203268924-bucurestii-1846.pdf

Bucureștii la 1846

Coordonator: Dr. Ileana Căzan drd. Lepăr Ana-Maria Noiembrie 2013

Cuprins 

Bucureștii la 1846   

  





Aspecte generale Planuri Edificii Biserici Despre locuitori Evenimente Imagini

Concluzii

Bucureștii (1) Coordonate geografice:



Conform lui Stanislas Bellanger:

  

40° 27' latitudine nordică și 25° 48' longitudine estică 70 de leghe de Marea Neagră, 8 leghe de Dunăre și 100 leghe de Iași

Conform Johann Daniel Ferdinand Neigebaur:

 



44° 25' 41" latitudine și 28° 54' 13" longitudine estică (de la Paris) pe aceeași paralelă cu Caucazul, Crimeea, Ravenna, Bologna, Cahors

Forma unui cerc

  

Diametru 7,3 km (24.000 picioare cf Neigebaur) Suprafață 59,6 kmp (16 mil de stânjeni cf Neigebaur)

Bucureștii (2) 

 



situat într-o regiune joasă, în anumite locuri mlăștinoasă Jud. Ilfov 16000 de case, aprox 100000 locuitori (Neigebaur) 100000 de locuitori, 1500 boieri, 3000 evrei (Quitzmann)

Bucureștii (3) 

împărțit în 5 cartiere principale, delimitate de câte o stradă lungă: albastru, galben, rosu, negru, verde 

 



limitate de următoarele ulițe principale: Podul Mogoșoaiei, Podul Șerban Vodă, Podul Târgu de Afară, Podul Calicilor

evreii cartiere separate ulițe importante: Podul Mihai Vodă, Podul de Pământ, Ulița Târgoviște, Ulița Herăstrăului, Ulița Pantelimon, Ulița Dudești, Ulița Dobricenilor 11 bariere: Podul Mihai Vodă, Podul de Pământ, Ulița Târgoviște, Ulița Herăstrăului, Ulița Pantelimon, Ulița Dudești, Ulița Dobricenilor, Delea Veche, Madritului

Bucureștii (4) 

Împrejurimile orașului:   

 

Băneasa - 1/2 de oră depărtare Herăstrău Floreasca Colentina Mărcuța - 1 ceas depărtare

Aspectul general (1) 



 

"cu excepția câtorva biserici, câtorva cazarme, câtorva mănăstiri, nicio clădire, nici chiar divanul, nici locuința domnului nu era demnă atunci de a atrage atenția" (Bellanger) "străzile principale pavate cu bucăți de piatră, lipsite de fundament" (Bellanger) "străzi largi, nealiniate" (Ivan Botianov) "aspectul adevăratului oraș oriental, cu ulițe înguste și strâmbe, cu colibe în umbra palatelor și curților mari, între care ori te îneci în praf, ori te împotmolești în noroi" (Neigebaur )

Aspectul general (2) "posedă caracterul orașelor europene" (Ivan Botianov) "Am ajuns în sfârșit în Orient." (Ernst Anton Quitzmann)





  



dughene in formă de cort cu vârf ascuțit biserici joase în formă bizantină străzi înguste și întortocheate palate moderne în stilul eclectic

Planul Borroczyn (1)

Planul Borroczyn(2)

Reconstituirea făcută de Radu Oltean

Biserici  

94 de biserici, majoritatea în stil bizantin, fiecare cu 2-3 clopotnițe, dar fără clopote (cf Bellanger) Mitropolia 





formă de cruce, altarul spre Orient, vastă mănăstire, 4 porți principale, 3 clopotnițe

Mănăstirea Radu Vodă, Mănăstirea Sărindar, Curtea Veche, Biserica Sfântul Gheorghe, Biserica Mihai Vodă, Biserica Antim, Biserica Colței, Biserica Sfântul Crețulescu, Biserica Evanghelică, Biserica Ungro-evanghelică, Biserica catolică, Biserica armenească 5 sinagogi pentru evreii germani și spanioli

Edificii publice           



Muzeul de istorie naturală Colegiul Sfântu Sava Biblioteca publică Curtea Administrativă / Clădirea guvernamentală Primăria Curtea de Justiție Închisoarea Casa Statului Major Teatrul Nou hanurile lui Constantin Vodă, Zlătari, Șerban Vodă, Sfântul Gheorghe Cele mai frumoase clădiri private: Palatul lui Brâncoveanu - stă principele Bibescu; alt palat al lui Brâncoveanu - stă mitropolitul; fam Ghica, Stirbei, Filipescu, baronul Meitani, Oteteleașanu, Lynch, Mosco, Halsob (cf Neigebaur) 5 spitale: Colțea, Pantelimon, Brâncoveanu, Visarion, Cișmigiu, Mavrogheni

Educație, cultură 

 

 

Librării:  Winterhalder - cea mai recomandabilă: literatură germană și franțuzească  Romanow Anticariat  Scarlat Tipografia:  Walbaum  tiparnița Colegiului Sf Sava  Carcoletti Bibliotecă publică:  Colegiului Sf Sava Biblioteci paritculare:  Bibescu, Ghica

Comerț și negustori 

  

magazinele grupate pe "genuri de industrie": Cartierul Lipscani - negustori din Leipzig, băcani, zarafi, cojocari-pielari, abagii, negustori de haine, jucării, măcelari, zarzavagii, muzicieni, cartierul cofetarilor, fierarilor, "modiștilor" "în industria țării, capitala Valahiei joacă un rol puțin însemnat" (Neigebaur) se produc: testemele, potcoave, șelărie, cojocărie, cismărie comerțul de consum din București - foarte important: mărfuri de galanterie, croitorie, bijuterie din Leipzig, material, fierărie nemțească, modă și lux din Franța

Divertismentul 

Restaurante 

   

      

 

Momolo în curtea teatrului, Condori "La leul de aur" "Cooșul roșu" "Hotel de Valachie" => baluri iarna, câteodată chiar mascate

"restaurantele nu sunt însă recomadabile, deoarece sunt puțin căutate, din pricina largii ospitalități care se întâlnește în această țară" (Neigebaur) cafenele, cofetării - model nemțesc / turcesc, dar nu sunt elegante înghețată bună Băile lui Warmberg instalația de baie cu aburi rusească băile turcești Parcul de la Filaret promenada pe Podul Mogoșoaiei Grădina Kiseleff (aproape de barieră)

Grădina Kiseleff

Despre locuitorii orașului 







mâncăruri preparate cu seu de vită "sunt toți foarte albi și frumoși; înfățișarea lor este slabă; chipurile lor sunt rotunde, au ochii de culoarea cerului, dinții mărunți și frumoși, pieptul larg. Eu mi-i închipuiam pe români oacheși, dar în realitate aproape toți au pielea albă. Fără îndoială, în vinele lor curge sânge slav" (Porfire Uspenski) evrei - bărbi lungi, pălării cu boruri mari, caftane negre uzate; obrazuri șirete de greci, care cu pași grăbiți aleargă după câștig; țăranul român cămașă de pânză, cu căciulă și obraji roșii "bucureștenii sunt o populație avidă de plăceri " (Quitzmann)

Evenimente (1)  

  

Sfatul Orășenesc eliberează peste 100 de autorizații de construcții C.A. Rosetti și Enric Winterhalder cumpără tipografia de la librarul Friedrich Walbaum (se tipăresc în 1848 manifestele Revoluției) În Hanul Bossel (Podul Mogoșoaiei), C.A.Rosetti deschide un "Stabiliment" pentru negoțul de librărie Partea superioară a Hanului Roșu este transformată în hotel începe construirea Templului "Mic Spaniol"

Evenimente (2)  

   



 

28 februarie 1846 – un mic cutremur (fără daune) Martie 1846 – licitația organizată de domnitor pentru un bufet la Șosea 16 aprilie 1846 – întocmit Planul Borroczyn (19 august 1843) Mai 1846 – inaugurată "Casa Apelor" 5 mai 1846 – primirea domnului Moldovei, Mihail Sturdza Decembrie 1846 – Carl Meyer finalizează amenajarea Grădinii Cișmigiu Decembrie 1846 – concertele susținute de Franz Liszt la București 1846 – începe construirea Sinagogii Mari "Poloneze" 1846 – începe construirea Teatrului cel Mare din București

Casa Apelor 

proiectul mașinii cu abur  

15 cai putere să urce apa Dâmboviței cu 10 stânjeni, pe o distanță de 3000 de stânjeni prin conducte de fontă de 10 țoli (Quitzmann)

Stârpirea Bălții Cișmigiului

Stârpirea Bălții Cișmigiu

Magaziile de rezervă – construite în București în 1846

Concertul lui Franz Liszt la București  





22 decembrie, 30 decembrie 1846 – 2 concerte în sala Momolo 1 ianuarie 1847 – concert la Palatul Domnesc, invitat de domnitorul Gheorghe Bibescu Repertoriul  fantezii din opere  mazurcă de Chopin  Invitaţie la vals de Karl Maria von Weber  melodii populare ungureşti “Trei sute de persoane din societatea înaltă au primit artistul în aplauze şi fizionomia-i inspirată s-a animat în cercul adoratorilor... de la cel dintâi debut – ar fi zis cineva că sufletul cel mare al artistului s-a vărsat în toată sala şi inimile auditorilor au devenit clavirul, în care vibrau, ca prin electrism, sunetele clavirului ce se încorporase cu artistul ” (Cezar Bolliac)

Bucureștii în imagini Gravură în oțel, colorată, după Bouquet

Vedere de la “Curtea Arsă”

Stradă

Biserica Sf Gheorghe și hanul

Podul Calicilor

Hanul lui Manuc

Turnul Colței

Casă din București

Școală primară în aer liber

“Steaua”

Fată din mahala

Concluzii 



 

Se întocmește primul plan detaliat al orașului Bucureștii înainte de Marele Incendiu din 1847 Un amestec de Orient și Occident Percepție diferită asupra orașului, în funcție de așteptări / pretenții

Referințe (1) 









Arhivele Naționale ale României, Fond R.E.A.Z., Ministerul Agriculturei, Industriei, Comerciului și Domeniilor, Diviziunea Agriculturei, Industriei și Comerciului, Dosar 3/1840, f.61 Arhivele Naționale ale României, Fond R.E.A.Z., Ministerul Agriculturei, Industriei, Comerciului și Domeniilor, Diviziunea Agriculturei, Industriei și Comerciului, Dosar 21/1846, f.187. Arhivele Naționale ale României, Fond R.E.A.Z., Ministerul Agriculturei, Industriei, Comerciului și Domeniilor, Diviziunea Agriculturei, Industriei și Comerciului, Dosar 22/1846, f.303 Arhivele Naționale ale României, Fondul Planuri A-N, Ilfov, plan 411. Muzeul Municipiului București, Colecția Hărți și Planuri, Planul Borroczy 1846 - 1852

Referințe (2) 

 







Bellanger, Stanislas, Le Kéroutza: Voyage en Moldo-Valachie, vol II, Librairie Française et Étrangère, Paris, 1846. Beu, Octavian, Franz Liszt în ţara noastră, Kraft şi Dortleff, Sibiu, 1933. Cernovodeanu, Paul, Bușă, Daniela (coord), Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX-lea, Serie Nouă, vol III: (1830 - 1840), Editura Academiei Române, București, 2006. Cernovodeanu, Paul (red), Bușă, Daniela (coord), Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX-lea, Serie Nouă, vol IV: (1841 1846), Editura Academiei Române, București, 2007. Corbu, Adrian, C. (ed. ), Bucureştii Vechi : documente iconografice. Volumul 1: Vederi, scene pitoreşti, tipuri şi costume, scene istorice: (sec. XVII, XVIII, XIX), Atelierele „Cartea Românească” , București, 1936. Moisil, Constantin C., Bucureştii vechi : schiţă istorică şi urbanistică, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională, București, 1932.

Referințe (3) 











Mucenic, Cezara, Străzi, piețe, case din vechiul București, Editura Vremea, București, 2004. Olteanu, Radu, Bucureștii în date și întâmplări,Editura Paideia, București, 2002. București 1459-2009. 550 de ani de la prima atestare documentară, Editura ArCuB, București, 2009. Potra, George, Documente privitoare la istoria orașului București (1800 – 1848), Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1975. Parusi, Gheorghe, Cronologia Bucureștilor (20 septembrie 1459 – 31 decembrie 1989): zilele, faptele, oamenii Capitalei, de-a lungul a 530 de ani, Editura Compania, București, 2007. Planurile Bucurestilor ale lui Borroczyn în http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2011/01/planurile-bucurestilor-alelui-borroczyn/ , 3 noiembrie 2013.

Mulțumesc