1970

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACĂU

Bd.Ionita Sandu Sturdza nr.78, cod 600269,Bacau Telefon: 0234-512750; 0234-512708; Fax: 571056; email : [email protected]

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU Nr. 49 din 29.12.2006

Titularul autorizatiei : PRIMARIA MUNICIPIULUI PIATRA NEAMT Locatia activitatii: strada General N. Dascalescu Categoria de activitate: ● Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte Cod CAEN : ● 9000 - Asanarea si indepartarea gunoaielor, salubritate si activitati similare – HG 573/2002 Cod NOSE – P: ● 109.06 - Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte Cod SNAP 2 : ● 0904 - Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte Emisa de: AGENTIA REGIONALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI BACAU SERVICIUL AUTORIZARE SI CONTROLUL CONFORMARII Data emiterii: 29.12.2006 Valabilitate: 29.12.2016

DIRECTOR EXECUTIV Dr. ing. IULIAN MOVILA

1

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

Cuprins

1. Date de identificare ale titularului activitatii……………………………………………3 2. Temeiul legal……………………………………………………………………………..3 3. Categoria de activitate…………………………………………………………………..3 4. Documentatia solicitarii...........................................................................................4 5. Managementul activitatii………………………………………………………………...4 6. Materii prime si auxiliare………………………………………………………………...6 7. Resurse…………………………………………………………………………………...8 8. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament..........11 9. Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu……..........23 10. Concentratii de poluanti admise la evacuarea in mediul inconjurator, nivel de zgomot ………………………………………………………………………………27 11. Gestiunea deseurilor…………………………………………………………………..30 12. Interventia rapida/prevenirea si managementul situatiilor de urgenta, siguranta instalatiei…………………………………………………………………….32 13. Monitorizarea activitatii………………………………………………………………..33 14. Raportari la unitatea teritoriala pentru protectia mediului si periodicitatea acestora…………………………………………………………………………………35 15. Obligatiile titularului activitatii…………………………………………………………37 16. Managementul inchiderii instalatiei, managementul rezidurilor…………………...38 17. Glosar de termeni……………………………………………………………………....39

2

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului 1.

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

DATE DE IDENTIFICARE ALE TITULARULUI ACTIVITATII

PRIMARIA MUNICIPIULUI PIATRA NEAMT Adresa: str. Stefan Cel Mare, nr. 8, localitatea Piatra Neamt , Judetul Neamt Locatia activitatii: strada General N. Dascalescu Telefon: 0233/218991 Fax: 0233/218918 E-mail: [email protected] Data darii in functiune a Depozitului de deseuri(Celula 1): 2004 Numar de inmatriculare: CUI : 2612790 Cod Fiscal: 2612790 Amplasamentul activitatii: Depozitul ecologic de deseuri este localizat in zona de lunca majora a raului Bistrita, in intravilanul orasului Piatra Neamt. Accesul in incinta depozitului se face de pe drumul Piatra Neamt – Bacau(strada G-ral N. Dascalescu). Capacitatea de depozitare : Celula 1 – 478.000 mc Celula 2 – 300.000 mc Vecinatati : - Nord: Depozitul vechi de gunoi al orasului(care in prezent este inchis); - Sud: Teren neproductiv in proprietatea privata a Primariei Piatra Neamt; - Est: Asezari umane (Strada I. Slavici); - Vest: Raul Bistrita. 2. TEMEIUL LEGAL Ca urmare a cererii adresate de PRIMARIA MUNICIPIULUI Piatra Neamt cu sediul in str. Stefan Cel Mare, nr. 8, localitatea Piatra Neamt, Judetul Neamt, inregistrata la A.R.P.M. Bacau cu nr.2720/29.06.2006, in urma analizarii documentelor transmise, a verificarii si parcurgerii etapelor procedurale, a evaluarii conditiilor de operare, a respectarii cerintelor O.U.G. 152/2005 aprobata prin Legea 84/2006 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, in conditiile in care: - activitatea se desfasoara in conformitate cu legislatia nationala in vigoare privind protectia mediului, armonizata cu Directivele Europene in domeniu, - operatorul utilizeza instalatii, procedee si metode tehnologice care corespund stadiului actual al tehnicii(cele mai bune tehmici disponibile), in conditiile de protectie a mediului considerat in intregul sau, se emite prezenta Autorizatie integrata de mediu pentru PRIMARIA MUNICIPIULUI Piatra Neamt. 3. CATEGORIA DE ACTIVITATE Categoria de activitate conform OUG nr. 152/10.11.2005 aprobata prin Legea nr. 84/2006 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii: 5. Gestiunea deseurilor 5.4 Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte. Cod CAEN : ● 9000 – Asanarea si indepartarea gunoaielor, salubritate si activitati similare – HG 573/2002 Cod NOSE – P: ● 109.06 - Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte Cod SNAP 2 : ● 0904 - Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte. 3

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

4. DOCUMENTATIA SOLICITARII ● Formularul de solicitare al autorizatiei IPPC pentru Celula 1; ● Formularul de solicitare al autorizatiei IPPC pentru Celula 2; ● Raport de Amplasament pentru Celula 1; ● Raport de Amplasament pentru Celula 2(Capitolele 1-6); ● Publicitate; ● Autorizatie de gospodarire a apelor; ● Contract de bransare/racordare si utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apa, de canalizare si epurare ape uzate nr. 00562/25.01.2005 incheiat cu COMPANIA JUDETEANA APA SERV SA Piatra Neamt ; ● Act Aditional nr. 1/10.05.2006 la Contractul de bransare/racordare si utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apa, de canalizare si epurare ape uzate nr. 00562/25.01.2005 incheiat cu COMPANIA JUDETEANA APA SERV SA Piatra Neamt ; ● Contract de furnizare a energiei electrice la marii consumatori finali, industriali si la tarife reglementate nr. 116/22.03.2006 cu SC DFEE E.ON MOLDOVA SA – SUCURSALA NEAMT ; ● Contract de furnizare reglementata a gazelor naturale pentru consumatorii noncasnici Nr. 3- 76 – 1 cu E.ON Gaz Romania – Sucursala Bacau; ● Plan de interventie in cazul de poluari accidentale sau de evenimente deosebite. 5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII 5.1 Tehnici de management si control Detinatorul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem eficient de management de mediu care sa respecte urmatoarele cerintele BAT: - Structura clara de management si responsabilitati alocate; - Identificarea, evaluarea si managementul impactului semnificativ asupra mediului; - Conformarea cu cerintele legislative; - Stabilirea unei politici de mediu a obiectivelor si tintelor; - Programe de modernizari, de mediu pentru a implementa obiectivele si tintele; - Stabilirea controalelor operationale pentru a preveni si minimiza impactul semnificativ asupra mediului; - Programe de intretinere preventiva; - Planificarea in caz de urgenta si prevenirea accidentelor; - Monitorizarea si masurarea performantei; - Sisteme de monitorizare si control; - Instruire; - Comunicarea si raportarea incidentelor actuale si posibilelor non-conformari si reclamatii; - Auditarea; - Actiuni corective si preventive pentru a analiza avariile si pentru a preveni reaparitia lor; - Revizuirea si raportarea performantei de mediu; - Administrarea documentatiei si inregistrarilor. 5.2 Titularul autorizatiei trebuie sa se asigure ca toate operatiunile de pe amplasament vor fi realizate in asa maniera incat emisiile sa nu determine deteriorarea sau perturbarea semnificativa a zonelor de agrement, recreationale sau a mediului din afara amplasamentului. 5.3 Titularul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un Sistem de Management al Autorizatiei (SMA), care trebuie sa indeplineasca cerintele prezentei autorizatii. SMA va evalua toate operatiunile si va revizui toate optiunile accesibile pentru utilizarea tehnologiei si productiei mai curate, reducerii si minimizarii deseurilor si va include cel putin elementele mentionate in conditiile punctului 5.4 de mai jos. 5.4 Planul de actiuni si modernizare - planificare a obiectivelor si sarcinilor de mediu : 4

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

5.4.1 Titularul autorizatiei trebuie sa pregateasca o planificare anuala a obiectivelor si sarcinilor de mediu. Planificarea trebuie sa contina termene pentru atingerea seturilor de sarcini si masuri. 5.4.2 La stabilirea programului de sarcini si obiective, titularul autorizatiei trebuie sa aiba in vedere aspectele mentionate in capitolul 14 : Raportari la unitatea teritoriala pentru protectia mediului si periodicitatea acestora. 5.4.3 Sa intocmeasca un raport privind modernizarea, incluzand succesul in indeplinirea sarcinilor stabilite, sau modificarile intervenite, care trebuie depus la ARPM ca parte a Raportului Anual de Mediu (RAM). Astfel de rapoarte vor fi pastrate pe amplasament pentru o perioada de cel putin 7 ani si vor fi puse la dispozitia persoanelor cu drept de control conform legislatiei in vigoare. 5.5 Documentatia 5.5.1 Titularul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem propriu de management al documentelor de mediu, care va fi comunicat catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau. 5.5.2 Toate documentele, informatiile care se refera la activitatea depozitului(incepand cu faza de proiectare pana la reconstructia ecologica) se pastreaza intr-un Registru de functionare, care consta in : - Documentele de aprobare ; - Planul organizatoric ; - Instructiuni de functionare ; - Manualul de functionare ; - Jurnalul de functionare ; - Planul de interventie ; - Planul de functionare/ de exploatare. Registrul de functionare se realizeaza in forma scrisa si in forma electronica si se prezinta, la cerere, autoritatilor pentru protectia mediului, in conformitate cu prevederile OMMGA 757/2005. 5.6 Actiunea corectiva Titularul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru a asigura faptul ca sunt luate actiuni corective in cazul in care cerintele impuse de prezenta autorizatie nu sunt indeplinite. 5.7 Constientizare si instruire 5.7.1 Titularul autorizatiei trebuie sa asigure instruiri pe teme de protectia mediului pentru tot personalul din unitate, cel putin o data pe an. Registrele privind instruirile trebuie pastrate, conform reglementarilor in vigoare. 5.7.2 Personalul trebuie sa fie calificat conform specificului instalatiei pe baza de studii, instruiri si/sau experienta. 5.7.3. Titularul autorizatiei trebuie sa transmita in copie prezenta autorizatie tuturor angajatilor ale caror sarcini sunt legate de oricare din conditiile prezentei autorizatii. 5.8 Responsabilitati Titularul autorizatiei trebuie sa emita decizie pentru o persoana responsabila cu probleme de protectia mediului care in orice moment va fi disponibila pentru realizarea unei legaturi rapide si eficiente cu reprezentantii ARPM Bacau, APM Neamt, GNM – CJ Neamt si a altor institutii abilitate in control. 5.9 Comunicare 5.9.1 Titularul autorizatiei trebuie sa se asigure ca publicul poate obtine informatii privind performantele de mediu ale titularului autorizatiei. 5.9.2 Titularul autorizatiei trebuie sa depuna la ARPM, nu mai tarziu de 01 Martie in fiecare an, un RAM (Raport Anual de Mediu) pentru intregul an calendaristic precedent, care trebuie sa includa cel putin informatiile mentionate in capitolul 14 : Raportari la unitatea teritoriala pentru protectia mediului si periodicitatea acestora. 6. MATERII PRIME SI AUXILIARE 5

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

Materiile prime sunt reprezentate de deseurile menajere si nemenajere colectate atat de la populatia orasului cat si de la agentii economici ce isi desfasoara activitatea in perimetrul municipiului Piatra Neamt. Din cantitatea de deseuri menajere si nemenajere colectata si depozitata in cursul anului 2004 s-a depozitat in celula 1 a depozitului ecologic aproximativ 60% din cantitate, deoarece activitatea efectiva de depozitare in cadrul depozitului a inceput cu luna mai a anului 2004. Pana la acea odata deseurile au fost depozitate in depozitul vechi, depozit care a fost închis odata cu punerea in functiune a noului depozit. Cantitatile de deseuri colectate si depozitate in Celula 1 precum si provenienta acestora(agenti economici si persoane fizice) sunt prezentate in Tabelul nr. 1 : Tabelul nr. 1 Nr. Denumire serviciu prestat crt. 1. Colectat, transportat si depozitat reziduuri menajere de la persoane fizice* 2. Colectat, transportat si depozitat reziduuri menajere de la agenti economici** 3. Colectat, transportat si depozitat reziduuri nemenajere de la persoane fizice* 4. Colectat, transportat si depozitat reziduuri nemenajere de la agenti economici** 5. Depozitat reziduuri in depozit(transportul asigurat de client) 6. Deseuri tip PET colectate selectiv

UM

Anul 2004

Anul 2005

mc

87.305

71.683

mc

23.698

21.111

mc

4.476

4.426

mc

4.464

4.415

mc

14.551

10.130

to

94,21

61,36

persoane fizice* - asociatii proprietari/locatari si case particulare agenti economici** - inclusiv institutii publice Cantitatile de deseuri colectate de la agentii economici(pe tipuri de agenti economici) sunt prezentate in Tabelul nr. 2 : Nr. crt

Tabelul nr. 2 Nume agent economic

1. Spitalul Judetean 2. Rocom Central 3. Sc. Cip Savin 4. Primaria Alex. Cel Bun 5. Grup Scolar Cartianu 6. Sc. Langellotti 7. Publiserv 8. D.G.A.S.C.P 9. Petrom Total agenti economici

Deseuri menajere(mc) (ian.-noiem.2005) 2.565,00 693,50 646,75 502,00 445,00 369,00 12,00 286,85 23.273,94

Deseuri nemenajere(mc) (ian.-noiem.2005) 19,00 5,00 341,65 4.501,22

% din total Ag. Ec. Menajere 11,02 2,98 2,78 2,16 1,91 1,59 0,05 1,23 -

% din total Ag. Ec. Nemenajere 0,42 0,11 7,59 -

Datele prezentate pentru Celula 2, sunt date de referinta, preluate din studiul de impact, urmand ca, dupa darea in exploatere operatorii sistemului integrat de management al deseurilor sa raporteze semestrial si anual la APM Neamt, ARPM Bacau si GNM – CJ Neamt situatia din sistemul in functiune. Materii prime si auxiliare pentru faza de deseuri depozitate sunt in Tabelul nr. 3 : 6

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

Tabelul nr. 3 Nr. Crt.

Denumirea materiei prime, a substantei sau preparatului chimic

Cantitatea anuala/ existenta in stoc

1. 2.

Deseuri depozitabile Material de acoperire zilnica (deseuri provenite din constructii concasate) Apa Motorina1

32 000 t/an

3. 4.

Clasificarea si etichetarea substantelor sau preparatelor chimice* Categorie Periculoase/ Periculozitate* Fraze de * Nepericuloase risc* (P/N) N -

3 011 m3/an

N

-

-

700 m3/an 57,6 m3/an

N P

Inflamabil

R10

Pentru faza deseuri sortate (sticla, plastic) conform Tabelului nr. 4: Tabelul nr. 4 Clasificarea şi etichetarea substantelor sau Cantitatea preparatelor chimice* Denumirea materiei anuala/ prime, a substantei sau Categorie existenta în preparatului chimic Periculoase/ Periculozitate* Fraze stoc * Nepericuloas de risc* e (P/N) Deseuri de sticla, plastic 5 000 t/an N Pentru faza deseuri rezultate din demolari si constructii conform Tabelul nr. 5: Tabelul nr. 5 Clasificarea si etichetarea substantelor Nr. sau preparatelor chimice* Denumirea materiei Cantitatea crt. prime, a substantei anuala/ Categorie sau preparatului existenta in Periculoase/ Periculozitate* Fraze * chimic stoc Nepericuloas de risc* e (P/N) 1. Deşeuri rezultate din 16 000 t/an N demolari si constructii 2. Apa 200 m3/an N 1 3 3. Motorina 48 m /an P Inflamabil R10 Pentru faza de realizare a compostului conform Tabelul nr. 6: Tabelul nr. 6 Nr. crt.

Denumirea materiei prime, a substantei sau preparatului chimic

1.

Deseuri organice

2.

Deseuri provenite din intretinerea parcurilor si gradinilor

Clasificarea şi etichetarea substantelor sau preparatelor chimice* Cantitatea Categorie anuala/ Periculoase/ Fraze de existenta in stoc Periculozitate** Nepericuloase risc* (P/N) 12 000 t/an sau N 30 000 m3/an 6 500 t/an sau N 83 000 m3/an nemacinate sau 7

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

3.

Deseuri de lemn

4.

Apa Motorina1

5.

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

16 600 m3/an macinate 6 500 t/an sau 50 000 m3/an 1 200 m3/an 62,3 m3/an

N

-

-

N P

Inflamabil

R10

1

Motorina este utilizata de mijloacele auto si utilaje. * Conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase aprobata prin Legea nr.451/2001 şi HG nr.490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. ** Conform Art. 7 din OUG nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase aprobata prin Legea nr.451/2001. 7. RESURSE 7.1 APA 7.1.1 Alimentarea cu apa Alimentarea cu apa a Depozitului de deseuri se face din conducta existenta(OL 106 mm) prin intermediul racordului aflat la intersectia str. Bolintineanu si Gh. Doja. Conducta de racord este din PHDE cu diametrul de 110 mm PN 6 atm. In punctul de racord s-a prevazut un camin de vane echipat cu cruce 360/420mm Dn 100. Reteaua de apa din incinta depozitului este prevazuta cu urmatoarele racorduri: - racord apa garaje; - racord apa pavilion exploatare; - racord comun apa; - inelul de incendiu; - camin apometru. Alimentarea cu apa potabila este asigurata prin racordarea statiei de pompe a rezervorului de apa pentru incendiu la reteaua existenta in incinta. Racordarea a fost facuta cu o conducta din PEHD 80 cu Dn=125 mm, Pn10, in lungime de 101 m, din caminul existent echipat cu apometru. Din aceasta conducta se alimenteaza atelierul mecanic printr-o conducta din PEHD 80 Ø50x4,6 mm cu o lungime de 80 m, precum si hala de sortare printr-o conducta tot din PEHD 80 Ø 75x6,9 mm in lungime de 160 m. Alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor Reteaua de apa pentru stingerea incendiilor este separata de reteaua de apa potabila si are urmatoarele componente:  rezervor cu o capacitate de 300 mc si care asigura rezerva de apa intangibila in caz de incendiu; acesta este construit din beton armat, h=4m, R=4,85m. In interior are prevazuta o basa, sub cota radierului, de unde pompa aspira apa. La interior este impermeabilizat cu o tencuiala hidrofuga pe baza de ciment si o membrana de PEHD; la exterior este impermeabilizat impermeabilizat cu hidroizolatie hidrofuga de tip carton-membrana. Rezervorul este echipat cu:  sistem de preaplin si golire (conductele trec prin statia de pompe), sistem automat (flotori) de oprire a alimentarii;  statie de pompe adiacenta rezervorului: statia este construita din beton armat, este tencuita şi vopsita la interior şi prevazuta cu izolatie hidrofuga tip carton-membrana, la exterior.

8

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

Pe latura de la intrare, transversal, sunt prevazuti 2 pinteni din beton armat ce inchid zona din jurul rezervorului realizata din erasamente. Statia e echipata cu urmatoarele utilaje tehnologice: - electropompa in linie Q=108 mc/h, H= 60 mca – 2 buc.; - electropompa în linie Q= 11 mc/h, H= 60 mca – 1 buc.; - electropompa submersibila Q= 40 mc/h, H= 15 mca – 1 buc.; - recipient de hidrofor cu membrana V=300 l, Pn=10 bari.  retea inelara din conducta de PHDE 80 Pn10 în jurul depozitului de deseuri. Reteaua de conducte are o lungime de 1.079 m şi este realizata din conducte cu diametrul Ø250x22,7 mm (194 m intre statia de pompe şi hidrantul H4) iar restul conductei are diametrul de Ø180x16,4 mm. Aceasta conducta alimenteaza 13 hidranti de exterior şi hidratii de interior, amplasati în hala de sortare şi atlierul mecanic;  camin de racord mijloace mobile, cu 4 refulari/iesiri, care este racordat direct din rezervor printr-o conducta metalica. 7.1.2 Evacuarea apelor uzate Principalele surse de ape uzate sunt: - pavilion de exploatare, garaje utilaje transport; - ape de la spalatoria de masini ; - apele menajere de la hala sortare. De specificat este faptul ca la spalatoria de masini s-a prevazut conform proiectului tehnic un recipient de dimensiuni 0,8 x 0,8 x 1,00 m (L x l x h). Acesta are rolul de a primi apele rezultate de la spalarea masinilor si de a le evacua spre separatorul de ulei - namol. Statia de pompare preia apele uzate provenite de la constructiile depozitului (pavilion administrativ, garaje, spalatorie) si de la hala de sortare, dupa care le evacueaza in reteaua de canalizare a orasului Piatra Neamt. La iesirile din cladiri, la schimbarile de directie s-au prevazut camine de vizitare cu capace carosabile. Levigatului rezultat din celulele depozitului ecologic este trimis in Statia de preepurare tip DELTA UMWELT – TECHNIK GMBH a depozitului de deseuri, unde este tratat, obtinandu-se in final un permeat, care este colectat in bazinul statiei de pompe existent, de unde, impreuna cu apa din canalizare, este pompat in Statia de epurare a orasului, in vederea tratarii finale. 7.2 UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEI Energia electrica este furnizata pe baza de contract de catre S.C. E - ON Moldova S.A., C. E. MT & JT Piatra Neamt. Dezvoltarea Depozitului de deseuri a condus la o crestere a puterii electrice simultan absorbite de la Ps=40kW la Ps=476 kW. Solutia suplimentarii puterii a constat in inlocuirea vechiului transformator PTA-20/0,4KV-160 KVA cu un nou post de transformare in cabina de zid 20/0,4 KV-630 KVA si o alimentare in cablu subteran de 20KV, de la care era alimentat fostul PTA 268. 0Reteaua de medie tensiune de 20 KV Alimentarea componentelor din amplasamentul Depozitului de deseuri se face printr-o LEA 20 KV, racordata la stalpul nr. 27 bis al derivatiei PTA 86 Piatra Neamt din LEA 20KV PAL - Dumbrava. Linia cuprinde 12 stalpi existenti. Legatura dintre LEA 20 KV si LES 20KV s-a realizat cu cablu tip A2XS2Y 3x(1x150mmp). Protectia LEA 20 KV existente, impotriva curentilor de defect, se face prin intrerupatoare existente in statia PAL pe linia respectiva. Protectia impotriva supratensiunilor atmosferice a PT 268 20/0,4 KV-630 KVA este realizata cu descarcatoare cu oxid de zinc montate la jonctiunea LEA 20 KV- LES 20 KV. 9

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

Noul PT 268-20/0,4 KV-630 KVA este de tip compact in anvelopa de beton, echipat cu:  transformator cu ulei in cuva etansa tip TTU-ONAN 20/0,4 KV-630 KVA;  instalatia de conexiune de medie tensiune a PT care include 2 celule modulare, una functie de linie cu separator si una functie de separator cu fuzibil;  tabloul de distributie de j.t. cu 12 plecari, echipat cu intrerupator debransabil, avand In=1250 A;  transformatoare de curent tip CIT-1000/5 A si un contor electronic de energie activa si reactiva. Protectia transformatorului pe partea de medie tensiune este realizata cu sigurante fuzibile cu percutor, separator de sarcina combinat cu sigurante fuzibile. Protectia transformatorului pe joasa tensiune la suprasarcina si la scurtcircuit este realizata de intrerupatorul automat tripolar de In=1250 A. Protectia mecanica a cablurilor de medie tensiune este realizata prin pozarea acestora in tub de protectie PVC la trecerea prin fundatia postului de transformare. Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta este realizata printr-o instalatie de legare la pamant, utilizata atat pe partea de medie tensiune, cat si pe cea de joasa tensiune. Rezistenta de dispersie a prizei de legare la pamant este mai mica de 4 ohmi. S-a realizat si o retea generala de legare la pamant de protectie a tuturor prizelor de pamant din incinta. 1Instalatiile electrice de utilizare de joasa tensiune (retele exterioare). Obiectele noi de pe platforma Depozitului de deseuri Piatra Neamt se alimenteaza cu energie electrica prin circuite electrice in cabluri subterane, racordate la tabloul de distributie de 0,4 KV al noului post de transformare. Au fost realizate 9 circuite: - 2 circuite cu cabluri trifazate de cupru de tip armat cu sectiunea de 25 mmp (pentru statia de pompe de incendiu); - 7 circuite cu cabluri trifazate de aluminiu de tip armat cu sectiuni intre 25-240 mmp. In zona centrelor de consum ale fiecarui obiectiv s-a amplasat cate o firida electrica de exterior tip E2 sau E3, la care s-au racordat circuitele de alimentare cu energie electrica ce sosesc din PT. Firidele electrice sunt montate pe stelaje metalice incastrate in fundatie de beton, amplasate la: statie pompe incendiu, sortare betoane -concasor, compost, atelier, statie pompe tratare, statie sortare sticle, iluminat (punct de aprindere) si aferent circuite existente. Protectia coloanelor de alimentare ale firidelor electrice la suprasarcina si la scurtcircuit s-a realizat cu sigurante fuzibile cu mare putere de rupere. Pentru protectia impotriva atingerilor indirecte, toate partile metalice care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar pot primi in mod accidental o tensiune periculoasa ca urmare a unui defect, s-au conectat la o instalatie de legare la pamant. 7.3 GAZE NATURALE Gazele naturale sunt asigurate de SC E.ON GAZ ROMANIA SA Targu Mures, in baza contractului de vanzare-cumparare gaze naturale pentru consumatori noncasnici reprezentata prin Sucursala Bacau. Gazele naturale se folosesc drept combustibil la centralele electrice .

10

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT Depozitul dedeseuri municipal Piatra Neamt cuprinde doua celule de depozitare din care functioneaza Celula 1 pana la atingerea capacitatii de depozitare, iar dupa inchiderea ei va functiona Celula 2. Capacitatea de depozitare pentru Celula 1 este de 478.000 mc pe o suprafata de 20.000 mp, iar pentru Celula 2 capacitatea de depozitare este de 300.000 mc pe o suprafata de 28.000 mp. Activitatea principala desfasurata in cadrul Depozitului de deseuri-Celula 1- o reprezinta depozitarea deseurilor menajere si nemenajere atat de la populatia orasului cat si de la agentii economici ce isi desfasoara activitatea in perimetrul orasului Piatra Neamt. Activitatea de depozitare a deseurilor industriale si menajere in Celula 1se realizeaza prin stivuire, fara sortare. Supuse sortarii sunt numai PET-urile care dupa acest proces sunt compactate si balotate, apoi trimise spre valorificare catre diversi beneficiari. Activitatile desfasurate in cadrul gestionarii integrate a deseurilor in Depozitul de deseuri municipal Piatra Neamt s-au identificat urmatoarele faze tehnologice, care se se vor desfasura(odata cu darea in functiune a Celulei 2 de depozitare):  Separarea la sursa si colectarea selectiva a deseurilor;  Transport;  Sortarea materialelor reciclabile;  Concasarea deseurilor rezultate din demolari si constructii;  Compostarea fracţiei organice a deseurilor;  Depozitarea separata a deseurilor menajere solide  Depozitarea deseurilor periculoase;  Colectarea si tratarea levigatului. Schema generala de functionare a Depozitului de deseuri este prezentata in fig. 1: Fig. 1 Schema generala de functionare a Depozitului de deseuri

Separarea la sursa si colectarea selectiva a deseurilor Transportul deseurilor Reciclarea deseurilor

COMPONENTELE SIS TEM ULU I

Concasarea deseurilor rezultate din demolari si din constructii Compostarea fracţiei organice a deseurilor Depozitarea deseurilor solide Depozitarea deseurilor toxice si periculoase Tratarea levigatului

11

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

DOTARI GENERALE

DOTARI AUXILIARE

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

 Birouri  MagaziI si depozite  Vestiare  Laborator Garaj si atelier de reparatii auto  Ateliere de intretinere mecanica

Centrale termice Sistem de monitorizare a obiectivului

8.1 SEPARAREA LA SURSA SI COLECTAREA SELECTIVA A DESEURILOR Colectarea selectiva consta din: - Modificarea sistemului actual de colectare aferent blocurilor inalte (ghene) prin inchiderea acestora; - Dotarea locuintelor cu cate doi recipienti (galeti) pentru colectarea separata a deseurilor organice de la bucatarii si pentru deseurile reziduale; - Construirea punctelor de colectare pentru deseuri organice si reziduale; - Dotarea gospodariilor individuale cu containere pentru deseuri; - Furnizarea de containere pentru deseurile organice si reziduale si pentru deseurile reciclabile: hartie/carton, sticle din sticla si plastic, materiale plastice. Deseurile se sorteaza la sursa in: - deseuri organice provenite din bucatarii; - sticle din plastic sau sticla si alte deseuri din sticla; - hartie si carton; - materiale plastice reciclabile; - deseuri reziduale cum ar fi metale, alte tipuri de plastic, componente din lemn etc. - deseuri periculoase de provenienta casnica, cum ar fi baterii, substante chimice, medicamente expirate etc. Colectarea selectiva a deseurilor include deseurile ce provin de la cele aproximativ 41000 gospodarii si de la cele 9000 de societati mici, institutii, organizatii publice. Pentru colectarea selectiva la sursa se asigura generatorilor de deseuri: - galeti; - containere de 660 l; - imprejmuiri containere la punctele de colectare; - containere de plastic de 60 l; - marker electronic de citire a containerelor; - autocolante de identificare pentru containere de 660 l; - autocolante de identificare pentru containere de 60 l. a. Containere pentru punctele de colectare si locuinte individuale Tipurile de containere de 660 l pentru punctele de colectare amplasate in oras sunt: - container verde pentru colectare deseuri organice, de 660 l : 1 107 buc. - container negru pentru colectare deseuri reziduale, de 660 l : 1 102 buc. - container maron pentru colectare deseuri hartie si carton, de 660 l : 1 102 buc. - container albastru pentru colectare deseuri sticla si plastice, de 660 l : 1 102 buc. 12

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

Total containere 660 l :

4 413 buc.

Tipurile de containere de 60 l pentru colectarea deseurilor de la locuinte individuale: - container verde pentru colectare deseuri organice, de 60 l : 4 994 buc. - container negru pentru colectare deseuri reziduale, de 60 l : 4 999 buc. Total containere 60 l : 9 993 buc. Containerele au capace si sunt dotate cu microcip de identificare. S-a livrat si programul aferent, incluiv cititor – 2 buc., cabluri, cititor de cartela magnetica cu soft pe CD. b. Galeti Au fost achizitionate: - galeti verzi pentru deseuri organice de 10 l : 45 000 buc. - galeti negre pentru deseuri reziduale de 10 l : 45 000 buc. Total galeti de 10 l : 90 000 buc. Aceste galeti vor fi distribuite, cate doua pentru fiecare apartament din oras. 8.2 TRANSPORTUL DESEURILOR Deseurile colectate vor fi transportate in vederea procesarii prin: compostare, sortare/ balotare sau a depozitarii in depozitul ecologic. Depozitul de deseuri detin un parc auto cu autovehicule si containere noi pentru colectarea si transportul deseurilor. Parcul auto aferent investitiei este compus din: - autogunoiere compactoare; - autogunoiera compactoare speciala (cu ecartament ingust); - camioane cu macara; - vehicule pentru ridicarea containerelor; - vehicul pentru curatarea containerelor; - masina de serviciu. Parcul auto, actualmente, se compune din urmatoarele utilaje: - camion compactor IVECO STRALIS AD190S27- gunoiera FARID T1: 16 buc. - camion compactor special (pentru spatii inguste) IVECO DAILY 65C14-gunoiera FARID MM6: 2 buc. - camion cu macara pentru containere IVECO STRALIS AD260S27 – transportor containere: 1 buc. - service Van IVECO-Daily 35 C10HPI: 1 buc. - camion pentru spalat containere IVECO FARID Euro Cargo 150 E24: 1 buc. - FIAT Doblo 1.3 Multijet : 1 buc. - IVECO Daily Transporter 35 S10HPI: 1 buc. Pentru mentinerea starii de curatenie si de igiena in zona punctelor de colectare, care va preveni degajarea unor mirosuri neplacute in jurul acestora si raspandirea de agenţi patogeni, s-a achiziţionat un vehicul pentru spalarea si dezinfectia containerelor IVECO FARID Euro Cargo 150 E24. Apele uzate rezultate de la spalarea containerelor vor fi colectate si deversate in Statia de epurare a depozitului de deseuri. Vehiculele de transport deseuri, dupa golire, vor intra pe platforma asfaltata de pe latura de nord a garajului Statiei de compost unde are loc spalarea pneurilor, utilizand apa din reteaua de alimentare a facilitatilor garajului, sau apa rezultata dupa tratare in Statia de epurare. Evacuarea apei uzate se face in rigola platformei, urmand a se deversa în bazinul colector al apelor de pe platformele Statiei de compost. Gararea masinilor se face în Centrul tehnic de service iar intretinerea si repararea lor se face în Centrul de reparatii si intretinere care este dotat cu: atelier mecanic, atelier de tinichigerie, atelier de tamplarie, atelier electric si vopsitorie. Utilajele de transport deseuri se parcheaza in garajul existent din incinta depozitului actual precum si in garajul nou, care se afla intre Statia de compostare si Celula 1 de depozitare existenta, la nord-est de bazinul de stocare apa aferent Statiei de compostare. Utilajele de operare a depozitului se parcheaza în incinta depozitului. 13

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

8.3 RECICLAREA DESEURILOR 8.3.1 Statia de sortare Statia de sortare plastic si sticla a fost conceputa în vederea sortarii si pregatirii primare pentru valorificarea deseurilor sub forma de ambalaje PET,materiale plastice (PVC,polietilena, etc) si sticla. Deseurile vor fi colectate selectiv (plastic+sticla in aceleasi containere) si vor fi depozitate pe platforma de asteptare, amplasata in partea de NV a halei. Pentru sortare, deseurile sunt transportate cu ajutorul unui incarcator frontal in zona de incarcare, dupa care, cu ajutorul unui transportor/banda cu lant vor fi introduse in separatorul plastic - sticla. Separarea se face cu jet de aer. Ambalajele din PET fiind mai usoare, sunt preluate de transportorul /banda de conexiune si transportate în zona de sortare pe banda transportoare pentru sortarea deseurilor din plastic. Ambalajele din sticla sau cele cu greutate mai mare sunt preluate de banda transportoare pentru sortarea desurilor din sticla. Deseurile, constand doar din ambalaje PET, se introduc in procesul tehnologic de sortare direct prin intermediul transportorului/banda cu lant pe banda transportoare pentru sortarea PET-urilor. Benzile transportoare sunt prevazute cu posturi de lucru. Aici deseurile sunt sortate manual de catre operatori si depozitate in containere speciale (box - paleti). Containerele cu deseuri din plastic, sortate dupa material si culoare, sunt preluate cu ajutorul a doua motostivuitoare si transportate in zona de incarcare a presei. Prin intermediul unui transportor cu lant/banda, sunt introduse in presa, unde sunt pre presate si balotate, dupa ce la alegere, au fost in prealabil perforate. Pana la valorificare, balotii astfel obtinuti sunt depozitati pe platforma de produse finite situata in partea de SE a halei. Deseurile de sticla, sortate, ca fiind corespunzatoare pentru valorificare, sunt depozitate in box - paleti pana la valorificare. Deseurile care nu se pot valorifica se aduna in containere speciale situate la capatul benzilor si sunt transportate ca desuri nereciclabile la depozitul pentru deseuri municipale. Deseurile de hartie ce pot fi colectate selectiv, vor fi presate si balotate, manevrarea lor facandu-se cu ajutorul incarcatorului frontal si a motostivuitorului. Statia de sortare este prevazuta cu un sistem automat de functionare ce permite selectarea a 5 linii tehnologice de functionare separata, in functie de tipul de deseuri ce urmeza a fi selectate (PET-uri, sticla, PET+sticla). Selectarea consta in alegerea benzilor ce vor functiona simultan. Variantele de selectare a liniilor tehnologice sunt prezentate in documentele ce fac parte din Cartea tehnica a Statiei de sortare. În partea stanga a halei se afla o platforma unde se vor depozita deseurile din plastic si sticla ce urmeaza a fi sortate. In partea dreapta a halei se afla o platforma din beton acoperita unde se vor depozita deseurile de sticla sortate, precum si deseurile din plastic si hartie sortate, sub forma de baloti. Hala de sortare este prevazuta cu o retea de incendiu, racordata la reteaua generala de incendiu a depozitului, prevazuta cu hidranti de interior dotati cu furtun si accesorii. Traseul retelei interioare de incendiu este realizat din teava neagra din otel cu diametrul de 2”, pozitionata aparent pe pereti. Statia de sortare este dotata cu urmatoarele echipamente, utilaje si accesorii: a) Echipamentele de sortare b) Utilaje de transport 14

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

c) Accesorii folosite pentru depozitare d) Presa de balotat a) Echipamentele de sortare sunt urmatoarele: - banda de alimentare: 1000/15000 mm; - sita cu discuri rotative: 1038/2414 mm; - suflanta: 8750 mc/h; D=300 mm; Greutate=275 kg.; - banda transversala de transfer: 1000/13200 mm; v=0,80 m/s; - banda de sortare sticla: 1000/25000 mm; v=0,10/0,50 m/s; - banda de alimentare 2 plastic: 1000/15000; v=0,20/0,70 m/s; - banda de sortare pentru PET: 1000/28980 mm; v=0,10/0,50 m/s. b) Utilaje de transport sunt: - autoincarcator: 4500 kg; L=5080 mm, l=1750 mm, h=2480 mm, v=20km/h; - stivuitor: 2715 kg; L=2219 mm, L furci =1200 mm, H9ridicare)=3250 mm, sarcina nominala=1600 kg, P=27kw; - stivuitor pentru baloti: 2715 kg; L=2219 mm, L furci= 1200mm, h9ridicare)=3050 mm, sarcina nominala=1600 kg, P=27kw. c) Accesorii folosite pentru depozitare: - box paleti: L=1200 mm, l=800 mm, h=650 mm : 150 buc.; - container PET: L= 2500mm, l= 1750 mm, h=1000 mm : 2 buc.; - container sticla: L= 1971 mm, l=1715 mm, h=1100 mm : 2 buc.; - container sub sita cu discuri: L=1971 mm, l=1291 mm, h(int)= 650 mm : 2 buc.; - container sub banda de alimentare presa:L=1971 mm,l= 1715mm,h(int)=650mm:2 buc. d) Presa de balotat se compune din: - presa: forta de presare= 420 KN; greut.ballot.lung. 1200 mm (150-420)kg, capacit.=2,3 to/h (20 kg/mc PET, PE); 5,4 to/h (50 kg/mc hartie/carton); - perforator: l= 1200 mm, debit=8000 sticle PET/h; - banda transportoare: l=1300 mm, L=15931 mm, v=0,17 m/s; - palnie de incarcare. Schematic activitatea de sortare este: COLECTARE SELECTIVA Deseuri (stica, PET, hartie)

DEPOZITARE pe platforma

SORTARE MANUALA pe banda

DEPOZITARE in containere

15 DEPOZITARE PRESARE SI BALOTARE pe platforma pentru valorificare

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

DEPOZITARE deseuri nevalorificabile in box-paleti pana la valorificare

8.3.2 Centrele de colectare deseuri voluminoase Anumite fractii ale deseurilor nu sunt incluse in sistemul de colectare a deseurilor, cum ar fi piese de mobilier, echipamente electrice, anvelope si deseuri periculoase. Pentru colectarea si livrarea ulterioara a acestor fracţii la facilitati disponibile pentru valorificare sau eliminare finala s-au înfiinţat doua centre de colectare/reciclare:Maratei,Darmanesti,Valea Alba. Centrele de colectare/reciclare au diferite containere, corespunzatoare tipurilor de deseuri care se vor colecta, inclusiv deşeuri periculoase de provenienta casnica. 8.3.3 Colectarea hartiei şi cartonului Hartia si cartonul vor fi colectate separat de la gospodarii sau alti generatori de deseuri. Hartia şi cartonul se vor transporta direct la o firma care se ocupa cu reciclarea deseurilor. S-a asigurat o platforma pentru a servi ca zona tampon in cazul in care se intârzie transportul sau comercializarea acestui tip de deseu. 8.4 CONCASAREA DESEURILOR REZULTATE DIN DEMOLARI/CONSTRUCTII Statia de concasare a fost realizata in scopul recuperarii si valorificarii deseurilor din beton provenite din demolari de constructii, prin utilizarea acestora in diferite domenii (constructii drumuri, platforme, stabilizarea unor terenuri, etc.). Instalatia de concasare a deseurilor are o capacitate de 80 t/h si se compune din:  grup de concasare, format din : - granulator GR-8070; - buncar de alimentare cu un volum de 5 mc; - transportor cu banda de evacuare steril si produs concasat, prevazut cu separator de metale.  grup de sortare, format din : - buncar cu un volum de 5 mc V= 5 mc, prevazut cu vibrator separator, ciur de 7,5 mp cu doua nivele; - transportor pentru alimentare ciur; - transportor evacuare sorturi.  panou electric, folosit pentru actionarea tuturor utilajelor. Deseurile colectate, provenite din constructii,se aduc in zona de stocare, sunt preluate si concasate cu un concasor care are o capacitate de 80 t/h. Dupa concasare, produsul finit (deseuri rezultate din construcţii/demolari concasate) se descarca intr-o zona de depozitare temporara. Refuzul de ciur se depoziteaza temporar în zona destinata acestui subprodus. Deseurile concasate, care se pot numi produs finit, se pot utiliza ca strat drenant pentru gazul de depozit in procesul de inchidere/reabilitare a vechiului depozit (intr-o prima etapa de 3-5 ani), iar in functie de disponibilitatea de materiale de procesat, se poate utiliza si ca material de acoperire zilnica in cadrul depozitului de deseuri sau la reabilitarea de drumuri. Refuzul de ciur va fi reintrodus in procesul de concasare. Schematic procesul consta in:

16

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

COLECTARE deseu din constructii

TRANSPORT

STOCARE

CONCASARE

REFUZ CIUR

VALORIFICARE

8.5 STATIA DE COMPOSTARE A FRACTIEI ORGANICE Fractia organica a deseurilor municipale, colectata separat, cu deseurile provenite din intreţinerea parcurilor si gradinilor (deseuri vegetale) si deseuri de lemn, se supun unui proces de compostare. Sistemul de compostare este in aer liber, cu gramezi intoarse. Pe platforma de compostare vor fi depuse deseurile organice amestecate cu deseurile vegetale. Deseurile vegetale se macina, se amesteca cu deseurile organice si apoi se dispun in gramezi lungi. Transportul acestor deseuri se face cu incarcatoare frontale cu roti. Gramezile se intorc cu un utilaj de amestecare/intoarcere a gramezilor care va amesteca apoi cele doua fractii, realizand astfel gramezile de compost. Pentru controlul procesului de compostare a deseurilor este necesara întoarcerea gramezilor in mod regulat. Operatia se va efectua cu utilajul de amestecare/intoarcere a gramezilor. Prin intoarcerea gramezilor se asigura controlul temperaturii, a continutului de apa si de oxigen, a valorii pH-ul si a structurii compostului. De asemenea se asigura un proces de compostare mai rapid si mai eficient, reducerea generarii de mirosuri neplacute. Constructiile si instalatiile aferente Statiei de compost sunt: platforme tehnologice cu rigole pentru compost - au o suprafata totala de 19 474 mp si pante de 1,5% in profil transversal care permit scurgerea apelor in rigole si evacuarea lor in bazinul de levigat. Platformele sunt imprejmuite cu garduri din: beton armat, elemente prefabricate si gard de sarma, pentru asigurarea securitatii zonei; 17

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

cladiri in care sunt incluse: garajul pentru echipamente, depozit/sopron pentru compost; bazin pentru colectarea apelor de pe platforme - bazin de levigat, care este ingropat, are dimensiunile în plan: 30,70m x 30,70 m si capacitatea de stocare de 1.500 mc apa pentru procesul tehnologic de producere a compostului. Bazinul este alimentat cu parti levigabile din procesul de compost si apa din precipitatii, colectate de pe platformele statiei. In perioada cu precipitatii deficitare, asigurarea volumului de apa necesar si suficient in bazin, se face prin adaugarea de apa proaspata din reteaua de alimentare cu apa existenta, prin intermediul unui racord din teava PEHD Dn 63, PN6, din caminul apometru nou. Bazinul este dotat cu un aerator pentru reducerea mirosului in sezonul calduros, precum si cu o statie de pompare a apei pe platforme, prin reteaua de hidranti. Aeratorul este amplasat pe o fundatie din beton armat de 10 cm grosime prin intermediul unei folii din cauciuc de 1 cm grosime, betonul fiind preparat cu ciment hidraulic. Fundatia este asezata pe radierul bazinului. Caracteristici aerator: - P=18,5 kw; - diametru conducta evacuare = 95 mm; - Qaer = 440 Nmc/h; Qapa=500mc/h. Statia de pompare - pentru asigurarea apei in vederea stropirii compostului, pentru mentinerea umiditatii acestuia intre valorile 55 - 60%, prin reteaua de hidranti executata în acest scop. Statia de pompare este echipata cu doua pompe tip HBT 65-40-200 SC UPSS Botosani, cu urmatoarele caracteristici: Q=15mc/h; H=40 m col.apa; P=7 kw. Pompele sunt conectate la reteaua de hidranti, executandu-se in acest scop un montaj hidraulic (by pass, clapete de retinere, vane, inclusiv vana de golire a retelei de hidranti). Statia de pompare are urmatoarele caracteristici constructive: dimensiuni 2,95 x 1,70m, adancimea de 3,10 m si este compusa din doua camere, una in care sunt montate pompelecompartiment uscat, si una umeda, prevazuta cu o basa de decantare cu adancimea de 50 cm, care va fi tot timpul plina la nivlul levigatului din bazin. Peretii si radierul statiei de pompe sunt din beton armat cu permeabilitate redusa. Planseul statiei, necarosabil, are doua capace de vizitare si scari de acces în ambele bazine. Trecerea conductelor prin pereti este etansata cu presetupe. Instalatia electrica ce alimenteaza aeratorul si pompele este izolata, in conformitate cu legislatia in viigoare si detaliile furnizorului de echipamente. Golirea si curatarea bazinului se face respectand urmatoarea succesiune de operatii: - oprirea aeratorului cu 24 h inainte de golire pentru a permite decantarea namolului; - scoaterea apei cu o pompa submersibila, cu racord flexibil racordat la preaplinul bazinului, apa fiind condusa in caminul C8 si canalizarea nou executata, la statia de pompare existenta in incinta Depozitului ecologic; - scoaterea stratului de namol decantat pe fundul bazinului cu vidanja, - transportarea namolului la Statia de epurare municipala. Bazinul este imprejmuit cu un gard metalic realizat din panouri din plasa de sarma zincata si stalpi din beton de ciment, cu o inaltime de 2 m. Echipamentele din dotarea Statiei de compost: - incarcatoare VOLVO TIP L40 TPZ seria B cu piese de schimb: 2 buc. - tocator material structural KOMPTECH - CRAMBO 5000 TIP TPS240 cu accesorii: 1 buc. - ciur rotativ , cu piese de schimb KOMPTECH: MAXX INTEGRAL: 1 buc. - masina de intors brazdele de compost, cu piese de schimb si instalatie irigare brazde Komptech - Topturn x60: 1 buc. Statia de compost este imprejmuita cu un gard din beton de aprox. 1,6 m inaltime, amplasat in zona de stocare a materialelor compostabile - pe latura de est a incintei Statiei de 18

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

compostare - pentru a preveni imprastierea materialelor in afara amplasamentului. Deasemenea statia are si un perete protector de circa 2,5 m amplasat in partea de nord a Statiei de compostare care asigura diminuarea mirosurilor dezagreabile degajate din acest proces realizat in aer liber, prevenirea imprastierii deseurilor uşoare, precum şi diminuarea impactului vizual negativ asupra zonelor locuite din imediata vecinatate. Suplimentar, incinta este imprejmuita si cu un gard care delimiteaza toate obiectivele care intra in functiune in acel areal.

Garajul pentru utilaje si atelierul de intretinere si reparatii sunt realizate in incinte inchise, ultimul fiind situat in partea de nord a incintei, in vecinatatea zonei de maturare. Tot in acea zona sunt construite facilitati pentru personalul Statiei de compostare: grupuri sanitare, spatii pentru servit masa. Cantitatile de deseuri care vor fi tratate prin procesul de compostare vor fi urmatoarele: - 12 000 tone/an deseuri organice (30 000 m3/an, densitatea aproximativa 400 kg/m3); - 6 500 tone/an deseuri provenite din intretinerea parcurilor si gradinilor (83 000 m 3/an nemacinate sau 16 600 m3/an macinate); - 6 500 tone/an deseuri de lemn (50 000 m3/an). In urma compostarii se va realiza o reducere a cantitatii acestor deseuri cu aproximativ 50%, ceea ce inseamna ca din totalul de 25.000 tone/an materii prime va rezulta o cantitate de produs finit de aproximativ 12.500 tone/an sau 21.000 m3/an, ceea ce inseamna 466 m3 pe saptamana. Schematic procesul consta in: PLATFORMA DEPOZITARE deseu vegetal + deseu organic

INTOARCERE/AMESTECARE UMECTARE apa

BAZIN LEVIGAT

DEPOZITARE pentru valorificare

8.6 DEPOZITAREA DESEURILOR SOLIDE In conformitate cu legislatia in vigoare HG nr. 349/2005, art. 4, lit. b - Depozitul de deseuri se incadreaza in categoria depozitelor de deseuri nepericuloase si va fi utilizat in exclusivitate pentru depozitarea deseurilor nepericuloase, care vor consta conf. HG nr. 349/2005 art. 7, alin. (2)(litera a, b, c) din: - deseuri municipale; - deseuri nepericuloase de orice alta origine, care satisfac criteriile de acceptare a deseurilor la depozitul pentru deseuri nepericuloase; In Depozitul de deseuri municipal Piatra Neamt(Celula 2) se vor depozita numai deseuri municipale colectate selectiv. Deseurile colectate selectiv la sursa se preiau de firma de salubritate si se transporta in vederea procesarii – prin compostare/concasare, sortarii/balotarii sau depozitarii in depozit. Metoda de depozitare utilizata in cadrul depozitului analizat este depozitarea pe suprafata. Deseurile descarcate se vor nivela si compacta imediat dupa descarcarea in depozit, 19

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

pentru a crea posibilitatea depozitarii unei cantitati mai mari de deseuri in unitatea de volum, pentru a reduce impactul determinat de antrenarea si imprastierea deseurilor pe suprafetele invecinate, pentru a reduce riscul aparitiei incendiilor, proliferarii insectelor, animalelor, pasarilor si pentru a minimiza fenomenele de tasare pe termen scurt. Deseurile compactate se vor acoperi zilnic pentru a preveni aparitia mirosurilor neplacute antrenarea si imprastierea deseurilor pe suprafetele invecinate, proliferarea insectelor,animalelor animalelor, pasarilor, precum si pentru a diminua impactul vizual negativ al depozitului. !!!!!!! Acoperirea zilnica este obligatorie deoarece in perioadele cu temperatura si umiditate ridicate, neacoperirea deseurilor cu material steril favorizează emisiile de mirosuri neplacute si proliferarea daunatorilor. Ca material de acoperire zilnica se va utiliza solul rezultat în urma excavarilor realizate pentru amenajarea depozitului sau deseurile rezultate din demolari/constructii, deseuri care vor fi concasate inainte de a fi aplicate. Materialele de acoperire zilnica vor reprezenta circa 8 % din volumul de deseuri depozitate (conf. evaluarilor din Studiul de impact). Compactarea si zdrobirea deseurilor din depozitul ecologic se va realiza cu cilindrul compactor TANA G 320. Schematic procesul este reprezentat mai jos : DESEURI MUNICIPALE

CANTARIRE VERIFICARE VIZUALA sau ANALITICA

Deseuri necorespunzatoare

DEPOZITARE Deseuri depozitabile

Zona special amenajata izolata

ACOPERIRE

NIVELARE

COMPACTARE cu materiale inerte

8.7 DEPOZITAREA DESEURILOR TOXICE SI PERICULOASE Depozitarea deseurilor toxice si periculoase se va face pe o platforma special amenajata si va cuprinde numai deseurile periculoase acceptate de operatorul Depozitului de deseuri si in conformitate cu prevederile legale. Aceasta platforma de depozitare a deseurilor toxice si periculoase, are dimensiunile de 25 m x 93 m, forma poligonala. Panta platformei este de 2% catre rigola construita in partea de sud, paralel cu gardul de protectie din beton. In sectiune transversala, platforma are urmatoarea structura: 20

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

- strat/platforma teren de fundare din material local compactat; - strat de balast de 50 cm grosime dupa compactare, asezat pe patul platformei; - strat compactat de piatra sparta mare cu dimensiunile 30-50 mm, de 20 cm grosime, impanat cu piatra sparta de 0-16 mm. 8.8 TRATAREA LEVIGATULUI Deoarece amplasamentul depozitului ecologic beneficiaza de existenta in zona a unei retele de canalizare conectata la Statia de epurare oraseneasca, pe amplasament levigatul va fi preepurat pentru a permite epurarea ulterioara in statia de epurare a apelor uzate municipale si respectarea limitelor impuse prin HG nr. 188/2002, modificate prin HG nr.352/2005. Levigatul este colectat din celulele Depozituluide deseuri prin intermediul a 4 camine si transmise cu ajutorul unei pompe electrice intr-un rezervor din PEHD cu V=100 mc, folosindu-se trasee din teava de PEHD cu diametrele nominale cupinse intre 40 si 280 mm. Tratarea levigatului se realizeaza intr-o instalatie tip DELTA UMWELT – TECHNIK GMBH, cu osmoza inversa, complet automatizata, amplasata in 3 containere. Statia este dimensionata pentru un debit de ape uzate de pana la 40 mc/ zi. Procesul de preepurare consta in separarea mecanica, decantare, tratare chimica si filtrare, folosindu-se filtre ce functioneaza prin procedeul fizic de osmoza inversa. Fazele principale ale procesului de tratare a levigatului sunt urmatoarele: 8.8.1 Pretratare levigat - prin corectie de pH cu acid azotic, oxigenare si obtinerea unor oxizi (Fe, Mn, etc.), adaugare de floculant policlorura de aluminiu, sedimentare si filtrare pe nisip cuartos si depozitarea in tancul de filtrat. 8.8.2 Unitatea I de osmoza inversa - are rolul de indepartare a compusilor dizolvati cum ar fi sarurile, metalele grele, compusi organici si o parte din concentratia de amoniac, o parte din filtrat fiind dirijat la a doua celula de osmoza. 8.8.3 Unitatea II de osmoza inversa – o parte din permeatul de la Unitatea I este directionat catre al doilea stadiu al tratarii, cu rol de finisare a permeatului, in special indepartarea amoniacului. Produsul rezultat dupa tratarea in a doua unitate este de calitate foarte buna si se dirijeaza in bazinul statiei de pompe existent. Din acest bazin permeatul impreuna cu apa din canalizare se pompeaza in Statia de epurare a orasului, in vederea tratamentului final. Concentratul rezultat se redirectioneaza catre rezervorul special destinat acestuia. 8.8.4 Unitatea III de osmoza inversa – concentratul rezultat din prima unitate este tratat în unitatea a treia (unitate de inalta presiune, pana la 60 bar) pentru obtinerea concentratului care se colecteaza intr-un rezervor de unde se va pompa catre depozitul ecologic. Permeatul rezultat din Unitatea a III-a este directionat catre rezervorul pentru produs filtrat si se trece din nou prin Unitatile I si II de osmoza. Statia de tratare a levigatului se compune din: recipiente, filtre, dozatoare, pompe, trasee, elemente de izolare comandate cu contactoare pneumatice, membrane de osmoza inversa, instalatie electrica si de automatizare. Schematic procesul de Tratare levigat arata astfel:

21

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

REZERVOR TAMPON pentru levigat 100 m3 Ajustare pH

AERARE Substante floculante

SEDIMENTARE

Permeat

Concentrat

FILTRARE

UNITATEA I

Concentrat

UNITATEA III UNITATEA II

Permeat catre canalizare

8.9.INSTALATII AUXILIARE 8.9.1 Centrale termice 22

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

Energia termica pentru incalzire spatii (atelier reparatii auto, cladire ad-tiva, hala de sortare) si preparare apa calda, se asigura de centrale termice proprii care utilizeaza drept combustibil gazele naturale (CH4 ). Obiectivele se constitue din: retea de distributie gaze naturale, post de reglaremasurare, retea de utilizare gaze naturale, echipamente (centrale termice). Traseele conductelor de gaz metan a retelei de utilizare sunt pozate subteran pana la cladirile in care se afla consumatorii si aparent pe elementele de rezistenta si rezemate pe bratari metalice la interiorul camerelor in care se afla centralele termice . Receptorii de gaz metan sunt racordati rigid la instalatia de utilizare.

In cadrul depozitului sunt instalati urmatorii consumatori de gaz, cuplati in 3 amplasamente, astfel: 1. Grup ad-tiv: centrala termica tip LAMBORGHINI CALORECLIMA 30, putere 32 KW; 2. Atelier reparatii auto: WIESSMANN VITOGAS 100 V108, 108 KW; 3. Statie sortare: CT tip CONFORT ACK2-K300, 348KW; 4. Statie sortare: CT tip CONFORT ACK2-K300, 348 KW; 5. Statie sortare: Boiler RMG 100-MKII, 98,6 KW. Total putere instalata: 934,6 KW. Total necesar de gaz metan: 105,24 mc/h. Postul de reglare-masurare are urmatoarele caracteristici: - presiune min./max.în aval şi amonte de regulator 2/0,2 bar; - debit max. 150 mc/h, în cond.standard (15 0C şi 1,1325 bar); - postul e echipat cu un contor tip DELTA G65 DN 50 cu corector electronic, regulator de presiune cu actionare tip RTG50/DN50 si un filtru FTG DN50. Incaperile in care sunt montati consumatorii de gaz metan corespund scopului propus din punct de vedere al volumului si suprafetei vitrate. Datorita folosirii geamurilor tip termopan, conform legislatiei în vigoare, s-au realizat prize pentru accesul aerului de ardere in incapere, amplasate la partea inferioara a usilor de acces. Din aceleasi considerente, s-au montat pe conducte la intrarea in incapere, electrovalve actionate de analizoare de gaz natural cu limita inferioara de detectie de 2% CH4 in aer. Evacuarea gazelor de ardere se realizeaza prin tiraj natural datorita racordarii centralelor termice la cosurile de fum tip SCHIDELL. La proiectarea si realizarea instalatiilor s-au respectat Normele tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaz natural elaborate in 2004. 9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU 9.1 AER 9.1.1 Evacuarea poluantilor in mediu Din analiza activitatilor desfasurate in cadrul Depozitului de deseuri s-au identificat urmatoarele surse de poluare ale aerului:  surse de emisii dirijate: gaze arse de la centralele termice ce folosesc drept combustibil gazul metan; instalatia de evacuare a gazului de depozit(dupa inchidere).  surse de emisii nedirijate (difuze). Ca surse dirijate sunt evacuarile gazelor de ardere de la centralele termice care se realizeaza prin tiraj natural datorita racordarii centralelor termice la cosurile de fum tip SCHIDELL. 23

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

Ca emisii nedirijate amintim emisiile de particule rezultate in urma operatiilor tehnologice cum ar fi : descarcarea deseurilor, compostarea lor, concasare, etc. 9.1.2 Dispersia poluantilor atmosferici in zona amplasamentului Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate etapei de operare nu poate fi facuta in raport cu prevederile OM 462/1993 “Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei“ – care se refera la surse dirijate, deoarece sursele din aceasta etapa sunt nedirijate pentru care nu se prevad limite in OM 462/1993. In perioada de functionare a centralelor termice, ce folosesc gazul metan drept combustibil, cosurile de evacuare ale gazelor arse se constituie ca surse dirijate. Masurile pentru controlul emisiilor de particule sunt masuri de tip operaţional specifice surselor din amplasamentele analizate.

In ceea ce priveste emisiile generate de sursele mobile acestea trebuie sa respecte prevederile legale in vigoare. Debitele masice de poluanti emisi in atmosfera de mijloacele de transport, utilaje, se pot determina cu Metodologia EEA/EMEP/CORINAIR. Debitele masice de poluanti emisi in atmosfera caracteristici etapelor post – inchidere se pot determina cu Metodologia US EPA/ AP-42 (Varianta 8.0, 2000). Impactul poluanţilor atmosferici generaţi, asupra calitatii aerului ambiental, s-a determinat prin modelarea matematica a campurilor de concentratii pe diferite intervale de mediere, asociate valorilor limita si valorilor de prag ce se constituie in criterii pentru evaluarea calitatii aerului, de catre SC AGRO CONSULT SRL Bucuresti. Evaluarea impactului asupra receptorilor sensibili din zona de influenta s-a facut in raport cu valorile limita si valorile de prag prevazute de legislaţia nationala (Legea nr. 655/2001, STAS 12574/1987) si UE (transpusa in legislatia nationala - OM nr. 592/2002) pentru protectia acestora. In plus, In cazul poluantilor generatori de miros, concentraţiile au fost raportate la pragurile olfactive (sau de recunoastere). Analiza rezultatelor obţinute in urma modelarii matematice a dispersiei poluantilor in atmosfera comparativ cu valorile limita pentru concentratiile de poluanti in atmosfera (imisii), prevazute de legislatia în vigoare pune in evidenta faptul ct nivelurile de concentratii in aerul ambiental ale poluantilor normati prin legislatia existenta, generate de sursele aferente obiectivului se vor situa sub valorile limita, indiferent de intervalul de mediere, atat pana in anul 2013, cat si in perioada ulterioara (in cazul în care nu apar modificiri importante ale activitatii). Referitor la impurificarea aerului cu compusi organici nemetanici, atat in ansamblu, cat si pentru compusii speciali, se apreciaza ca aceasta nu va genera probleme pentru sanatatea populatiei din apropierea amplasamentului, deoarece nivelurile de concentratii sunt deosebit de reduse pentru compusii cu grad ridicat de toxicitate, concentratiile acestora fiind cu cel putin trei ordine de marime mai mici decat pragurile de toxicitate. In ceea ce priveste eventualul disconfort al locuitorilor din apropierea amplasamentului ca urmare a mirosurilor generate de descompunerea deseurilor (depozitate final si/sau supuse procesului de compostare), se apreciaza ca, in general, acesta nu va exista. Valorile concentratiilor in aerul ambiental al compusilor cu potential odorant vor fi mai mici decat pragurile olfactive. Receptorii sensibili din zona sunt populatia si vegetatia. Concentratiile de poluanti in zona de influenta maxima a obiectivului, din afara perimetrului acestuia, se afla sub valorile limita pentru protecţia receptorilor, atat prin aportul singular al surselor obiectivului, cat si prin aportul cumulat cu influenta surselor existente in zona. Din analiza debitelor si concentraţiilor de poluanti prezentate in Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru sistem integrat de management deseuri, elaborat de SC AGRO CONSULT SRL Bucuresti, se observa ca acestea vor fi mici in cazul tuturor poluantilor. 24

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

In baza celor prezentate concluzia este urmatoarea: concentratiile de poluanti din aerul ambiental se vor incadra in limitele prevazute de legislatia in vigoare. 9.2 APA 9.2.1 Retelele de colectare si evacuare ape pluviale sunt urmatoarele:  Rigola drumului de acces la atelierul de reparatii si garaj evacueaza apele colectate in santul perimetral al celulei existente a Depozitului de deseuri. Rigola este impermeabilizata, din beton monolit. Dimensiuni: L=100 m, panta longitudinala 0,3%, sectiune trapezoidala cu h = 0,300,60 m; latime fund = 0,15-0,20 m;

 Rigola drumului de acces la hala de sortare debuseaza in santul drumului perimetral al celulei noi, intr-un amplasament situat în partea de S-E al celulei noi. Rigola este impermeabilizata, este din dale prefabricate din beton, are sectiunea triunghiulara de diferite dimensiuni: - tronson 1: L=70 m, sectiunea: L taluz=0,2 m; h=0,30 m; - tronson 2: L=152 m, sectiunea: L taluz=0,7 m; h=1m; - tronson 3: L=75 m, sectiunea: L taluz= 1 m; h=1,40m. Panta longitudinala a rigolei variaza intre 0,21% şi 3,5%.  Rigola platformei pentru depozitarea materialelor sortate - amplasata in partea de sud a platformei. Are forma trapezoidala, deschisa pe o lungime de 20 m si dimensiunile: 0,15 m/0,5 m; h=0,19 m. Pe urmatorii 20 m rigola are o sectiune in forma de U, cu latimea 0,30 m, inaltimea 0,40 m, este acoperita cu dale din beton pentru a putea asigura accesul auto pe platforma. Rigola platformei debuseaza in rigola drumului halei de sortare, subtraversand drumul de acces la hala de sortare.  Santul drumului perimetral al Celulei 2 al Depozitului de deseuri: este din balast, cu L = 202 m , sectiune este trapezoidala, panta hidraulica longitudinala de 0,2-2,9%;h(medie)=0,6m Santul deverseaza intr-un bazin prevazut cu ecrane din beton, separatoare de grasimi, descrise in cazul santului perimetral de garda al Celulei 2.  Santul perimetral de garda al Celulei 2 al Depozitului de deseuri – pentru colectarea apelor meteorice de pe taluzurile exterioare ale celulei noi. Apele colectate se descarca intr-un bazin amplasat în partea de SV a celulei. Apele colectate circula din doua directii (NE si NV) catre SV unde este amplasat bazinul de colectare ce reprezinta punctul de debusare catre raul Bistrita. Santul perimetral de garda are sectiunea trapezoidala cu latimea de 0,40 m, inaltimea de 0,50 m, panta long. 0,8%. Lungimea santului este 550 m. Santul este impermeabilizat cu dale prefabricate din beton. In bazinul din SV celulei exista montate doua ecrane din beton, separatoare de ulei, care opresc eventualele scurgeri de ulei ce pot apare din ambele directii de curgere. Ecranele au forma trapezoidala (forma santului), h=1 m, sunt amplasate la 0,50 m deasupra fundului santului pentru a lasa sa se scurga apa, liber. Uleiurile, daca e cazul, sunt oprite de catre ecrane/separatoare.  Santul perimetral al platformei concasorului – colecteaza si transporta apele pluviale. Platforma concasorului are prevazut un sant perimetral din balast ce debuseaza intr-un canal existent, in partea de Nord a platformei. Dimensiunile acestuia sunt: L = 400 m, panta hidraulica longit. 0,3% - 1%, h(mediu) =0,20-1,00 m. 9.2.2 Reteaua de canalizare Pentru preluarea si evacuarea apelor impurificate, tehnologice si menajere de la hala de sortare si atelierul mecanic s-a realizat o retea de canalizare ce debuseaza in statia de pompe ape uzate existenta, de unde, printr-o conducta de refulare, sunt trimise in Statia de epurare 25

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

municipala. Reteaua de canalizare este executata din teava PVC cu Dn=200 mm, iar la schimbare de directie sau racorduri se gasesc camine de vizitare executate din tuburi prefabricate din beton cu D=1000 mm. Caminele de vizitare sunt acoperite cu capace cu rama din fonta. Canalizarea menajera de la hala de sortare debuseaza direct in statia de pompe ape uzate existenta. Scurgerea gravitatiaonala este asigurata printr-o panta continua de 0,007% de la hala de sortare spre statia de pompe. Pentru apele impurificate cu uleiuri de la atelierul mecanic s-a executat o canalizare cu scurgere gravitationala, cu panta de 0,007%, ce debuseaza in canalizarea menajera din zona. Pentru separarea uleiurilor din apa impurificata, inainte de debusarea in canalizarea existenta, s-a executat un separator de grasimi ce impiedica ajungerea uleiurilor in Statia de epurare a orasului. Golirea si preaplinul rezervorului de apa pentru incendiu s-a executat prin scurgere gravitationala cu o conducta din PVC Dn 200 mm, racordata la un camin de canalizare menajera existent in zona statiei de pompare apa incendiu. 9.3 SOL Realizarea obiectivelor amplasamentului analizat – celula noua, statie de compostare, staţii de sortare - îi sunt asociate diferite forme de impact asupra solului, directe sau prin intermediul mediilor de dispersie (depunerea poluanţilor din aer). In etapa de operare sursele de poluare ale solului sunt reprezentate atat de activitatile desfasurate pe amplasamentele propriu-zise, cat si de transportul deseurilor de la sursa la amplasamente. Activitatile desfasurate pe amplasamentele propriu-zise si care reprezinta surse de poluare ale solului sunt: ● Depozitarea propriu-zisa a deseurilor Deoarece in cadrul Celulei 2 a depozitului vor fi depozitate numai deseuri menajere selectate la sursa, iar noua celula este impermeabilizata si prevazuta cu sistem de colectare a levigatului, poluarea solului datorita depozitarii propriu-zise a deseurilor va fi nesemnificativa. ● Activitatea de compostare Deoarece gestionarea deseurilor organice in cadrul statiei de compostare si descompunerea aeroba a deseurilor se va desfasura numai pe suprafete betonate, pericolul poluarii solului este diminuat la maximum. De asemenea, pentru a preveni poluarea solului datorita scurgerii excesului de levigat din deseurile care sunt compostate, platforma betonata este realizata cu o panta de 1% şi cu un sistem de rigole prin care levigatul este dirijat intr-un bazin de colectare. Bazinul de colectare a apei in exces este ingropat si impermeabilizat. ● Activitatea de concasare Emisiile de particule care rezulta prin concasarea deseurilor provenite din constructii si demolari pot reprezenta surse de poluare ale terenurilor adiacente platformei pe care se va realiza concasarea. Platforma pe care se va realiza concasarea si zonele unde vor fi depozitate deseurile destinate concasarii si deşeurile concasate este betonata. In cazul în care platforma statiei de concasare nu va fi intretinuta corespunzator particulele care se vor depune pe platforma betonata vor fi antrenate de apele meteorice si vor fi dirijate spre terenurile adiacente, reprezentand astfel o sursa de poluare a solului superficial. ● Activitatea de sortare a deseurilor Singurele activitati care vor fi desfasurate pe amplasamentul statiilor de sortare si care vor reprezenta surse potentiale de poluare ale solului sunt activitatile igienico-sanitare ale angajaţiilor, prin depozitarea in locuri necorespunzatoare a deseurilor menajere. Datorita tipurilor de activitati care vor fi desfasurate pe amplasamentul statiilor de sortare, precum si datorita faptului ca acest amplasament este betonat, pericolul poluarii solului este diminuat la maximum. 26

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

● Utilaje de exploatare şi mijloace de transport Utilajele si mijloacele de transport pot reprezenta surse de poluare ale solului cu produse petroliere cauzata de: - scapari accidentale ale carburantilor si uleiurilor; - modul de lucru; - vechimea utilajelor; - starea tehnica si intretinerea necorespunzatoare. De asemenea, utilajele si mijloacele de transport pot reprezenta surse de poluare a solului cu metale grele continute in gazele de esapament. Tinand cont ca utilajele cu care este dotat Depozitul de deseuri, sunt noi si moderne, putem spune ca prin exploatarea corespunzatoare, prin respectarea termenelor de verificare si prin asigurarea intretinerii curente in locurile stabilite si amenajate, este posibil sa nu apara situatii de poluare accidentala a solului.

● Activitatile igienico-sanitare ale angajatilor Activitatile angajatilor din santier generatoare de poluanti cu impact asupra solului pot fi cauzate de depozitarea in locuri necorespunzatoare a deseurilor menajere rezultate din activitatea proprie. ● Transportul deseurilor de la sursa la amplasamente Transportul deseurilor de la sursa la amplasamente poate reprezenta o sursa de poluare a solului aferent cailor de transport datorita scurgerilor accidentale de produse petroliere si metalelor grele continute in gazele de esapament. 10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT 10.1 AER 10.1.1 Emisii Sursele de poluare a atmosferei, generate de activitatea Depozitului de deseuri, sunt de doua categorii : ● Dirijate – caracterizate de faptul ca aerul impurificat rezultat din procese sunt colectate, transportate si exhaustate in atmosfera prin mijloace mecanice. Acestea sunt de doua feluri : - controlate, caracterizate prin faptul ca sunt prevazute cu instalatii de retinere a poluantilor ; - necontrolate, caracterizate de faptul ca nu sunt prevazute cu instalatii de retinere a poluantilor ; ● Nedirijate – caracterizate prin faptul ca poluantii rezultati din proces sunt evacuati in mod liber in atmosfera. Emisii punctiforme, dirijate Poluantii principali emisi in aer sunt cei proveniti din arderea combustibilului(gazului metan) la centralele termice. Punctele de emisie si poluantii posibili a fi emisi in aer sunt prezentati in Tabelul nr. 8 : Tabelul nr. 7

Sursa de emisie/ proces

Punctul de emisie

Limita conform legislatiei nationale Ordin 462/93 Medii orare (mg/mcN)

Noxa emisa

27

Tehnici care pot a fi considerate BAT

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Centrale Termice

(934,6 KW)

cosurile de fum tip SCHIDELL

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

NO2

350

SO2 CO Pulberi

35 100 5

- Recirculare gaze de ardere - Cicloane aditionale - Filtre cu saci

10.2 APA Valorile maxim admise la indicatorii de calitate ai apelor uzate, evacuate la canalizarea orasului de catre Depozitul de deseuri municipal Piatra Neamt, sunt prezentate in Tabelul nr. 9(conform Ordinului nr. 1144/09.12.2002, contractului cu Compania Judeteana Apa Serv SA Piatra Neamt si Autorizatiei de gospodarire a apelor ) Tabelul nr. 8 Nr. crt.

Indicatorul* de calitate

1

Temperatura

2 3

pH Materii in suspensii Consum biochimic de oxigen (CBO5) Consum chimic de oxigen (CCO-Cr)

4 5

U.M. grade Celsius unit pH mg/dm³ mgO2/ dm³ mgO2/ dm³

Valori maxime admise, conform HG 352/2005 40 6,5-8,5 200

ISO 10523-97 STAS 6953-81

200

SR EN 1899-2/2002

300

SR ISO 6060-96

6

Fosfor total(P)

mg/ dm³

3,0

7

Cianuri

mg/ dm³

0,5

8

Plumb

mg/ dm³

0,5

9

Cadmiu

mg/ dm³

0,1

10

Crom hexavalent

mg/ dm³

0,1

11

Crom total(trivalent + hexavalent)

mg/ dm³

1,1

12

Cupru

mg/ dm³

0,1

13

Nichel

mg/ dm³

1

14

Zinc

mg/ dm³

1 28

Metoda de analiza

SR EN 1189-2000 STAS 10064-75 SR ISO 6703/1-98 SR ISO 6703/2-2000 STAS 8637-79 SR ISO 8288 -2001 SR EN ISO 5961-2002 SR EN 1233-2003 SR ISO 9174-98 SR EN 1233-2003 SR ISO 11083-98 STAS 7795-8O SR ISO 8288 :2001 STAS 7987-79 SR ISO 8288 :2001 STAS 8314-87 SR ISO 8288 :2001

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

*In Tabelul nr. 8 sunt cuprinsi indicatorii de calitate conform Ordinului 1144/2002, ceilalti indicatori sunt cuprinsi in contractul cu Compania Judeteana Apa Serv SA Piatra Neamt si in Autorizatia de gospodarire a apelor. Valorile maxime admise, pentru apele pluviale care se evacueaza direct in emisar (raul Bistrita), conform Autorizatiei de gospodarire a apelor sunt prezentate inTabelul nr. 9 : Tabelul nr. 9 Nr. crt.

Indicatorul de calitate

1 2

pH Materii in suspensii Consum biochimic de oxigen (CBO5) Consum chimic de oxigen (CCO-Cr)

3 4

unit pH mg/dm³

Valori maxime admise, conform HG 352/2005 6,5-8,5 30

mgO2/dm³

20

SR EN 1899-2/2002

mgO2/dm³

70

SR ISO 6060-96

U.M.

Metoda de analiza ISO 10523-97 STAS 6953-81

5

Azot amoniacal(NH4)

mg/dm³

2

6

Azotati(NO3)

mg/dm³

20

7

Azotiti(NO2)

mg/dm³

0,5

SR ISO 5664 :2001 SR ISO 7150/1 :2001 SR ISO 7890/2 : 2000 SR ISO 7890/3 : 2001 SR EN 26777 :2002

8

Azot total

mg/dm³

10

SR EN ISO 13395 :2002

9

Fosfor total(P) Substanţe extractibile cu solventi organici Rezidiu filtrat la 105 ºC Detergenti sintetici biodegradabili

mg/ dm³

1

SR EN 1189-2000

mg/dm³

20

SR 7587-96

mg/dm³

2000

mg/dm³

0,5

10 11 12

STAS 9187-84 SR ISO 7875 : 96 SR EN 903 : 2003

Limitele de emisie pentru poluantii din apele freatice sunt prezentate in Tabelul nr.10: Tabelul nr. 10 Nr. crt.

Parametru

U.M.

Valoare CMA conform Legii 311/2004

1

pH

2 3

Amoniu (NH4) Cloruri

unit. pH mg/dm³ mg/dm³

4

Azotati(nitrati)

mg/dm³

50

5

Azotiti(nitrati)

mg/dm³

0,50

6

Sulfati

mg/dm³

250

7

Fier total

mg/dm³

0,2

Metoda de analiza

6,5 – 9,5

SR ISO 10523/1997

0,50 250

STAS 6328/85 SR ISO 9297/1998 STAS 3048/1 -77 SR ISO 7890/1-98 STAS 3048/2 -77 SR ISO 6777/96 STAS 3069/87 SR ISO 6332-96

10.3 Sol Valorile de referinta pentru urme de elemente chimice in sol, conform Ordinului 29

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

MAPPM nr. 756 din 03.11.1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, sunt prezentate in Tabelul nr. 11: Tabelul nr.11 Praguri de alerta Praguri de interventie Urme de Valori Tipuri de folosinte Tipuri de folosinte element normale Sensibile Mai putin Sensibile Mai putin (mg/kg) sensibile sensibile Crom total 30 100 300 300 600 Cupru (Cu) 20 100 250 200 500 Mangan (Mn) 900 1500 2000 2500 4000 Nichel (Ni) 20 75 200 150 500 Zinc (Zn) 100 300 700 600 1500 Hidrocarburi <100 200 1000 500 2000 din petrol Depozitul de desuri municipal Piatra Neamt se incadreaza la soluri mai putin sensibile. 10.4 ZGOMOT Sursele semnificative de zgomot pe amplasamentul Depozitului de deseuri sunt : Transport deseuri - autogunoiera Depozit de deseuri - buldozer - compactor Statie de compostare - masina de tocat - incarcator frontal - utilaj amestecare – intoarcere - ciur – tambur rotativ Concasare deseuri - concasor in doua trepte Se estimează ca zona protejata, cu caracter rezidenţial, nu va fi afectata de nivelul de zgomot generat de activitatile specifice depozitarii deseurilor, datorita distantei dintre obiectivul analizat si zona rezidentiala. Limitele maxime admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic in zona unui obiectiv sunt precizate in STAS 10009-89(Acustica urbana Limite admisibile ale nivelului de zgomot) si prevad la limita unei incinte industriale valoarea maxima de 65 dB. Activitatile care se desfasoara si se vor desfasura in amplasament nu vor avea un impact semnificativ din punct de vedere al nivelului de zgomot asupra zonei locuite, ca urmare a studiilor efectuate. 11. GESTIUNEA DESEURILOR 11.1 DESEURI PRODUSE, COLECTATE, STOCATE TEMPORAR Operatorul depozitului trebuie sa se asigure ca riscurile pe care le primeste la depozitare se incadreaza in conditiile impuse in autorizatia integrata de mediu si respecta conditiile legate de protectia mediului si a sanatatii umane. La intrarea in depozit deseurile se vor cantari cu ajutorul unei platforme de cantarire care este conectata la un sistem computerizat de inregistrare a caracteristicilor cantitative si calitative ale masei de deseuri. Operatorul care efectueaza receptia deseurilor inspecteaza vizual, daca este posibil (vehicul deschis), deseurile la platforma de cantarire. In unele cazuri, simpla inspecţie vizuala poate sa nu fie suficienta pentru acceptarea deseurilor la depozitare. Din acest motiv operatorul de la salubritate va utiliza echipamentele de prelevare a probelor de deseuri. In laboratorul situat 30

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

in cladirea administrativa aferenta Depozitului de deseuri, operatorul va efectua analize ale probelor prelevate, ulterior depozitandu-le in vechiul garaj de la depozit. Deoarece deseurile care vor fi depozitate in Depozitul de deseuri vor proveni din containerele amplasate in punctele de colectare, in care se vor stoca deseuri preselectate, se considera ca este putin probabil ca in vehiculele de transport sa existe deseuri periculoase, interzise a fi depozitate in depozitul de deseuri municipale. In caz de neconformare (documente insotitoare incorecte, insuficiente sau necorespun-zatoare, deseurile transportate nu corespund cu cele descrise in documentele insotitoare sau nu se vor incadra in conditiile impuse de autorizatia de mediu sau de normele legislative in vigoare) operatorul depozitului va directiona vehiculul de transport catre o zona special amenajata, unde va ramane pana cand autoritatea competenta ia o decizie in ceea ce priveste deseurile pe care le transporta. In cazul in care deseurile au fost deja descarcate acestea vor fi izolate, iar vehiculul de transport va ramane in cadrul depozitului pana la luarea unei decizii. Neconformitatile inregistrate vor fi consemnate in Registrul depozitului.

Operatorul depozitului inregistreaza datele referitoare la: cantitatea si caracteristicile deseurilor primite, sursa, data livrarii, alte informatii considerate relevante, conform legislatiei in vigoare. Daca in urma verificarilor realizate de operatorul depozitului se constata ca deseurile transportate corespund conditiilor impuse de autorizatia de mediu si respecta cerintele legate de protectia mediului si a sanatatii umane, atunci deseurile vor fi cantarite, inregistrate si se directioneaza spre zonele de depozitare. Din activitatea desfasurata in cadrul Depozitului de deseuri municipal Piatra Neamt rezulta o serie de deseuri a caror gestiune trebuie controlata, parte din ele fiind considerate periculoase pentru mediu:  faza de exploatare: deseuri tehnologice: • - deseuri metalice provenite de la reparatiile utilajelor si echipamentelor; • - acumulatori uzati; • - anvelope uzate; • - uleiuri uzate; • - filtre de ulei; • - deseuri textile contaminate (lavete); • - namol de la spalarea rotilor; • - produse petroliere de la spalarea rotilor; • - namol de la preepurarea levigatului; deseuri asimilabile menajere rezultate de la angajatii si din activitatea de igienizare a platformelor betonate; Deoarece toate deseurile trebuie colectate controlat, inainte de a fi livrate unor societati autorizate pentru transportul si/sau procesarea deseurilor valorificabile sau incinerabile, in incinta depozitului controlat de deseuri exista o zona de stocare intermediara a deseurilor. Aceasta zona este betonata, prevazuta cu sistem de colectare a eventualelor scurgeri. Deseurile metalice provenite de la reparatiile utilajelor si echipamentelor si acumulatorii uzati proveniti de la vehicule vor fi colectate pe categorii de deseuri (feroase, neferoase – cupru, aluminiu, baterii/acumulatori) in containere metalice amplasate in zona de stocare temporara a deseurilor. Aceste deseuri vor fi preluate periodic pe baza de comanda sau contract de firme specializate. Acumulatorii uzati se vor preda la schimb la achizitionarea acumulatorilor noi. Anvelopele uzate provenite de la vehicule, utilaje si echipamente vor fi colectate pe o platforma betonata din incinta celulei existente (spatiile existente itn incinta depozitului actual). 31

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

Aceste deseuri vor fi preluate periodic pe baza de comanda sau contract de firme specializate sau vor fi predate la achizitionarea anvelopelor noi. Uleiurile uzate de motor, transmisie si ungere provenite de la schimburile de ulei efectuate la vehicule, utilaje si echipamente vor fi colectate pe tipuri, in containere metalice. Acestea se vor stoca in zona desemnata pentru depozitarea intermediar a deseurilor. Uleiurile uzate vor fi preluate periodic pe baza de comanda sau contract de firme autorizate pentru colectarea si prelucrarea acestora sau vor fi eliminate final prin incinerare intr-un incinerator autorizat, daca valorificarea nu este posibila. Filtrele de ulei provenite de la vehicule, utilaje si echipamente si deseurile textile contaminate cu produse petroliere (lavete) vor fi colectate in containere metalice amplasate in zona desemnata. Aceste deseuri vor fi eliminate final prin practici care se vor adopta la nivel naţional, eventual prin incinerare. Namolul rezultat de la preepurarea levigatului in fazele de exploatare, inchidere si post-inchidere va fi colectat intr-un rezervor, de unde se pompeaza pe celula de depozitare activa pentru eliminare finala.

Deseurile asimilabil menajere rezultate de la angajatii care vor desfasura activitati in cadrul tuturor componentelor amplasamentului si deseurile rezultate din activitatea de igienizare a platformelor betonate vor fi colectate selectiv in containere metalice si vor fi transportate in vederea eliminarii finale in cadrul depozitului ecologic. 11.1.1 Deseuri nepericuloase Deseurile nepericuloase se depoziteaza(asa cum s-a prezentat la pct. 8.6) in cele doua celule de depozitare ale Depozitului de deseuri. 11.1.2 Deseurile toxice si periculoase Deseurile toxice si periculoase se depoziteaza separat pe o platforma special amenajat (conform pct. 8.7). 11.2 DESEURI REFOLOSITE O parte din apa epurata(permeatul rezultat de la Statia de preepurare) se poate folosi la spalarea autovehiculelor, a containerelor, alte utilitati tehnologice de pe amplasament. 11.3 DESEURI COMERCIALIZATE Deseurile din depozitul de deseuri care se comercializeaza sunt deseurile metalice(feroase si neferoase), uleiurile si anvelopele uzate, hartia si cartonul, . 11.4 DEPOZITARE DEFINITIVA A DESEURILOR Deseurile din depozitul de deseuri au o depozitare definitiva. 12. INTERVENTIA RAPIDA/PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA, SIGURANTA INSTALATIEI 12.1 Titularul autorizatiei trebuie sa se asigure ca este functional Planul de Prevenire si Combatere a Poluarilor Accidentale, siguranta instalatiei care trateaza orice situatie de urgenta urgenta care poate aparea pe amplasament pentru minimizarea efectelor asupra mediului. 12.2 Planul operativ de prevenire si combatere a poluarilor accidentale mentionat la punctul 12.1 trebuie revizuit si actualizat in functie de conditiile nou aparute. El trebuie sa fie disponibil pe amplasament in orice moment pentru inspectie de catre personalul cu drept de control al autoritatilor de specialitate. 12.3 Pentru prevenirea si combaterea poluarilor accidentale la Depozitul de deseuri al Municipiului Piatra Neamt au fost intocmite urmatoarele documente ce fac parte din “PLANUL DE PREVENIRE si COMBATERE A POLUARILOR ACCIDENTALE: - Componenta colectivului pentru combaterea poluarilor accidentale ; - Lista punctelor critice din unitate de unde pot proveni poluari accidentale si a cauzelor posibile; - Fisa poluantului potential; - Programul de masuri si lucrari necesare prevenirii producerii poluarii accidentale; 32

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

- Instructiuni in caz de avarie ; - Program de masuri si lucrari aferente in vederea prevenirii poluarilor accidentale pentru fiecare punct critic; - Componenta echipelor de interventie ; - Lista dotarilor si a materialelor necesare pentru sistarea poluarii; - Programul anual de instruire a lucratorilor de la punctele critice si a echipelor de interventie; - Responsabilitatile conducatorilor/operatorilor proceselor tehnologice care pot produce poluari accidentale; - Lista unitatilor care acorda sprijin in cazul aparitiei unei poluari accidentale; -.Lista folosintelor invecinate care pot fi afectate; - Modul de asigurare a fluxului informational in cazul poluarilor accidentale; In cazul producerii unui accident se va anunta imediat dispeceratul Agentiei pentru Protectia Mediului Neamt, GNM-CJ Neamt si ARPM Bacau aplicandu-se masurile de interventie stabilite prin planurile specifice fiecarui tip de accident.

13. MONITORIZAREA ACTIVITATII Monitorizarea se va efectua prin doua tipuri de acţiuni: - Supraveghere din partea organelor abilitate si cu atributii de control; - Automonitorizarea. Automonitorizarea este obligatia societatii si are urmatoarele componente: - Monitorizarea emisiilor si calitatii factorilor de mediu; - Monitorizarea post – inchidere. 13.1 Aer - Monitorizare emisiilor dirijate punctiforme Monitorizarea emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii cu conditiile impuse. Monitorizarea emisiilor consta in urmarirea concentratiilor de poluanti la cosurile de evacuare. Monitorizarea poluarii factorilor de mediu aer, pe tipuri de poluanti si perioada, sunt prezentate in Tabelul nr. 12 : Tabel nr. 12 Sursa de emisie/ proces

Punctul de emisie

Noxa emisa Masurare NO2

Centrale Termice

(934,6 KW)

Metoda de monitorizare

cosurile de fum tip SCHIDELL

SO2 CO Pulberi

Conform Normelor Europene sau Normelor metodolo -gice din OM 462/1993

Analiza Conform Ghidului national al emisiilor de poluanti, Conform BAT, principii generale de monitorizare, Conform Standardelor in vigoare ,Catalogul Standardelor Romane 2004,sectiunea Protectia mediulu

. 13.2 APA 33

Frecventa de monitorizare

Estimare

Calcul pe baza de coeficienti CORINAIR, Bilanturi de masa

anual

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

13.2.1 Apa uzata Monitorizarea calitatii apelor uzate se efectueaza prin analize de laborator, in laboratoare proprii sau in alte laboratoare autorizate. Monitorizarea calitatii apelor uzate se va realiza trimestrial prin prelevarea de probe din caminele de vizitare la evacuarea apelor uzate in canalizarea orasului. Rezultatele analizelor indicatorilor de calitate ai apelor uzate se vor compara cu valorile maxim admisibile prevazute in Tabelul nr. 8 din prezenta autorizatie. 13.2.2 Apa subterana(panza freatica) Controlul calitatii apei subterane se realizeaza prin foraje de control in cel putin trei puncte, un punct amplasat amonte si doua aval fata de depozit , pe directia de curgere. Monitorizarea apei subterane cuprinde urmatorii parametrii, conform Tabelului nr.13: Tabelul nr. 13 Nr. Parametrii urmariti Frecventa de Observatii crt. monitorizare 1 Nivelul apei subterane semestrial 2 Compozitia apei subterane semestrial Conform indicatorilor din Tabelul nr. 10 13.2.3 Ape pluviale Monitorizarea calitatii apelor pluviale se va face numai in perioadele ploioase, cu frecvente de prelevari probe, functie de durata si intensitatea ploilor si la intelegere cu AN APELE ROMANE "DIRECTIA APELOR SIRET" Bacau. Rezultatele analizelor trebuie sa se incadreze in valorile maxim admise din Tabelul nr. 9. 13.3 SOL Monitorizarea calitatii solului se va realiza anual, probele recoltandu-se din zona amplasamentului Depozitului de deseuri. Rezultatele analizelor se vor compara cu valorile de la pct.10. 3 (Tabelul nr.11) prevazute in Ordinul 756/1997. 13.4 TOPOGRAFIA DEPOZITULUI Parametrii si frecventa monitorizarii in cadrul urmaririi topografiei depozitului sunt prezentati in Tabelul nr. 14. : Nr. crt. 1.

2.

Tabelul nr. 14 Parametrii urmariti

Frecventa de Observatii monitorizare Structura si compozitia anual Cuprinde date despre suprafata ocupata, depozitului volumul si compoziti deseurilor, metode de depozitare, timpul si durata depozitarii, calculul capacitatii remanente de depozitare Comportarea la tasare si anual urmarire nivelulu depozitului

13.5 DESEURI Automonitorizarea tehnologica a Depozitului de deseuri este o actiune distincta si are ca scop verificarea periodica a starii si functionarii amenajarilor din depozitul de deseuri, in vederea reducerii riscurilor unor accidente la mijloacele de transport sau in depozitare, prin incendii si explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea sistemului de drenaj, tasarii inegale a deseurilor. Verificarea permanenta a starii de functionare a tuturor componentelor depozitului consta: - Verificarea drumurilor de acces si drumurile din incinta; - Starea impermeabilizarii depozitului; - Functionarea sistemului de drenaj aferent depozitului de deseuri; 34

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

- Functionarea sistemului de captare a apelor, utilizarea lui in conditii de siguranta; - Starea stratului de acoperire in zonele unde nu se face depozitare curenta; - Functionarea instalatiei de evacuare a apelor pluviale si a levigatului; - Gradul de umplere a bazinului de colectare a apelor pluviale. Urmarirea gradului de tasare si stabilitate a depozitului si anume: - Comportamentul taluzurilor si digurilor; - Urmarirea anuala a gradului de tasare a zonelor acoperite din depozit, aparitia unor tasari diferentiate si stabilirea masurilor de prevenire a lor; - Aplicarea masurilor de prevenire a pierderii stabilitatii; - Modul corect de depozitare a stratului de deseuri. Titularul autorizatiei va controla anual conductele de levigatie, iar tipul si dimensiunile deteriorarilor constatate vor fi inregistrate in registrul de evidenta. Operatorul are obligatia sa informeze imediat, prin fax si telefonic, ARPM Bacau, APM Neamt si GNM-CJ Neamt asupra deficientilor de functionare a sistemului de colectare a levigatului.

13.6 ZGOMOT Nu se face monitorizarea zgomotului, dar se va avea grija ca motoarele utilajelor care deservesc depozitul sa nu fie ambalate la maximum. 13.7 MONITORIZARE POSTINCHIDERE Conform HG nr. 349 din 21 aprilie 2005, art. 25 : - alin(1) Operatorul depozitului este responsabil de intretinerea, supravegherea, monitorizarea si controlul postinchidere al depozitului; - alin(2) Perioada de urmarire postinchidere este stabilita de autoritatea competenta pentru protectia mediului. Aceasta perioada este este de minim 30 de ani. Principalii factori de monitorizare postinchidere si frecventa de urmarire este conform Tabelului nr. 15 : Tabelul nr. 15 Nr. Parametru crt. 1 Date meteorologice 1.1 Cantitatea de precipitatii 1.2 Temperatura minima, maxima, la ora 15ºº 1.3 Evapotranspiratia 2

Frecventa

Observatii

Zilnic, dar si ca valori lunare medii Medie lunara

Zilnic, dar si ca valori lunare medii Controlul apei si al gazului de depozit 2.1 Volum levigat La 6 luni 2.2 Compozitie levigat La 6 luni 2.3 Emisii de gaze (CH4, La 6 luni CO2, H2S, H2)

35

Sistemul de colectare a gazului trebuie verificat regulat

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

3

Topografia depozitului 3.1 Structura si compozitia depozitului

3.2 Comportarea la tasare si urmarire nivelului depozitului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

La un an

Cuprinde date despre suprafata ocupata, volumul si compoziti deseurilor, metode de depozitare, timpul si durata depozitarii, calculul capacitatii remanente de depozitare

La un an

14. RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA 14.1 RAPORTARI 14.1.1 Titularul Autorizaţiei va respecta prevederile Ordinului 175/2005 privind procedura de raportarea datelor referitoare la activitatea de protectie a mediului de catre agentii economici cu activitate industriala. 14.1.2 Titularul Autorizaţiei va respecta prevederile Ordinului 1001/2005 privind procedurile de raportare , de catre agentii economici a datelor si informatiilor referitoare la substantele si preparatele chimice. 14.1.3 Titularul activitatii va transmite catre agentia APM Neamt, Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau si GNM-CJ Neamt urmatoarele documente: - Raportul anual asupra calitatii mediului(RAM); - Raportul anual pentru Registrul poluantilor emisi conform Ordinului MAPM nr. 1144/2002; - Alte raportari, conform machetelor sau modelor transmise; - Rezultatele activitatii de monitorizare; - Monitorizarea gestiunii deseurilor: se va face conform indicatiilor legislatiei specifice; Modelul rapoartelor de transmis sunt prezentate mai jos : 14.1.4 Rezultatele automonitorizarii se vor transmite la APM Neamt, GNM – CJ Neamt si la ARPM Bacau cu frecventa stabilita , respectand urmatorul format : Rezultatele monitorizarii emisiilor in apa Data Punctul de Parametru efectuarii prelevare analizat analizei

Valoare limita admisa/act de reglementare

Valoare realizata

Observatii

Rezultatele monitorizarii calitatii apelor subterane Data efectuarii analizei

Punctul de prelevare

Parametru analizat

Rezultatele monitorizarii calitatii solului Data Punctul de Parametru efectuarii prelevare analizat analizei

Valoarea limita admis/act de reglementare

Valoarea realizata

Valoarea limita admisa/act de reglementare

Valoarea realizata

Rezultatele monitorizarii aerului

36

Valoarea de referinta conf. RA Valoarea de referinta conf. RA

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Locul recoltarii

Data si ora recoltarii incepere/ terminare

Capac. de functionare a instal.

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

Noxe Tip

Valoare masurata

Valoarea calculata a emisiilor in cond. de referinta

Parametrii auxiliari Debitul de gaze evacuat

Temp. gazelor evacuate

NOTA: - Raportarile se fac conform periodicitatii stabilite prin prevederile prezentei autorizatii si a legislatiei in vigoare; - Raportarile anuale trebuie transmise pana la 01 Martie din fiecare an. 14.1.5 Raportul anual privind calitatea mediului, va cuprinde: o Date privind activitatea de productie in anul incheiat; o Sistemul de managenent de mediu si modul de implementare a politicii de prevenire a accidentelor generate de substantele periculoase; o Utilizarea materiilor prime, auxiliare si utilitati ( consumuri, eficienta energetica); o Impactul activitatii asupra mediului: poluarea aerului, apei, solului, subsolului, panzei freatice, nivelul zgomotului; o Rezultatele auditului energetic, o data la trei ani; o Modul de gestionare a deseurilor si ambalajelor; o Costuri de mediu; o Informatii disponibile publicului; o Sesizari si reclamatii din partea publicului si modul de rezolvare a acestora.

14.2. INSTIINTARI 14.2.1 Operatorul va informa ARPM Bacau, APM Neamt, GNM-CJ Neamt, populatia din zona in caz de evenimente sau accidente cu impact semnificativ asupra mediului, imediat ce acestea se produc. 14.2.2 Operatorul va instiinta ARPM Bacau, APM Neamt, GNM-CJ Neamt, in maxim o ora de la producere, despre: - Orice disfunctiune, avarie sau oprire a utilajelor, instalatiilor sau activitatilor, care au cauzat sau pot cauza poluarea mediului; - Orice accident care a cauzat sau poate cauza poluarea mediului. 14.2.3 Operatorul va transmite ARPM Bacau o instiintare scrisa: - La incetarea definitiva a activitaii IPPC autorizata; - La incetarea activitatii IPPC autorizate, pentru o perioada posibil a depasi un an si repornirea activitatii in intregime sau partial; - In cazul modificarii autorizatiilor detinute la data emiterii prezentei autorizatii. 14.2.4 Operatorul va instiinta in scris ARPM Bacau, APMNeamt, GNM-CJ Neamt, in termen de 14 zile de la aparitie, urmatoarele situatii: - Orice modificare a datelor de identificare ale operatorului sau titularului de activitate, declarate in solicitare; - Orice schimbare a operatorului sau titularului de activitate, preluare de active; - Vanzare, cesionare, actiuni intreprinse in scopul declararii falimentului, lichidarii. 15. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII 15.1 OBLIGATII 15.1.1 Titularul autorizatiei va avea obligatia sa respecte urmatoarele: 37

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

- Luarea tuturor masurilor de prevenire eficienta a poluarii, in special prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile; - Luarea masurilor care sa asigure ca nici o poluare importanta nu va fi cauzata; - Utilizarea eficienta a energiei; - Luarea masurilor necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor; - Luarea masurilor necesare, in cazul incetarii definitive a activitatilor, pentru evitarea oricarui risc de poluare si pentru aducerea amplasamentului si a zonelor afectate intr-o stare care sa permita reutilizarea acestora. 15.1.2 Protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice, in care scop: - Solicita si obţin actele de reglementare, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenta nr.195/2005 aprobata prin Legea nr. 265 din 29.06.2006 privind protectia mediului; - Respecta condiţiile din actele de reglementare obţinute; - Nu pun in exploatare instalaţii ale caror emisii depasesc valorile limita stabilite prin actele de reglementare; - Persoanele juridice care desfasoara activitati cu impact semnificativ asupra mediului organizează structuri proprii specializate pentru protecţia mediului; - Asista persoanele imputernicite cu activitati de verificare, inspectie si control, punandu-le la dispozitie evidenta masuratorilor proprii si toate celelalte documente relevante si le facilitează controlul activitatilor ai caror titulari sunt, precum si prelevarea de probe; - Asigura accesul persoanelor imputernicite pentru verificare, inspecţie si control la instalatiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele si instalaţiile de depoluare a mediului, precum si în spaţiile sau in zonele aferente acestora; - Realizeaza, in totalitate si la termen, masurile impuse prin actele de constatare incheiate de persoanele imputernicite cu activitati de verificare, inspecţie si control; - Se supun dispoziţiei scrise de incetare a activitatii; - Suporta costul pentru repararea prejudiciului si inlatura urmarile produse de acesta, restabilind conditiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plateste" ; - Asigura sisteme proprii de supraveghere; - Asigura evidenta rezultatelor si raporteaza autoritatii competente pentru protectia mediului rezultatele automonitorizarii emisiilor poluante, conform prevederilor actelor de reglementare; - Informeaza autoritatile competente, in caz de eliminari accidentale de poluanti in mediu sau de accident major. • Verificarea conformarii cu prevederile prezentului act se face de catre Garda Nationala de Mediu – Comisariatul Judetean Neamt, Agentia pentru Protectia Mediului Neamt si Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau. • Nerespectarea celor prevazute in prezenta AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU conduce la suspendarea sau anularea autorizatiei integrate de mediu, dupa caz, conform OUG nr.152/2005 aprobata de Legea nr. 84/2006 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii si a Ordonantei de urgenta nr. 195/22.12.2005 aprobata prin Legea nr. 265 din 29.06.2006 privind protectia mediului. 16. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR 16.1 Lucrari si masuri specifice de protectia mediului Avand in vedere situatia existenta, in cazul inchiderii Depozitului de deseuri, se impune luarea urmatoarelor masuri: - Curatarea si decolmatarea canalului de colectare ape pluviale; 38

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

- Obtinerea acordului de deconectare de la alimentarea cu energie electrica si dezafectarea Statiei de pompare, cu respectarea normelor specifice; - Asigurarea pazei non-stop a obiectivului si mentionarea intr-un registru de evidenta a tuturor evenimentelor ce apar pe teritoriul Depozitului de deseuri; - Anuntarea oricarui eveniment la APM Neamt, Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau si GNM-CJ Neamt. 16.2 Titularul va intocmi Planul de inchidere si ecologizare al Depozitului de deseuri. Acesta va cuprinde masurile propuse la incetarea activitatii, care sa demonstreze ca titularul este capabil sa inceteze activitatea in siguranta si sa ia masuri de refacere a amplasamentului, in vederea refolosirii lui. Planul va respecta prevederile Ghidului tehnic general, aprobat prin Ordinul nr. 36 din anul 2004. Planul de inchidere si ecologizare al Depozitului de deseuri se va intocmi de institutii autorizate pe baza de proiect in care vor fi prezentate masurile propuse la incetarea definitiva a activitatii de pe amplasament pentru evitarea oricaror riscuri de poluare si readucerea terenului la o stare satisfacatoare. 16.3 Conform art.28(1) din HG 349/2005, Primaria Municipiului Piatra Neamt, are obligatia de constituire a fondului pentru inchiderea si urmarirea post inchidere a depozitului de deseuri. Conform art.12(3) Fondul se constituie in limita sumei stabilite prin proiectul depozitului pentru inchiderea si urmarirea post – inchidere a depozitului si se realizeaza prin esalonarea anuala a acestei sume.

17. GLOSAR DE TERMENI IPPC BAT BREF CAEN NOSE -P EURAStat SNAP EPER COV VLE

Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii Cele Mai Bune Tehnici Disponibile Documentul de Referinta BAT Nomenclatorul Activitatilor Comerciale Clasificarea Eurostat a surselor de poluare - Procese Serviciul UE de Statistica Nomenclatorul Inventarului Emisiilor Registrul European al Emisiilor Poluante Compusi Organici Volatili Valori Limita de Emisie

39

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006

SEF SERVICIU ACC ing. Munteanu Mihaela

INTOCMIT ing. Ursu Constantin

VIZAT COMPARTIMENT JURIDIC CONTENCIOS Consilier juridic Mosnegutu Elena

40