Atestat Contabilitatea Clientilor

CUPRINS Argument……………………………………………………………….............1 Organizarea contabilitatii relatiilor comerciale cu clientii………………….3 1. Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe credit comercial..................................................................................................4 1.1.Aparitia creantei.....................................................................................4 1.2.Stingerea creantei...................................................................................4 2. Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe credit comercial la clientii externi....................................................................6 3. Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe credit cambial......................................................................................................6 Efectele comerciale pot fi acceptate si pentru creante in devize.........7 Diferentele de conversie..........................................................................7 Andosarea...............................................................................................10 4. Contabilitatea creantelor neincasate la termen………………………..11 5.Contabilitatea creantelor neexigibile........................................................12 6. Contabilitatea creantelor din avansurile primate……………………..13 Monografie……………………………………………………………………14 BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………..17

Argument Plecând de la premiza, clienţii noştrii , stapânii noştrii m-am gândit să fac o lucrare în care să arăt de ce clienţii sunt atât de importanţi şi mai ales indispensabili pentru orice entitate comercială. Este bine ştiut faptul că fără clienţi nu ar exista desfacere, nu ar exista motivul principal al executării de produse sau servicii şi nici o entitate comercială nu ar avea un scop pentru a se înfiinţa sau intra şi supravieţui pe piaţă. Bineînţeles că tot ce ţine de o entitate comercială este important şi anume producţia, prezentarea, desfacerea, ofertele speciale şi tehnologia cât mai avansată, însă toate acestea au rost doar atunci când există un cumpărător sau consumator, un beneficiar , cu alte cuvinte – un client. La o primă analiză mentală a cuvântului client ne vine în gând cumpărător. Însă, pentru ca o entitate comercială să ajungă să aibă clienţi trebuie ca această să ştie cum să-i câştige şi să-i păstreze, ceea ce nu este deloc uşor şi presupune multă muncă din partea ofertantului de produse sau servicii. Într-o economie de piaţă prosperă doar cei ce ştiu să atragă clienţi noi, să-i păstreze şi să-i faca să cumpere mai mult. Odată devenit client, persoana sau entitate comercială respectiva trebuie tratată cu grijă şi respect pentru a nu o pierde. Este mult mai uşor să pierzi un client decat să atragi altul. Pe lângă fiecare client pierdut că urmare a nesatisfacerii acestuia, se mai pierde un numar considerabil de

posibili clienţi care vin în contact cu acesta şi aud de nemultumirile sale în ceea ce priveste entitate comercială în discuţie. Pentru orice entitate comercială clientul este întotdeauna prioritatea numărul 1.Fără clienţi entitate comercială nu poate exista. Acesta este motivul pentru care clienţii trebuie manipulaţi cu atenţie şi luaţi în calcul în cazul oricărei modificări în ceea ce priveşte entitate comercială. Astfel de schimbări ar putea fi: în cazul diversificarii gamei de produse sau modificării acesteia, scoaterii de pe piaţă a unui produs existent, introducerea pe piaţă a unui produs nou, schimbarea amplasamentului entităţi comerciale, etc. Pentru a-şi cunoaşte bine clienţii o entitate comercială trebuie să dispună de o bază de date cât mai amplă astfel încât gestionarea acestora să fie bine pusă la punct, iar datele importante să poată fi accesate la orice ora de utilizatorii autorizaţi. În activitatea comercială ‚este de şase ori mai scump să castigi un client nou decat să păstrezi unul existent de aceea o mare atenţie trebuie îndreptată catre clienţii din evidenţa entităţi. Este foarte necesară comunicarea în fiecare lună cu clienţii, aducandu-le la cunoştiinţă noutăţile şi promoţiile astfel încât aceştia nu vor avea nevoie să considere alt retailer pentru oferte sau servicii mai bune. Dacă entitatea comercială doreşte să afle opinia clienţilor săi în legatură cu stabilirea preţului pentru un produs nou, sau poziţionarea unui nou magazin sau chiar programul de funcţionare, este de ajuns accesul la baza de date şi trimiterea de scrisori, e-mail-uri sau fax-uri către aceştia şi cererea opiniei într-un mod cât mai profesional. Cu astfel de informaţii foarte actuale, sau la cald, cum au mai fost numite, entitatea va ştii ce decizii să ia, fiind ajutată în mod direct de clienţi. Datorită globalizării şi creşterii continue a concurenţei, tot mai multe firme pun o valoare din ce în ce mai mare pe clienţi , nu pe produse sau productivitate. Putem afirma că valoarea unei companii consistă în clienţii pe care ii gestionează. Deşi modul de interacţiune cu clienţii diferă atât în funcţie de tipul de activitate cât şi de politica proprie a companiei, înţelegerea valorilor şi comportamentului unui client este un element esenţial pentru succesul oricărui tip de firmă. Eficienta gestiune a clienţilor nu este importantă doar pentru firmă ci şi pentru clienţii sai. Astfel, pentru a satisface cerinţele clienţilor compania trebuie să poată raspunde la întrebările acestora cu rapiditate şi exactitate. Clienţii pot solicita informaţii în legatură cu disponibilitatea anumitor produse, sau situaţia comenzilor efectuate, termene de plata etc. Reactivitatea la solicitările clienţilor depinde în mod esenţial de existenta unor informaţii-client complete şi exacte. Atunci când aceste informaţii-client sunt accesibile cu uşurinţă şi disponibile, reactivitatea creşte spectaculos. O bună metoda de a oferi clienţilor acces la informaţii la orice oră este crearea unui site al firmei, unde fiecare client poate accesa pe baza de parola baza de date, unde sunt cuprinse comenzile, facturile, termene de plata etc. Acest site trebuie să ofere o securitate maximă a datelor atât a clienţilor cât şi a entităţi comerciale.

Organizarea contabilităţii relaţiilor comerciale cu clienţii Clientii sunt persoane fizice sau juridice cu care unitatea intra in relatii determinate de vanzarile de marfuri,produse prestari servicii,executiile de lucrari. Criteriile de clasificare:

Creantele din vanzari de bunuri si servicii au o structura variata -in functie de natura creditelor acordate de furnizor cu ocazia vanzar , -vanzari pe credit commercial -vanzari pe credit cambial -in functie de exigibilitatea lor -creante neexigibile -creante a caror termen de exigibilitate a expirat(neincasate la termen) In mod special mai pot sa apara si datorii din relatiile cu cumparatorii. Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii se tine cu ajutorul conturilor din grupa 41”Clienti si conturi assimilate”,in cadrulcareia sunt cuprinse conturi sintetice pe feluri de creante,in functie de natural or si un cont de exceptie,de datorii fara de clienti. Conturile cu ajutorul carora se tine evidenta acestor creante si datorii sunt,deci,urmatoarele: - 411 ”Clienti” ,cont de creante din vanzari de bunuri si sevicii pe credit commercial; - 413 “Efecte de primit’ ,cont de creante din vanzari de bunuri si servicii neincasate in termen; - 416 “Clienti incerti” ,cont de creante din vanzari de bunuri si servicii pe credit comecial; - 419 “Clienti creditori” ,cont de datorii din relatiile cu clientii privind avansurile primate de la acestia si din ambalajele consignate. Deci primele patru conturi tin evidenta creantelor,in functie de natura creditelor acordate si de exigibilitatea lor,iar ultimul este un cont de datorii. In cadrul acestor conturi sintetice este necesar sa se deschida conturi analitice pe clienti,pentru a da posibilitatea cunoasterii datoriilor si creantelor fata de fiecare din acestia.

1. Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe credit comercial Vanzarile pe credit commercial se pot face atat partenerilor interni,cat si celor externi.De aceea este necesar sa se conduca doua serii de conturi analitice,in cadrul contului 411 “Clienti” , o serie pentru clientii interni si alta pentru cei externi. La baza inregistrarilor, in ambele cazuri,stau facturile furnizorilor ,ci deosebirea ca in cele privind evaluarea bunurilor si a serviciilor se face in devize.De asemenea este de mentionat ca in facturile privind clientii externi nu se cuprinde tax ape valoarea adaugata,livrarile la export fiind scutite de TVA. Exemplificarea contabilizarii creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe credit commercial catre clienti interni 1.1) Aparitia creantei Debitarea contului clienti poate avea loc cu ocazia vanzarilor in corespondenta,cu diverse conturi de venituri, in functie de natura vanzarilor, precum si in corespondenta cu conturile privind ambalajele consignate si taxa pe valoare adaugata, asa cum rezulta din urmatoarea formula contabila compusa: 411 “Clienti” 419 “Clienti creditori”

=

GRUPA 70 4427 “TVA colectata”

In cazul vanzarii de bunuri stocabile, daca evidenta acestiora se tine prin inventar permanent,odata cu livrarea se inregistreaza si destocarea bunurilor in valoarea lor contabila. In afara de aceste operatii economice in debitul contului clienti se mai inregistreaza creantele devenite exigibile,dupa intocmirea facturilor in corespondenta cu

contul 418 “Clienti facturi de intocmit”, precum si creantele reactivate care se inregistreaza in corespondenta cu contul 754”Venituri din creante reactivate”. 1.2) Stingerea creantei In creditul contului 411 “Clienti” se pot inregistra: a) Diminuarea creantei cu avansul incasat anterior,sau ca urmare a restituirii ambalajelor consignate,inclusive TVA-ul:

419”Clienti creditori”

=

411”Clienti” 4427 ”TVA colecteta”

b) Sumele incasate de la clienti prin casa sau banca: 5311”Casa in lei” = 411 “Clienti” sau 5121”Conturi la banci in lei” c) Valoarea cecurilor sau a efectelor comerciale primate 5112”Cecuri de incasat”

= 411”Clienti”

sau 5113”Efecte de incasat” d) Acceptarea efectelor comerciale,pe baza de intelegeri intre parti,care insa nu au fost primate efectiv: 413”Efecte de primit”

= 411 “Clienti”

e) Creantele neincasate in termen de la clienti deveniti incerti,rau platnici sau aflati in litigiu: 416 “Clienti incerti”

=

411 “Clienti”

f) Refuzurile de plata ale clientilor ca urmate a calitatii necorespunzatoare a bunurilor livrate,a bunurilor necomandate sau din alte cause. -In aceste cazuri se anuleaza, prin stornare, formula contabila privind livrarea,adica: 411”Clienti”

= % 701-718”Venituri din vanzari” 4427”TVA colectata”

g) Reducerile de preturi acordate de furnizor(rabat,remiza,riscurn)se inregistreaza asemanator refuzurilor (inregistrarea precedenta) cu deosebirea ca de aceasta data rectificarea (stornare) se face doar pentru valoarea reducerilor si a TVA-ului proportional. h) Sconturile acordate clientilor pentru achitarea datoriei inainte de termen.Acestea se inregistreaza ca si cheltuieli financiare. Exemplu: Se incaseaza inainte de termen o creanta de 500000 lei pentru care se acorda un scont de 10%: 5121“Conturi la banci in lei”

= 411”Clienti”

500000 450000

667”Cheltuieli privind sconturile acordate”

50000

Daca creanta se incaseaza cu intarziere furnizorul poate sa pretinda penalizari,care reprezinta venituri exceptionale. Exemplu:Odata cu incasarea intarziere a creantei, de 500000 lei,se incaseaza si o penalizare de 2%: 5121 “Conturi la banci in lei” =

%

510000

411”Clientii” 7711”Venituri din despagubiri

500000 10000

si penalitati”

2. Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe credit comercial la clientii externi Creantele privind livrarile la cllienti externi,se inregistreaza in debitul contului clienti,in corespondenta cu conturile de venituri din vanzari,dup ace in prealabil,s-a facut transformarea devizelor in lei,pe baza cursului valutar la data exportului. Pana la data incasarii creantelor cursului valutar al monedei convenabile,in care sunt evaluate bunurile facturate poate sa scada sau sa creasca.

Exemplificarea contabilizarii creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe credit commercial de la clienti externi -daca cursul valutar se inregistreaza la incasare,un venit din diferenta de curs valutar,reflectata in creditul contului 765”Venituri din diferente de curs valutar”. Daca dimpotriva cursul valutar scade la data incasarii creantelor se realizeaza o pierdere ce se inregistreaza in debitul contului 665”Cheltuieli din diferente de curs valutar”.

3. Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe credit cambial Pe baza intelegerii dintre furnizor si client unele vanzari se pot face pe credit cambial,adica incasarea contravalorii bunurilor livrate urmand sa aiba loc la o data ,ulterioara,pentru care furnizorul accepta un billet la ordin emis de catre client. Contabilitatea creantelor din vanzari pe credit cambial se tine cu ajutorul contului 413”Efecte de primit”. De mentionat ca in acest cont se inregistreaza doar acceptul de principiu al unui effect commercial stipulate intr-un contract de vanzare-cumparare sau acceptul theoretic pe baza unei intelegeri privind amanarea scadentei unei creante.Ceea ce se inregistreaza in acest cont nu este biletulde ordin aflat la dispozitia furnizorului ci doar acordul.Biletul la ordin primit, aflat la dispozitia furnizorului,se inregistreaza intr-un cont de trezorerie,contul 5113”Efecte de incasat” -Contul 413”Efecte de primit” se debiteaza pe baza acordului de acceptare a unui viitor billet la ordin,potrivit formulei contabile: 413”Efecte de primit”

=

411”Clienti”

Prin aceasta formula contabila creanta din vanzari pe credit comercial se transforma in creanta din vanzari pe credit cambial. -Dupa primirea efectelor comerciale –a biletelor la ordin-acest cont se soldeaza,prin formula contabila: 5113”Efecte de incasat”

=

413”Efecte de primit”

-Instructiunile mai prevad si o alta posibilitate potrivit careia creantele inregistrate initial ca effect de primit sa se incaseze prin banca aceasta operatie econimica inregistrandu-se prin urmatoarea formula contabila: 5121”Conturi la banci in lei” = 413”Efecte de primit” Efectele comerciale pot fi acceptate si pentru creante in devize Cu ocazia inregistrarii lor insa se ridica problema transformarilor devizelor in lei,pe baza cursului valutar al zilei,iar cu ocazia incasarii se inregistreaza de regula si diferente de curs valutar.La data intocmirii bilantului se determina si se inregistreaza deferentele de conversie,la fel ca si pentru creantele din vanzari pe credit commercial. La data intocmirii bilantului,ca urmare a evaluarii creantelor in devize,pe baza cursului valutar al zilei ,in debitul contului 411”Clienti” se pot inregistra diferente de conversie favoabile in corespondenta cu contul 477”Diferente de conversie pasiv” in cazul in care cursul valutar al devizelor creste, iar in credit diferentele nefavorabile,in corespondenta cu contul 476”Diferente de conversie activ” in cazul in care cursul valutar al devizelor scade. Diferentele de conversie, atat cele favorabile cat si cele nefavorabile se anuleaza(se storneaza) dupa redeschiderea conturilor,la inceputul perioadei urmatoare. Efectele comerciale detinute pot fi mobilizate inainte sau la scadenta. Efectele comerciale ajunse la scadenta sunt scoase din portofoliul de valori,inscrise in borderouri si depuse,sub semnatura pe borderou,la banci pentru a fi incasate.Pe intervalul de la depunerea la banca spre incasare,pe seama unitatilor sau persoanelor indicate la plata,si pana la incasarea lor in conturi curente,evidenta cambiilor,biletelor la ordin sau a altor efecte comerciale,se realizeaza cu ajutorul contului 5113”Eecte de incasat”. Datorita legaturii puternice care exista intre conturile 413”Efecte de primit” si 5113”Efecte de incasat”’ si a functionarii lor asemanatoare in continuare se prezinta si contul 53113”Efecte de incasat”’desi acesta nu face parte din clasa 4 de conturi. Exemplificarea contabilizarii creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe credit cambial

1. Societatea comerciala A livreaza marfuri societatii comerciale B in valoare de 500000 lei + 19% TVA,total 595000 lei. Contabilitatea furnizorului(A): 411 “Clienti”(B)

=

595000

707”Venituri din vanzare marfa” 500000 4427 “TVA colectata” 95000 Contabilitatea clientului(B): = 371”Marfuri”

401 “Furnizori” (A) 595000 4426 “TVA deductibila”95000

2. Societatea comerciala A are o datorie fata de un furnizor al sau, societatea comerciala C ,de la care obtine un credit commercial la marfurile primate de la aceasta de 60 de zile, acoperit cu o cambie emisa si trasa asupra clientului SC ”B” , pentru suma de 660000 lei,cambia a carui benefiaciar este SC “C”.Cambia este acceptata de tras (SC “B”) si predate beneficiarului (SC”C”). Contabilitatea furnizorului A: 401 “Furnizori”(C)

= 411 “Clienti”(B)

595000

Contabilitatea clientului (B): %

=

403 “Efecte de plata” (A) 645000

401”Furnizori”

595000

666”Cheltuieli privind dobanzile”

50000

Contabilitatea societatii comerciale “C” (furnizorul SC “A”): 413 “Efecte de platit”(B)

=

645000 411 “Clienti”(A)

595000

766”Venituri din dobanzi”50000

Contabilitatea circulatiei si decontarii cambiei in varianta emiterii cu 2 persoane(varianta II) 1. Societatea comerciala “A” livreaza marfuri SC “B” in valoare de 500000 lei +TVA 19% , total 595000lei. Contabilitatea fernizorului A: 411 “Clienti” (B)

=

%

595000

707”Venituri din vanzarea marfurilor

500000

4427 “TVA colectata”95000 Contabilitatea clientului (B): =

401”Furnizori” 595000

371”Marfuri”

500000

4426”TVA deductibila”

95000

2. S-a convenit ca furnizorul sa acorde clientului un credit comercial pentru marfurile livrate pe 60 de zile pentru care SC “A” emite o cambia de 660000 lei,acceptata de SC “B” in calitate de tras , beneficiarul cambiei fiind tragatorul SC “A”. Contabilitatea clientului (B): %

=

403”Efecte de plata”(A) 645000

401 “Furnizori”(A)

595000

666”Cheltuieli privind dobanzile”

50000

Contabilitatea furnizorului(A): 413 “Efecte de primit” (B)

=

645000 411”Clienti”(B)

595000

766”Venituri din dobanzi”50000 3.Se depune la scadenta cambia la banca spre incasare. 5113”Efecte de incasat”

=

413 “Efecte de primit”(B)

645000

4.Se incaseaza contravaloarea cambiei prin contul current de la banca. 5121”Conturi la banci in lei© =

5113 “Efecte de incasat”(B) 645000

Contabilitatea clientului(B): Se plateste la scadenta-societatea comerciala”A” –cambia pentru suna de 645000 lei,cu disponibilul din contul de banca. 403”Efecte de plata”

=

5121 “Conturi la banci in lei”

645000

Andosarea unui efect commercial consta in transferarea in favoarea unei terte personae,de regula furnizor sau creditor,a dreptului de creanta detinut la beneficiar al acelui effect pentru decontarea completa sau partiala a unor obligatii(datorii). Prin andosare beneficiarul cambiei transfera deci drepturile sale in favoarea furnizorului pentru a lichida pe aceasta cale datoria sa fata de acesta. In acest scoop,cambia este scoasa din portofoliul de valori de catre clientul care o detine,este andosata cu mentiunea prin care indica noul beneficiar in persoana furnizorului si o preda acestuia. Aceasta operatie de andosare se inregisreaza: Contabilitatea clientului(andosantului): 401”Furnizori”

=

413”Efecte de primit”

666”Cheltuieli privind dobanzile” Contabilitatea furnizorului(andositului): 413”Efecte de primit”

=

411”Clienti” 766”Venituri din dobanzi”

Andosantul cambiei este solitar, prin garantie, la plata cambiei la scadenta. Angajamentul dat prin andosare se inregistraza in contul din afara bilantului 8011”Giruri si garantii acordate”.

4. Contabilitatea creantelor neincasate la termen

Creantele neincasate in termen atrag unele daune datorita neintrarii acestor valori in circuitul economic al furnizorilor.Unele din aceste creante prezentand chiar riscul de a nu putea fi recuperate,incasarea lor devenind astfel incerta. Contabilitatea unor astfel de creante din vanzari de bunuri si servicii se tine cu ajutorul contului 416”Clienti incerti”, in debitul caruia se inregistreaza valorile neincasate in termen de la clientii deveniti incerti ,dubiosi,rai platnici si in general a celor actionari in justitie. Creantele neincasate in termen se inregistreaza in acest cont cel putin din doua motive care decurg din principiul prudentei si obiectivul imaginii fidele. MOTIVE: 1) Adica,pentru ca situatia patrimoniala sa se reflecte in mod fidel,in contabilitate, sa considerat ca este necesar sa fie delimitate informatiile priviind creantele din vazari care prezinta un anumit grad de incertitudine, de cele aflate in termen. 2) Pe de alta parte reflectarea in contabilitate a unor active incerte poate sa reprezinte argumentul(justificarea) constituirii provizioanelor pentru deprecierea creantelor – clienti,ceea ce decurge din principiul prudentei. Exemplificarea contabilizarii creantelor neincasate la termen -creantele neincasate in termen de la categoriile de clienti mentionati se inregistreaza deci formula contabila: 416”Clienti incerti”

=

411”Clienti”

Contul 416”Clienti incerti” se crediteaza cu sumele incasate de la clientii incerti si cu cele nerecuperabile care se scot din active,respective se include in pierderi,dupa cum urmeaza: a) Sumele incasate in conturile bancare sau prin casa: % 5121”Conturi la banci in lei” (sau alte conturi la banci)

=

416”Clienti incerti”

531”Casa” b) Creantele nerecuperabile trecute pe pierdei,daca exista o hotarare judecatoreasca in acest sens: 654”Pierderi din creante” =

% 416”Clienti incerti”

X X

4427”TVA colectata” In acest caz se trece pe oierderi creanta diminuata cu taxa pe valoarea adaugat care se micsoreaza,se anuleaza. Daca apare posibilitatea de recuperare creanta se reactiveaza inregistrandu-se ca un venit din creante reactivate astfel: 411”Clienti”

=

754”Venituri din creante reactivate”

In situatia in care la scoaterea din active a fost diminuata tax ape valoarea adaugata,cu ocazia reactivarii creantei,este necesar sa fie reluata si aceasta,in creditul contului 4427 “TVA colectata”. Creantele incerte,neincasate in termen pot fi exprimate si in devize, iar in aceste cazuri pot sa apara cu ocazia incasarii lor diferente de curs valutar,iar la data intocmirii cilantului diferentele de cinversie,ambele putand sa fie favorabile sau nefavorabile,la fel ca toate createle in valuta.

5. Contabilitatea creantelor neexigibile Exista situatii in care unele vanzari,datorita unor forme de decontare specifice, la data livrarii sa nu fie intocmita factura,ci la o data ulterioara.Aceasta se refera mai ales la livrarile nestocabile cum ar fi livrarile de energie de orice fel,de apa,servicii telefonice,precum si altele.Acestea sunt creante neexigibile la data livrarii.Ele devin exigibile odata cu intocmirea facturii si aducerea ei la cunostinta clientului.

Astfel de creante pot fi inregistrate si in cursul exercitiului insa ele devin absolut necesare la inchiderea lui sau la data intocmirii bilantului,deoarece in vederea acoperirii cheltuielilor,respectiv pentru calcularea rezultatului exercitiului,trebuie inregistrate veniturile obtinute din astfel de livrari. Creantele neexigibile se inregistreaza in debitul contului 418 “Clienti facturi de intocmit”’ cu conditia ca acestea sa fie precis evaluabile.Totodata se calculeaza si se inregistreaza si tax ape valoarea adaugata,insa in momentul ce creanta este neexigibila si tax ape valoarea adaugata devine neexigibila,de natura celei colectate. Exemplificarea contabilizarii creantelor neexigibile -deci creantele neexigibile se inregistreaza prin urmatoarea factura contabila: 418”Clienti facturi de intocmit” =

% Grupa 70 4428”TVA neexigibila”

In situatii in care creantele au fost inregistrate in cursul exercitiului si daca sunt exprimate in devize, la data intocmiri bilantului trebuie sa se calculeze sis a se inregistreze diferentele de conversie. Dupa intocmirea facturilor creanta devine exigibila si in aceelasi timp TVA-ul devine exigibil,iar aceste operatii economice se inregistreaza prin urmatoarele formule contabile: a) Creanta devine exigibila: 411”Clienti”

=

418”Clienti facturi de intocmit”

b) TVA-ul devenit exigibil: 4428”TVA neexigibila” = 4427”TVA colectata”

6. Contabilitatea creantelor din avansurile primate

In vederea livrarii unor bunuri sau servicii furnizorul poate sa beneficieze,pe baza intelegerii cu clientul, de avansuri banesti.In aceste cazuri furnizorul devine dator fata de client. Contabilitatea acestor categorii de datorii ale furnizorilor se tine cu ajutorul contului 419”Clienti creditori”.Faptul ca acesta este un cont de datorii rezulta atat din denumirea sa cat si din ultima cifra a simbolului,ceea ce semnifica faptul ca are o functie contabila inverse fata de conturile di grupa din care face parte. Avansurile primate de la clienti se inregistreaza in creditul contului 419”Vlienti creditori” in coresponsenta cu conturile de trezorerie.Potrivit legislatiei in vigoare insa odata cu avansul se incaseaza si TVA-ul si de aici decurge si cresterea datoriilor privind aceasta taxa fiscala. Exemplificarea contabilizarii creantelor din avansuri primate si ambalaje consignate -incasarea unui avans se inregistreaza prin urmatoarea farmula contabila: 5121”Conturi la banci in lei” =

419”Clienti creditori”

(sau alte conturi de trezorerie)

4427”TVA colectata”

-dupa ce livrarea bunurilor sau serviciilor comandate a avut loc,respective dup ace a fost inregistrata creanta din livrari,aceasta se diminueaza cu valoarea avansurilor si a TVA-ului incasat anterior,prin formula contabila: 419”Clienti creditori”

= 411”Clienti” 4427”TVA colectata”

MONOGRAFIA

1. În datam de 15.01.2008 produsele finite obţinute se vând cu facturi ce urmează a se definitiva ulterior către S.C. Media SRL, plata fiind făcută prin efecte comerciale. 590 418

= % 701 4428

500 90

Se definitivează factura şi se primeşte efectul: 59

411

=

41 8

590

0 Se înregistrează efectele de primit: 59

413

=

411

590

5112

=

41 3

590

5121

=

5112

0 Primirea efectului: 59 0 Încasarea efectelor: 59

590

0 Transferul TVA neexigibilă la TVA colectată 9

4428

=

0

4 427

90

2. În data de 15.02.2008 se vând către SINGLE SRL produsele reziduale rezultate în urma procesului de producţie care au fost recondiţionate plata făcânduse în numerar: 17.7 5311

= % 703 4427

15 2.7

3. În data de 16.02.2008 se descarcă gestiunea pentru producţia stocată care a fost valorificată 235 711

= % 345 346 348

250 10 -25

4. În data de 17.02.2008 se vând către USAB animale şi păsări

obţinute din producţie proprie cu factură: 53.1 411

= % 701 4427

45 8.1

5. În data de 17.02.2008 se descarcă gestiunea pentru animalele şi

păsările care au fost obţinute din propria producţie: 30.5 711

= % 361 368

32.5 -2

6. În data de 20.02.2008 se efecuează un pentru CIFA SA de mărfuri: 23.6 411

= % 704 4427

20 3.6

7. În vederea executări unei lucrări SC TRONIC SRL depune un avans :

3

5121 =

0

41 9

30

8. Evid enţa facturi pentru lucrarea prestată pentru SC TRONIC SRL: 118 411

= % 704 4427

100 18

9. Încasarea facturii SC TRONIC SRL mai puţin avansul care a fost încasat: % 30 419 88 5121

= 411

118

10.Vânzarea de mărfuri prin magazinul propriu: 141.6 5311

= % 707 120 4427 21.6 11.Descărcarea gestiuni pentru mărfurile care au fost vândute de magazin: % 96 607 24 378

= 371

120

BIBLIOGRAFIE

1. I. Nicoară, C. Sabău - Contabilitatea societăţilor comerciale, Ed. CCI Timişoara 1991

2. Prof. Ioan Morşan

- Contabilitatea generală a economiei de piaţă. Vol 1 şi 2 Ed., EVCont Consulting SRL, Suceava 1997

3. Bazele contabilităţii- Ristea M., Călin O., Editura Economică - Bucureşti 2004