Anat.docx

M GATUL ANTERIOR M milohioidian

M digastic pantce anterior si posteriorjpg

M gastric (pantecele anterior)

M gastric (pantecele posterior)

M geniohioidian

M lung al capului

M lung al gatului

M omohioidian

M platisima (pielosul gatului)

M scalean anterior

M scalean mijlociu

M scalean posterior

M scm

M sternohioidian

M stilohioidian

M tirohioidian

M GATUL POSTERIOR D

M micul drept posterior al capului

M oblic superior al capului

M Splenius

MI GAMBA M extensor lung al degetelor Origine: pe tibie, peroneu, membrana interosoasă. Inserţie: pe falangele II şi III ale degetelor II-V. Inervaţie: ram din nervul peronier profund. Acţiune: flexor dorsal, rotator extern şi abductor al piciorului.

M extensor lung al halucelui Origine: faţa medială a peroneului şi membrana interosoasă. Inserţie: falanga distală a halucelui. Inervaţie: ram din nervul peronier profund. Acţiune: extensor al halucelui, flexor dorsal şi rotator intern al piciorului.

M flexor lung al degetelor Este situat cel mai medial, la nivelul planului profund . Origine: faţa posterioară a tibiei (sub linia solearului).

Inserţie: falanga distală a degetelor II-V Inervaţie: ram din nervul tibial. Acţiune: intervine în desprinderea şi propulsia piciorului alături de ceilalţi flexori plantari (flexia plantară), supinaţia şi adducţia piciorului; flexor slab al degetelor. De asemenea are rol şi în susţinerea bolţii plantare (menţine arcul longitudinal).

M flexor lung al halucelui Origine: faţa posterioară a peroneului pe cele 2/3 inferioare şi membrana interosoasă. Inserţie: falanga distală a halucelui. Inervaţie: ram din nervul tibial. Acţiune: în rolul dinamic desprinde piciorul membrului de sprijin, prin ridicarea pe vârfuri împotriva greutăţii corpului. Este ultimul muşchi care se contractă în extensia piciorului de sprijin, făcând-o completă. Astfel, se dă un ultim impuls în mers/ săritură, ajutând la propulsia corpului în sus şi înainte. Este flexor al halucelui, flexor plantar, efectuează rotaţia medială şi adducţia piciorului. În rolul static, când ia punct fix pe inserţii, în poziţia ortostatică, susţine gamba să nu se flecteze pe picior, fiind prin această acţiune un sinergist al tricepsului sural.

M gastrocnemian Origine: - capul medial are originea pe condilul medial femural, marginea superioară(care vine în raport cu pielea); - capul lateral are originea pe condilul lateral femural, marginea superioară(care vine în raport cu pielea). Inserţie: tuberozitatea calcaneului, prin tendonul lui Achile. Acţiune: este biarticular, cu fibre lungi, având acţiune de scurtă durată, dar cu randament maxim.

M peronier lung este situat cel mai superficial Origine: pe faţa laterală a osului peroneu şi septurile intermusculare. Inserţie: baza metatarsianului I şi cuneiformul medial.

Inervaţie: ram din nervul peronier superficial. Acţiune: rotaţia laterală şi abducţia piciorului, flexie plantară a piciorului. Accentuează şi susţine bolta transversală a piciorului

M peronier scurt este situat sub precedentul. Origine: pe faţa laterală a osului peroneu şi pe cele două septuri intermusculare. Inserţie: tuberozitatea metatarsianului V. Inervaţie: ram din nervul peronier superficial. Acţiune: rotaţia laterală şi abductor al piciorului şi flexie plantară a piciorului..

M plantar este fusiform şi subţire, acoperit de m. gastrocnemian Origine: pe condilul lateral femural. Inserţie: calcaneu. Inervaţie: n. tibial Acţiune: - fiind un muşchi rudimentar, acţiunea sa de muşchi auxiliar al tricepsului sural este neînsemnată; - când ia punct fix mai jos, este tensor al capsulei articulaţiei genunchiului.

M popliteu este scurt şi triunghiular, situat în profunzimea fosei poplitee . Origine: pe condilul lateral al femurului. Inserţie: pe faţa posterioară a tibiei (deasupra liniei solearului). Inervaţie: ram din nervul tibial.

Acţiune: rotaţia internă a gambei (cu gamba flectată) şi foarte slabă flexie a gambei pe coapsă.

M tibial anterior (gambierul anterior) este cel mai medial şi mai voluminos al regiunii. Origine: faţa laterală a tibiei şi membrana interosoasă. Inserţie: baza metatarsianului I şi cuneiformul medial. Inervaţie: ram din nervul peronier profund.

M tibial posterior (gambierul posterior) este situat profund, între cei doi flexori . Origine: pe faţa posterioară a tibiei şi peroneului pe membrana interosoasă. Inserţie: - pe osul navicular şi oasele cuneiforme; - pe baza metatarsianului I. Inervaţie: ram din nervul tibial. Acţiune: este flexor plantar slab, puternic rotator intern şi adductor al piciorului. Rol static foarte important, slăbirea muşchiului determinţnd apariţia platfus-ului.

MI PICIOR

MI SOLD SI COAPSA

M adductor lung Origine: faţa laterală a marginii inferioare a pubisului Inserţie: interstiţiul liniei aspre a femurului (în 1/3 mijlocie) Inervaţie: ram din nervul obturator Acţiune: adducţie, flexie şi rotaţie externă a coapsei

M adductor mare (include m adductor minim) Origine: tuberozitatea ischiatică şi ramura ischiopubiană (coxal). Inserţie: interstiţiul liniei aspre şi tuberculul adductorilor de la nivelul epicondilului medial al femurului. După direcţia şi inserţia distală a fasciculelor musculare se disting trei porţiuni: - porţiunea superioară (bine individualizată); - porţiunea mijlocie (mai voluminoasă şi posterior de precedenta); - porţiunea inferioară (cea mai posterioară şi mai groasă, întinsă de la tuberozitatea ischiatică la tuberculul adductorilor). Inervaţie: ramuri din nervii obturator şi ischiatic. Acţiune: este adductor (cel mai puternic) al coapsei, extensor al coapsei (singurul extensor din grupul medial, prin originea sa pe tuberozitatea ischiatică), rotator extern (prin porţiunile mijlocie şi superioară) şi rotator intern al coapsei (prin porţiunea inferioară).

M adductor minim

M adductor scurt Origine: ramul inferior al osului pubis Inserţie: 1/3 superioară a interstiţiului liniei aspre a femurului.

Inervaţie: ram din nervul obturator Acţiune: adductor, rotator extern şi flexor al coapsei.

M biceps femoral Origine: dublă- tuberozitatea ischiatică (capul lung) şi 1/2 inferioară a interstiţiului liniei aspre (capul scurt). Inserţie: capul fibulei. Inervaţie: nervul ischiatic Acţiune: este extensor al coapsei pe pelvis (prin capul lung), flexor (când acţionează ambele capete) şi rotator extern al genunchiului (când gamba este flectată.

M croitor este cel mai lung muşchi al corpului, străbătând în diagonală regiunea anterioară a coapsei, trecând peste două articulaţii (este biarticular Origine: spina iliacă antero-superioară. Inserţie: faţa medială a tibiei (sub condilul medial)- printr-o expansiune aponevrotică („laba de gâscă” sau „pes anserinus”- Fig. 65) care reprezintă inserţia comună a trei muşchi: croitor, gracilis, semitendinos. Inervaţie: ram din nervul femural. Acţiune: fiind biarticular, este atât flexor, rotator extern, abductor al coapsei cât şi flexor al gambei pe coapsă.

M drept femural

M fesierul mic Origine: faţa externă a aripii iliace (între limita gluteală anterioară şi inferioară)

Inserţie: trohanterul mare femural. Inervaţie: nervul fesier superior (ram din plexul sacrat) Acţiune: este identică pentru ambii muşchi, astfel ei sunt abductori ai coapsei (acţiune principală); în mers (sau alergare), în faza sprijinului unilateral, ia punct fix pe femur, imobilizează bazinul pe membrul de sprijin, împiedicând bascularea sa de partea opusă. Paralizia bilaterală a muşchiului va determina bascularea pelvisului alternativ în plan frontal, antrenând şi coloana lombară(mers legănat „de raţă”). Porţiunea posterioară a muşchiului este rotatoare externă şi extensoare a coapsei, iar cea anterioară este rotatoare internă şi flexoare a coapsei.

M fesierul mijlociu Origine: faţa externă a aripii iliace (între liniile gluteală anterioară şi posterioară) şi porţiunea corespunzătoare a crestei iliace. Inserţie: trohanterul mare al femurului. Inervaţie: nervul fesier superior (ram din plexul sacrat).

M gemen inferior origine tuberozitatea ischiatică Inserţie: comună cu obturatorul intern- trohanterul mare femural Inervaţie: ramuri separate din plexul sacrat Acţiune: rotatori externi ai coapsei (împreună cu m. obturatori intern)

M gemen superior Origine: spina ischiatică (gemenul superior) Inserţie: comună cu obturatorul intern- trohanterul mare femural Inervaţie: ramuri separate din plexul sacrat Acţiune: rotatori externi ai coapsei (împreună cu m. obturatori intern)

M gracilis Origine: ramul inferior al osului pubis. Inserţie: partea superioară a feţei mediale a tibiei (pes anserinus) Inervaţie: ram din nervul obturator Acţiune: este flexor şi adductor al coapsei şi flexor şi rotator intern al gambei.

M iliac Origine: m. iliac: pe fosa iliacă. Inserţie: este comună pentru ambele fascicule. prin tendon scurt, dar puternic, se inseră pe trohanterul mic. !!!mai trebuie adaugat info

M iliopsoas Este un muşchi lung, care are două porţiuni: m. psoas mare şi m. iliac Origine: m. iliac: pe fosa iliacă. m. psoas mare: pe discurile intervertebrale prin arcade tendinoase care se întind peste corpurile vertebrelor lombare L1- L4 , T11-T12 (între acestea şi arcadele psoasului trec arterele lombare, însoţite de cele două vene şi ramuri comunicante ale nervilor lombari şi nervi spinali); cele două origini se unesc formând m. iliopsoas.

Inserţie: este comună pentru ambele fascicule. prin tendon scurt, dar puternic, se inseră pe trohanterul mic. Inervaţie: ramuri din plexul lombar şi colaterale din nervul femural. Acţiune: flexor al coapsei pe bazin şi rotator extern al coapsei, dacă punctul fix este pe bazin şi coloana vertebrală, flectează bazinul pe coapsă când ia punct fix pe femur.

M marele fesier Origine: faţa externă a aripii iliace, ligamentul sacrotuberal, muchia laterală a sacrului şi coccigelui şi fascia toracolombară. Inserţie: pe tuberozitatea gluteală a femurului şi pe fascia lata. Inervaţie: nerv fesier inferior Acţiune: este extensor al coapsei pe bazin (punct fix pe bazin) sau al bazinului pe coapsă (acţiune principală - punct fix pe coapsă, realizând o forţă egală cu ceilalţi extensori la un loc. Intervine în lanţul triplei extensii, fiind principalul muşchi extensor antigravitaţional. Este rotator extern al coapsei (acţiune secundară. De asemenea este abductor al coapsei prin porţiunea superioară a muşchiului şi adductor al coapsei prin porţiunea sa inferioară. În afara funcţiilor dinamice, are şi o importantă funcţie statică, muşchiul fesier mare fiind inactiv în staţiune verticală comodă. Intervine în staţiune doar când corpul este uşor înclinat înainte, împiedicând căderea sa în faţă (a trunchiului pe coapsă), prin contracţie statică, cu punct fix pe coapsă.

M obturator intern Origine: membrana obturatorie şi periferie osoasă a găurii obturate. Inserţie: trohanter mare femural. Inervaţie: nerv obturator intern. Acţiune: rotator extern al coapsei.

M opturator extern Origine: membrana obturatorie şi faţa laterală a cadrului osos al găurii obturate. Inserţie: fosa trohanterică a femurului Inervaţie: ram din nervul obturator. Acţiune: rotator extern al coapsei, dar are şi rol de ligament activ care sprijină de jos colul femural, ţinând capul femural în articulaţie.

M patrat femoral Origine: tuberozitatea ischiatică Inserţie: creasta intertrohanteriană a femurului. Inervaţie: ram din plexul sacrat. Acţiune: rotaţie externă a coapsei.

M pectineu Origine: creasta pectineală (a ramului superior al pubelui) Inserţie: linia pectineală a osului femur. Inervaţie: ramuri din nervul femural şi nervul obturator

M piriform

Origine: faţa anterioară a sacrului. Inserţie: trohanterul mare femural. Inervaţie: ram propriu din plexul sacrat. Acţiune: rotator extern, abductor şi extensor al coapsei.

M psoas mare m. psoas mare: pe discurile intervertebrale prin arcade tendinoase care se întind peste corpurile vertebrelor lombare L1- L4 , T11-T12 (între acestea şi arcadele psoasului trec arterele lombare, însoţite de cele două vene şi ramuri comunicante ale nervilor lombari şi nervi spinali); cele două origini se unesc formând m. iliopsoas. Inserţie: este comună pentru ambele fascicule. prin tendon scurt, Inervaţie: ramuri din plexul lombar şi colaterale din nervul femural. M. psoas mare acţionează ca muşchi de viteză şi amploare, iar muşchiul iliac, ca muşchi de forţă. Lungimea m. psoas este hotărâtoare pentru lungimea paşilor şi a săriturii. De asemenea are rol static pentru poziţia de „drepţi” şi „şezând”, este muşchi stabilizator al rectitudinii trunchiului. Flectează şi înclină lateral trunchiul prin contracţie unilaterală, flectează trunchiul pe coapsă în decubit dorsal;

M psoas mic Origine: feţele laterale ale ultimelor vertebre toracice şi prima lombară. Inserţie: creasta pectinee a pubelui, fără a trece la coapsă Inervaţie: ramuri din plexul lombar Acţiune: este un muşchi al centurii, care nu acţionează asupra articulaţiei coxo-femurale doar atrunchiului având o acţiune slabă de sinergist al psoasului mare.

M quadriceps femoral Origine:

- m. drept femural: pe spina iliacă anteroinferioară (SIAI) şi deasupra acetabulului - m. vast lateral: pe trohanterul mare femural şi pe buza laterală a liniei aspre - m. vast medial: pe linia aspră (pe toată întinderea ei) - m. vast intermediar: pe 2/3 superioare ale feţei laterale şi anterioare femurale. Inserţie: tuberozitatea tibiei printr-un tendon unic al m. cvadriceps ce înglobează rotula (prin intermediul ligamentului patelar). Inervaţie: nervul femural Acţiune: are un rol de maximă importanţă atât în dinamica articulaţiei genunchiului cât şi în statica sa. Muşchiul drept femural (biarticular) acţionează atât asupra articulaţiei genunchiului cât şi asupra articulaţiei coxofemurale. Acţiunea asupra genunchiului se realizează prin extensia gambei pe coapsă şi prin acţiunea tuturor componentelor, fiind practic de neînlocuit de un alt muşchi. Forţa extensiei este de trei ori mai mare decât a tuturor flexorilor la un loc. Prin contracţie dinamică (la nivelul membrului oscilant), cvadricepsul acţionează, în mers, luând punct fix proximal; în faza pasului următor, contracţia sa contribuie la lungirea pasului prin extensia bruscă a genunchiului. Acţiunea asupra articulaţiei coxofemurale se realizează doar prin dreptul femural (biarticular) şi contribuie la: flexia, abducţia şi rotaţia externă coapsei (secundar). Când ia punct fix pe tibie, acţionează asupra bazinului, realizând balansarea sa în plan sagital.

M semimembranosul

M tensorul fascia lata

Este situat în partea laterală a regiunii anterioare a coapsei. Ca acţiune, el prezintă însă o unitate de dezvoltare şi inervaţie cu m. fesier mijlociu. Origine: spina iliacă antero-superioară şi extremitatea anterioară a crestei iliace Inserţie: pe condilul lateral al tibiei prin tractul iliotibial, formaţiune fibroasă aflată în partea laterală a coapsei. Inervaţie: ram din nervul fesier superior Acţiune: acţiunea este complexă deoarece prin contracţie pune în tensiune fascia coapsei şi tractul iliotibial, fixând articulaţia genunchiului în extensie. De asemenea poate fi şi flexor al gambei când mişcarea a fost iniţiată de alţi muşchi. Cu punct fix pe pelvis, este flexor şi abductor al coapsei şi imprimă o uşoară mişcare de rotaţie laterală a gambei prin contracţia sa, el apasă pe trohanterul mare al femurului, comprimând capul femural în acetabul. Are un rol important şi în menţinerea echilibrului în statică şi mers, pe piciorul de sprijin, prin înclinarea pelvisului de aceeaşi parte, încercând să aducă centrul de greutate al corpului deasupra punctului de sprijin.

M vast intermediar - m. vast intermediar: pe 2/3 superioare ale feţei laterale şi anterioare femurale. Inserţie: tuberozitatea tibiei printr-un tendon unic al m. cvadriceps ce înglobează rotula (prin intermediul ligamentului patelar). Inervaţie: nervul femural

M vast lateral - m. vast lateral: pe trohanterul mare femural şi pe buza laterală a liniei aspre Inserţie: tuberozitatea tibiei printr-un tendon unic al m. cvadriceps ce înglobează rotula (prin intermediul ligamentului patelar).

Inervaţie: nervul femural

M vast medial m. vast medial: pe linia aspră (pe toată întinderea ei) Inserţie: tuberozitatea tibiei printr-un tendon unic al m. cvadriceps ce înglobează rotula (prin intermediul ligamentului patelar). Inervaţie: nervul femural

MS EXTENSORII ANTEBRATULUI

M lung abductor al policelui Este cel mai lateral muşchi al planului profund. Origine: pe ulnă (faţa posterioară în regiunea proximală), pe radius (faţa posterioară în 1/3 mijlocie) şi pe membrana interosoasă. Inserţie: la baza metacarpianului I Inervaţie: ram din nervul radial Acţiune: abductor al policelui şi al mâinii.

M extensor al degetelor Origine: epicondilul lateral al humerusului Inserţie: se face prin trei bandelete sau conexiuni interosoase, pe feţele dorsale ale falangei a 2-a şi pe laturile falangei a 3-a a degetelor 3,4,5 Inervaţie: nervul radial. Acţiune: este extensor al mâinii şi al falangelor II-V. Realizează abducţia

degetelor (răsfirarea lor)

M extensor al degetului mic Origine: epicondilul lateral al osului humerus şi fascia antebrahială . Inserţie: pe falangele II şi III ale degetului mic - V Inervaţie: nervul radial (ramura profundă). Acţiune: extensia degetului mic.

M extensor al indexului Origine: faţa posterioară a ulnei şi membrana interosoasă. Inserţie: pe index, împreună cu tendonul extensorului comun al degetelor. Inervaţie: ram din nervul radial. Acţiune: extensia indexului (poate contribui şi la extensia mâinii).

M lung extensor al policelui !!! Origine: ulnă (1/3 mijlocie a feţei posterioare) şi membrana interosoasă Inserţie: falanga distală a policelui Inervaţie: ram din nervul radial Acţiune: extensia falangei distale a policelui (înclinând lateral şi extinzând uşor mâna);adducţia policelui (când acesta este în abducţie); extensia şi abducţia mâinii. Tendoanele M. lung abductor al policelui şi M. scurt extensor police- situate lateral, delimitează cu tendonul M. lung extensor police - situat medial, un spaţiu triunghiular, numit tabachera anatomică.

M extensor lung radial al carpului!! Origine: pe marginea laterală a humerusului (1/3 distală) Inserţie: pe baza metacarpianului II.

Inervaţie: ram din nervul radial. Acţiune: extensor şi abductor al mâinii.

M extensor scurt radial al carpului!! Origine: pe epicondilul lateral al humerusului. Inserţie: pe baza metacarpianului III Inervaţie: ram din nervul radial. Acţiune: extensor şi abductor al mâinii.

M scurt extensor al policelui Origine: pe ulnă (faţa posterioară, în regiunea proximală) pe radius (pe faţa posterioară în 1/3 mijlocie); pe membrana interosoasă. Inserţie: baza falangei proximale (I) a policelui Inervaţie: ram din nervul radial. Acţiune: extensor al primei falange a policelui şi contribuie la extensia mâinii.

M extensor ulnar al carpului Origine: epicondilul lateral al humerusului şi marginea posterioară a ulnei. Inserţie: baza metacarpianului V Inervaţie: nervul radial (ramura profundă) Acţiune: extensor şi adductor al mâinii

M supinator Acoperă articulaţia cotului, fiind situat profund faţă de precedenţii Origine: pe ulnă (sub incizura radiusului), pe ligamentul colateral radial (extern) şi ligamentul inelar.

Inserţie: pe radius (faţa laterală şi anterioară 1/3 proximală) Inervaţie: ram din nervul radial. Acţiune: supinator al antebraţului şi al mainii

MS FLEXORII ANTEBRATULUI

M brahioradial Este cel mai superficial şi mai puternic din grupul lateral Origine: marginea laterală a humerusului, deasupra epicondilului lateral. Inserţie: baza procesului stiloid al radiusului. Inervaţie: ram din nervul radial Acţiune: flexor al antebraţului pe braţ; supinator (când antebraţul este în pronaţie forţată) şi pronator (când antebraţul este în supinaţie). Această acţiune nu este recunoscută unanim.

M flexor policelui lung Origine: faţa anterioară a radiusului, pe apofiza coronoidă a ulnei şi membrana interosoasă; Inserţie: baza falangei distale a policelui. Inervaţie: nervul median. Acţiune: realizează flexia falangei distale a policelui, flexia întregului police, flexia şi uşoară abducţie a mâinii.

M flexor profund al degetelor Origine: apofiza coronoidă, pe partea superioară a feţei anterioare şi mediale

a ulnei şi partea inferioară a muchiei posterioare a ulnei; Inserţie: prin 4 tendoane, la baza falangei distale- degetele II-V Inervaţie: este dublă: nervul median (porţiunea laterală a muşchiului) şi nervul ulnar (porţiunea medială a muşchiului). Acţiune: este flexor al ultimelor 2 falange, al degetelor 2,3,4,5 şi flexor şi adductor al mâinii.

M flexor radial al carpului Origine: epicondilul medial al osului humerus ; Inserţie: baza metacarpianului II Inervaţie: nervul median. Acţiune: flexor al mâinii şi pronator al antebraţului şi slab flexor al antebraţului pe braţ.

M flexor superficial al degetelor Este flexorul mişcărilor delicate . Origine: - capul humero-ulnar- pe epicondilul medial al humerusului şi procesul coronoid al ulnei; - capul radial- pe faţa anterioară a radiusului, pe o creastă osoasă situată în 1/3 mijlocie a osului. Inserţie: cu cele 4 tendoane (fiecare tendon se bifurcă) pe laturile corpurilor falangelor mijlocii ale degetelor 2,3,4,5. Inervaţie: nervul median. Acţiune: flexia falangei medii a degetelor II-V, flexia degetelor pe mână şi a mâinii pe antebraţ, adductor al mâinii şi al degetelor (apropie degetele depărtate).

M flexor ulnar al carpului

Origine: - capul humeral - epicondil medial al humerusului, - capul ulnar - pe olecran Inserţie: osul pisiform Inervaţie: nervul ulnar. Acţiune: flexor şi adductor al mâinii.

M palmar lung Este inconstant, lipseşte în 20% din cazuri Origine: epicondilul medial al humerusului. Inserţie: aponevroza palmară Inervaţie: nervul median. Acţiune: tensor al aponevrozei palmare,; flexor al mâinii pe antebraţ; scurtarea lui atrofică sau spastică determină retracţia aponevrozei palmare cu flexia degetelor (boala Dupuytren), slab flexor al antebraţului pe braţ

M patrat pronator Origine: pe partea medială a feţei anterioare a ulnei . Inserţie: faţa anterioară a radiusului. Inervaţie: nervul median. Acţiune: pronator al antebraţului şi mâinii.

M rotund pronator Origine: epicondilul medial al humerusului (capul humeral) şi sub procesul coronoid al ulnei (capul ulnar) . Inserţie: faţa laterală a radiusului (regiunea mijlocie). Inervaţie: nervul median. Acţiune: flexor al antebraţului pe braţ şi pronator al antebraţului.

MS MANA

M abductor al degetului mic Origine: pe osul calcaneu. Inserţie: pe faţa laterală a bazei primei falange a degetului mic. Inervaţie: nervul plantar lateral. Acţiune: abductor şi flexor al degetului mic.

M abductor scurt al policelui

M adductor al policelui

M scurt flexor al policelui M flexor scurt al degetului mic

M interososi dorsali

M interososi palmari

M lumbricali

M opozant al degetului mic

M opozant al policelui

MS UMAR SI BRAT

M anconeu Este un muşchi mic, de formă triunghiulară, situat pe faţa laterală a articulaţiei cotului. Origine: pe epicondilul lateral al humerusului. Inserţie: faţa laterală a olecranului şi puţin pe muchia posterioară a ulnei. Inervaţie: nervul radial. Acţiune: extensor al antebraţului pe braţ.

M biceps brahial (capul lung) - capul lung - pe tuberculul supraglenoidian al scapulei.

M biceps brahial (capul scurt)

M biceps brachial Origine: - capul scurt - pe apofiza coracoidă a scapulei; - capul lung - pe tuberculul supraglenoidian al scapulei. Capul scurt (situat medial) şi capul lung (situat lateral) sunt iniţial independente, apoi fuzionează într-un corp muscular comun fusiform, terminat printrun tendon. Inserţie: pe tuberozitatea radiusului. Inervaţie: nervul musculocutanat. Acţiune: trecând peste două articulaţii (scapulo-humerala şi articulaţia cotului) acţionează asupra ambelor, respectiv asupra braţului şi antebraţului. Este flexor al antebraţului (cotului). Flexia este completă cu antebraţul supinat. Este supinator al antebraţului când antebraţul este în pronaţie. Este adductor al braţului prin capul său scurt. Este abductor şi flexor prin capul său lung.

M brahial anterior Este situat în planul profund al lojii anterioare a antebraţului, acoperit de muşchiul biceps brahial . Origine: pe ½ inferioară a feţelor medială anterioară şi laterală a diafizei humerale, de la "V"-ul deltoidian până la inserţia capsulei articulaţiei cotului. Inserţie: pe baza apofizei coronoide a ulnei. Inervaţie: nervul musculocutanat. Acţiune: realizează flexia antebraţului pe braţ.

M coracobrahial Este situat medial de capul scurt al muşchiului biceps . Origine: pe procesul coracoid al scapulei (printr-un tendon comun cu capul scurt al muşchiului biceps brahial). Inserţie: pe faţa antero-medială a humerusului (în porţiunea mijlocie), deasupra inserţiei capului medial al tricepsului. Inervaţie: nervul musculocutanat. Acţiune: adducţie şi flexie a braţului, intervenind în pendularea braţelor în timpul mersului.

M deltoid Este cel mai superficial şi mai voluminos dintre muşchii umărului, având o formă triunghiulară. Origine: - pe claviculă (1/2 laterală a marginii anterioare) - pe acromion (marginea laterală) - pe spina scapulei (1/2 laterală a marginii inferioare) Inserţie: tuberozitatea deltoidiană („V”-ul deltoidian) a humerusului. Inervaţie: nervul circumflex Acţiune: Cele trei grupe de fascicule, fac următoarele mişcări: - fasciculele anterioare - flexia şi rotaţia internă a braţului; - fasciculele mijlocii - abducţia braţului; - fasciculele posterioare - extensia şi rotaţia externă a braţului;

Mişcarea de abducţie a braţului până la orizontală este realizată prin acţiunea sinergică a celor trei tipuri de fascicule.

M subspinos Origine: scapula - fosa infraspinoasă Traiect: Fibrele sale cu direcţie oblic ascendentă spre lateral, converg într-un tendon care trece posterior de articulaţia scapulo-humerală. Inserţie: tuberculul mare al humerusului. Inervaţie: ram colateral din nervul axilar. Acţiune: realizează rotaţia externă şi adducţia braţului.

M rotund mare Este alungit, voluminos şi puternic Origine: unghiul inferior al scapulei şi 1/2 inferioară a marginii laterale scapulare. Traiect: Fibrele sale se îndreaptă în sus, anterior şi lateral, fiind terminate printr-un tendon situat înapoia tendonului M. dorsal mare. Inserţie: creasta tuberculului mic humeral. Inervaţie: nervul toracodorsal. Acţiune: - când ia punct fix pe torace este adductor şi rotator intern al braţului intervenind şi în mişcarea de extensie; - când ia punct fix pe humerus duce scapula în sus şi înainte. Este foarte important în sport, intervenind, în general, în toate mişcările de lovire şi aruncare şi, evident, în nataţie (crawl) şi skifond (retropulsia braţului).

M rotund mic Este situat lateral de M. infraspinos. Origine: scapula - faţa posterioară, în apropierea marginii laterale. Traiect: Fibrele sale cu direcţie oblic ascendentă spre lateral, converg într-un tendon care trece posterior de articulaţia scapulo-humerală. Inserţie: tuberculul mare al humerusului. Inervaţie: ram colateral din nervul axilar. Acţiune: realizează rotaţia externă şi adducţia braţului.

M subscapular Este situat în fosa subscapulară . Origine: fosa subscapulară Traiect: Fibrele sale converg lateral într-un tendon care aderă la capsula articulaţiei scapulo-humerale; faţa posterioară a muşchiului acoperă fosa subscapulară în timp ce faţa anterioară este aplicată pe torace formând peretele posterior al axilei. Inserţie: tuberculul mic al humerusului. Inervaţie: nervul subscapular. Acţiune: este un rotator intern şi adductor al braţului, un tensor al capsulei articulaţiei scapulo-humerale. Muşchiul subscapular participă, în general, la mişcările de lovire şi aruncare, precum şi la pendularea braţelor pe lângă corp, în mers.

M supraspinos Ocupă fosa supraspinoasă a scapulei . Origine: fosa supraspinoasă. Fibrele sale converg într-un tendon care trece peste articulaţia scapulo-humerală. Inserţie: tuberculul mare al humerusului.

Inervaţie: nervul suprascapular Acţiune: realizează rotaţia externă a braţului (în special când acesta a fost înainte rotat intern), este abductor al braţului şi tensor al capsulei articulaţiei scapulo- humerale, ferindo să fie prinsă între suprafeţele articulare în timpul mişcărilor la acest nivel.

M triceps brahial (capul lateral)

M triceps brahial (capul lung)

M triceps brahial (capul medial)

M triceps brahial Ocupă loja posterioară împreună cu anconeul, fiind un muşchi voluminos . Are trei capete: lung, medial şi lateral, care se unesc. Origine: - Capul lung: tuberculul infraglenoidal al scapulei. - Capul lateral: faţa posterioară a osului humerus deasupra şanţului nervului radial. - Capul medial: faţa posterioară a osului humerus sub şanţul nervului radial. Cele trei porţiuni coboară şi se unesc într-un tendon comun puternic. Inserţie: pe olecran. Inervaţie: nervul radial. Acţiune: extensor al antebraţului pe braţ, extensor şi adductor al braţului cu rotaţia externă prin capul lung şi tensor al capsulei articulaţiei cotului.

Muşchiul triceps are o forţă considerabilă, contracţia lui bruscă putând determina chiar fracturi de humerus (fractura aruncătorilor de grenade).

SPATE M PROFUNZI

M iliocostal cervical

M iliocostal lombar

M iliocostal toracic

M interspinos cervical

M interspinos lombar

M interspinos thoracic

M intertransversal medial si lateral lombar

M longisimus complet

M longissim partea toracica

M longissimus al capului

M longissimus cervical (oare)

M multifizi

M ridicatori ai coastelor

M rotatori

M semispinal al capului

M spinal cervical

M spinal partea toracala (oare)

M spinal toracal (oare)

SPATE M SUPERFICIALI

M dintat postero-inferior

M dintat postero-superior

M marele dorasal

M marele drept posterior al capului

M oblic inferior al capului

M ridicator al scapulei

M romboid mare

M romboid mic

M trapez

TRUNCHI

M dintat anterior

M drept abdominal

M intercostali externi

M intercostali interni

M oblic extern

M oblic intern

M patratul lombar

M pectoral mare

M pectoral mic

M pramidali

M subclavicular

M subcostali

M transvers abdominal

M transvers thoracic