25-26

180

UN AJUTOR LA TIMP

LECÞIA 25

UN AJUTOR LA TIMP

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a se adresa a consulta a conta a depãºi a se descurca a fi nevoie de a indica a se îmbolnãvi a se îngrãºa a prescrie a salva a scãpa a se sprijini a þine cont de a þine seama de a se vindeca

boalã clipã comportament curãþenie dificultate duratã durere efort farmacie febrã fracturã indicaþie luxaþie pacient pansament tensiune tratament

acut grav

deloc doar

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la conjunctiv prezent

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum ne exprimãm mirare a mirarea Cum ne cerem scuze

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 25 I.

UN AJUTOR LA TIMP

181

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Completaþi propoziþiile folosind cuvintele din dreapta. Pacientul .......... medicul. Te ...................... piciorul El ........................ cu succes. Noi ...................... oameni. Voi ...................... organizaþia copiilor. Ei ........................ problemele noastre.

a þine cont de a durea a salva a sprijini a consulta a se descurca

2. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 cuvinte învãþate la lecþia de astãzi. Verificaþi-vã reciproc. 3. Formaþi îmbinãri de cuvinte. Alcãtuiþi cu ele propoziþii. a se indigna (de) a se mira (de) a fi sigur (de) a conta (pe) a indica a zâmbi (de) a felicita

pacient tratament succes coleg fericire rãspuns întrebare Dicþionar de contexte minime

fracturã gravã tratament scump boalã acutã indicaþia medicului

a conta pe cineva (ceva) a se adresa la medic a se descurca bine a se îmbolnãvi de gripã a scãpa de probleme

Modificãm 4. Alcãtuiþi propoziþii. Model: T ratamentul este scump. Tratamentul

boalã durere farmacie fracturã comportament tratament

a fi

ieftin bun aproape grav mare acut

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 25

UN AJUTOR LA TIMP

182

5. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile date. a se adresa a conta pe a depãºi a indica

dupã ajutor un prieten o situaþie de conflict un lucru

a se îmbolnãvi de a prescrie a scãpa de

hepatitã o reþetã boalã

Alcãtuim 6. Puneþi întrebãri la urmãtoarele cuvinte evidenþiate. Bolnavul trebuie sã consulte medicul. Omul se poate îngrãºa de multã mâncare. Tu te vindeci repede de boalã. Ea are o durere acutã. Copilul are febrã. Ea nu trebuie sã facã efort. 7. Continuaþi dialogul. – Tu trebuie sã consulþi medicul. – De ce? – Vãd cã ai febrã ºi cred cã te simþi rãu. .......................................................

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – Vrei sã te ajut? – Nu-i nevoie. Mã descurc singur. – Dar eºti în dificultate. Trebuie sã te ajute cineva. – Situaþia nu este gravã.

– – – –

Te rog sã mã vindeci repede. Trebuie sã ei medicamente la timp. Vreau sã mã scapi de durere acum. Puþinã rãbdare..

Pronumele personale în acuzativ cu verbe la conjunctiv prezent

El (nu) trebuie sã

mã te -l o ne vã -i le

ajute

verb + sã + pronume personal în acuzativ + verb

Aplicãm 8. Puneþi în locul punctelor formele pronumelui personal în acuzativ. Model:

El ºtie cum sã ............ salveze.( eu) ............salveze.( salveze.(eu) El ºtie cum sã mã salveze.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 25

UN AJUTOR LA TIMP

el) Eu vreau sã .............. sprijin la nevoie. (tu tu) Noi dorim sã .................. ajutãm la timp. (el) tu ea) Ei trebuie sã ................ înþeleagã corect. (voi voi Colegul vrea sã............... felicite. (ea) voi) Tu ei ele) poþi sã ................. contrazici. (ei ei) Tu doreºti sã ................. recomanzi pentru concurs. (ele) 9. Rãspundeþi afirmativ ºi negativ la întrebãrile de mai jos. Vrei sã-l ajuþi? Vrea sã le felicite? Vrea sã vã contrazicã? Doriþi sã-i ajutaþi astãzi? Puteþi sã le ºtiþi pe toate? Poate sã te vindece? Vrea s-o învingã în competiþie? 10. Înlocuiþi. Model:

Trebuie sã scriu exerciþiul acesta. Trebuie sã-l scriu. Nu trebuie sã-l scriu.

Eu vreau sã studiez istoria þãrii þãrii. Eu vreau sã ............ studiez. Tu vrei sã înveþi jocul acesta acesta. Tu vrei sã ............. înveþi. El trebuie sã înþeleagã glumele mele mele. El trebuie sã ........... înþeleagã. Ea trebuie sã arunce pantofii aceºtia aceºtia. Ea trebuie sã ............. arunce. Ei doresc sã ºtie tema nouã nouã. Ei doresc sã ...............ºtie. Ele pot sã practice sporturile de iarnã iarnã. Ele pot sã ........... practice. 11. Alcãtuiþi propoziþii. eu tu el ea noi voi ei ele

a dori a vrea a ºti a trebui a putea

sã

mã te -l -o ne vã -i le

a sprijini a vindeca a depãºi a înþelege a întâlni a învinge a prinde a apãra

12. Puneþi verbele la conjunctiv prezent. Model: Mã întreabã. Vrea sã mã întrebe. Mã susþine moral. Te aºteaptã lângã magazin. Îl admirã pentru înþelegere. timp. Ne primeºte altfel. Vã ajutã întotdeauna. Le invitã la concurs.

O anunþã din

13. Alcãtuiþi dialoguri similare. – Îmi place sã te ascult cum vorbeºti. – E bine sã te ajute prietenul? – Cred cã da. Dar nu întotdeauna. – De ce? – Vorba ta e plãcutã ºi liniºtitã.. – De ce? – Prefer sã mã descurc singur. 14. Continuaþi propoziþiile, folosind formele pronumelui personal în acuzativ. Doar eu ºtiu cum sã............................................... Doar tu încerci sã ......................................................... Doar el nu vrea sã .................................................... Doar ea doreºte sã ........................................................... Doar noi acceptãm sã ................................................. Doar ei promit sã ......................................................... Ne place sã .......................................................... Le place sã ..........................................................

a gãsi (el) a crede (ea) a ajuta (noi) a anunþa (voi) a aºtepta (ei) a chema (ele) a lãuda (voi) a certa (eu)

Limba – mijloc de integrare socialã

183

UN AJUTOR LA TIMP

184

LECÞIA 25

Observãm – – – –

Vreau sã-þi spun ceva. – Ce? – Vreau sã-þi comunic cã nu mai sunt bolnav. – Foarte bine. Sã mergem la plimbare. –

Vã rog sã ã le spuneþi sã vinã la staþie. Dar nu putem. Atunci trebuie sã le telefonaþi. Bine. Le telefonez desearã.

Pronumele personale în dativ cu verbe la conjunctiv prezent -mi -þi -i ne vã le

El (nu) vrea sã

spunã

verb +sã + pronume personal în dativ + verb

15. Completaþi spaþiile libere. Model: Medicul (nu) vrea sã ...........prescrie o reþetã. (tu) Medicul (nu) vrea sã-þi prescrie o reþetã. Studentul vrea sã ... adreseze o întrebare. (el ) Copilul trebuie sã ... spunã tot adevãrul. (noi) Medicul trebuie sã ... indice tratamentul. (voi) Profesorul trebuie sã ... comunice rezultatul. (ei) 16. Rãspundeþi afirmativ ºi negativ la întrebãri. Trebuie sã le dãruieºti flori? Poþi sã ne promiþi cã vii? Puteþi sã-i aduceþi manualul acesta? Vreþi sã-mi scrieþi o reþetã? Puteþi sã ne daþi o invitaþie? Poate sã ne împrumute maºina? 17. Urmaþi modelul. Model:

Noi trebuie sã vã adresãm o întrebare. Dar ei? ªi ei trebuie sã vã adreseze o întrebare. Eu vreau sã-þi comunic o noutate. Dar el? ......................................... Noi vrem sã le expediem o telegramã. Dar tu? .................................... Tu doreºti sã ne oferi o invitaþie la concert. Dar voi? ................................. El doreºte sã vã povesteascã romanul acesta. Dar ei? ................................ Voi puteþi sã-mi prezentaþi colegul acesta. Dar ea? ................................... Ei pot sã-mi trimitã un cadou de ziua de naºtere. Dar voi? ............................

18. Utilizaþi formele pronumelui personal în dativ. Prietenul nu reuºeºte sã (eu) ................. cumpere cartea aceasta. Colegii vin sã (el) ............... aducã un bilet la teatru. Veriºorul tãu ºtie cum sã (noi) ............. prezinte programul serii. Îþi place sã (ele) ......................rãspunzi la întrebãri. Îi place sã (ea) ........................ interpreteze o melodie. Studenþii nu vor sã (voi) ............... promitã multe. Voi mergeþi sã (ei) ................... expediaþi un colet.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 25

UN AJUTOR LA TIMP

19. Puneþi verbele la conjunctiv prezent. Model: Îmi dã un pix. Vrea sã-mi dea un pix. Îmi aratã o clãdire. Îþi comunicã rezultatul. Îi oferã flori. Ne indicã o carte. Vã promite o surprizã. Le trimite o revistã. 20. Alcãtuiþi dialoguri similare. – Îmi place sã-i arãt oraºul. – De ce? – Pentru cã eu cunosc bine oraºul ºi îi pot da multã informaþie.

– – – –

E bine sã vã acorde multã atenþie? Cred cã da. Dar nu întotdeauna. De ce? Prefer sã mã descurc singur.

21. Rãspundeþi la întrebãri Sã vã rãspund la toate întrebãrile? Sã-þi recomandãm un specialist bun? Sã-i prezentaþi contractul astãzi? Sã ne aducã manualele acestea? Sã vã dea invitaþiile acum? Sã le comunic ora plecãrii?

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Structuri Cum ne exprimãm mirarea Nu mai spune!

Cum ne cerem scuze

Vai!

Mã scuzaþi?

Îmi cer scuze.

Utilizãm 22. Citiþi dialogurile pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare. – ªtii cã vine unchiul Andrei la noi? – Nu mai spune! – – – –

ªtii cã la varã plecãm în Crimeea? spune! Nu mai spune Dar ºtii cu cine plecãm? Cu prietenii noºtri din Ucraina. V ai, ce surprizã plãcutã! Vai,

– Îmi cer scuze pentru intârziere. – Nu-i nimic, totul e în regulã. – Mã scuzaþi scuzaþi. Mã simt vinovat. – Nu face nimic, e-n ordine.

Alcãtuim 23. Continuaþi dialogurile. – ªtii cã rezultatele de la examen sunt foarte bune? – Nu mai spune!... – Îmi cer scuze pentru întârziere. – Nu-i nimic, totul e în regulã. Limba – mijloc de integrare socialã

185

186

LECÞIA 25

UN AJUTOR LA TIMP IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Un ajutor la timp Mihai se simte rãu. Crede cã are o luxaþie. Trebuie sã se adreseze medicului. Dar nu poate merge. Cheamã medicul acasã. Medicul ºtie cum sã-l examineze: cu atenþie ºi rãbdare. M. – Nu vreau sã-mi indicaþi un tratament de duratã. D. – Bine. Te vindec acum. Punem un pansament. Nu-i dureros? M. – Ba da, e foarte dureros. D. – Atunci situaþia e mai gravã. Poate sã fie o fracturã. M. – Nu cred. N-am febrã ºi durerile nu sunt acute. D. – Sunt în dificultate. Încerc sã-þi prescriu un tratament. Iatã reþeta. Farmacia e alãturi. M. – Vreau sã mã vindec repede. Vreau sã mã salvaþi, sã mã scãpaþi de durere. Trebuie sã depãºesc situaþia, sã mã descurc singur. D. – Conteazã numai pe tine, dar trebuie sã þii cont ºi de indicaþiile mele. M. – Mulþumesc. Sunteþi un doctor minunat. Mã scuzaþi pentru comportamentul meu. D. – Nu-i nimic, totul e bine. Sã nu faceþi efort. Dupã un timp Mihai nu mai are dureri acute. Piciorul e mai bine. Nu-l mai doare aºa de tare. Mihai þine seama de indicaþiile medicului ºi le îndeplineºte. Se descurcã singur. Conteazã doar pe el. Nu se sprijinã pe nimeni. Depãºeºte repede situaþia. Piciorul se vindecã uºor, fãrã mare efort. În camerã e curãþenie. Aerul este curat. Pe masã sunt cãrþi. Mihai vrea sa le ºtie pe toate. Acum are timp sã citeascã mult. 24. Rãspundeþi la întrebãri. Cum se simte Mihai? Cum îl examineazã medicul? Cum este situaþia? Ce îi prescrie medicul? Cum vrea sã se vindece Mihai? De ce trebuie sã þinã cont Mihai? Cum se descurcã? Cum este în camerã? Ce face Mihai? 25. Descrieþi starea lui Mihai. 26. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi dialogul „Un ajutor la timp”. Învãþãm un proverb Unde nu intrã soarele, intrã medicul.

Generalizãm

Modele comunicative – Nu mai spune spune! – Vai, ce surprizã plãcutã! – Mã scuzaþi scuzaþi,, am greºit. – Îmi cer scuze pentru comportamentul meu.

Limba – mijloc de integrare socialã

Modele gramaticale El ºtie cum sã te vindece.. þi scrie o reþetã. Trebuie sã-þi Noi dorim sã-ll ajutãm la timp. Poate sã-ii adreseze o întrebare. Colegul reuºeºte sã o vadã. Nu e bine sã-ii contrazici.

E uºor sã le comunice rezultatul. Nu e rãu sã vã indice tratamentul acesta. Vine sã ne spunã tot adevãrul. Tu vrei sã le recomanzi pentru concurs.

RECAPITULARE

RECAPITULARE (lecþiile 21–25) Dumneavoastrã deja cunoaºteþi: Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronume în acuzativ: a se duce eu mã duc tu te duci el, ea se duce noi ne ducem voi vã duceþi ei, ele se duc

a se pieptãna mã pieptãn te piepteni se piaptãnã ne pieptãnãm vã pieptãnaþi se piaptãnã

a se înscrie mã înscriu te înscrii se înscrie ne înscriem vã înscrieþi se înscriu

a se odihni mã odihnesc te odihneºti se odihneºte ne odihnim vã odihniþi se odihnesc

Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronume în dativ: a-ºi imagina eu îmi imaginez tu îþi imaginezi el, ea îºi imagineazã noi ne imaginãm voi vã imaginaþi ei, ele îºi imagineazã

a-ºi cumpãra îmi cumpãr îþi cumperi îºi cumpãrã ne cumpãrãm vã cumpãraþi îºi cumpãrã

a-ºi aminti îmi amintesc îþi aminteºti îºi aminteºte ne amintim vã amintiþi îºi amintesc

a-ºi reveni îmi revin îþi revii îºi revine ne revenim vã reveniþi îºi revin

Construcþiile verbale cu pronume personal în dativ: Îmi este foame = Mi-e foame Îmi este somn = Mi-e somn Îmi este dor = Mi-e dor Conjunctivul prezent:

Trebuie E uºor

a învãþa sã învãþ sã înveþi sã înveþe sã învãþãm sã învãþaþi sã înveþe

a lucra sã lucrez sã lucrezi sã lucreze sã lucrãm sã lucraþi sã lucreze

a vedea sã vãd sã vezi sã vadã sã vedem sã vedeþi sã vadã

a face sã fac sã faci sã facã sã facem sã faceþi sã facã

a veni sã vin sã vii sã vinã sã venim sã veniþi sã vinã

a citi sã citesc sã citeºti sã citeascã sã citim sã citiþi sã citeascã

Conjunctivul prezent al verbelor a fi, a avea, a da, a lua, a sta: a fi sã fiu sã fii sã fie sã fim sã fiþi sã fie

a avea sã am sã ai sã aibã sã avem sã aveþi sã aibã

a da sã dau sã dai sã dea sã dãm sã daþi sã dea

a lua sã iau sã iei sã ia sã luãm sã luaþi sã ia

a sta sã stau sã stai sã stea sã stãm sã staþi sã stea

Limba - mijloc de integrare socialã

187

188

RECAPITULARE Conjunctivul prezent al verbelor pronominale cu pronume în acuzativ:

Trebuie E uºor Hai (haideþi)

a se duce sã mã duc sã te duci sã se ducã sã ne ducem sã vã duceþi sã se ducã

a se odihni sã mã odihnesc sã te odihneºti sã se odihneascã sã ne odihnim sã vã odihniþi sã se odihneascã

a se plimba sã mã plimb sã te plimbi sã se plimbe sã ne plimbãm sã vã plimbaþi sã se plimbe

Conjunctivul prezent al verbelor pronominale cu pronume în dativ:

Trebuie E uºor

a-ºi imagina sã-mi imaginez sã-þi imaginezi sã-ºi imagineze sã ne imaginãm sã vã imaginaþi sã-ºi imagineze

a-ºi aminti sã-mi amintesc sã-þi aminteºti sã-ºi aminteascã sã ne amintim sã vã amintiþi sã-ºi aminteascã

a-ºi reveni sã-mi revin sã-þi revii sã-ºi revinã sã ne revenim sã vã reveniþi sã-ºi revinã

Formele neaccentuate ale pronumelor personale în acuzativ cu verbe la conjunctivul prezent:

El (nu) trebuie

mã te -l o ne vã -i le

sã

apere, susþinã

Formele neaccentuate ale pronumelor personale în dativ cu verbe la conjunctivul prezent:

El (nu) vrea

sã

-mi -þi -i ne vã le

prescrie un medicament rãspundã la întrebãri

Dumneavoastrã deja puteþi: Sã exprimaþi cauza unei acþiuni: Deoarece am puþin timp, mã grãbesc. Fiindcã nu învãþ, nu ºtiu. Din cauzã cã lucrez mult, obosesc. Pentru cã nu ºtiu limba românã, mã înscriu la cursuri. Sã exprimaþi stãrile psihice sau fiziologice: Mi-e bine. Mã simt bine. Mi-e uºor.

Limba - mijloc de integrare socialã

RECAPITULARE Mi-e rãu. Mã simt rãu. Mi-e frig. Mi-e greu. Îmi place. Mã încântã. Mã intereseazã. Sunt atent. Sã exprimaþi necesitatea, dorinþa ºi posibilitatea realizãrii unei acþiuni: Trebuie sã învãþ limba românã. E necesar sã trimit o telegramã. Vreau sã plec acasã. Doresc sã vorbesc cu el. Pot sã lucrez la calculator. Sã invitaþi pe cineva undeva. Sã acceptaþi sau sã refuzaþi o invitaþie: – Vrei sã mergi cu noi la teatru? – Mulþumesc. Cu plãcere. – Nu vrei sã vii sâmbãtã la noi? – Mulþumesc. Cu plãcere, dar nu pot. Sã contraziceþi pe cineva: Cred cã n-ai dreptate. Nu e adevãrat. Greºeºti. Nu este aºa. Copilul nu este bolnav. Sã vã exprimaþi siguranþa sau nesiguranþa: Sunt sigurã cã am dreptate. Nu sunt sigur cã am dreptate. Am siguranþa cã prietenii ne susþin. Sã vã exprimaþi mirarea: – Vai, ce surprizã plãcutã! – Plecãm la munte. – Nu mai spune! Ce bine! Sã vã cereþi scuze: Îmi cer scuze pentru întârziere. Vã rog sã mã scuzaþi. Mã simt vinovat. Cer scuze!

Dumneavoastrã deja ºtiþi 881 de cuvinte.

Limba - mijloc de integrare socialã

189

O RUGÃMINTE

190

LECÞIA 26

O RUGÃMINTE

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a achita a amenda a se aºeza a cãlãtori a cãlca a cântãri a deschide a fugi a fuma a încãlca a închide a opri a plânge a porni a respecta a se supãra a traversa

amendã iarbã ieºire indicator rutier intrare ordine paginã pieton regulã rugãminte staþie terminus taxator taxã

aglomerat maro

imediat încoace încolo o datã Poftim!

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Modul imperativ orma afirmativã ºi forma negativã imperativ.. F Forma

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum cerem ceva Cum rugãm pe cineva sã facã sau sã nu facã ceva Cum atragem atenþia cuiva pentru a începe o conversaþie

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 26 I.

O RUGÃMINTE

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

1. Gãsiþi în vocabular antonimele cuvintelor: a deschide, a porni. 2. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele din cele douã rânduri: a fugi, a cãlãtori, a traversa, a amenda, a respecta; prin þarã, strada, un cetãþean, acasã, pe colegi. 3. Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile: a cântãri salamul, a achita la timp plata pentru cãlãtorie, a opri în faþa casei, a respecta regulile de circulaþie. Dicþionar de contexte minime a deschide

uºa fereastra frigiderul o carte

a fugi

spre casã dupã ajutor

a închide

uºa fereastra geanta un robinet

a opri

trenul o maºinã ceasul motorul

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – De ce nu deschizi uºa? Deschide Deschide, te rog, uºa! – Bine, deschid.

– De ce nu începeþi lucrul? Începeþi Începeþi, vã rog, lucrul fãrã mine. – Bine, începem.

Modul imperativ afirmativ 2 singular ((¡== 3 singular indicativ prezent) a cânta a lucra a spune a citi a coborî a hotãrî a lua

(el) (el) (el) (el) (el) (el) (el)

cãntã lucreazã spune citeºte coboarã hotâreºte ia

= = = = = = =

Cântã! (tu) Lucreazã! (tu) Spune! (tu) Citeºte! (tu) Coboarã! (tu) Hotãrãºte! (tu) Ia o carte! (tu)

4. Alcãtuiþi propoziþii pe baza îmbinãrilor de mai jos. Model:

A achita taxa.

Achitã taxa!

A deschide cartea la pagina zece. A închide fereastra. A traversa strada la verde. A arãta pe hartã Franþa. A pãstra carnea la rece. A coborî la prima staþie. A cumpãra douã pixuri. A rãsfoi cartea. A intra în casã. A lucra mai mult. A verifica cifrele. A privi ilustraþia. Limba – mijloc de integrare socialã

191

192

LECÞIA 26

O RUGÃMINTE 5. Alcãtuiþi propoziþii. Model:

A intra în casã – dacã – a vrea Intrã în casã dacã vrei.

A urca în autobuz A desena o floare A organiza un concurs A scrie un referat A citi cartea aceasta

dacã

a vrea a dori a putea a ºti cum a avea timp

Modul imperativ afirmativ 2 singular (= ¡ 2 singular indicativ prezent) a vedea a tãcea a merge a dormi

(tu) (tu) (tu) (tu)

vezi taci mergi dormi

= = = =

Vezi! (tu) Taci! (tu) Mergi! (tu) Dormi! (tu)

6. Puneþi verbele la imperativ afirmativ. Model:

A vedea unde este el.

Vezi unde este el.

A adormi. A tãcea. A fugi acasã. A merge la ºcoalã. A trece azi pe la mine. la noi. A sta aici. A ieºi din salã. A trece la tablã. A vedea ce e acolo.

A rãmâne

Modul imperativ afirmativ 2 plural (= ¡ 2 plural indicativ prezent) a cânta a lucra a vedea a spune a citi a coborî

(voi) (voi) (voi) (voi) (voi) (voi)

cântaþi lucraþi vedeþi spuneþi citiþi coborâþi

= = = = = =

Cântaþi! (voi) Lucraþi! (voi) Vedeþi! (voi) Spuneþi! (voi) Citiþi! (voi) Coborâþi! (voi)

7. Alcãtuiþi propoziþii cu verbe la imperativ. Model: A aºtepta o clipã.

Aºteptaþi o clipã, vã rog!

A privi ilustraþia. A intra în vagoane. A verifica rezultatele. A transmite biletele. A vorbi mai încet. A achita plata. A scrie fraza aceasta. A deschide cãrþile la pagina 10. A opri maºina aici. A coborî la prima staþie. A achita taxa la timp. A pãstra liniºtea. A consulta un dicþionar enciclopedic. Verbele a fi, a face, a duce, a aduce, a veni, a zice

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 26

O RUGÃMINTE

A fi

Fii! Fiþi!

Fii, te rog, atent când traversezi strada! Copii, fiþi cuminþi!

A face

Fã! Faceþi!

Fã, te rog, ordine pe masã! Faceþi, vã rog, ordine în camerã!

A duce

Du! Duceþi!

Du, te rog, scrisoarea la poºtã! Duceþi, vã rog, cãrþile la bibliotecã!

A aduce

Adu! Aduceþi!

Adu, te rog, un scaun! Aduceþi, vã rog, caietele!

A veni

Vino! Veniþi!

Vino, te rog, cu noi! Veniþi, vã rog, mai târziu!

A zice

Zi! Ziceþi!

Zi ºi tu ceva! Ziceþi ºi voi da!

8. Completaþi dialogurile în baza modelului. Model: – Sã duc cãrþile la bibliotecã? – … cãrþile acestea la bibliotecã. – Du, te rog, cãrþile acestea la bibliotecã. – Poþi duce scrisoarea la poºtã? – Pot duce scrisoarea la poºtã. – … scrisoarea aceasta la poºtã.

– Poþi aduce lucrurile în casã? – Sã aduc lucrurile în casã? – … lucrurile în casã.

– Poþi veni sâmbãtã la serviciu? – Sã vin sâmbãtã la serviciu? – … sâmbãtã la serviciu.

– Poþi zice încã o datã? – Sã zic încã o datã? – … încã o datã.

– Ce faci acolo? …încoace. – Vin imediat. Numai sã opresc motorul.

– Nu alerga încolo ºi încoace. … aici. – Bine, stau. Numai sã aduc un scaun.

Modul imperativ negativ 2 singular

nu + infinitiv Nu fugi! Nu lucra! Nu fuma!

a fugi a lucra a fuma

9. Alcãtuiþi propoziþii pe baza îmbinãrilor de mai jos. Model:

A cãlca pe iarbã.

Nu cãlca pe iarbã!

A rupe florile. A deschide uºa. A plânge. A traversa aici strada. A conta pe el. A arunca mingea. A dormi. A privi în sus. A certa copiii. A bea apã din frigider. A întârzia la ore. Modul imperativ negativ 2 plural = a fugi a lucra nu a fuma

nu + 2 plural indicativ prezent + + +

(voi) fugiþi (voi) lucraþi (voi) fumaþi

Nu fugiþi! Nu lucraþi! Nu fumaþi!

Limba – mijloc de integrare socialã

193

194

LECÞIA 26

O RUGÃMINTE

10. Puneþi verbele din propoziþiile de mai jos la modul imperativ negativ. Model:

A vorbi la masã

Nu vorbiþi la masã!

A merge repede. A scrie pe bancã. A lucra seara. A intra în salã. A coborî aici. A ieºi afarã fãrã palton. A lipsi de la ore. A cumpãra lucruri scumpe. A glumi cu ºeful. A alerga pe coridoare. A încãlca regulile de circulaþie. Verbele pronominale la imperativ afirmativ 2 singular = verb la imperativ afirmativ + pronume 2 plural verb la imperativ afirmativ + pronume Du-te acasã! Grãbeºte-te! Trezeºte-te! Uitã-te la mine!

a se duce a se grãbi a se trezi a se uita

Duceþi-vã acasã! Grãbiþi-vã! Treziþi-vã! Uitaþi-vã la mine!

11. Transformaþi îmbinãrile în propoziþii punând verbele la imperativ. Model:

A se aºeza pe scaun.

Aºazã-te pe scaun!

A se apropia de fereastrã. A se duce dupã cumpãrãturi. A se îmbrãca la modã. A se ocupa de oaspeþi. A se pregãti de lecþie. A se scula de jos. A se spãla pe faþã. A se uita în oglindã. Model:

A se apropia de casã.

A se culca mai devreme. A se antrena sistematic.

Apropiaþi-vã de casã!

A se înscrie la medic. A se plimba puþin. A se trezi mai devreme. A se duce la director. A se uita la tablã.

Verbele pronominale la imperativ negativ 2 singular = nu + pronume + infinitiv 2 plural = nu + pronume + 2 plural indicativ prezent a se duce a se grãbi a se supãra

Nu te duce! Nu te grãbi! Nu te supãra!

Nu vã duceþi! Nu vã grãbiþi! Nu vã supãraþi!

12. Completaþi dialogurile punând verbele la imperativ negativ. – Unde te grãbeºti? – Mã grãbesc la tren. – (A se gãbi). Mai ai timp.

– Ce vrei sã faci? – Vreau sã mã plimb puþin. – (A se plimba) acum. Afarã e rece.

Verbele la imperativ cu pronumele personale în acuzativ verb la imperativ afirmativ + pronume personal în acuzativ nu + pronume personal în acuzativ + verb la imperativ Cheamã-mã! Cheamã-ne! Cheamã-l! Cheam-o! Cheamã-i! Chemã-le!

Chemaþi-mã! Chemaþi-ne! Chemaþi-l! Chemaþi-o! Chemaþi-i! Chemaþi-le!

Limba – mijloc de integrare socialã

Nu mã chema! Nu ne chema! Nu-l chema! N-o chema! Nu-i chema! Nu le chema!

LECÞIA 26

O RUGÃMINTE

195

13. Folosiþi în locul pronumelor personale accentuate sau în locul substantivelor formele pronumelor personale neaccentuate în acuzativ. Model:

Întrebaþi (pe el) când vine acasã. Întrebaþi-l când vine acasã.

Rugaþi (pe ea) sã nu plece. Trezeºte (pe mine) la ora 7. Ajutã (pe ei) sã facã ordine. Felicitaþi (pe el) de ziua lui. Conduceþi (pe ele) pânã la ieºire. Convingeþi (pe el) sã rãmânã. Cheamã (pe Radu) încoace. Luaþi (pe copii) cu voi. Citiþi (cãrþile acestea) acum. Pãstraþi (produsele) la rece. Pune (vinul) în frigider. Verbele la imperativ cu pronumele personale în dativ verb la imperativ afirmativ + pronume personal în dativ nu + pronume personal în dativ + verb la imperativ Spune-mi! Spune-i! Spune-ne! Spune-le!

Spuneþi-mi! Spuneþi-i! Spuneþi-ne! Spuneþi-le!

Nu-mi spune! Nu-i spune! Nu ne spune! Nu le spune!

Nu-mi spuneþi! Nu-i spuneþi! Nu ne spuneþi! Nu le spuneþi!

14. Completaþi propoziþiile. Model:

– Sunteþi din Franþa? … despre Paris. Sunteþi din Franþa? P ovestiþi-ne, vã rog, despre P aris. Povestiþi-ne, Paris.

Locuiþi în Italia? … despre Roma. Aveþi o maºinã nouã? … maºina dumneavoastrã. Aveþi un pix negru? … pixul dumneavoastrã. Cunoaºteþi bine oraºul? … unde este bulevardul Dacia. Sunteþi actor de cinema? … despre rolurile dumneavoastrã. Veniþi din Bucureºti? … cum e acolo. Vãd cã aveþi un manual nou. … unde sunt aºa manuale. ªtiu cã aveþi un frate în Germania. … ce face el acolo.

a povesti a arãta a da a spune a povesti a spune a spune a spune

15. Citiþi dialogurile pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare. – Vrei sã pleci? – Da, e timpul sã plec. – Mai rãmâi, te rog, câteva minute. – Bine, rãmân. – De ce nu ascultaþi? Eu explic tema. – Noi ascultãm. – Ascultaþi, vã rog, mai atent.

– Fratele tãu este acum acasã? – Nu ºtiu. – Vezi, te rog, dacã e acasã. – Bine, sã vãd. – Nu ºtii unde este examenul? – Nu ºtiu. – Aflã, te rog, unde este examenul.

16. Spuneþi unde se întâlnesc asemenea fraze. Aºezaþi-vã la locurile voastre, nu umblaþi încolo ºi încoace! Închideþi cãrþile ºi deschideþi caietele! Priviþi imaginea ºi spuneþi ce reprezintã ea! Luaþi, vã rog, restul! Prezentaþi, vã rog, biletele! Daþi-mi, vã rog, sarea! Opriþi la semafor, vã rog! Spuneþi-mi, vã rog, când pleacã autobuzul spre Orhei! Limba – mijloc de integrare socialã

196

LECÞIA 26

O RUGÃMINTE COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum cerem ceva

Structuri Dã-mi, te rog, sarea. Transmite-mi, te rog, cartea. Daþi-mi, vã rog, un ziar. Transmiteþi-mi, vã rog, paharul. Cum rugãm pe cineva sã facã sau sã nu facã ceva Arãtaþi-mi, vã rog, costumul acela. Cântãriþi-mi, vã rog, un kilogram de salam.

Aºteaptã-ne, te rog, la ieºire. Ajutã-mã, te rog, sã duc bagajele sus.

Nu plânge, te rog. Nu fuma, te rog, aici. Nu intraþi, vã rog. Nu cãlcaþi, vã rog, pe covor. Cum atragem atenþia cuiva pentru a începe o conversaþie Te rog! Vã rog! Fii amabil! Fiþi amabili!

Nu vã supãraþi... Nu ºtiþi… Spuneþi-mi, vã rog, ...

17. Puneþi în locul punctelor o construcþie care sã exprime o rugãminte. Adãugaþi, unde e necesar, câte o formulã prin care sã atrageþi atenþia persoanei cu care vreþi sã discutaþi. – … nu gãsesc drumul de care am nevoie. … unde se aflã bulevardul Dacia? – Mergeþi numai înainte. – Mulþumesc. – … unde este strada Sadoveanu. … cum sã gãsesc strada aceasta. – Strada Sadoveanu nu este departe. Mergeþi înainte pe ºosea. Când ajungeþi lângã o clãdire albastrã, … de cineva acolo. – Mulþumesc. Situaþii de comunicare Sunteþi într-un oraº necunoscut. Cum vã descurcaþi? Pe cine întrebaþi? Ce întrebaþi? Cum rugaþi ca sã vã ajute?

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ În drum spre Universitate Prenumele meu este Daniel. Sunt student la Universitate. În fiecare dimineaþa merg în oraº împreunã cu prietenul meu Vasile. El este muncitor la o fabricã de mobilã. Eu îi zic fabrica lui Vasile. Noi suntem prieteni ºi locuim împreunã. Staþia de troleibuz este alãturi de casa noastrã. În cinci minute ajungem la staþie. Vine troleibuzul. Urcãm prin uºa din spate ºi trecem în mijlocul salonului. Troleibuzul este aglomerat. Pasagerii ne calcã pe picioare. Vasile reuºeºte sã se aºeze. El merge pânã la staþia terminus. Taxatoarea anunþã: – Achitaþi taxa! Amenda este mai mare decât taxa. Mã adresez taxatoarei: – Daþi-mi, vã rog, douã bilete: pentru mine ºi pentru bãiatul acesta. – Poftim! Taxatoarea îmi înmâneazã biletele. Ea ne aminteºte încã o datã despre amenda care este mai mare decât taxa.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 26

O RUGÃMINTE

Troleibuzul merge încet. Opreºte la semafoare. În drumul nostru sunt multe indicatoare rutiere pe care ºoferul trebuie sã le respecte. Cineva este nervos ºi îi zice ºoferului: – Porneºte, te rog! Nu aºtepta atât! Când vãd pe fereastrã clãdirea Universitãþii, merg spre ieºire. Vasile rãmâne. Fabrica prietenului meu este la periferie. Eu vin acasã înaintea lui Vasile. Merg spre casã încet. Traversez strãzile numai la verde. Vasile vine seara târziu. 18. Rãspundeþi la întrebãri. Cine merge în oraº? Cu cine merge Daniel în oraº? Unde lucreazã Vasile? Unde este fabrica lui Vasile? Unde este staþia de troleibuz? În cât timp ajung prietenii la staþie? Dupã ce prietenii urcã în troleibuz, unde trec ei mai departe? Ce zice taxatoarea? De ce troleibuzul merge atât de încet? De ce un om este nervos? Cine vine acasã primul? Ce face Vasile dupã serviciu? 19. Spuneþi-i colegului dvs.: Model:

– V ezi unde este R adu. Vezi Radu.

sã afle dacã profesorul este în clasã; sã vadã ce fac copiii afarã; sã vã aºtepte la intrare. Model:

– Nu citi romanul acesta: nu e interesant.

sã nu citeascã un roman deoarece el nu este interesant; sã nu deschidã fereastra deoarece afarã e frig; sã nu caute o carte deoarece ea nu este acolo; sã nu vorbeascã în englezã deoarece nimeni nu înþelege; sã nu vã aºtepte dupã ore deoarece nu puteþi merge cu el. Învãþãm un proverb Grãbeºte-te încet!

Generalizãm

Modele comunicative Te rog! Nu te supãra! Adu-mi, te rog, un scaun! Transmite-i, te rog, cãrþile acestea! Ajutaþi-ne sã ducem bagajele sus! Daþi-mi, vã rog, sarea! Spune-mi cât e ora? Spuneþi-mi, vã rog, unde este biblioteca? Nu ºtiþi când pleacã trenul?

Modele gramaticale Citeºte ziarul! Intraþi, vã rog! Deschideþi, vã rog, uºa. Stai! Opreºte! Nu alergaþi pe scãri! Cãutaþi cuvântul acesta în dicþionar. Nu traversa acum strada! Nu pierdeþi timpul! Du-te sã cumperi un ziar! Nu vã supãraþi! Ajutã-mã sã fac asta! Explicaþi-mi asta încã o datã, vã rog! Nu-l cãuta!

Limba – mijloc de integrare socialã

197