Agroturism Jud Olt.docx

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AGRONOMIE

Proiect la: Agroturism si servicii agroturistice. Cu tema: Determinarea potentialului agroturistic al zonei: – Jud. OLT, Com. CilieniStudent: Specializarea: CMA

2018-2019

CUPRINS I.

II.

III.

IV.

V.

VI.

STUDIU PRIVIND POZIŢIA ŞI ACCESIBILITATEA 1.1. Aşezare şi poziţie în teritoriu 1.2. Accesibilitate şi infrastructura generală STUDIU PRIVIND CADRUL NATURAL 2.1. Relieful zonei Ciocăneşti, Suceava 2.2. Clima 2.3. Vegetaţia 2.4. Fauna 2.5. Oglinzi de ape, ape minerale si termale, nămoluri terapeutice 2.6. Ocrotirea naturii STUDIU PRIVIND CADRUL SOCIAL-ECONOMIC 3.1. Populaţia şi aşezările umane 3.2. Structura populaţiei 3.3. Industria 3.4. Agricultura şi silvicultura 3.5. Dotări tehnico-edilitare 3.6. Dotări comerciale, sanitare şi sportive 3.7. Servicii pentru populaţie STUDIU PRIVIND CADRUL CULTURAL-ISTORIC 4.1. Dotări culturale 4.2. Valori etnografice şi folclorice 4.3. Monumente şi situri 4.4. Case memoriale 4.5. Muzee 4.6. Mănăstiri, catedrale şi biserici SERVICIILE AGROTURISTICE DIN ZONĂ 5.1. Servicii de cazare 5.2. Servicii de alimentaţie 5.3. Servicii de agrement STUDIU PRIVIND CALITATEA MEDIULUI 6.1. Poluare datorită activităţilor economice 6.2. Poluare datorită activităţilor turistice şi de agrement CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

STUDIU PRIVIND POZITIA SI ACCESIBILITATEA. 1.1 Asezarea si pozitia in teritoriu: Olt este un județ în regiunile Oltenia (partea situată de la vest de râul Olt, fostul județ Romanați) și Muntenia (partea situată la est de râul Olt), în sud-vestul România. Reședința județului este municipiul Slatina. Județul Olt este situat în partea de sud a țării, pe cursul inferior al râului care i-a dat numele și face parte din categoria județelor riverane fluviului Dunărea. Prin portul dunărean Corabia are ieșire la Marea Neagră. Din teritoriul țării,oltul se situează județul pe locul 22 la nivelul României ca suprafață. Din punct de vedere al populației, județul ocupă locul 18 cu 489.274 locuitori (2002), având o densitate de 89 locuitori/km². (poza nr.1)

(fig.2)

(fig.3)

Judetul e traversat de meridianul 24 longitudine estica si de paralela 44 latidutine nordica. Din punct de vedere istorico-geografic, este parte din vechile provincii Oltenia si Valahia. Are ca vecini: in nordvest judetul Valcea, in est judetul Arges si teleorman, in vest judetul Dolj si in sud , pe o distanta de 47 km, fluviul Dunarea. Judetul apare ca o panta inclinata de la nord la sud, masurand 138km si 78 km de la est la vest. Suprafata judetului este de 5600 kmp, adica 2,3% din suprafata Romaniei. Cilieni este o comuna de campie asezata in partea de sud a tarii, respectiv pe malul drept a1 Oltului inferior la 30km de varsarea acestuia in Dunare, la Islaz. Mai exact, se situeaza 1a 70 km de Slatina de care apartine administrativ, la 45 km de Caracal si la 20 km de Corabia. Comuna se situeaza pe DJ 642 si se invecineaza 1a est cu raul Olt, la vest cu comuna Visina Veche, la sud cu Potlogeni, Tia Mare, iar la nord cu Rusanesti. Cea mai apropiata gara se gaseste pe DJ 604, 1a 17 km in comuna Visina, drum de curand asfaltat. http://www.anpm.ro/documents/25229/33701030/EA_CANALIZARE+SI+STATIE+EPURARE++ +Cilieni.pdf/a634ba38-419d-4d00-9661-3e2efc785f98

1.2 Accesibilitatea si infrastructura generala.  Dupa cum bine stim reteau aeriana in judetul Olt este inexistenta.  Infrastructura rutieră din judeţul Olt continuă să rămână un vis frumos. În mediul rural, deşi drumurile judeţene au început să fie asfaltate sau peticite cu îmbrăcăminţi asfaltice, ponderea cea mai mare continuă să fie deţinută de drumurile din pământ. Autorităţile judeţene încearcă reabilitarea drumurilor judeţene,

dar situaţia cea mai nenorocită priveşte drumurile comunale, ce ţin exclusiv de autorităţile locale. Reţeaua de drumuri judeţene comunale de la Olt însumează o lungime de 1.043 kilometri, potrivit datelor Consiliului Judeţean (C.J.) Olt. Mai gravă este situaţia drumurilor comunale/săteşti, a căror situaţie reală nu este cunoscută la nivelul instituţiei Consiliului Judeţean de când administrarea acestor căi de comunicaţie şi transport a fost transferată, prin lege, la administraţiile locale. Chiar şi aşa, reiese destul de clar că locuitorii judeţului Olt mai au mult de aşteptat până să circule în condiţiile din Vest, unde aproape că nu mai există drumuri din pământ între localităţi betonate, ci doar drumuri asfaltate. Potrivit cifrelor oficiale, reţeaua de drumuri comunale din pământ totalizează nu mai puţin de 984,5 kilometri, pentru care doar o mică parte dintre primari s-au interesat şi chiar şi mai puţini au reuşit să le fie aprobate fonduri pentru reabilitare.  Reteaua feroviala: este una ce lasa de dorit deoarece in ultimi ani nu sau mai administrat bani pentru modernizarea ei ci abia sunt bani pentru intretinere si reparati.  Reteaua navala: din fericire aceasta retea este prezenta orasul Corabia fiind un ,,oras port”. https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Olt

STUDIU PRIVIND CADRUL NATURAL.

2.1Relieful zonei: Relieful este centrat pe valea inferioară a Oltului și teraselor sale și este format din câmpii și dealuri nu prea înalte. De la

limita de nord a județului până în apropiere de Slatina se întâlnește zona de dealuri, aparținând Podișului Getic și care ocupă o treime din suprafața județului. La sud de Slatina până la Dunăre se desfășoară o parte a Câmpiei Române, cu următoarele subunități de câmpie: Câmpia Romanaților, Câmpia Boianului și Câmpia Burnazului. Altitudinea reliefului coboară în pantă lină de la Vitomirești, către Dunăre până la Corabia, ceea ce conferă o expoziție sudică însorită. Valea Dunării, orientată est-vest, domină malul românesc și prezintă terase întinse. Valea Oltului reprezintă o adevărata axă a teritoriului județului. Terasele Oltului se remarcă prin întinderi mai mari pe partea dreaptă a văii, începând din nordul județului până la Dunăre și până la Drăgănești, pe partea stângă, unde sunt bine dezvoltate terasele înalte: Coteana 80–90 m și Slatina 50–60 m. Relieful Comunei Cilieni este unu predominant de campie.

(fig.4) https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Olt#Relieful

2.2Clima:este temperat-continentala, influentatade vanturile reci din nord-est si de uscaciunea acestora, care determinaierni grele si veri uscate. temperatura medie anuala este cuprinsa intre 11,2 C in sud si 9,8 C in nord. In sud, la Corabia, pe malul Dunarii, se inregistraza cea mai ridicata media anuala a temperaturii. Tot aici sunt inregistrate si temperaturi extreme (+44 C in iulie 1945 si -32 C, in ianuarie 1924 si 1942). Media anuala a precipitatiilor este de 500 mm, cu valori mai scazute in sud si mai ridicate in nord. Ploile sunt scurte, torentiale si adesea insotite de grindina. Relieful cuprinde dealuri in centru si nord si campii in sud: Campia Caracal, Boia si Burnas. Resedinta administrativa a judetului este Municipiul Slatina, oras situat pe malul stang al Oltului. Slatina este traversata de la vest la est de drumul european E70 si se gaseste la 50 km distanta de Craiova, 75 km de pitesti si 220 km de Aeroportul International OtopeniBucuresti. Alte centre urbane sunt municipiul Caracal, orasele Corabia, Bals, Draganesti-Olt, Scornicesti si Piatra Olt. Populatia rurala traieste in 96 de sate. Facand referire doar la comuna Cilieni,clima este temperat continentala cu veri deosebit de calde si ierni in general mai blande, facand exceptie cele din ultimi ani.Valorile medii ale temperaturii anuale sunt printre cele mai mari din tara respectiv 11 grade Celsius iar precipitatiile variaza intre 450 si 550 mm.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Olt#Clima 2.3 Vegetatia:este una specifica acestei zone ierboasa in mar parte si mai putin lemnoasa.

(fig.5) 2.4 Fauna:este una diversificata specifica zonei unde intalnim foarte multe speci si famili.

2.5 Oglinzi de ape: Reteaua hidrografica are doua ape principale: Dunarea si Oltul. Lor li se adauga si râul Vedea pe o mica distanta si cursul superior al râului Calmatui.Dunarea pe teritoriul judetului Olt formeaza pe o lungime de 47 km frontiera cu Bulgaria colectând toate apele din reteaua hidrografica a judetului.

Oltul este cel mai mare si mai important râu al judetului pe care îl strabate de la nord la sud pe o lungime de 145 km varsându-se în Dunare.În ariile protejate, viata îsi urmeaza cursul normal, se mentin procesele ecologice si biodiversitatea si se previn perturbarile ireversibile. In judetul Olt sunt constituite ca arii protejate mai multe ecosisteme de padure, dar si parcuri si gradini.

(fig.6) https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Olt#Rețeaua_hidrografică

2.6 Ocrotirea naturii: Omul societății moderne are impresia că natura nu îl mai influențează. Viața noastră este afectată de orice schimbare (inundații, cutremure, tsunami), dar acestea de regulă sunt luate în serios numai dacă le simțim pe propria piele. Și deja este prea târziu. Să prevenim catastrofele!!! Să facem tot posibilul pentru protejarea mediului nostru natural!!! Dacă la nivel central acest lucru se bucură de prea puțină atenție măcar noi să fim conștienți și să nu neglijăm natura. Minimul ce putem face este să nu aruncăm gunoaiele, să selectăm deșeurile, să nu folosim mașina numai dacă avem nevoie de ea, mersul pe jos sau pe

bicicleta este benefic nu numai pentru natură dar și pentru sănătatea noastră.

(fig.7) http://www-old.anpm/olt.ro

III.STUDIU PRIVIND CADRUL SOCIAL-ECONOMIC 3.1Populatia si asezarile umane:Judetul Olt se situează pe locul 22 la nivelul României ca suprafață. Din punct de vedere al populației, județul ocupă locul 18 cu 489.274 locuitori (2002), având o densitate de 89 locuitori/km². La nivelul judeţului Olt s-a înregistrat o scădere a populaţiei cu 52.874 de persoane, ajungându-se la o populaţie totală de 436.400 de persoane, din care 222.115 sunt femei. Aproape două treimi dintre olteni, respectiv 265.846 de persoane, locuiesc în mediul rural.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cilieni se ridică la 3.244 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.625 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,89%). Pentru 3,11% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,61%). Pentru 3,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională

(fig.8) https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Cilieni,_Olt 3.2 Structura populatiei: In ceea ce priveşte etnia, majoritatea oltenilor, adică 400.089, sunt români, urmaţi de: romi, 9.504; maghiari, 66; turci, 27; italieni, 19; germani, 11, polonezi şi sârbi, câte şase persoane; bulgari şi ucraineni, câte cinci persoane; macedoneni, patru; ceangăi, trei. De

asemenea, aproximativ 6% dintre olteni nu şi-au declarat etnia. Religia ortodoxă continuă să fie îmbrăţişată de cei mai mulţi dintre locuitorii judeţului, respectiv 407.159 persoane. 3.3 Industria: La sfârsitul anului 2002 la nivelul judetului Olt în evidenta Oficiului Registrului Comertului erau înregistrate 5.139 persoane fizice, 6.799 societãti cu rãspundere limitatã, 73 organizatii cooperatiste, 1.485 societãti în nume colectiv, 1 societate în comanditã simplã, 394 societãti pe actiuni. Industria judetului Olt reprezintã principalul sector de activitate, fiind reprezentatã de toate ramurile industriale, însã ponderea este detinutã de industria metalurgicã, respectiv producerea si prelucrarea aluminiului. În industria metalurgicã activeazã 33 firme, precum si asociatii familiale, cu o cifrã totalã de afaceri de 13.191.097.539 mii lei si 6794 personal ocupat. Alte societãti comerciale reprezentative in idustrie ale judetului cu pondere însemnatã în economia acestuia sunt: S.C.ELECTROCARBON S.A.Slatina important producãtor de produse carbografitice necesare în industria metalurgicã, produce si comercializeazã electrozi. S.C.ELCARO S.A.Slatina unitate reprezentativã pentru productia de cabluri electrice armate si nearmate din aluminiu..

S.C.ALTUR S.A.Slatina cel mai mare producãtor de piese turnate si pistoane auto din aluminiu, 40% din productie fiind destinatã exportului. S.C.ROMVAG S.A.Caracal firma reprezentativã în industria constructoare de masini, produce vagoane de marfã si speciale, solicitate pe piata internã si externã. S.C.RULMENTI S.A Slatina societate cunoscutã în industria româneascã pentru producerea de rulmenti .. S.C.SMR S.A.Bals societate care produce osii si boghiuri pentru vagoane si locomotive, material rulant. S.C.TERMEX S.A.Bals produce si livreazã in conditii deosebite, articole de uz casnic si gospodãresc . S.C.INSTIRIG S.A.Bals produce si comercializeazã instalatii de irigat, masini si utilaje agricole si piese de schimb necesare acestor produse. S.C.ARTROM S.A.Slatina firmã specializatã în productia de tevi trase, fãrã sudurã, din otel carbon, tevi din otel pentru foraj, atât pentru necesarul intern cât si pentru export. https://www.cjolt.ro/ro/economie

3.4 Agricultura si sivicultura: În ceea ce priveste dezvoltarea agriculturii, judetul Olt este mare producãtor de cereale, însã conditiile climatice din ultimii ani, în special din anul 2002 au

influentat mult sectorul agricol prin scãderea nivelului productiilor obtinute.

Judetul Olt dispune de o suprafatã agricolã de 438.821 ha, din care: a.plantatii viticole - 8.356 ha b.plantatii pomicole - 6.693 ha c.pajisti - 48.882 ha d.suprafatã arabilã - 374.890 ha Din punct de vedere al structurii potentialului agricol se evidentiazã: - potential viticol important în comunele: Cîrlogani, Dobroteasa, Morunglav, Vitomiresti, Strejesti, Mãruntei - potential pomicol important: Topana, Strejesti, Spineni, Plesoiu, Leleasca, Cungrea, Fãgetelu - potential legumicol important: localitãtile din Lunca Dunãrii si de-a lungul rîurilor Olt si Oltet, unde este amplasata si comuna Cilieni.

(fig.9. poza proprie)

(fig. 10, poza propri)

Fondul forestier al judetului este reprezentat de 53.181 ha pãdure, anual punându-se în circulatie 115.000 m.c.masã lemnoasã. Suprafaţa comunei Cilieni este de 5.739,91 ha, fiind împarţită astfel:

(fig.11)

3.5 Dotari tehnico-edilitare: Din punct de vedere al alimentari cu energie elecrica al judetului Olt avem un prcentde 99,5%, referitor la alimentarea cu apa curenta stam ceva mai prost doar 75% din totalul populatiei au posibilitatea de a dispune de aceasta dotare tehnico-edilitara, iar cea cu canalizare este aproximativ la fel in timp ce la cea cu incalzire stam ceva mai prost. Unul dintre parcurile naturale cele mai frumoase din Romania, fiind recunoscut in Europa ca cel de-al treilea parc

natural ca dimensiune,poarta numele mosierului Constantin Poroineanu, cel care, in 1893, a cedat Primariei Caracal un helesteu, in scopul construirii unui parc, finantand si despagubirea proprietarilor terenurilor din zona; mai tarziu, acesta avea sa-si doneze intreaga sa avere orasului. Amenajarea a inceput in 1907, dupa planurile arhitectilor Ernest Pinard si Edgar Redont, iar lucrarile s-au finalizat in 1914, actualmente cuprinde mai multe terase-restaurant pe lac, insulite, spatiu de joaca pentru copii, cat si locuri de agrement, aici pot fi intalnite numeroase specii autohtone de plante si arbori, dar si specii exotice, aclimatizate in Romania. Comuna Cilieni are ca obiective, realizarea urmatorelor dotarilor tehnico-edilitare: • Modernizarea strazilor, aleilor • Extindere iluminat public stradal • Reţea alimentare cu apă. • Reţea canalizare şi staţii de epurare. • Amenajarea platforma precolectare depozitare a deseurilor menajere. • Propunere de proiectare si construire unei after-school. • Realizarea unor lucrări hidrotehnice în scopul prevenirii inundaţiilor • Propunere de proiectare si construire unui nou camin cultural.

• Amenajare parc si spatii de agrement a unei baze sportive in zona rezervata pentru acestea. • Construirea unui depozit frigorific de legume.

3.6 Dotari comerciale, sanitare si sportive: Din punct de vedere comercial, în cadrul comunei Cilieni se pot identifica principalele elemente de dezvoltare economică a unei localităţi, precum: •

societăţi comerciale reprezentative

•

oportunităţi de afaceri

•

obiective în curs de finalizare

• elemente privind specificul zonei • un angro de legume.

(fig.12)

Din punct de vedere sanitar, comuna Cilieni dispune de:

Dispensare umane

1

Medici

2

Personal mediu sanitar

2

Dispensare veterinare

1

Farmacii

2

Medici veterinari

1

Tehnicieni veterinari

1

(fig.13) 3.7. Servicii pentru populaţie Comuna Cilieni este dotata cu o singura unitate poştală, televiziune prin cablu , internet şi telefonie mobilă,apa potabila. IV.STUDIU PRIVIND CADRUL CULTURAL-ISTORIC 4.1. Dotări culturale În comuna Cilieni funcţionează şi importante unităţi cu caracter social – cultural: -Liceul ,,Ion Popescu Cilieni” -Biblioteca comunala -Caminul cultural recent reabilitat -Muzeul -Biserica

(fig.14 Liceul din Cilieni, poza proprie)

(fig.15, Biblioteca, poza proprie)

(fig.16,Biserica,poza proprie) 4.2 Valori etnografice şi folclorice

Cadrului natural al comunei Cilieni este caracterizat prin autenticitate şi originalitate, reprezentat fiind de constructiile caselor pe modelul celor vechi, prin folclor şi obiceiuri, sărbători populare si mestesuguri. In cadrul unitatii obiceiurilor traditionale ale locuitorilor din Perisor se mai regasesc si sarbatorile cu ocazia zilelor onomastice ori a zilelor de nastere,pe care le organizeaza cum numai ei stiu. La fel ca in oricare din satele romanesti si de pe raza comunei Cilieni,s-a jucat si inca se joaca HORA SATULUI,care a fost dintotdeauna o manifestare complexa etno-folclorica in care se intalneau muzica populara traditionala,jocurile traditionale.

4.3 Monumente si situri

(fig. 17, troita)

(fig.18, Biserica veche)

Din pacate urmatorele obiective lipsesc din Comuna Cilieni asa ca am pus o lista cu ce puteti vizita in imediata apropriere pana la maxim cativa zeci de km: 4.4. Case memoriale 4.5. Muzee 4.6. Mănăstiri, catedrale

(fig.19) http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/seljud.asp?judet=Olt

V.

SERVICIILE AGROTURISTICE DIN ZONĂ

5.1. Servicii de cazare: in cadrul comunei Cilieni din pacate nu exista nici o pensiune agroturistica, dar avem in imediata invecinatate Pensiunea Giuvaerul Oltului, in ceea ce priveste dotarile minime existente in cadrul pensiuni pot fi enumerate: •

Incalzire centrala

•

Sala mese

•

Receptie 24/24h

•

Room-service

•

Parcare

•

Acces gratar

•

Acces bucatarie

•

Frigider

•

Organizare de evenimente speciale

•

Loc de campare

•

Spatiu pentru pastrat bagaje

•

Foisor

•

Gradina

•

Loc de joaca pentru copii

•

Grupuri sanitare dotate cu cada sau cabina de dus

•

TV + cablu TV

•

Receptie 24/24h

•

Grupuri sanitare dotate cu cada sau cabina de dus

(fig.20)

Descriere pensiune:  Exterior: -terasă la soare -grătar -terasă -grădină  Servicii de recepție: -check-in/check-out privat -serviciu de concierge -cameră de bagaje -check-in/check-out express -recepţie deschisă nonstop  Activităţi: -biciclete disponibile (gratuit) -ciclism -drumeţii -bibliotecă -pescuit, etc.  Mâncăruri și băuturi: -cafenea la proprietate

-sticlă de apă (cost suplimentar) -vin/șampanie (cost suplimentar) -meniuri cu diete speciale (la cerere) -mic dejun în cameră-restaurant, etc. https://www.booking.com/hotel/ro/pensiunea-giuvaerul-oltului.ro.html

(fig.21)

5.2. Servicii de alimentaţie: • Ciorba: Ea nu trebuie sa lipseasca din lista de mancaruri traditionale pe care esti “obligat” sa le incerci daca vrei sa te lauzi ca ai fost aici.

(fig.22) •

Clatite:

Este mai mult o budinca de clatite, cu smantana, sos de vanilie si scortisoara.

(fig.23)

 Ciorba de perisoare: este principalul fel de mancare traditional si sta la loc de cinste pe mesele cetatenilor din comuna.

(fig.24) https://www.facebook.com/giuvaeruloltului/ 5.3. Servicii de agrement: Pe tot cuprinsul comunei se pot practica o multitudine de forme de turism: turismul itinerant cu valente culturale,turismul rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vânatoare si pescuit,turismul pentru

sporturile de iarna, turismul de congrese si reuniuni, turismul de odihna, recreere si agrement. Turismul rural , forma particulara de turism, mai complexa, cuprinzând atât activitatea turistica propriu-zisa (cazare, pensiune, circulatie turistica, prestare de servicii suplimentare), cât si cea economica (de regula agricola) Turismul de tranzit necesita îmbunatatiri multiple legate de modernizarea si extinderea cailor rutiere si feroviare, cât si a serviciilor aferente. Turismul pentru vânatoare si pescuit , ca si cel pentru practicarea sporturilor nautice necesita a fi promovat având în vedere potentialul existent - cinegetic, piscicol si hidrografic. Turismul pentru sporturi de iarna este practicat în zona , dar acesta poate cunoaste o extindere mult mai mare. Turismul de recreere este practicat la piscina care cuprinde o piscina pentru adulti,una pentru copii. VI. STUDIU PRIVIND CALITATEA MEDIULUI 6.1. Poluare datorită activităţilor economice Activităţile economice ce se desfăşoară în comună nu sunt poluante deoarece se bazeaza pe profilul agricol si pe depozitare.

6.2. Poluare datorita activitatilor turistice si de agrement Poluarea aerului Activitatile turistice grupate pe forme de turism pot conduce la reducerea calitatii aerului. Astfel, in sezonul turistic cand circulatia turistica se afla la cote maxime se poate produce poluarea aerului prin gaze de esapament produse de autoturismele turistilor si numarul mare de autocare. Poluarea apei Multe activitati turistice nu se pot derula in lipsa unor resurse de apa mai ales cand este vorba de starea de igiena si calitatea serviciilor turistice oferite.Consumul de apa calculat pentru fiecare turist este destul de ridicat atat in structurile de cazare cat si in cele de alimentatie publica, ca urmare crescand volumul de ape uzate evacuate. Poluarea solului Aceasta forma de poluare afecteaza mai ales prin extinderea amenajarilor turistice si de transport , care determina scoaterea din circuitul forestier si agricol a unor importante suprafete (realizarea de parcari, statii de alimentare cu combustibil).

http://www.scritub.com/geografie/ecologie/FORME-DE-POLUAREPRODUSA-DE-TU93582.php

Concluzii: • Județul Olt are o populație numeroasa care activează in multiple domenii • Intregul județ deține resurse agricole partea cea mai importanta fiind cea de pe Valea Dunării(Comuna Cilieni) • Populația Comunei Cilieni a înregistrat o scădere considerabila in ultimii ani . • Dotările tehnico-edilitare ale comunei sunt deficitare, dar cu timpul pot fi îmbunătățite • In ceea ce privește domeniul sanitar ,comuna dispune de cadre si unități medicale care însă nu ar strica într-un număr mai mare. • Aflându-se într-o continua dezvoltare atât in domeniul educației cat si al valorilor etnografiece comuna va reuși sa atragă un număr mai mare de turiști. • Un mare beneficiu al zonei îl aduce rețeaua hidrografica cu cele doua mari cursuri :Olt si Dunăre • In ceea ce privește servicile agroturistice Comuna Cilieni se afla in apropierea unui mare punct de atracție , portul orașului Corabia

• Comuna Cilieni are un potențial agroturistic ridicat , acesta putând sa ajungă la un nivel mai înalt prin aprobarea fondurilor europene • Totodată potențialul turistic al localității este evidențiat si de existenta unei pensiunii dar si numeroasele activități si sporturi practicabile • Am oferit numeroase argumente pentru care Comuna Cilieni ar putea ocupa un loc fruntași in agroturism.

Bibliografie:  https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Olt# Clima  https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Olt# Relieful  https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Olt#  https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/ s%C4%83pt%C4%83m%C3%A2na/cilieni_rom%C3 %A2nia_681908  Rețeaua_hidrografică  https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Cilieni,_Olt  https://www.cjolt.ro/ro/economie  http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/seljud.asp?judet= Olt  https://www.booking.com/hotel/ro/pensiuneagiuvaerul-oltului.ro.html  https://www.facebook.com/giuvaeruloltului  http://www.scritub.com/geografie/ecologie/FORM E-DE-POLUARE-PRODUSA-DE-TU93582.php  https://ro.wikipedia.org/wiki/Cilieni,_Olt  https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Cilieni,_Olt