3.pdf

12

Duminic\, 4 septembrie 2011

Lumina cuno[tin]ei

RELIGIA, FILOSOFIA {I {TIIN}ELE ~N DIALOG Mult\ vreme, [tiin]ele medicale au afirmat c\ sistemul nervos nu prezint\ mecanisme regenerative. Se credea c\ celulele nervoase, `n num\r de aproximativ 100 de miliarde, ar fi expuse unui permanent proces de `mb\trânire [i moarte, `nc\ de la na[tere. Aceasta `nsemna, de fapt, c\ pe m\sura trecerii timpului, de la copil\rie [i adolescen]\ pân\ la b\trâne]e, sistemul nervos central, creierul `n spe]\, dincolo de dezvolt\rile succesive, corespunz\toare diferitelor etape de formare, ar `nregistra un declin tacit, permanent [i inevitabil, care s-ar sim]i tot mai evident cu trecerea timpului.

B\trâne]ile întineresc zilnic mai e nici ea tr\it\ ca pedeaps\, (...) ci ca predare lui Dumnezeu, ca mijloc al unirii cu El“3. Totu[i, puse lâng\ cele afirmate anterior, aceste considera]ii contureaz\ o situa]ie contradictorie. Dac\ b\trâne]ea ar `nsemna, pe lâng\ diminuarea for]ei fizice [i a mi[c\rilor p\tima[e ale omului, [i o sl\bire inevitabil\ a capacit\]ilor cognitive [i o degenerare a sistemului nervos, ar fi greu s\ asociem vârsta a treia cu `n]elepciunea [i cu intensificarea st\rilor contemplative specifice unei vie]i spirituale.

xplica]ii de acest fel erau invocate adesea pentru a justifica sl\birea considerabil\ a capacit\]ilor sistemului nervos [i pentru num\rul `nsemnat de afec]iuni neuronale al persoanelor de vârst\ `naintat\. Incapabil s\ se refac\, creierul nu ar mai putea s\ asigure, de la o vreme, calitatea func]iilor cerebrale [i a activit\]ilor cognitive.

E

Totul pare s\ moar\, `ns\ nimic nu poate fi regenerat Câteva caracteristici, atribuite celulei neuronale [i sistemului nervos `n ansamblu, justificau astfel de considera]ii. Se [tia, de pild\, de mai mult\ vreme c\ celulele nervoase nu se multiplic\. De exemplu, `n condi]ii normale, celulele pielii se regenereaz\. La fel, se pot na[te celule hepatice noi sau celule noi `n ]esutul osos, permi]ând ficatului sau oaselor s\ se refac\. Este cazul multor ]esuturi [i organe din corp, capabile s\ se refac\ dup\ ce au fost afectate de anumite leziuni. Spre deosebire de acestea `ns\, ]esutul nervos p\rea c\ nu se regenereaz\ `n nici un fel, pentru c\ nu dispune de mecanisme care s\ asigure na[terea unor celule neuronale noi. Practic, suferinzilor care sperau s\ se refac\ de pe urma unor atacuri cerebrale sau b\trânilor dornici s\ dobândeasc\ `n]elepciunea plin\ de luciditate a senectu]ii, medicina nu avea s\ le spun\ decât cuvintele pesimiste ale unui reputat neurolog, Santiago Cajal: „Totul pare s\ moar\, `ns\ nimic nu poate fi regenerat!“1 Dac\ ar fi s\ z\bovim, pre] de câteva rânduri, la o posibil\ perspectiv\ spiritual\ privind acest tablou sumbru despre vârsta `naintat\, nu ar fi prea multe de spus. Este adev\rat c\ b\trâne]ea [i suferin]ele ei inerente sunt `n]elese adesea ca o preg\tire spiritual\ a omului pentru o desp\r]ire mai u[oar\ de lumea aceasta. ~ntrucât

Somnul celulelor stem

Omul este chemat s\-[i `nnoiasc\ via]a printr-un ne`ntrerupt efort ascetic [i duhovnicesc trupul sl\be[te imboldurile sale spre cuprinderea experien]elor sensibile, vârsta `naintat\ ar putea fi asociat\, `n abordarea spiritualit\]ii cre[tine, cu o mai intens\ lucrare a desp\timirii. B\trâne]ea confer\ omului [ansa intensific\rii vie]ii spirituale, `n care e mai lesne resim]it\ desp\r]irea de seduc]iile dulci-amare ale lumii sensibile.

P\rintele Dumitru St\niloae scrie c\ o anumit\ sl\bire a trupului specific\ perioadei dinainte de ob[tescul sfâr[it al vie]ii este o stare preg\titoare, ce intensific\ dispozi]ia omului de predare total\ c\tre Dumnezeu. Cei `n vârst\, care sunt `ncerca]i de boal\ sau de neputin]e, „`[i `nsu[esc (...) starea de sl\biciune [i neputin]\ total\ a

trupului, ca pe o `ntregire a dispozi]iei de predare a lor lui Dumnezeu, de l\sare `n voia Lui, de unire cu El, ca pe o eliberare (...) de pasiunile `nrobitoare [i `n primul rând de orgoliu, care pun o distan]\ `ntre ei [i Dumnezeu“2. ~n felul acesta, „moartea ca desp\r]ire a trupului de suflet [i ca descompunere a trupului acestuia `ngro[at nu

~ns\ datele medicale privind func]ionarea sistemului nervos s-au schimbat semnificativ. ~ntre timp au fost descoperite celulele stem (celule su[\, precursoare sau nediferen]iate) un fel de „material primordial“, o matrice a vie]ii biologice care asigur\ refacerea ]esuturilor [i organelor din corpul omenesc. ~n primele stadii de via]\ ale organismului, `n celula fecundat\, au loc segmentarea [i multiplicarea acestor celule. Dup\ un anumit timp, apare [i procesul de diferen]iere a celulelor stem. Pân\ acum identice morfo-func]ional, celulele se deosebesc unele de altele, dând na[tere primelor structuri care vor constitui organele [i ]esuturile corpului. Ei bine, s-a descoperit faptul c\ organismul uman dispune de o anumit\ rezerv\ de celule stem, p\strate `n organe, inclusiv `n creier, pe toat\ durata vie]ii. De asemenea, s-a constatat c\ aceste celule au un poten]ial regenerativ, fiind capabile s\ „repare“ ]esuturile sau organele afectate. De aceea au [i ap\rut cercet\ri medicale care urm\resc punerea la punct a unor procedee terapeutice regenerative pe baza celulelor stem. Totu[i unele rezultate au indicat c\ celule stem neuronale din creierul adul]ilor sunt `ntr-o stare „somnolent\“, ce nu permite multiplicarea sau diferen]ierea lor, `ncât ele nu pot da

13

Duminic\, 4 septembrie 2011

Lumina cuno[tin]ei fizic [i cu folosirea memoriei10. (Situa]ia s-a dovedit valabil\, de exemplu, [i `n cazul unor cercet\ri mai vechi, efectuate cu unele specii de animale care au avut creierul afectat de accidente sau de radia]ii11.) Un alt studiu recent confirm\ [i el c\ efortul mental e strâns legat de procesul de formare a neuronilor noi12. Mai mult, activitatea fizic\ [i mediul `mbog\]it, cu sarcini multiple [i diverse, „`ngroa[\ cortexul“, stimulând conectarea neuronilor noi `n re]elele existente.

Câteva indicii fiziologice pentru o voca]ie spiritual\

Efortul voluntar stimuleaz\ `nmul]irea [i diferen]ierea celulelor stem la orice vârst\

Neuro[tiin]ele indic\ faptul c\ `n creierul adul]ilor se nasc sute, chiar mii de neuroni `n fiecare zi

na[terea celulelor nervoase noi. Ei bine, au urmat alte cercet\ri surprinz\toare, care au dovedit c\ celulele stem pot fi „trezite“ din somnolen]a lor, prin activit\]i voluntare, cum ar fi efortul fizic sau intelectual4. Pe de alt\ parte, opinii avizate au sugerat o vreme c\ „rezerva“ de celule stem [i frecven]a cu care acestea dau na[tere celulelor nervoase noi scad considerabil cu vârsta. De fapt, pân\ la jum\tatea deceniului trecut s-a considerat c\ sc\derea ratei de apari]ie a noilor neuroni e dat\ de sc\derea rezervei de „materie prim\“, de celule stem neuronale. ~ns\, curând, `n aceast\ privin]\, unele descoperiri au produs alte surprize: celulele stem neuronale existente `n hipocampus nu scad odat\ cu vârsta! Adul]ii nu au un num\r mai mic de celule stem `n aceast\ arie din creier. Nu „materia prim\“ scade, ci intensitatea procesului de divizare [i diferen]iere a celulelor stem. (De exemplu, unele studii pe animale au ar\tat c\, `n timp ce la vârste fragede 25% din celulele stem se divid, doar 8% se mai divid la adult [i doar 4% la vârst\ `naintat\5.) Facem o parantez\ aici. S-ar putea crede, la prima lectur\, c\ multiplicarea celulelor stem este un avantaj absolut. Nu este chiar a[a. Cercet\tori de la Salt Institute for Biological Studies au avut `n aten]ie „somnul fiziologic“ al celulelor stem neuronale [i cauzele lui. Pe de o parte, spun ei, somnolen]a lor este ne-

localizarea tumorilor noi. Cercet\torii interesa]i s\ vizualizeze posibilitatea apari]iei unor celule neuronale noi `n creierul adul]ilor au folosit aceste situa]ii medicale. De fapt, substan]a utilizat\ pentru vizualizarea r\spândirii celulelor tumorale marcheaz\ toate celulele noi ap\rute `n organism. ~n particular, deci, `n cazul unor forme de cancer care au afectat creierul, procedeul permite marcarea tuturor celulelor noi din creier, inclusiv a neuronilor s\n\to[i. ~n acest fel, cercet\torii au scos la iveal\ c\ [i `n cazul unor pacien]i cu vârste mai mari de 70 de ani, `n creier se nasc neuroni noi! Studiul mostrelor de ]esut prelevate dup\ autopsie a ar\tat c\ `n creierul pacien]ilor au ap\rut neuroni s\n\to[i. Concluziile spun c\, `ntr-o regiune numit\ girusul dentat (situat `n hipocamp), se nasc `ntre 500 [i 1.000 de neuroni `n fiecare zi, pe toat\ durata vie]ii! A[adar, s-ar putea spune c\ b\tr=ne]ea e `nso]it\ mereu de un proces de `ntinerire celular\! Este adev\rat c\ 1.000 de neuroni ar putea s\ par\ un num\r nesemnificativ, `ns\ nu este chiar a[a. Pentru c\ fiecare neuron aduce cu sine posibilitatea a 10.000 de conexiuni cu ceilal]i neuroni existen]i `n sistem - leg\turi prin care noile celule se conecteaz\ la re]elele existente, contribuind la restaurarea sau dezvoltarea func]iilor de care acelea r\spund.

cesar\, `ntrucât e evitat\ multiplicarea indefinit\ a celulelor, chestiune care ar conduce la apari]ia tumorilor. Pe de alt\ parte, `n stare somnolent\, celulele r\mân „disponibile“ pentru „interven]ia“ `n situa]ii de degenerescen]\. Asta se [i `ntâmpl\ când mecanismul de sedare celular\ e oprit; celulele stem `ncep s\ se `nmul]easc\ [i s\ se diferen]ieze, dând na[tere noilor celule nervoase6.

Neurogeneza - `nnoirea creierului O serie `ntreag\ de descoperiri extraordinare s-au adaugat `ntre timp, accentuând [i mai mult schimbarea de perspectiv\ privind func]ionarea creierului `n cazul adul]ilor. Datele confirm\ c\ sistemul nervos al adul]ilor nu este `ntr-un declin iremediabil. Unele rezultate, ap\rute `ncepând cu 1960, au ar\tat c\ `n creierul multor specii de animale apar celule nervoase noi! Un timp `ns\, `n absen]a unei metode adecvate, cercet\rile nu au putut investiga na[terea celulelor nervoase la om. Câteva idei de investiga]ie au ap\rut dup\ 1999 `n leg\tur\ cu unii pacien]i bolnavi de cancer. Pentru vizualizarea r\spândirii unor forme de cancer, procedeele medicale indic\ injectarea pacien]ilor cu o substan]\ ce „marcheaz\“ celulele tumorale noi. ~n acest fel, medicii pot observa gradul de r\spândire [i viteza de expansiune a afec]iunii, precum [i

Note: 1

Apud Bruce Teter [i J. Wesson Ashford, „Neuroplasticity in Alzheimer’s Disease“, în rev. Journal of Neuroscience Research, nr. 70, 1 noiembrie 2002, p. 402. 2 Pr. Dumitru St\niloae, Teologie Dogmatic\ Ortodox\, vol. 3, Editura IBMBOR, Bucure[ti, 1997, p. 152. 3 Ibidem. 4 Cf. Sebastian Lugert [.a., „Quiescent and Active Hippocampal Neural Stem Cells with Distinct Morphologies Respond Selectively to Physiological and Pathological Stimuli and Aging“ în rev. Cell Stem Cell, vol. 6, 7, mai 2010, pp. 445-456. 5 Cf. Bharathi Hattiangady, [.a., „Aging does not alter the number or phenotype of putative stem/progenitor cells in the neurogenic region of the hippocampus“, în rev. Neurobiology of Aging vol. 29, nr. 1, ian. 2008, pp. 129-147.

Efortul voluntar [i regenerarea neuronal\ Cum celulele neuronale nu se multiplic\, era de a[teptat ca noile celule nervoase din creierul adul]ilor s\ rezulte din „transformarea“ celulelor stem, un proces similar cu cel petrecut `n primele stadii de via]\. Dar, cum s-a spus, celulele stem par s\ nu scad\ `n hipocamp odat\ cu vârsta. De aceea, cercet\torii au fost interesa]i de cauzele care determin\ totu[i ca, de la o anumit\ vârst\, rata na[terii celulelor nervoase noi s\ scad\, cu toate c\ rezerva de celule precursoare r\mâne aproape aceea[i. Ce anume face ca procesul de diferen]iere s\ fie diminuat? Mai `ntâi trebuie spus c\, potrivit unor cercet\ri din ultimii ani, un rol important `n „somnul“ celulelor stem `l joac\ astrocitele - celule nervoase de dimensiuni mai mari, `n form\ de stea - care blocheaz\, prin dou\ molecule specifice, „trezirea“ celulelor. De asemenea, au fost identificate dou\ proteine care joac\ un rol decisiv `n declan[area diviz\rii celulelor stem neuronale7 [i `n diferen]ierea lor8. ~ns\ sunt deosebit de relevante aici rezultatele unui alt studiu, dat publicit\]ii `n 2008, care arat\ c\ exerci]iile mentale stimuleaz\ na[terea celulelor nervoase din celulele stem neuronale9. O cercetare mai nou\, efectuat\ `n urm\ cu un an la Universitatea din Florida, confirm\ c\ procesul de neurogenez\ este `n strâns\ leg\tur\ cu activitatea de `nv\]are, cu efortul

Cf. Helena Mirasend [.a., „Signaling through BMPR-IA Regulates Quiescence and Long-Term Activity of Neural Stem Cells in the Adult Hippocampus“, în rev. Cell Stem Cell, vol. 7, nr. 1, 2 iulie 2010, pp. 78-89. 7 Cf. „Brain Stem Cells Can Be Awakened, Say Scientists“ în Sciencedaily, 9 iunie 2008, [online] în http://www. sciencedaily.com /releases /2008/06/080606110925 .htm, data acces\rii: 20 august 2011. 8 Cf. Mirco H.H. Schmidt [.a., „Epidermal growth factor-like domain 7 (EGFL7) modulates Notch signalling and affects neural stem cell renewal“, în rev. Nature Cell Biology, nr. 11, 2 iulie 2009, pp. 873-880. 9 Cf. Chih-Wei Wu [.a., „Exercise enhances the proliferation of neural stem cells and neurite growth and survival of neuronal progenitor cells in dentate gyrus of middle-aged mice“, în rev. Journal of Applied Physiology, vol. 105, nr. 5, noiembrie 2008, pp. 1585-1594. 6

Desigur, aceste rezultate pot fi privite mai lesne `ntr-o lumin\ spiritual\. Via]a duhovniceasc\, tr\it\ la vârsta `naintat\, prime[te un corelativ fiziologic edificator. ~n date de acest fel, s-ar putea vedea câteva indicii discrete despre voca]ia spiritual\ a omului, câteva urme `ntip\rite `n intimitatea trupului s\u. Neurogeneza, pe de o parte, efortul fizic [i mental voluntar ce regenereaz\ sistemului nervos, de partea cealalt\, pot fi, `ntr-o lectur\ simbolic\, semnele adecv\rii trupului la nesfâr[ita lucrare de `nnoire a min]ii [i a vie]ii prin efort ascetic, osteneal\ la care e chemat omul pentru primenirea duhovniceasc\. Desigur, din perspectiv\ cre[tin\, esen]ial `n toat\ aceast\ lucrare de `nnoire a vie]ii este ajutorul lui Dumnezeu, lucrarea harului, `n interiorul unei comuniuni de via]\ cu El. „Cât\ vreme tindem spre Dumnezeu cu st\ruin]\, prin iubirea de `n]elepciune cu fapta, `ntru sudoarea fe]ii, mic[orând patimile trupului, Domnul m\nânc\ cu noi la masa darurilor Sale pâinea cea spre fiin]\, câ[tigat\ din plug\ria virtu]ilor, care sprijine[te inimile oamenilor. Dar când prin nep\timire se sfin]e[te `n noi numele S\u [i El `mp\r\]e[te `n toate puterile sufletului nostru, `mp\când cele r\zvr\tite [i supunând ceea ce e r\u gândului bun, [i voia Lui se face [i pe p\mânt ca `n cer, atunci bea cu noi `ntru `mp\r\]ia Sa venit\ la noi b\utura nou\, mai presus de cuvânt, a `n]elepciunii Cuvântului, amestecat\ cu umilin]a [i cuno[tin]a unor taine mari. Iar ajungând noi la `mp\rt\[irea de Duhul Sfânt [i schimbându-ne cu schimbarea cea bun\ `ntru `nnoirea min]ii noastre, atunci El, Dumnezeu fiind, va fi cu noi ca [i cu ni[te dumnezei...“13 diac. Sorin Mihalache [email protected]

Cf. „Nerve Cell Production Linked to Memory in Humans“, în Sciencedaily, 26 august 2010 [online] în http://www.sciencedaily.com/releases/2010/08/100826113258.htm, data acces\rii: 20 august 2011. 11 Cf. „Exercise Reduces Damage After Therapeutic Irradiation To The Brain“ în Sciencedaily, 7 septembrie 2008, [online] în http://www.sciencedaily.com/releases/2008/09/080903075621.html, data acces\rii: 22 august 2011. 12 Cf. Amar Sahay [.a., „Increasing adult hippocampal neurogenesis is sufficient to improve pattern separation“, în rev. Nature, nr. 472, 28 April 2011, pp. 466-470. 13 Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre f\ptuire, despre fire [i despre cuno[tin]\, suta a doua, cap. 91, în Filocalia româneasc\, vol. VI, pp. 262-263. 10