229254788-mecanismul-contractiei-muschi-neted.docx

Mecanismul contractiei muschi neted Consta in alunecarea filamentelor de actina in raport cu cele de miozina datorita puntilor transversale. Are loc o dubla reglare a contractiei:  

una actioneaza asupra filamentelor groase prin MLCK si se produce fosforilarea acestui lant care are drept consecinta declansarea activitatiisitusuluiATPazic alta actioneaza asupra tropomiozinei prin CD (caldesmona) si astfel se modifica conformatia tropomiozineicu expunerea situsuluide interactiune actina-miozina.

De asememnea un rol important in mecanismul de contractie il au proteinele de legare a actinei (ABP) care controleaza polimerizarea sipozitionarea moleculelor de actina. Particularitatile contractiei muschiului neted   

forta de contractie e scazuta (datorita nr. mic de puntitransversale) viteza de contractie e scazuta (datorita activitatiiATPazice scazute) capacitatea de scurtare e crescuta (datorita existenteipuntilor transversale pe toata lungimea filamentului gros)

Particularitati functionale Activitatea contractila ritmica spontana - au loc contractii cu frecventa si amplitudine constanta dependenta de muschi. - acestia fiind m. fazici. Exista insa sim. tonici care au un tonus spontan, o stare de contractie sustinuta, tradusa printr-o miograma in platou Contractia e modulata de urmatorii liganzi, prin legare la receptorii de pe membrana celulei musculare netede:   

neurotransmitatori hormoni prostaglandine

Prezinta dubla inervatie vegetativa, excitatorie si inhibitorie; sinapsele sunt absente. Acetilcolina poate influenta procesul contractil la nivelul placii motorii. Aceste molecule (toti liganzii) actioneaza la nivelul receptorilor. Ei actiuni de tip elastic: intr-un loc poate fi inhibitor iar in alt loc poate fi stimulator al contractiei. Actiunea lor depinde de tipul de receptor exprimat in membrana celulara si de tipul de mecanismde transductie ce are loc in celula. Fibrele sunt cuplate electric prin jonctiuni gap si cuplate mecanic prin jonctiuni adherens. Aceste jonctiuniasigura functionalitatea tesutului.

Clasificarea functionala a muschilor netezi  



Mm. netezi unitari (viscerali, vasculari) - au activitate ritmica spontana, initiata in arii pacemaker. Se contracta ca o unitate. U multe jonctiuni gap care asigura raspandirea PA si au o inervatie slaba (o terminatie nervoasa inerveaza un fasciculde fibre:100-300 fibre). Mm. netezi multiunitari (iris, mm. ciliari, mm. piloerectori, tunica medie a vaselor mari). Fiecare fibra se contracta independent. Au putine jonctiuni gap si nu au contractiispontane. de asememnea fiecare fibra este inervata de o terminatie nervoasa libera. Mm. netezi intermediari (vezicula seminala, canaluldeferent) Nu au actiune spontana, au numar moderat de jonctiunigap sio terminatie nervoasa libera inerveaza un fasciculmic de fibre.

Etapele desfasurariiprocesuluide contractie sunt:          

semnalizarea transmembranara (prin intermediul complexului ligand-receptor). Se activeaza sistemul fosfolipazeiC care produce contractie sau se activeaza sistemulAMPc sau GMPc care duc la relaxare. cuplarea excitatieicu contractia se face cu ajutorulionilor de Ca contractia depinde de: canalele de Ca din membrana RS care sunt comandate electric sau chimic eliberarea Ca din RS proteinele contractile actina simiozina relaxarea depinde de: pompa de extruzie a Ca pompele de ca din membrana RS care reintroduc Ca din citosolin RS proteinele de contractie actina si miozina

PIP2 (fosfatidil inozitol bis fosfat) sub actiunea PLC (fosfolipaza C) se transforma in DAG (diacil glicerol) siIP3 (inozitoltrifosfat). DAG determina activarea PKC (protein kinaza C).