Alcoolul Si Porumbul - Dusmanii Satenilor.pdf

Alcoolul §i Porumbul sap Pginmiul

Dusmanii sätenilor E

ATHANASIU Pro Paso r de liziologie la Universitatea din JJ.

13neuraTti

-,NegONM. Extras din ziarul Universul4 No. 81-1915

taltaluEVI. Tipograllil ziavului

UnIversul" Sir. Ilrezoitinu, II 114 15

www.dacoromanica.ro

Alcoolul 0 Porumbul sau PApusolul

Dusmanii 'sMenilor DE 11 .

A THA.NASIU

Profesor de fiziologie la Universitatea dirt Ealeureati

,...../VVeaMaIV.0101

Extras din ziarul cUniversul, No. 85/915

..,....WW.,

BUCURESTt

Tipografia ziartilui Dniversul" Str. Brezoia4u, 11 1915

www.dacoromanica.ro

Alcoolul

i Porumbul

-

sau Päpusoiul Dumanii Satenilor Traditia stramoseascl a impus credinta, foarte rgspanditä mai

ales la tark Ca Muturile spir-

toase (rachiu, tuicä, mastick be-

re, yin etc.), sunt dAtatoare de putere i ca mamaliga este o hrana dintre cele mai bune.

Cu ele trdesc oamenii de cdnd e lumea" auzim ziandu-se In jurul nostril. Respectul datorit obiceiaritor mostenile din strabuni, nu trebue sä ne impiedice ins& de a cerceta la lumina stiintei moderne, valogrea acestei tradil1ii. Fiziologia ne aratd in adevdr, cà alcoolal (spirtul) este un lais aliment iar metrndliga este un aliment incomplet,

care

devine

www.dacoromanica.ro

4

chiar otrivitoare, cdnd omul se hrdneste aproape numat cu ea. Ca sa se dobandeasca aceste cunostinte, s'au facut mutt. lu-

crtiri de laborator atat pentru alcool cat i pentru porumb.

Mai ales in timpii din unnit, aceste lucrari au putut fi Inco-

ronate de succes, fiindca fiziologia a ajuns sa cunoasca bine fenomenele de nutritie din corpul omului si al animalelor. Asa noi

stim astazi, ca orice substantä pentru a fi hranitoare trebue sa Intruneascã cloud conditii esentiale:

1) Set poatd fi asimilatd Incor.

poratd) de cdtre celulele corpului ;

2) Sd aducd

acestor

reluts

materiile $i energia de care ole au nevoe, pentru ca sd-si rPpare pterderile suferite in timpul functiunei tor. Alcoolul nu Indeplineste nici una din aceste conditii ; el nu se asimileaza, caci nu'l gasim angajat. in nici unul din compusii pe care analiza chimica a celulelor, Ii pune In evident& Si cu toate acestea, alcoolul a reuSit sa dea lumei, mii de ani, iluzia unei proprietati alimenfa-

re. S'au gasit chiar si cativa inNntati, cari sä cada In cursa lui, clici este o substanta foarte in-

www.dacoromanica.ro

-5 selAtoare. Din fericire, stiinta a descoperit adevaratele efecte ale alcoolului asupra diferitelor orgene din corpul omului si a ar1-

tat eft ele sunt cu totul alte le de cat cele promise. Asa noi stim astAzi cA alcoolul patrunzand

In singe si raspandindu-se cu el In toate pArtile corpului, se fizeaztt In primul rand pe aistemul nervos, incepand cu creerul,

aceasta din canza afinitAtei pe care el

o are pentru

locittne,

foarte abundente In aceste organe.

Dovada despre aceasta este sensatia de ameteala care se produce dupa cateva minute de

la luarea unei spirtoase

()are-

care (false aperitive) mai ales la persoanele, care nu consumA ln mod obicinuit astfel de bauturi. Aceasta prima actiune asupra creenilui, seful conducator al organismului, are drept remiltat

o turburare in mintea omului.

De aci iluzii de pond de mancare. de putere, de cAldura i chiar

de vioiciune spirituala Din nefericire, toate aceste iluzii dureaza numai cateva minute si lasa locul fazei de moleseala care vine cu Oat mai repede si

tine cu atilt mai mult, cu cat

doze de alcool absorbit, a fost mai m are.

www.dacoromanica.ro

6

Cum ar putea el sa mareasca pofla de inancare child sistemul nenos, In care se produce aceastä sensatie, este eel dintAi turburat ia functiunea lug Cum ar da alcoolul putere mubilor

and $tim c el'nu se asimileaz,i,

conditie indispensabila pentruca eelula musculara eigrl poata,

consuma la trebuintd? Se gre-

$e$te in adevar daca, se crede cä

alimentele sunt arse in cehilele corpului nostru ca lemnele Intr`o sobd. Pe cad vreme intre sob& $i combustibil nu e nici o le-

gathr5, chimica, Intre aliment $i celula. din contra se stabile$'e o astfel de legatura, $i Inca. foarte

stransa, intrucat alimentul, trebue s fie mai Intai Incorporat in masa celulei. Ceea ce arde In celula este o parte din propria sa substanta i daca mentinem comparatia cu soba ar trebui ca $1. lerunele sa se incorporeze mai

Intiii In peretii sobei iar in timpul combustiunei sa se desfaca, luirtiuni din ace$ti pereti arda.

Dar alcoolut ne 1n calzelte" Iluzie, cam zic sustiitorii lui. caldura pe care .3 simtim curand timp dupa ce am Mut un aperitiv oarecare sau vin ori $ampanie, nu P produsa de spirtul din ace3tc bauturi. Ea este adusg, in www.dacoromanica.ro

7

piele

din

---

organele

profunde,

alcoolul paralizAnd nervii vaselor periferice, produce o tri01,6

grdrnddire de sAnge in ele si mai

ales la fatA si cum singele care vine din profunziune este mai cald decal pielea ne (IA sensatia de cAliturd. Aceastä iluzie a avut insA urmdri dezastroase, caci ea a servit ca un argument puternic pentru consumarea aleoolului In mai mare cantitate iarna si mai ales In tärile dela nord. De aci Intinderea extraordinarA a alcoolismului tn aceste tan si care ameninta viata natiunilor Intregi. Unele .dintre ele, cum este Suedia, au reusit s,§ vadd tnsl, toata Insalátoria alcoolului si sä ia mAsuri ener-

gice contra acestui dusman al omului. Altele ca Franta Engli-

tera. Husia au luat mAsuri arum, sub presitmea celui mai crAncen rdzboiu din eke a vAzut

omenirea, cad nici un alt mo-

ment nu era mai prielnic pentru ca interesele fabricantilor i vanzittorilor de bduturi spirtoase sA cedeze fatA de interesele supreme ale natiunei. NeputAnd fi asimilat (Incorporat) alcoolul rdmAne o substantA stritina pentrn celulele corpului, cu toate cd de mii de

www.dacoromanica.ro

__ 8

aril el este consumat de oameni. Dus cu sAngele tn diferite orga-

ne, alcoolul plttrunde tn celule oi turburd mersul regulat al functiunei lor. Ele se apArd prin diferite mijloace contra lui, cum

se apdrä contra oricdrei subs-

tante otrdvitoare. Si clack mem-

tä lnpta a celulelor contra al-

coolultd se prelunge$te, prin faptul consurnärei in mod regu-

lat a bauturilor spirtoase, puterea lor de rezistentg. se miew-

reazd, substanta lor vie se uzeaza $i In locul ei se adund grdsime ca $i in cazul otrAvirei cu fosfor. A-

ceastd uzurà, mai ales când e

putin pronuntatd, se poate repara printro brand indestullitoare, care sd dea organismului toate elementele de care are nevoe. De aceea victimele alcoolului

sunt mai rare printre oamenii,

cari pot sd se hrdneascd bine, $i

foarte dese, din contra, printre cei ale cdror mijloace de hrand sunt la limitä sau chiar dedesubtul strictului necesar. Cazuri de acestea sunt numeroase la tar&

p-llfamdliga nu este un aliment complet. S'a crezut multd, vreme, cd, este de ajuns, ca o brand sä contind in anumite proportil principii zaharosi, grasi qi albu-

www.dacoromanica.ro

9

Tninolzi pentru ca ea stt. fie coal-

pieta. Cand insa chimia biologica a putut face analiza precisi a substantelor albuminoide s'a

vAzut ea nu toate au aceiasi cornpozitie i atunci nu mai este in-

diferent felul albuminelor, care intra In alimentatie. In modrgeneral ele sunt alcAtuite din numerosi nuclei mai simpli zisi acide-amine al cAror numAr si aranjament variazA insä dela o

albuminA la alta eat In lumea plantelor cat si In aceia a ani-

malelor. Flecare specie are albuminele sale proprii. Aceasta ea-

de ce cand se thtroduce deadreptul In sangele unui ani-

plicA

mal. o albumina strAinA, ea este otrava pentru el. In mod normal, albumina trebue sA treacA prin aparatul digestiv, unde este desMcutA In acide-amine si pe so-

coteala acestora organismul isi va reclAdi albuminele sale pro-

prii. De aceia este nevoe ca albuminele cuprinse In brana zilnicä

sA aiM toate aeidele-amine de care are trebuintA organismul.

SA vedem daea alhuminele Porumbului Intrunesc aceasta. conditie. Analizele facute de Osborne i Clapp, aratil cA fn ele lipse$te un acid-amin i annine

triptofanul, iar alte douà : gli-

www.dacoromanica.ro

10

cocolul $i lizina sunt in cantitatefoarte mica. Acum intelegem de ce anima-

lete, hranite numai cu porumb, In experientele facute de catre

Lombroso, Bezolla, Lucksch, Bag Hold, Horbazewski, Nitescu

etc., se imbolnavesc i mor dupa un oarecare timp. Ele se gasesc intr`o inanitie partiala din cauza lipsei acestor acide-amine.

Dar nu e numai atat; la

a-

ceastä inanitie se adaoga i o patrundere in sangele acestor animate a albuminei porumbului (zeina) nedesfacuta tn acide-amine, din cauza turburarilor stomacuaui i intestinelor. Dovada otravirei cu zeina a animalelor (cdini) hränite numai cu porumb, eel putin 3 luni, a

fost data, in timpul din urma,

de catre d. dr. Nitescu, in Institutul de fiziologie din Bucu-

resti, care a pus in evidenta in sangele 'or, Un ferthent special pentru aceasta albumina (ferment zeinolitic). Se stie ca astfel de fermenti de aparare seproduc totdeauna nand albuminele patrund in sdnge pe alta tale detat cea digestiva (Ab-

derhalden) tocmai pentru el nedesfacute ele sunt otravitoare. Fermentul zeinolitic a fast gasit de d. dr. Nitescu si In sari

www.dacoromanica.ro

- 11 gele oamenilor bolnavi de pelagrà, (58 cazuri) 'dovarlä cA si la ei exist6 o intoxicatie cu albumi-

na porumbului. $i ei au turburail din partea stomacului si intestinelor ca4i WI-1h hraniti numai cu rn6m41igä. De altfel raajoritatea autorilor, cari au

studiat pelagra admit ca. ea are toate infätisärile unei intoxicatii incete ; divergente de opiniu-

ne existä numai in ce priveste

natura substantei toxice i legatura dintre ea si porumb. Pentru multi (Ceni, Otto, Lombroso, Babes, Gorio, Gavina etc.) ea ar proveni numai din porumbul mucegalt; pentru Raubitsehek, substanta toxica s'ar forma in organism. pe socoteala porum-

bului stricat, care a servit

de

hrana. Horbazewski acuzg de toxicitate grasimele, pigmentul si poate chiar zeina porumbului.

S'a admis si interventia unor agenti infectiosi oH parazitari in producerea pelagrei (Di Pietro, Tizzoni, Panich, Sambon, Robert, Ravitsch, Cranson, Fritz etc.) insä fard sa se fi reusit a'i izola si a produce boala pe cale experimentalk In fine pen-

tilt Funk, turburarile de nutritie la pelagrosi ar fi datorite lipsei din porumb a unei substante pe care a numit-o vitawww.dacoromanica.ro

12

mind, asupra naturei cAreia nu existA insA pAna, acum date sigure. Dupa Urbeanu, ceia ce ar

lips, porumbului ar fi unele saruri cu baza de potasiu.

Asemanarea intre turburArile observate la animaFele hrAnite

tlumai cu porumb si cele de la

pelagrosi si in special producerea

fermentului zeinolitic in amandou a. cazurile sunt dovezi hotaratoare despre rolul pe care-I are mamaliga In producerea pelagrei. Ea este un aliment. incomplect si cánd formeaza, aproape singurá hrana omu)ui, devine 0travitoare. Aceasta este cazul taranilor cari se multumesc s41.

manance, pe langa mAmdliga, varza

sau

castraveti murati,

ciapa, ardei, usturoiu, etc., substante foarte sarace in albuminoide i in neputinta de a compieta

1 i psuri 1 e

din

Intim iga.

Cand ea este facuta cu fain& d, porumb nou, lipsurile sunt .si

mai pronuntate, cad aces: porumb este mai putin digestibil si mai putin asimilabil de cat

cel vechiu, dupa cum rezulta din cercetarile d-lui dr. Nitescu, ur-

marite timp de mai multi ani.

Aceasta reese si din observatiunea d-lui profesor Chiru, care a vazut cii mortalitatea, ce se i-

vete uneori printre tasArile de

www.dacoromanica.ro

73

curte este datoritA porumbuluinou cAci Inlocuindu-1 cu altul vechiu, mortalitatea inceteaztt De aceia cu drept cuvant profesorul Proea a atribuit vorumbului nou o putere pelagrogenA mai

mare deck celui vechiu. Increderea pe care o au titraniiin puterea brAnitoare a mAniAli-

gei este asa de mare incAt cele!site alimente (carne, peste, ouA, brAnzA legume etc.) absolut indispensabile, sunt considerate de multi Ca un lux de hranl. Sunt oameni, care sprijiniti pe aceastA

idee

gresitA

vAnd

gAinele,

ouAle, laptele. brAnza, etc. si cu banii obtinuti cumpAra rachiu pe care-1 cred iarà.j ca dAtAtor de putere. Si tot pe aceste nenorocite credinte se sprijinA unele mame care dau copillor spirtoase i tnAma1ig5 la vArsta cea mai fragedA. Efectele acestui regim se vAd in mortalitatea roar-

te mare printre copiii de la tarn din cauza sMbirei organismului. Actiunea combinatd a acestor doi dusmani ai sAtenilor, alcolul si mAmAliga, are efecte de-

zastroase pentru ei. Ea le slAbeste rezistenta contra diferite-

lor boale; le slAbeste puterea de.

muncl si pretinsa lene a tdranutni este de (apt oboseala care-1

www.dacoromanica.ro

14

cuprinde repede, flint:led nu gd-

seVe In hrana lui tot ce trebue pentru munea mufchitor ; contribue puternic la degenerescenta populaliei rurale, dovadd numdrul mare de improprii serviciu-

lui militar printre recrutii dela sate.

Cele ardtate pand aci privesc numai o parte din marea pro-

blemd a alimentatiei sateaaului, care cere sd fie si igienicd si ec o n Dm ic 1.

Pentru a se putea for-

mula reguli in aceastd privintd, trebuesc

studii, pe o scard cu

mult mai Intinsd si regret cd Institutul de fiziologie nu dispune de instalatiile si materialul necesar pentru intreprinderea lor. Pand atunci, ar fi de folos sdtenilor. dacd li s'ar aduce la cunostintd. datele, ce s'au putut obtine asupre, valoarei alimentare a alcoolului bi a porumbului. A-

ceasta s'ar putea face pe cale particulard, prin publicatii. conferinte etc. La noi insd o astfel de interventie ar rdmdne abso-

lut sterild. Singura cu sorti de

izbd,ncld este aceia din partea Statului, care are obligatb, de

a ingriji de sdndtatea si intdrirea populatiei dela sate. El dispune pe,ntru aceasta de cler, de invdtatori si de diferite

www.dacoromanica.ro

15

administrative iar la poate legifera asupra productiunei si consumatiunei

organe nevoe

atAt a alcoolului at si

a po-

rumbului.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro