Adverbul Clasa A 6 A.doc

PROIECT DIDACTIC DATA: Școala Gimnazială Nr.1 Saliste de Vascau CLASA: a VI-a PROFESOR: Terme Alexandra OBIECTUL: Limba şi literatura română ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare SUBIECTUL: Adverbul TIPUL LECŢIEI: dobândire de noi cunoştinţe COMPETENŢE GENERALE:  Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată și dialogată.  Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. COMPETENŢE SPECIFICE: 2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învățate, în diverse tipuri de propoziții. 3.4 sesizarea organizării morfologice și sintactice a textelor citite (nonliterare și literare). OBIECTIVE OPERAŢIONALE: A. Cognitive – la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili: OC1 - să definească adverbul; OC2 - să identifice părţile de vorbire pe care le determină adverbul; OC3 - să diferenţieze adverbele după alcătuire, înțeles și origine; OC4 – să identifice funcţia sintactică a adverbelor; OC5 - să precizeze gradele de comparație ale adverbelor. B. Afective – elevii trebuie: OA1 – să participe cu interes şi atenţie la lecţie; OA2 – să accepte solicitările profesorului şi să se mobilizeze pentru realizarea lor. EVALUAREA: observarea sistematică, evaluarea orală, evaluarea scrisă.

STRATEGIA DIDACTICĂ: (ora I) a) Metode şi procedee: se vor folosi, alternativ sau combinat, metode precum: învăţarea prin descoperire, exerciţiul, expunerea, conversaţia euristică, problematizarea, dictarea, schema la tablă, jocul didactic, analiza gramaticală. b) Forme de organizare a învăţării: activitate frontală combinată cu activitatea individuală şi pe grupe; c) Mijloace didactice: fişe de lucru, manualul, tabla, laptopul, proiectorul, „plicul cu surprize”. d) Resurse: capacităţile normale de învăţare ale elevilor, conţinuturi conform programei şcolare, timp de lucru – 50 de minute; e) Bibliografie:

      

Crăciun, Corneliu – Metodica studierii limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu, Editura EMIA, Deva, 2007; Parfene, Constantin – Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoreticoaplicativ, Iaşi, Editura POLIROM, 1999; Koronka, Adriana – Morfologia limbii române, Editura UNIVERSITAS, Petroşani, 2005; Metea, Alexandru, Limba română pentru elevi. Vocabular. Morfologie. Sintaxă, Editura HELICON, Timişoara, 1993 DOOM II, Academia română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura UNIVERS ENCICLOPEDIC, Bucureşti, 2005; Manualul pentru clasa a VI-a , EDP, Bucureşti, 2018; Programa de limba şi literatura română pentru clasele V-VIII;

SCENARIUL DIDACTIC

Etapele lecției 1. Moment organizatoric 2. Verificarea cunoștințelor anterioare și a temei pentru acasă

Durata 2 min.

4 min.

3. Captarea atenției 5 min.

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

Asigură atmosfera adecvată începerii și desfășurării orei; notează absenții.

Deschid caietele, se pregătesc de oră.

Verifică tema, cantitativ și calitativ, face aprecieri asupra modului în care elevii au rezolvat cerințele.

Citesc tema, analizează cele efectuate.

Elevii sunt solicitați să clasifice părțile de vorbire și să le enumere pentru fiecare clasă.

Clasifică părțile de vorbire în flexibile (substantivul, verbul, adjectivul, numeralul, pronumele și adjectivul) și neflexibile (adverbul, interjecția, conjuncția, prepoziția). Completează toate aceste informații pe cele două flori (una cu 6 petale și cealaltă cu 4).

Astăzi vom studia o parte de vorbire neflexibilă. Pentru a afla despre ce parte de vorbire este vorba, vom rezolvăm un rebus.

Strategii didactice (metode, procedee, forme de organizare, mijloace didactice) Conversația Activitatea frontală

Activitate frontală

Primesc fișa cu rebusul. Rezolvă cerințele.

Joc didactic – completarea petalelor florilor Spargerea gheții (gândirea activă) Activitate frontală

Răspundeți întrebărilor pentru a afla subiectul lecției noastre! 1.

Cum se numește modul personal care indică o acțiune reală, sigură? 2. Care este funcția sintactică a verbelor predicative? 3. La ce timp verbul exprimă o acțiune realizată după momentul vorbirii? 4. La ce mod verbul indică un ordin, o poruncă, un îndemn? 5. Cum se numește timpul care indică desfășurarea acțiunii în momentul vorbirii? 6. Care este forma de participiu a verbului „ a coborî”? 7. Care din modurile nepersonale se recunoaște după terminația „-ând” / „-ind”?

Descoperă titlul lecției – Adverbul.

8. 4. Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor operaționale

2 min.

5. Dirijarea învățării (26 min.) a)

etapa intuitivă

5 min.

Care este forma verbului „iau” la infinitiv?

Vom afla împreună ce este ADVERBUL. Va trebui ca, la sfârșitul orei, să: (se anunță obiectivele operaționale). Scrie titlul pe tablă. Se va lucra pe grupe. Grupa I se gândește la enunțuri în care apar, deodată, cuvintele: odată și acum.

Receptează. Scriu titlul în caiete.

Conversația Explicația Activitate frontală și individuală

Ex: Odată, Andrei era copil cuminte, dar acum este neastâmpărat. Învățarea prin descoperire Exercițiul

Grupa II se gândește la enunțuri cu termenii: dincolo și aici.

Ex: Eu voi face curățenie aici, sora mea, dincolo.

Grupa III se gândește la enunțuri cu termenii: altfel și bine.

Ex: Dacă vei gândi altfel, îți va merge bine.

Se formulează mai multe enunțuri de către fiecare grupă. Enunțul cel mai reușit al fiecărei grupe se scrie pe tablă și în caiete. Ce parte de vorbire determină aceste cuvinte? b) etapa analitică 7 min.

Profesorul definește adverbul și explică titlul ( lat. adverbium – lângă verb, care determină un verb) Dictează definiția. Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care determină un verb. Totuși adverbul poate să determine și un adjectiv sau alte adverbe. Profesorul scrie pe tablă enunțurile: El este destul de bun la matematică. Cânta aproape bine.

Elevii vor observa că aceste cuvinte determină un verb, de fiecare dată.

Expunerea Dictarea Sinteza

Elevii notează definiția adverbului.

În ce fel bun?  destul În ce fel bine?  aproape

Problematizarea Învățarea prin descoperire Activitate frontală

Ce observăm în exemplele date? c)

Elevii observă că adverbul poate determina și un adjectiv sau un alt adverb.

etapa sintetică 14 min.

Profesorul face o schemă pe tablă, clasificând adverbele după: a) alcătuire: - simple – aici, acum, mâine, ieri, alene, încet, așa. - Compuse – nicicând, ieri-seară, odată, niciodată după-masă, astă-seară, adeseori, altădată, oricând. b) Înțeles: - De loc – aici, aproape, dincolo, afară, aproape, împrejur, jos, sus. - De timp – acum, atunci, totdeauna, curând, astăzi, devreme, îndată. - De mod – alene, aievea, abia, anevoie, astfel, așa, bine, bărbătește, degrabă, firește. c) Origine: - Primare – abia, alene, apoi, azi. Provenite prin derivare cu sufixe (câinește, pieptiș, prietenește, târâș, fățiș, bărbătește, totalmente) sau prin schimbarea valorii gramaticale (din adjective – ghiozdan frumos / scrie frumos, din substantive – A venit iarna. / Iarna copiii se bucură de zăpadă – subst. / adv.). Împarte fiecărei grupe un „plic cu surprize” care conține diferite adverbe și cere elevilor să le grupeze ținând cont de clasificarea lor. Grupa I: alege adverbele care indică timpul. Grupa II: alege adverbele care indică locul. Grupa III: alege adverbele care indică modalitatea (modul) de realizare a acțiunii. Grupa IV: alege numai adverbele compuse. Grupa V: alege adverbele formate prin derivare. Fiecare grupă pune adverbele identificate în „Lanul adverbelor”. Solicită elevii să scrie niște propoziții la tablă și să

Elevii scriu în caiete.

Jocul didactic Învățarea prin descoperire Activitate pe grupe

Grupa I: acum, târziu, mâine, imediat, niciodată. Grupa II: afară, aproape, deasupra, acolo, niciunde, sus. Grupa III: repede, aiurea, astfel, așa, agale. Grupa IV: niciodată, deasupra, astfel, niciunde. Grupa V alege adverbele formate prin

Analiza Învăţarea prin descoperire Conversaţia Activitate frontală

pună întrebările potrivite pentru a afla funcția sintactică a adverbelor existente: a. b. c. d. e.

Să stăm strâmb și să judecăm drept. Bunica vine mâine în vizită. Aici locuiește prietena mea. Nu am citit cartea de sus. Fratele lui este altfel.

Scrie pe tablă funcțiile sintactice ale adverbului, deduse din exemplele de mai sus: a) complement circumstanțial de mod; complement circumstanțial de mod; b) complement circumstanțial de timp; c) complement circumstanțial de loc; d) atribut adverbial; e) nume predicativ.

derivare.

Rezolvă cerință și descoperă funcțiile sintactice pe care le poate îndeplini adverbul.

Exercițiul Învățarea prin descoperire Activitate frontală

Notează în caiete. Li se cere elevilor să-și amintească gradele de comparație învățate la adjectiv. Se precizează faptul că unele adverbe au grade de comparație care se exprimă prin aceleași construcții ca și cele ale adjectivului. Se ia propoziția: Gigel învață bine. Se identifică adverbul și se trece la toate gradele de comparație. Elevii își amintesc gradele de comparație învățate la adjectiv.

Un elev vine la tablă și scrie adverbul bine la toate gradele de comparație. 6. Obţinerea performanţei

8 min.

7. Asigurarea feedbackului 8. Asigurarea retenţiei şi a transferului

2 min.

Profesorul le cere elevilor să folosească noțiunile învățate despre adverb şi să rezolve, la tablă, exercițiile date. (anexa 1) Se face pe parcursul lecţiei, prin aprecieri verbale de tipul: „Bine!”, „Corect!”, „Da!”, „Exact!, prin răspunsurile pe care le dau elevii. Se fac aprecieri asupra modului în care s-a desfăşurat lecţia, se notează elevii care s-au remarcat.

Analiza gramaticală Exerciţiul Activitate individuală Conversaţia

Notează tema.

Conversaţia

Se comunică tema pentru acasă.

FIŞĂ DE LUCRU

(Anexa 1)

1. Analizaţi, după model, adverbele din enunţurile de mai jos: Model: Ai fost ieri la spectacol? ieri – adverb de timp, simplu, funcţie sintactică de complement circumstanţial de timp. Maria vorbește prietenește cu toată lumea. Afară, se aude sunetul cristalin al păsărelelor. Aşa va proceda mâine, la interviu. Nu lăsa pe mâine ce poți face azi. Cine se scoală de dimineață, departe ajunge. Bunicul urcă alene dealul. A pus deasupra cărțile împrumutate. Azi m-am trezit devreme pentru a o ajuta pe mama. Chelul lesne se tunde. Întotdeauna reuşeşte să facă bine lucrurile grele. Atunci am aşezat dedesubt lucrurile care nu-mi aparţineau. Mereu se comportă aşa. Gherasim luase cizmele și căciula de altădată. Aici va avea loc petrecerea.

2. Alcătuiţi, cu ajutorul sufixelor (prin derivare), adverbe de la cuvintele: femeie - __________________ voinic - ____________________ tânăr - ____________________ cruce- _____________________ viteaz - ___________________ școlar - _____________________ țăran - ____________________ real - ______________________ prieten - __________________ chior - ____________________ bătrân - ____________________ orb - _____________________ francez - ___________________ piept - _____________________ 3. Alcătuiţi enunţuri în care să existe: a) un adverb de loc compus; b) un adverb de mod format prin derivare;

c) un adverb de timp; d) un adverb cu funcţie sintactică de nume predicativ.

4. Treceți următoarele adverbe la toate gradele de comparație: târziu, (vorbește) tare, repede, încet, departe, aproape, sus, bine.

1 2 3 4 5 6 7 8

1. Cum se numeşte modul personal care indică o acţiune reală, sigură? 2. Care este funcţia sintactică a verbelor predicative? 3. La ce timp verbul exprimă o acţiune realizată după momentul vorbirii? 4. La ce mod verbul indică un ordin, o poruncă, un îndemn? 5. Cum se numeşte timpul care indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii? 6. Care este forma de participiu a verbului „ a coborî”? 7. Care din modurile nepersonale se recunoaşte după terminaţia „-ând” / „-ind”? 8. Care este forma verbului „iau” la infinitiv?