7.-situatii Speciale In Resuscitare Ii.ppt

Situaţii speciale în resuscitare

1

Obiective Să înţelegem cum trebuie modificate tehnicile de resuscitare în condiţii speciale de: 

 

Hipotermie Imersie şi submersie Intoxicaţii

    

Sarcină Electrocutare Anafilaxie Arsuri Spanzurat 2

Stopul cardiorespirator în sarcină

OBIECTIVE- Să înţelegem: Noţiuni legate de sarcină şi SCR  Modificarea tehnicilor de resuscitare în sarcină  O nouă viziune privind managementul primului ajutor în sarcină 

Definiţii 

Sarcina = o stare fiziologică în care se află femeia din momentul concepţiei până la expulzarea fătului



SCR = este starea organismului în condiţiile opririi complete a circulaţiei respiraţiei şi activităţii funcţionale a SNC.

Particularităţi Sarcina reprezintă o situaţie specială a SCR datorită modificărilor fiziologice ce apar pe parcus  Creşterea volumului sanguin  Creşterea consumului de oxigen  Apare compresiunea uterului după a 20-a săptămână pe vasele iliace şi abdominale  creşterea debitului cardiac  Frecvenţa cu care apare SCR în sarcină avansată este de 1/30.000, iar supravieţuirea este redusă.

Sarcina Cauzele stopului cardiac la gravide 

Hemoragie



Embolie pulmonară Embolie cu lichid amniotic Desprindere de placentă Eclampsie Intoxicaţie medicamentoasă

   

7



Măsuri imediate pentru prevenirea SCR Administrarea de oxigen in sarcină



Poziţionarea gravidei în semidecubit lateral stâng sau împingerea blândă, manuală a uterului spre stânga



Administrarea de fluide cu debit mare.



Reevaluare permanentă pentru administrare de medicament.

Particularităţile resuscitării la gravidă 

Este nevoie de minim doi salvatori.



În resuscitarea avansată este necesară implicarea unui obstetrician şi a unui neonatolog.



Este importantă căutarea şi excluderea cauzelor, cei 4H şi 4T.



Compresiunile toracice se fac ceva mai sus decât în mod obişnuit.

Căile aeriene 





Trebuie dezobstruate rapid datorită riscului crescut de regurgitare. Poziţionarea capului Intubaţie traheală (dificilă):  îngroşarea gâtului  dimensiunile pieptului  edem glotic. Necesită presiune cricoidiană în vederea realizării intubaţiei.

Respiraţia Ventilaţia trebuie începută imediat după CAS -eliberate Dificilă din cauza: 1. Ascensionării diafragmului şi limitării mişcărilor lui 2. Poate fi necesară o presiune mare de insuflaţie.  Necesită presiune pe cricoid până la fixarea unei sonde IOT.  Observarea coborârii şi ridicării toracelui este mai dificilă. 

Circulaţia 

Verificarea la carotidă şi femurală Compresii toracice dificile din cauza distensiei diafragmatice, obezităţii şi a hipertrofiei pieptului



Deplasarea uterului:



Semidecubit lateral stâng  deplasare manuală  ATENTIE –IN DECUBIT DORSAL –UTERUL GRAVID COMPRIMA VENA CAVA =>REDUCEREA RETURULUI VENOS 

 

Refacerea volemiei Intervenţie chirurgicală imediată în caz de sângerare

Dispunerea laterală a uterului 

1.

2.

Pentru realizarea unei bune circulaţii este recomandată dispunerea laterală a uterului: Poziţionarea în semidecubit lateral stâng într-un unghi >30˚ Deplasarea manuală a uterului şi plasarea gravidei în semidecubit lateral stâng la un unghi de 15˚.

Modalităţi practice 

Poziţionarea gravidei pe genunchii salvatorilor în semidecubit lateral stâng.



Folosirea a două scaune cu spătar răsturnat.

Cezariana de urgenţă 

în al 3-lea trimestru de sarcină, dacă resuscitarea nu are succes în primele 5 minute se indică cezariana .



La o varsta gestaţională de 20-23 săptămâni, cezariana se efectuează în scopul resuscitării mamei.



La o varstă gestaţională > de 24-25 săptămâni, cezariana se efectuează în scopul resuscitării atât a mamei cât şi a fătului.

Cezariană de urgenţă în al 3-lea trimestru de sarcină, dacă resuscitarea nu are succes în primele 5 minute 16

Electrocutarea

17

Electrocutarea  Electricitate

(curent alternativ):

 casnică  Industrială

 Fulgerare

(curent continuu)

18

Factori care influenţează severitatea 



  

Tipul de curent şi traseul acestuia prin corp  alternativ (AC) - mai frecvent FV  continuu (DC) - mai frecvent asistolă  Traseul mana-mana=cel mai grav Tensiunea curentului Intensitatea curentului eliberat Rezistenţa la curentul electric Zona şi durata contactului 19

Leziuni provocate de curentul electric

20

Fulgerare  Depolarizarea

miocardului  asistolie sau FV  Paralizia muşchilor respiratori poate provoca stop respirator  Leziuni neurologice extinse

21

Siguranţa salvatorului  ÎNTRERUPEŢI

SURSA DE CURENT

ELECTRIC  Curentul de înaltă tensiune poate:  să producă arc electric  să se răspândească prin sol  PACIENTUL

ELECTROCUTAT VA FI TRATAT CA –TRAUMA(guler cervical etc.) 22

Caracteristici În cazul arsurilor provocate de curentul electric 

Important este îndepărtarea pacientului de sursa de curent (sau invers).



Totdeauna se are în vedere posibilitaea leziunii la nivel de coloană cervicală (datorită mecanismului acţiunii).



Arsurile electrice produc leziuni atât la suprafaţa cât şi în profunzimea organismului.

Caracteristici În cazul arsurilor provocate de curentul electric  Ţesuturile

sunt distruse prin mecanism

termic.  Se caută poarta de intrare şi poarta de ieşire a curentului electric. Acest lucru este important pentru că ne furnizează informaţii privind traseul urmat de curent prin organism.

Caracteristici În cazul arsurilor provocate de curentul electric 

Distrugerea tisulară este maximă la punctul de intrare.



Dacă sunt interesate vase importante apar gangrene iar dacă traseul intersectează inima pot apărea tulburări în activitatea inimii deosebit de grave chiar moartea.

Resuscitarea  BLS 

şi ALS precoce

Intubaţie precoce dacă faţa/gâtul prezintă arsuri

 Paralizia

musculară poate persista 30 min după şocurile cu voltaj ridicat  Protectie termica  Transport urgent la spital 26

Criterii de internare  Stop

cardiac  Pierderea stării de conştienţă  Modificări ECG (ritmului)  Arsuri şi leziuni ale ţesuturilor moi 27

ANAFILAXIA

28

Anafilaxie – reacţie de hipersensibilitate (alergie)

Anafilaxie

29

Semne clinice Angioedem – edem laringean  Rush (urticarie / eritem, roşeaţa tegumentului)  Hipotensiune  vasodilataţie şi  permeabilităţii vasculare  Bronhoconstricţie  Rinită, conjunctivită  Dureri abdominale, vomă şi diaree 

30

Resuscitarea  Îndepărtarea

agentului alergen  Eliberarea şi asigurarea căilor aeriene(PLS)  Oxigen cu flux mare  Monitorizare  Protectie termica  Transportul rapid la cea mai apropiată unitate sanitară 31

ARSURILE

32

ARSURILE

Generalităţi  



90% termice 10% chimice, electrice frecvenţă mare la:  copii 1-5 ani - opăriri  băieţi 17-30 ani - lichide combustibile Supravieţuirea este frecvent direct influenţată de resuscitarea şi stabilizarea iniţială !

Clasificare  Arsurile

sunt accidente provocate de căldură sub diferite forme, agenţi chimici, electricitate şi iradiaţii.

Clasificare Arsurile termice 

Se datorează căldurii, care poate acţiona prin: flacără, - lichide cu temperatură înaltă, - metale încălzite, - gaze sau vapori supraîncălziţi, - corpi solizi incandescenţi.

-

Clasificare Arsurile chimice 



Sunt produse de unii acizi ca: - acid azotic, - clorhidric, - sulfuric, - oxalic, etc. Sau de substanţe alcaline: - hidroxid de sodiu, - de potasiu, - de calciu,

Clasificare Arsurile electrice  Se

datorează contactului cu un conductor electric aflat sub tensiune.

Clasificare Arsurile prin radiaţii  Sunt produse de razele solare, raze ultraviolete, etc.



Bilanţul lezional al pacientului ars se face în funcţie de: - suprafaţa arsă; - gradul de profunzime al arsurii.



Pentru calcularea suprafeţei arse se foloseşte regula lui Wallace numită şi regula lui 9.

Localizări periculoase şi arsuri grave sunt: 





Faţa, gâtul pentru că arsurile la acest nivel pot fi urmate de complicaţii la nivelul aparatului respirator Toate arsurile care sunt în apropierea feţei (pleoape), mâinii, peroneului, zonele de flexie ale membrelor, leziuni circulare la nivelul membrelor. Arsurile care depăşesc mai mult de 30% din suprafaţa arsă indiferent de gradul de arsură

Localizări periculoase şi arsuri grave sunt:   

Arsurile de gradul III şi care depăşesc 10 % din suprafaţa corpului Arsurile complicate cu fracturi şi cu distrugeri masive de ţesuturi moi Arsuri profunde cauzate de substanţe acide sau de curent electric

În funcţie de gradul de distrugere al ţesuturilor şi profunzimea arsurii se descriu următoarele grade de arsuri

Arsura de grad I  

 

Interesează numai stratul superficial al pielii, epidermul. Se manifestă prin roşeaţa pielii, edem local, durere, frisoane. Arsura tipică de gradul I este eritemul solar, produs prin expunerea îndelungată şi neraţională la soare. Durează 3-4 zile, după care roşeaţa scade fiind înlocuită de o pigmentaţie brună urmată de descuamaţie.

Arsura de grad I  Nu

se consideră în calcularea zonelor de arsură! Tratament nespecific (loţiuni hidratante, vindecare în 7 zile).

Arsura de grad II  Interesează epidermul pe care-l decolează de derm

provocând apariţia flictenelor, vezicule (băşici) pline cu lichid gălbui, care nu este altceva decât plasma sangvină extravazată.  Acest tip de arsură este provocat de lichide fierbinţi sau metale incandescente, care au acţionat o durată scurtă asupra pielii. Este cea mai dureroasă pentru că sunt atinse terminaţiile nervoase de la acest nivel.

Arsura de grad II Vindecare în 2-3 săptămâni dacă se previne infecţia

Arsura de grad III Interesează dermul în totalitatea lui inclusiv foliculii piloşi şi glandele sudoripare Flictenele au conţinut sangvinolent. Durerea nu mai este atât de intensă, poate să şi lipsească deoarece terminaţiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet Leziune peste 2 cm , necesitate de transplant

Primul ajutor în cazul pacienţilor care au suferit o arsură  Siguranţa

salvatorului este primul lucru de care trebuie să ne asigurăm.  Controlul nivelului de conştientă  Evaluarea funcţiilor vitale conform protocolului

Caracteristici În cazul arsurilor provocate de flacără  





Important este oprirea cât mai rapidă a arderii cu jet de apă. Acest lucru este valabil şi pentru situaţiile când flacăra este deja stinsă, deoarece în acest moment arsura se poate propaga în continuare în profunzime. Se îndepărtează hainele pacientului cu condiţia ca acestea să nu fie lipite de piele iar manevra de dezbrăcare să producă distrugeri tisulare. Odată cu dezbrăcarea pacientului se v-a asigura protecţia acestuia de hipotermie

Caracteristici În cazul arsurilor provocate de substanţe chimice

Spălarea suprafeţei arse cu jet de apă în aceste situaţii trebuie să fie de o durată mai mare, pentru a fi siguri că se îndepărtează orice urmă de substanţă cauzatoare.  Profunzimea arsurii este direct proporţională cu timpul de contact, de concentraţia substanţei şi proprietăţile substanţei. 

Generalităţi    



Jetul de apă trebuie folosit numai pentru regiunile afectate Este interzisă folosirea cremelor, ungventelor, substanţelor uleioase Se folosesc pe cât posibil pansamente sterile sau cârpe foarte curate, umezite.(COMPRESE GELUITE) Nu se pune gheaţa în contact direct cu tegumentul. Se acoperă pacientul pentru a preveni pierderea de căldură

SPANZURAREA

56

Definitie – asfixie mecanica – produsa prin compresiunea gatului de catre un lat asupra caruia actioneaza greutatea proprie a corpului victimei

-Santul de spanzurare -este dat de lat si poarta amprenta structurii acestuia (zale, etc.) -Prognostic grav –majoritatea decedeaza inainte de acordarea primului ajutor -Spanzurarea poate fi - completa-victima este suspendata in aer - incompleta-victima se sprijina pe sol sau un suport -Strangulare cu latul – presiunea pe lat este data de o alta persoana (agresor) -Sugrumarea – presiunea pe gat este facuta de alta persoana cu mainile

Compresiune asupra elementelor anatomice de la nivelul gatului => anoxie,tulburari hemodinamice si posibil moarte reflexa prin inhibitie Fractura de C1-C2 edemul tesuturilor moi paravertebrale pot determina tulburari respiratorii

TABLOU CLINIC -Pierderea extrem de rapida a starii de constienta 5-15sec.!!! -Semne neurologice – agitatie,transpiratii,hipertermie, mioza/midriaza,erectie,deficit motor convulsii,coma,decerebrare -Semne cardio-vasculare – tahicardie/bradicardie,colaps stop cardiac -Semne respiratorii – cianoza,obstructia cailor aeriene, dispnee,EPA,stop respirator -Alte semne – petesii,hematoame faciale / conjunctivale leziuni laringiene si traheale,medulare -EKG – tulburari de ritm si de conducere ,tulburari ischemice

TRATAMENT -Degajarea victimei evitand caderea ei -Manipularea cu grija,mentinand aliniamentul cap-gat-trunchi -Guler cervical -Oxigen pe masca -Monitorizare -Protectie termica -Transportul urgent la spital -Abord venos periferic,Ringer lactat -Hemisuccinat de hidrocortizon 4-6mg/kgc i.v.? -Sedarea agitatiei – Dormicum 0,05-0,1mg/kgc -Intubatie in caz de insuficienta respiratorie acuta,coma, stop cardio-respirator

-In caz de stop cardio-respirator –SVB si SVA

De stiut -La orice spanzurat se ia in considerare traumatismul de coloana cervicala -Manitolul se administreaza doar exceptional pentru reducerea edemului cerebral

-Latul trebuie pastrat pentru ancheta judiciara

De evitat -Lasarea latului in jurul gatului -Mobilizarea intempestiva a victimei -Reumplerea volemica intempestiva (!!! Creste edemul cerebral)

Rezumat  Un

tratament corect, efectuat la timp poate preveni stopul cardiac  Modificaţi tehnicile avansate de resuscitare pentru tratarea stopului cardiac survenit în circumstanţe speciale 62

Întrebări?

63