Agicultura Extensiva Din Regiunile Temperate

Regiuni vaste din zonele temperate au precipitafii scazute ~i soluri nu prea fertile. Aceste regiuni sunt utilizate pentru agricultura extensiva cre~terea ~eptelului in ferme sau cultivarea cerealelor, cum ar fi graul sau porumbuL

A

gricultura extensiva necesita un capital relativ mic $i echipament putin la hectar precum $i putina munca fizica. Recoltele pe hectar variaza in functie de clima, modul de irigare $i fertilitatea solului, dar in general ele sunt scazute. Agricultura extensiva temperata difer:1 de cea intensiva care produce cantitati mari de recolte la hectar. Agricultura intensiva se practica in regiuni unde conditiile naturale sunt propice pentru agricultura $i necesita investitii mari de capital $i de forta de munca. Agricultura extensiva se intalne$te in locuri unde terenurile nu prea au valoare $i unde tr:1iesc

O Gr3ul, una dintre cele mai importante culturi cerealiere, intr-un Ian din Sussex Downs, Anglia. Se cultiva in cantita1i mari in multe 1ari printre care Statele Unite, Argentina, Canada, Australia ~i unele zone din fosta Uniune Sovietica.

] '!1 5 ~

O in Statele Unite vitele pentru carne sunt ingra~ate in ~arcuri speciale, adesea aproape de abatoare. intr-unul dintre cele mai mari grajduri din lume, in Greeley, Colorado, 20 000 de capete sunt ingradite pe o suprafa~a relativ mica. Hrana lor este suplimentata pentru ca animalele sa se ingra~e repede.

putini oameni, ceea ce inseamn;1 c;1 se practic;1 la o oarecare distant;1 de pietele In care produsele agricole urmeaz:1 s;1 fie vandute. pa~unile Agricultura extensiv;1, fie zootehnie fie cultivarea plantelor cerealiere, se practic;1 de obicei In zone prea aride pentru a permite cre~terea p;1durilor ~i unde vegetatia natural;1 este format;1 din p;1~uni. Zone vaste de asemenea terenuri se g;1sesc In t;1ri colonizate de europeni In ultimele sute de ani. Ele includ preriile din centrul Canadei ~i Statelor Unite, nordul Mexicului, Ilanosul din Venezuela, se11aOdin nord-estul Braziliei ~i pampasul argentinian. in Australia, campiile numite popular "interiorul" sunt folosite ca p;1~uni pentru ovine ~i bovine In vreme ce podi~urile din Noua Zeeland;1 sunt locul de p;1~unat al marilor turme de oi. Africa de Sud are ~i ea p;1~uni aride numite 'veld', loc de p;1~unat pentru cornute, struti ~i cerbi. O alt;1 regiune pentru agricultura extensiv;1 o constituie stepele eurasiatice) p;1~uni vaste care au fost recent transformate In cele mai mari terenuri arabile. Cre~terea ~eptelului Zootehnia nu necesit;1 nimic mai mult decat zone vaste de p;1~uni naturale pe care ~eptelul, cel mai adesea ovine ~i bovine, s;1 se poat;1 hr;1hi. Pe lang;1 iarb;1 mai e nevoie ~i de ap;1 ~i de 1mprejmuirea anirnalelor.Primii ferrnieri din America de Nord cre~teau vitele 1n ferme deschise (nelmprejmuite) angajand v;1cari, sau "cowboys", care s;1 aib;1 grij;1 de 209

AGRICULTURA EXTENSIVA DIN REGIUNILE TEMPERATE cirezi. Va:carii dirijau cirezile ~i se deplasau pe distante mari pentru a colecta vitele ra:t;lcite dar efectuau ~i lungi ca:la:torii pana: la targurile de vite -aspecte ale vietii va:carilor fiind evocate In multe filme hollywoodiene. Lipsa lmprejmuirilor dintre ferme ducea adesea la conflicte lntre fermieri ~i cei care cultivau pa:mantul pe terenurile agricole. Uneori aceste conflicte degenerau In adeva:rate rnzboaie lntre fermieri. Fermierii modemi din SUA sunt asta:zi proprietarii terenurilor deoarece din 1934 cre~terea ~eptelului pe terenul statului necesit;l autorizatii speciale. Cele mai multe ferme sunt lucrate de fermier ~i familia acestuia ~i doar fermele de foarte mari dimensiuni angajeaza: va:cari. Multe ferme au ca proprietari companii care detin uneori controlul ~i asupra abatoarelor ~i a fabricilor de conserve. Bovine ~i ovine o ferma: medie din vestul Statelor Unite are aproximativ 1400 hectare dar multe ferme din Patagonia, regiunea cea mai sudica: din America de Sud acopern suprafete mult mai mari. Valoarea agricola: a terenurilor se exprima: In termeni de capacitate de lnca:rcare. De exemplu, la fermele din Patagonia o oaie necesit;l un hectar de pa:~une, iar un juncan are nevoie de doua: hectare ~i juma:tate. Populatia umana: este ~i ea putina:. O ferma obi~nuita: de ovine, cu 250000 de hectare din Patagonia implica: doar 200 de muncitori permanenti dar In perioada tunsului mai sunt angajati cateva sute. Pe pa:~unile mai bune sau

210

mai accesibile f~rmierii prefera cre~terea vitelor. Fermele de ovine din regiunile mai aride sunt specializate in productia de lana ~i ele i~i cresc propriile turme de inlocuire a ~eptelului. in zonele mai ploioase mieii sunt uneori vanduti pentru came ~i ~eptelul tanar este crescut in parte sau integral la ferrrul. Cresc~torii de vite recurg adeseala alte ferme unde i~i cresc sau ingra~~ juncanii. Zootehnia poate fi o afacere riscant:l. Seceta poate afecta p~~unile unei ferme, in vreme ce o prim~var~ intarziata sau o iama timpurie poate reduce mult sezonul de pa~unat.

O Zona din jurul unei ferme estancia, din nordul Argentinei. Aceasta ferma extinsa -avand peste 23000 de hectare -este proprietatea unei mari companii de produse alimentare ~i este condusa de un manager ajutat de doar 30 de muncitori. Pentru a struni 9000 de vite de carne ~i 4000 de oi de lana se folosesc in jur de 150 de cai.

Zootehnia este afectata ~i de diverse forte de piata internationala care pot cre~te costurile fermierilor sau sa scada preturile produselor. infiintarea Comunitatii Europene a amenintat ~i ea industria zootehnica din Australia ~i Noua Zeelanda mai ales atunci cind Marea Britanie, care reprezentase de mult timp principala piata de desfacere pentru carnea ~i lina din Australia ~i Noua Zeelanda, a devenit membra. S-au descoperit Insa noi piete alternative pentru exporturile acestor tari ~i unii dintre fermieri ~i-au diversificat domeniile de activitate.

Harta une; estancia, ;nclus;v zona d;n jurul case; (la scara ma; mare, sus): casa (1); I;vada (2); moara eo/;ana ~; turn de apa (3); barac;le munc;tor;lor (4); generator (5); ut;'aje (6); ~opron de sacr;ficare (7); hambar (8); depoz;t pentru lana (9); ocolul ~; adapatoarea o;lor (10); ocolul v;telor ( 11); farc ( 12); pa~une exper;mentala ( 13); farcur;le pu;lor (14); troaca cu apa (15); farcul taur;lor (16); poteca (17); gratarul v;telor (18); ext;ndere (19); rezervorul mor;; cu apa (20); gard d;n sarma gh;mpata (21 ); poteca (22); secf;unea HQ (23); rezervor (24); cablur; telefon;ce (25); rau (26).

achizitionarea, manevrarea ~i vanzarea cerealelor c:ltre unit:ltile de procesare. Principalele regiuni comerciale cerealiere extensive au luat fiint:l in regiunile favorabile p:l~unatului care in general sunt acoperite cu soluri fertile, negre sau brune. Aceste zone includ centrul Canadei ~i al Statelor Unite, Argentina, Australia ~i portiunea sud-vestic:l a fostei Uniuni Sovietice. Primele a~ez:lri au ap:lrut in cele mai favorizate zone dar curand frontierele agricole s-au extins. in regiunile indep:lrtate care erau mai slab populate terenurile au putut fi achizitionate la preturi mici. Ca urmare, fermele erau mult rnai mari decat cele din celelalte regiuni, chiar dac:l existau anumite diferente intre o tar:l ~i alta. Recoltele ~i produsele Agricultura cerealier:l extensiv:l a fost caracterizat:l intotdeauna prin recolte mici la hectar deoarece se practic:l in zone nefavorabile din punct de vedere natural. Oricum, recoltele raportate la muncitorul agricol sunt rnari deoarece aproape toate operatiile agricole au fost mecanizate -un proces realizat u~or ca urmare a formelor de relief ~i a. conditiilor propice de munc:l pe p:l~uni. Primele imbun:lt:ltiri ale uneltelor agricole s-au reajn regiunile aride vitele ~i oile trebuie s:l dispun:l de ap:l tot anul. jn centrul Australiei o bun:l parte din ap:l provine din puturile arteziene care capteaz:l apa din rezervoarele de ap:l freatic:l. Aceasta se completeaz:l cu ap:l pluvial:l care cade peste Great Dividing Range ~i se prelinge prin podi~urile centrale. jngr:ldirea cu sarm:l este necesar:l din dou:l motive. jn primul rand permite fermierilor s:l controleze p:l~unatul. In al doilea rand previne imperecherea ~eptelului cu alte rase de animale, mentinand calitatea productiei de came ~i lan:l. Ani de cercetaregenetic:l au dus la realizareaunor specii specializate,cum ar fi rasa de vite Hereford care rezist:l la variatii mari de temperatur:l ~i ra1ia de oi Merinos apreciat:l pentru lan:l. Vanzarea produselor zootehnice Multe produse zootehnice provenite din ferme sunt destinate exportului. jnainte de utilizarea congel:lrii, camea proasp:lt:l nu putea fi distribuit:l la distante mari in conditii bune. Principalele produse destinate vanz:lrii se rezumau la piele, lan:l, seu ~i came uscat:l. Ast:lzi camea inghetat:l sau congelat:l este produs:l in regiuni din apropierea abatoarelor ~i nodurilor de cale ferat:l. Fermele de la distante mai mari i~i trimit camea la fabrici de conserve. jn mai multe t:lri printre care Australia, Noua Zeeland:l ~i Uruguay, lana ~i camea reprezint:l inc:l principalele produse exportate. Alti exportatori traditionali, cum ar fi Argentina, ~i-au redus ins:l vanz:lrile la export din cauza cre~terii cererii interne ca urmare a exploziei demografice. Cultura cerealiera Din diverse motive istorice, cultura cerealier:l extensiv:l, indeosebi cea a graului ~i porumbului este o activitate relativ recent:l. Aceasta se practic:l mai ales in regiunile agricole infiintate ~i dezvoltate in ultimii 150 de ani. Principalul imbold al dezvolt:lrii regiunilor

O Profilul unei mori eoliene se ridica pe terenul plat al unei ferme din Entre Rios, Argentina. in zonele semiaride trebuie forate pu1uri adanci pentru a gasi sursa de apa necesara ~eptelului. Morile eoliene sunt surse de energie foarte economice.

cerealiere l-a reprezentat dezvoltarea marilor metropole din Europa de vest ~i din estul Statelor Unite din secolul al XIX-lea -ca o consecint;l a revolutiei industriale. Urbanizarea a dus la o cre~tere a cererii f;linii.de grau ~i abrogarea Legii Cerealelor din 1846 le-a permis produc;ltorilor str;lini s;l p;ltrund;l pe marea piat;l din Marea Britanie. Sc;lderea costurilor cu transportul cerealelor a lncurajat, la cindul s;lu, comertul cu aceste produse. Aceasta lnsemna c;l fermierii din ~ri ca Statele Unite ~i Australia, ale c;lror costuri de productie erau mici, puteau s;l vand;l mai ieftin decat preturile practicate obi~nuit 1n Europa. Fermierii aveau mai multe avantaje.Fermele lor au un sol virgin, fertil, ~i au fost ajutati de asociatii eficiente pentru

lizat in Statele Unite ~i sudul Australiei. Plugurile cu lamele din fier ~i mai apoi din otel au fost create pentru a sf:lriima solurile dense in vreme ce in perioada anilor 1870 au ap:lrut combinele automate, ceea ce a dus 1a cre~tereasuprafetei ce putea fi lucrat:l de un sin~ur muncitor . In intreaga lume painea este f:lcut:l mai ales din f:lin:l de grau. Dac:l f:lina de griiu este uscat:l, ea poate fi depozitat:l f:lr:l riscul deterior:lrii. Poate fi u~or manipulat:l mecanic ~i transportat:l la distante mari. Cu exceptia orezului, graul este cea mai insernnat:l cultur:l ~i acoper:l cea mai mare suprafat:l de teren cultivat. Specia cea mai obi~nuit:l, griiul comun, este rezistent:l la conditiile semi-aride -necesit:l mai putin de 750 mm de ap:l pe an. 211

AGRICULTURA

EXTENSIVA

DIN

REGIUNILE

Concentra!ia mare de gluten (0 fornl;l de protein~) 11face adecvat pentru paine. Graul mai special, adaptat mai bine la condi!iile umede, se utilizeaz~ cel mai adesea la produsele de patiserie ~i cerealelor pentru micul dejun. F~ina din graul dur este utilizat~ pentru macaroane, spaghete ~i alte paste. Tendin,e o data cu cre~tereanumarului de locuitori ai planetei, agricultura extensiv~ s-a Intins In zone din ce In ce mai aride. Periodic aceste zone sunt afectate de secete care dureaz~ uneori vreme de mai multi ani. Seceta poate provoca mari fluctuatti anuale ale productiei cerealiere. De exemplu, In anti 1930 secetaa transformat terenurile fermierilor din centrul Statelor Unite ~i nordul Texasului, a portiunti vestice din Oklahoma ~i sud-vestul KansasuluiIntr-un "bazin de praf". Solul arid s-a transformat Intrun praf fin ~i mare parte din el a fost dus de vant -0 furtum mare a purtat cu ea 0 cantitate estimata la 318 tone de sol c~tre coasta estic~a StatelorUnite. Fermierii au fost ruina!i ~i fortati s~-~ip~r~seasc~p~manturile. In anti 1950 Uniunea Sovietic~ ~i-a extins aria suprafetelor cultivate cu grau de la terenurile fertile ale Ucrainei pan~ In vestul Siberiei ~i nordul Kazahstanului. Recoltele au fost Ins~ inconstante ~i supuse la secete periO Aceasta semanatoare in 12 r3nduri, la o ferma de gr3u din Galesburgh, Illinois (SUA), inloCuie~te aratul prin introducerea semin,elor direct in sol. Ea impra~tie ~i paiele ramase de la vechea recolta form3nd 0 patura.

212

TEMPERATE

odice. in general, recoltele cerealiere obtinute la hectar au fost mult rnai mici decat cele obtinute la vest de muntii Ural. Dimensiunea uria~a:~i lipsa retelelor de transport din aceste noi regiuni au fa:cut ca cerealele sa: putrezeasca:adeseaInainte de a putea fi transportate de la ferme. Ca urmare a fa:ramita:rii fostei Uniuni Sovietice, In 1990 ~i 1991, a devenit evident faptul ca:agricultura din noile zone a pus In pericol suprafete mari de teren, eroziunea solului fiind foarte avansata:. Unii fermieri care cultiva: cereale iau rna:suri Impotriva problemelor ridicate de ploile prea rare sau prea abundente. in regiunile unde ploile sunt insuficiente pentru a asigura o recolta: anuala:fermierii practica:agricultura uscata:sau rotatia 1ntelenita:a graului. Aceasta Inseamna:ca: tot al doilea an terenul ra:mane necultivat pentru ca umezeala ~i azotul sa:se poata:acumula m sol. Multi fermieri lasa:~i o miri~te Inalta:. Aceasta protejeaza: solul Impotriva eroziunii provocate de vant. Aratul de-a lungul conturului stopeaza:spa:lareasolului prin straturile de ara:turi de pe pante. Zootehnia a fost extinsa:~i In afara regiunilor temperate. Cre~tereavitelor se practica: chiar ~i In regiuni Inainte acoperite cu pa:duri tropicale, cum ar fi cele din bazinul Amazonului, unde pa:durile au fost defri~ate pentru a face loc fermelor produca:toare de came de vita: pentru piata nord-americana:. Ca ~i celelalte forme de agricultura:, zootehnia ~i cultura cerealiera:extensiva:sunt supuse la costuri tot mai mari. Cultivatorii de grau ~i-au perfectionat utilajele. De exemplu, pesticidele ~i fertilizatorii sunt adesea Impra:~tiatedin avioane sau elicoptere. Printre

Planeta P11mint 66-

~irurile de cereale se cultiv~ frecvent ~i alte culturi ~i unii cultivatori de cereale se ocup~ ~i cu cre~tereavitelor. Ca unnare, granita dintre cele dou~ tipuri de agricultura extensiv~cre~tereaanimalelor ~i culturile cerealiere -a devenit din ce In ce mai obscura. in Australia, cea mai mare parte a graului este cultivat in fenne care combin~ producerea graului cu cre~tereaoilor. Mai intensiv Metodele agriculturii intensive se practic~ ~i la fermele zootehnice. Acestea presupun refacerea vegetatiei naturale 1n zonele favorabile; 1mbun~t~tirea calit~tii vegetatiei prin utilizarea pesticidelor ~i erbicidelor; extinderea irigatiilor ~i 1ngr~dirilor dar ~i 1mbun~t~tirea calit~tii ~eptelului, uneori prin lmperecheri lncruci~ate, pentru a m~ri productia de came sau lan~. jn unele regiuni, ca urmare a 1mbun~tatirilor sistemului de transport ~i a mulg~toarelor mecanice, fermele detin ~epteluri mari. Unii fermieri recurg la lns~mantare artificial~ pentru a obtine productii mai mari ~i sperma este colectat~ de la tauri de pr~sil~, lnghetat~ ~i transportat~ la distante foarte mari doar pentru a cre~te productia de lapte. Aceste facilit~ti sunt gandite pentru a face agricultura mai putin vulnerabil~ la conditiile meteo ~i de a m~ri capacitatea de 1nc~rcare a terenurilor . O Silozurile de cereale sunt cladiri obi~nuite de-a lungul liniilor terate din preeriile nordamericane. Cerealele sunt aduse aici pe calea terata. dupa care sunt testate ~i clasificate urmand a fi din nou transportate cu trenul.

AGRICULTURA

INTENSIVA

DIN ZONELE

TEMPERATE