Atestat 2008 Clasa A 13 A

COLEGIUL ECONOMIC AL BANATULUI MONTAN RESITA

CONTRACTUL DE REPREZENTARE

COORDONATOR Prof. Popa Cristina

ELEV Cîrpaci Veronica Laura

2008

CUPRINS                     

ARGUMENT CAPITOLUL I 1.1.Dezvoltarea durabilă a turismului 1.2.Caracteristicile activităţii hoteliere 1.3.Structuri de primire 1.4.Clasificarea structurilor de primire CAPITOLUL II 2.1.Produsul hotelier 2.2.Personalul hotelier 2.3.Sarcini ale hotelierului CAPITOLUL III 3.1.Clasificarea contractelor 3.2.Tipuri de contracte 3.3.Contractul de reprezentare 3.4.Clauza de reprezentare 3.5.Durata contractului 3.6.Remunerarea reprezentantului 3.7.Sarcinile reprezentantului CAPITOLUL IV 1.1.Elementele contractului 1.2.Răspunderea părţilor pentru neexecutarea clauzelor contractuale

ARGUMENT 





Contractele sunt acte juridice civile sau comerciale, comercializate în acodrul de voinţă a două sau mai multe persoane, încheiat cu scopul de a crea, modifica sau stinge între ele drepturi şi obligaţii. Deşi legate de comercializare, activităţile de promovare, publicitate, relaţii cu publicul şi comunicare, vor fi prezentate doar în măsura în care clauzele referitoare la acestea sunt cuprinse în mod obişnuit în capitole distincte. Contractul priveşte asigurarea de către prestator şi utilizarea de către beneficiar a serviciilor care fac parte din respectivul contract. Convenţia Asociaţiei Internaţionale a Hotelurilor şi Federaţiei Universale a Asociaţiilor Agenţiilor de Turism şi-a încetat activitatea la 14 iunie 1987.

CAPITOLUL I 1.1.DEZVOLTAREA DURABILĂ A TURISMULUI 

Geneza conceptului de dezvoltare durabilă îşi are rădăcinile în recunoaşterea din partea unor ştiinţe sociale, a necesităţii punerii unor probleme de DEZVOLTARE FĂRĂ LIMITE ÎN ECONOMIILE NAŢIONALE.



La forumul economic de la Davas din Elveţia, în 1996 s-a pus problema pentru prima oară a globalizării afacerilor şi comerţului.Unele state au fost proglobalizare iar altele au fost contra deoarece s-a ajuns la concluzia ca toate ţările dezvoltate să beneficieze de pe seama globalizării. PROVOCĂRI 1.Cererea turistică este proporţională cu calitatea mediului înconjurător. 2.Turisnul este activitatea care protejează mediul rural mai mult decât alte activităţi. 3.Turismul face să crească populaţia în zonele de destinaţie turistică. 4.Activitatea turistică poate să fie o forţă puternică în ceea ce priveşte moştenirea culturală şi conservarea mediului. 5.Turismul durabil a devenit un cult, mai ales atunci când el se desfăşoară sub forma ecoturismului.Turismul poate avea un impact pozitiv şi unul negative asupra mediului.

     

1.2.CARACTERISTICILE ACTIVITĂŢII HOTELIERE 





În prezent, industria hotelieră este recunoscută ca “industria mâinii de lucru”.În condiţiile în care numeroase sectoare economice şi-au restrâns numărul de persoane ocupate – printr-o politică de mecanizare, automatizare şi raţinalizare – activitatea hotelieră poate să spere prea puţin la o astfel de “revoluţie”. În principiu, în hotel, reducerea numărului de personal se soldează cu restrângerea numărului şi calităţii “serviciilor-echipamente tehnice”. Imposibilitatea stocării prestaţiilor determină o atenţie deosebită acordată variaţiilor cererii-fluctuaţii sezoniere sau activitate interminentă (variaţia gradului de ocupare în mariile oraşe în cursul unei singure săptămâni, prin reducerea acesteia în zilele de week-end când oamenii de afaceri părăsesc hotelurile).

1.3.STRUCTURI DE PRIMIRRE 





Prin structuri de primire se înţelege orice construcţie şi amenajare destinată cazării turiştilor, servirii mesei împreună cu servicii de divertisment şi servicii complementare sau suplimentare. Structurile de primire se compun din hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri sate de vacanţă, pensiuni, ferme şi gospodării agroturistice, şi alte unităţi care asigură cazarea turiştilor, unităţile de alimentaţie din incinta acestora, destinate servirii turiştilor precum şi alte unităţi administrate de o societate de turism indiferent de locul unde este amplasată, de forma de organizare sau de proprietate. Clasificarea structurilor de primire din ţara noastră se face conform Ordinului Ministerului Turismului numărul 56 din anul 1995.

1.4.CLASIFICAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE 

            

Structurile de primire turistice se clasifică pe stele sau pe categorii, în funcţie de carcteristicile constructive, calitatea dotărilor şi serviciilor pe care le oferă.Orice structură de primire trebuie să deţină un certificat de clasificare. În vederea obţinerii certificatului de clasificare, societăţile de turism vor întocmi următoarele documente: -cerere; -fişa de prezentare a unităţii; -copie de pe hotărârea judecătorească sau de pe autorizaţia de funcţionare; -copie de pe certificatul de înmatriculare în registrul comerţului; -autorizaţia sanitară de funcţionare; -autorizaţia sanitară veterinară; -avizul P.S.I.; -schiţa de amplasare a unităţii; - schiţa de amplasare a camerelor şi spaţiilor de alimentaţie; -copie de pe brevetul de turism pentru director; -copie de pe actele de calificare a personalului calificat. HOTELUL DEFINIT DE ALIANŢA INTERNAŢINALĂ DE TURISM este un complex care cu condiţia plăţii, turiştii pot să se cazeze, precum să se hrănească şi să se distreze.

                            

Organizaţia Mondială a Turismului clasifică hotelurile sau structurile de primire după mai multe criterii: 1.După serviciile oferite pot fi: -hoteluri; -pensiuni; -moteluri; -hotel plutitor; -vile; 2.După nivelul de confort: -nivelul de lux 4*-5*; -nivel mediu 2*-3*; -nivel modest 1*. 3.După locul de amplasare pot fi hoteluri de: -litoral; -munte; -staţiuni balneo-climaterice; -de-a lungul şoselelor. 4.După durata şederii: -de tranzit; -de sejur prelungit. 5.După regimul de funcţionare: -permanent; -sezonier. 6.După forma de proprietate: -de stat; -personale; -parivate. 7.După forma de exploataţie: -individual; -în asociere.

CAPITOLUL II 2.1.PRODUSUL HOTELIER 

       

Produsul hotelier reprezintă ansamblul serviciilor pe care le asigură un hotel(cazare, alimentaţie şi agreement)împreună cu concepţia de organizare, de dotare a spaţiului şi de comportamentul angajaţiilor. Elementele care definesc produsul hotelier sunt: 1.Numele, specificul şi amplasarea hotelului; 2.Categoria de calificare; 3.Imaginea şi marca hotelului; 4.Structura serviciilor oferite; 5.Preţurile; 6.Ambianţa şi confortul; 7.Comportamentul personalului.

2.2.PERSONALUL HOTELIER                    

1.CERINŢE FIZICE: -stare de sănătate bună fără probleme de handicap; -îndemânare; -armonie a mişcărilor; 2.CERINŢE INTELECTUALE: -capacitate de analiză şi de sinteză; - capacitate de ascultare şi înţelegere; -memorie bună; 3.CERINŢE EDUCAŢIONALE: -calificare profesională; -cultură generală; -cunoaşterea limbilor străine; 4.CERINŢE PSIHICE: -putere de concentrare; -calm, răbdare şi tact professional; -stăpânire de sine; 5.CERINŢE MORALE: -cinste; -corectitudine; -discreţie;

2.3.SARCINI ALE HOTELIERULUI    

 

 

Cele mai importante sarcini ale hotelierului sunt: -plata reprezentantului la nivelul şi termenele stabilite; -plata altor servicii auxiliare solicitate conform actelor adiţionale; -asigurarea reprezentantului, gratuit, cu pliante şi foi liste cu tarife, alte materiale publicitare ce trebuie distribuite de reprezentant, în cantităţi convenite sau rezonabile faţă de planul de vizite şi contracte; -onorarea tuturor rezervărilor primite prin reprezentant, conform modului de lucru stabilit; -preluarea spre soluţionare a tuturor reclamaţiilor privind serviciile acordate clienţilor trimişi de reprezentant, reclamaţii primite de către acesta; -plata comisioanelor către agenţiile de turism care au trimis clienţi direct sau prin reprezentant; -plata sumelor datorate, în baza contractelor încheiate prin reprezentant, către diverşi furnizori (agenţii de publicitate, furnizori de materiale şi dotări hoteliere).

CAPITOLUL III 3.1.CLASIFICAREA CONTRACTELOR 

                

În imensa varietate a contractelor se pot desprinde unele categorii mai importante a căror clasificare se poate face după mai multe criterii: conţinutul, modul de formare, scopul urmărit de către părţi, modul de executare. 1.După conţinutul lor, adică după felul obligaţiilor la care dau naştere pot fi: a)Contracte sinalagmatice b)Contracte unilaterale 2.După modul lor de formare avem: a)Contracte consensuale b)Contracte solemne c)Contracte reale 3.După scopul urmărit de părţi prin încheierea lor avem: a)Contracte cu titlu oneros b)Contracte cu titlu gratuit 4.Contractele cu titlu oneros a)Contracte comutative b)Contracte aleatorii 5.După modul lor de executare avem: a)Contracte cu executare imediată b)Contracte cu executare succesivă

      

6.Din punctul de vedere al reglementării lor avem: a)Contracte numite b)Contracte nenumite 7.După existenţa de sine stătătoare sau nu a contractelor avem: a)Contracte principale b)Contracte accesorii 8.Contracte de adeziune 9.Contracte mixte sau complexe

3.2.TIPURI DE CONTRACTE 

                    

În lumea întreagă există sute de tipuri şi modele de contracte.Toate sunt adaptate zonei în care sunt construite, fiind influenţate de legislaţia în vigoare, de uzantele folosite şi de voinţa specifică a părţilor ce le întocmesc. TIPURI DE CONTRACTE: -contractul de franciză; -contractul de management; -contractul de reprezentare; -contractul de time-sharing; -contractul de hotelărie; -contractul între prestatorii şi intermediarii din turism; -contractul între hotelier şi intermediarii din turism; -contractul individual de muncă; -contractul de commision între prestatori şi agenţiile de turism; -contractul de leasing; -contractul de vânzare-cumpărare; -contractul de administrare; -contractul de agenţie comercială; -contractul de asigurare; -contractul de asistenţă financiară; -contractul de comision; -contractul de gaj comercial; -contractul de publicitate; -contractul de sponsorizare; -contractul de transport mărfuri;

3.3.Contractul de reprezentare 





Acest tip de contract este mai frecvent întâlnit în cazul marilor hoteluri de lanţ care, datorită specializării şi complexităţii ofertei apelează la agenţii de vânzare cu care încheie contractele de reprezentare. Durata contractului poate cuprinde un termen mai mare sau mai mic, determinat de politica de vânzare a hotelului şi obiectivele urmărite.În contract se pot stabili clauze restrictive prin care hotelul solicită reprezentantului său să nu mai încheie un contract similar cu un alt hotel. Se are în vedere calitatea sa de mandatar, legătura contractuală cu prestatorul reprezentant şi reacţia sa de comisionar care-i permite să nu-şi asume răspunderea prestării serviciului către turist şi nici a încasării valorii prestaţiei.

3.4.CLAUZA DE REPREZENTARE 

O problemă esenţială şi critică a contractelor de reprezentare este conflictul de interese între societăţile servite de acelaşi reprezentant, conflictul în care reprezentantul poate fi atras de o societate împotriva celeilalte.Conflictul de interese trebuie evaluat de hotelier nu numai la momentul discutării contractului de reprezentare, dar şi în perspectiva evoluţiilor probabile de pe piaţă care pot transforma două societăţi neconcurente în competitori direcţi sau având interese divergente pe piaţă.

3.5.DURATA CONTRACTULUI 

Orice clauză privind durata contractului cuprinde şi o referire la termenul dinaintea terminării contractului, la care părţile vor comunica fie prelungirea acesteia, fie întreruperea lui.

3.6.REMUNERAREA REPREZENTANTULUI 

Reprezentantul este renumerat cu o sumă fixă anuală, plătită la semnarea contractului pentru următorul an, şi ulterior, la aceeaşi dată, pentru anii următori.Plata poate fi făcută în tranşe trimestriale sau lunare.Unele contracte pot stabili, pe lângă remuneraţia fixă şi o parte variabilă în funcţie de anumite rezultate uşor comensurabile, cum ar fi volumul comenzilor preluate şi transmise hotelierului.De obicei, reprezentantul nu este un comisionar şi deci nu va fi remarcat ca acesta.

3.7.SARCINILE REPREZENTANTULUI 



Sarcinile reprezentantului sunt foarte diverse şi complexe.Enumerarea lor cât mai completă, în formulări clare, deşi laborioasă, permite urmărirea realizării lor, lucru imposibil sau greu de realizat de către hotelier în cazul unor formulări generale. Există însă situaţii când astfel de formulări nu pot fi evitate sau sunt chiar preferate.De câte ori este posibil, hotelierul va urmări ca prin toate clauzele utilizate să lase deschisă posibilitatea formulării unor precizări sau concretizări ulterioare semnării contractului, pe măsură ce apar clasificări sau evoluţii inexistente iniţial.

CAPITOLUL IV ELEMENTELE CONTRACTULUI    



Părţile contractului sunt: -antreprenorul; -clientul. În calitate de antreprenor pot activa orice persoane fizice sau juridice, care dispun de licenţa eliberată de Ministerul Dezvoltării Teritoriului Construcţiei şi gospodăriei comunale. În calitate de client activează în principiu orice persoană fizică sau juridică.



4.2.RĂSPUNDEREA PĂRŢILOR PENTRU NEEXECUTAREA CLAUZALOR CONTRACTUALE

Conform art.381Codul Civil al Republicii Moldova, partea ce nu a respectat sau nu a executat obligaţiile contractuale sau le-a executat inexact, plăteşte celeilalte părţi clauza penală. Clientul va purta răspunderea pentru: -neprezentarea la timp antreprenorului a documentaţiei tehnice şi a şantierului de construcţie conform prevederilor contractului de antrepriză în construcţie capitală; -neprezentarea materialelor de construcţie conform contractului şi nu la timpul indicat în contract pentru începerea lucrărilor de construcţie; -pentru calitatea materialelor utilizate în procesul executării lucrării.Antreprenorul va trebui să răspundă pentru calitatea necorespunzătoare a materialelor pentru construcţie pe care le folosesc în construcţie; -pentru calitatea lucrărilor executate; -pentru nepredarea la timp a construcţiei contractului şi conform datelor stabilite pentru predarea construcţiei în contract.





 



BIBLIOGRAFIE 1. Georgescu T.,Caraiani Gheorghe “Managementul afacerilor”, Editura Sylvi, Bucureşti, 2002. 2. Patriche D. – “Politici, programe, tehnici şi operaţiuni de comerţ”, Editura Economică, Bucureşti, 2003. 3. Corina şi Eugen Dinga – “Primii paşi în franşiză” , Editura Beck, Bucureşti, 2006. 4. Blideanu Dana – “Franşiza – elemente fundamentale”, Editura Economică, Bucureşti, 2004. 5. Nicolescu Ovidiu – “Management”, Editura Economică, Bucureşti, 2000.