata! Acesta fu cel dintâi gând al lui Nino Din clipa aceia mintea lui nu mai fu stăpânită şi turburată de altceva. Din aceiaşi pricină nu dormi toată noaptea, şi nici nu-i mai zâmbi Ninettei ca de obicei. Sufletul Iul era stăpânit de această idee fixă, de gândul care trebuia să devină acţiune. Se ridică în sudori. Se smulse din braţele Ninettei şi cu o brutalitate sălbatecă o luă la fugă, ascunzându-şi chipul bronzat şi în­ făţişarea voinică printre tufele de lauri. Ninetta privi pe urmele lui împietrită. Ochii i se umplură de lacrimi. Capul faunului o privea cu un zâmbet ironic.

A treia zi, ca sub povara unui îndemn, se duse din nou pe Via Appia. tra cel din­ tâi care făcea pelerinagiul In pieajma fru­ moasei moarte în dimineaţa aceia de Iunie. Dar privirea lui pătrunzătoare căuta In zadar să recunoască contururile cunoscute ale sar­ cofagului. Părăsite şi singuratece, numai marile blocuri de marmură se ridicau inainte-i împresurate de sfârâmăturile rămase de pe urma săpăturilor. Un singur cioplitor bă­ trân picotea somnoros printre pietre. Din spusele cu dese întreruperi ale acestuia află Nino tot ce se petrecuse peste noapte. Vestea in legătură cu adoraţia exagerată a mulţimii ajunse până la urechile Papei. Inocenţiu VII găsea primejdioasă această risipă de iubire a maselor. Nu vroi ca po­ norul creştin al Romei să lie subjugat până 'ntr'atât de frumuseţea unei prinţese păgâne. Aşa dar, puse peste noapte să se răpească intr'ascuns cadavrul şi să fie înmormântat în vechiul cimitir delà Porta Pinclo. Bătrânul îl privi pe tânăr cu surprindere

BCU Cluj / Central University Library Cluj

1*^.^4

k^â^l

&i

S#>

K+.-Z'jJ

Vf^

Să

l^fSV^I

&i

K*&*t

îm&jC tk"9V

muncim...

Dacă vrem ca'ntotdeauna A g e r i şi d i s p u ş i s ă fim, S ă n u p r e g e t ă m o clipă, Să m u n c i m : Pânea cea de toată ziua Din belşug ca s-o'ncropim, Să d o r i m şi zi şi n o a p t e , Să m u n c i m Munca este o plăcere P e n t r u - a c e i ce-o p r e ţ u i m C a să fim în r â n d u l l u m i i , Să muncim Munca este necesară Căci, p r i n m u n c ă n e ' n s t ă r i m Şi d e - a c e i a , fără p r e g e t Să m u n c i m ; Munca este temelie A vieţii, noi o ş t i m ; Ea susţine omenirea, Să m u n c i m 1 G e o r g e I. V lad oi

20. XII.

1933

III Nino ajunse la Roma. Se amestecă prin mulţime, înghesulndu-se. Lumea de strânsură ti stăvilea calea, dar lui nu-i păsa de nimic. îşi croi drum prin mulţime şl o zări

o*r> &ti &g &i

5#>

Plânsul durerilor P l â n g e a u d u r e r i l e 'n s u r d i n ă Şi 'n p l â n s u l l o r n e c u n o s c u t , Voiau o rază de lumină S'arate drumul petrecut. Că s i n g u r a t e c e , d e o v r e m e Nu l e - a l i n a r ă nici u n g â n d , N'a m a i tost fiinţa să le c h e m e , — Şi e l e s ' a u t r e z i t p l â n g â n d . O lume veche sta ascunsă In c r i p t a l o r p â n ă m a i i e r i , E a n u v a fi n i c i c â n d p ă t r u n s ă De umbra tristelor dureri. L e c h e a m ă sufletul s ă v a d ă C e a m i n t i r i cu e l e p i e r , D a r din t r e c u t nu v o r să cadă, Ci s t a u a s c u n s e ' n t r ' u n u n g h e r . Şi p l â n g d u r e r i l e 'n s u r d i n ă Că a l i n a r e n ' a u aflat, C ă nici-o r a z ă d e l u m i n ă Deasupra lor n'a luminat. Ciprian Doiccscu.

BflSMSam&BQMM

CELE TREI

CRIŞURI

mUBOMmBmtmSm

Nu putea să-şi desluşească o durere atât de cruntă. — E nebun, sărmanul, îngână el în şoaptă, e nebun şi el după cât se pare, ca toţi cei­ lalţi. Moarta i-a rătăcit minţile. Binecuvântată fie înţelepciunea ta, Papă, oftă el apoi făcându-şl cruce.

Oct. T ă s l ă u a n u , G h i ţ ă P o p , D r . Au­ g u s t i n P o p a , M i h a i l R ă u t u , I. L u g o ş i a n u , I o n C ă m ă r ă ş e s c u , C. B u c ş a n , Ilie L a z ă r , C. S t o i c e s c u şi N . B ă n e s c u .

V

In l o c a l u l F u n d a ţ i e i D a l l e s , s'a i n a u ­ g u r a t la î n c e p u t u l l u n e i O c t o m b r i e , î n p r e z e n ţ a oficialităţii, a r e p r e z e n t a n ­ ţ i l o r g u v e r n u l u i r o m â n şi g r u p u l u i n a t i o n a l - s o c i a l i s t g e r m a n , p r e c u m şi u n n u m e r o s public alcătuit din elita intelectuală a capitalei, expoziţia r e ­ prezentativă a Cărţii Germane, una dintre cele mai complecte din câte s'au făcut p â n ă astăzi în ţ a r a n o a s t r ă . Expoziţia reprezintă, atât prin cărţile e x p u s e , c â t şi p r i n î n f ă ţ i ş a r e a ei a r t i s ­ tică, c r e a ţ i a c u l t u r a l ă a G e r m a n i e i de astăzi. Locul de cinste în p r i m a sală îl o c u p ă l i t e r a t u r a g e r m a n ă d e s p r e R o m â n i a . C a r t e a lui Corneliu Zelea C o d r e a n u este î n c a d r a t ă în alte l u c r ă r i a s u p r a G ă r z i i d e fier şi a e v o l u ţ i e i p o ­ l i t i c e d i n R o m â n i a . E m i n e s c u şi C a r ­ m e n Sylva s u n t înfăţişaţi printr'o m a r e parte a operelor lor

Nino zăcea fără cunoştinţă printre chipa­ roşii delà Porta Pincio, în neorânduiala ve­ chilor morminte păgâne, capricios ameste­ cate unele printre altele. Fără să fi purtat vreun semn, mormântul Iuliei i se năzări înaintea ochilor proaspăt acoperit cu pământ. Aci îl găsi Ninetta. Toată Siracuza aflase de cele povestite de meser Massimo. Cu veşnicul instinct feminin, Ninetta îşi dădu seama în ce parte trebuia să-1 caute pe îndrăgostitul ei dispărut Dar acel care acum se odihnea din nou în bra­ ţele ei nu mai era acelaş. Alt chip se în­ toarse către ea, un chip groaznic la vedere, în ochi cu scânteerea nebuniei şi Ninetta ştia că Nino n'avea să mai fie al ei de-aci 'nainte. Sufletul îi fusese răpit pentru tot­ deauna spre zări necunoscute, de lulia, fru­ moasa moartă.

NOTE Atrocităţile

maghiare

din

Ardeal

In Ardealul ocupat, actele de terorism au început din prima zi a stăpâniriii maghiare, intelectualii români au fost expulzaţi în massă Au fost arestaţi şi trecuţi peste gra­ niţă toţi fruntaşii din Ardealul cedat Ofici­ alitatea însăşi a tolerat sălbăticiile, expul­ zările pornind chiar delà comandamentele militare. Stăpânirea maghiară a început astfel marea ofensivă de exterminare a populaţiei româ­ neşti, promisă în atâtea rânduri şi popula­ rizată printr'o vastă literatură revizionistă. Fără conducători şi fără instituţii, în urma expulzării intelectualităţii, ţărănimea, după credinţa Ungurilor, nu va putea rezista şi coborârea ei în starea de iobăgie nu va întâlni niciun element de opunere, dacă pân'atunci nu vor fi exterminaţi. Faţă de aplicarea unui regim introdus pen­ tru prima oară în veacul modern, prin me­ toda primitivă a expulzării cetăţenilor mino­ ritari fără sentinţă judecătorească şi fără niciun fel de motivare, Reuniunea şi revista *„Cele trei Crişuri" a căror conduită timp de două decenii a fost extrem de priete­ nească faţă de minoritatea maghiară. îşi exprimă indignarea pentru aceste crude re­ alităţi, nădăjduind că purtarea omenească şi civilizată iată de minoritatea maghiară din cuprinsul hotarelor noastre, va fi pentru conducătorii delà Budapesta o permanentă mustrare, dacă şi aceasta mai poate avea influenţă asupra conştiinţei lor.

Expoziţia

Cărţii

Germane.

F o a r t e n u m e r o a s e s u n t publicaţiile g e r m a n e d e s p r e l i m b a r o m â n ă şi d e s ­ p r e obiceiurile r o m â n e ş t i Amintim, printre lucrările de valoare, traducerea o p e r i i filosofului K a n t , d a t o r i t ă d-lui prof Traian Brăileanu, Ministrul Edu­ caţiei Naţionale

„Cuvântul" D u p ă o î n t r e r u p e r e de câţi-va ani, z i a r u l „Cuvântul", în paginile căruia s'a o g l i n d i t flacăra c e l u i m a i c u r a t n a ­ ţionalism, într'o v r e m e când avântul n e s t ă v i l i t al t i n e r e i g e n e r a ţ i i l u a p r o ­ porţii de apostolat, r e a p a r e ca o r g a n al mişcării l e g i o n a r e , u r m â n d linia d e conduită trasată de profesorul Nae Ionescu, al c ă r u i scris a î n s e m n a t u n popas evolutiv, atât în privinţa doc­ t r i n e i l e g i o n a r e c â t şi î n l e g ă t u r ă c u aşezarea pe temelii n o u ă a scrisului cotidian. Sortit să m e a r g ă în pasul vremei, afirmând prin spirit d o c u m e n t a r u n ideal de înfăptuirea căruia a t â r n ă ră­ sturnarea totală a unui trecut de crude şi n e s o c o t i t e e x p e r i e n ţ e , Cuvântul ră­ m â n e pecetluirea unui nou început de v e a c p e c a r e sufletul s b u c i u m a t a l n e a m u l u i îl d o r e ş t e c â t m a i p l i n d e strălucire Canalul

Sues

I s t m u l , a c ă r u i p l ă s m u i r e şi c o n f i g u ­ raţie preocupă în mod statornic aten­ ţia lumii politice de pretutindeni, ţinând s e a m ă că în actualul război, canalul m a r i t i m ce-1 a t i n g e d e a p r o a p e , r ă m â n e una din marile probleme ce nu se va putea deslega decât pe calea armelor, e c u p r i n s î n t r e M e d i t e r a n a şi M a r e a R o ş i e , p e o l ă r g i m e d e 120 k m . D e a l u n g u l l u i s'a s ă p a t c a n a l u l f ă r ă s t ă v i l a r , c a r e p l e a c ă d i n P o r t - S a i d şi s e t e r m i n ă l a S u e z (fost A r s i n o e ) , t r e c â n d p r i n t r e l a c u r i şi p e a l ă t u r i d e n o u l or a ş Ismailia. Compania care a început lucrarea î n 1858, c u u n c a p i t a l i n i ţ i a l d e 200 m i ­ l i o a n e fr., a d u s - o la b u n s f â r ş i t î n t r ' u n t i m p relativ scurt. In a c e s t chip, s'a prescurtat calea spre Orientul înde­ p ă r t a t , l e g â n d u - s e , c a şi î n a n t i c h i t a t e , marea Mediterana cu oceanul Indian, p r i n m a r e a R o ş i e , î n l o c s ă s e f a c ă ocolul Africei prin p a r t e a de a p u s a ei. A c e s t c a n a l m a r i t i m a fost p u s î n c i r c u l a ţ i e l a 13 N o e m b r i e 1869. L u c r ă ­ rile au durat zece ani

BCU Cluj / Central Library Cluj Tolstoi şiUniversity femeile

„Pro

Transilvania"

I n u r m a u n e i c o n v o c ă r i a d-lui I u l i u M a n i u , s'a h o t ă r â t î n f i i n ţ a r e a a s o c i a ţ i e i cu denumirea Pro Transilvania", cu s c o p d e a se p r o m o v a i n t e r e s e l e cul­ t u r a l e , s o c i a l e şi e c o n o m i c e a l e r o m â ­ nilor din A r d e a l u l cedat Ungariei. C o m i t e t u l e x e c u t i v a fost a l e s î n p e r s o a n a d - l o r : Iuliu M a n i u , C I. B r ă tianu Mihai Popovici, G h Brătianu, I o n M i h a l a c h e , A . C. C u z a , D r . C. A n g e l e s c u , D r N. L u p u , S t e l i a n P o p e s c u , Virgil Madgearu, Al Lapedatu, Sever Bocu, V. P. Sasu, Dr. A. Dobrescu,

P r i n t r e manuscrisele r ă m a s e în u r m a morţii m a r e l u i r o m a n c i e r şi g â n d i t o r r u s , s'au g ă s i t şi m u l t e î n s e m n ă r i , c a r e n ' a u fost p u b l i c a t e , s c r i s e î n t r e 1900—1904, d i n c a r i s e d e s p r i n d a n u m i t e c r â m p e e c u p r i v i r e la c e i a c e g â n d e a T o l s t o i d e s p r e femei, l a t ă c â t e v a d i n î n s e m ­ n ă r i l e lui «Greşeala feministelor constă în aceia că v o r s ă facă t o t c e fac b ă r b a ţ i i » . F e m e i l e s u n t fiinţe c a r i d i f e r ă d e b a r b a t i p r i n t o t

Expoziţia Maria

felul d e f a c u l t ă ţ i , c a r e le s u n t p a r t i c u l a r e , şi i a t ă d e ce, d a c ă e l e v o r să s e p e r f e c ţ i o n e z e , să se r i d i c e d i n c e î n c e m a i s u s , e l e t r e b u e s ă se d e s v o l t e î n p r o p r i a l o r d i r e c ţ i e . Care e a c e a direcţie, nu o ştim ; din ne­ norocire, nici ele, dar ceia ce e s i g u r e că nu aceia a bărbaţilor. Femeile nu simt decât două simţiminte : d r a g o s t e a d e b ă r b a t şi d r a g o s t e a d e copii. Restul e cerebral, imitaţie a bărbaţilor, a r t a d e a p l a c e b ă r b a t u l u i , d e a-şi d a a e r e , m o d a . F e m e i l e ca şi copiii m i n t fără a-şi d a s e a m a . P e n t r u a a t i n g e s c o p u l lor, ele t r e ­ b u e s ă m i n t ă , şi s u n t a t â t d e a b s o r b i t e d e tinta lor încât nu-şi dau seama de minciuna lor. N u m a i soţii c u n o s c f e m e i l e . N u m a i soţii le văd în culise. P e n t r u asta a scris L e s s i n g c ă toţi b ă r b a ţ i i s p u n : «Nu e r a d e c â t o sin­ g u r ă f e m e e r e a , şi a c e i a e r a n e v a s t a m e a » .

de pictură lonescu-Bacaloglu

A n s a m b l u l expoziţiei deschisă în sala palatului .Universul" prezintă aspec­ tul unei grădini, în care frăgezimea coloritului t â n ă r alternează cu exube­ r a n ţ a u n o r înghirlandări din freamă­ t u l c ă r o r a s e b ă n u i e ş t e p r e a p u ţ i n amestecul lumii înconjurătoare. D-na Maria lonescu-Bacaloglu aş­ terne culoarea cu simţire, cu price­ p e r e , c u î n d r ă z n e a l ă . F l o r i l e d-sale s e r u p delà sine din bogăţia firească a plăsmuirii, păstrându-şi neatinsă parcă de v r e m e trainica frăgezime. T o c m a i pentru aceasta, nuanţările se vădesc cu atât mai pline de lumină desprinzându-se din închegarea pastei cu tre­ săriri de petale. In plastica r o m â n e a s c ă d e azi, ta­ l e n t u l d-nei M a r i a l o n e s c u - B a c a l o g l u se afirmă din ce în ce m a i puternic p r i n t r ' o i m p u n ă t o r d e v a l o r o a s ă con­ tribuţie artistică.

B

H

H

H

CĂRŢI G a b r i e l B ă l ă n e s c u . — Avram Iancu, — Ed Cugetarea, 1940. — Lucrare de amplă documentare, plăsmuită cu dragoste fată de trecutul bogat In frământări menite să schimbe fata unui veac, viata romanţată a luptătorului ardelean se înfăţişază vrednică de cea mal deosebită luare aminte. D. Gibriel Bălănescu nu s'a mărgintt să poves­ tească, înşirând faptele al căror tragism putea rămâne tn orice clipă atrăgător. U-sa a ţinut să dea acestor fapte o valoare istorică, zu­ grăvind cu maestrie sacră fcoană a româ­ nismului asuprit şl urmărind cu aleasă pri­ cepere evoluţia unei mişcări sortită să dăi­ nuiască până la unirea cea mare care, totuşi, prin vitregia împrejurărilor, avea să fie de scurtă durată. Lucrarea d-lui Gabriel Bălănescu e cu atât mai valoroasă cu cât se iveşte într'o vreme de cruntă înfrângere a spiritului na­ ţional, prin cedarea forţată a unor teritorii pentru a căror apropiere s'a cheltuit atâta energie ţi s'au mistuit atâtea năzuinţi, Pen­ tru tineretul de azi mai cu seamă, rămâne un îndreptar strâns legat de biruinţele vii­ toare. N. Ţ i m i r a ş . — „Cântecele singură­ tăţii''. — Ed. Cugetarea, 1940. — Vo­ lumul de versuri apărut de curând, care în­ chide cea mai autentică înrudire cu idealul, surprinde prin marea taină a inspiraţiei adânc legată de pământul şi simţirea românească. Inspiraţia purcede dintr'o mare dragoste de trecut, fondul păstrându-se încărcat de lumina înşiruirii de veacuri bogate în avânt şl statornicie a credlnţil LI se adaogă stilul şi armonia, menţinându-se pe aceiaşi treaptă. Ritmul înfăţişpză puternic Idela; mişcările precise şl largi II dau avânt, — avântul pe care îl întâlneşti în epocele lui Carducci; — se multiplică prin ajutorul imaginilor, nu mai puţin fireşti şi adesea noui. Făcând aci o cumpănă dreaptă între spontaneitatea şl evoluţia progresivă a unui talent matur, — vădit din cuprinsul cărţii, — îţi dai seama că una din însuşirile personale ale Iul N. Ţimiraş este prospeţimea extazului în multe bucăţi şi un mare suflu fără efort, tn altele.

JELE TREI CRIŞURI

H H H » ^ » » ^

socotind că într'o largă măsură ea se adresează tineretului şcolăresc, — se impunea ca un mijloc permanent al cunoaşterii scrisului ro­ mânesc reprezentativ. Editura „Cugctaren' a înlesnit această posibilitate de apropiere dintre suflet şi carte, tipărind, sub îngrijirea unor valoroşi comentatori, o serie din marele ciclu va înfăţişa produsul Integral scriitori­ cesc cel clasicilor noştri.

admiraţie tn faţa unor străduinţi vrednice de toată lauda, ailrmând cu deplină convin­ gere că ttaducerea, aproape Integrali, a d-lui Şerban Bascovici rămâne pe drept cuvânt o lucrare menită să dăinuiască, prin aceia că păstrează în totul măreţia orlginaului. Adâncind puterea de creaţie a spiritului baudelairelan, urmărind cu lepădare de sine desblnarea dintre gând şi Imagină, care totuşi, e sortită să dea cu atât mai multă tărie plăsmuirilor unice în poezia universală, d Şerban Bascovici transpune într'o limbă aleasă şi curată mărgăritarul cel mai înde­ lung şlefuit, cu neasemuită şi îndărătnică migală. Păstrând deplină bogăţia de simţire a îndrâsiicţului parnasian, d-sa aduce to­ tuşi originalitatea unui abil cercetător al frumuseţilor de limbă, cătând s i creeze acolo unde ţinteşte să dea Imaginel o cât mai sprintenă amploare. Pe acelaş plan se fixează ritului, legând prin noutatea rimei împerecheri de gânduri neşovâelnlce în mers şi fări să alunece spre silita Înstrăinare dintre strofe. E, In această străduinţă, ceva din aprofundarea meşteşu­ gărească a vechilor argintari, a căror mână părea călăuzită de tresărirea gândurilor în­ rudite cu cerul. Datorită unor însuşiri atât de alese, era iiresc ca tălmăcirile d-lui Şer­ ban Bascovici să merite cu prisosinţă, nu numai să iie îndelung cercetate, dar şi ur­ mărite de cea mai sinceră admiraţie.

Mihail

Eminesca

Mihail Eminescu, N. Bălcescu, Alecu Russe» Vaslle Alecsandri, Mihail Kogălnlceanu, Miron Costin, poeţii Văcăreşti, Or. Alexandrescu, Alexandru Odobescu, Dim. Bolintineanu, Costache Negruzzi, Barbu Delavrancea, AI. Vlahuţă,—apar în ediţii îngrijit în­ tocmite, însoţite de studii introductive şl note lămuritoare, la îndemâna oricui ar dori să-şi apropie scrisul unor înaintaşi vred­ nici de cinstire. Noua colecţie de popularizare a clasicilor români, editată de .Cugetarea", e singura menită, prin Importanţa ei, să fie cât mai mult răspândită şi înţeleasă.

C u n o s f i n ţ i f o l o s i t o a r e . — C a r t e a ro­ manească.— Apariţia colecţiilor enciclope­ dice, cu menirea de a populariza arta, ştiin­ ţa şi literatura în genere, a fost totdeauna binevenită piin aceia că într'un cadru cit mai restrâns, s'au dat desluşirile de trebu­ inţă in orice domeniu, lectura fiind accesi­ bilă oricui. O astfel de colecţie, îngrijită de d. prof. 1. Simionescu şi editată de „Cartea ro­ mânească", umple de câţiva ani un gol adânc simţit pe vremuri, popularizând, odată cu literatura noastră veche, tot ce urmează să fie cunoscut din evoluţia spirituală a umanităţii, delà origină până astăzi. Lucrări de cea mai strictă necesitate, scrise pe înţelesul tuturor, vin ca un înalt îndrep­ tar moral să fie călăuză cea mal temeinică a tineretului, lată pentru ce colecţia „Cunoştinţi folositoare" poate fi socotită una din­ tre cele mal valoroase tipărituri româneşti.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Poetul se verifică însuşi în terţinele ivite ca o întregire meşteşugită a catrenelor. în­ zestrat cu darul de a tălmăci o simţire în cea mai curată limbă românească, aşterne peste dureri înăbuşite curcubeul de înserare al unul neşovăelnic ideal. Poezia traeste intens în natură şi în om, menită să se desprindă din suferinţă ca văpaia din ceţu­ rile toamnei. Dar mai precis rămâne izvorul de inspiraţie in zugrăvirea unui trecut în­ cărcat de Izbânzi, cu tresăriri de neastâmpăr în freamăt de codru, cu treceri de oşti prin volbuiă de ape, cu închinăciuni zmerite la cripte domneşti şi flamuri însângerate aco­ perind frunţi înnălbite în războaie. Poezia Iul N. Ţimiraş e un popas In râvna de înseninare a sufletelor Aduce în toată alcătuirea el un suflu de prospeţime, de Înţeleaptă rătăcire în calea minunilor firii, de aleasă îngândurare tn preajma unui tre­ cut păstrător de mari făgăduinti. O poezie menită să ramale, prin aceia ca dăltuită cu adâncă pricepere, închide cu şlefuiri îndrăz­ neţe bogăţia unei simţiri îndelung încercată. Pentru ceasul de azi, Cântecele singu­ rătăţii rămâne o carte de căpătâi înrudită cu marile creaţii ale veacului. C l a s i c i i r o m â n i . — „Cugetarea". — O colecţie a clasicilor români, care să răs­ pundă în total aşteptărilor, etat prin îngri­ jirea tiparului, cât şi prin ieftinătatea cărţii,

Ş e r b a n B a s c o v i c i —Florile răului — (Culegeri şi tălmăciri din Charles Baudelaire). 1940— Poetul, pe care ori­ cât de sus l-ar fi îndemnat ursita să năzu­ iască, urmărind cu freamăt de gând îmbina­ rea luminoasă dintre văzduh şi luceferi, dar care totuşi a înţeles să pogoare cu strân­ gere de inimă în preajma cruntei nimicnicii pământeşti, a găsit o slabă înţelegere prin­ tre cei meniţi să-1 îmbrace simţirea în slovă românească, oricât de stăruitoare au fost încercările celor ce l-au tălmăcit răzleţ şl fără avânt. Se cuvine, deci, să ne oprim cu

i&Zt tâ&j iz&j ^ < s V HAIDUCUL Via(a '« codrii şi-o trăise. Pe ciocoi îi jejnise, Dar omor nu JăptuisePe săraci îi ajutase, Fetele le măritase Şi copiii botezase într'o toamnă ruginie Se lăsă de haiducie Şi se 'nchise 'litro chilie: Zeci de ani de rugăciuni, De postiri şi 'nchinăciuni. Şi'ntr'o vară pe'nserat Su J letti'mpăcat şi-a dat, Creştineşte fu'ngropat, La umbra stejarului, In mijlocul codrului Şi'n căutatul cucului. Nicolae Leoveanu.

O m e r . — Odisela. — (Tr. de George Murnu) Cugetarea, 1940. — A doua epopee omenea, magistral tălmăcită de d. George Murnu, apare într'o nouă ediţie, în­ tr'o vreme când editarea lucrărilor clasice universale se făcea imperios simţită tn ciu­ da romanelor de prost gust cari, în decurs de două decenii, invadaseră plata literară românească. Fiindcă, o lucrare de valoarea aceleia pe care cititorul tndrăgostlt de carte n'o mai avea de mult la îndemână, îmbracă prin apariţia ei haina sărbătorească a unul eveni­ ment cultural, dacă ţinem seamă cât de să­ racă e literatura noastră tn traduceri bune şi îngrijite şi de câtă luare-amlnte e menită să se bucure atunci când numele traducă­ torului rămâne o chezăşie pentru cititor. S'ar cuveni ca astiel de traduceri, — făcându-se bine înţeles o amănunţită selecţio­ nare, atât tn piivinţa lucrării cit şl a celui ce-şl ia răspunderea s'o facă cunoscută pu­ blicului românesc, — să vadă cât mai des lumina tiparului, pentru a nu se mai da loc Ia tipăriri execrabile Într'o limbă stilcită şi străini de bogăţia noastră de simţire.

*###«*****#*#

^ M M M ^ M M S

CELE TREI CRIŞURi

BBmHBnMHM

R Ă Z B O I , U M O R ŞI C E N U Ş E T l e l a u n r â n d de v r e m e , b o m b a r d a m e n t u l din ce în ce m a i intens a s u p r a L o n d r e i , vesteşte tot a t â t e a m o r m a n e de cenuşe risipite pe ţ ă r m u l Tamisei, acelaş ţ ă r m care p â n ă m a i i e r i a d ă p o s t e a lo­ caluri luxoase, m a g a z i n e în­ cărcate cu mărfuri de cea mai fină c a l i t a t e , b ă n c i d e s c h i m b , l o c a l u r i d e b u r s ă şi r e p r e z e n ­ tanţe universale în legătură cu produsul întregului glob. Acolo unde pulsa viaţa sub t o a t e a s p e c t e l e ei, d o m n e ş t e tăcerea de mormânt, numai în clipele c â n d avioanele ger­ m a n e nu împânzesc cerul sur şi f l ă c ă r i l e u c i g ă t o a r e n u se răsucesc peste ceiace a m a i r ă m a s ca să îngroaşe mor­ manele de pulbere.

Cine-a străbătut a n u m i t e cartiere londoneze din p r e a j m a T a m i s e i şi s'a r ă t ă c i t n o a p t e a p r i n t r e n e m u l ţ u m i ţ i i s o a r t e i , veşnic în c ă u t a r e de l u c r u r i noui odată c u şilingul, s m u l s pe orice cale pentru amăgi­ rea, o clipă cel puţin, a u n o r î n d e l u n g i a ş t e p t ă r i , îşi p o a t e da s e a m a în ce fierbere se a g i t ă o m u l ţ i m e silită să-şi caute scăparea prin subterane de t e a m a bombardamentului, o r i c â t d e n e p ă s ă t o a r e a r fi, î n a l t e î m p r e j u r ă r i , firea c i u ­ dată a englezului flegmatic.

Unde sunt mesele pătate de w h i s k y şi b a r u r i l e p e n t r u m i ­ liardari şi cowboy, veniţi d e peste o c e a n să-şi v â n d ă pro­ d u s u l s a v a n e l o r ? C e s'a f ă c u t mişuna de samsari evrei, cu l e g ă t u r i în toate colţurile pă­ mântului, scontând sume de — Ei bine, draga mea, am luat hotărârea ca după moarte să milioane între aprinderea unei fiu incinerat ţ i g ă r i d e foi ş i o f u g a r ă c o n ­ — Păn'atunct, binevoeşte şi nu lăsa scrumul să cadă pe covor. v o r b i r e la telefon ? S c r u m u l obiceiul incinerării e chestie a c e l e i a ş i ţ i g ă r i s'a a m e s t e c a t î n c e n u ş a r ă z b o i u l u i , c l ă d i ­ v a fi l ă s a t ă p ă m â n t u l u i d i n rile u r i a ş e n ă r u i n d u - s e în a p e l e t u l b u r i ale T a m i s e i c a r e rile amintirii să acopere, n u d u c e la vale o glorie financiară a p r o a p e de r u i n ă .

D a r , fiindcă, d a t o r i t ă a s p r i ­ milor războiului, e vorba de scrum, de cenuşe, de incine­ r a r e a silită a celor s u r p r i n ş i de obuz, n u strică să ne o p r i m u n r ă s t i m p şi la i n c i n e r a r e a voită c a r e , î n zilele n o a s t r e , a devenit pe lângă un mijloc rapid de înlăturare a poverii p ă m â n t e ş t i şi o p o s i b i l i t a t e d e c â ş t i g p e n t r u cei ce-şi p r e g ă ­ tesc cavouri de m a r m u r ă în cimitire. I n c i n e r a r e a e u n obi­ cei p ă g â n , a d o p t a t de evrei. Pulvis est, et in pulverem reverteris, spunea latinul Dar, î n alte p ă r ţ i ca şi la noi, u n d e de „practică modernă" cenuşa c a r e s ' a s m u l s , p e n t r u c a flo­ u r n a , ci freamătul u n u i vis.

BCU S PCluj I R I /TCentral E ŞI University M O R A VLibrary U R I Cluj î m p ă r a t u l F r a n z l o s e t fiind î n v i l e g i a t u r ă p e C o a s t a d e A z u r , a a v u t p l ă c e r e a să p r i ­ vească o unitate militară c a r e făcea instruc­ ţ i e p e c â m p . L a sfârşit, î n c â n t a t d e d e f i l a r e , îl c h e m ă p e g e n e r a l u l c o m a n d a n t şi îl felicită. A c e s t a , nefiind o b i ş n u i t c u a n t u r a j u l i m p e ­ rial, r ă s p u n d e a la î n t r e b ă r i p r i n c u v â n t u l î n l o c d e « S i r e » . V ă z â n d c ă î m ­ p ă r a t u l s u r â d e a m e r e u , şi-a d a t s e a m a c ă g r e ş i s e şi r o s t i c u t o a t ă s i n c e r i t a t e a : — Maiestate, să m ă scuzaţi dacă a m spus d o m n u l e î n loc d e Sire, d a r sunt m a i mult o b i ş n u i t c u c a m p a n i i l e şi m a n e v r e l e d e c â t cu anturajul r e g a l împăratul răspunse — N u face n i m i c , g e n e r a l e . . P r e f e r u n b u n s o l d a t , î n l o c u l unui... l i n g u ş i t o r .

* Marele d r a m a t u r g francez, H e n r y Becque, fiind s ă r b ă t o r i t î n t r ' o s e a r ă p r i n t r ' u n b a n c h e t la c a r e ş a m p a n i a s e s e r v i s e d i n a b u n d e n ţ ă , exclamă faţă d e prieteni şi p a t r o n u l loca­ lului: — Ah, şampania asta îmi aminteşte toată tinereţea 1 — C u m aşa ? întrebă patronul. — F o a r t e simplu, răspunse B e c q u e . I n tine­ r e ţ e fiind s ă r a c ş i n e a v â n d c u c e p l ă t i o ş a m p a n i e bună, m i se servea totdeauna d e cea m a i p r o a s t ă calitate... Bietul patron trebui să înghită, — usturăt o a r e a aluzie...

U n t â n ă r ofiţer a j u n g â n d la g a r ă şi v r o i n d să se u r c e î n tren, b a g ă d e seamă că n u se zăreşte prin apropiere niciun hamal. Într'un târziu, văzând u n o m simplu îmbrăcat, îi p r o p u n e să-1 a j u t e să-şi d u c ă b a g a j e l e . A c e s t a , f ă r ă să m a i s t e a p e g â n d u r i , p u n e m â n a p e u n g e a m a n t a n şt îl u r c ă î n p l a s a v a g o n u l u i . Ofiţerul î i d ă z e c e l e i b a c ş i ş . In c l i p a c â n d t r e n u l s e p u n e î n m i ş c a r e , observă c ă în acelaş c o m p a r t i m e n t se aşează şi « h a m a l u l » c a r e îl s e r v i s e a t â t d e p o l i t i c o s , d e a s t ă d a t ă î n s ă fiind a d â n c i t î n l e c t u r ă . N u t r e c e m u l t şi p e c u l o a r s e i v e ş t e u n g e n e r a l c a r e a d r e s â n d u - s e h a m a l u l u i , îl î n ­ treabă : — C e m a i faci d o m n u l e c o l o n e l ? — Mulţumesc, d i e general. Afacerile m e r g s l a b . A s t ă z i n ' a m c â ş t i g a t d e c â t 10 l e i . B i e t u l ofiţer, i e ş i t p r o a s p ă t d i n ş c o a l a mi­ litară, m â n d r u de uniforma lui, a r ă m a s tablou. E r a prima gafă în noua lui carieră. * I l u s t r u l G u i b e r t , a u t o r a l u n e i tactice m i ­ l i t a r e , l u c r a r e c a r e a fost l a m o d ă p e v r e m e a lui V o l t a i r e , a fost î n t â m p i n a t d e o c u c o a n ă c a r e î i c u n o ş t e a l u c r a r e a şi c a r e îi s p u s e •• — Ţ i - a m citit iictacul şi m i - a p l ă c u t f o a r t e mult.

* Un lucrător din Rusia Sovietică se plimba de-a lungul unui râu, când vede u n o m c a r e se lupta cu a p a , voind s ă se salveze. N u m a i decât, se aruncă în râu. Recunoscător, necu­ n o s c u t u l î i m u l ţ u m e ş t e şi-i s p u n e : » C a m a r a de, m ' a i scăpat de la moarte. Spune-mi cu c e s ă t e r ă s p l ă t e s c ? A r a t ă - m i d o r i n ţ a d-tale şi t e v o i satisface». — E x a g e r e z . , c a m a r a d e , îi r ă s p u n d e s a l v a ­ t o r u l , î n zilele n o a s t r e n i m e n i n u a r e o p u t e r e a t â t d e m a r e î n c â t să satisfacă dorinţele c u i v a — B a d a , e u a m t o t u l la î n d e m â n ă , c ă c i s u n t Stalin.—Tu eşti Stalin? A t u n c i iată do­ r i n ţ a m e a , s i n g u r a m e a dorinţă : «Nu s p u n e nimănui că te-am scăpat delà înec».

Lucien Guitry, pregătindu-se să intre î n scenă, primi p e n e a ş t e p t a t e vizita u n u i artist m e d i o c r u . A c e s t a , d u p ă m u l t e l a u d e , îl r u g ă s t ă r u i t o r s ă . i facă f a v o a r e a s ă v i n ă l a d e j u n la d â n s u l , l u c r u c a r e îi v a face m a r e p l ă c e r e ş i soţiei l u i , u n a d i n t r e c e l e m a i s i n c e r e a d m i ­ ratoare ale artistului Guitry, văzând atâta stăruită, n u v r u să accepte, dând ca pretext m u l t e l e l u i o c u p a ţ i u n i şi, î n c e l e d i n u r m ă , s e v ă z u silit s ă p r i m e a s c ă , f ă g ă d u i n d c ă v a veni. După ce plecă supărătorul personagiu, Guitry se a d r e s ă celor din apropiere, zicând : — Ce crede oare cretinul acesta, că-mi v o i p i e r d e v r e m e a l a m a s a lui ? I n t r e t i m p , i a t ă că-1 z ă r e ş t e p r i n o g l i n d ă pe acelaş domn care îşi uitase pălăria p e b a n c h e t ă ş i v e n i s e s ă şi-o ia. — D e c a r e c r e t i n e v o r b a ? îl î n t r e b ă d o m ­ nul inoportun. — A n u e v o r b a d e d-ta, r ă s p u n d e c a l m Lucien Guitry, e vorba de domnul acela d i n o g l i n d ă , c a r e v e n i s e să-şi i a p ă l ă r i a .

* La cazarmă. U n sergent, făcând inspecţia soldaţilor din u n i t a t e a lui, se a d r e s e a z ă celui din flancul drept : — N e a c ş u V a s i l e , ia s p u n e - m i c e faci c â n d te î n t â l n e ş t i p e s t r a d ă c u d o m n u l c o l o n e l ? — II s a l u t . — Foarte bine Puţin în urmă, trece dom­ n u l c ă p i t a n . C e faci ? — II s a l u t ş i p e el. — F o a r t e bine. Mai târziu, c a m d u p ă u n sfert d e c e a s , m ă î n t â l n e ş t i p e m i n e ! C e faci ? — I ţ i f a c c i n s t e c u o ţuică,

*

— Dar soţul D-vs ? — Ne înţelegem de minune. Bine cu condiţia de a nu schimba împreună o vorbă.

înţeles, nici

D u p ă r e p r e z e n t a r e a p i e s e i Oreste d e V o l ­ t a i r e , d o a m n a m a r e ş a l d e L u x e m b u r g îi t r i ­ mise autorului patru pagini de critică a s u p r a piesei. V o l t a i r e se m u l ţ u m i s ă r ă s p u n d ă , v ă ­ zând că d o a m n a mareşal vorbea cu patimă despre acel «Orheste» al său : — D o a m n ă , s ă ştiţi c ă O r e s t e n u s e s c r i e c u h.

H»»»KS» CELE

TREI CRIŞURI

In c a b i n e t u l m i n i s t r u l u i d e finanţe, s e p r e ­ zintă u n a r g a t delà moşia acestuia,'împreuna cu nevastă-sa, însărcinată. — Ce vrei Ioane ? — A p o i , s ă r u t m â n a . b o e r u l e , Safta m e a e î n t r ' a n o u a l u n ă şi fiindcă în s a t n ' a v e m m o a ş e , p r i m a r u l n e - a t r i m i s la d-ta c a s'o « d e g r e v e z i » şi p e e a d e s a r c i n ă . .,

Sofia mea ? Vă mulţumesc, este când e bolnavă, dar în ziua când se va deca, ah, doctore, voi fi neliniştit...

bine vin­

R e g e l e D a n e m a r c e i v e n i o d a t ă la P a r i s , î n 1868. T r e c â n d p r i n O l a n d a , u n a u t o c r a t O l a n d e z îi p r e z i n t ă r e g e l u i î n t r e a g a g e n e a l o ­ g i e , d e o a r e c e se p r e t i n d e a r u b e d e n i e cu el. — S c u m p e d o m n , îi s p u s e r e g e l e eu t r e c p r i n O l a n d a i n c o g n i t o . D e c e n u faci şi d-ta l a fel ?

* — D e - a b i a s'a c ă s ă t o r i t şi s'a şi r ă s t u r n a t automobilul î — D a . . O nenorocire nu vine niciodată singura...

* D o m n i ş o a r a , c â n t â n d la p i a n , a l ă t u r i d e logodnic t — A h , n ' a i i d e e c â t îl a d o r p e M e n d e l s o h n !,. — Dacă e băiat cumsecade, răspunde mama, invită-1 D u m i n e c a v i i t o a r e l a m a s ă . Un b ă t r â n g o s p o d i n g e n e r a l î n t â l n e ş t e o fată d r ă g u ţ a c a r e îi p r o p u n e să facă c h e f la F l o r a . — H a r a ş o , f e t i t o ! D a r ştiu e u c e s ă fac ? A m s t a t m u l t la 77 în B u c u r e ş t i şi m ă t e m să n u fi c o p i l a m e a

In c a b i n e t u l d i r e c t o r u l u i d e t e a t r u s e p r e ­ z i n t ă o c u n o s c u t ă a sa c a r e îi s p u n e : — Domnule director, a m o nepoată pe care a ş i v r e a s'o a n g a j a ţ i î n t e a t r u . — Are dragoste de artă? — A s t a n ' o ştiu, d a r a r e a r t a d r a g o s t e i . Casierul către directorul teatrului : — N u s u n t d e c â t z e c e p e r s o a n e î n sală. N u s u n t e ţ i d e p ă r e r e să le r e s t i t u i m b a n i i ? — Imposibil! Toate aceste persoane au bilete de favoare. * M a r e a a r t i s t ă I o s e p h i n e G a l l m e i e r fu in­ vitată într'un rând la u n dineu de c ă t r e pic­ torul Hans Makart. A c e s t a e r a u n v i r t u o s al p e n e l u l u i — c a şi a l t a c e r e i . P i c t o r u l d e v e n i s e c e l e b r u şi p r i n t ă c e r e a l u i p e r m a n e n t ă şi i n t i m i i s ă i s e bu­ c u r a u r a r d e p l ă c e r e a d e a-1 a u z i v o r b i n d . D u p ă ce dineul era pe sfârşite într'o tăce­ r e n e î n t r e r u p t ă , I o s e p h i n e G a l l m e i e r se a d r e ­ să astfel p i c t o r u l u i : — Acum, d r a g ă m a e s t r e , a v e m prilejul de a începe să tăcem asupra unei noui chestiuni ! U n b ă r b a t c a r e îşi a d o r a n e v a s t a , o b i ş n u i t să-i s a t i s f a c ă t o a t e c a p r i c i i l e , v ă z â n d - o c ă î n t r ' o s e a r ă s e u i t ă fix la o s t e a , îi s p u s e : — N u te uita p r e a m u l t l a a c e s t s a t e l i t , fiindcă, o r i c â t d e m a r e m i - a r fi d o r i n ţ a , n u p o t să ţi -l ofer.

întoarcerea

delà

băi de

mare.

C a r o l X V se ş t i e c ă a p ă r ă s i t c o r o a n a im­ p e r i a l ă c a să s e facă p r e o t , d u p ă v o c a ţ i a p e c a r e o simţia. Î n t r ' o b u n ă d i m i n e a ţ ă el îl t r e z i din somn p e un t â n ă r preot, cu sguduiri pu­ ternice, spunându-i ceiace dorea r - r e o t u t r o s t i cu r e g r e t , p e u n t o n f o a r t e amărât : — N u e d e a j u n s p e n t r u d-ta c ă ai t u r b u r a t l u m e a î n t r e a g ă ? V r e i a c u m să-i t u r b u r i şi p e cei c e s'au izolat d e f r ă m â n t ă r i l e e i ?

* Lui Tristan Bernard i a u plăcut sporturile, î n t r ' o zi, a s i s t â n d la o c u r s ă c i c l i s t a , u n s p e c ­ tator care n u l cunoştea, strigă; — E i , L o n d o n c e m a i taci î A l d o i l e a î n s ă , c a r e ş t i a c i n e e, i s e a d r e sează familiar: — Noroc, moş Tristan. Tristan B e r n a r d a răsuflat uşurat. — Uf! I n s f â r ş i t ! C â t e - o d a t ă îţi face plă­ c e r e s'auzi p e c i n e v a c ă t e s t r i g ă p e n u m e

BCUp eDCluj Library Cluj i d e r o t s/ e dCentral u c e a d e m u l tUniversity e o r i să-1 v a d ă J e a n - J a c q u e s R o u s s e a u l a m o ş i a sa M o n t ­

D o i d o m n i cu p r e t e n ţ i e d e c u r t e z a n i î n ­ tâlnesc o doamnă galantă, căreia, unul dintre ei, îi p u n e î n t r e b a r e a — I n c h i p u i e ş t e - ţ i c'ai a v e a d e a l e s î n t r e noi a m â n d o i . Ce-ai f a c e ? — A ş a ş t e p t a să s o s e a s c ă a l t r e i l e a .

* Un g e n e r a l î n c o n v o r b i r e c u o d o a m n ă , la b a l : — D o a m n ă , s ă - m i d a ţ i voie. . Ofiţerii r o m â n i s u n t toţi b ă e ţ i i n t e l i g e n ţ i şi b i n e c r e s c u ţ i . . . — Domnule general, nici nu mai î n c a p e îndoială... U n l u c r u n u p r i c e p î n s ă : p e n t r u ce, c â n d s e î n s o a r ă , toţi c e r z e s t r e c â t m a i mare î — Fiindcă, a ş a scrie la c a r t e , d o a m n ă : s o l d a t u l să-şi v â n d ă v i a ţ a c â t m a i s c u m p posibil T i n e r i i î n c e a r c ă să fie credincioşi...şi n u p o t . B ă t r â n i i î n c e a r c ă să fie n e c r e d i n c i o ş i . . . d a r nici ei n u p o t .

* Guibert, făcând o călătorie la F e r n e y ca să-1 v a d ă p e V o l t a i r e , fu n e s p u s d e b i n e p r i ­ m i t d e D o a m n a D e n i s e , c a r e îl r e ţ i n u l a dejun. T o t u ş i , p e V o l t a i r e nu-1 v ă z u d e l o c . A t u n c i G u i b e r t îi s c r i s e : — A m crezut totdeauna că eşti u n Dum­ n e z e u , d a r a c u m c r e d şi m a i m u l t a c e s t l u c r u , d e o a r e c e m ă n â n c şi b e a u fără să t e v ă d V o l t a i r e , î n c â n t a t d e a c e s t e v o r b e , s'a d u s şi l-a î m b r ă ţ i ş a t .

m o r e n c y şi se p l i m b a î m p r e u n ă c u c e l e b r u l scriitor pe m a r g i n e a râului — I a t ă u n l o c , s p u s e î n t r ' o zi R o u s s e a u , i n c a r e a m fost t e n t a t p o a t e d e d o u ă z e c i d e ori să m ' a r u n c — Şi d e c e n'ai făcut-o ? î n t r e b ă D i d e r o t cu cel mai extraordinar sânge rece. Jean-Jacques Rousseau, s u r p r i n s de indi ferenţa cu care prietenul său rostise aceste c u v i n t e , r ă m a s e p e g â n d u r i şi r ă s p u n s e î n cele din u r m ă : — V e z i că m i s'a p ă r u t a p a p r e a r e c e .

* — C u m , M e n d e l , l-ai d a t a f a r ă p e î m p u t e r ­ nicitul tău Dupont î — Da, Blum, l-am dat afară. — Şi p e n t r u ce ? — Să-ţi spun Alaltăeri, m ă reîntorc a c a s ă p e n e a ş t e p t a t e II g ă s e s c p e D u p o n t î n p a t c u n e v a s t ă - m e a . N u mi-a p l ă c u t , d a r n u m ' a m s u p ă r a t Ii c e r a p o i lui D u p o n t să-mi p r e d e a casa din ajun. Socotelile nu e r a u î n regulă A t u n c i , a m s i m ţ i t c ă m i s e u r c ă m u ş t a r u l la n a s şi l-am d a t afară. A s t a e tot.

* D i n t r ' u n z i a r m o n d e n .« D - n a m a r c h i z ă d e M. a n ă s c u t u n b ă i a t care a primit numele de Oscar Marchizul d e M c a r e r e p r e z i n t ă î n m o d s t r ă l u c i t c a di­ plomat interesele Statului său în ExtremulO r i e n t d e d o i a n i , a fost î n ş t i i n ţ a t şi f e l i c i t a t prin telegramă de fericitul eveniment».

SCURTE In u r m a p r o p u n e r i i d - l u i Dr. I. C o s t i n e s c u , preşedintele „Crucii Roşii" a R o ­ m â n i e i , M. S a R e g i n a M a m ă E l e n a a b i n e ­ voit s ă accepte (naltul patronaj al „Crucii Roşii" — In u r m a a p r o b ă r i i d-lui I o n A n t o n e s c u , c o n d u c ă t o r u l s t a t u l u i , s'a i n s t i t u i t u n c o m i t e t d e iniţiativa p e n t r u r i d i c a r e a u n u i m o n u m e n t marelui bărbat de stat Nicolae Filipescu. — Cu c o n d u c e r e a g r u p u l u i e t n i c g e r m a n

N u s u n t m u l ţ i a c e i c a r i a u aflat c e i d e e i-a t r e c u t p r i n m i n t e lui A l p h o n s e K a r r , m a r e l e p r o z a t o r f r a n c e z , c a să t r e z e a s c ă la v i a ţ ă s u c c e s u l d i n c e în c e m a i a p r o p i a t d e s f â r ş i t a l o p e r i l o r s a l e : el a f ă c u t c u n o s c u t c ' a r fi murit. Numaidecât, articole necrologice scrise asup r ă - î s'au î n s e r a t în t o a t e z i a r e l e d e s e a m a O p i n i a p u b l i c ă s'a t r e z i t d i n t r ' o d a t ă , ţ i n â n d să r e c i t e a s c ă o p e r i l e d e f u n c t u l u i şi o e d i ţ i e d i n l u c r ă r i l e lui s'a e p u i z a t î n c e a m a i m a r e g r a b ă , S c r i i t o r u l se i v e ş t e d u p ă c â t ă v a v r e m e p e b u l e v a r d P r i e t e n i i şi c a m a r a z i i săi, u i m i ţ i , îi c e r desluşiri , — Oa e f o a r t e a d e v ă r a t , r ă s p u n d e s c r i i t o ­ r u l , a m fost m o r t . . . d a r a c u m î m i m e r g e c e v a : mai bine. O f e r m i e r ă îl î n t r e b ă p e v e c i n u l d e a l ă t u r i , t o t f e r m i e r , c a r e îi a r ă t a n i ş t e o u ă d e z a h ă r — C u m s e face, M a r i u s , c ă t u ai g ă i n i c a r e dau ouă de zahăr? «Hei, d r a g a m e a , să-ţi s p u n ş i ţie s e c r e t u l : S u n t diabetice>. îngrijitorul, răspunzător de viaţa animale­ lor, s e d u s e la r e g e c ă r u i a i-se p l â n s e d e s t a r e a c ă m i l e i , a r ă t â n d şi in c e c h i p îi f u s e s e î n g r i j i t ă s ă n ă t a t e a d â n d u - i - s e z i l n i c să b e a c â t e d o u ă sticle d e vin. — Ei bine, răspunse regele. Ce e de făcut? — S i r e , aşi d o r i eu u n a s e m e n e a t r a t a m e n t şi î m i i a u s a r c i n a să î n g r i j e s c î n a c e l a ş t i m p de două cămile.

INFORMAŢII

d i n R o m â n i a a fost î n s ă r c i n a t d. A n d r e a s Schmidt. Sediul conducerii centrale a gru­ p u l u i e t n i c a fost s t a b i l i t l a B r a ş o v . — In u r m a d u r e r o a s e l o r e v e n i m e n t e , în­ t â m p l a t e la î n c e p u t u l l u n i i S e p t e m b r i e c r t . şi l a î n d e m n u l f r u n t a ş i l o r r o m â n i d i n Ş i m l e u l S i l v a n i e i , b u s t u l lui S i m i o n B ă r n u ţ i u , p e n t r u a n u r ă m â n e a î n m â i n i s t r e i n e , a fost a d u s la Blaj — T e a t r u l N a ţ i o n a l şi O p e r a d i n Cluj, în

u r m a hotărârii ministerului artelor, v o r func­ ţ i o n a l a T i m i ş o a r a s u b d i r e c ţ i a d-luil. N e a m t z u Ottonel — In B u c u r e ş t i a l u a t fiinţă « C u r e n t u l Oltean>, asociaţia oltenilor din Capitală, sub p r e ş e d i n ţ i a d-lui A l l a c o b e s c u , s e c r e t a r g e ­ n e r a l fiind d. N i c o l a e N. L e o v e a n u . — S'a s t i n s d e c u r â n d C. B a n u , i n t e l e c t u a l d i s t i n s , fost d i r e c t o r al r e v i s t e i « F l a c ă r a » , şi c o l a b o r a t o r a l «Celor T r e i C r i ş u r i » .

•AAAAAAAAAA A A A A A A A A AA A A A AB

C/>

P U CA U 2 O

ti

U

H

.-n

jç3

CU &

S,

e

JU CU

'>

U

CQ

's S-i

Ö o3

'S e

•2 '-O 03

c/) os

s

c/> 503 03 Ö J

c ^

03 y C/3 'o 3j

-

c

03 O c

-°

c/> S-i cu

503

2 cu

^

G T3

3

U

O 03

>

>«5

CU

O

03

O

.2 CU

03 S-,

S

PQ

P U to W

< S

BCU

C/h <,-H

'a ö <03

co CU

03

CU

> O

c

w

I SB en

et w

K J 0-T3 ' ™_ 2 -

Ü

s J

c o

e 3

06SSQi©SSSGS98SS35SG5©GiQ0©SSSSS90S00

o J2« ï-is «S

J

(fl

U

"> Ö

o

•H

IO"

H

E

Q

(U

CU ca;

ti

CL

3

S

3

•CO

• •—iil
s öS

^

•a

!

t f . = .2 «

: 0 •J 0

<

»-

G

t a "&•§ j

00

u

U

.Q 3

E

O

OS

fi

< U Ü « H Z

CQ "g '— u n) > -Ü O w

CJ

x3

3

VI CA

N

3

_

O

CB

<«

L-

o

bit

M

K

CS

« o

){* O

K

a

C ï

(U

a;

0

A

«)

W

• g -

»

D < * H < C0

3

9 « "S

«o X -, • a s es ""S fl o |«• H >ctf S c 2 Sa ~ N S S 2 «PQ oa g ° • G "Suc H < O • e w H 2c à cu • S S o ü T3 < • iu te * ^ ij u CJ O P 2 • -S S u O S F » C fa) •J S su UI • a •a a •r-1 U B "•s 2 M H < • H PS .5 ' S , > " ce flo •a « «u c3 • 03 n fl • Cluj / Central University Library Cluj S C U M A • 03 •a S H • o h H Oi H • S 3 CO o • ^ U H- -A ^ acu co • L U N -G os "3•ao a iu O S ^ • c _l 2 "3 < 25 • (8 03 E fa M '2 • o M M Cef CD • g J < 2 * « b'b 3 » i • H « -O Q 03 C . tì 2 ai < S8i J • C O 03 +j S u S 2j 3 J *°» VS a •• tì îi cu O Z ü V " CA o H O) O «o • fl (S r j CU H Z g S. * a • o • i . a p 2 < ^ W S *" * »i a < • • Ü U S S S M î* o. _ J »S I— • S co p. • 5 < z it • o OS o 3 • o < z

N

cu

CA

u

M

0

03

O

n

u

-*-»

H

JT3 03

0

u

3

l-i

CU c/> cu

H

S)

+-> JJ V-

J-i O

CJ

c

l-i

T3 C/3

c/>

CU

2

O

CU O

co

o o

V-


cu

o

O C

«s

ò/D

s

o a

H cobi BS S U D

Üu « I "O 1I

ti

el

cu

a» ao

• • • • • • •

mai

0G^S®6S9SJ9SS9SS9(3S9SSSSS9SïSSS9GS90