Analiza Swot A Judetului Suceava

d. Analiza SWOT a turismului din judeţul Suceava În cadrul sistemelor sociale şi economice înţelegerea fenomenelor, previziunea şi reacţia la mediul extern, concomitent cu receptivitatea faţă de acţiunile şi de capacitatea de a proiecta strategiile şi procesele organizaţionale, se poate realiza printr-o investigaţie bazată pe analiza SWOT. SWOT este un acronim provenit de la Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats, adică puncte tari (atuuri), puncte slabe (carenţe, slăbiciuni, deficienţe), oportunităţi şi riscuri. Ca urmare a efectuării unei analize SWOT a activităţii turismului din judeţul Suceava, s-au identificat următoarele:

• • • • • •

•

• •

•

•

1. Cadrul natural Puncte tari Puncte slabe Poziţia geografică – peisaje naturale • Insuficienta valorificare şi atractive; dezvoltare a potenţialului turistic de care dispune judeţul; Relief foarte variat – o zonă naturală deosebită; • Insuficienta pregătire de specialitate Floră, faună diverse; a unor lucrători din industria Resurse naturale (ale solului şi ospitalităţii; subsolului) bogate; • Insuficienta comunicare şi coeziune Ecosistem, rezervaţii naturale; pentru realizarea unor obiective Existenţa arealelor turistice (zone) majore în domeniul turismului. deosebite; Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism pe toată perioada anului (în toate anotimpurile). Oportunităţi Riscuri Dezvoltarea unor noi staţiuni • Condiţiile meteo aspre (verile reci şi turistice: Câmpulung Moldovenesc, ploioase, iernile geroase cu Cacica, Botuş (staţiune etnografică); precipitaţii abundente); Susţinerea proiectelor care introduc • Lipsa mărcii turistice „Bucovina” valoare turistică, obiective şi care să fie un produs complex, să evenimente culturale şi spirituale valorifice în totalitate potenţialul de din Bucovina; care dispune zona şi atracţiile Încurajarea dezvoltării unor noi culturale şi tradiţionale. forme de turism (de exemplu turism ştiinţific, de aventură). 2. Potenţialul turistic Puncte tari Puncte slabe Existenţa monumentelor istorice • Promovarea insuficientă a unor (mănăstirile din Bucovina); obiective turistice (număr redus de centre de informare turistică, lipsa

• Existenţa „celor 1000 de biserici”; • • •

Existenţa muzeelor; Existenţa caselor memoriale; Valorificarea spaţiului multicultural şi multietnic, cu un bogat trecut istoric. • • •

•

•

• •

•

• • • •

materialelor promoţionale de tipul broşurilor oferite gratuit în unităţile de cazare, lipsa unor ghiduri culturale din care turistul să poată afla activităţile şi evenimentele culturale ce se desfăşoară pe parcursul sejurului său); Lipsa organizării evenimentelor care să pună în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile din regiune; Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea monumentelor istorice şi culturale; Ofertă de agrement insuficientă – agenţii economici din domeniu nu dispun de echipamente de recreere şi practicare a sporturilor accesibile turiştilor. Riscuri Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economică şi socială pe fondul accentuării lipsei de încredere a populaţiei în redresarea economică a ţării; Degradarea monumentelor de artă şi arhitectură; Lipsa de colaborare între regiuni pentru dezvoltarea turismului (promovarea unui turism care să includă zona Maramureş şi Bucovina).

Oportunităţi Constituirea Parcului Naţional • Regional al Mănăstirilor din Bucovina; Restaurarea monumentelor istorice, mănăstiri şi refacerea unor obiective • turistice de mare interes (Cazinoul de la Vatra Dornei); Crearea unei Burse de turism la • Suceava; Includerea unor case de vacanţă (pensiuni agroturistice) în reţeaua de agenţi de turism din România şi în reţelele europene profesionale. Încurajarea unor noi forme de turism şi valorificarea moştenirii istorice, culturale, spirituale şi de tradiţie. 3. Infrastructura Puncte tari Puncte slabe Drumul european E85; • Dezvoltarea coridorului european est-vest; Aeroportul Suceava – Salcea; • Infrastructură rutieră modernizată Reţeaua feroviară; (se află sub standardele minime Crearea capacităţilor de cazare acceptate); (pensiuni, hoteluri, moteluri) cu • reţele de alimentare cu gaze, apă respectarea standardelor

internaţionale.

•

• • •

•

• • •

potabilă şi canalizare slab dezvoltate, mai ales în mediul rural; • infrastructura de sănătate şi educaţie insuficient modernizată; • infrastructura pentru drumeţii (drumuri forestiere, cărări de munte) nesemnalizate şi neîntreţinute corespunzător (marcaje corespunzătoare); • slaba dezvoltare a infrastructurii turistice, lipsa magazinelor cu articole de specialitate pentru turişti (suveniruri, hărţi, ghiduri, pliante). Oportunităţi Riscuri Modernizarea infrastructurii aeriene; • Capacitatea scăzută a populaţiei din regiune de a prelua costuri specifice Modernizarea, extinderea şi de utilizare şi întreţinere a refacerea infrastructurii de transport infrastructurii reabilitate, rutier; modernizate sau construite, datorită Extinderea şi modernizarea posibilităţilor materiale şi financiare infrastructurii de mediu; reduse; Realizarea unor proiecte de • Furnizarea anumitor tipuri de infrastructură în cadrul Euroregiunii servicii din infrastructura de utilităţi Prutul de Sus. implică costuri foarte ridicate; • Insuficienta colaborare între administraţiile publice locale şi judeţene pentru promovarea unor mari proiecte de interes judeţean sau naţional. 4. Mediul Puncte tari Puncte slabe existenta resurselor necesare de apa • Poluarea atmosferică şi nivel potabilă în majoritatea localităţilor, crescut de zgomot în localităţile atât din punct de vedere cantitativ, urbane, datorită traficului rutier; cât şi calitativ; • Poluarea apelor de suprafaţă şi dotarea laboratorului APM Suceava subterane ca urmare a inexistenţei/ cu tehnică performantă de insuficientei capacităţi de epurare a monitorizare a mediului; apelor reziduale în staţiile de epurare poluare scăzută a aerului în judeţ, datorită închiderii/ retehnologizării • Inexistenţa sistemelor centralizate unor agenţi poluatori; de alimentare cu apă în mediul rural şi gradul de uzură avansat al utilizarea la scară redusă a reţelelor de distribuţie apă potabilă pesticidelor şi îngrăşămintelor din zonele rurale chimice, cu efecte favorabile asupra

•

•

• • •

•

•

• •

•

dezvoltării unei agriculturi • ecologice; posibilitatea de a crea capacităţi de producţie care să producă şi să • valorifice produsele ecologice.

Colectarea neselectivă a deşeurilor şi lipsa sistemelor de colectare a acestora în zonele rurale; Creşterea gradului de eroziune a solului datorită posibilităţilor reduse de efectuare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Riscuri Fonduri insuficiente destinate protecţiei mediului; Continuarea defrişărilor necontrolate cu efecte asupra poluării aerului, eroziunii solului; Depozitarea necontrolată a deşeurilor în mediul rural; Existenţa unor zone predispuse la dezastre naturale (alunecări de teren, inundaţii) şi lipsa hărţilor de risc a localităţilor.

Oportunităţi • Existenţa unor programe cu cofinanţare internaţională orientate direct pentru protecţia mediului şi a • naturii (LIFE, ECOLINKS, REC, GEF şi altele); • Dezvoltarea parteneriatelor în vederea derulării proiectelor de • mediu; Posibilitatea finanţării/cofinanţării de la Fondul de Mediu a unor proiecte prioritare de mediu; Elaborarea şi respectarea măsurilor cuprinse în Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului al judeţului Suceava. 5. Mediul de afaceri Puncte tari Puncte slabe Cifra de afaceri din domeniul • Mediul fiscal şi legislativ instabil; hotelier, restaurante, agenţii de • Asigurarea resurselor financiare turism este realizată de IMM-uri cu bugetare (de către autorităţile locale activitate în acest domeniu; în vederea facilităţii accesării de Finalizarea procesului de privatizare finanţări rambursabile sau (agenţii economici din domeniul nerambursabile); turismului îşi desfăşoară activitatea • Insuficienta colaborare între numai în domeniul privat). universitate (Facultatea de Turism) şi agenţii economici cu activităţi în domeniul turismului. Oportunităţi Riscuri Crearea Centrului de afaceri • Modificările legislative repetate (expoziţional) „Bucovina” de lângă (inclusiv cele fiscale); Aeroportul Suceava; • Slaba competitivitate a firmelor din Posibilitatea dezvoltării mediului de judeţ, comparativ cu cele din statele afaceri ca rezultat al construcţiei UE; parcurilor industriale şi a • Blocajele financiare care se produc incubatoarelor de afaceri; periodic; Dezvoltarea IMM-urilor în • Gradul redus de asociativitate şi

domeniul serviciilor.

•

• •

•

• • •

• • • •

cooperare a IMM-urilor.

6. Cercetarea, inovarea tehnologică şi IT, crearea societăţii informaţionale Puncte tari Puncte slabe Existenţa centrului universitar • Insuficienta finanţare a sectorului de (preocupări în cercetare, inventică, cercetare-inovare, IT; inovare tehnologică, informatizare şi • Insuficienta conlucrare între mediul promovarea societăţii academic, instituţiile specializate şi informaţionale); cercetare şi agenţii economici cu Existenţa Băncii de Gene; privire la folosirea rezultatelor activităţii de cercetare şi de Existenţa Staţiunii de Cercetare şi transferul tehnologic. Dezvoltare Agricolă Suceava, Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare în pomicultură Fălticeni, Staţiunea pentru Cercetare în cultura molidului – Câmpulung Moldovenesc. Oportunităţi Riscuri Dezvoltarea transferului de • Migrarea forţei de muncă calificate tehnologie prin parcurile şi specializate din cercetare-inovare tehnologice şi de soft realizate în către alte ţări care oferă un salariu cadrul programelor cu finanţare motivant; externă; • Costurile ridicate privind accesul la Dezvoltarea într-un ritm accelerat a tehnologie pe plan mondial şi care comerţului electronic şi a pieţei epot genera noi decalaje. bussiness; Dezvoltarea societăţii informaţionale prin convergenţa canalelor de comunicaţii; Prezenţa pe piaţă a unor firme de IT din Europa şi SUA care promovează cele mai avansate tehnologii. 7. Dezvoltarea rurală Puncte tari Puncte slabe Producţia agricolă; • Ponderea ridicată a populaţiei concentrate în mediul rural; Producţia silvică; • Exploataţiile agricole se realizează Producţia cinegetică; pe loturi de dimensiuni mici, ceea Existenţa centrelor de recoltare şi ce conduce la un grad de valorificare a fructelor de pădure, a valorificare redus; ciupercilor. • Utilajele din parcurile agricole existente la nivelul comunelor sunt insuficiente având un grad de uzură avansat şi nu sunt performante.

•

• •

• • • •

•

•

•

•

•

Oportunităţi Acordarea de facilităţi pentru asocierea deţinătorilor de terenuri agricole, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare; Creşterea producţiei agricole datorită folosirii substanţelor fertilizatoare ecologice; Valorificarea potenţialului silvic şi cinegetic de care dispune judeţul.

Riscuri • Slaba competitivitate a firmelor de profil din judeţ cu cele din statele membre ale UE; • Acces redus la credite pentru dezvoltarea rurală; • Acces redus la granturi nerambursabile, la activităţi desfăşurate în mediul rural, deoarece nu sunt preluate informaţiile. 8. Resurse umane Puncte tari Puncte slabe Ponderea populaţiei tinere; • Colaborarea deficitară între actorii de pe piaţa turistică; Facultatea de turism; • Ponderea ridicată a populaţiei din Şcoala de arte şi meserii; mediul rural care nu are posibilitate Ospitalitatea tradiţională a materială de a dezvolta o activitate proprietarilor şi a personalului care în acest domeniu; desfăşoară activităţi în domeniul • Lipsa centrelor de instruireturismului; consiliere sau a centrelor de servicii Preocuparea autorităţilor locale integrate de consultanţă pentru pentru dezvoltarea acestui sector de persoanele interesate să desfăşoare activitate. activităţi în acest domeniu. Oportunităţi Riscuri Elaborarea Planului Regional de • Slaba capacitate a firmelor de Acţiune pentru Învăţământul consultanţă din judeţ; Profesional şi Tehnic (PRAI) 2004- • Nepregătirea şi neutilizarea 2011; corespunzătoare a forţei de muncă Constituirea Consorţiului Regional prin programe de integrare pe piaţa N-E pentru dezvoltarea muncii; învăţământului profesional şi tehnic • Migraţia forţei de muncă calificate TVET şi a învăţământului spre alte zone sau alte state. universitar tehnic; Consolidarea relaţiilor de parteneriat între toţi operatorii turistici de zonă şi organizaţiile neguvernamentale cu activitate în domeniul turistic; Crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori străini în sectorul turistic; integrarea în programele finanţate de Uniunea Europeană.

Probleme critice care influenţează asupra activităţii turistice: 1. Destinaţia turistică Bucovina est inclusă în 80-90% din circuitele turistice din România, însă, în general, este considerată o zonă de tranzit deoarece durata medie de şedere a turiştilor aici este de 1,5 nopţi; 2. Lipsa unei mărci turistice ”Bucovina”; 3. Raportul dintre preţul produselor turistice şi calitatea serviciilor prestate; 4. Lipsa unei politici eficiente de promovare a Bucovinei; 5. Lipsa centrelor de informare şi promovare a Bucovinei; 6. Preocupări reduse în dezvoltarea micilor meşteşuguri artizanale şi a reţelei de distribuţie de produse artizanale specifice; 7. Situaţia infrastructurii rutiere şi de comunicaţie.