Aviz La Teza De Doctor Habilitat In Drept Raisa Grecu.pdf

Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova

ANUAR ŞTIINŢIFIC

AVI Z la teza de doctor habilitat în drept cu titlul Concepţia drepturilor şi libertăţilor omului în opera juridică a lui Constantin Stere, elaborată de Raisa Grecu în cadrul Catedrei Teoria şi Istoria Dreptului a Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova, la specialitatea 12.00.01 – teoria generală a dreptului; istoria statului şi dreptului; istoria doctrinelor politice şi de drept, prezentat în şedinţa Consiliului ştiinţific specializat DH 30 12.00.01 din cadrul Universităţii de Stat din Moldova Procesele de reformare democratică a statului şi societăţii desfăşurate la etapa actuală în ţara noastră, avînd drept scop edificarea statului de drept, presupun atenţia cea mai sporită asupra instituţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului ca nivel de reglementare legislativă, ajustat la standardele interntaţionale, dar şi ca grad de asigurare a garanţiilor realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului stipulate constituţional. Pornind de la faptul că Republica Moldova este proclamată în art.1 alin.(3) din Constituţie ca stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate, ştiinţei juridice îi revine în contextul dat o misiune foarte importantă de consolidare şi perfecţionare în continuare a suportului teoretico-practic al proceselor nominalizate. Însă conceptualizarea problemelor actuale, ce stau în faţa societăţii în domeniul în cauză şi identificarea unor soluţii ştiinţifico-practice de soluţionare ale acestora presupune în mod imperativ şi apelarea la aspectul istoric evolutiv atît al fenomenelor studiate, cît şi al gîndirii savante în domeniul ştiinţific respectiv ori problemele drepturilor şi libertăţilor omului au constituit subiect de studiu teoretic pe parcursul a mai multe secole, rămînînd mereu actuale şi importante. Se poate afirma că societatea modernă a elaborat un instrumentariu juridico-politic cît se poate de eficient pentru asigurarea unei bune funcţionări a instituţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului într-un regim democratic şi într-un stat de drept. Dar aplicarea acestuia în fiecare stat, luat aparte, care îşi declară adeziunea sa faţă de valorile şi principiile democratice general recunoscute, constituie un proces compex. Adesea el se soldează cu unele probleme şi complicaţii, îndeosebi la primele etape ale implementării în viaţa socială şi de stat a principiilor proclamate. Una din explicaţiile posibile ale dificultăţilor întîmpinate constă, în opinia noastră, în specificul inedit al evoluţiei istorice şi sociopolitice a fiecărui stat, a fiecărei societăţi în parte. Studierea lui este o condiţie obligatorie pentru conceptualizarea corectă şi formularea realistă a sarcinilor şi perspectivelor, care stau în faţa unei societăţi, hotărîte să adere la valorile şi principiile democratice. În contextul celor relatate, teza de doctor habilitat Concepţia drepturilor şi libertăţilor omului în opera juridică a lui Constantin Stere elaborată de către d-na Raisa Grecu reprezintă, în opinia noastră, o lucrare ştiinţifică actuală şi importantă. Fiind un studiu doctrinar, investigaţia dată apelează tocmai la aspectul istoric, despre semnificaţia căruia s-a relatat anterior, al evoluţiei studiilor ştiinţifice asupra instituţiei drepturilor şi libertăţilor omului în ştiinţa noastră juridică.

464

VOL. VII-VIII

Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova

Adresîndu-se operei juridice a lui Constantin Stere, autoarea tezei aduce pentru prima dată în cadrul cercetărilor juridice o vastă materie ştiinţifică practic absolut neinvestigată. Pînă astăzi, atît în ţara noastră, cît şi peste hotare, s-au făcut doar referinţe fragmentare la lucrările steriene cu caracter juridic, astfel că noutatea şi originalitatea ştiinţifică a investigaţiei sînt incontestabile. Acestea sînt probate şi prin faptul apelării în teză la lucrarea fundamentală nepublicată a lui Constantin Stere – Curs de drept constituţional. Cu atît mai multă apreciere merită, în opinia noastră, alegerea bine gîndită a temei de cercetare, precum şi formularea corectă a scopului şi obiectivelor lucrării. Presupunem că identificarea acestora a fost o sarcină ştiinţifică aparte, vorba fiind, după cum se poate înţelege din contextul lucrării, despre o materie teoretică imensă şi neinvestigată. Formularea scopului concret al studiului - studierea concepţiei lui Constantin Stere asupra drepturilor şi libertăţilor omului denotă o percepţie ştiinţifică corectă a autoarei a semnificaţiei instituţiei drepturilor şi libertăţilor omului pentru procesul de edificare a statului de drept în ţara noastră. Iar trasarea unor obiective ştiinţifice clare şi realiste a contribuit la realizarea lor deplină şi cu succes. Este necesar să fie menţionată semnificaţia teoretică deosebită a lucrării, care, într-adevăr, după cum menţionează şi autoarea, pune în evidenţă locul şi rolul aparte al protagonistului lucrării în calitate de savant jurist clasic, teoretician al statului şi dreptului, ilustru constituţionalist, doctrinar şi apologet al drepturilor şi libertăţilor omului. Astfel, în ştiinţa noastră juridică la capitolul Savanţi clasici, mari teoreticieni ai statului şi dreptului se deschide o nouă pagină, care, pe bună dreptate, cu deplin temei istoric şi ştiinţific, va aparţine lui Constantin Stere. În contextul dat, vom releva că teza d-nei Raisa Grecu este un bun început al capitolului respectiv, autoarea inaugurînd prin lucrarea sa o nouă direcţie de studii ştiinţifice juridice – cea a operei juridice a savantului clasic Constantin Stere. Ne raliem convingerii exprimate de autoare în ceea ce priveşte necesitatea, importanţa şi actualitatea desfăşurării şi aprofundării investigaţiilor ştiinţifice în domeniul dat. Fiind precedată de o introducere, care corespunde ca strucură şi conţinut rigorilor înaintate de CNAA, lucrarea este logic structurată în şase capitole, conţinînd optsprezece paragrafe. Expunerea materiei ştiinţifice este coerentă, concluziile formulate la sfîrşitul fiecărui capitol provin în mod organic din conţinutul capitolului, sînt întemeiate, clar formulate şi convingătoare. Acelaşi lucru se poate spune şi în privinţa Concluziilor şi recomandărilor finale. Capitolul I din teză Evoluţia concepţiei cu privire la drepturile şi libertăţile omului în opera juridică a lui Constantin Stere, în care se analizează procesul de constituire a concepţiei studiate a savantului reprezintă o valoare ştiinţifică aparte prin conţinutul său. Vorba este că autoarea aduce pentru prima dată în atenţia opiniei ştiinţifice juridice întreaga operă juridică a teoreticianului, inclusiv lucrarea fundamentală nepublicată – Cursul de drept constituţional. Analizînd prin prisma temei investigaţiei opera juridică steriană, autoarea tezei probează convingător că de la bun început al activităţii sale ştiinţifice Constantin Stere s-a manifestat ca un savant cu profunde convingeri umaniste, principiile şi ideile umaniste ale căruia au evoluat şi sau consolidat pe măsura extinderii obiectului de studiu. Considerăm că în capitolul dat s-a reuşit într-un mod clar să se prezinte o analiză profundă a operei juridice

465

Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova

ANUAR ŞTIINŢIFIC

steriene, axată nemijlocit scopului şi obiectivelor studiului. De notat că autoarea a realizat un studiu complex. S-a apelat la studierea unor date biografice, circumstanţe istorice şi sociopolitice, pentru a face toate precizările de rigoare în ceea ce priveşte referirea unor anumite lucrări (Anteproiect de Constituţie elaborat de Secţia de Studii a Partidului Ţărănesc cu o Expunere de motive de Constantin Stere) la opera steriană, cît şi pentru elucidarea semnificaţiei ştiinţifice a lucrărilor studiate. Pe măsura avansării în studiul operei nominalizate, concepţia steriană asupra drepturilor şi libertăţilor omului capătă contururi tot mai clare şi convingătoare, evoluţia acesteia fiind urmărită cu atenţie de către autoarea tezei. Capitolul II din lucrare Repere umaniste în concepţiile lui Constantin Stere cu privire la stat şi drept înglobează, în viziunea noastră, un material ştiinţific absolut necesar pentru conceptualizarea ulterioară a materiei analizate. Autoarea a reuşit să aducă în acest capitol argumente suficiente pentru a dovedi că şi în tratarea unor probleme mai speciale, cum ar fi cele ce ţin de definiţia statului, semnele lui, scopurile statului, provinienţa şi esenţa dreptului ş.a. savantul împărtăşea aceleaşi convingeri şi principii umaniste. În mod special vom releva că în materia compartimentului respectiv din teză sînt cu multă atenţie intercalate unele opinii şi concluzii ale autoarei care pun în evidenţă actualitatea ideilor steriene. Sîntem de acord cu aprecierea autoarei că societatea noastră actuală se află în proces de tranziţie, specificul tranzitiv imprimînd anumite particularităţi proceselor sociale şi fenomenelor juridice, care au loc astăzi în societate. Faptul dat conferă o valoare teoretico-practică înaltă definiţiei steriene a statului ca formă superioară de cooperare socială, autoarea relevînd actualitatea acestei definiţii pentru procesele de reformare democratică şi edificare a statului de drept în ţara noastră. Subscriem la convingerea autoarei exprimată în subcapitolul 2.1 că fără o cooperare vastă şi profundă la nivel social, atingerea dezideratelor propuse este puţin posibilă. Ne exprimăm acordul nostru cu aprecierea faptului că de o reală importanţă practică sînt astăzi ideile lui Constantin Stere referitoare la scopul şi sarcinile statului, analizate în subcapitolul 2.2. Sîntem dispuşi să dăm dreptate autoarei atunci, cînd ea, în urma analizei acestora, ajunge la concluzia că şi astăzi scopul suprem al unui stat nu poate fi altul decît cel care corespunde scopurilor, pe care le urmăresc cetăţenii acestui stat în viaţa lor de zi cu zi, însuşi statul rămînînd să fie un exponent al interesului şi binelui general al poporului. Considerăm că autoarea a sesizat corect că dincolo de diferenţele terminologice şi refuzul savantului de a apela la noţiunea ca atare de scop al statului, ideile steriene analizate în acest subcompartiment rămîn actuale şi importante pentru societatea de azi. Într-un mod convingător este pusă în evidenţă de către autoare conotaţia practică a ideilor lui Constantin Stere cu privire la drept ca expresie a conştiinţei juridice a poporului, care au constituit obiectul studiului în paragraful 2.3 din lucrare. Prin prisma invocării importanţei covîrşitoare a nivelului şi gradului conştiinţei şi culturii juridice ale membrilor societăţii se dă un răspuns clar la unele întrebări de ordin practic, care constituie astăzi subiect de discuţii ştiinţifice şi nu numai în societatea noastră. Acestea sînt, de exemplu, întrebările referitoare la unele deficienţe ale procesului de realizare a dreptului, cele ce ţin de eficacitatea normelor de drept sau de diferenţele de funcţionare ale mecanismelor similare de drept în diferite state ş.a.

466

VOL. VII-VIII

Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova

Împărtăşim concluzia autoarei că abordările steriene ale problemelor studiate în capitolul dat sînt actuale şi importante, ele fiind o precondiţie importantă pentru funcţionarea instituţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în societatea noastră de azi. Capitolul III din teză Instituţia drepturilor şi libertăţilor omului – abordare steriană şi aspecte contemporane vine să argumenteze locul deosebit şi rolul important al instituţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului într-un stat de drept. În urma analizei definiţiilor lui Constantin Stere date statului de drept, drepturilor şi libertăţilor omului autoarea întreprinde o încercare reuşită, în opinia noastră, de a redefini statul de drept şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Vom menţiona că definiţia statului de drept, formulată în paragraful 3.1 este cît se poate de laconică, dar plină de sens. Autoarea consideră că statul de drept este statul care garantează realizarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Împărtăşim o asemenea abordare a problemei, dat fiind faptul că definiţia respectivă relevă esenţa existenţei şi funcţionării statului de drept. Merită apreciere, în viziunea noastră, fermitatea încrederii autoarei în necesitatea şi posibilitatea edificării statului de drept în societatea actuală. Această atitudine imprimă convingere ştiinţifică abordărilor teoretice. Urmează să fie menţionat şi faptul că recurgînd la analiza definiţiei date de către Constantin Stere drepturilor şi libertăţilor omului, în subcompartimentul 3.2 din lucrare se acordă suficient spaţiu şi atenţie definiţiilor contemporane ale instituţiei respective. Autoarea intercalează reuşit şi organic în conţinutul paragrafului unele idei şi definiţii ale savanţilor contemporani din mai multe ţări, dar vine şi cu unele considerente ştiinţifice şi definiţii proprii. În deplină conformitate cu titlul capitolului sînt prezente abordările ştiinţifice contemporane şi în problema clasificării drepturilor şi libertăţilor omului. Fără a minimaliza cîtuşi de puţin valoarea ştiinţifică şi importanţa teoretică a abordărilor ştiinţifice contemporane, considerăm că meritul indiscutabil al expunerii materiei în acest capitol din lucrare revine ideilor, principiilor, formulărilor şi definiţiilor steriene ale fenomenelor juridice studiate. Autoarea a ştiut să pună în valoare actualitatea şi importanţa acestora, dînd dovadă de o capacitate clară de analiză şi sinteză ştiinţifică a unui material teoretic vast şi complex. Începînd cu Capitolul IV din teză Drepturile şi libertăţile omului ce ţin de interese de ordin material se recurge la analiza unor drepturi şi libertăţi concrete, cum ar fi, în cazul capitolului respectiv, dreptul la inviolabilitatea individuală, dreptul la inviolabilitatea domiciliului şi dreptul la proprietate. Pornind de la reglementările istorice propriu-zise, autoarea vine cu o analiză detaliată a opiniilor ştiinţifico-practice ale savantului constituţionalist cu privire la drepturile şi libertăţile examinate. Se întreprind unele încercări de studiu comparativ, care sînt deosebit de reuşite atunci, cînd este vorba despre garanţiile dreptului la libertatea individuală propuse pentru stipulare constitiuţională de către Constantin Stere şi cele ce se conţin în Constituţia Republicii Moldova la ziua de azi. Este argumentat convingător caracterul funcţional, practic al concepţiei analizate, precum şi caracterul extrem de avansat al acesteia.

467

Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova

ANUAR ŞTIINŢIFIC

Vom menţiona ca un merit aparte al lucrării la acest capitol faptul că în paragraful 4.2 autoarea întreprinde un studiu al principiului utilităţii sociale a proprietăţii, susţinut de către Constantin Stere şi stipulat în constituţiile mai multor state europene doar după cel de al doilea război mondial. Autoarea argumentează destul de convingător necesitatea şi utilitatea respectării principiului respectiv în societatea tranzitivă. Capitolul V din investigaţie Drepturile şi libertăţile omului ce ţin de interese de ordin spiritual este constituit din patru subcapitole, fiecare avînd drept obiect de studiu unele drepturi şi libertăţi concrete, după cum urmează: libertatea conştiinţei, dreptul la învăţămînt, libertatea cuvîntului şi drepturi corolare ei, dreptul la petiţionare. Considerăm binevenită şi oportună apelarea autoarei la unele lucrări cu caracter publicistic ale lui Constantin Stere în scopul elucidării unor convingeri ştiinţifice şi atitudini ale savantului faţă de unele sau alte drepturi concrete. În urma studierii operei publicistice în lucrare s-a conturat şi o schiţă de portret psihologic al marelui teoretician, absolut indispensabilă întregirii imaginii lui Constantin Stere în calitatea sa nu numai de doctrinar, dar şi de mare luptător pentru drepturile omului. Este absolut necesar să se menţioneze că autoarea studiului a ştiut să realizeze în cazurile cuvenite şi în măsura necesară conjuncţiunea aspectelor istorice ale investigaţiei cu unele abordări ale problemelor contemporane, punînd mereu în evidenţă actualitatea concepţiei studiate. Anume în acest mod este tratată în lucrare libertatea cuvîntului, libertatea presei şi dreptul la petiţionare, considerat de către savant drept garanţie a tuturor drepturilor. Deosebit de elocventă este invocarea caraterului avansat al concepţiilor steriene referitoare la anumite drepturi şi libertăţi în cazul analizei libertăţii întrunirilor. Autoarea concluzionează că savantul propunea un model de reglementare constituţională şi legislativă a dreptului respectiv care nici astăzi nu şia găsit realizarea în mai multe state, inclusiv în ţara noastră. Capitolul finalizează cu enumerarea bine sistematizată a unui şir de trăsături distinctive ale concepţiei lui Constantin Stere cu privire la drepturile şi libertăţile omului. Vom menţiona faptul că absolut fiecare din cele peste zece trăsături identificate a fost pusă în evidenţă, analizată şi argumentată pe parcursul studiului. Astfel concluzia finală despre trăsăturile distinctive ale concepţiei studiate este perfect întemeiată. Capitolul VI din lucrare intitulat Constantin Stere în lupta pentru drepturile omului vine să argumenteze în deplină conformitate cu denumirea sa actualitatea şi importanţa ştiinţifico-practică a concepţiei savantului asupra drepturilor şi libertăţilor omului pentru procesele de democratizare şi edificare a statului de drept, desfăşurate în societatea noastră astăzi. În paragraful 6.1 din acest capitol autoarea analizează reperele moral-spirituale, sursele ştiinţifico-practice şi instituţionale ale concepţiei ştiinţifice a savantului în domeniul examinat. Invocarea acestora are nu numai o valoare ştiinţifică aparte pentru studiul în cauză, dar constituie şi o anticipare logică a analizei concepţiei lui Constantin Stere cu privire la dreptul la vot. Faptul că juristul eminenet Constantin Stere a fost un luptător convins pentru proclamarea dreptului la vot universal care, de rînd cu împroprietărirea ţăranilor, a constituit un deziderat politic, pentru realizarea căruia savantul a dus o aprigă luptă

468

VOL. VII-VIII

Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova

politică este unul, dacă nu şi unicul cît de cît cunoscut în liniii generale. În sensul dat este binevenită analiza detaliată şi amplă a concepţiei steriene asupra votului universal realizată de autoare în acelaşi paragraf 6.1. În conţinutul lui sînt analizate convingerile ştiinţifice ale constituţionalistului în problema dată şi ideile sale referitoare la necesitatea şi modalităţile cele mai oportune, în viziunea savantului şi omului politic Constantin Stere, de implementare a votului universal. Un subiect aparte de studiu constituie conceptul teoretico-practic sterian asupra structurii forului legislativ al ţării, văzut de către constituţionalist ca monocameral, cît şi asupra modului de organizare a procesului legislativ. În paragraful 6.2 din lucrare în contextul argumentării importanţei şi actualităţii concepţiei lui Constantin Stere cu privire la drepturile şi libertăţile omului sînt examinate unele probleme actuale ce ţin în mod direct de funcţionarea instituţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în societatea noastră. Pornind de la ideile ştiinţifico-practice steriene, autoarea relevă corelaţia existentă între fenomenul dreptului şi cel al drepturilor omului, venind cu unele idei şi propuneri referitoare la optimizarea procesului de elaborare a legilor şi cel de realizare a dreptului în societatea noastră. De un real interes ştiinţific sînt abordările steriene ale principiului autoadministrării locale, precum şi unele aspecte ale problemei combaterii corupţiei, analizate de către autoare în strictă conformitate cu tema studiului şi în limitele scopului şi obiectivelor propuse ale investigaţiei. Concluziile şi recomandrile finale din teza de doctor habilitat a d-nei Raisa Grecu sînt bine structurate, coerent expuse, ele provin în mod logic şi argumentat din conţinutul lucrării. Propunerile înaintate sînt în măsură să contribuie într-un mod eficient la eficientizarea proceselor de consolidare democratică şi de edificare a statului de drept în societatea noastră, la optimizarea funcţionării instituţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În urma examinării tezei de doctor habilitat Concepţia drepturilor şi libertăţilor omului în opera juridică a lui Constantin Stere elaborată de către d-na Raisa Grecu venim cu următoarele sugestii. O dată ce analiza unor drepturi şi libertăţi concrete ale omului întreprinsă în Capitolele IV şi V din lucrare s-a realizat în baza criteriului clasificării acestora în drepturi şi libertăţi ce ţin de interese de ordin material şi cele ce ţin de interese de ordin spiritual, ar fi binevenită în paragraful 3.3 din studiu o expunere mai amplă a atitudinii autoarei faţă de clasificarea respectivă. Analizînd dreptul la vot văzut de către Constantin Stere ca universal, egal, direct, obligatoriu şi secret şi considerat de către savant, după cum susţine însăşi autoarea, mai mult o funcţie socială, decît un drept, era bine să se relateze opinia autoarei studiului faţă de ideea obligativităţii votului, care constituie şi astăzi cîte odată subiect al unor dispute ştiinţifice. Formularea propunerii instituirii unui Consiliu naţional legislativ poate fi avantajată prin expunerea opiniei autoarei cu privire la modalitatea instituirii unui asemenea for.

469

Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova

ANUAR ŞTIINŢIFIC

Concluzii: Obiecţiile făcute pe marginea tezei de doctor habilitat a d-nei Raisa Grecu Concepţia drepturilor şi libertăţilor omului în opera juridică a lui Constantin Stere nu diminuează nici cît de puţin valoarea ştiinţifică a lucrării, semnificaţia ei teoretică şi practică. Studiul întreprins este o lucrare ştiinţifică care corespunde întru totul cerinţelor formulate şi rigorilor înaintate în actele CNAA atît din punct de vedere al conţinutului, cît şi al respectării regulilor de formalizare a tezelor de doctor habilitat. Investigaţia întreprinsă este de o actualitate şi importanţă ştiinţifică aparte, autoarea venind cu primul studiu în ştiinţa noastră juridică a unui aspect foarte important al operei juridice practic nestudiate a lui Constantin Stere – concepţiei savantului asupra drepturilor şi libertăţilor omului. Lucrarea reprezintă o contribuţie ştiinţifică substanţială la consolidarea bazei teoretice doctrinare a studiilor teoretico-practice în domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Pe lîngă faptul că prin lucrarea dată se extinde considerabil spectrul cunoştinţelor juridice doctrinare, ceea ce are un impact pozitiv asupra gradului şi nivelului culturii şi conştiinţei juridice a specialiştilor în domeniul de stat şi drept din ţara noastră, valoarea aplicativă a lucrării este probată prin recomandările şi propunerile formulate în urma studiului. Prin prezenta teză de doctor habilitat în drept în ştiinţa noasră juridică se iniţiază o nouă direcţie de investigaţii ştiinţifice avînd drept obiect de studiu opera juridică steriană. Studiul semnalează actualitatea şi importanţa cercetărilor ştiinţifice doctrinare, care sînt de o valoare aparte pentru procesul consolidării tradiţiei de gîndire ştiinţifică juridică avansată, axată valorilor înalte şi principiilor fundamentale ale democraţiei şi statului de drept. Investigaţia d-nei Raisa Grecu s-a soldat cu obţinerea unor rezultate ştiinţifice de o noutate absolută, fiind primul studiu ştiinţific dedicat atît operei juridice a lui Constantin Stere în general, cît şi aspectului concret al acesteia – concepţiei savantului asupra drepturilor şi libertăţilor omului. În urma examinării tezei de doctor habilitat „Concepţia drepturilor şi libertăţilor omului în opera juridică a lui Constantin Stere” prezentată de către d-na Raisa Grecu se poate concluziona că autoarea a realizat un studiu ştiinţific profund şi complex, vast şi multiaspectual. Autoarea a ştiut să îmbine în cadrul lui în modul cel mai reuşit abordarea istorică cu analiza unor aspecte contemporane ale problemelor ştiinţifice studiate, ţinînd însă mereu în vizor scopul principal al investigaţiei. Un merit aparte al lucrării ca studiu doctrinar constă în menţinerea cu rigoare a echilibrului necesar şi optimal dintre analiza ideilor ştiinţifice ale protagonistului lucrării pe marginea temei studiate şi încercările reuşite ale autoarei de a veni cu unele raţionamente, formulări, definiţii şi concluzii ştiinţifice proprii. Investigaţia realizată prezintă un interes ştiinţific real atît pentru opinia juridică savantă din ţara noastră, cît şi pentru lucrătorii practici. Lucrarea este evident necesară şi utilă în cadrul asigurării procesului de studii la facultăţile de drept din instituţiile superioare de învăţămînt. Autoreferatul la teza de doctor habilitat în drept a d-nei Raisa Grecu corespunde conţinutului tezei şi rigorilor înaintate. Rezultatele investigaţiilor ştiinţifice au fost

470

VOL. VII-VIII

Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova

reflectate într-un număr mai mult decît suficient de publicaţii ştiinţifice şi comunicări în cadrul forurilor ştiinţifice internaţionale. Lucrarea corespunde cerinţelor privind asigurarea bibliografică şi aspectul grafic al tezelor de doctorat. Considerăm că teza de doctor habilitat Concepţia drepturilor şi libertăţilor omului în opera juridică a lui Constantin Stere, realizată de către d-na Raisa Grecu corespunde tuturor rigorilor înaintate faţă de o teză de doctor habilitat în drept şi motivează propunerea de a conferi autoarei lucrării titlul de doctor habilitat în drept la specialitatea: 12.00.01 – teoria generală a dreptului; istoria statului şi dreptului; istoria doctrinelor politice şi de drept.

Prorector pentru activitate ştiinţifică IRIM, doctor habilitat în drept Mihail Bîrgău 20.01.2010

471