1930.12.15 Probleme Biblioteca Palatului Cultural.pdf

s ~~--------~

~

L2

Podaor~e: ""'

Un kc:::. ·,·in 5 lei . ~..-'

-

Un k<;F· s'fcn 8 lei. chiarr:2.

J\c.east.~

Ad~1c :ti.:u·e]e din capitalu $!i:"ea und p!nngeri Hicu!a d:: ciilre un· guri til l:g~1 natiunilo;·, ca in dir· tile noas!re didactic~ am per>erli islodd lor nationala. Cunoa:;;lem aceasta metoda de lupia, ea s'd aplicat in atatea randuri, inca! m! ne mai' :rnpresionei:1Z8 Ea aduce ceva din c1tmosfera ~coaldor pri· mare, ~nde elevul peniru toate fleacmlle ridicli l~egcl'.li pentru a·~i parfl pe colegul s~hJ. A.m fi irecut c.~t v~derea ~~ aceasta noutt rw:~nifeslan:~ a neosl<'hnparului turanlc, dacd ea nu ne·or fi n:·adus in minte crampeie din Yechsa ~ccula ung'.lreascv, unde senlimcntele noestre no.tiot:de se jig· neau Ia fieca1·e pas, ffir5 a avea posibiliialeJ. sa ce:-em dreptate unui for superior cum e ac!ual· m<:~nte liqd natiunilor. In acele vremuri romanul lovH in orgoliul s~n1 de neam n'ovea po:Sib 1litatea su-si v12rse niicazul nici macar inlr'un m1icol de ziar, tll?Cl!nl in jt"lhe adresale hmtii n~ari, r~mi a nu SdlpCl de cspectul temni(elor din ~eghedin sau Vd~. lar copi· lul de !?CoaHl era condamnat sa ia fara murmur otravu sufleteasca pe cari dirtile de istorie o: con· tineau in atatea aprostrofBri in jurioase Ia adresa nectmului ro· manBsc. Mi·aduc aminie de prima zi a intrtirii mel~ in Jiceul unguresc. 50 de copii de romfini, veniti dc_·la sate, in curalul lor port te.rane:;c, stateau amutiti in bandi, a~tep· tand inlrarea dirigintelui de clasa~. ~i iata ca u;;a se deschide ~i un domn cu barbi~on ro~u. un jidan care nu de mull i$i schimbase numele de Schlesinger in acela de Szekely, i~i face aparitia. Ce credeti, care a fost primul gest de pArinte al clasei, manifestat de acest reprezentat al pedagogiei ungure~ti. A examinat imbracAmintea fiecarui elev ~i cum zarea o cama~e taraneasca, provoca cu glasul rasm pe elev sa !?i·o vare in cioareci. Era un tablou dintre cele mai hazlii vazand o aproape intreaga clasa de elevi muncind din greu cu fetele infrico$ale, pen· tru a·~i aranja toalela lor taraneasca dupa moda europeana. Numai vederea portului nostru national era suficient ca profe· sorul pregatit anume de a fi ~o· vinist, sa·~i piarda cumpi:itul ~i sa isbucneascti in cuvinte de ocara Ia adresa copiilor, a carer sin· gura vina era ca D·zeu nu i a facut unguri. In clasa II inlaia orii de istorie: Profesorul ia rna· nualul ~H rllsloie~te nervos. ,Cartea contine o mul(ime de inexac· tit~V. luafi creionul ~i corectati dupa cum va didez''. ~i profesorul dicta din greu iar noi eram obli· gap 56 ~tergem din cuprinsul car·

~6.JU'T'ORAREA

cZ1nd?

c: 0

y

r"'~ .1ra

E·>

·.~.,

r

.~'\l

L .0• •P•

inlreg cuvt:nlul de, rom;~nok" In zil2le de 3, 4, 5 $i 8 Dec., scop un fond de 1 milion lei, din ~i si'H inlocuim cu a c;; l fl. de . a: c.. a av_c_t_loc ins rie~ea mun· care ~e vor infiinfa 2 bucat?ri~ ,olahok". $1 tH:east<.J inh'o clasb 1 czfCJt'zlor fa;a de lucru dm ora§ul popu:ar-e: uncz pentru §Omerl §l 1 u n de major it cd :::a ~·1'ttm ro· 1 Arud §i comuncr l~1ure!jei. alta pentru sdraci. man!. DM ce "sa mai spunem i Rezullalui a fo:st cii s'au ins· Pe liingd ajutorul acesta al de lamind in cMe e;a. infat:!?n! cris 814 $Omeri, capi de familie, primiiriei, Comitetul penlru asis· ne.Hnul nostru in lodie iKCs!e avand 1265 membri d.? famiiie tenfa .~omenlor ua acfionfl paraci:irti diictclice? Din verdltni pri- . peste 4 ani $i 219 copii sub 4 lei penlru acda$ scop. Venituj pa!?ite pe ptimimtul s[ani al co· ! a.ni. lnscrierile s'~u inchi~ in ziric~ ~ile st.:nf fax~;'.l:> de 1 leu. i.nstituroand un~.:tre nu ne mdi .~cc!etw, (12 8 Uec., dar udenor s au m ll zte asuora bztetelor de cznemavoevodul Mihai un avenhn iH or· : pi·ezen·at unii $Omeri cari vor ft iogmr ·~i asupra consun;atiec din. dinar. Horctl -- ii zicec:.u H6ra ~- i lrec:.;fi pe faidouri odotd cu in· r·estaurante # cafenele-. un b~~ndit de codru, Avram Iancu i ceper,a lmpiirfirii cfutoarelor. Deasgmenea prim:;ria vu pune un pescuitor in <>r12 tu1buri. Undc j S'a constifuit zm comii'et sub Ia di~pozi{h C(':niletrzlui echfva· erd pe alnni..:i lig::l na!iuuilur sa nrqidf!nfia. d loi prefect ai jude· lfln!al bani al porfiilor de hranii vada in1reg corlegiul de:! um~liri {rt!ui !ji a d-!ui piimar al ora!jU· dela bu~.:iiiaria .~omerilor pentru la c<.:Fe ..:;·ra expu; zi ~le zi, ora !z.ri. Din nc~st _com1!et f'ac: parte -'iOmen'i care nu vor lua masa a· de ora. copilul de roman, injurat a nul dr. Vn·gd Buzer;, tnspec· 1 co!~·. C:z ac(!sfe fondud, adiro de vulah cu par pe li:nba la he- torul Aiuncii din localitate pre·j !Jxele de lleu :;i sumele date d2 care !ect:e. de istorie uatio :<;lfi? c:nn $i rt>prezentan(ii asodafiu· primarie comifetul va cumpdra Unguru1 e re.:unojcut dr~ (:".'~! ni!or indu.;;triale ale pctron.i!or, aiimente in natura care vor fi mai p~t\enlat rn•slific~:~tor a! a· reprezenfanielor. socifdatilor Fe- distribuite ~omeriior, precum fl dev8rului . istoric. Pripci:;;it intr'o j meilor precum $i reprezenfantii imbracdmin!e, medicament\! $i lu.-~•e de straini, el cmdi prin ! clerului, ai muncifon·tor etc. lemne. Nu se va da niciu.nui $0· mijtoace ariificiale sa·~i justifice I Primiiria a desiinai in acest mer bani in numerar ca cjator. rostul si1u istoric, cre;:liH!u-~i o 1 _ --··. ..._... •• ... .. .... _ •• _... •. _,.,.;,. _ istorie a lu~. asa dupa cnm ii 1

tii

l

I

l

zn

!

I

~

(~ ~~

br~E.tr!

CreJ concctt.1tcnd ;:ostr: ' asti u n ea I ucratoril or de: a i. ma9hiadcil acea~L fani~:3mugcric j ·• .i ' a tor m d IJO .. te induce in eroare ~.·onvenfia co[t?ctivd de muncc: i Ptt de alY: pal:Jria{ii au cewt sa se intn.?prinderile d'J ulili!ale pu.Slica siderandu·le un fei de ,!iJbu" cu inceapd trafative in vederea in· nu cod sub cH bitrajul ob!i~ator, riscu! dean·~ baljocuri chiar btorla cheierii unei rwui conventii co· cdl"!d au maz' pufin de 10 lllcra· proprie? Luati vli. :og ua manual leclive. In ziua de 12 Dec. La 0· tcri, -- afm?Ci m;: trebui BQ dis· de istorie ce se folos 1~:;;!e ast?lzi rete 11 diminecfa u avut loc o pu ·:a ,·a lll(:·dtonor sa nu lise in 1ice e 1e noastre, gasiti acolo CO!lsfiituire lil inspectoratul Mun· apliu nici art; i6 din aceasici jigniri oduse neamului ungmesc? cii din localitate sub pre$idenfiu lege, care pr-!vede dispoz,(ia ca· de~i ar fi foarte usor sli le ras- d-lui ins;o. Virgil Buzea la care tegryricd cd in bruf<;rii incelarea · -t un"]e d.. m t ;·ecu t, cu I' ou hwt parte delegatii pafronilor colectio6 de niun ·a este intcrzisri. p l'lt"m , t 'IOJLira cuvinte tot atat de us~uraloare. brutari $i ai m~mdtorilor. Nu se specifi"ca insri daca ucest Ca nu-i consacram lui A r pad Delega(ii patr~nilo~ au aratai articol se aplica Ia intreprmde- · , pagini intregi, ~i nu ne:-;ocolim r·a ei nu sunt inctina(i sii schimbe rile cu mal mull d~ l(J lucratori spusele cronicaru!ui lui Bela a! conv;mfia colecfiv6. de muncd $i sau # la brutarii cu mai pu(ini U.Iea? E intradevar revolh''itor considerd exagerate preientiuni!e • lucratori. pana unde merge orbirea acesiui hlcrdtorilor de a li·se urea sala· Oelega(ia milnciton"lor a cerut neam atins de·o cronldi mega· riile cu 15u!o; in sifuafia critica ca acest cor..fiict sif fie supus Iomanie. de azi. Totodatd delegatia pa/ro· I~inisterului pentru a reueni a· Motive de plangere pentru felul n~lor a .cerut ca aces~ diferem! supr':l ordimilui mentionat pe cum se face istoria nafionala in sa nu fie transpus trzbunalulUl, care se bazeaza patronii ~i deci $Coolele ungure$ti am avea noi bazcindu·se pe un ordin anterior sii se ob(ina introducerea arbi· desigur mai multe. La examenul i al Mmistrului Muncii prin care trajului obligatoriu, indilerent de de bacalaureat tinut in toamna l se dispune ca intreprinderile cu ro(i lu-cratori sunt in intreprin· anului acestuia mi s'a dat prilejul mai pu(ini_ sc;zlaria(i de$f de uti- deri, sau sa -s~ permita incetas,'t verific aceastlt afirmare. Toate htate publzca, nu cad m preve· rea conven(iei colective, pentrucii fetele dela un liceu de dilugarite, d~rile legii pentru ~aplanarea c~n: altfel sunt silifi muncilorii sa lucre· oridecateori aveau sa vorbeasca fbctelor de munca care se aplrca zein condijiunile fixate de patroni. de cronicari, simteau 0 placere intreprin~e~~ilor cu mai · mul! .~e S'a ciizut de acord ca., acest perversa de a accentua ~i repeta 10 salarza,l. In Arad brutarule caz sa fie supus Jltlinisterului cu vocea ridicatii, di poporul ro·r nu au mai mult dfe 10 luariitori. spre s~lutionare: o. manesc se trag e din ta!harii scapati din temnitele Ramului. 'Mi-~-- ... ¥.... ...... ..... ..... .. . "' inchipui ce comentarii vor fi in· unni manual did a c! i c aprobat, curio~i a $H d\ proxima jalba ce sotit aceasta lectie de istorie na· toala la\'a dispretului Jor fata de meteahnli fll? va mai gasi? Ciid fionala acolo intre peretii ~coalei poporul roman esc. hartia e rabdurie iar ~omerH unguri calugare~ti, uncle profesorul roNoi, pen'erlitori ai istoriei~ o cari $i-au erE-at o sursa de trai man~ cerut de lege penlru mate· curnta ironie. Vina e totw~i a din Hc!uirea de memorii, sunt riile nationale dela orice $CO ala no astra, a proverbialei noastre in- multi. Totu~i o reactiune din partea particulara, nu poate sa patrunda. dulgente. Dadi in alte memorii noa~trii de~i tardivA, ar fi bine· Cu ce satisfdctie drl:keasca vor am fost prezentati ca mancatori · venita. C~ci ~i eel mai rabduriu fi exploatat sfintele maice aceasta de unguri, sll ne mai mirflm ca m8gar, daca-1 bazai mereu i~i iese inept e n~stru~nidi, foarte neme· acum ni se aduce vina de fal~i· la urmli din sariie, lovlnd cu corita pentru a-~i vtirsa, Ia adapostul fidHori ai istoriei lor? Sun tern pilele. C00\7 ine.

I I

•.

Nr. 6.

,ARAOUL"

Pa!!. 2.

e. Religioase ..,. Cultural ... .. , "'*' :n

.....

,,,.

....

,.,, ,

...,..,.,

.. , ,

Sl(bJP

... 'It

Apostolul de Du-mineca.

"'

I

...

Mari serbari religioase la Lipova.

din e pistol a ciitre Coloseni c. 1, 12- 18;

Fra{ilor, Nltli/lllllim Taidlui, Cel"i ce ue.a liiVredllicit pe noi sa Jim pdrta# la ~oarla sfinfilor, tnlnJe lmuind. Bl ue-a izbdt•it pe noi din stJpJ11irea intunericului ~i fW·a HUdat in tmpdrd~ia Fiului dragoslci Sale. lntru care/e a~:em riiSCIUIIpiiraYta pril~ saflgdc Lui, adicii ierlarea. pdcatelor. Carde esle chip1tl lui Dumnezeu celui nevdzut, mai iatai ' fedscut decal toald fdplttra. Caci iutru DJHslll s'an 1acul toate, cele diu ceruri ~i cele de pe pamant, cele vdzute $i cele HetJdzute, fie JroiUJrile, fie domniile, fie capeteJJiiJe, fie sldpanirilc, Toate s'att jdcut prirtr' inml ~i pentnt Dansul. El este mai1zainte de toate ~i toate intr' i!JsUl suut a1ezate. $i El esle capul tu1pului, adica a/ Bisericii; carde este 1tJctpflittl, i11iaiul •wscul din morli ca sil fie intru toate El eel intaiu,

In cadrul unor mari serbiirl ua auea loc sfinfirea bisericii orto-

I doxe din Lipoua. Maestoasa clii.-

lntru Dansul s'au iacut toate

•

:Ne apropiem de plinirea vremii, ciind rec era deasupra adancului ~i Duhul lui Dumnezeu a trimis pe unul niiscut Fml Siiu, Dumnezeu se purta deasupra apei (racere sa te intrupeze in lumo. Ne mai despart 1, 2;) Ca din aceastil prima materie informii vre-o 10 zile de Na!iterea Domnului. Biserica, care totu!fi a trebuit sa f1e creata de Durn· ea o mamii inteleapti i'l'i pregii.teste fiii pentru nezeu, s'au fii.cut toate in 6 zile, ori au fost rniireata taini a na9terii mai pe!lus de fire. ' create in 6 perioade Jungi de ani, - cum S£ Apostol ne zugr!ve~te pe Hristos inmarturisel!te !}tiinta penlru credin\8. nu 1oati ma.retia Sa dumnezeiasca: ,.Fiul dra- are importantiL Chiar in B1blie se aminte~te gostei •, .chi put lui i)umnezeu celui neviizut", lfi numai de o sitsgura :i: ., A.:eas~a este niscut din acei, mat nainte de dit toata cartea facerii cerului ~i a pii.mantului, cand faptura, , Toate s'au fiicut printr'(nsul" f'Ji in care zi a facut Domnul... (Facere 2, 4 ;) pentru Oansul". Jar intralt Icc se spune cii. o mie de ani inainSf. evanghelist loan t!fi incepe 13 fel strii· tea Domnului ca ziua de ieri ..• (Psalm. 80, 4;) tucita apologie a dumnezeirii Fiului; expriMoisi vorbe~te de 6 zile de lucrn cu scop mand acela~ adevar dogmatic prin clasicele religios, moral f$i social. In 6 zile din siipversete: ,. La inceput era Cuvantul 9i Cuvantiimana sunt a se oriindui toate lucrurile; a 1ul era la Dumnezeu ¥i Dumnezeu era cu7-a e inchinatii Domnului !?i se odihnesc $i vantuL.. Toate printr'lnsul s'au fiicut !ii fiira sclavii, ca sii-~i poatii plini si ei datoria de de Dii.nsul nimic nu s'a facut.. ... (C. 1, 1- 3;). recU009tintii. catre Dumnezeu ..•

'i

Creatiunea lum•i A~a

matturisesc Apostolii ~i Evangheli~tii de adeviirul creatiunil, de pe intaia pagina & Bibliei: .,Intru inceput a fi!cui Dmnnezeu cerul ~i pim.intul". A ~:is Dumnezeu sii se faci ... "' ~i s'a filcut, din nimic, frin crwaHt! Oumnezeu a creat lumea prin CuvantJ~J, .prin Care toate s'au facut, .. Cat de simplu. ~~ cata biitaie de cap a dat ~i va mai da, .invatatilor ~i mai putin i:nviitatilor, - acest referat biblic, despre originea r;;i rostul Jumii. In vreme ce omul credincios i~i plead. caput cu smerenie, ca ~i copiiu't in poala maicii sale, scrutand doar cum ar putea sii. beneficieze de bunu· rile lumii spre Slava <:reatorului l)i de frumseple ei spre bucuria vietii lui. Intili a fost creat, cerul lumea spiritelor, apoi pilmantuJ, Jumea viizutii, matelialii. ~i spiritele, ingmi, dintru inceput :au fost create bunc toate. Numai dupa rasvnitirea lui Satan ~ti a ingcrilor lui prin mandrie, - au fost aruncati In adancurile intunerecului, ca du· huri rele. Asemenea bunii. a fost creatillumea materiatil, in care a introdus stricficiunea omul, prin picatul neascultiirii, lstorisirea creatiunii data de Moisi, a fost descoperita desigur intiiiului om, ~i prin tra· ditie a ajuns panii Ia celce a scris Cartea Facerii, Et R 'a avut gandul sii. dea un tratat de geologie, ~i de ~tiinte naturale Ci urmiirea scopul de a, instrua cu privlre Ia viata supranaturalii, de a a.rata drumul ce duce Ia Dumnezeu, .d e l a Care vi n t oat e, de a desvalil omenirii adeviirurile religioase; despre un singur Dumnezeu adevarat, atot ..puternic. 1<:1 cu puterile Lui creatoare a zidit Universul, care nu e opera intampliirii, ci a unei fiinte perS{)nale, superioare de sine stiitiitoare 9i stiipanii a toate, Aceastii. invatiiturii fixeer.ii reI i g i a m on o t e is tii, prntru vremile de atunci 9i pentru toate veacurile viitoare; iar Pe. om 11 face sa· ~i simtii dependenta de Dumeezeu, din care con9tiinta decurg apoi in datoririle lui religioase.

Biblia fi stiinfele naturale. Biblta arati 6 zile de lucru dumnezeeHc Ia zidirea lumii, od1hnindu-se in a 7.a. lar necredincio:}ii se ridka cu. guri mare: ~i copiii ~tiu eli aceasta e o poveste; sunt mituri, bune poate pentru alte vremuri, dar nu pentru zilele noastre cand geologia :?i paleon· tologia dovedesc ca au trebuit mii r;;i mili· oane de ani, pi.ni ce s'a desaviirl1it lumea, alJ!l cum o cunoa~tem $i totu!ii e o perfectii armonie intre rezultatele reate ~i sigure ale cercetiuilor filientifice IIi intre de ~co peri rea biblica. Ciici Biblia nu vrea sa facii ~tiintii exact& t~i experimentala. Dumnezeu n'a descoperit toate tainele naturii, ci ne a dii.ruit mintea, pentru a le cerceta. Dar adevii.rat este ca fitiinta ca !~i Biblia pleaci dcta acehl'l' punct ini\ial: o cant i· tate de m ate r i e g a z o as a, o nebutozi, - pe care Biblia · o exprima: , .. lfi piimi.ntuJ era nevizut fli netocmit !li intune·

dire e resu/tatu[ unei munci de peste 2 ani. In cercurile biserice#i i se a· cordd 0 mare importanfii acestei

sfinfiri. Unuf. dintre redactorli nostri aucind ocazia sii vorbeascii cu P. S. Sa Episcopal Grigorie, P. S. Sa a binevoit a·i spune, cii sfinfirea va avea loc cu un fast deosebit. Seruiciul diuin va li oficiat de P.'' S. Sa asistat de 18 preofi. Dupii seroidul religios al sfin· firei, P. S. Sa va vo1 bi des pre Rolul parintilor in cre~terea prun· cilor.

Aeest !apt e de o deosebitd

Spectacole roma.ne'$ti Ia Arad.

Flacara Sfanta. , Piesa in 3 acta de W.

M'am dus Ia ~flacara sfanUi, cu nu desmint ordinea creerii, raportati de Bib- gandul intre doua povete: de o parte lie. Fazele de desvoltare ale piimiintului sunt suges:i1le negative ale unor suficiente ace!easi Nebuloza, .in stare incandescenta locale, neincrezc:Hoare in succesul unei radia lumina de care !fi B1blia aminte!jte Ia inlerpretari romar.e!)ti (sunt domni care looul inti.i. ~i cand a prins a se rici paau vZizut piesa jucata de arti;;ti unguri mantul rupt din marea cantita te gazoasi in mi'l'care, in jurul lui s'a creat o atmosfera $i le era teama sa nu·!?i piarda impresiile bune, rc1mase dela prima re· de neguri f'Ji nori gro~i, o 11 1iirie• cum zice B1blia. Iar focul din liiuntrul pamiintului a prezentare); de alta parte era curioziimpins coaja ici ~i colo, ~i a apiirut .,\.lsCa· tatea fireasca in fata interpretarii arlul", continentele, iar apa s'a striins in rr!arf tistei romfme, a pos1bi!itati!or ei de Apoi pitmantului s'a dat puterea ,sii rii.sara realizare. iarba verde •, - regnul vegetal inti.i, necesara existentei animale, iar ~apele sil scoata Rezultatul spectacolului? Convingevietilti", acestea mai infetioare inlai, si a poi . rea ca Maria fi!otti este · o artista cu cele de pe piimant, mai superioare, coroana posibilita!i diverse si superioare. $i pe tuturor, mai pe urma omuL deasupra, constaiarea, inca odata faBiologia prevede acelea~i condiiii de viata: cuta, ca nu ne $tim pretui propriile ciildurii, lumina, aer, apii. .• si de desvoltare plante inllii, animala inferioaret superioa1e, valori. $i chiar daca o incere
Geologia t1i paleontologia

tori ca sa despartii intre zi ~?i noaptc, sa fie semne spre vremi $i spre zile ~i spre ani". Luminiilorii, adica puncte de orientare pentru viata religioasa ~i sociala, care ~?i·au intocmi( ciilindarele bisericesc $i civil, dupii circulatia de 'lln an dupa luna noua, echinop· tiul de primavani ~~ toamnii... $i in acest in1elts e deplm acord $i in privin'a luminatorilor de a 4-a zi, cu ~tiinta.

&2

A.NTONIU BRAUN, fabrica de ln8t~mente muzlcale; Centrala T!MI~OARA I, Str. Eugen de Savoja 14; Filiata ARAO Str. C!O~Jca 2.

._

.......

N

Invafa{i credinciot1i. Numai ceice n'au adancit Biblia pot vorbi de o contradictie. Adevaraiii oameni de ~ti· intii au fost ~~ sunt cred:ncio~i. Marcie astronom Kepler r;;i·a incheiat, cea mai de va· loare opera, cu acestea: .W multumes::: Creatorule $i Dumnezeul meu cii m'a-I diiruit bucuria creatiunii Tale !?i desfiitarea de lucrul manilor Tale Eu am \'estit oamenilor miiretia operei Tale, in m.asura in care spi· ritul meu miirginit a putut cuprinde nemar. ginirea Ta. De am sp\1s ceva nevrednic de Tine, ori lucru care Ti-ar sciidea miirirea, iartii·mi cu indurarea Ta", Ntwton il!i descoperea caput ori de cate-. ori pomenea numele lui Dumnezeu. Marele •

impartanfii, intru cat se pare P. S. Sa e primul din inaltul cler, care pii~e~te in mijlocul poporului, cu un subiect in afara de religie. La serbdrile dela Lipoua vor participa. in afard de oficialitii· file din Arad §i Timi~oara, §i cafiua mini~trii, precum §i mai multi parlamentarl. In alta ordine de idei, P. S. Sa a declarat redactorului nos· tru cii actualmente intreprinde a inspecfie a profesorilor de religie dela toate §Coalele primare ~i supraprimare din ora§. Seria de inspecjii a f:Jst inceputii cu Academia Teologica obseruarile §i constatiirlle P. S. Sale, ni le ua comunica ulterior.

.

""'0

z

Vinde eu preturl convenabile cu ocazia crielunului INSTRUMF:NTE muzicllle.

Copernic lasii. sa i se sape pe peatra de pe mormant: "Nn ravnesc harul de care s·a facut parta~ Pavel, nici gratia prin care a·l iertat pe Petru; mila, pe care ai avut-o cu hi.lharul de pe cruce Ti·o cer eu ... ,. Pdn, crcdl n tii pricepem cii. s' au intemeiat veacurile cu cuviintul lui Dumnezeu" .• l$i cu cuvantul puter1i Sale purtand toate" ,Evr. 11, 3 ~?i 1,3 ) exista !?i viata lumei, cu toate cate sunt intr5.nsf.l,

s.

Maugham.

·fectionata pentru aruncarea in discutie a unor probteme. Lansfmd problemele,• nu le ~i rezolva. Nu le rezo!va, pentruca sunt susceptibile de discutii variate ~i mai ales rezolvarea lor depinde de cei cari sunt chemati sa-~i spuna cu- , van!ul a supra lor. Piesa, eel mult, da indicatii pentru calea catre care trebLtesc indrumate. Are drep1ul d-na Tabrett sa-~i omoare fiul infirm pentru a-1 cruta de decep!iile Ce·l amenin!a? $i mai ales, cazul este posibil? Pen· truca un fapt divers similar, nu·ti da · dreptul Ia concluzii in acest sens. Drn motivarile pe care Ie aduce, se pare ca auto1·ul piesai absolva o atare fapta. Cu atat mai mult ca prin moartea lui Maurice, inftrm !?i scos din viata, SP da drept Ia o viata noua, cu alte legatmi, sotiei lui Stella. Piesa s'a bucurat de o interpretare din ce!e mai bune, in frunte cu d-na Maria filotti (d-na Tabrett), care !?i-a construit un rol masiv ~i plin de dem· nitate !]i dramatism. Accentul cald ~i convingator din ultimul act, isbute$te sa tempereze $i sa impace toate pasi· uniie, dand in acela$i timp aparenta necesit3!ii inevitabile, unei fapte care numai simpatica nu poate fi - uciderea propriului Hu. Dna Marietta Sadova, a jucat cu pricepere rolul Stelei. Corecti ceilalti arti$ti. in roluri secun· dare. Un public numeros a asista1 Ia spectacot. Spectator

I

Uncle

sa mergem?

In turneul sau, ansamblul Teatrului , VENTURA" din capitalli va atinge Miercuri. 17 Dec. a. c., ora!?ul nostru. Se va reprezenta piesa de un extra· ordinar succes, juca ta de peste 120 ori in Bucure!)ti,

Soarece de Biserica, comedie in 3 acte de Fodor Liszl6. lnterpretii: LENV CALER, R. BUL·

flNSKY, G. CHAMEL etc.

lnceputul Ia orele 9 saara, in sala

TEATRULUIORA,ANESC.

11 ,,A RAOUL"

Nr. 6.

Politica! uechiului reg at ~i aspi- i ratiunile romt1nilor ardeleni. '

Formula d~lui Apponyi despre minoritati. - Bethlen Stefan: .,Veni~va timpul cand Romania nu va mai fi av.zata la sprijinul triplei aliantc". Primejdia mhJoritafilor in Unguria in preaj rn ;1 razboiului mondial.

.' .· ll

?

a n

e I.

ti

a i,

e a a 1-

?i

e i· :a

·e !· :).

1•

Ia

,, =

1 u. aW

.,

nici o iiiiPre;urare - uu nuntai cii \ ti11d Ia ajirmarea calitdfilqr lor de f'asstt l11 interiorul ft'i rii noastre ci t1ren11 itt dejiltitir' sii ,.,pd teritorii

din acest stat. ca. vom putea ;empera nazuin;ele n.:itionadtc:!ibr, puiem

alirma ca a~.:easta s::: va pt;tea r'.::alii:a numai Ia un<:!le, cum ar f1 nation;}li· tat:,;a ~vzbea~ca Je sud, un.::te orice controvcrsa se va pu1ea sok!io;ca prin o recipro~a ;;i ed;itabila injelegere, ia ce!elalte insa Hici nu poate h vorba de a~ a ceV1a prim.,jdie a aspiratiumlor noas!re, inrransi~enta romanilor ardeleni, de a ceda din drepturi precum $i nesiguranta Ungariei in orientarea pohiica a Homfmi2i, facu pe tll1guri sa accdereze o noua poli!ica, mai ap· riga, de asimilare $i de ~-ubjugare a nationalitatilor din statui maghiar. Ca prin ce mijloJce, sacrifkii s'a incerca~ sa se faca aceasta asimilare a noastra, uzam de cuvin;ele auten. tice OJ]e d·lu! A;J;1onyi care prcocupat de grabni::ia aplicarii m!iloacelcr, a declarat: «(J. prin ce mijloace ;;i prin ce forte vom putea combate aceasta primejdie tot mai accentuata, ~·aspund: prin too.te mij!oacele ~i cu toate iortele! r\u ne iipse$te nici un mij!oc, pe.ntruca dispunem de mijloace sociale, de stat, economice, culturale ~i de comun (!) in cari se va putea manifesta intrcaga noastra forta nationa!a».

Aradani in. capitala. fxpozitia de pictura a dJRi Uiza latiuca. Inregistr.Jm cu placere orice eveniment cultural in legatura cu concetatenii noslri aflatori in capitala. De data a:easta afl?im ca aradanii iau parte activa ~i'n viafa artistica a Bucure';)Htor. Intr'adevar, Ia 20 Dec. a. c. 1;;1 va deschil'e in sala .,Mozart• (Calea Victoriei) expozi!ia sa de pictura dna Eliz ' Latinca (sotia cap. Bodea}. Dna Eliza Latinca·Bodea este foarte cunoscuta in societatea romf:l. neas::a din Arad, $i priE:tenii iamiliei adesea au avut ocaziunea sa admire operele sale de arta, mult apreciate. Acurn s'au se5izai 9i unele cercuri artistice din Bucure;;ti, de realizarile de un vadit talent ale dnei Eliza Latinca, $i ca urmare a! acestui interes a fost invitata d sa, sa-$i organizeze expozitia de Craciun. D·sa picteaza toate genurile, peisagii ca $! portrete, dar eel mai mare inteteres ii poarta totu;;i studiil.:>r de caracter. fizionomia "!i~ancii" mai cu seama este prinsa cu maies1rie in operele sak•. Relat2rile cuvenite le vom face dupa deschider2a expo:::tici care va dura pana Ia 8 ian. anul viitor. Aradani, cari trecefi prin Bucure~H. vizitati aceasta expozitie t

Problerna rr.inoritatilor, a~a cum se c!espr.:: rnincrit2!i. Aceasla 1-a d~ier· prezentase in Ungaria, acum treispre- minat dupa toate probabilita!ile, ~a ia o aii1uuine f3)i$il de per:~ecutare a zece ani, a de1erminat pe fac10rii politici maghiari Ia o darz;i rc<;ctiune de. $COiHor rontii cc.1r~ au de •::cop cu· . noa?terea tarii noa,tre. Elevii calatooara de taut!, nu dam de nici o mi~· n03stre ccmerciale ca a trebuit sa-i P. Puticiu care nationa1a, ci abea numai in par- facem anumite concesiuni. Pot arata resc cu un vJgon special, ptevazut cu tea de nord-vest, care sta sub o infiu. ca actualul guvern, a trebuit sa sisteze paturi, a~a incat pot sa se odihne.:sca ...... .,. ""' foarte ~ir!e in cursu! voiajuhti. in!i:'i cehoslovapi. Pe cand In partea procesele agitatorilor, ceeace a con· Din Butent In fiecare an elevii fac sub condude nord-est tautii sunt de sentiment tinuat p2ma ~i a ?lerge din buge: cele cerea d·!ut prof. P. V. Hane; trci--esnational maghiar, in tinurul nord-vestic zece milioane cari erau prcvazute pencur;:;ii: una i:1 Huw ..:ina, alta in Araceea$ populatie este din cale afara tru colonizari, de~i actualul ministru Societati filantropice. infitiata, de dmd a inceput sa se des- al agriculturei a fost un insufle!it adeal $i a treia in Basarabia. In ziua de 10 L c. a avut Joe in lovolte o literatura ceho·slovaca 9i de dept al politicei .~e colonizare. In inLa inceputul lunei februarie anui. calul «Victoriei~ o Convocare a filialei dind cehii au ajuns la o con$tiinta na· trega noastra viala publica, chiar ;;i vi1tor, vom vizita Basarabia. Escursiu•Crucei Ro;;ii•. A fost prezenta aproape tionala. Astiel, in masura in care ei Ia barbatii nostri suspu;;i se observa toata lumea intelectuala din loc. Cu nile acestea dureaza intre 3- · 5 zile., vor isbuti sa ajunga Ia o inraurire po- o tendinta de a ir,augura o ncua po· ocazia acestei convocari s'a ales o noua $i elevii se aleg cu foarte irumoase litica in Austria, in aceea;; masura se litica nationala, de a iace concesiuni prezidenta pe D-na Dr. Grozda iar vi- cuno$tiinte $i au oc.azia astfel sa vada va resimti aceasta inraurire ;;i in Un· in legile ;;colare si in administra!ie•. ceprez. pe D-na Dr. Erd6s, iar restul de aproape sufletul romanesc din agaria. Ace/a~ fenomen il putem conD. Bethlen maniiestandu-$i astfel Comitetului dintre doamnele ;;i domnii Cjste trei provincii, unite cu 1ara noaslata $i Ia romani, Ia romanii ar- nemui!umirile pentra concesiunile ce prezen!L S'a trecut apoi Ia partea e- stra. deleni a cdror situatie o tin de cea trebuiau sa se iaca Romaniei ~i vrand La Arad, elevH au fost gazduiti la mai primejdioasa, iar ca problema sa scoata in relief primejdia pentru sentiah1 a acestei convocari, 1a mij- internatulliceului M. Nicoara 1 unde ll loacele de amplificare a fondului socie~ de cea mai serioasd, pentrucd ace$· statui ungar. a aratat cari sun1 aspitatei. fondul actual fiind foarte rectus, s'a servit 5i masa. Au vizitat Palatul tia se reazc'imc'i pe un stat vecin de rajiunile romanilor ~i tari trebuesc sa Cultural !;i diferite a1te institutli din aceeaJ rassci, pe eel mai puternie fie mijloacele de combatere. «(ate avand doar cateva mii de lei. In urma discutiilor $l propunerilor ora~. iar dupa masa au asistat Ia ,1 eel mai progresiv stat din ve- minoritafi sunt, a zis d. Bethlen, atamatchul de footbal intre o echipa din cmiitatea noastr&. tea modalitati trebue sa avem, dupa s'a hotarat facerea catorva serate dan- Viena $i echipa reprezentativa a Ara$i Ia romani se obseva efectele caracterul $i insu;;irile najionalitaiilor sate in beneficiul societatei, urmand aului. vecinatatii, caci precum m'am convins ;;i tot in atatea feluri va trebui sa ~i ta prima serata sa aibe toe in seara felicitam pe dl prol P. V. Han~ personal, romanii din Mara·Mure$ sunt purcedem fa!a de ele•. «Cad mijlocul de 28 Decemvrie. pentru aceasta irumoasa inipativa ~~­ Concomitent cu acestea D-1 Dr. fel~ de o corectitudine tolerabila $i sunt propriu unei nationalitati, poate fi incredem ca fiecare elev va pastra piade sentiment patriotic. Or, deindatace propriu celeilalte. lata numai, ce deo· ter medicul Circumscriptiei a expus a· cute amintiri din a[este escursii !1i i$i ne apropiem de granitele romanefti, sebire este intre atitudinea sa;;ilor ;;i sistentei proectul infiintarii unei so- va iubi mai mutt Jam, cunoscandu-o inspre sud, gcisesc cd problema de- acea a romanilor lata de natiunea cietati: a •ocrotirei mamei $i copilului• mai de aproape. JJine tot mai periculoasa•. maghiara. Pe cfmd cei de intai con- pt. ajutorarea mamelor sarace $i gra. Se vede clar din act!asta declaratie sidera de a lor convingere politica sa vide cat ;;i copiilor dela na$tere pana a dlui Apponyi ca in afara de primej- mearga alaturi cu natiunea maghiara, Ia etatea de 2 ani, prin consultafii gra· dia formulata a nafionalitatilor mai J16•6 ot••ci tlflialplfi - despre tuite, $i prin oferirea~gratuita a medi· M•g•zinul de . . . .utacturA existase $i un al doilea pericol: ve- ca•i • ;,.,tU 11 se 11111i sp.,•• c6 camentetor nP.cesare. S'a admis propunerea, urmand ca cinatatea unui stat infloritor, de care co•cep!iile lor "" .,., artificUII trebuia sa se tina seama, de cate ori sNgertde d cd "• f'itdtki•i ,,. i•fe~ aceste 2 societati sa lucreze in acelae noi, romanil ardeleni, eram subiectul lepcit~rua r~t~laluJ, ctJ •• cadru. Relativ la infiintarea unui fond Arad, Strada Crl,.aD, eolf, reeuunui studiu sau aratam semne de pe •• trecflt hltwic. c4 se f'eo*l'JM4 pt. societatea proiectata s'a hotarat aoscut peatrll prefurlle reduse, deschiderea unui Cinematograf. de~teptare. Pare-se ca in toate mani- pe forfele .,,.,; stat stf'tJi• fi t:ari winde pAnl Ia rewocare c•·· pret de fabricl. iestarile sale politice, d. Apponyi sa co•cepfii I• lot ca•11l • o 111• $edinta s'a Atncheiat Ia ora 71/<J seara nu fi fast condus de alta parere decat , • .e..,.,.. ell . . fat: '" "" t,.o•sMfio· d~na prezidellta multumind a~unarii de aceea precizata in formula d-sale c• tUeMI4 ""fiollt.J.liteu i• pentru concurs.

l

't'

Pae:. 3.

I

lscursiunea elnuilnr licewul Mihat Viteazu din Rucuresu.

.....................

e

;,,..,.,till,.

.,,,de

•tJ•

c

Sz~nassi

e

Pu

~trnn

atelier propriu

dortst~

Ull casatorit cu d-na int:-e 35-40 ani, fara copii, gos-

H

,.__...Milti:tt"~IJ#$¥ISM"'

A ••

I ... - ... "marele targ rrmm

we

••

._, .....,... XJe • . , .

••

a wrx r .....,._,...,

..

cepand dela •

I

"

"

No. 8: 3-6. ~

•

~~

--~·T-•••••••

••

400·60'-

'II '='~

tJtlla:«

j

••

Butev. Regele Ferdinand 6:a. Repara ieftln ~· con~tilncios.

No40 -

e

1-2

-

. .

~$

. . .

...

..-nM

....,,

• fjrumos

ID3l

~·opse~~J~te flil curat~ bai-

ocazU

~z curafll chzmzc,

-

N

2l 2

o.

1-a Crepe de Chine ~...__,__Lei_flO. 1 I~a Crepe de Chine Mongol .. 235. t Crepe Satin . . . Lei 288-375. Stofa modarna de dame Lei · 68. : , Stofa veritabil englezeasca pentru paltoane . Lei 390. ~

·l

nele pe111tru ser'ate flil

in_trepr!n_dere. d~ vopsu • · ARAD. str. Bratianu 5, - Banatului 6.

din strada Bul'ur No. lll executa prompt, orice comanda de HAINE cu PRETURI AV ANTAGIOASE. '

A R A D, Palatul Minorifilor.

Nr. 2,=i. 2-3

Miiller l • si Fiul' ,

Ion Julan :n.

e

390. Telefon 390.

C el

Croitoria militara, civiUi fi de uniforme 'colare

No.

l

•7 ~i BUNE gfi~;iff .;.-1 E F T I N Ja Cias()rnicarul iOAN VARADI,

• .....,

Edificiul Crucea Alba

c&.

- -!(

~~

XJ I I

O"ft

CIA.SORNICE precise

gratuit un cadou pref.ios .

..

lngrijtrea fetei

Ia

bUS

.J

rialul p roprla (stofii furnitu a}, mis•ttli ;ti com s.ndii del a I5oo. - Lei inceplind f'o. 41·1.-2

roti cumparatorii primesc

..

.

tzi'NLJW

mete· .

eupa

n I~ n

Craciun -=

r

B-~RBATESTI d:n

grand=tosul magazin de sti(_·l{tr;i $i porcelane

TARI:F: Ondulat simptu . Lei 20'-Ondulat cu a pi 25Tuns 20' ·-" 20'Spa! at Manicur . 20Vopsilul pii.rului ince- " pi.nd dela . 250·. Ondulare permanentii in~

_.,.

,....,

t*'¥

l~scher

M.

~.

s

•e=e=

49.

Conf••,·j:inne~zii.

H:dNE

Oumineca

F~rd\r.:-.snd

AR4D, Bv Reg.

·

u

-·WJ~Mlfili"M"'"

~

No. 39 1 1

..

- ··

Atelie. rut e deschis

se preda.u If! zi.ar sub ,39".

HRHD, Str. Hratianu ftr.

· ·-

ARAo, sutEVARDUL REGINA MARrA a. ~i PESTE DRUM DE PREF. JUDETULUI. -~-------Y.:------

Raspunsurile cu fotografte

,Croi!toria PoporaJ.A"

swww .....

GEZA NAGY~

F
podina ser•oasa.

I,

'

Nr 6

Pr1Q 4

r ~

Piinzerii foarte ieftine.

3

·

~tf

No. 46-1-1

--

-----------...................

.......

--···---·-

··-

I~; Str: ~riltla~=~,:!~,.el!;.~. ~or..rwo~~;. ~~·.

~

......~

~

;~ VOPSE~TE ~I CURATA CHIMIC HAINELE FINE DE

l.,l.

Societate Anonimii

F oresfierii

'

TEATRU ~I OCAZII

R:du

10 J

Lorna$

1-4

GASSA GENERALA de ECONOMII tn SIBIU

. .·. ~~st~i~~re ~e ora~Hiie •


. ' Am onoare a aviza m. st. public ci mi-am deschis. din noa pravatia, din edl· ficiul bisericii evreie¥ti. Cumpir contra numerar orice cantitate de ha•n!! ve:hi birbate:;ti, ghete, cisme, lingerie, covoare, candela~re, limpi, pecdele. · · lnstalafiuni eompler.te, m of ten i r i. Cuptoate de fier, mobile fi orl-et: alte obiecte veebt

Capital I I

•

I

i

· edtfieful blserieei eyref.e,tf. 4~4

f

~

..

~ Gurltirea· fi vopsirea hainelor o face in modul eel mai perfect

l HOSZPODAR Str. V. ~-

i

lt!

I I

I.

~'imi$oara.

No. 34-1-1

Stroescu 13.

~

rezerve s.Lei 23o.ooo.ooo.-

Arad, Bistrita, Braeov, Cluj, I:>iciosan martin, Dumbraveni,·· Mediae, Lovrin, ~ e g-h in, Targ-u-Muree,

Bv. Reg. Ferdinand 4 No. 35 1 1

'i

SUCUR8 ALE:

A R AD,

I

A. SCHACHTER No.9:

Sucursala ARAD .. Centrala: SIBIU - Jnfiin1ata: 1841 [::>

£

1\lare targ de Craciull~~ •L•a-m•u•g--.z•'•"•'~~1·d-e•~r•'•u·v~a~e·---·•c•n•l•e-"•t-A•r•g•'n•t•a•r--u ::·::e:::At~,~:!:t~F.R~ASE~EFT~,cumparllll

ann~

-

~

i: '

COLOMAN HARTMAN, Arad Palatul Minoritilor

aumal

•

No. 28. 2-3

•

.

'

•

-

•

I

•

".

•

•

•

•

•

•

•

'•

.

'

.,ARADUL"

'Nr. 6.

In interesul eel or oropsiti ....

I

Criza e::onomicd cumpiitd care ban· tuie astjzi in toate tanle - atdt agricole edt $i industriale - a inmu/flt morm numdrul celor avizati Ia spnjiI nul societatil. $omuti agrlcoU, indus· triali $1 mat nou eel tntelectuaU - ne mai vorbmd de numdrul considerabil al dependentilor de alt ordin - constitue in prezent o problema de impor. tanfd covtir$Eioare ch,at $1 pentru cele mai so/ide organizme de stat. Se cautd solutli $f se dau rormule - care din -care mai nrputinCtoasd - spre a e$i .,.. dintr'o situatie mat mu/t ingrijordtoare. Solufia $liint fled, - care este in ace/a$ timp $1 cea mal ideald, - s'a dat prtn recunoasterea neetsitatd de a pune Ia baza optrei de aslstenfd sociala eerceI .. tarea $i eliminarea cauzelor, carl in t _.parte sau in totalitatea lor, pun pe -indMd sail o intreaed clasd sociala, ,in situatia precard de a jl nevoifi sd -SOlicite sprljlnul moral sail material al ·f societarli din care fac parte. Dar slml ,pia enuntare a soluf,ei date ne aratd 1 cd transpunena ei tn domeniul reali- . ,fdtilor cat $1 apllcarea ti sistematicd .rtclamd conditluni sociale ~i economtce -normale pe ltingd un aparat tehnlc bine preeatlt $1 numeros. Astfel fiind, ate evident cd in actualele imprejurarl nu .putem nutri nici o speranfd pentru po· ribildatea de a lichida problema pe calea cea mai rafionald, adecd prin "luninarea tuturor cauzelor cart contriJ)u/e Ia constlfuirea d1pendentel sociale. Numdrul lmpunator de mare al ce· 'lor av1zajf la ajutorul efectlv al socJe~ ld/t, prec11m $i starea lor extrem de ~ mlzerd - pe multi li amenintd spectral Joametei - nt indeamnd sd pre{erim I .pentrll moment metodei ~tilnf,fice, alte masurt mal expeditlve Ji de ejtcacitate imediatd. Slngura mAsari capablli sA

l

. i

flzlci ~~ moral! a .celor invln,t to lupta pentru existent! 'f:ste acordarea uouf ajutor material ~medlat '' adoptat necesltltllor. In a~ . .cest scop se cere bunul salvator nu :\ , .-a •mal din b ug:tedlets icitu 1te dSet vtla g4 !A fl1e comuoe 1or JU e e1or t1 1 a1 a u1ul' :~ cl a fntregel societiti, clef echlhbrul II;:; r.: .acestela este atrlns Jegat de buoa \ -stare a componentilor sAl (indivlzi sau

1

:aalvue bun!

1tan~a

l

~-,

dast sociale deopotrlvd). !j: · $i nu putem a/irma cd socletatea ~ ,(Jmeneascd de pretutindeni nu 11 tnte~ lege chemarea sa. Nllmarul tmpundtor de man al societdfilor de binefacere :.en caracter national sau international ~ri sporesc pe zi ce merge, este eel mai evident, Indicia al reac(iunil socieJafii in fafa mizeriei mereu cresctinde. .Cine dintre not nu admird activltatea .desfa1uratd in irzteresul asistmtel publice de societdlile Crucea Ro~ie, Fem. Ort. Principele Mircea; Cercul Gospodinelor # multe altt Societdfl porntte din inlflative patticulare. Opera lor este incontestabil vredntca dt toatd lauda cu toatt acestea puterile lor sunt lnsu./iciente pentru a infrunta cu suces .<erinfele vremil. Plaga miztriel a pdf· rons atdt de adanc in straturile de jos a socletdfll - necru(fmd nici satele rezervorUle de energie ale neamului ln cat o actiune izolata orl cat de fe.cunda ar /i ea, st perde fard a da , .efectele a$feptate. In actuala stare de

l

'lucrurt numal o coalizare fl colaborare , lntlmi:i s tuturor factorllor interesafl 1poate iotrcprlnde o operA de asisteot! ~· ~aoclall cu adev!rat utili. Colaborarea · :.ac:eitor factorl stoguri poate tmpledeca : , lroslrea '' pulverlzarea neratlooall a f fondurilor adunate cu multi greutate.

f

' r

f

Ea stneurd poate evita ~I ftecventele ./lbuzurl savlir$ile de cdtre unii prole-

sionisti experfi in a expoloata banul asistentei in dflrimentul a/tor tovard~i de Sll/erinta neojutotafi, sau prea miin· dri pentru a se l1tb:.I/zi Ia implora~ea milet. Cred cd pufini sunt lntre noi deaceia, cari sd conteste foloasele unei acf!uni toordonate, in schimb vor exista singur cu atiit mal multi sceptici carl dirz dJ/etite consideratiunt se in· doles~ tn tJosibLittatea reaitzdrii practice a unei asemenea colabordri. Pentru ac~$tl din urmd fin sa schltez ln linile sale generale un plan de organizare care pentru a fi reaLizat $i apllcat, nu necesitd deciit bundvoinfd 11 debarasare de amb1fii de$arte. Pentru a asiflura o colaborore todnicd prima condifie care se pune este insMulrea unei conduceri unltare. Deaceea Ia baza acfiurzei precomzatd de mine ~in sa fixez formarea · Comltelelor locale de asistentd pentru fie$fecare comurzd; comitete compuse atdt din reprezentantli autoritdfilar pub/ice, cat $i din reptezentanJit respective reprezentantele Soc de bine{acere carl au inscrlse ln bugetele lor anumite fondurl pentru asiste•l/d. Toate fandurile aceste particulare sau oficlale, sa se tncredinteze comitetelor locale a cdror sediu sa fte fixat ifllocalunle PrimdrLilor sau Pre{ecturilor de judet pentru a ji mal u~or accesibile celor nevola#, Cererile de ajutor scrise sau verbale - chtar atune/ cdnd ele sunt adresate direct societatilor sau alltoritafilor sd se concentrezt Ia sediul actstor com/tete. Lucrdrile de birou sa executa ln mod gratuit de catrt membrele societdtzlor de binejacere $1 conduse alternativ de un membra al comitetlrllui, care are # dreptul de a acorda Ia nevoie primul ajutor salvator. Membrii comttelulul sa intrunesc odatd pe sdptdmand pentru a hotdri asupra cererlior tnregistrate in cursu/. aceitia$i septamani. Hotdrtirlle se iau pe baza rrjeratelor Doamnelor ~~ D$oarelot dispuse a face benevol servlciul de surori de ocrotire, avtind menirea de a se deplasa Ia domlciliul jie$fecdrui solicl· tant pentru a eonstata Ia ja(a locului lipsurlle reale. (In cursul an11iui trecut Astra Medicaid a inttiat cllrsurt soeciale pentru pregdtirea Surorllor de Ocrotire benevole, dat ca multe aile initiative bine venite. s'a lnglodat Jl aceasta In noroiul indiferentet celor chemafl sd o sprijine). 0 hotdrdre adusd va fi cu atiit mat salutard cu cat ta va /i mai repede txecutatd. In acestscop ojutoarele acordate ~ar putea dtstribut ch1ar Ia domiciliul dependenfilor prin suratile de ocrotlre benevote procurtindu-le $1 lor o modestd satisfacfit pentru munca obositoare pe care o depun in interesul celor ut gisifl de soarte. Nu afirm $i nu om ctitu# de pufln pretentia ca planul mai sus schifat sd fie perfect, am insd convingerea, cd aplical cu lntelegere $1 devotament va contrtbui cu mal multd efJcacltate la combaterea problemei care ne prtocupd, decat ac(lunile izolate oricdt de bine lntenfionate ~~ desinteresate ar ji ele. Sdrbatorile Crdciunuiul se. apropie. "Copll de ceara* ,cu fata spectra/a• au $1 ei dreptul sd se bucure de zlua ' na$1 rii A celuia, care a jost este ~i va fi simboiul iubirei aproapelui. . Avem oare dreptul sd-i lipslm de a-· cestd bucutie? Dr. R.

,.

'

'

La artii::olul nostru din numarul tre. cut aparut in aceasta coloana am pri· mit o serie de raspunsuri, unele cere ne dau dreptate, allele care vor sa ne convinga ci'i am fost prea darnici cu la'ldele. E inexact spun unii, ca primarii anteriori n'ar ti manifestat mc1 un interes fata de problema edilitara a ora~u]ui. S'au facut ~i in frecut lucruri bune, dedit ele nu se vad, intrucAt s'au realizat in locuri m a i dosite penlru a se veni in ajutorul populafiei nacajite din suburbii. Astfel slrazile P8rneavei, acest cartier romanesc au fost in parte asfaltate inca in anii trecuti ~~ e piicat ell acfualul primar n'a continual acl munca inceputa de pre· decesorului sau. Este adevarat ca par· file principale ale ora~ului primesc din ce in ce un aspect mai occidental. Te 109 insa ~~ pafrunde pufin in strazile laterale. lnfiiti!?area acestora te inspiiimanlli. Sunt str8zi unde carul intra'n noroiu pana Ia osie, incat ai impresia c8 te gase~ti in uiUmul catun din fun· dul ArdealuluJ. Spicuim din o altii scrisoare. De un carUer de vile ne arde acum - e vorba de demolarea cetiilii - cand sunt atatea nevoi arziitoare, cand funcfionarii improprietarifi cu loturi de case, sunt in imposibilitatea de a zidi, iar cei carl au zidif i~i bias· tam8 zilele, sub greaua povarii a do. banzilor pe care le platesc. ~~ in deftnitiv aci e vorba de demolarea unui monument istoric. Primaria are datoria sa consulte in prealabil Comisia mo-n

4

.. .

'"'

.

OAMENI.

I

numentelor istorice, al!fe1 cu drept cu vAnt se poate trezi cu o inlerpelare in par1ament din partea d[ui Iorga, ase. muitoare celei care a avul loc in una din zilele trecute. AJtul ne scrie : Aradul are o singura baie, exploatala filri ru~ine de un particular. Oare prirnaria n'ar aduce un mai real folos populafiei in'iinfand o baie ieftina pentru cei multi cari nu sunt in situafia sa pliifeasca taxele mari ale dlui ~imay etc. Oasim ca toate acestea intimpinari n'au all dar decaf a confirma cele spuse de noi cii adedi sub raportul edilitar Aradul e cat se poate de rii· mas in urma. Noi am pufea complecta aceastii serie de jusfe desiderate, ciici tot ce s'a facut e foarte pufin in comparafie cu ceeace mai e sa se fac8. AYem insa ferma convingere, ell ~ctuala con· ducere a primariei e copabiJa sa ne· lezeasca cu Umpul toate aceste lacune, f8c6.nd ca pe rufnlle vechiului Arad sa r8sar8 unul nou, care sii satisfaca ~~ cele mal rafinate prefenfii. Sunfem siguri, eli daca ora!?ul nostru ar ayea fonduri precum n'are, pe lOnga mana de fter care U calauze~te astazi ar putea in curand relua intrecerea cu celelalte ora~e ale frontierii de •est, pomife spre un real drum al premeniril. Ceeace s'a realizat p8n8 acum ne lndritue~te Ia cele mal frumoase a~tep.. tarl in vfitor. Aceasfa am vrut si o spunem in numarul trecul a.l zidfulul nostru 'i credem ca am avut dreptate.

...

....

t

·.;;

De vaozare:

0 casa frumoasa tn comuna Siria auand restaurant,

GJ(£0~G~E

rulment anual 500.000 Lei Se vlnde en pret redusj

ADRESA LA ZIAR. Nr. 49. 1-1.

,----------------~ PODGORENI. Daci doriti a 'to • bun cu r6dicini, din toate solur•le cu pret re• dus, adresati·wA Ia

Nicolae Fulge Nr 4R 1-1

In noaptea de 1 Dec. a. c., a lncttat din viafd mult regretatul

CovasAnt 7 48.

ANUN'f. A.m onoare a aduce le cuno?finta onor•

Pub 1ic cii am deschis in • - Str. Dorobanfllor N o . 6 - .

POifTA

care in cGlttate de $t/ al polifiei, timp de 12 ani a servit comuna Pecica, cu cea mal mare con$ttintiozitate, rdmtintJnd ad tin c lndoltatd intreaga famWe # com una. Fle-i vecinlc fdrtina U$Oard. ,

....

..

,

Com ana. 4

..

lndeosebi atrag atentlunea Ono-~ ratulului public roman din ioca· lttate $i proyin ·ie asupra fumei mele ROMANE$TI PARFUMER/4 Arad str. Btatlanu No. 2-4 Cu ocazia CRA CIUNULUI arttcoltle St:' vand cu prefllri RE· DUSE. Rog respectuns pretiosu/ spr1jill. Cu deosebitd stimd ROMUL DUMITRESCU drogwst No. 50. 1-1

'

•

R

c u L E

s

p u n c t u a l 'i cu preturile cele mai c 0 n vena b i 1e. Rorr aprtjiaul onor. public.

dau Ia tott cumpiritorif cAte 2 /~ kg. de vin, carl vor cumpira 5 kg. vio

~ervit

=

Cu sllma No. 36-t-1 EMIL TOBIA~ Sprljiniti comerclanfi . romllnL

dulce sau negra, preful redus deJa 12 lei kg inceplnd. MESZER No. 51 1-1. str. I. Calvin 1.

Lu preturi extretn de reduse Cu 'llpllrafl cele mai frumoase cadoori de cr8clun, hllrtii de scrfaori cu monograme reliefate, dlrfi de vizitl reliefate, tocuri rezervoare cu penifl de aur, albume, Jucirii de societate, decoruri pentru pomul de criciun, osortiment bogat Nerrastorllor calendare pt. cadoarl ca emblema Cirmei

Comen~ile din provincie se execuU,'n ziua intrlril. Telefon interurban 601.

,,Aradul'':

E

1 - - - -0-RAT 1 S- - - -

Arad Str. BriUianu colt cu Str. Vulcan.

Cltitl fl rlspAndJtl:

H

prAvla.lie de colonialefi

~i AROMATE, unde onor. public va

1\lax Molnar & Co01p

I'

i

I: ,.

~i

FAPTE

No. 47-1-1.

\

j .,

,.ARADUL"

Pag. 6.

Mai mona 1ietate lata ~e ~ra1e1u1 national. In ziarele locale nu odaUi 5 •8 amintit batjocura Ia care este ex· pus in zilele noastre drapelul na· Uonal, fie ca se arboreaza Ia ocazii nepoirivite, fie ca se confectio· neaza in dirnensiuni jignitor de minuscule. De data aceasta voirn releva un alt neajuns care s'ar 8 . pu tea incunjura in viitor. D eo b •· cei in Arad cfmd e vorba de pa· voazarea ora~ului, drapelele se expun in presara ~i, voit sau din negligentii, se nita acolo zile in· tregi, de~i dela momentul istoric pentru care au fost arborate, a tre· cut mult timp. Astfel acum de cu· rAnd Ia 1 Decembrie cele mai multe drapele au ramas arborate aproape intrea.ga sliptamAna, pre· zentand in bataia ploilor ~i a v&n· turilor un aspect din cele mai jalnice. Ar fi limpul ca arborarea drapelelor st1 fie oda.ta pentru tot· deauna reglementata, punandu-se in vedere cetatenilor acestui ora~ normele ~ dup~ care va avea sa se f~ca. m v1Itor pavoazarea ora· ~ulm. S• anume: 1. Sa se ara.te zilele nationale ) cand trebuesc arborate dra.pelele;

Ploaie

~i

vant ...

0 premiera Ia Teatrul NafionaL

2. Dirnensiunile rninirne pe care trebue sli le alba un steag pen· tru a putea fi arborat ~i 3. Sa li se puna in vedere pro· prietarilor de case, comerciantilor etc. ca drapelele nu pot ramanea arborate decat in cursu! zilei respective, urmt\nd a fi retrase inca in noaptea acelei zile. . . . .. , Pn? aceste dispoz1~n s ar pu· tea a]unge ca steagunle arborate sa fie mai bine pastrate ~i sli dea astfel un aspect cu adevara.l sar· batoresc ora~u)ui in ziua pavoa· zarii. l~r publicul s'ar obicinu~ a vedea m acest drape! a.evea stm· bolul pe care·l reprezinta. ~i inca ceva. Ar fi timpul ca diferitele parlide politice sli-~;i confectioneze alte drapele, ramanl:\nd cele nationale numai pentru zilele ma.ri ale nea.mului. Caci nid pe departe nu este edifica.tor a vedea cu prilejiul intrunirilor politice, ~i bar D·lui avem destu]e, stea.gul national maturtlnd in lung ~i in . t 1 1. 1a l s tr 8Zl.1e ,mnorOia e a e ora!$u m.

Observator.

,Taina vietii lungi"

Reclama este

Traian Papa.

Meseria~ii

Din Capita)!

Sub acest titlu s'a editat de catre Tipografia diecezana Arad, in anul 1930, o carte, care nu trebue sa lipseasca din casa nici unui intelectual. Scrisa intr'un stil romanesc !impede ~i vioiu, cartea cuprinde invataturi foarte pretioase ~i este un indreptar minunat pentru toti cei cari i~i prefuesc viata. Retinem aci un extras din prefata ei: ... «am adunat aci adevaruri, pe cari ti·le dau, iubi1e prietene, cu dorinta sincera, ca bunul Dumnezeu sa-ti da· ruiasca intelepciunea sa le pricepi rostul $i adancimea, se le urmezi, ca sa devii un om nou, vesel, iubitor de oameni, sanatos si harnic, a~a cum dintr'un inceput ai fost harazit sa fii •.• » Pretul cartii so lei $i se gase;;te la Libraria diecezana Arad.

Ploaie ~i vant, Miros de mormant ... Ziiri cenu~ii, Ulifi pustii ••. Piiduri ruginite, Griidini piiriiginite, Frunze ciizute, Clopote mute, Umbre uesperale, Presimfiri fatale Se strecoarii'n mine, Ca van tu 'n ruine ... Trezind nosta/gii Si dureri tdrzii, Ploaie ~i vcint, Ultimul cant Se pierde lin Ca un suspin, Si 'mbiitranim Fiirii sii §tim, Cu frunza ce pica.

Sufletul Comertului. e

rom ant din Arad A

Se stabile~te din cele aratate pan'aci, ca daca putem sa ne revendicam intaia breasla recunoscuta din Arad, tot ro: maneasca a fost $i a doua in ordinea cronologica, iar in a treia, dintre ~ase cafe au fost la Arad in tot secolul al 18-lea, am fost reprezentati dease\ menea. Concluzia celor de pana aci nu e insa numai aceasta. E bine sa se traga din cele ce am aratat ~i concluzii despre situatia romanilor aradani din secolul de care ne ocupam. Secolul al 18-lea s'a incheiat pentru noi, dupacum s'a aratat in cOriginea romaneasca a Aradului", cu o zdro· bitoare superioritate numerica a noastra, dovedita de ambele recensaminte cu· noscute din decada a opta. Economi· ceste eram deasemenea :in progres. Dar numai sub raportul proprietati funciare si, vom vedea mai Ia vale, al

I

S~omot, clacsoane, stri~ah~, !mbu}· pentru mine, ca voi face ~i eu pen-zeala. In se~ra de premier~, a.ces.a tru voi. e aspectul dm fata Teatrulm Nat10nal. $i tu Nicule - Baltateanu - hi lc1 La Cassa. ·,mbu 1·zeala· nemai·pom e nl·ta· • ina!time ·, Marioara - Zimniceanu de~i duduia casierita a anuntat cu glas arata·le celor de sus ca pe nedrept mieros ca •regreta, dar biletele au ai fost osandita, ~i voi cei mai tineri,. fost vandute toate~. Se va juca deci nu uitati ca tot eu pun in scena ~i - lucru de necrezut, cu cassa in- «Cocosul Negru» ;;i daca voi nu, apoi chi sa. nici eu ... nu. Domni in smokinguri Iuxoase, in fraTrece apoi in sala, se retntoarce curi, mai putini in jacheta, ;;i cam intre culise, se uita la ceas, se plimba, .. multi in haine de zi, desi afisele tea- se sterge pe frunte, trage o injuratura trului cer ca .. domnii si doamnele cu sfinti, apuca gongul, aplica trei losunt rugati sa vimi la premiere in vituri si dispare. E in sal a. Ormare;;te costume de seara». Doamnele, nu7i piesa. Trece a poi in loja directoriala,.. vorba au venit cu rochii Ia moda: iar dupa actul l, extenuat pleaca alungi ~i vaporoase, chiar transparente casa. Acesta e pachetul de nervi al cateodata, dar cu a tat mai interesante. Teatrului National. $i, inainte de inceperea spectacolului, Actul I s'a sfar~it. Comentarii. Contn foyerele teatrului e un adevarat tradictii. Dupa actul II discutia in con-concurs de mode, 0 expozitie de rochii, tradictoriu e mai vehementa, pentruca prin urmare reclame de magazine. fie· Ia sfar~itul piesei, toata lumea sa fie< care doammi cauta sa fie remarcata de acord ca. piesa a fost •teribila» ~~ cat mai repede. Hainul director de ca demult n'a mai trecut un a~a sue-. scena, Soare z. Soare, intrerupe insa ces pe langa prima noastra scena. acest concurs neoficial, prin prima lolumea pleaca fericita ~i Ia un sfert · . vitura cavurnoasa a gongului. Doam· de ceas dupa terminarea spectacolului. nele $i domnii se grabesc sa·$i ocupe cassierul general al teatrului, Negrea, locurile. Gongul suna a doua ora. anunta fericit ca inca sa rile au a tins. Spectatorii intarziati intra grabiti in cifra fantaslica pentru Teatrul Natio· · ocupa- 1ocun·1e. Gongu1 suna~ nat,st·de 75.000·lei. Cea buna reteta sa I"'a, $1-~1 c·tpnan · mai t - d .. •. rr, · . T"' d . ~ 't· ancescu $1 sun man ru •. , t ·b ·t 1 · · · a t re1a ora. acere esavar$1 a. :ii Se joaca piesa .. femeie ~i paiata" . c au _co~ n ill 1a succ:su . PI~Set, P_""?'· le de P. Louys ~i P. frondaie piesa cu rolur~le de .. : conducaton a~ ga!enel,. li; care Teatrul National a rupt traditi2, r~lurJ_ pe ca.n le-au ~vut pe _Ianga cerelip conform careia nu juca decat piese dm pJe;e, ~~ pe carl. le_-au }ucat c~ a· tile cari erau cunoscute ca bune Piesa acela~ talent. In sfar;;1t e vesel ~t umt aceasta e mai mult boulevardi~ra prin ~ierul care spune c'a vandut 230 de ... t t' programe. fe Iul cum So:; pe rece ac mnea, care E vesela toata lumea, e vesel Barse desfasoara in Spania. Aspectul culiselor e insa mai inte- tateanu, dar Marioara Zimniceanu s'a, resant, decat publicul care a$feapta nu cam intristat, caci in scena finala< un succes, ci o cadere cu succes a cand don Matteo - Baltateanu - ii, piesei. aplica o corectiune, Joviturile date deIn seara premierii, decourile sunt prapaditul de Baltafeanu au fost aranjate de dupa masa, ~i pe scena cam ... bine date $i sim:tite. domne$te tacere merman tala. Singur U~ierii si ma~ini$tii sunt veseli, d1d .! directorul de scena Scare, animatorul maine dimineata teribilul Soare nu-i 1 1 massei de figuranti, rupe din cand in va mai injura , ci le va da o tigara. cand tacerea prin plimbarile agitate Cineva insa nu e vesel. E I. DiL pe cari te faci din culuar intre culise mitrescu, cronicarul dramatic. at Cur ~ ~i ..:retour•. rentului, care nu stie cum sa-;;i scrie f, 1 Cu jumatate de ceas inainte de in- cronica dramatica: favorabila sau... ~ 1 ceperea spectacolului, toata lumea, ca de obicei? .. ~ artisti ~i artiste cu figuranti cu tot, Artistii sunt in a$teptarea ziarelor ~ trebuie sa fie pe scena, unde Soare - a~teapta o zi ~i o noapte - iar ' <~.~ le fine un mic logos: figuratia isi lauda intrarile si sgomO·· • : Ma, baieti, ma sa nu rna fiiceti de tul facut. Toti sunt multumiti, cad toti au ~ ras ca va ia mama dracului. Cu pumnii va scot afara ~i nici plata nu o contribuit cu ceva la succesul piesei.luati. fiti baeti de omenie $i faceti A~ Miljean

t.•

ignorata pima acuma total, l·am avut aid in secolul al 18-lea indeosebi prin contributia romanilor macedoneni. La 1715, erau dintre pomenitele 102 iamilii aradane cu casa; dintre care 20-25 romane~ti: 13 negustori. Dintre ace~tia sunt cu nume macedonene: Marcule, Marina, Costa. Nume romane~ti ar mai putea sa fie in acest recensamant : Rado Budin ;;i Balan tin Ana. La 1720, dintre 13 negustori si 7 hangii, sunt macedoneni dupa nume trei, altii insa decat cei dela 1715 : Gergh Mihai (desigur Gorog), 1) hangiu, Grecsanin Mihai, negustor, Marko, negustor. Alte nume romane;;ti in aceasta statistica: Ber Todor, hangiu, Hod in Pavel $i Stoico Iovin negustori; indoelnice: Bugariu Broian (azi nume ro· .manesc), Deak Mihai. negustori. Dela aceasta data ~i pana Ia al trei· lea recensamant din Arad. Ia 1774, nu

Cercetari istorice, statistice economice, etc. (4)

Nr. 6.

de Isala Tolan. comertului, cad din raportarea ce am facut-o mai sus, a meseria;;ilor romani Ia meseria;;ii de alta lege (Ia 1774 abia vre-o 40 fata de 179) s'a constatat indeajuns ca daca in privinta meseriilor ne p u tern socoti in progres fata de ceeace aveam la inceputul se· cotului, cand de altfel toate neamurile din Arad steteau intocmai ca not de prost, progresul nostru nu mai era progres nici raportat Ia al meseria$ilOr straini, ~i nici raportat la situapa noastra stralucita in Arad (60 Ia suta din totalul proprietarilor de casa, §i 70 )a suta din totalul populatiei). Jdeia ce trebuie Sa $i·O faca lectorul despre situatia romanilor in haosu• acestui sfarsit de secol, nu va putea fi insa complecta din cele aratate in aceste randuri. E nevoie sa se puna in cumpana $i comertul pe care, sa se retina faptul in toata importanta sa

1) Numo foarte obi~nuil la romanH ma· cedoneni din Ungaria. Unii dintre ei, dintre cei dela Ineu, erau nobill dela 13. n. 1649. ricuti de Gh. Rakoczy 11. (f. Marki, 1. cf. n, 190)•

•

;r mai putem urmari pe romanu maI cedoneni in Arad, poate pentru seriosuL I ( motiv ca ~·a inceput ~i aici in contra .. lor, ca in ora~ele ardelene de-o pilda. unde fusesera inca mai demult luafi. la ochi, o prigoana Ia care si-a dat concursul si breasla, existenta dela, 1735, 1) a negustorilor sarbi de a ici~ -~ ~ Pentruca erau desigur prea bunj neT't gustori, erau mereu prigonifi de con· ..£1 curentii de alta lege, ~i fire$te ca ad:'<: 1 ministratia, solicitata sa-i alunge, s'a. d grabit sa ia masuri in contra lor chiar ..<J impotriva ordinelor imparate~ti, sub< ·.... 1. un pretext Ia indemana, ca ar fi supu~i straini. cu familiile peste granita.. ~ La 1744. se pomeneste deci un singur t I negustor grec in Arad, unul Lazar•.:· care a fost tolerat pentruca a facut ~l ;uramant de credinta si a declarat ca :. 1 se va insura aici. Negustorii •greci•,. .... · ;;i erau o sumedenie. s'au vazut deci nevoiti sa impanzeasca de ad .nainte satele judefu}ui. •Astfel, spune Marki1),. in tntreg secolul al 18-lea bacanii $i. negustorii de contrabanda ai satelor

l

,l''

r=

t

I) cf. Mark.i, 1. c. ') lblcl, 811.

11, 870.

,ARADUL"

Nr. 6.

sa

se intensifice exportul.

Statui are tndaforirea sa dea libertate comertulul de ulfe ~i sa incurajeze o:porful de carne. sa se protejeze tnfifntarea de abatoare sau sa :se susfinil cele existente. l?arlamentaril no~trl au datoria sa lnteruinii. In Ciclul de articole "publicat in zia· rul «Aradul" am insistat pentru inten:sificarea exportului de animale, dar mai cu seama, pentru act>la al carnii. Am aratat avantagiile exportului de carne fata de aceta al animalelor vii ~i am reliefat, cred, destul de convingator, importanta acestui export pentru economia nationala ~i pentru ameliora.rea starii economice a taranului roman. Scopul urmarit a fost sa atrag aten·tiunea factorilor economici asupra acestei chestiuni de ordin capital in zi· leie pe cari le traim. Astazi, dmd factorii supremi ai organizatiei noastre de ·stat, in cautarea solujiilor pentru a se putea ie$i din criza, caci, incontestabil, .suntem in plina criza economica, dibuie \ neorientati, este datoria fiecarui roman il sa contribuie cu mijloacele sale, fie 01 .:>ricat de modeste, Ia opera care urpt mare?te regenerarea generala. in Nu am pretent1unea sa afirm ca am c~ ·descoperit piatra filosofica cu ajutorul 11 d'lreia sa facem imposibilul sa devina · posibil ?i n'am pretentiunea sa spun, ca calea spre ie~nre din criza econo· 1 :li mica a fast indicata de mine prin ar· te ticolele p~ecedente. Am insa curajul sa li· spun ca, impins de o arzatoare dorinta li~e a contribui cu ceva Ia opera de lil~ndreptare ce ne reclama en~rgiile razmuefite, mi-am facut datoria. · Ma intreb insa: «vor vrea oare sa-si ~ca datoria si aceia cari au putinta sa erealizeze, ceeace noi gasim de bun?" k Caci, numai atunci cand cele doua vo· inti se vor intalni se va putea creia. , Comertul, mai bine zis, exportul de / .carne, la noi, a fost lasat intotdeauna . f pe planul al doi1ea, cu toate ca a doua principala preocupare a taranului roman, pe umerii caruia apasa greul, este tocmai cresterea de vite. Din cele expuse pana aci, in arti-colele precedente, rezulta ca statui are . netagaduita datorie sa acorde multa, ~ foarte multa atentiune acestei chestiuni.

~

1·

i

rr

1

Nu sindicalizarea exportatorilor de vite este cea mai fericita masura pentru rezolvarea problemei. Am maispus-o ~i repetam sindico.tele monopolizeaza exportul, vor impune preturile ce le vor conveni- Fiin!area lor nu numai ca nu va avea efecte de imbunatatire, ci, dimpotriva, ca un parazit, vor trai in dauna comertului de vite $i carne, ~i in dauna indeletnicirei cre?terei de vite. Libertatea camertului de animale, in· curajarea lui prin premii acordate, suprimarea taxelor vamale, vor trebui sa fie preocuparile organelor de stat in Jegatura cu exportul de animale ~i carne. Exista Ia noi in tara, doua, (zis $i scris doua) abatoare amenajate cu cele mai moderne instalatiuni $i ma$ini in vederea exportului de carne. Se inte. reseaza- s 1a t u1 de aces tea ?. Eu ~111 draz, f. p t ? nesc sa a 1rm ca nu. en ruce nu . Pentruca conducatorii no~tri, in loc sa se ocupe de pro bl erne rea Ie, a Iearga· dupa• po tcoave de ca1· mor 1·1, smgura .. d f 't I . - 1e 1or preocupare f un s orat u , care1a · · Itf • • pace I Sa·! z1ca cu mu a em aza. po-

rr ·

!Ca. Reprezentan!ii no;;tri in parlament au problema ' activitatea dumnealor par· Iamentara ar putea Iua ' in sfar~it ' un inceput Este adevarat nu dumnealor · ' sunt de vina ca pana acum nu s'a putut face aces.t inceput · Noi ' suntem de vina ca nu Je-arn ctat probleme de rezolvat, si daca le·am dat nu Je.am dat din acelea daca sunt pe cari dum· • • nealor le-ar putea rezolva. Dania, mica Danie, o tarisoara care sa tot fie cat Ardealul nostru a ~tiut sa rezolve thestiunea' exportului sau de carne !;ii, eventual, vom arata aci, cum, pe cand noi suntem incapabili. Avem o mangiHere putem spune, impreuna cu factorii no~tri $i politici si economici, ca ?untem multi, multi cum a spus-o odinioara Motoc. I

•

1. Lupa

l ..

tau fast grecii, ?i numai in 1ocalitati "' mai mari, in special Ia Arad, au funcHonat negustorii sarbi, germani $i pe alocuri unguri, cari la inceput, lucrau cu foarte putin folos,,. Dintre negustorii ace?tia ne sunt cunoscuji, $i e de remarcat di sunt indentificaji in acelea$i 1sate uncle mai apoi, in secolul al 19·lea, avem sa gasim pe prea putinii negustori romani ai acestui tinut: Gorog Dima din Covasanti, Costa din Cuvin, Janke Fanatko din Mini$, Dumitru din Socodor. Petru din $imand, Toader :lin OH.1ca, Petru din Curtici, Costa din Siclau, Raia din Cherechi, Guma, Ni:o.ara ?i doi Costa, cu tojii din $iria, ~JCula ~i Alexa din Pancota, Janco ranarko, Janco Milar ~i lance Toader -Jin Pecica, veniti cu totii Ia 25 Mai Yt746 sa dea Ia judet jurimimt de cre-i vor aduce familiile 'n tara.') Lista trebuie intregita cu 9 arionimi dela 1743, negustori de vite .b) mai . ~poi cu un negustor «grec,. din Semlac, ·.... 1.no~i~ deasemenea, pradat de ni$te j'o~a!l• ~e-acolo ;~) cu un Nicolae [an· ~~ ;~)VtCJ dm Socodor, cu un Costa Gheprghe tot deacolo, un Chirasici din Sa\..'/ ..

~

4 0

) )

6 , )

Ibid. 870-71. lb 871. Lakatos, 1 c., If, 12 L

var$in, un Demeter Gheorghe din Pancota, un Costa Nicoara din Gal$a $i un Todor Ianco din .Agris, 7 ) toti depe vremea recensamantului al treilea din ora$ul Arad, cand - Ia 1773 - statistica negustorilor din ora$ este urmatoarea: 36 negustori $i 19 hangii, dintre cari nume de macedoneni: Graak lanko, Hacia Pavel, Hacia Canst. $i probabil Panlwv Costa, iar nume ro· mane$ti sau probabile romant:$ti: Ba· bocs Larine (in acela$ recensamant un Babocs Vaszilie, scris a;;a), Eremics Mihai (astazi nume romanesc), Gyor· gyev Pava, Miin Stoian, Nikolin lova, Petrov Vasa, Popov lefta, Stoianov Rista, Szebenyi lava, Vuics Savao, dintre proprietari, Todorov Nica $i Gyorgyev Stefan, · dintre chiria$i. cu toti negustori; iar hangii: Bra$OVan Iovan, proprietar ;;i Murk Attytm (Murg Achim) chiria$.~) Total: 3 sau 4 macedoneni ; 6 romfmi de aici $i 8 cari pot fi $l straini dar $i romani, caci, repet, e indeob;;te cunoscuta metamor· 7 ) Marki, I. c. II 8 7 I. s) Mai cuno~?tem, dela 1772, un caremar, Pavel Bogati alias Pantea llie, ucis de ni!)te talhari. Se pare insa ca locuia in Bujacul Mar~J, daca B. din Ltkatos, J c. II 121 e identic cu eel dela p. 162 ibid 1 c.are era ,.consilier aulic"(!)

Pag. 7.

Din trecutul Mandrulocului. Ce era Mandrulocul inainte vreme? Un mlc c!tan alc!tult din clteva famtllt - a~ezate pe malul drept al Mure~ulul, avAnd Ia dreapta (N.) un brat mort in care stufArl!le cre,teau in abundenfa. Extsteofa acelor familli (mal cunoscute Huzurefllt ~I Coclubanll) era foarte periclltat!, caci de cealalt! parte, pe dealurlle sau mal blne zls pe colloele ,Saradlnalui" (oumele nchl turcesc al comunel SchOndorf de astazt), saIJ~luiau Turcil, eari adesea treceau pe malul dept, jefulnd ~I dlstrugand totul tn cale. . " Locuitorh mlculul eltuo nepuUndu-lf. se opuoe ~I ne mal putbd suferl starea aceasta de lucrurl. treeurl intr'o bunA zl de partea cealaltl a bratulul mort, unde prezenta un oarecare avan· taj fUnd mal ridlcat deeat eel dlotat. Noaa a~ezare se intlri fn curAod en noul fam!llf, tar mai apol eu o aut! de s!rbl despre care va venl vorba mal Ia vale. .

I

In tala pomenire despre M!ndruloc e dela 1471 · spone Enclcl · Rom.·• din s~colul XVI se amlnte~~:te apol aiel 0 y cetate • to care· dopA lzgoolrea turcllor se trlmise 0 garnlzoan! de grAnlcerl drbl 1 dublatl de o colonie civil! Noull • veoltl incepurl ca pretuttodenl pe un, de s au lvlt to acest tlnut, sl acapa• reze tot ce poteau ~I tot odat! d mcerce a desftlnta pe rom!nll bl~tlna~l prln limb! ~I prln rtt. Au rldlcat dec! ll aiel o manastlre, a 1 c!rei ruin! se mal • puteau vedea meA acum 80 ani {dupa spusele celor mal in vArstl din sat), ~~ aduaerl c!lug!rl greet. Dar destioal a fast altul: nu localnlcll au fo11t desflntatl c1 venet1cll, pentro carl tntAia Iovltur! a fost desfhntarea garnb:oanel, int!mplat! odati cu tnloculrea celorlalte forte granltereftl ale drbllor depe Murii~. MAnlsttrea a avutaceea~l soarta; gollt! de cllugArl, s'a ruloat en vre· mea total. ln decursul anllor satut a suferlt ~i o schlmbar~ topograflca. Cele doua ape au tins tot mat mult II! se 'mpreune, pAn! cft.nd tn star~it prln regularea foza suferita de numele romane$ti in aceasta epoca de sci avie bisericeasca sarbeasca, iar cat despre numele de botez, oricine se poate convinge ca multe dintre ele au si astazi la romanii de aici o fizionomie sarbeasca, Llepe vremea abuzurilor preotimii sarbe~ti care ne boteza $i ne tinea evidenta. Reiese din statisfica aceasta, ca Ia sfar;;itul secolului al 18-lea comertul romanesc nu era in urma industriei, ba era in vadit progres fata de ea, daca vom socoti ca Ia 1774 dinire 231 meseria?i abia vre-o 40 erau de ai nostri, in vreme ce dintre 36 de ne· gustori, romimii erau aproape jumatate. Ascensiunea aceasta este desigur $i mai impunatoare, daca tinem seama de nesustoni macedoneni, rasfirati dupa cum s'a vazut peste intreaga suprafata a juctetului. Ea s'a facut insa in chipul eel mai jalnic, ~i e bine ca a(est trist sfar~it, intamplat abia in cateva decenii de ofensiv2 iudeo·maghiara din prima jumatale a veacufui al I9·lea, sa fie luat ctupa cuviinta aminte.

Avu:;esem Ia sfar~itul secolului al 18lea comertul aratat aci, ~i pela mijlocul secolului al 19·lea, de cand putem sa-l urmarim din nou, il pierdusem
cursulul, se imblnarJ, ~~ acam curg intr'o alngur! alble. Terenul iotercalat, alt!dati, intre aceste ape, a fast tmpadurlt, tar pentru mal bana slgurantl. s'a procedat 1a iotiirlrea zi!lgazurllor. Satul, a clirui blserlcl, cilcl avea una aparte de a s!rbllor, se surpl to urma manbtiref, se maUl tot mal la N., pAn! c.1nd in 1825 ajunse pe locui unde se afJA ~lastazl. La 1852 ~t-a rldlcat o noua blserlc!, terminat! in 1854 Nlcolae Bozgan. '"'"' ,. •'" ,. · • • r ... • •

Un a pel

I

dUre SocieHitile de binefacere ~i toti oamenii de bine. Direc(iunea Spitalului c~ Copil "Prin~ cipele Mircea" din Arad a simjit de mull timp nevoia de'a lue: inifialiva infiinfarei unei modeste biblioteci, care sa se serveascii bolnavUor ca o . distrac(ie utilii in zilele lungi . . . !?i pbchcoase ale convaleseenfeJ. Ltpsa d f 00 d . d a- • e ~n. thnsba 8 tmple et c.atbpbl~a 1 ~ prezen1 mJg. e area . aces e1. _ I 1otect, . _ de o • necesttate mdisculabrla chtar •~~ • numat dm puncf de vedere educahv. ~ Ne putand renunta_ Ia ~ mfaptmrea • . Jdeet • care ne preocupa, fara sii lovtm tn interesele miciJor suferinzi, Jinem sa ne _ . t d _ il d a resam as1az1 u1uror oamen or e b"me rugan • dU·l. sa_ d oneze fi e~ ecare pe 1 b"bl' . seama 1 101ecu.. proec1a 1e o bro~unca . • .. d •. t . .. . .. a ap 1a1a m e 11gen1u !?1 men 1a111a111 copnD _ d _ . _ ... 1or. aca m razmm sa cerem spnJrnu1 . _ .. f d. t ::r. _ soc1e1a111 o a cern m c r e 1n a ca . . .. d . • ,. manmmo~n ona1on nu vor res1m 1t T . . • d 11 pr~a ~~~ f~odvara_ sacn ICitu1mf lm~.us e n01, ,_ 11n ca nu es e am1 1e cu copii unde sa nu existe 0 carte, bro~uri sau revista de care sa nu se poata lipsi. Avem ferma convingere ca sociE"hdea romaneasca arii.dana care a daf atatea dovezi ini:il!afoare a spiritului sau de jertfa, nu va lrece cu vederea nici apelul nosfru. !?i ne va da tot spijinul ca institufia noastrii sa meargii cu un pas inainle in indeplinirea chemii.rii sale. A

w

•

•

A

_

•

•

•

A

A

1

Direcfiunta Spitalului de Copii.

tistica lui Ottmayer") nu gase~te in Arad negustori cu nume romanesti (de$i in Oradea d. e. ii descopere in numar inca remarcabil). Jntre 1856 $i 1862, statistica foarte con$tiincioasa dar deasemenea neoficiala a calendarelor aradane 10 ) descopere: trei bacani, doi negustori de sare, si, cu bunavointa, vre-o trei, judecimdu-i dupa nume care pot sa fie prea bine $i straine. negustori de lemne. hi juciet, daca putem sa dam deplina crezare acelora~i statistici, singurele ce Je-arn putut descoperi. comerjul romanesc stetea 'n aceasta vreme - iau Ia intamplare data 1856 - cum nici ca se poate imagina de prost. In vreme ce aproape in fiecare sat era mticar un evreu, daca nu ciHe trei-palru, negustori romani sunt pomeniti numai urmatorii : ·Haica Mihai $i Oni~cz Pavel In Covasimt. Gheorghe' Mi9ici in Agri$, o femeie, Julia Pilan. in Cintei, Gh. Secuiici in Macea, uimitrie Secian !]i Crestici lava in $iria, in total $apte! n) Ottmayer, Handels - und Gewerbs AJmanach fUr d. Konigreich Ungarn, 1842, An. I, Ofen, Tip. Gyurian-Baqo, 18-12. . lu) Aradi Utasito NapVir, Tip. Bettelheim, Arad, anii 1856-6 2. (Va. urma).

-··---

I ~~-----------Preturile de Craciun Ia ,-,FOR'l'UNA'' numai Io zile Magazlu de modA pentru dame, Str., Plriei 5· Palton de larna. din ~tofA eoglezeasci cu blanA mare fost L. 30CO azt L. 1800 Palton de far11a de plu~ oegru cu blanA mare, fost Lei !:>000 azl Lei 2800 " " din ~tofA fin! • ,. , 2800 , , loOO Blana de plu~ elfganta • " ,., " " 6500 • " 3500 "' , , 1500 , ~ 90U Halne fme de ~tofA ~ , , , • I 800 , ~ 1200 , , din ~tofa ""'izltati neapA.rat maJ:azfnul nostru :fAr.:i ntef nu oblfgaDJent. Rugam Dll eonfuudatl firiDa.

sa

.,Al{ADUL'

Png 8

Nr

larii$i Biblioteca Palatului Cultural. Suntem informati ca dl primar Lufai, refuzand a pune Ia dispozitia Palatului cultural fondurile disponibile pentru punerea la punct a bibliotecii. intentioneazii sa reac(ioneze altfel lata de invinuirea care i s'a adus de-a nesocoti cultura ro· maneasca. Dsa vrea sa imbogateasca biblioteca Palatului cultural lara a aloca un ban macar, prin simpla ei declarare de bibliotecei nationald, un fel de a doua academie. Noi il sfa· luim sd-# vazd de treabii, cdci de· putatul care va veni sa faca o astfel de propunere in lata parlamen· tului va intimpina aceea§i ilariantii primire ca vorb1rea pe care a finut-o Ia incf!putul acestei guvernari un alt deputat aradan, care voia sa dovedeascii, nici mai mult nici mai pu· tin, ca Aradul e buricul pamiintului. 0 biblioteca na(ionafa•) inseamna ca din tot ce se tipare!jte in tara romcineasca, un exemplar sa se trimita acestei biblioteci. Aceasta inseamnii sci se mai cladeasca un etaj peste actualul palat cpltural, iar in bugetul primariei sci se mai prevada eel pufin 6 posturi de bib/iotecari, pe ·lcingii eel de bibliotecar general care ar fi sa s~ creeze deasemeni. Caci har Domnului, dela tipamifele diaconului Coresi §i pana Ia actualele tipografii, cartea romcineascci surmana a t~valuat Ji ea, putiind astazi sd concureze chiar §i cu piata cartilor ungure!jli. Deceit problema se pune altfel. A lost un limp in tara romiineascc'i, in care scriitorul murea de loame in umbra carfilor sale scoase in vileag. Azi avem scriitori care traiesc din produsul muncii lor cerebrale, Ia lei ca un advocat depe urma proceselor. Este adevarat ca in aceastii privinta 'n'am ujuns inca starea idea/a pe care o inregistreazd fiirile din opus. Avem durere, fi astazi scriitori cu buna reputatie scriitoriceasca fiird a se putea sustine de pe urma prole•) Pnn lege sunt obligate toate tipografiile sii. trimitii. cite on exemplar din fiecare tipiritura pentru Biblioteca Academiei, Biblioteca Aetrei ~i B. Universitii.\ii din Cluj.

....

•

' """'

On vas lncarcat co aur in tundul maril. tn timpul ri.sboiului mondlat s'a scufun· dat in Mediterani vaporul englez ,Egipt\ care aovea msjoritatea incirci.turii sale aur, Marea in acel toe intrece in sdancime po· sibllitalea lansarii vreunui s;:afandru, cii.ci esto stiut ca nu se poace cobori jn ape o fiinVl umani. decat pani la o anumiti adincime, La aceastl dif1cultate se adaogi ~ faptul ca, cu cat un obiect ute mai in adancimea apei cu atit presiunea de sus in jos tste mal mare. Astfel ci pentru a acoate un vas dela o adancime enormi, ar trebui o fona neinchipuit de mar: Ia supra· fati. Ficandu·si aceste calcule tott expertfi

siunii lor, caci publicul romanesc n'a ajuns inca Ia acel grad de culturd inciit sa simtci necesitatea hranei suflete!jti in masura celid trupe!jti. Ast· fel datoria tuturor oamenilor de cuiturd e sa sprijineasca din rasputeri cartea romaneasca, $i mai ales trebue sa facii aceasta inslitutiile pubhce. Ce-ar li dacii intr'o bun a zi toate ora§ele s' ar infepeni in calciiie declarcindu·§i a§ezamcintul lor de culturii o bib/iotecii publica? In a· cest caz bietul autor de carfi n'ar mai putea birui cu numarul mare de exempJare gratuite pe care e nevoit sa le doneze bibliotecilor dmtr'un colt panii Ia celalaJt al tarii. Un adevaral dezastru plmtru productia de carte romaneasca. In seceta actuald de bibliofilie, toate institufiile $i in prima linie primariile au obliga(ia mora/a de·a imbiirbata p ·in toate mijloactle desfacerea cartii romane!jii. platind liecare volum ce zntrii in bibliotecile lor. Astle/ datoria de a cump!ra cartea, d~-a nu a~tepta pomona de/a un ram al productiei noastre na(iona/e, care taniefle din cauza lipsei de interesse impune ca o necesitate imperioasii. ~unt cizrfi pe care un particular nu $i le poate procura, liind exagerat de scumpe, aceasta pentruca intereseazd un cere restrins de cetitori. Ce s' ar a lege de aceasta carte, daca nici miicar institutiile publice tari dispun de londuri, n'ar sprijini·o, dcindu-i posibi· btatea de·a se desface macar in can· titati reduse. Povestea cu biblioteca nafionala, firul de par de care actualul primar al municipiului vrea sii-~i salveze repulafia de om al culturii, este Ji ea o dovada df! concepfia ingustii pe care o au conducdtori.i no$1ri lata de cartea romaneasctJ, aceasta inutila unealtd care n'are nici un rost, pentrued e lipsitd de orice lolos material. Nu, d-Ie pdmar. da destinatiei sale londul de 90 mii edt a mai ramas Ia a rticolul bugetar al Palaiului cultural, caci pe noi mirajul bibliotecii nafionale pe care voie$1i s·o vriiieJti din nimic, nu ne impresioneaza.

N1JHAI

3

ZILEI

r

MA. TRICOLA.

tJI

Jl

dA

sl

[

I

colantulul" La urmii. i se intocme~te ,.:natricola" prin care i~i face intrarea triumfah! in via1a de student E o hurt!e, mazgaliti I in lung !}i lat cu desene obscene iscaliti. I do toti • ei prcz~nti ~~ sigilata de pre;sedin1. tele asociatiei studentesti Dupii aceasta ,.mica 1 formalitate~, de care nu scapi nici fetele ~i c:a~e uneori costa sume frumt">ase, debutantd." are dreptul !iii poarte chipiul, sii faca ~cnndal Ia cursuri, pe strada !ii sa aibe jumittnte ~ reducere Ia orice spectacol... Sunl haz;lii controlurile ,autenticitiitii'' matricolclor... cici [ daca se afla cii pe hartia, dealtfel murdarii, $i pe care o pi.strrzi ca o amintir~ fru·- ' moasi, 11e mat poate scrie sau desemna ceva, cheful incepe din nou .. natural pentru com· plectare ... ;;i 'n aceasta veselie exorbitant& deJa incepUiul fiecarui an 'iit:olar se cimenteaza legliturile de prietenie dintre toti stu- "\11 dentii, indiferent de cursu I ce·l urmeaza,. 1€ dand nu~tere Ia solidaritatea ~i comp3ctitu~j dtoea masse! studente~ti, care face si disparii orice diferentii. dintre dot:lorand $i matriculant. ::* .. G 2~~ ~

Unul dintre obiceiurile interesame ale sludentimii italiene este acela de a p1ovcdea pe ,bobociiM cari se inscriu in primul an cn un fel de foaie de llberii. intrare in uni· ven1itate , . Incep1.•t de an !JcO!tr Culoarele sunt oongestionate de multimea studen~1!or de orice vilrsta Tineri sciipa.ti de disciplina asprii a liceului, cu rata iradiatii de bucuria pr1mului pas f.icut in citadela unh•ersitarii. Gesturi nesigure, ochi curio~i cctind cu r1esat chiar !ii eel mai ncinscmnat af!} Cei mai bitrani, familianzati cu tollte nllantele Viftii de student, dupi. ve~nicile sesiuni de toamnii, i~i aranjeazi, cu supcrioritatea celui care se simto acasi, situa~ite uneod nebuloase ~i'n intervalul dela inceputul inscrierilor ~~ inceputul cursurilor se face introducerea in tainele viietii studente!}ti a , bobocilor", cari aici au primit pore la de ,malricole.. Cii.te unul dintre ace~ti incepatori 11tangaci e inconjurat de un grup de al~ii mai b.atrani i!Ji Juat Ia brat, cu cantece ~?i glume se treze~te Ia proximul restAurant sau bodega,. Urmeuza cheful limit11t de continutul pungii ,.matri·

•

I[·

I

... , ,

''

.,. ........ :·.

n'

~

e

Am predat biroul meu de lnformafluni de credit ,l•Jor,.ator• din cauzi de boali dlui Raskai M1ksa, birou de band. Qi comer1 1n· formatiunile ce se vor cere din partea clien-

In str. Gavra !ocuiau sotii farka$, )r rom~ne. care injelegeau a se numi sot ~i sope "!r . Samb8t8 dupa mas8 Ia orele 5 a numai fata de lume, fiecare aviind aavut loc Ceaiul dansant al Reuniunei parte intJmitatile sale. (eva mai mult, ~ Femeilor Romane, in saloanele Cercu· so!ia ir.culpalului Fark aveau un copil in etat, contnbue foar1e mult Ia 8c~st }ucrur. de 5 ani, care imbolnavindu-se gra\ ~Ne 'tbu<:_ura ~tmosfera umtara ce-ll a fost tr ansportat Ia spitalul ue copi domm ~amb~ta settr~, pentru c~ ne Astfel prezentandu-se cazul inculp;;da · ?o~3del?,~ ca.. e~ou!tle regrelabJiului farka;; Piroska a fost lasata in libr~r- 111 mel enl_ ~ a~ rJSJ~ll fara_ ur:ne:. tate pentru a-;>i ingriji copilul. Starea 1 ~ ~8 bt na•~t~ .u doua saplamani,la acestuia agravandu-se a. actus Ia deces. ce~lU, 8 par_hcJpal l?t ce are !'rad~~ Ndericitului tata i s'a permis ca insotit .-' ma~ select, Jar comJ~e.tului _Reu~J~n~ei. 11 de c.:n gardi:m din serviciul Penitencirevme toate mt:ltum1r1le ~· fehcthmle arului sa ia parte Ja inmormantarea peRntru ct~le r:alrtJZale. It .. d' li _ copilului sau, iar dupa ace:1sta a iost · ~ · t. ";i d egre ti am 100 1e mu d ca 1 m fpsa. transport a t •map01· $1· . remcarcer<1 "" e ~pa u, nu pu em a nu~e e par ICI· Motivul pemru care incu!pata fa:k&s~ ~ panfilor. - - .. . .__.. Pirost
roulul meu, se vor da tot cu aceia~ti incre· dere •i punctualitate. Rog de a ad•esa imputernicirile in baza cupoanelor emiso pea· dresa Pia\& Luther Nr. 3 Bolga,. Nicolat Birou de informatiunl do credit ,lnlormator•

devine .. , domo1 pierzand din atacurile violente,, l · se margineste mai mult Ia ansamblu. ,, Echiperii C. A. A. obtin o situatie fa- ~· vorabila in m. 10 pe care o valorific~ prin Puskas, stabilind rezultatul definitiv .))

.....

.,

,,

t ...... • 0 '""'

Vinori senra ( 12 c) la ora 71/a staliunea de transmisiune radiofonica din Londra a anuntat ci ltalienii ar fi ls! rel="nofollow">utit si gi.seasci. punctul unde se gi.se!ile va11ul Riimane acum de viizut daca ltalienii vor lzbuti si scoati Qi aurul din el, Londra insi se indoe~te la aceasta. .,.

.- •

., ·

•• • - -

Despre cele pub lcate act redacfla na rbpunde.

Comunicaf

Cealul dansant al femeilor

ta

F

1

/J

A

f:

1

Oelapidator Ia sat In Iibert !I&.

4i

Alegere de preof in Cicir. c c.

,-1

::ai:i;::s~ui,c~~v~~or:ati~m~:Si~i~:!:10;:; ~:~~~ d~~~s~!:::.1 ~~~~ndset:te::.e~::~~ :~ Traflcantl de carne lie 111reat preveotll. chi~eir~~~~it~~~~i_. iocul

orice incercarc, mai ales ci nicl locul accidentului nu so cuno,tea precis Italienii insi nu a' au dat invlmti : ei au ·con1inuat mereu Ill caute vasul .Egipt•, primlnd aeigurarea din partea Angliel, ci daci·l vor pal, aurul din et si devie proprietate italiani

n

lnaintea sectii II-a a Trib. sub pre$edintia Olui Judecator AL Alexandrescu, a venit spre CO{lfirmare mandatele emise in contra sotilor Farka~. ce se fac vinovati de crima de proxemitism. lstoricul atacerii este urmatorul:

I

IR Is

B.ENUMITAGHICITOAREDINLU:IIE

Renum1ta ghlcltoare face o splendldi oferti. Ea do-

I

ma~

t

N~MAI

3

ZILEl

tn alte chestluni lmpo1'tante. IRIS vi face analfu vietfl Dv. ti vi oi afaturl personate, cart vi vor uimi •• vi.. b1necuvAntat sau plin de succese. Daei veti avea suevor entuziesma. Consultat,-o fl vett avea extraordtna i eel In dragoste, tn cisitor1e, In tntreprinderile D-v, tn surpdzi Prtme~te toati Zh&a. Se afli ia Str. METIANU productete Dv. Ill tn dorintele Dv. Ea va rispunde fl casa KOSMENSKY. No. 44. 1 1. T1parul T1pogrcsfiet D1ecezane, Arad. Redactor respoosabll: SIMI ON MICLEA

rc:~te ai Va spuna daca vlttorul D-voastra va fl fericat,

---·-~----~~---...........;___

________

~

!

J