An 2 Sem 1 Statistica_ai

Statistica True/False Indicate whether the sentence or statement is true or false. ____

1. Obiectul de studiu al statisticii il reprezinta fenomenele de masa.

____

2. Legile statistice se manifesta sub forma de tendinta si sunt valabile pentru un ansamblu de unitati individuale.

____

3. Cercetarea statistica nu tine seama de principiile teoriei probabilitatilor si de cerintele legii numerelor mari.

____

4. Fenomenele de masa sunt fenomene simple, previzibile, rezultate din actiunea unui singur factor de influenta.

____

5. Statistica descriptiva vizeaza descrierea starii si variabilitatii colectivitatii statistice, dupa una sau mai multe caracteristici.

____

6. Statistica descriptiva vizeaza estimarea caracteristicilor unei colectivitati pornind de la cunoastere unui esantion si presupune masurarea incertitudinii rezultatelor.

____

7. Conceptul de fenomen de masa, presupune luarea in considerare a urmatoarelor raporturi: - necesitate si intimplare; - legea statistica si legea dinamica; - model statistic si model determinist.

____

8. Colectivitatile statistice au un caracter obiectiv si finit iar delimitarea lor presupune definirea elementelor din punct de vedere al continutului, spatiului, timpului si formei de organizare.

____

9. Colectivitatile statice exprima o stare si au o anumita intindere in spatiu, formind un stoc la un moment dat.

____ 10. Colectivitatile dinamice exprima un flux, o devenire in timp, caracterizarea lor presupunind inregistrarea elementelor componente pe un interval de timp. ____ 11. Colectivitatile statice exprima un flux, o devenire in timp, caracterizarea lor presupunind inregistrarea elementelor componente pe un interval de timp. ____ 12. Colectivitatile dinamice exprima o stare si au o anumita intindere in spatiu, formind un stoc la un moment dat. ____ 13. Caracteristica statistica desemneaza trasatura comuna unitatilor unei colectivitati statistice, retinuta in programul statistic pentru a fi inregistrata. ____ 14. Caracteristica statistica se mai numeste si variabila statistica. ____ 15. Cercetarea statistica cuprinde totalitatea operatiilor de culegere, observare, sistematizare, prelucrare, stocare, analiza si interpretare a informatiilor. ____ 16. Centralizarea datelor statistice necesita ca datele utilizate sa fie compatibile si aditive. ____ 17. Centralizarea datelor statistice nu necesita ca datele utilizate sa fie compatibile si aditive. ____ 18. Gruparea datelor statistice este o centralizare pe grupe omogene a unitatilor unei colectivitati dupa variatia uneia sau mai multor caracteristici. ____ 19. Gruparea datelor statistice este o centralizare pe grupe neomogene a unitatilor unei colectivitati dupa variatia uneia sau mai multor caracteristici. ____ 20. Caracteristica de grupare este acea insusire care sta la baza impartirii colectivitatii in grupe omogene. ____ 21. Caracteristica de grupare nu trebuie sa fie esentiala si nici cu caracter stabil pentru unitatile colectivitatii cercetate.

____ 22. Analiza tendintei centrale in seriile de repartitie presupune luare in considerare strict- numai a valorilor individuale. ____ 23. Media aritmetica se foloseste in general cind fenomenul supus cercetarii inregistreaza modificari aproximativ constante intr-o progresie aritmetica. ____ 24. Media aritmetica ponderata devine reprezentativa atunci cind termenii seriei sunt foarte imprastiati. ____ 25. Omogenitatea colectivitatii este o conditie a reprezentativitatii pentru orice tip de marime medie. ____ 26. Media armonica se calculeaza din valorile inverse ale termenilor seriei, ca medie simpla sau ponderata. ____ 27. Media armonica se calculeazape baza relatiei de produs a termenilor seriei. ____ 28. Media patratica se calculeaza prin extragerea radacinii patratice din media aritmetica a patratelor termenilor seriei, ca medie simpla sau ponderata. ____ 29. Media patratica se calculeaza prin extragerea radacinii patratice din media geometrica a patratelor termenilor seriei, ca medie simpla sau ponderata. ____ 30. Salariul mediu pe ramuri ale economiei nationale este o scala de raport? ____ 31. Punctajul obtinut de zece concurenti la un test de cultura generala este o scala nominala? ____ 32. Erorile de reprezentativitate sunt specifice cercetarilor prin sondaj ____ 33. Într-o serie de distribuţie unidimensională folosim histograma pentru a analiza forma distribuţiei statistice. ____ 34. Frecvenţele relative sunt mărimi relative de structură ca şi greutatea specifică.

____ 35. Într-o distribuţie de repartiţie unidimensională cu intervale egale şi variaţie continuă, centrul de interval este o medie aritmetică simplă între limitele intervalului. ____ 36. Într-o distribuţie cu intervale egale şi variaţie continuă, mărimea intervalului de grupare este diferenţa dintre limitele aceluiaşi interval de grupare. ____ 37. Frecvenţele cumulate se formează din frecvenţele absolute ale distribuţiei studiate. ____ 38. Într-o colectivitate statistică cu structură neomogenă şi o amplitudine mare se preferă o grupare pe intervale neegale. ____ 39. Pentru a analiza forma de variaţie a două caracteristici statice şi legăturile dintre ele folosim un tabel combinat. ____ 40. Folosim un tabel cu dublă intrare pentru o distribuţie statistică multidimensională. ____ 41. Distribuţia statistică bidimensională se reprezintă grafic cu ,,diagrama norului de puncte". ____ 42. Atunci când raportăm un indicator primar la o bază de raportare însemnă că avem un indicator relativ. ____ 43. Compararea datelor statistice prin diferenţă o numim mărime absolută. ____ 44. Raportarea părţilor faţă de întreg constituie o mărime relativă de intensitate. ____ 45. Raportul dintre doi indicatori observaţi de natură diferită, între care există o relaţie de interdependenţă formează o mărime relativă de coordonare. ____ 46. Raportul dintre o mărime planificată şi mărimea indicatorului în baza de comparaţie este o mărime relativă de structură.

____ 47. Raportul dintre o mărime realizată şi cea existentă în baza de comparaţie reprezintă o mărime relativă a dinamicii. ____ 48. Atunci când raportăm suma realizărilor la suma planificărilor pentru perioada curentă, obţinem un coeficient mediu al îndeplinirii planului. ____ 49. Dacă analiza manifestării unui fenomen de masă poate fi sintetizată într-un singur nivel reprezentativ ca tendinţă centrală atunci vorbim de mărimi medii. ____ 50. Dacă tendinţa centrală a unei serii se exprimă ca o valoare inversă a mediei aritmetice a termenilor inversaţi pentru aceeaşi serie atunci avem o medie patratica. ____ 51. Pentru a reflecta dezvoltarea medie a unui fenomen, trendul trebuie să nu elimine oscilaţiile sezoniere, accidentale, ciclice. ____ 52. Oscilaţiile sezoniere se repetă rar, în termene largi în jurul trendului. ____ 53. Oscilaţiile ciclice se repetă la termene mai scurte de un an în jurul componentei trend. ____ 54. Variaţiile reziduale se repetă la termene scurte, fiind abateri mici de la evoluţia fenomenului. ____ 55. În cadrul unei SCR de lungime mică, componentele ei sunt combinate aditiv, multiplicativ sau mixt. ____ 56. Trendul sintetizează variaţii sezoniere în orizontul SCR. ____ 57. Erorile de reprezentativitate sunt specifice recensamantului ? ____ 58. Rezultatele obţinute în sondaj pot fi extrapolate pentru colectivitatea generală. ____ 59. Extrapolarea rezultatelor sondajului asupra întregii colectivităţi au caracter probabilistic. ____ 60. Reprezentativitatea eşantionului este o condiţie esenţială în sondajul statistic. ____ 61. Mãrimea erorii de reprezentativitate se poate mãsura numai relativ. ____ 62. Dacă unităţile extrase nu sunt restituite colectivităţii generale, sondajul este repetat. ____ 63. Atunci când unitatea prelevată este restituită colectivităţii studiate, are şanse de a reintra în eşantion, iar sondajul este nerepetat. ____ 64. Varianta elementarã de sondaj este sondajul tipic. ____ 65. Sondajul aleator simplu este o variantă elementară de sondaj. ____ 66. Sondajul stratificat este o soluţie particulară a sondajului aleator simplu. ____ 67. Sondajul aleator simplu urmăreşte varianta mai multor caracteristici de grupare. ____ 68. Proprietatea unei variabile de a lua numai două valori reprezintă o caracteristică alternativă. ____ 69. Ponderea unităţilor ce posedă caracteristica în volumul eşantio-nului reprezintă frecvenţa relativă sau media caracteristicii alternative. ____ 70. Dacă vrem să obţinem o selecţie tipică proporţională a eşantioanelor vom ţine seama de ponderea unităţilor pe grupe în colectivitatea totală. ____ 71. Dacă la formarea subeşantioanelor se are în vedere gradul de omogenitate al grupelor măsurat din abaterea standard, atunci obţinem o selecţie tipică optimă. ____ 72. Prin repartizarea în mod egal a eşantionului pe subeşantioane obţinem o selecţie tipică simplă. ____ 73. Dacă eşantionul s-a format dintr-o colectivitate formată din unităţi complexe, avem un sondaj de serii.

____ 74. Ipoteza nulă este acea ipoteză pe care cercetătorul doreşte să o discrediteze. ____ 75. Criteriul de semnificaţie este procesul de verificare a unei ipoteze statistice. ____ 76. Eroarea de tip I se produce atunci când respingem ipoteza nulă, deşi ea este adevărată. ____ 77. Eroarea de tip II se produce dacă acceptăm o ipoteză nulă adevărată. ____ 78. Riscul vânzătorului este atunci când comitem o eroare de tip I. ____ 79. Adoptăm o decizie după ce comparăm un test calculat cu o valoare tabelară. ____ 80. Un test în care cunoaştem legea de distribuţie este un test parametric. ____ 81. Dacă nu cunosc formele de distribuţie a populaţiei utilizez un test neparametric. ____ 82. Pentru a reflecta dezvoltarea medie a unui fenomen, trendul trebuie să nu elimine oscilaţiile

sezoniere, accidentale, ciclice. ____ 83. Oscilaţiile sezoniere se repetă rar, în termene largi în jurul trendului. ____ 84. Oscilaţiile ciclice se repetă la termene mai scurte de un an în jurul componentei trend. ____ 85. Variaţiile reziduale se repetă la termene scurte, fiind abateri mici de la evoluţia fenomenului. ____ 86. Trendul sintetizează variaţii sezoniere în orizontul SCR. ____ 87. Într-o anchetă statistică se foloseşte o scală de la 1 la 10 pentru a măsura acordul/dezacordul subiecţilor faţă de un produs, atunci am folosit o scală de atitudine. ____ 88. Cheltuielile cu reclama de sărbători făcute de câteva firme bucureştene le vom analiza ca variabile calitative. ____ 89. O caracteristică statistică mai este cunoscută sub numele de populaţie statistică. ____ 90. Ne referim la conceptul de dată statistică, atunci când avem o mărime numerică concretă a unităţii unei colectivităţi statistice. ____ 91. Forma concretă de manifestare a unităţii statistice la nivelul unei colectivităţi este o variabilă aleatoare. ____ 92. Recensământul este o metodă de observare parţială a colectivităţii statistice. ____ 93. Recensământul este o metodă de observare periodică a colectivităţii statistice. ____ 94. Ancheta este o observare parţială numai dacă se respectă condiţia de reprezentativitate. ____ 95. Pentru o colectivitate cu un număr mare de valori individuale distincte şi o amplitudine mică se recomandă o grupare pe intervale. ____ 96. Pentru o colectivitate cu un număr mare de unităţi statistice şi cu o amplitudine mare se recomandă folosirea formulei lui Shurges pentru a afla mărimea intervalului de grupare. Multiple Choice Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question. ____ 97. In functie de numarul caracteristicilor, statistica descriptiva poate fi: a. unidimensionala (pentru o variabila); b. multidimensionala (pentru doua sau mai multe variabile); c. toate variantele de mai sus.

____ 98. Analiza statistica urmareste: a. descoperirea a tot ceea ce este permanent, esential si logic in variatia proceselor statistice; b. masurarea influentei factorilor care determina variatii in timp si spatiu; c. masurarea influentei factorilor care determina variatii din punct de vedere calitativ; d. toate variantele de mai sus. ____ 99. Colectivitatea statistica (populatia statistica) desemneaza totalitatea elementelor de aceeasi natura, care: a. au o serie de trasaturi esentiale comune; b. sunt generate de acelasi complex de cauze esentiale; c. toate variantele de mai sus; d. nici una din variantele de mai sus. ____ 100. Colectivitatile statistice pot fi: a. statice; b. dinamice; c. toate variantele de mai sus; d. nici una din variantele de mai sus. ____ 101. Unitatile statistice nu pot fi: a. simple; b. mixte; c. complexe. ____ 102. Caracteristicile statistice se pot clasifica: a. dupa continut; b. dupa forma; c. toate variantele de mai sus; d. nici una dintre variantele de mai sus. ____ 103. Caracteristicile statistice se pot clasifica in functie de: a. modul de manifestare; b. gradul de esentialitate; c. natura variatiei caracteristicilor numerice; d. a- b- c e. a- c ____ 104. Marimile concrete obtinute din experimente, observatii, numarare, masurare sau calcule se numesc: a. caracteristici statistice; b. date statistice; c. variabile statistice; d. unitati statistice; e. toate variantele de mai sus. ____ 105. Care este scala pentru care valoarea zero indica absenta completa a caracteristicii urmarite: a. b. c. d.

scala nominala; scala ordinala; scala de interval; scala de raport;

e. toate variantele de mai sus. ____ 106. Care este scala ale carei variante obtinute pot fi supuse operatiilor matematice? a. scala de raport; b. scala de interval; c. scala ordinala; d. scala nominala; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 107. Prelucrarea statistica a datelor presupune: a. sistematizarea lor prin gruparea statistica; b. calculul indicatorilor; c. prezentarea datelor sub forma de tabele, serii si grafice; d. a- c; e. a- b- c. ____ 108. Dupa numarul unitatilor inregistrate, observarile statistice nu pot fi: a. unice; b. partiale; c. totale. ____ 109. Dupa timpul la care se refera datele, observarea statistica poate fi: a. observare curenta; b. observare unica; c. observare periodica; d. a- b- c; e. a- c. ____ 110. Tehnica gruparii necesita parcurgerea urmatorilor pasi: a. stabilirea numarului de grupe; b. alegerea si folosirea caracteristicilor de grupare; c. alegerea intervalului de grupare; d. a- c; e. a- b- c. ____ 111. In functie de numarul caracteristicilor de grupare putem avea grupe: a. simple; b. combinate; c. cronologice; d. a- b; e. a- b- c. ____ 112. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu r : a. caracteristica de grupare; b. marimea intervalului de grupare; c. numarul de grupe; d. amplitudinea de variatie; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 113. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu h :

a. amplitudinea variatiei; b. numarul de grupe; c. caracteristica de grupare; d. marimea intervalului de grupare; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 114. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu A: a. amplitudinea de variatie; b. caracteristica de grupare; c. numarul de grupe; d. marimea intervalului de grupare; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 115. Formula lui Sturges este: a.

c.

b.

d.

____ 116. Marimea intervalului de grupare se calculeaza cu formula: a.

c.

b.

d.

____ 117. Amplitudinea de variatie se calculeaza cu ajutorul formulei: a. A = Xmax + Xmin b. A = X - Y c. A = Xmin - Xmax d. A = Xmax - Xmin ____ 118. Pentru seriile unidimensionale, exprimate cifric, folosim urmatoarele grafice: a. histograma; b. poligonul frecventelor; c. curba frecventelor; d. toate variantele de mjai sus; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 119. Pentru seriile unidimensionale cu atribut calitativ, folosim urmatoarele grafice: a. histograma; b. diagrame de structura; c. poligonul frecventelor; d. toate variantele de mai sus; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 120. Pentru seriile bidimensionale, graficul folosit este:

a. b. c. d. e.

diagrama norului de puncte(corelograma); curbe de densitate(curba frecventelor); histograma; poligonul frecventelor; diagrama de structura.

____ 121. Cu ajutorul formulei

a. b. c. d. e.

frecventele relative; ponderea sau greutatea specifica; media aritmetica ponderata; toate variantele de mai sus; nici una din variantele de mai sus.

____ 122. Cu ajutorul formulei

a. b. c. d. e.

, calculam:

marimile relative ale sarcinii de plan; marimile relative ale realizarii planului; gradul de realizare a productiei in perioada curenta fata de perioada de baza; toate variantele de mai sus; nici una din variantele de mai sus.

____ 124. Cu ajutorul formulei

a. b. c. d. e.

, calculam:

frecventele relative; media aritmetica ponderata; ponderea sau greutatea specifica; toate variantele de mai sus; nici una din variantele de mai sus.

____ 123. Cu ajutorul formulei

a. b. c. d. e.

, calculam:

, calculam:

marimile relative ale sarcinii de plan; marimile relative ale realizarii planului; gradul de realizare a productiei in perioada curenta fata de perioada de baza; toate variantele de mai sus; nici una din variantele de mai sus.

____ 125. Cu ajutorul formulei

, calculam:

a. marimile relative ale sarcinii de plan; b. marimile relative ale realizarii planului;

c. gradul de utilizare a productiei; d. toate variantele de mai sus; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 126. Pentru calcularea corecta a mediilor este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii: a. calculul mediilor sa se bazeze pe folosirea unui numar mare de cazuri individualediferite, a caror variatie este intimplatoare in raport cu fenomenul in totalitatea lui; b. valorile din care se calculeaza media sa nu fie omogene; c. toate variantele de mai sus; d. nici una din variantele de mai sus. ____ 127. Pentru calcularea corecta a mediilor este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii: a. valorile din care se va calcula media sa fie omogene; b. alegerea acelei medii care corespunde cel mai bine formei de variatie a caracteristicii cercetate; c. calculul mediilor sa se bazeze pe un numar suficient de mare de cazuri individuale diferite; d. toate variantele de mai sus; e. a- c. ____ 128. Cu ajutorul formulei

, calculam:

a. media aritmetica simpla; b. media armonica; c. media aritmetica ponderata; d. media geometrica; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 129. Relatiile existente intre medii sunt date de inegalitatile: a. b.

; ;

c.

;

d. toate variantele de mai sus; e. nu exista relatie de inegalitate intre cele patru medii. ____ 130. Gruparea judetelor Romaniei dupa numarul total al angajatilor cu studii superioare din ultimii 10 ani este o: a. grupare teritoriala b. grupare cronologica c. grupare dupa o caracteristica numerica d. grupare dupa o caracteristica de tip calitativ e. grupare combinata ____ 131. Intr-o serie de valori individuale ale unei variabile numerice, observata intr-o populatie statistica, valoarea modala este: a. b. c. d. e.

varianta pozitiva cea mai mare varianta negativa,dar maxima in valoare absoluta varianta, pozitiva sau negativa, cu cea mai mare frecventa de aparitie varianta care minimizeaza dispersia varianta care inregistreaza cea mai mare abatere absoluta fata de medie.

____ 132. Reprezentativitatea este urmarita, in mod deosebit, in cazul culegerii datelor prin: a. recensamant b. sondaje statistice c. anchete statistice d. rapoarte statistice e. monografii statistice ____ 133. Stabilirea precisa si clara a scopului unei observari statistice, totala sau partiala, nu prezinta importanta pentru: a. delimitarea obiectului de observare b. definirea unitatilor de observare c. stabilirea scopului cercetarii statistice d. stabilirea programilui propriu-zis al observarii. ____ 134. Recensamantul ca metoda de observare statistica: a. nu presupune culegerea datelor de la toate unitatile populatiei statistice b. are exclusiv un caracter demografic c. se incadreaza in sfera intrebarilor cu caracter permanent d. se organizeaza cu o anumita periodicitate ____ 135. Statistica se ocupa de acele fenomene: a. b. c. d.

care se produc la o anumita unitate de observare care se produc in mod identic exclusiv tehnice care se produc intr-un numar mare de cazuri, prezinta in producerea lor anumite regularitati si care pot fi denumite fenomene de masa e. care au la origine un singur factor de influenta. ____ 136. Scala de interval: a. are toate caracteristicile scalelor ordinale si de raport b. are toate caracteristicile scalei ordinale si in plus, distanta sau diferenta dintre doua numere ale scalei, are semnificatie concreta c. prezinta multe din caracteristicile scalei ordinale d. mai este numita si scala de raport sau scala discreta ____ 137. Care din observarile statistice precizate nu au un caracter permanent: a. anchetele in gospodarii b. rapoartele statistice c. statisticile fiscale d. inregistrarile casatoriilor, natalitatii, mortalitatii, etc. e. recensamintele statistice ____ 138. Calculul amplitudinii variatiei valorilor individuale are sens pentru: a. b. c. d. e.

serii statistice numerice formate pe variante serii statistice formate dupa o variabila alternativa serii statistice formate pe intervale egale de variatie serii statistice formate pe intervale neegale de variatie orice tip de serie

____ 139. O medie calculata dintr-un sir de valori individuale este reprezentativa daca: a. s-au utilizat frecventele absolute de aparitie a valorilor individuale b. sirul de valori individuale este omogen c. unul din coeficientii de asimetrie ia valori in intervalul [-1,1] d. sirul de valori este structurat pe intevale de grupare egale e. s-a utilizat media aritmetica ____ 140. Frecventa absoluta cumulata crescator a ultimei grupe este intotdeauna egala cu: a. numarul de unitati din colectivitate b. numarul de unitati din ultima grupa c. 100% d. frecventa absoluta cumulata descrescator a ultimei grupe ____ 141. Daca in urma gruparii unui set de date pe intervale egale de variatie se obtin frecvente nule, atunci se recomanda: a. sa se regrupeze datele, dupa o alta c. se regrupeaza datele, marind numarul de caracteristica intervale de variatie b. se utilizeaza distributia obtinuta netinand d. se regrupeaza datele marind dimensiunea cont de frecventele nule intervalului ____ 142. Ordinea in care sosesc alergatorii unui maraton, reprezinta o variabila statistica ale carei valori pot fi masurate pe o scala: a. nominala d. de interval b. proportionala e. cardinala c. ordinala ____ 143. Salariul net pentru 50 de angajati ai unei firme se masoara pe o scala: a. ordinala c. de interval b. nominala d. de raport ____ 144. Daca variabila inregistrata prezinta un numar mare de valori individuale distincte se recomanda: a. gruparea pe variante c. gruparea pe intervale de variatie b. gruparea combinata d. gruparea pe tipuri calitative ____ 145. Daca variabila inregistrarilor prezinta un numar redus de variante se recomanda: a. gruparea combinata c. gruparea pe intervale de variatie b. gruparea pe variante d. gruparea pe intervale neegale de variatie ____ 146. Daca se urmareste structura colectivitatii simultan dupa doua caracteristici, alegem: a. gruparea pe variante c. gruparea combinata b. gruparea simpla d. gruparea pe tipuri calitative ____ 147. Tipuri de grafice folosite pentru serii interdependente: a. histograma c. corelograma b. cronograma d. diagrame de suprafata ____ 148. Tipul de grafic folosit pentru seriile de distributie de frecvente este: a. corelograma b. histograma

c. cronograma d. diagrama de structura

____ 149. Histograma este: a. este un grafic specific seriilor cronologice d. reflecta densitatea distributiei statistice b. este grafic de volum e. reflecta structura distributiei statistice c. reflecta forma distributiei ____ 150. Expresia sintetizarii valorilor individuale ale unei variabile statistice intr-un singur nivel reprezentativ, in aparitia si manifestarea fenomenelor de masa este data de: a. mediana b. mediala c. valoarea medie ____ 151. Dispersia este invers proportionala cu:

d. coeficientul de variatie e. modul

a. volumul esantionului b. abaterea standard ____ 152. Coeficientul de variatie arata:

c. coeficientul de variatie d. coeficientul de asimetrie

a. de cate ori este mai mare σ fata de b. cu cate procente este depasita limita de omogenitate admisa ____ 153. Cuartila intai este:

c. de cate ori se cuprinde σ in d. cu cat este mai mare σ decat

a. media aritmetica intre cuartila a doua si a c. egala cu valoarea minima a caracteristicii treia b. o valoare situata la 25% din termenii seriei d. diferenta dintre cuartila a doua si a treia ____ 154. Determinarea volumului esantionului in varianta:"aleator simplu nerepetat" se efectueaza utilizand relatia: a. d.

b.

e.

c.

____ 155. Daca intr-o repartitie unidimensionala formata dupa o variabila numerica X, valorile individuale sunt evident deplasate catre valorile mari ale seriei, atunci a. d. b.

e.

c. ____ 156. Daca notam cu: - media aritmetica;

- media armonica;

relatia de ordine dintre medii este urmatoarea:

- media patratica;

- media geometrica

a.

d.

b.

e.

c. ____ 157. Daca notam: = media aritmetica, Me = mediana, M0 = modul, iar intr-o serie de repartitie intre ei exista relatia: =M0 =Me, atunci: a. seria este de tip calitativ d. seria este de tip perfect simetrica b. seria este de tip leptocurtica e. seria este de tip normal c. seria este de tip platicentica ____ 158. Multimea valorilor coeficientului de corelatie calculat in cazul dependentelor liniare directe este: a. [-1, 1] d. multimea numerelor reale b. [-1, 0] e. [-3, 3] c. [0, 1] ____ 159. Tendinta legaturii dintre doua variabile se exprima prin functia: cele 2 variabile se caracterizeaza prin:

. Intensitatea legaturii dintre

a. coeficientul de corelatie liniara; d. raportul de corelatie; b. coeficientul lui Spearman; e. coeficientul lui Bowley. c. coeficientul lui Kendall; ____ 160. Valoarea raportului de corelatie este egala cu valoarea coeficientului de corelatie, atunci cand: a. repartitia este unimodala; d. legatura dintre variabile este inversa; b. legatura dintre variabile este directa; e. repartitia este simetrica. c. legatura dintre variabile este liniara; ____ 161. Determinaţi ecuaţia dreptei de regresie având coeficientul unghiurilor (-9) şi ordonata la origine 16: a. y = -9 + 16x d. y = -27 + 32x b. y = 16 - 9x e. y = -9 + 7x c. y = -18 + 16x ____ 162. Legătura dintre productivitatea muncii şi vechimea salariaţilor dintr-o firmă poate fi redată prin ecuaţia de regresie y = 0,8 + 0,4x. Atunci productivitatea unui salariat cu 6 ani vechime va fi: a. 22; d. 52,4; b. 3,2; e. nu se poate calcula. c. 32,2; ____ 163. Nu este posibilă însumarea termenilor SCR: a. de momente; c. de fluxuri; b. de intervale; d. exprimate în unităţi fizice. ____ 164. Trendul unei SCR se determină prin MSM atunci când: a. indicii cu bază în lanţ sunt apropiaţi; c. graficul are un punct de minim; b. modificările absolute cu bază în lanţ sunt d. graficul are un punct de maxim. aproximativ egale; ____ 165. Ajustarea (determinarea trendului) seriilor cronologice prin metoda mediilor mobile se realizează când a. fenomenul prezintă o evoluţie aproximativ c. variaţia termenilor seriei prezintă evidente exponenţială; regularităţi ciclice; b. indicii de dinamică cu baza mobilă d. nu se pot aplica metodele analitice de reprezintă valori apropiate între ei; ajustare.

____ 166.

____ 167.

____ 168.

____ 169.

____ 170.

____ 171.

____ 172.

____ 173.

____ 174.

____ 175.

reprezintă valori apropiate între ei; ajustare. Recesiunea economică este o fluctuaţie: a. sezonieră; c. întâmplătoare; b. pe termen lung; d. ciclică. Componenta ciclică apare ca urmare a acţiunii: a. factorilor sezonieri; d. tendinţele; b. factorilor ce determină fazele de contracţie e. nu există această componentă. şi relaxare a fenomenelor; c. factorilor aleatori; Componenta sezonieră a unei serii de timp apare ca rezultat al acţiunii: a. fluctuaţiilor legate de anotimp, sau d. tendinţei; similar, în cursul unei zile, săptămâni, luni, trimestru; b. fluctuaţiilor ciclice; e. componenta sezonieră nu există. c. factorilor aleatori; Valorile ajustate ale unei SCR pot fi faţă de cele înregistrate: a. <; d. <, =, >; b. >; e. nu se pot compara. c. =; Dacă într-o SCR, suma valorilor ajustate este aproximativ egală cu suma valorilor înregistrate, atunci: a. metoda de ajustare aleasă, nu este d. metoda de ajustare aleasă este optimă; potrivită; b. metoda de ajustare aleasă, este unică; e. metoda de ajustare aleasă este corectă. c. metoda de ajustare aleasă este exactă; Operaţiunea de corectare a valorilor înregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendinţă se numeşte: a. eliminarea valorilor aberante; c. eşantionare; b. ajustare; d. corectare a erorilor sistematice. Extrapolarea reprezintă operaţiunea statistică de: a. prelungire a valorilor unei serii c. determinarea unui interval de încredere; cronologice dincolo de perioada analizată conform unei legi de tendinţă; b. interpolare; d. determinarea tendinţei de evoluţie a unui fenomen. La un concurs de gimnastica 7 participante au ocupat urmatoarele locuri: 11, 4, 5, 9, 8, 2, 12. Determinati printr-o metoda potrivita locul mediu ocupat de participante. a. 6 c. 123 b. 8 d. 4 Distributia studentilor dintr-o grupa dupa nota la examenul de statistica este: NOTA 4 5 6 7 8 9 10 Total NR. studenti 2 4 6 8 5 4 1 30 Valoarea mediana (Me) va fi de: a. 5 c. 8 b. 7 d. 10 La o firma se analizeaza situatia salariatilor dupa vechime: Gruparea salariatilor dupa vechime Nr. salariatilor 5-10 5 10-15 7

15-20 20-25 25-30 Total

15 10 8 45

Valoarea mediana (Me) calculata va fi: a. 18,66 c. 12,6 b. 21,5 d. 16,7 ____ 176. Rezultatele examenului unei grupe de studenti au fost urmatoarele: Studentul Marketing Statistica

A 8 9

B 3 5

C 9 10

D 2 1

E 7 8

F 10 7

G 4 3

H 6 4

I 1 2

K 5 6

Dependenta dintre valorile celor 2 variabile se masoara cu ajutorul coeficientului de corelatie al rangurilor, a lui Spearman, a carui valoare este de: a. 0,9 c. 0,855 b. 0,75 d. 0,655 ____ 177. Pentru ocuparea unui post vacant s-au prezentat la concurs 8 candidati. Datele referitoare la numarul de erori comise la dactilografierea unui text si timpul necesar de dactilografiere se prezinta astfel: Candidatul Nr. erori Timp dactilo/min

A 9 13

B 8 11

C 6 12

D 4 15

E F 5 10 14 9

G 12 8

H 7 10

Dependenta dintre valorile celor 2 variabile masurate cu coeficientul lui Kendall a fost in valoare de: a. -0,71 c. -0,65 b. +0,72 d. +0,82 ____ 178. Pe baza unui sondaj n = 51 studenti, efectuat in cadrul facultatii, s-au inregistrat doua caracteristici prezentate in urmatorul tabel: Culoarea ochilor Total deschisa inchisa culoarea deschis 17 6 23 parului inchis 9 19 28 Total 26 25 51 Coeficientul de asociere a lui Yulle intre cele doua caracteristici va avea valoarea: a. 0,722 c. 0,813 b. 0,713 d. 0,912 ____ 179. Distribuţia de frecvenţe a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel: Cifra de afaceri (CA) Nr. de firme mil. lei 40-60 5 60-80 11 80-100 14 100-120 8 120-140 2 TOTAL 40

Notă: Limita inferioară inclusă în interval. Determinaţi: · Limita inferioară a clasei a 3-a; · Centrul de interval a clasei a 5-a; · Mărimea intervalului clasei a 4-a Alegeti varianta: a. 85/110/10 c. 80/130/20 b. 60/90/15 d. 70/120/25 ____ 180. Calculaţi abaterea standard pentru lichiditatea generală a următoarelor firme: Firma Lichiditatea generală

1 1,1

2 1,0

3 1,3

4 1,15

5 1,45

Alegati varianta corecta: a. 0,1 c. 0,2 b. 0,16 d. 0,21 ____ 181. Determinaţi valoarea medie a vânzărilor la export (X ) pe baza valorilor obţinute de 6 firme la export: Firma Valoarea vânzărilor la export (mil. lei)

1 260

2 800

3 450

4 320

5 970

6 825

Alegeti varianta corecta: a. 600 c. 660 b. 450 d. 780 ____ 182. Din studiul făcut asupra a 20 firme privind numărul clienţilor incerţi în totalul clienţilor unei bănci avem următoarea distribuţie: Grupe de firme după nr. clienţilor incerţi 0-10 10-20 30-30 30-40 40-50 Total

Nr. firme 3 5 7 3 2 20

Determinaţi valoarea medie a clienţilor incerţi : a. 18,2 c. 21,5 b. 20,5 d. 22,8 ____ 183. Din studiul făcut asupra a 20 firme privind numărul clienţilor incerţi în totalul clienţilor unei bănci avem următoarea distribuţie: Grupe de firme după nr. clienţilor incerţi 0-10 10-20 30-30 30-40

Nr. firme 3 5 7 3

40-50 Total

2 20

Determinaţi valoarea medie a clienţilor incerţi : a. 20 c. 18 b. 22 d. 23 ____ 184. Dintr-un studiu asupra vechimii salariaţilor unei firme s-au obţinut următoarele date: Compararea salariaţilor Nr. după vechime salariaţi 0-4 2 4-8 7 8-12 18 12-16 6 16-20 2 Total 35 Determinaţi vechimea medie a salariaţilor folosind indicatorii de poziţie (Me şi Mo): a. 11/9 c. 12/8 b. 10/10 d. 7/14 ____ 185. Pentru următoarea distribuţie statistică verificaţi reprezentativitatea vechimii medii a salariaţilor unei firme: Grupe de salariaţi după Nr. salariaţi vechime 0-4 2 4-8 7 8-12 18 12-16 6 16-20 2 Total 35 Alegeti varianta corecta: a. 31,25 c. 36,84 b. 35,81 d. 38,81 ____ 186. Dacă cunoaştem următoarele date: Grupe de salariaţi după vechime I II III

Nr. salariaţi 20 90 40

Timpul mediu nelucrat (min) 30 45 55

Dispersiile timpului nelucrat 81 256 121

Determinaţi coeficientul de nederminaţie (K2) pentru aceşti salariaţi din următoarele variante: a. 57 c. 121 b. 77 d. 43 ____ 187. Distribuţia de frecvenţe a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel: Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) 40-60 60-80 80-100

Nr. de firme 5 11 14

100-120 120-140 TOTAL

____ 188.

____ 189.

____ 190.

____ 191.

____ 192.

____ 193.

____ 194.

____ 195.

8 2 40

Notă: Limita inferioară inclusă în interval. Determinaţi: ·Amplitudinea variaţiei nr. de firme; ·Mărimea intervalului de grupare (h); ·Mărimea constantei (a) – valoarea variabilei cu frecvenţă maximă. Alegeti varianta corecta: a. 12/11/90 c. 10/15/80 b. 12/20/90 d. 12/20/70 Pentru prezentarea repartizarii in spatiu a unui fenomen se foloseste: 1) cartograma 3) cartodiagrama 2) corelograma 4) cronograma Alegeti una din combinatiile: a. 1, 2, 4 c. 1, 2, 3, 4 b. 1, 3 Elementele unui grafic sunt: 1) titlul 4) scara de reprezentare 2) axele de coordonate 5) graficul propriu-zis 3) reteaua Alegeti una din variantele: a. (1, 3, 4); c. (1, 4, 5) b. (1, 2, 3, 4, 5); Calculul amplitudinii variatiei valorilor individuale are sens pentru: 1. serii statistice numerice formate pe variante 2. serii statistice formate dupa o regula alternativa 3. serii statistice formate pe intervale egale de variatie 4. serii statistice formate pe intervale neegale de variatie 5. orice tip de serie Alegeti una din combinatiile: a. (1, 3, 4); c. (1, 2, 5) b. (1, 2, 4); Evoluţia în timp a unei SCR nu este explicată de o serie: a. de timp; c. de distribuţie de frecvenţă; b. cronologică; d. dinamică. Termenii unei SCR sunt independenţi pentru că: a. unitatea de măsură a valorilor SCR este c. sunt valori succesive ale aceluiaşi aceeaşi; fenomen; b. datele provin din aceeaşi sursă; d. se obţin prin aceleaşi metodologii de calcul. În perioada de vară creşte nivelul de ocupare al lucrurilor în hoteluri, aceasta reprezintă o evoluţie: a. întâmplătoare; c. ciclică; b. sezonieră; d. pe termen lung. Recesiunea economică este o fluctuaţie: a. întâmplătoare; c. ciclică; b. pe termen lung; d. sezonieră. Indicii sunt incluşi în categoria:

____ 196.

____ 197.

____ 198.

____ 199.

____ 200.

____ 201.

____ 202.

____ 203.

____ 204.

____ 205.

____ 206.

____ 207.

a. indicatorilor variaţiei; d. indicatorilor asimetriei; b. mărimilor relative; e. indicatorilor tendinţei centrale. c. mărimilor medii; Nu reprezintă o condiţie pentru indicatorii sintetici satisfacerea testului de: a. reversibilitate în timp; d. tranzitivitate; b. reversibilitate al factorilor; e. circularitate. c. complexitate al factorilor; Indicele nu se obţine când raportăm: a. nivelurile înregistrate ale unui fenomen în c. nivelul realizat la cel planificat; momente diferite de timp; b. nivelurile unui fenomen în unităţi diferite d. o parte a colectivităţii la total. de spaţiu; În colectivităţi eterogene, pentru calcularea indicilor este necesar: a. însumarea directă sub formă de agregat; c. separarea colectivităţii în grupe mai omogene; b. comăsurător sub forma unor ponderi; d. calcularea mediei aritmetice a indicatorilor individuali. Indicii sintetici folosesc sisteme de pondere când: a. valorile individuale nu sunt însumabile c. variabilele folosite sunt cantitative; direct; b. ponderile au caracter obligatoriu; d. variabilele folosite au caracter continuu. Calculul indicilor sintetici, când avem indicii individuali şi valorile în perioada de bază, se face sub formă de: a. medie aritmetică; c. medie geometrică; b. medie armonică; d. raport a două medii. Indicii sintetici nu se vor calcula ca: a. sumă a indicilor individuali; c. raport a două medii; b. medie a indicilor individuali; d. media armonică a indicilor individuali. Din următoarele expresii recunoaşteţi factorul calitativ: a. producţia marfă; c. preţurile produselor fabricate b. numărul mijloacelor fixe; d. numărul muncitorilor. Recunoaşteţi factorul cantitativ din următoarele expresii: a. rentabilitate; c. cifra de afaceri; b. producţia de bunuri materiale; d. productivitatea muncii. Dacă avem indicii individuali şi valorile perioadei curente, indicii sintetici se vor calcula ca: a. raport a două medii; c. media aritmetică ponderată a indicilor individuali; b. medie armonică ponderată a indicilor d. medie geometrică. individuali; Indicii sintetici ce folosesc ponderile perioadei de bază, sunt indici: a. Fischer; d. Paasche; b. Laspeyres; e. toţi. c. Edgeworth; Indicii sintetici ce folosesc ponderile perioadei curente, sunt indici: a. Fischer; d. Dobrisch; b. Laspeyres; e. nici unul. c. Paasche; Dacă într-o SCR, suma valorilor ajustate este aproximativ egală cu suma valorilor înregistrate, atunci: a. metoda de ajustare aleasă, este unică; d. metoda de ajustare aleasă este corectă; b. metoda de ajustare aleasă, nu este e. metoda de ajustare aleasă este optimă. potrivită;

____ 208.

____ 209.

____ 210.

____ 211.

____ 212.

____ 213.

potrivită; c. metoda de ajustare aleasă este exactă; Operaţiunea de corectare a valorilor înregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendinţă se numeşte: a. eliminarea valorilor aberante; c. eşantionare; b. ajustare; d. corectare a erorilor sistematice. În analiza unui fenomen complex, metoda restului nedescompus, spre deosebire de metoda substituirii în lanţ: a. exagerează influenţa factorului calitativ; c. este mai corectă, pentru că izolează numai factorul calitativ la nivelul perioadei de bază; b. este mai corectă, permiţând explicarea mai d. exagerează influenţa factorului cantitativ. veridică a cauzelor ce condiţionează variaţia variaţiei complexe; Probleme ce trebuie rezolvate la analiza unei SCR sunt: a) calcularea indicatorilor absoluţi, relativi medii; b) extrapolarea; c) analiza sezonalităţii; d) determinarea trendului; e) indicii cu bază în lanţ. Alegeţi combinaţia corectă: a. (a, b, c, d); c. (a,e); b. (b, d, e); d. (a, b, d, e). Valorile individuale ale SCR depind de: a) factori esenţiali cu acţiune sistematică; b) factori aleatori; c) factori demografici; d) variaţii sezoniere; e) politica economico-socială; f) oscilaţii ciclice. Alegeţi combinaţia corectă: a. (a, b, d, f); c. (c, d, e); b. (a, b, c, d); d. (b, c, d, f). Determinarea trendului unei SCR se poate face cu urmгtoarele metode mecanice: 1. metoda grafică; 2. metoda indicatorului de nivel; 3. metoda mediilor mobile; 4. metoda sporului mediu; 5. metoda indicatorului de volum; 6. metoda indicelui mediu. Alegeţi varianta corectă a. (1, 2, 5, 6); d. (2, 4, 6); b. (3, 4); e. (1, 3, 4, 5) c. (1, 3, 4, 6); Într-o SCR suficient de mare se pot identifica mai multe componente: 1. variaţii sezoniere; 2. variaţii periodice; 3. oscilaţii economice; 4. oscilaţii periodice ciclice; 5. variaţii accidentale; 6. variaţii financiare.

Alegeţi varianta corectă: a. (1,2, 3, 4); c. (2, 3, 5, 6) b. (1, 2, 4, 5); d. (3, 4, 5, 6) ____ 214. Dintre indicatorii absoluţi ai SCR enumerăm: 1. indicatorul de nivel; 2. modificarea absolută; 3. indicatorii de structură; 4. ritmul sporului; 5. indicatorl de volum. Alegeţi varianta corectă: a. (1, 2, 5); c. (3, 4, 5); b. (2, 3, 5); d. (2, 3, 4). ____ 215. Indicatorii relativi ai SCR sunt: 1. indicatorii de poziţie; 2. indicele de dinamică; 3. ritmul mediu de dinamică; 4. modificarea medie absolută; 5. ritmul de modificare relativă absolută a 1% din ritmul de creştere. Alegeţi varianta corectă: a. (1, 2, 3); b. (2, 5, 6); ____ 216. Indicatorii medii ai SCR de intervale sunt: 1. nivelul mediu; 2. media cronologică simplă; 3. modificarea absolută medie; 4. ritmul mediu de dinamică; 5. indicele mediu de dinamică; 6. indicatorul mediu de volum. Alegeţi varianta corectă:

c. (2, 3, 4); d. (2, 4, 6)

a. (1, 2, 5, 6); c. (2, 4, 5, 6); b. (1, 3, 4, 5); d. (1, 2, 3, 4). ____ 217. Determinarea trendului SCR prin metoda mediilor mobile se realizează când: a. fenomenul prezintă o evoluţie aproximativ d. indici de dinamică cu baza mobilă prezintă exponenţială; valori apropiate între ele; b. fenomenul evoluează sub forma unei e. nu se pot aplica metode analitice de progresii aritmetice; ajustare. c. variaţia termenilor seriei prezintă evidente regularităţi ciclice; ____ 218. Componenta ciclică apare ca urmare a acţiunii: a. factorilor sezonieri; d. factorilor ce determină fazele de contracţie şi relaxare a fenomenelor; b. factorilor aleatori; e. nu există această componentă. c. tendinţelor economice; ____ 219. Componenta sezonieră a unui SCR apare ca rezultat al acţiunii: a. fluctuaţiile legate de anotimp, sau de trimestru, lună, săptămână;

c. variaţiilor repetate sistematic;

____ 220.

____ 221.

____ 222.

____ 223.

____ 224.

____ 225.

____ 226.

b. fluctuaţiile ciclice; d. compomenta sezonieră nu există. Trendul unui SCR se determină prin MIM (metoda indicelui mediu) atunci când: 1. modificările absolută cu bază în lanţ sunt aproximativ egale; 2.modificările indicilor de dinamică cu bază mobilă sunt aproximativ egali; 3.cronograma prezintă un punct de maxim; 4.şirul termenilor SCR prezintă în evoluţie o progresie geometrică. Alegeţi varianta corectă: a. (1, 2); d. (3, 4); b. (2, 3); e. (1, 4). c. (2, 4); Indicele mediu de dinamică se calculează ca: a. medie geometrică, indiferent de indicii de d. medie armonică a indicilor de dinamică cu dinamică cu bază mobilă; bază mobilă; b. medie geometrică, numai dacă indicii de e. medie aritmetică a indicilor de dinamică dinamică cu bază fixă au valori apropiate; cu bază mobilă; c. medie geometrică, numai dacă indicii de dinamică cu bază mobilă au valori apropiate; Extrapolarea reprezintă operaţiunea statistică de: 1.interpolare a termenilor unei SCR; 2. determinare a tendinţei de evoluţie a seriei SCR; 3. stabilirea unor termeni viitori situaţi în afara orizontului de analiză; 4. determinarea unui interval de încredere pe baza unui model de analiză; 5. prelungirea valorilor unei SCR dincolo de perioada de analiză pe baza unui model de analiză şi introducerea variabilei timp. Alegeţi varianta corectă: a. (1, 5); d. (3, 5); b. (2, 3); e. (1, 2). c. (3, 4); Metoda restului nedescompus pentru a măsura influenţele izolate ale factorilor unui fenomen complex va lua în considerare: a. ponderile perioadei curente ale factorului d. ponderile perioadei de bază ale factorului calitativ; calitativ; b. ponderile perioadei de bază ale factorului e. ponderile perioadei curente ale factorului cantitativ; cantitativ; c. ponderile perioadei de bază indiferent de natura calitativă sau cantitativă a factorului izolat; Evoluţia în timp a unei SCR nu este explicată de o serie: a. de timp; c. de distribuţie de frecvenţă; b. cronologică; d. dinamică. Termenii unei SCR sunt independenţi pentru că: a. unitatea de măsură a valorilor SCR este c. sunt valori succesive ale aceluiaşi aceeaşi; fenomen; b. datele provin din aceeaşi sursă; d. se obţin prin aceleaşi metodologii de calcul. Indicii sunt incluşi în categoria: a. indicatorilor variaţiei; d. indicatorilor asimetriei; b. mărimilor relative; e. indicatorilor tendinţei centrale.

____ 227.

____ 228.

____ 229.

____ 230.

____ 231.

____ 232.

____ 233.

____ 234.

c. mărimilor medii; În colectivităţi eterogene, pentru calcularea indicilor este necesar: a. însumarea directă sub formă de agregat; c. separarea colectivităţii în grupe mai omogene; b. comăsurător sub forma unor ponderi; d. calcularea mediei aritmetice a indicatorilor individuali. Indicii sintetici folosesc sisteme de pondere când: a. valorile individuale nu sunt însumabile c. variabilele folosite sunt cantitative; direct; b. ponderile au caracter obligatoriu; d. variabilele folosite au caracter continuu. Calculul indicilor sintetici, când avem indicii individuali şi valorile în perioada de bază, se face sub formă de: a. medie aritmetică; c. medie geometrică; b. medie armonică; d. raport a două medii. Indicii sintetici nu se vor calcula ca: a. sumă a indicilor individuali; c. raport a două medii; b. medie a indicilor individuali; d. media armonică a indicilor individuali. Din următoarele expresii recunoaşteţi factorul calitativ: a. producţia marfă; c. preţurile produselor fabricate b. numărul mijloacelor fixe; d. numărul muncitorilor. Recunoaşteţi factorul cantitativ din următoarele expresii: a. rentabilitate; c. cifra de afaceri; b. producţia de bunuri materiale; d. productivitatea muncii. Dacă avem indicii individuali şi valorile perioadei curente, indicii sintetici se vor calcula ca: a. raport a două medii; c. media aritmetică ponderată a indicilor individuali; b. medie armonică ponderată a indicilor d. medie geometrică. individuali; Operaţiunea de corectare a valorilor înregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendinţă se numeşte: a. eliminarea valorilor aberante; c. eşantionare; b. ajustare; d. corectare a erorilor sistematice.

Completion Complete each sentence or statement. 235. Trasatura comuna unitatilor unei colectivitati statistice, retinuta in programul statistic pentru a fi inregistrata si care are valori diferite de la o unitate la alta se numeste...................statistica. 236. Culegerea de informatii, dupa o metodologie unitara, pentru toate unitatile colectivitatii si pe baza unui plan bine stabilit se numeste ..................... statistica. 237. Daca distributia statistica are un coeficient de asimetrie (Cas): Cas < 0, atunci avem o asimetrie la .................. . 238. Intr-o distributie statistica coeficientul Cas = 0, atunci avem o serie ............. . 239. Numarul de aparitii al unei variante intr-o colectivitate se numeste .......... . 240. Reprezentarea grafica a seriilor de timp se realizeaza cu ajutorul ................................. . 241. Marimile relative de structura se reprezinta grafic prin diagrame de ....................... .

242. Abaterea medie patratica se calculeaza ca radacina patrata a .................... . 243. Amplitudinea absoluta se defineste ca diferenta dintre valoarea .............si valoarea .........din seria studiata. 244. Regresia ne arata cum o variabila este .......................de alta variabila. 245. Corelatia arata gradul in care o variabila este ............... de alta variabila. 246. Daca

rxy → ±1 ,

atunci legatura dintre cele doua variabile este .............. .

247. Legaturile statistice se manifesta ca tendinta variabila numai la nivelul .................. . Matching

a.

b.

c.

____ 248. Care este formula mediei armonice? ____ 249. Care este formula mediei geometrice? ____ 250. Care este formula mediei patratice?

Statistica 2 Numeric Response 1. Se cunosc următoarele date: Produse

A B

Valoarea producţiei mil. lei V0 120 88

V1 189 164

Procentul modificării preţurilor (%) +20 +10

Calculaţi dinamica modificării relative pe seama modificării volumului fizic al producţiei (

în %) si

modificarea absolută corespunzătoare ( în mil. lei). Pentru răspuns tastaţi o valoare numerică întreagă (fără zecimale - rotunjită obişnuit). Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER. 2. Se dau urmatoarele date referitoare la repartitia salariatilor dupa vechimea in munca: Gruparea salariatilor dupa vechimea in munca 0-5 5-10 10-15 15-20 20-25 25-30 peste 30 TOTAL

Numarul salariatilor 3 5 9 15 9 5 3

Calculati: • limitele intervalului al 7-lea (puneţi limitele intervalului separate prin liniuţă „–”); • media distributiei de frecventa (media se trece cu o zecimală separată prin virgulă de partea întreagă). 3. O bancă studiază clienţii incerţi din firme cu care lucrează, studiu din care s-a realizat următoarea distribuţie statistică: Grupe de firme după nr. clienţilor incerţi 0-10 10-20 20-30 30-40 40-50 Total

Nr. firme 2 5 7 11 15 40

Determinaţi valoarea medie a clienţilor incerţi folosind o medie corespunzătoare. Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER. 4. În urma unei anchete statistice asupra productivităţii muncii pentru 50 de firme s-au obţinut următoarele date: Grupe de firme după productivitatea muncii 0-4 4-8 8-12 12-16 16-20 Total

Nr. firme 20 13 10 5 2 50

Determinaţi valoarea medie a productivităţii muncii celor 50 de firme printr-o medie adecvată. Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER. 5. Dintr-un studiu asupra vechimii salariaţilor unei firme s-au obţinut următoarele date: Gruparea salariaţilor după vechime 0-4 4-8 8-12 12-16 16-20 Total

Nr. salariaţi 2 7 18 6 2 35

Determinaţi vechimea medie a salariaţilor folosind indicatorii de poziţie (cuantilele pentru care K = 2 şi K = 4). Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi tinut cont de aceste îndrumări daţi ENTER. 6. Dintr-un studiu asupra vechimii salariaţilor unei firme s-au obţinut următoarele date: Compararea salariaţilor după vechime 0-4 4-8 8-12 12-16 16-20 Total

Nr. salariaţi 2 7 18 6 2 35

Determinaţi vechimea medie a salariaţilor folosind indicatorii de poziţie Me şi D5. Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER. 7. Distribuţia de frecvenţe a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel: Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) 40-60 60-80 80-100 100-120 120-140 TOTAL

Nr. de firme 5 11 14 8 2 40

Notă: Limita inferioară inclusă în interval. Determinaţi: ·Limita inferioară a clasei a 3-a; ·Centrul de interval a clasei a 5-a; ·Mărimea intervalului clasei a 4-a; ·Clasa cu frecvenţa absolută cea mai mare. Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER. Obs. Limitele intervalului separate prin liniuţă „–”. 8. Distribuţia de frecvenţe a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel: Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) 40-60 60-80 80-100 100-120 120-140 TOTAL

Nr. de firme 5 11 14 8 2 40

Notă: Limita inferioară inclusă în interval. Determinaţi: ·Centrul intervalului pentru clasa a 3-a; ·Frecvenţa relativă (%) a primei clase; ·Procentul (%) firmelor care au o CA > 80 mil. lei; ·Procentul (%) firmelor care au o CA < 120 mil. lei. Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER. 9. Distribuţia de frecvenţe a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel: Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) 40-60 60-80

Nr. de firme 5 11

80-100 14 100-120 8 120-140 2 TOTAL 40 Notă: Limita inferioară inclusă în interval. Determinaţi: ·Frecvenţele absolute cumulate descrescător; ·Centrul de interval (Xi) al clasei a IV-a ; ·Frecvenţele relative procentuale (%) a claselor a II-a şi a V-a. Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER. 10. Distribuţia de frecvenţe a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel: Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme 40-60 5 60-80 11 80-100 14 100-120 8 120-140 2 TOTAL 40 Notă: Limita inferioară inclusă în interval. Determinaţi: ·Frecvenţele absolute cumulate crescător; ·Centrul de interval (Xi) al clasei a III-a ; ·Frecvenţele relative procentuale (%) a claselor a I-a şi a IV-a. 11. Pentru seria statistică simplă dată: 30, 8, 20, 17, 10, 25, 5, precizaţi: ·valoarea mediei aritmetice ( X ); ·valoarea medianei (Me); Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER. 12. Calculaţi pentru o serie statistică simplă: 30, 8, 20, 100, 50, 17, 5; media aritmetică ( X ) şi mediana (Me). Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER. 13. Pentru distribuţia de frecvenţe ce reprezintă capitalul social de 50 de firme: Capital social (mild. lei) Nr. de firme 1-3 4 3-5 10 5-7 28 7-9 5 9-11 3 Total 50 Calculaţi:

·valoarea mediei aritmetice ( X ); ·valoarea medianei (Me); ·valoarea modală (Mo). Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER. Obs. Limitele intervalului de încredere se trec ca valori numerice cu două zecimale (separate de întreg prin virgulă şi rotunjite la a doua zecimală). 14. Pentru distribuţia de frecvenţe ce reprezintă capitalul social de 50 de firme: Capital social (mild. lei) 1-3 3-5 5-7 7-9 9-11 Total

Nr. de firme 4 10 28 5 3 50

Calculaţi: • cuartilele (Q1, Q2, Q3); • valoarea modală (Mo). Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER. Obs. Limitele intervalului de încredere se trec ca valori numerice cu două zecimale (separate de întreg prin virgulă şi rotunjite la a doua zecimală). 15. Pentru distribuţia de frecvenţe ce reprezintă capitalul social de 50 de firme: Capital social (mild. lei) 1-3 3-5 5-7 7-9 9-11 Total

Nr. de firme 4 10 28 5 3 50

Determinaţi: • valoarea modală (Mo); • decilele (D1, D5, D9) Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER. Obs. Limitele intervalului de încredere se trec ca valori numerice cu două zecimale (separate de întreg prin virgulă şi rotunjite la a doua zecimală). 16. Distribuţia salariaţilor după vechime se prezintă astfel: Gruparea salariaţilor după vechime 5-10 10-15

Nr. salariaţi 5 7

1

Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER. 19. Consumul de apă potabilă (litri/locuitor) a cunoscut următoarea evoluţie în perioada 2000-2004: Anii Consumul

2000 2.050

2001 2.217

2002 2.230

2003 2.400

2004 2.246

Calculaţi sistemul de indicatori medii ce caracterizează această SCR ( y, ∆, I, R ), a căror valori au fost : Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER. Obs. Pentru I se va trece valoarea numerică cu două zecimale separate de întreg prin virgulă şi rotunjite normal la a doua zecimală. 20. Se cunosc următoarele date privind emisiile radio (mii ore program): Anii Număr emisii radio

2000 50

2001 60

2002 63

2003 72

2004 79

Calculaţi : - modificarea absolută cu bază fixă (∆t/1) a acestei SCR ; - indicele de dinamică cu bază mobilă (It/t-1) a acestei SCR. Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER. 21. O firmă a înregistrat în semestrul I al anului 2004, următoarele stocuri de mărfuri: DATA STOC (kg)

05.01.04 120

31.01.04 210

28.02.04 185

10.04.04 110

30.05.04 160

01.07.04 80

Să de determine stocul mediu al semestrului I 2004, a acestei serii de momente, a cărui valoare a fost de;

y cr =? Tastaţi răspunsul o valoare întreagă (se aproximează după regula generală). 22. Consumul de apă potabilă (litri/locuitor) într-o localitate, a cunoscut următoarea evoluţie: Anii Consumul

2000 205

2001 219

2002 230

2003 240

2004 246

Calculaţi sistemul de indicatori medii ce caracterizează seria SCR dată: . Tastaţi răspunsul ca valoare numerică întreagă separate prin semnul / (se aproximează după regula generală).