Arii Naturale Protejate Din Judetul Dambovita.docx

Arii naturale protejate din Judetul Dambovita Parcul Natural Bucegi, aflat pe teritoriul judetelor Dambovita, Prahova si Brasov, figureaza in Legea nr. 5/2000 cu o suprafata de 32 662 ha, din care 16 334 ha se afla pe teritoriul judetului Dambovita. Cuprinde o mare diversitate biologica, geologica, geomorfologica, carstul ce prezinta o importanta deosebita prin frumusetea peisajului si prin interesul stiintific: Pestera Ialomitei, Pestera Ratei, Cheile Zanoagei, Cheile Ursilor, Cheile Orzei, Cheile Tatarului, claile din Lespezi, Canionul Horoabei, lapiezuri, doline. Parcul Natural Bucegi a fost delimitat conform H.G 230/2003 si s-a stabilit zonarea lui interioara prin Ordinul MAPAM nr. 552/2003.

Frumusetea peisajului, completata de chei, pesteri, stanci cu forme curioase, cum sunt Babele si Sfinxul - multe dintre ele monumente ale naturii - minunata vale a Ialomitei si a afluentilor sai, padurile ce inconjoara poalele muntilor fac din zona muntilor Bucegi, una dintre cele mai pitoresti din tara, vizitata anual de numerosi turisti. In aceasta zona, pe teritoriul judetului Dambovita sunt construite cabanele: Babele, Bolboci, Zanoaga, Scropoasa, Padina. Hotelul Pestera, care poate gazdui peste 200 de turisti, ofera acestora posibilitati de cazare si servicii deosebite (restaurant, bar de zi, piscina, sala de bowling). De asemenea, pe muntele Paduchiosu, la granita dintre judetele Dambovita si Prahova s-a ridicat un complex turistic modern. Anual, elevi din toata tara isi petrec vacantele la taberele scolare Caprioara, Cerbu, Vanatoru, intru-un cadru natural deosebit din Muntii Bucegi

Rezervatiile naturale au un rol deosebit in protectia si conservarea unor habitate, specii de plante si animale salbatice,elemente si formatiuni ge ologice, speologice, paleontologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita. Cele mai importante valori naturale protejate sunt redate in cele ce urmeaza.

Rezervatii naturale cuprinse in Legea 5/ 2000 :



9 rezervatii naturale aflate pe teritoriul Parcului Natural Bucegi :

Orzea-Zanoaga - rezervatie naturala mixta

Rezervatia naturala Orzea - Zanoaga cuprinde sistemul carstic : cheile Zanoagei Mari, cheile Orzei, claile din Lespezi (monumente al naturii), frumoase paduri de molid (Picea abies), palcuri de larice (Larix decidua) si cateva exemplare de zambru (Pinus cembra) pe malul drept al Ialomitei si deasupra cheilor Zanoagei Mari. O vegetatie termofila compusa din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcance se intalneste in cheile Zanoagei Mari: secara de munte (Secale montanum) - element mediteranean- balcanic, Iris dacica (Stanjenelul de munte) - edemism pentru Carpatii Sudici, Scorusul (Sorbus cretica) - element sud- european sporadic in Carpati, spinul (Carduus candicans) - element balcanic rar, in tara noastra, umbelifera (Athamantha hungarica), timoftica (Phleum montanum) - sporadica la noi, in Bucegi fiind intalnita si in Jepii Mici, , cosaci (Astragalus depressus) - ce se mai gaseste pe muntele Domogled, caprifoiul (Lonicera caerulea) si Streptopus amplexifolius, specii sporadice in Romania, Hepatica transsilvanica, etc.

Zanoaga- Lucacila - rezervatie naturala mixta (rezervatie stiintifica, in conformitate cu unele documente, inclusiv amenajament silvic/1989)

Rezervatia naturala Zanoaga - Lucacila cuprinde cheile Zanoagei Mici, cheile Zanoagei Mari (monumente al naturii), frumoase paduri de molid (Picea abies), palcuri de larice (Larix decidua) si cateva exemplare de zambru (Pinus cembra) pe malul drept al Ialomitei. O vegetatie termofila compusa din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcance se intalneste la poalele peretilor sudici de calcare titonice al muntelui Zanoaga , numit si Ť Podul cu florile ť si in cheile Zanoagei Mari: secara de munte (Secale montanum) - element mediteranean- balcanic, Iris dacica (Stanjenelul de munte) - edemism pentru Carpatii Sudici, Scorusul (Sorbus cretica) - element sud- european sporadic in Carpati, spinul (Carduus candicans) - element balcanic rar, in tara noastra, umbelifera (Athamantha hungarica), timoftica (Phleum montanum) - sporadica la noi, in Bucegi fiind intalnita si in Jepii Mici, , cosaci (Astragalus depressus) - ce se mai gaseste pe muntele Domogled, caprifoiul (Lonicera caerulea) si Streptopus amplexifolius, specii sporadice in Romania.

Cheile Tatarului - rezervatie naturala mixta

Rezervatia naturala, Cheile Tatarului, pe langa vegetatia termofila, cu elemente floristice rare pe care le ocroteste si frumusetea pisajului, reprezinta si o interesanta rezervatie geologica si paleontologica, ce cuprinde sistemul carstic Tataru : lapiez, doline, cheile Tatarul Mare (monument al naturii) Pestera Ursului si Pestera Mica (din cheile Tatarul Mare), o fauna fosila abundenta si diversa.

Sectorul cel mai frumos al cheilor Tatarul Mare - situate la coada lacului Bolboci - se afla in aval, pe cca. 300 m, unde Ialomita s-a adancit in prelungirea sud - estica a masei de calcar jurasic a Muntilor Tataru. Aici, pe versantul stang al vaii Tatarului, la altitudinea de 1548 m, se vad deschiderile celor doua pesteri - Pestera Ursului si Pestera Mica - cele mai inalte statiuni paleolitice de la noi din tara - urmele de vatra si prezenta oaselor aschiate in cantitati destul de mare sunt marturii ca omul le-a folosit ca adapost in perioadele de retragere a gheturilor Wurmiene. In Pestera Mica din cheile Tatarului s-a semnalat prezenta speciilor: Onychiurus armatus, O. subgranulosus, Stenophylax perimistus, S. Vibex speluncarum. In Pestera Ursului s-au gasit: Encytraeus albidus, Parasitus niveus, Lepidocyrtus serbicus, Tomocerus flavescens, Neelus murinus. Desi nu au dimensiuni mari si o micromorfologie variata, cele doua pesteri prezinta interes si datorita fosilelor de Ursus spelaeus, gasite aici.

Rezervatia cheile Tatarului retine atentia prin fauna fosila existenta aici, in stratele de calcar jurasic.

Stratele doggerului superior, apar pe ambii pereti ai cheilor, la baza calcarelor albe - cenusii, masive, ale malmului, fiind inzestrate cu o fauna fosila abundenta. Pe versantul drept al Ialomitei (D. Patrulis), apar atat bathonianul, cat si callovianul inferior. Stratul ce apartine bathonianului este format din calcare galbui si brun - roscate cu multe fosile. Stratele doggerului superior, apar pe ambii pereti ai cheilor, la baza calcarelor albe - cenusii, masive ale malmului, fiind inzestrat cu o fauna fosila abundenta. Pe versantul drept al Ialomitei, apar atat bathonianul, cat si callovianul inferior. Stratul ce apartine bathonianului este format din calcare galbui si brun - roscate cu multe fosile. Stratele doggerului superior, apar pe ambii pereti ai cheilor, la baza calcarelor albe - cenusii, masive ale malmului, fiind inzestrat cu o fauna fosila abundenta. Pe versantul drept al Ialomitei, apar atat bathonianul, cat si callovianul inferior. Stratul ce apartine bathonianului este format din calcare galbui si brun - roscate cu multe fosile. El se iveste si in malul stang al Ialomitei

In aceste calcare se gasesc fosile de Phylloceratidae si Litoceratidae, prezente si in calcarul de la Strunga si masivul Horoaba. Sunt abundente si specii de Procerites, printre care se gasesc si specii de talie mare ca Procerites clausiprocerus, Procerites imitator si unele forme noi de Choffatia. Fata de calcarul pasului Strunga, in cel al cheilor Tatarului sunt numerosi reprezentanti ai familiei Macrocephalitidae : Macrocephalitidae sp. si Pleurocephalites sp. Cacarul callovianului inferior din versantul drept al Ialomitei, prezinta si concretiuni de limonit. Acesta contine o interesanta fauna de amoniti, la partea superioara a stratului fiind numeroase exemplare de talie mare ale speciei Macrocephalitidae , iar la partea superioara a stratului se gaseste specia Proplanulites. Aceasta specie inedita, indica prezenta zonei cu Sigaloceras calloviense. Se mai pot mentiona pentru aceleasi calcare si formele de : Choffatia sp., Loboplanulites sp., Sowerbyceras subtortisulcatus.

Turbaria Laptici - rezervatie naturala botanica (rezervatie stiintifica, in conformitate cu unele lucrari din literatura de specialitate)

Tinovul Laptici, desi mic si izolat geografic de zonele mari de tinoave din Romania ocroteste o serie de elemente floristice nordice rare, unele chiar relicte si o microfauna caracteristica mlastinilor oligotrofe, deosebit de interesanta si variata. In Bucegi, aglomerari de Sphagnum se intalnesc in mai multe puncte, dar tinovul Laptici este singurul unde acesta se gaseste in masa compacta, formand depozite de turba, de 1 m grosime.

Sphagnumul retine o mare cantitate de apa, in care se dezvolta o microflora bogata si variata. Dintre briofite se pot aminti genul Sphagnum (muschi de turba) cu numeroase specii ; Sphagnum acutifolium, Sph. fuscum, Sph. medium, Sph. recurvum, Sph. plumulosum, Sph. megellanicum si alte specii de briofite ca : Tayloria acuminata, Tayloria tenuis, Polytrichum commune, P. strictum, P. gracile, Dicranum scoparium, iar dintre criptogamele vasculare : Lycopodium selago, Selaginella selaginoides, Equisetum palustre, E. variegatum.

In pernitele de Sphagnum vegeteaza o serie de plante superioare care s-au adaptat mediului oligotrof : Agrostis rupestris, Alchemilla alpestris, Caltha laeta, un numar mare de specii din genul Carex, , Hieracium auricula, specii ale genului Eriophorum, Trifolium pratense, Valeriana simplicifolia. In acest tinov se intalnesc si o serie de plante lemnoase din speciile : molid (Picea abies), pin (Pinus montana), mesteacanul (Betula pubescens, Betula pendula), ienuparul pitic (Juniperus sibirica), salcie (Salix myrtilloides salcia de turba, Salix phylicifolium - salcia pitica), afin (Vaccinum myrtillus), merisor de munte (Vaccinum vitis-idaea, V. uliginosum). Molizii si pinii care au crescut in mlastina sunt slab dezvoltati, avand un aspect tipic (piperniciti, cu ramuri dese si frunze mici).

Acesta rezervatie adaposteste raritatile floristice : Salix myrtiloides (salcia de turba) - relict glaciar, de origine nordica, aflata in unica statiune din tara , cea mai sudica din Europa si care numai in Coreea si Manciuria se gaseste in statiuni mai sudice decat aici, apoi Salix phylicifolius, Valeriana simplicifolius si oreofitul balcanic Swertia punctata.

Microfauna tinovului este bogata in specii, cele mai multe fiind specii reofile, caracteristice apelor de munte. Majoritatea speciilor sunt sfagnobionte si sfagnofile. Se gaseste aici o bogata fauna de nevertrebate, reprezentata de specii din Ciliata, Turbellaria, Nematoda, Oligochaeta, Tardigrada. Rotiferele se gase sc in numar mare de specii considerate tipic stagnofile, caracteristice pentru apele acide ale mlastinilor oligotrofe de turba (tinoave) de tip nordic. Dintre Thecamoebae amintim genurile Aracella, Centropyxis, Corythion, Difflugiella, Euglypha, Nebela, Sphenoderia, etc. Se intalnesc de asemenea reprezentanti din increngatura Molusca, ordinele Copepoda, Ostrocoda, Amphipoda, Ephemeroptera, Plecoptera, Trichoptera, Coleoptera, Diptera (fam. Chironomidae, Simulidae, Culicide, Tabanide).

Pestera- Cocora sau Cocora - Valea Horoabei - rezervatie naturala mixta

Rezervatia naturala Pestera - Cocora cuprinde sistemele carstice Batrana - Pestera Ialomitei: Cheile Ursilor, Cheile Pesterii, Pestera Ialomitei, Pestera Pustnicul (monumente ale naturii) si sistemul din Valea Horoabei: lapiez, Cheile sau Canionul Horoabei, Izbucul din Horoaba, Turnul Seciului (monumente ale naturii). Pestera Ialomitei, sapata in calcarele jurasic-superioare din culmea sud-estica a muntelui Batrana, la 1530 m este o pestera mare, dispusa pe doua etaje, care insumeaza 804 m de galerii fosile si active.

Cea mai mare parte din suprafata rezervatiei este acoperita de molidisuri, caracteristice pe calcare titonice si bine reprezentate pe muntele Cocora si la poalele muntelui Batrana. Se mai gasesc aici numeroase palcuri de larice (Larix decidua) pe stancile din Cheile Ialomitei, jnepenisuri pe Valea Horoabei, muntele Batrana, muntele Cocora, palcuri sau exemplare izolate de zambru ( Pinus cembra)-relict glaciar in valea Lesnitei, pe Valea Horoabei, pe muntele Cocora si in valea Suchelnitei, pe muntele Batrana.

Poiana Horoaba - rezervatie naturala botanica

Rezervatia ocroteste o vegetatie specifica etajului subalpin superior de tipul Festucetum rubrae subalpinum, care cuprinde raritati precum Gentiana bulgarica.

Poiana Crucii - rezervatie naturala botanica

Rezervatia ocroteste o vegetatie specifica etajului subalpin superior de tipul Festucetum rubrae subalpinum , care cuprinde raritati precum Gentiana bulgarica, Gentiana verna

Pestera Ratei - rezervatie naturala mixta ( geologica - geomorfologica, speologica)

Rezervatia cuprinde sistemul carstic Ratei de pe valea Rateiului: Cheile Rateiului (monument ale naturii), chei meandrate cu un numar de 17 pesteri de mici dimensiuni, care reprezinta foste pierderi fosile ale raului Ratei si sistemul endocarstic pestera Ratei (monument al naturii).

Pestera Ratei formata din galerii meandrate, dispuse pe trei etaje (unul activ si doua fosile), cu o dezvoltare de cca. 8000 m si 0 denivelare de +67 m, este o pestera gigantica si reprezinta cel mai important fenomen endocarstic din Bucegi. Este printre putinele pesteri din Romania in care se intalnesc concomitent concretiuni de calcit, gips si aragonit. In diverse puncte ale pesterii se intalnesc stalactite fistulare, stalactite excentrice, gururi, perle de caverna, coralite, draperii, stalagmite lumanare, coloane si domuri.

Pestera Ratei este dezvoltata in cea mai mare parte in calcare jurasice superioare. La baza acestora se afla un sistem de jaspuri (callovian superior) contact litologic ce poate fi urmarit in pestera in zona unora dintre galeriile active (Meduza si Sala Mare). Deasupra calcarelor sunt dispuse conglomeratele de Buceg i superioare (albian) in masa carora s-a dezvoltat o portiune importanta din Galeria Noua. Acest contact poate fi urmarit si in alte puncte din pestera (Meduza, Galeria Diaclazelor, Galeria cu Argila, etc

In arealul pesterii Ratei au fost semnalate: o specie noua de Parastenocaris (Doina Zincenco - 1970), precum si cateva specii subtroglofile (Stelian Grigore - 1980) Oxychilus glaber (Gastropoda), ,Microptera nycterobia (Tricohoptera), Scoliopteryx libatrix (Lepidoptera), Rhymosia fasciata (Diptera), Myotis myotis (Chiroptera). Alte specii din fauna terestra a pesterii : Paranemastoma sillii, Neanura plena, Thaumanura carolii, Onychiurus armatus, O. carpaticus, Folsomia quadriocellata, Stenophylax permistus, S. vibex speluncarum, Micropterna sequax, Limonia nubeculosa.

Plaiul Hotilor sau Punctul fosilifer Plaiul Hotilor - rezervatie naturala paleontologica

La est de soseaua ce trece prin Plaiul Hotilor se poate observa o succesiune caracteristica in formatiunile de flis cretacic si anume, trecerea de la Hauterrivian la Barremian, intr-o cuta rasturnata, care face ca termenii sa se succeada in ordine inveversa. De la vest spre est apar roci argilo - marnoase, cenusii - galbui (strate de omarnic barerremiene), peste care urmeaza marne tari, foioase cu resturi de plante incarbonizate, apoi conglomerate tilloide cu blocuri de calcare tithonice si sisturi argilo - marnoase dure cu vine de calcit, ce apartin stratelor de Sinaia superioare. Pe cei doi versanti ai sai apar si blocuri masive de calcar ce contin o bogata fauna fosila de Stramberg.

Fauna olistolitelor de calcare tithonice din stratele de Sinaia din Plaiul Hotilor este asemanatoare cu cea din Plaiul Domnesc, formele enumerate si consideratiile prezentate acolo fiind valabile pentru ambele puncte fosilifere. S-au determinat peste 250 de specii de cefalopode, brahiopode, lamellibranhiate, gasteropode; dintre acestea 80 de specii apartin bivalvelor.

In orizontul flisului cretacic este caracteristica, Lamellaptychus angulocostatis. In stratele barremianului inferior sunt fosilele amonitului de talie mica,Phylloceras tethys alaturi de resturile unor plante terestre bine conservate.



2 rezervatii naturale din - afara Parcului Natural Bucegi :

Plaiul Domnesc - rezervatie naturala paleontologica, aflata in cuprinsul Muntilor Bucegi

Stratele de Sinaia, entitate stratigrafica bine conturata in cadrul zonei interne a flisului din Carpatii Orientali, a fost separata in trei subdiviziuni ce corespund unor complexe litologice distincte. Dintre acestea Stratele de Sinaia superioare se caracterizeaza, printre altele, si prin prezenta in partea de sus a unor nivele conglomeratice. Este vorba de conglomerate tilloide, cu matrice argilo-marnoasa, slab cimentate si care cuprind, pe langa galeti, si blocuri de volume considerabile. Astfel de blocuri, de 100 -500 mc, formeaza adevarate klippe, de fapt olistolite, ce sant constituite din sisturi cristaline si calcare, de diferite tipuri. Se citeaza astfel calcare eotriasice, calcare medio-triasice, calcare apartinand partii inferioare a Neojurasicului, calcare tithonice si calcare berriasiene. In general toate calcarele sant fosilifere, un loc deosebit, din acest punct de vedere, ocupandu-l insa calcarele tithonice, prin abundenta faunei pe care o contin.