Atlantida

"Atlantida, o planeta explodata? " In ultimii doua sute de ani, Egiptul antic a captat imaginatia învatatilor si a oamenilor de rând deopotriva, fapt ce s-a materializat într-o serie de carti despre aceasta civilizatie misterioasa. Însa în ciuda acestor ample investigatii, cercetatorii nu au reusit sa ajunga la un acord în ceea ce priveste scopul exact al piramidelor si templelor egiptene. La originea acestui impas sta neputinta de a întelege motivatia religioasa care i-a facut pe egipteni sa construiasca piramide enorme, cea mai mare dintre ele continând mai multe milioane de tone de piatra. Astfel, referinta lui Kurt Mendelssohn, care a spus despre piramide ca sunt o "magnifica nebunie" este putin diferita de uimirea simtita în timpurile romane, când Pliniu s-a declarat nemultumit de piramide, considerându-le "expunerea prosteasca si lenesa a bogatiei regelui". Este oare posibil ca expertii sa fi luat o cale de abordare gresita si astfel sa fi trecut cu vederea misterul Egiptului antic? Cred ca, întradevar, au pierdut din vedere un nivel mai profund de întelegere, nivel pentru care se gasesc semne mai peste tot. Scopul acestui articol este de a prezenta o

interpretare radicala, cu totul noua, a Textelor Piramidei si a altor mituri egiptene. Multi dintre "cautatorii de mistere" sunt interesati de Egipt si fascinati de "zeii" civilizatiilor stravechi, în mare masura datorita operei lui Zecharia Sitchin, cu privire la "zeii" muritori. Daca Sitchin avea dreptate, atunci egiptenii au trait alaturi de "Anunnaki" - o rasa posesoare a puterii de a calatori în spatiu, care au construit un centru spatial subteran în Sinai, si doua piramide, ca faruri pentru navigatie, la Giza. Însa pe masura ce te vei afunda mai adânc în credintele religioase egiptene, valul va fi ridicat, dezvaluind o cosmologie ce-ti va aduce aminte de teoria luptei planetare a lui Sitchin, în "Cea de-a douasprezecea planeta". La fel cum Zeul Marduk apare în epicul babilonian "Enuma Elish", tot asa Zeul egiptean Seth apare ca o "lance din abis", o planeta intrusa, ce vine din adâncurile spatiului si porneste sa întâlneasca una dintre planetele interioare (echivalenta cu "Tiamat"-ul babilonian). Potrivit interpretarii lui Sitchin a minunatei "Enuma Elish", planeta cucerita Tiamat a fost împartita în doua, dintre care o parte a devenit

centura de asteroizi, iar ce-a de-a doua, devenind Pamântul, pe o noua orbita, mult mai aproape de Soare. Egiptenii au înteles acest eveniment cosmnic într-o cu totul alta maniera. De exemplu, se spune ca Zeul Osiris (un zeu al cerului, pâna când a fost ucis de Seth), a cazut din vazduh si "a deschis Pamântul în doua", ceea ce arata ca Pamântul se afla în pozitia sa înainte de catastrofa. În acelasi mod, atunci când Zeul Geb a fost separat în mod fortat de Nut si a cazut pe Pamânt, el nu a devenit Pamânt, ci, potrivit unei legende, s-a asezat pe suprafata acestuia, începând constructii si renovatii "în o mie de fundatii si milioane de locuri".