Ana Maria.docx

COLEGIUL ,,VASILE LOVINESCU'' FĂLTICENI

PROIECT PENTRU SUSŢINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE NIVEL IV DOMENIUL:ECONOMIE CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢII ECONOMICE

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR

CANDIDAT

BOCANCI FLORENŢA

CHIRIAC ANA-MARIA

IUNIE 2018

1

CALCULUL ŞI ANALIZA ACCIZELOR LA ,,SC.ARINUL’’SA

2

Cuprins

Argument………………………………………………………………….…...4 Capitolul I.Accizele……………………………………………………………5 1.1 Rolul şi importanta accizelor………………………...…………………………5 Capitolul II. Sfera de aplicare a accizelor…………………………………...7 2.1. Delimitări în sfera accizelor…………………………….……………………...7 2.2. Regimul de antrepozitare…………………………….………………………...7 2.3. Deplasarea şi primirea produselor aflate în regim suspensiv……………………….7 2.4. Scutiri de la plata accizelor…………………………………………………….7 2.5. Contabilitatea accizelor ……………………………………………………….7

Capitolul III. Calculul şi analiza accizelor La ,,SC.Arinul’’SA………….13 Concluzii………………………………………………………………………14 Bibliografie……………………………………………………………………15

Argument

În cadrul economic, instituţional şi juridic în vederea realizării funcţionalităţii pieţei concurenţiale care să joace rolul hotărâtor în reglarea sau autoreglarea proceselor economice, autoritatea publică influenţează în mod selectiv activitatea economică prin politica fiscală, monetară şi valutară cu ajutorul finanţării unor obiective şi acţiuni pe seama resurselor publice, a unor instrumente economico-financiare, cum sunt impozitele şi taxele, transferurile şi subvenţiile, creditul, dobânda, preţurile, cursul de schimb Lucrarea de faţă tratează o componentă a sistemului fiscal românesc şi anume accizele. Am aes acesta tema deoarece sunt de părere că accizelel au o foarte mare contribuţie la bugetul de stat aceasta reprezentând forma taxelor de consumaţie suportate de către consumatori. Mecanismul de funcţionare a economiei naţionale cuprinde o serie de componente de natură financiară, care împreună alcătuiesc mecanismul financiar. Acesta are o structură complexă formată din: sistemul financiar, pârghiile financiare, cadrul instituţional şi cadrul juridic. Politica fiscală cuprinde metodele şi mijloacele concrete de procurare a resurselor financiare utilizate de stat pentru reglarea proceselor economice şi a relaţiilor sociale. Politica în domeniul fiscal trebuie să stabilească volumul şi provenienţa resurselor bugetare şi extrabugetare care pot constitui fondurile financiare ale statului, metodele de prelevare utilizate, precum şi obiectivele ce trebuie atinse de instrumentele fiscale. Componenţă majoră pentru asigurarea relansării economice, reforma sistemului fiscal trebuie să urmărească, în paralel cu alinierea la practicile fiscale din ţările dezvoltate, crearea unui sistem fiscal modern, corespunzător cerinţelor economiei de piaţă prin introducerea taxei pe valoare adăugată, îmbunătăţirea sistemului de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, reconsiderarea impozitelor şi a taxelor locale, precum şi a accizelor. O reglementare mai complexă şi o frecvenţă mai mare deţin impozitele generale de consumaţie, cum este cazul taxei pe valoare adăugată. În ţara noastră, categoria impozitelor speciale de consumaţie a premers categoriei impozitelor generale de consumaţie. Accizele, în general, sunt sensibile la inflaţie, ajungându-se în perioade de inflaţie puternică la o scădere a randamentului accizelor ,de altfel această problemă este actuală mai mult sau mai puţin pentru toate categoriile de impozite. 4

Capitolul I Accizele Accizele sunt taxe de consumaţie aplicate asupra produselor ce intră în categoria impozitelor indirecte.Ele se includ în preţul de vânzare al mărfurilor fabricate şi realizate în interiorul ţării care percepe impozitul. Accizele sunt aşezate asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, pentru ca în acest fel impozitul să aibă un randament fiscal cât mai ridicat. Taxele speciale de consumaţie sau accizele sunt aşezate asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, pentru ca în acest fel impozitul să aibă în mod constant un randament fiscal cat mai ridicat. Drept urmare, accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastică, cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale etc. (în Franţa); tutunul, cafeaua, zahărul, ceaiul, uleiurile minerale etc. (în Germania); berea, vinul, spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile minerale etc. (în Marea Britanie); produsele din tutun, alcoolul, zahărul etc. (în Indonezia); produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice, produsele textile etc. (în India); hidrocarburile (în Tunisia); spirtul, produsele petroliere, băuturile nealcoolice şi cimentul (în Thailanda) . În România se practică accize pe produse cum sunt: băuturile alcoolice, vinurile şi produsele pe baza de vin, berea, produse din tutun, produsele petroliere (benzina Premium, regular şi normală, benzina fără plumb şi motorina), cafeaua, apele minerale şi apele gazoase cu conţinut de zahăr sau de alte produse de îndulcit şi substanţe de aromatizare, confecţiile din blănuri naturale, articolele din cristal, bijuteriile din aur şi/sau platina, autoturismele şi autoturismele de teren (inclusiv din import, rulate), parfumurile, apele de colonie şi apele de toaletă, aparatele video de înregistrat sau de reprodus, camerele video, cuptoarele cu microunde, telefoanele mobile, aparatele pentru condiţionat aerul. Taxele de consumaţie pe produs se calculează fie în suma fixa pe unitatea de măsură, fie în baza unor cote procentuale aplicate asupra preţului de vânzare. În mod normal, produsele provenite din import trebuie impuse cu aceleaşi taxe ca şi produsele indigene, iar cele destinate exportului, de regulă nu sunt impozitate. Nivelul cotelor utilizate pentru calcularea accizelor diferă de la o ţară la alta şi de la un produs la altul. De exemplu, pentru produsele din tutun nivelul acestor cote depăşeşte

frecvent 50 sau chiar 60 de procente. În ţara noastră, în perioada de după Revoluţia din decembrie 1989, regimul accizelor a fost instituit prin Legea nr.42/1993. În conformitate cu această lege, accizele se calculau, în principal, în baza sistemului ad-valorem prin aplicarea unor cote procentuale asupra bazei de impozitare. La ţigarete, acciza era stabilită în suma fixă pe unitatea de măsură. Sistemul ad-valorem practicat la noi a generat o serie de aspecte negative, cum sunt: fenomene de evaziune fiscală în cazul băuturilor alcoolice 5 prin subevaluarea bazei de impozitare şi comercializarea ilicită a produselor de acest gen provenite din import; concurenţa neloială în rândul producătorilor de alcool şi băuturi alcoolice. Pentru înlăturarea acestor carente, prin Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 82/1997 s-a trecut de la sistemul ad-valorem la calcularea accizelor în baza unei sume fixe stabilite pe unitate de măsura şi exprimată în ECU. Acest din urmă sistem viza produse şi grupe de produse ca: alcool, băuturi alcoolice, ţigarete, cafea şi produse petroliere şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998. Aplicarea în practică a sistemului bazat pe sume fixe/um exprimate în ECU a întâmpinat o serie de dificultăţi. Este vorba mai întâi de faptul că modalitatea de determinare a sumelor în lei datorate statului drept accize era greoaie, deoarece trebuia să ţină cont de fluctuaţia periodică a cursului leu/ECU. Acest fenomen exercită o influentă negativă asupra preţurilor de livrare care trebuiau actualizate în permanenţă. De asemenea, pentru a se evita o dublă impozitare se admitea ca în cazul unor produse (este vorba de băuturi alcoolice şi cafea) să se deducă din accizele datorate bugetului de stat pentru produsele finale, accizele aferente materiilor prime introduse în procesul de prelucrare. Practicarea acestor deduceri i-a dezavantajat pe agenţii economici care utilizau materii prime impuse cu accize. Dezavantajul este determinat de faptul că accizele erau stabilite în ECU, iar transformarea lor în lei are loc în momente diferite, în funcţie de obiectul de activitate al agentului economic. Astfel, acesta din urmă poate apărea în postura de producător de materii prime sau de prelucrător al acestora. Influenţa negativă a cursului de schimb apare întotdeauna în costurile de producţie ale agentului economic care beneficiază de dreptul de deducere a accizelor. Transformarea în lei a sumelor exprimate în ECU nu este nici ea facilă, deoarece se bazează pe utilizarea săptămânală a cursului de schimb valutar stabilit de Banca Naţională a României. Cu toate că sistemul de accize stabilite în ECU pe unitate de măsură a reprezentat un pas important în direcţia armonizării cu legislaţia din Uniunea Europeana, el nu a putut 6

contracara extinderea evaziunii fiscale frauduloase, astfel că s-a înregistrat o scădere alarmantă a veniturilor bugetare provenite din accize. Drept urmare, prin Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 50/1998 se prevede ca de la 1 ianuarie 1999 să se treacă la: stabilirea de accize în lei/UM pentru alcool, băuturi alcoolice,, vinuri şi produse pe bază de vin, bere, produse din tutun, cafea; actualizarea trimestrială (prin ordin al ministrului finanţelor) a nivelului accizelor stabilite în lei, în funcţie de evoluţia ratei inflaţiei ţi a cursului de schimb valutar pentru produsele: alcool, băuturi alcoolice, produse din tutun şi cafea; 6 pentru a se limita aria evaziunii fiscale şi pentru a uşura misiunea organelor fiscale cu atribuţii de control privind determinarea corectă a cuantumului accizelor datorate bugetului de stat, Accizele au un câmp de aplicare diferit de la ţară la ţară. În orice caz, randamentul lor fiscal este mare. Accizele se datorează bugetului de stat într-o singură fază a circuitului economic, respectiv de către producători sau achizitori. Ele se calculează fie în sumă fixă pe unitatea de măsură, fie pe baza unor cote procentuale proporţionale aplicate asupra preţului de vânzare. Nivelul cotelor utilizate pentru determinarea accizelor diferă de la o ţară la alta şi de la un produs la altul. Scopul accizelor este unul fiscal, desigur, şi anume formarea de resurse la dispoziţia statului. Cel puţin la fel de importantă este însă şi motivaţia de ordin social a accizelor, prin faptul că aceste pot fi folosite ca şi pârghii fiscale pentru controlarea consumurilor, în sensul descurajării acelora care, spre exemplu, dăunează sănătăţii.

1.1 Rolul şi importanta accizelor Scopul accizelor este unul fiscal, desigur, şi anume formarea de resurse la dispoziţia statului. Cel puţin la fel de importantă este însă şi motivaţia de ordin social a accizelor, prin faptul că aceste pot fi folosite ca şi pârghii fiscale pentru controlarea consumurilor, în sensul descurajării acelora care, spre exemplu, dăunează sănătăţii. În cadrul bugetului de stat principalele impozite şi taxe sunt impozitul pe profit, impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată şi accizele. Accizele, cunoscute şi sub numele de taxe pe viciu constituie lupta statului împotriva viciilor. Lupta împotriva viciilor nu este nouă, în trecut ea având o importanţă componenta religioasă. Rolul activ al statului în această cruciadă are însă o dată recentă. Foarte puţină

lume ştie că prima ţara care a făcut din această campanie o politică de stat este Germania nazista. Potrivit lui Robert Proctor, profesor la Stanford University (Racial Hygiene: Medicine Under the Nazis, Harvard University, 1988), aici a fost înfiinţată prima Comisie pentru controlul consumului de tutun şi alcool, a apărut noţiunea fumatului pasiv (lansată de un oficial nazist - dr. Fritz Licknit) şi au fost ste-rilizati alcoolicii care nu răspundeau programului de dezalcoolizare (în cadrul programului de prevenire a bolilor genetice). Conştiente ca invocarea moralităţii în interzicerea unor acţiuni ale individului are un caracter autoritar, statele occidentale şi-au motivat intervenţionismul în viaţa individului prin eşecul pieţei. Impozitarea mai agresivă a viciilor a fost explicată pe prezumţia că un schimb voluntar între două persoane poate avea efecte negative asupra unei a treia părţi. De aceea, scopul legitim al guvernului este de a forţa persoanele private să suporte întregul cost al propriilor decizii, prin impozite şi reglementari „care să corecteze erorile pieţei".49 Numai că respectivele costuri sociale impuse celei de-a treia părţi sunt imposibil de măsurat. În plus, chiar dacă ar putea fi măsurate, existenţa unui cost social nu implica faptul că eliminarea sa va fi eficientă din punct de vedere economic, pentru că eforturile pentru eliminarea costului pot depăşi beneficiile obţinute. De cele mai multe ori, intervenţionismul statului este mult mai păgubos pentru toate părţile decât era starea iniţială „imperfecta" a pieţei.

Fig 1.Decont privind accizele

8

Capitolul II Sfera de aplicare a accizelor Produsele şi grupele de produse pentru care se datorează accize sunt : alcoolul etilic alimentar, berea, ţuica şi rachiurile naturale, vinurile şi orice alte produse destinate industriei alimentare şi consumului care conţin alcoole etilic alimentar, cafeaua, produsele din tutun, unele confecţii din blănuri naturale cu excepţia celor din iepure, oaie şi capră, articole de cristal, mobilierul sculptat, articolele de parfumerie şi toaletă, cărţile de joc, bijuteriile din metale preţioase (exclusiv verighetele de aur), produsele petroliere, gazul metan sau gazul de sondă, benzina, motorina). Importul, în cazul României, reprezintă orice intrare de produse accizabile din afara teritoriului comunitar. plasării produselor accizabile sub regim vamal suspensiv în România (regimul vamal suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata accizelor este suspendată pe perioada producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor; distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile; plasării produselor accizabile în zone libere, antrepozite libere sau porturi libere, în condiţiile prevăzute de legislaţia vamală în vigoare. De asemenea, se consideră a fi import:

 scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, în cazul în care produsul rămâne în România;  utilizarea în scop personal în România a unor produse accizabile plasate în regim vamal suspensiv;  apariţia oricărui alt eveniment care generează obligaţia plăţii accizelor la intrarea produselor accizabile din afara teritoriului comunitar. Teritoriul comunitar, din punctul de vedere al accizelor este format din teritoriul Comunităţii, cu excepţia următoarelor teritorii naţionale:  în cazul Republicii Federale Germania: Insula Heligoland şi teritoriul Busingen;  în cazul Republicii Italiana: Livigno, Campione d'ltalia şi apele italiene ale lacului Lugano;  în cazul Regatului Spaniei: Ceuta, Melilla şi Insulele Canare; - în cazul Republicii Franceze: teritoriile de peste mări. Sunt cuprinse în teritoriul Comunităţii, din punctul de vedere al accizelor:  Principatul Monaco - asimilat Republicii Franceze;  Jungholz şi Mittelberg (Kleines Walsertal) - asimilate Republicii Federale Germania;  Insula Man - asimilată Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;  San Marino - asimilată Republicii Italiane. Aşa cum am arătat, accizele sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru producţia şi importul de produse accizabile la anumite termene stabilite de fiecare stat membru prin legislaţia naţională. Dacă termenele de plată diferă de la stat la stat, fiind stabilite diferit şi în funcţie de natura operatorului economic (ca exemplu, pentru operatorul înregistrat, obligaţia de plată este ziua lucrătoare imediat următoare celei în care a avut loc recepţia produselor accizabile, în timp ce pentru antrepozitarul autorizat, obligaţia de plată, ca regulă generală, este dată de 25 a lunii următoare), generarea obligaţiei de plată a accizei intervine întotdeauna la momentul producerii produselor accizabile pe teritoriul comunitar sau la momentul importului în acest teritoriu. Exigibilitatea ia naştere la momentul eliberării pentru consum sau când se constată pierderi sau lipsuri de produse accizabile. Prevederea referitoare la exigibilitatea în cazul pierderilor sau lipsurilor nu se aplică şi plata accizei nu se datorează dacă pierderea sau lipsa intervine în perioada în care produsul

10

accizabil se află într-un regim suspensiv şi sunt îndeplinite oricare dintre următoarele condiţii:  produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în România datorită vărsării, spargerii, incendierii, inundaţiilor sau altor cazuri de forţă majoră, dar numai în situaţia în care autorităţii fiscale competente i se prezintă dovezi satisfăcătoare cu privire la evenimentul respectiv, împreună cu informaţia privind cantitatea de produs care nu este disponibilă pentru a fi folosită în România;  produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în România datorită evaporării sau altor cauze care reprezintă rezultatul natural al producerii, deţinerii sau deplasării produsului, dar numai în situaţia în care cantitatea de produs care nu este disponibil pentru a fi folosită în România nu depăşeşte limitele prevăzute în norme legale în vigoare;  pierderile sau lipsurile sunt dovedite prin procese-verbale se încadrează în limitele legale şi sunt înregistrate în evidenţele contabile. Antrepozitării autorizaţi, operatorii înregistraţi şi operatorii neînregistraţi beneficiază de scutire pentru pierderile intervenite pe timpul transportului intracomunitar al produselor în regim suspensiv dacă pierderile sunt dovedite, conform regulilor statului membru de destinaţie.66 În cazul pierderilor nejustificate, acciza va fi stabilită pe baza cotelor aplicabile în statele membre respective, în momentul în care pierderile

corect stabilite de către

autorităţile fiscale competente - s-au produs sau, dacă este necesar, la momentul când lipsa a fost înregistrată. Aceste pierderi vor fi, în toate cazurile, indicate de autorităţile fiscale competente pe versoul exemplarului documentului administrativ de însoţire care va fi returnat expeditorului cu precizarea dacă acordă scutire parţială sau nu acordă scutire pentru pierderile sau lipsurile stabilite şi specificarea bazei de calcul a accizei. Autoritatea competentă a starului membru de destinaţie are obligaţia de a trimite autorităţii competente a statului membru în care s-au constatat pierderile sau lipsurile, o copie a exemplarului de returnat al documentului de însoţire. Acciza datorată se calculează de către autoritatea competentă a statului membru în care sau stabilit ori s-au constatat pierderile sau lipsurile, pe baza cotelor accizelor aplicabile în acest stat, la momentul în care pierderile s-au produs ori dacă este necesar, când lipsa a fost înregistrată. Dacă pierderile sunt înregistrate într-un antrepozit fiscal autorizat pentru producţia şi/sau depozitarea de produse accizabile cu nivele diferite de accize, acciza aferentă

pierderilor nejustificate, se calculează cu cota cea mai mare practicată în antrepozitul fiscal respectiv. Pentru un produs accizabil, care are dreptul de a fi scutit de accize, acciza devine exigibila la data la care produsul este utilizat în orice scop care nu este în conformitatte cu scutirea. În cazul unui produs energetic destinat a fi utilizat într-un scop cu drept de scutire şi pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, dar care prin schimbarea destinaţiei iniţiale este oferit spre vânzare sau utilizat drept combustibil ori carburant, acciza devine exigibilă la data la care i s-a schimbat destinaţia, obligaţia plăţii accizei revenind vânzătorului sau utilizatorului în funcţie de cel care a dispus schimbarea destinaţiei. Atunci când produsele supuse accizelor nu ajung la destinaţie şi nu este posibilă stabilirea locului în care s-a comis abaterea sau neregulă.

Dacă înainte de expirarea perioadei de 3 ani de la data la care documentul administrativ de însoţire a fost întocmit, statul membru unde a avut loc efectiv abaterea sau neregulă este stabilit cu certitudine.În cazul unui ulei mineral, pentru care acciza nu a fost exigibilă, ea devine exigibilă la data la care el este oferit spre vânzare, obligaţia plătii revenind vânzătorului, sau la data la care este utilizat drept combustibil sau carburant, obligaţia plăţii revenind utilizatorului.

Fig 2.Legislaţia comunitară privind accizele

 orice ieşire, inclusiv ocazională, a produselor accizabile din regimul suspensiv  orice producţie, inclusiv ocazională, de produse accizabile în afara regimului suspensiv  orice import, inclusiv ocazional, de produse accizabile - cu excepţia energiei electrice  utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie primă 12

 recepţia, de către un operator înregistrat sau neînregistrat, de produse accizabile, deplasate de la un antrepozit fiscal dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene  deţinerea în scopuri comerciale de către un comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate în consum în alt stat membru sau au fost importate în alt stat membru şi pentru care acciza nu a fost plătită în România

 consumul de produse energetice în alte scopuri decât cel de producţie şi, în special, pentru propulsia vehiculelor.  orice deţinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile pentru care nu s-a plătit acciza

2.1. Delimitări în sfera accizelor Principalele produse sau categorii de produse care intră sub incidenţa accizelor sunt: Berea- pentru berea produsă de micii producători independenţi, care deţin instalaţii de fabricaţie cu o capacitate nominală anuală care nu depăşeşte 200.000 hi, se aplică accize specifice reduse. Acelaşi regim se aplică şi pentru berea importată de la micii producători independenţi, cu o capacitate nominală anuală care nu depăşeşte 200.000 hl. Fiecare antrepozitar autorizat ca producător de bere are obligaţia de a depune la organul fiscal teritorial la care este înregistrat ca antrepozitar autorizat, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declaraţie pe propria răspundere privind capacităţile de producţie pe care le deţine. Este exceptată de la plata accizelor berea fabricată de persoana fizică şi consumată de către această şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândută. Vinurile care pot fi vinuri liniştite şi vinuri spumoase. În categoria vinurilor liniştite intră acele vinuri ce au o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare; sau au o concentraţie alcoolică mai mică în volum, dar care nu depăşeşte 18% în volum, au fost obţinute fără nici o îmbogăţire, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare. În categoria vinurilor spumoase intră acele vinuri care sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip ciuperca, fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari şi cele care au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în

volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare. Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică şi consumat de către această şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândut. Băuturi fermentate, altele decât berea şi vinul. Şi acestea ca şi vinul pot fi liniştite sau spumoase. Băuturile fermntate liniştite sunt cele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 10% în volum sau au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare. Băuturile fermentate spumoase sunt cele care au o au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 13% în volum sau au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 13% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare. Consumul de produse energetice în incinta unui loc de producţie de produse energetice nu este considerat fapt generator de accize atunci când se efectuează în scopuri de producţie, când acest consum se efectuează în alte scopuri decât cel de producţie . Plătitorii de accize, pentru produsele prevăzute mai sus, sunt agenţii economici persoane juridice, asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate care produc sau importă astfel de produse. Pentru alcoolul etilic alimentar, provenit din ţara sau din import, utilizat ca materie primă în obţinerea băuturilor alcoolice spirtoase, acciza se plăteşte o singură dată de către agentul economic producător sau importator de alcool etilic alimentar. Pentru băuturile alcoolice spirtoase, produse în ţară din alcool etilic alimentar, provenit din ţara sau din import, nu se mai datorează accize.

Fig 3.Platitorii de accize

Agenţii economici prestatori, pentru toate cantităţile de alcool etilic alimentar obţinut în sistem de prestări de servicii

Agenţii economici care cumpără de la producătorii individuali ,persoane fizice produse de natura celor supuse accizelor pentru prelucrare şi/sau comercializare

Persoanele fizice care introduc în ţara alcool şi băuturi alcoolice destinate 14

consumului individual în cantităţi ce depăşesc limitele admise în regim de scutire de taxe vamale

Agenţii economici, pentru cantităţi produse. Supuse accizelor, acordate ca dividende sau ca plata în natura a acţionarilor, asociaţilor şi după caz, persoanelor fizice

Pentru alcoolul etilic alimentar, băuturile alcoolice şi orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, accizele se datorează şi se calculează o singură dată de către agentul economic producător sau importator şi sunt stabilite în sume fixe exprimate în ECU pe unitatea de măsură. Pentru produsele din tutun, plătitorii de accize sunt agenţii economici , persoane juridice, asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate – care produc sau importa astfel de produse. Obligaţiile plătitorilor de accize sunt plata accizelor la bugetul de stat şi depunerea declaraţiilor de accize. Accizele se plătesc la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care acciza devine exigibila.În cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv, momentul plătii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale de import. Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a depune la autoritatea fiscala competenta o declaraţie de accize pentru fiecare lună în care este valabilă autorizaţia de antrepozit fiscal , indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă. Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscala competenta de către antrepozitării autorizaţi până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia. Toate transporturile de produse accizabile sunt însoţite de un document, astfel: • mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoţită de documentul administrativ de însoţire; • mişcarea produselor accizabile eliberate pentru consum este însoţită de factură fiscala ce va reflecta cuantumul accizei; • transportul de produse accizabile, când acciza a fost plătită, este însoţit de factură sau aviz de însoţire.

Pentru calculul nivelului accizelor ce trebuie plătite la bugetul de stat, produsele care intră sub incidenţa accizelor specifice, metodologia de determinare a sumelor ce reprezintă accizele presupune înmulţirea dintre valoarea accizei specifice, exprimată în echivalent euro/unitatea de măsură şi transformată în lei şi cantitatea de produs exportată/importată, exprimată în aceeaşi unitate de măsură. 2.2. Regimul de antrepozitare Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, a fost implementat sistemul de antrepozitare fiscală a produselor supuse accizelor, în strânsă concordanţă cu prevederile Directivei Europene nr. 92/12 privind regimul general, deţinerea, circulaţia şi controlul produselor supuse accizelor. Sistemul de antrepozitare fiscală este aplicabil numai celor 3 mari grupe de produse supuse obligatoriu accizelor şi în statele membre ale Uniunii Europene, respectiv: alcool şi produse alcoolice, produse din tutun şi uleiuri minerale şi presupune deplasarea în regim suspensiv de la plata accizelor a acestor produse. Potrivit acestui regim, orice mişcare de produse accizabile trebuie să fie însoţită de un document special, denumit document administrativ de însoţire. 83În cazul deplasării produselor accizabile între antrepozitele fiscale în regim suspensiv, acest document se întocmeşte în 5 exemplare. Fig 4.Principiile de bază ale sistemului de antrepozitare fiscal Producţia şi/sau depozitarea produselor accizabile pot avea loc numai într-un antrepozit fiscal

Circulaţia produselor accizabile între antrepozitele fiscale

Produsele

accizabile

supuse

marcării nu pot fi depozitate în antrepozite

fiscale

depozitare,

cu

băuturilor

alcoolice

de excepţia supuse

sistemului de marcare 16

Acciza este plătită de către antrepozitarul sau importatorul autorizat, la momentul eliberării

Deţinerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada plăţii accizelor

Fig 5. Condiţiie agentul economic solicitant al autorizaţiei de antrepozit fiscal

Depunerea unei garanţii financiare care să acopere riscul neplăţii accizelor pentru produsele

fabricate,

depozitate

sau

expediate din antrepozitul fisc

Existenţa unui sistem de securitate, administrare şi contabilitate care să permită

evidenţierea

stocurilor

de

materii prime

Raportarea către autoritatea fiscală a oricăror

pierderi

produsele accizabile

şi

lipsuri

privind

Înştiinţarea

autorităţii

emitente

a

autorizaţiei cu privire la orice modificare intervenită în structura antrepozitului fiscal

2.3. Deplasarea şi primirea produselor aflate în regim suspensiv Produsele accizabile, atunci când acciza nu a devenit exigibilă, circulă între două antrepozite fiscale sau între un antrepozit fiscal şi un operator înregistrat sau neînregistrat, în regim suspensiv de la plata accizelor, însoţite obligatoriu de un document special de mişcare denumit „Document administrativ de însoţire". Excepţie face situaţia când produsele supuse accizelor armonizate sunt livrate între România şi alte state membre via tari EFTA . Convenţia Asociaţiei Europene a Liberului Comerţ - sau între România şi o ţară EFTA sub o procedură intracomunitară de tranzit, sau via una sau mai multe ţări terţe nemembre EFTA, în baza unui carnet TIR sau ATA, precum şi în cazul în care produsele provin din sau suni destinate unor terţe ţări sau unor teritorii considerate ca făcând parte din teritoriul comunitar. Regimul suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata accizelor este suspendată pe perioada producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor. Pentru a putea fi aplicat acest regim în tot teritoriul comunitar, antrepozitării autorizaţi de către autorităţile fiscale competente ale unui stat membru sunt recunoscuţi ca fiind autorizaţi atât pentru circulaţia naţională, cât şi pentru circulaţia intracomunitară a produselor accizabile. Pe durata deplasării unui produs accizabil, acciza se suspendă dacă sunt satisfăcute următoarele cerinţe: deplasarea are loc între: două antrepozite fiscale; un antrepozit fiscal şi un operator înregistrat; un antrepozit fiscal şi un operator neînregistrat; produsul este însoţit de minimum 3 exemplare ale unui document administrativ de însoţire, care obligatoriu trebuie să conţină toate informaţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare;

18

ambalajul în care este deplasat produsul are la exterior marcaje care identifică tipul şi cantitatea produsului aflat în interior; containerul în care este deplasat produsul este sigilat corespunzător, adică trebuie să poarte sigiliile antrepozitului fiscal expeditor; autoritatea fiscală competentă a primit garanţia pentru plata accizelor aferente produselor. În cazul deplasării unui produs accizabil între un antrepozit fiscal din România şi un birou vamal de ieşire din teritoriul comunitar, regimul suspensiv este descărcat prin dovada emisă de biroul vamal de ieşire din teritoriul comunitar, care confirmă că produsele au părăsit efectiv acest teritoriu. Acel birou vamal trebuie să trimită înapoi expeditorului exemplarul certificat al documentului administrativ de însoţire care îi este destinat, în termen de 15 zile de la data realizării efective a exportului.

2.4. Scutiri de la plata accizelor Scutirile de la plata accizelor pot fi grupate în :  scutiri generale pentru produsele accizabile destinate unor scopuri expres prevăzute de lege;  scutiri pentru alcoolul etilic şi alte produse alcoolice;  scutiri pentru uleiuri minerale; Scutiri generale, produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor atunci când sunt livrate de antrepozitul fiscal pe următoarele destinaţii:  in cazul relaţiilor consulare sau diplomatice; -organizatiilor internaţionale recunoscute ca atare de autorităţile publice ale României.  fortele armate aparţinând oricărui stat parte la tratatul Atlanticului de Nord , cu excepţia forţelor armate romane;  rezerve de stat şi rezerve de mobilizare pe perioada în care au acest regim. Scutirea se acordă pe baza unui certificat de scutire de la plata accizelor emis beneficiarului de autoritatea fiscala teritoriala indiferent de modalitatea de acordare a scutirii. Accizele nu se aplică pentru importul de produse accizabile aflate în bagajul călătorilor şi a altor persoane fizice cu domiciliul în România sau în străinătate în limitele şi în conformitate cu cerinţele prevăzute de legislaţia vamala în vigoare. Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic şi alte produse alcoolice atunci când sunt: complet denaturate conform prescriiptilor legale ;

utilizate pentru producere de medicamente ; utilizate în scop medical în spitale şi farmacii; utilizate pentru producerea de arome alimentare şi au o concentraţie ce nu depăşeşte 1.2 % în volum destinate preparării de alimente sau băuturi nealcoolice; utilizate direct sau ca aliment al produselor semifabricate pentru producerea de alimente cu sau fără aromă cu condiţia ca în fiecare caz concentraţia de alcool pur la 100 kg de produs ce intra în compoziţia ciocolatei şi 5 l alcool pur l a100 kg produs ce intra în compoziţia altor produse. utilizat în procedee de fabricaţie cu condiţia că produsul finit să nu conţină alcool; eşantioane pentru analiza sau teste de producţie necesare în scopuri ştiinţifice; Scutirile pentru uleiuri minerale sunt următoarele: uleiuri minerale folosite în orice alt scop decât drept combustibil sau carburant; orice ulei mineral utilizat drept combustibil în scop tehnologic sau pentru producerea de agenţi termici şi apa caldă; uleiuri minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru aeronave , altele decât aviaţia turistica în scop privat. uleiuri minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru navigaţia maritima internaţională şi pentru navigaţia pe cai navigabile interioare altele decât navigaţiile de agrement în scop privat. uleiuri minerale care intra în România în rezervorul standard al unui autovehicul cu motor destinat utilizării drept combustibil pentru acel autovehicul. orice ulei mineral utilizat de către persoane fizice drept combustibil pentru încălzirea locuinţelor; uleiuri minerale utilizate drept combustibil neconvenţional . De asemenea este scutită de la plata accizei motorina utilizată în agricultură, ea fiind subvenţionata de stat.

2.5. Contabilitatea accizelor Din punct de vedere contabil toate accizele calculate pe bază de documente justificative şi datorate de persoane juridice în numele firmei reprezintă cheltuieli ale ciclului de exploatare. Sunt deductibile fiscal la calculul profitului impozabil şi determină un raport integrat ce afectează rentabilitatea. Accizele preced întotdeauna taxa pe valoare adăugata.

20

Problema dificilă a accizelor nu o constituie contabilizarea, ci mai degrabă multitudinea regulilor fiscale, tehnica de determinare a bazelor de calcul, documentele obligatorii fiscale. Dacă facem o retrospectivă a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor prezentate succint până în prezent, profesionistul contabil pus să prelucreze, să determine corect bazele de impozitare şi să instrumenteze corect tehnica contabilă îi este extrem de dificil pentru timpul necesar de a străbate o legislaţie fiscală foarte bogată dar şi instabilă în timp, fie politicul, fie insuficienţa veniturilor fiscale la bugetul statului determină un alt mecanism fiscal, prin aplicarea altor reguli de aplicare şi de impozitare a bunurilor.

Capitolul III Calculul şi analiza accizelor La ,,SC.Arinul’’SA

SC .,,ARINUL’’ este organizată ca societate comercială pe acţiuni din anul 1999, cu sediul în oraşul Galaţi jud. Galaţi şi este înregistrată la Registrul Comerţului cu Nr.J87/989/1999. Societatea a luat fiinţă din iniţiativa unui absolvent ai Academiei de Ştiinţe Economice în speranţa de a profesa mai bine meseria pe care a ales-o şi de a-şi spori veniturile în acest sens. Dat fiind faptul că sistemul financiar din ţara noastră este în fază incipientă şi nivelul taxelor şi impozitelor este semnificativ, viaţa economică este privită cu suspiciune el doreşte să fie participant. Una dintre cele mai importante taxe este acciza pentru producătorii de produse din alcool şi tutun. De aceea numărul acestora este scăzut. Acţionarul societăţii a profitat de concurenţa scăzută,a analizat piaţa şi a decis că este cazul să se axeze pe un astfel de obiect de activitate. Activitatea se desfăşoară în cadrul unei fabrici de dimensiuni mici comparativ cu cele existente în perioadele anterioare.

Fabrica este dotată cu instalaţii şi utilaje de fabricaţie conforme cu standardele de calitate şi normele de obţinere a produselor respective. Din analiza rapoartelor de gestiune aferente primei luni de activitate, se deduc tipul de produs şi modalităţile de calcul al consumului de materii prime, al accizelor specifice ca datorie la Bugetul de Stat. S.C. ARINUL este un agent economic intern şi importator de alcool etilic şi rafinat îmbuteliat, de băuturi alcoolice spirtoase pe bază de alcool etilic rafinat şi de băuturi alcoolice obţinute din distilate de cereale,cu preţuri maxime de vânzare cu amănuntul,care vor fi înscrise obligatoriu în facturile fiscale pe care le întocmeşte. În cursul primei luni de activitate s-au înregistrat următoarele rapoarte de gestiune : 1) Obţinere 10.000 l alcool etilic rafinat neîmbuteliat,cu concentraţie alcoolică de 96,5% A = C/100 * (K*R)/100 * Q În care: A = cuantumul accizei C = concentraţia alcoolică în procente de volum K = acciza specifică unitară R = cursul de schimb valutar Q = cantitatea în litri A = 96,5/100 * (160*35.621)/100 * 10.000 = 549.988.240 lei, la un curs de 35,621 lei/euro. Pentru alcoolul brut,calculul ar fi asemănător,cu diferenţa că acciza pe hectolitri alcool pur este de 140 euro. Obţinere 1.000 l vodcă în vrac,cu concentraţie alcoolică de 40% ; Relaţiile după care se calculează acciza la alcool şi la produsele pe bază de alcool din această categorie sunt : Total acciză= A1 + A2 În care: A1=acciza specifică A2=acciza procentuală A1 = C/100 * (K*R)100 * Q1 A2 = 1% *PA * Q2 Unde: C=concentraţia alcoolică în procente volum K=acciza specifică unitară R=cursul de schimb valutar PA=preţul maxim cu amănuntul declarat pe butelie Q1=cantitatea în litri Q2=numărul de butelii aferent lui Q1. A1 + A2 = (40/100 * 18,621/100 + 1/100 * 35.000) * 1.000 = 350.074.484 lei 22

Pentru vodca cu concentraţia alcoolică de 40%,îmbuteliată în sticle de 0,5 l, acciza pentru o sticlă este de : A1 + A2 = 40/100 * 180/100*18,621/100*0,5+1/100*40.500=7.109 Obţinere 1.000 l rachiu natural,concentraţie alcoolică de 68% ; A = C/100*K/100*R/100*Q A=68%*240/100*35.000/100*1.000=571.200 lei Obţinere 1.000 l vin obişnuit cu concentraţie alcoolică 11,5% ; A = C * (K*R) * Q A = 11,5 * (0,55*35.000)/100 * 1.000 = 2.224.337 lei 5) Obţinere 25.000 l bere cu concentraţia de alcool în volum de 5% ; A = 5 * (1.50*35.000)/100 * 25.000 = 65.625.000 lei Obţinere 50 pachete de 20 ţigarete,cu preţ maxim declarat de 11.500 lei A1+A2=K*R*Q1+ 25%*PA*Q2 =(2*35.000*1)+(25%*11.500*50)=218.750 lei,adică 4375 lei pe pachet sau 218,75 pe ţigaretă

Concluzii Impozitul indirect este o pârghie aflată în mâinile statului, prin care acesta poate direcţiona consumul în funcţie de perioadele de criză sau de boom prin care trece economia; de asemenea, statul poate influenţa o fază sau alta a procesului reproducţiei sociale, în fuctie de interesul pe care îl are la un moment dat. Cu alte cuvinte, se poate spune că impozitele indirecte prezintă o sensibilitate deosebită faţă de conjunctura economică. Impozitul indirect nu poate fi interpretat doar ca generator de efecte negative. El trebuie perceput şi prin prisma rolului său economic şi social. Astfel, spre exemplu, în plan economic, prin încasarea unor accize, statul poate reduce cererea pentru anumite produse de lux, sau poate reduce importurile anumitor produse, stimulând în acest fel cererea pentru cele autohtone. Pe plan social, accizele îşi au meritul lor în reducerea consumului de produse dăunătoare sănătăţii (alcool, ţigări). Accizele reprezintă o importantă resursă bugetară, prin intermediul acestora urmărindu-se o serie de obiective ale politicii bugetare. În principal este vorba de acoperirea într-o măsură cât mai mare a cheltuielilor publice.

Forme foarte vechi de impozitare, accizele constituie o sursă importantă de venituri, cu cheltuieli minime din partea aparatului de stat. Accizele, ca taxe de consumaţie, afectează în primul rând agentul economic importator, întrucât acesta poate imobiliza o importantă categorie de resurse financiare în momentul introducerii bunurilor în ţara. De multe ori, tendinţa legiuitorului este de a frâna activitatea de import a anumitor bunuri, justificată prin saturaţia pieţei faţă de aceste produse, sau în scopul de a proteja produse de acelaşi gen autohtone. Creşterea preţurilor pentru aceste bunuri de consum afectează din punct de vedere financiar şi bugetul personal al fiecărui cumpărător, care va lua decizii tot mai stricte cu privire la cumpărarea bunurilor respective supuse accizelor. Accizele acţionează în toate nivelele şi în toate domeniile vieţii economice. Acestea afectează atât producătorul cât şi consumatorul căci prin majorarea acestora va creşze şi preţul bunurilor. De asemenea, creşterea acestor taxe influenţează şi intreprinderea, societatea comercială deoarece cresc preţurile produselor comercializate de aceasta.

Bibiografie

1. www.wall-street.ro 2. www. Capital.ro 3. www.Financiarul.com 4. www.Businessmagazin.ro 5. www.Smartfinancial.ro 6. Fiscalitate şi preţuri în economia de piaţă” Editura Economică, Bucureşti, 2002 , Alexandru, F. 7. Finanţele agenţilor economici, Editura Didactică şi Pedagogică, Bistriceanu, G 8. Contabilitatea financiară a întreprinderilor, Editura Universitară, Bucureşti, 2004. Bojian, O. 9. Contabilitate şi fiscalittae în dezvoltarea firmei, Editura Exponta, Bucureşti, 2005, Morariu, A 10. Dreptul finanţelor publice, Editura Luminalex, Bucureşti, 2005, Oneţ, C

24

11. Impozitele şi taxele reglementate de codul fiscal, Editura Contaplus, Bucureşti, 2008, Popa, A., F., Popa, N 12. Drept financiar şi fiscal, Editura All Beck, Bucureşti, 2003, Şaguna, D