19-20

LECÞIA 19

CE-I AL MEU E AL MEU...

129

CE-I AL MEU E AL MEU...

I. ○ VOCABULAR ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ a cânta a interpreta a privi

II. ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

adresã cântec gând ginere interpret mânã melodie norã

pian picior rãspuns succes vãr veriºoarã veriºor viaþã

al cui? a cui? ai cui? ale cui? amândoi amândouã ambii ambele cumva deoparte undeva

○

Pronumele posesive Gradele de comparaþie ale adjectivului

COMUNICATIVE III.○ INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○

Cum spunem că o acţiune se desfășoară în timpul altei acþiuni

IV. ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○

Limba – mijloc de integrare socialã

CE-I AL MEU E AL MEU...

130

I.

LECÞIA 19

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Examinaþi imaginea de la începutul lecþiei ºi completaþi. Cine cântã la pian? Ce interpreteazã …….? Cum este interpretul? Cine ascultã melodia?

La pian cântã…………… ………interpreteazã o melodie cunoscutã. Interpretul este…………… …………………………

2. Completaþi. Eu adresez o întrebare colegului meu. Tu comunici o noutate prietenilor lui. El aratã o carte mamei. Ea priveºte un tablou. Noi povestim un text. Voi împrumutaþi o idee. Ei cântã la pian.

Tu adresezi………… El comunicã………… Ea aratã …………….. Noi privim………….. Voi povestiþi………… Ei împrumutã………. Ele cântã…………….

3. Analizaþi ºi completaþi.

ambii substantiv + ambele nearticulat

Ambii bãieþi sunt mari. Ambii pãrinþi sunt tineri. Ambii fraþi pot cânta la pian.

Ambele fete sunt …………… Ambele bunici sunt ………… Ambele surori pot …………..

Amândoi vin în vizitã. Amândoi fraþii vin azi. Amândoi copiii cântã bine.

Amândouã vin sã asculte……. amândoi + subst. pl. cu Amândouã fetele vin…… art. hot. Amândouã prietenele vãd….. amândouã

4. Alcãtuiþi dupã model. Ambii fraþi amîndoi fraþii Ambele surori amîndouã surorile bunic jurist cursant

nepot medic fecior

copil economist membru

veriºoarã nepoatã profesoarã

prieten ºofer bãrbat

interpretã norã mãtuºã

5. Îmbinaþi cuvintele: Model:

tatã

mamã

bunic, unchi, soþie, veriºor, fecior, ginere, soþ, fiicã, norã, veriºoarã, bunicã, mãtuºã Dicþionar de contexte minime gând frumos gânduri negre cântec despre þarã viaþã dulce

Limba – mijloc de integrare socialã

a privi atent a avea succes a lucra cu plãcere a interpreta o melodie a cânta la pian

LECÞIA 19

CE-I AL MEU E AL MEU...

131

Modificãm 6. Deschideþi parantezele. Fratele (mea) este inginer. El are o afacere (bun). Prietenii (nostru) lucreazã la ºcoalã. Ei sunt (atent) cu copiii. Rãspunsul (ta) nu este corect. Tu nu cunoºti problema (acest). Privirea (tãu) este caldã. Tu ai ochii (cald). Ginerele(voºtri) vine cu trenul. El aduce ºtiri (bun). Veriºoara (tale) admirã natura. Ea este un pictor (talentatã). 7. Completaþi. Familia ta este mare. Tu ai……. Fratele tãu este tânãr. El studiazã la…….. Surorile noastre sunt mici. Ele merg la……….. Pãrinþii voºtri sunt bãtrâni. Ei sunt la …………. 8. Alegeþi rãspunsurile la întrebãrile date. Dãruiþi flori. Plãteºte pentru bilet. Priviþi spectacolul. Cântã la pian. Interpretezi un cântec.

Ce faci tu? Ce face Andrei? Ce faceþi voi?

Alcãtuim 9. Alcãtuiþi o povestire pe baza imaginii de mai sus.

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – Cartea mea este nouã, dar a ta ta? – A mea de asemenea este nouã. – Dar cum sunt cãrþile lor lor?

– Ale lor sunt vechi, dar ei citesc cu plãcere cãrþile acestea. – Ale cui cãrþi sunt ºi noi, ºi interesante? – Ale noastre sunt ºi noi, ºi interesante.

Pronumele posesive al meu (fratele) al tãu al sãu(al lui, ei)

al nostru al vostru, dvs. al lor

(sora)

ai mei (fraþii= ) ai tãi ai sãi(ai lui, ei)

ai noºtri ai voºtri, dvs. ai lor

ale mele ale noastre (surorile) ale tale ale voastre, dvs. ale sale (ale lui, ei) ale lor

a mea a ta a sa (a lui, ei)

a noastrã a voastrã, dvs. a lor

Aplicãm 10. Rãspundeþi la întrebãri. Model:

– Al cui este manualul acesta? – Manualul acesta este al (meu, tãu, lui, ei, sãu, nostru, vostru, lor) Limba – mijloc de integrare socialã

132

CE-I AL MEU E AL MEU...

LECÞIA 19

Al cui este copilul acesta?…………………….. Al cui este pixul acesta?…………………….. Al cui este dicþionarul acesta?……………… A cui este valiza aceasta?…………….. A cui este cutia aceasta?……………… A cui este haina aceasta?……………… Ai cui sunt copiii aceºtia?……………….. Ale cui sunt pixurile acestea?…………….. Ale cui sunt dicþionarele acestea?……… Model:

Ale cui sunt valizele acestea?…………….. Ale cui sunt cutiile acestea?……………… Ale cui sunt hainele acestea?………………

– Caietul meu este aici, dar unde e al tãu? – Al meu e acolo.

calculatorul, profesorul, scaunul, stiloul, oglinda, cãmaºa, cãciula, scurta 11. Completaþi rãspunzând la întrebãri. Pixul este al lui? Da,……….. Casa este a ta? Nu,………… Copiii sunt ai lor? Nu,……….

Biroul este al dvs.? Nu,……………. Tacâmul este al lui? Da,………………. Cãmãºile sunt ale lor? Nu,…………………

12. Completaþi cu formele pronumelui posesiv. Ideea este……….(eu) Propunerea este………..(tu) Gândul este………….(el) Poezia este…………(ea)

Prietenii sunt………..(tu) Pãrinþii sunt …………(eu) Lucrãrile sunt……..(el) Veriºorii sunt ……..(ea)

13. Înlocuiþi un pronume cu altul. Model:

Care copil este al vostru? (tu)

Care carte este a lui? Care idei sunt ale lor?

noi ea

Care copil este al tãu? Care prieteni sunt ai ei? voi Care propunere este a ta? ei

14. Înlocuiþi substantivele cu pronume posesive : Model: Prietena mea învaþã la facultate. A mea învaþã la facultate.

Copiii mei locuiesc aproape. Fiul lor studiazã istoria. Colegul vostru vine în ospeþie. Prietenii noºtri sunt bucuroºi. Fetele lui cântã bine. Fiica ta înþelege textul. Bunicii voºtri pot cânta.

Limba – mijloc de integrare socialã

………… ………… …………. ……… ………… ……… ………

LECÞIA 19

CE-I AL MEU E AL MEU...

133

15. Alcãtuiþi dialoguri asemãnãtoare. – Cartea mea este interesantã. Dar cum este a ta? – ªi a mea este interesantã.

birou spaþios rãspuns corect propunere interesantã serviciu greu prieten adevãrat

Observãm – Noi avem un apartament foarte spaþios spaþios, cu o bucãtãrie mare ºi cu un antreu foarte larg larg. Dar cum este al vostru? – Avem un apartament vechi vechi, însã spaþios. Avem mobilã nouã ºi foarte frumoasã frumoasã. Mobila cea mai scumpã este în salon, iar cele mai mari ferestre sunt la bucãtãrie. Ele sunt foarte mari. Gradele de comparaþie ale adjectivului Gradul pozitiv

Gradul comparativ

Gradul superlativ

frumos frumoasã frumoºi frumoase

mai mai mai mai

cel mai frumos cea mai frumoasã cei mai frumoºi cele mai frumoase

frumos decât… frumoasã ca… frumoºi frumoase

foarte foarte foarte foarte

frumos frumoasã frumoºi frumoase

Aplicãm 16. Alcãtuiþi. Model:

Scaun comod

Cel mai comod scaun este aici.

camerã spaþioasã, acolo casã frumoasã, aproape facultate carte veche, pe masã.

rochie scumpã, în dulap

fiicã harnicã, la

17. Rãspundeþi la întrebãri. Model: – FFaci aci mâncare gustoasã? – Da, fac mâncare foarte gustoasã.

Are o familie prietenoasã? Ai un frate deºtept? Au surori harnice? Ea are ochi frumoºi? Deseneazã un desen mare? Rezervãm o camerã spaþioasã? Aºteaptã o persoanã dragã?

Limba – mijloc de integrare socialã

134

LECÞIA 19

CE-I AL MEU E AL MEU... COMUNICATIVE III.○ ○ INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum spunem cã o acþiune se desfãºoarã în timpul altei acþiuni Structuri Când eu vorbesc la telefon, tu asculþi atent. Când profesorul recitã poezia, elevii tac. Când artistul interpreteazã melodia, în salã este liniºte. Bunica lucreazã bine când în camerã este cald.

Utilizãm 18. Formulaþi întrebãri ºi rãspunsuri. Model:

Când bunicul vorbeºte, nepotul ce face? Când bunicul vorbeºte, nepotul ascultã.

Când eu citesc Când fratele citeºte Când mama lucreazã Când prietenul cântã Când profesorul povesteºte

fratele sora copiii colegul cursanþii

a privi a asculta a desena a învãþa a nota

19. Completaþi propoziþia folosind cuvintele din tabel. Când eu rãsfoiesc ziarele,……………….. tata

soþia

fiul

nora

prietenul

?

?

?

?

?

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Ce-i al meu e al meu… Florile cele mai frumoase de aici sunt ale mele. Prietenul acesta sincer este al meu. În fiecare zi eu îl invit în ospeþie. Prietenul meu este un specialist bun. El construieºte case înalte ºi foarte spaþioase. Învaþã repede tot ce este nou. Datoritã experienþiei, poate executa multe lucrãri. Este un om modern ºi are nevoie de cei mai deºtepþi colegi de lucru. Împreunã noi rezolvãm cele mai mari probleme. Realizãrile noastre sunt cele mai bune. ªi al nostru este viitorul: al tãu, al lui, al ei. 20. Scrieþi îmbinãrile din text în coloanele date: substantiv + adjectiv substantiv + adjectiv la gradul pozitiv la gradul superlativ prieten sincer florile cele mai frumoase ……………………… ………………………

Limba – mijloc de integrare socialã

pronume posesive (substantiv) ale mele (florile) ……………………

LECÞIA 19

CE-I AL MEU E AL MEU...

135

21. Rãspundeþi. Despre cine vorbeºte autorul? Cum este prietenul ca specialist? Datoritã cui el lucreazã bine? 22. Examinaþi imaginile de mai jos. Precizaþi dacã propoziþiile date corespund imaginilor.

Soþul meu este harnic, lucreazã bine!

Soþul meu nu poate conduce maºina.

Soþul meu este un medic bun.

Învãþãm un proverb Ce-i al meu e pus deoparte.

Generalizãm Modele comunicative

Modele gramaticale

Ambii prieteni sunt înalþi. Amândoi fraþii cântã bine. Când eu citesc, soþia ascultã atent. Când apare soarele, luna dispare.

Al cui este tocul acesta? Cartea mea este curatã, dar cum este a ta? Þara unde locuiesc este a mea. Pixul este al lui? Florile acestea sunt ale noastre? Da, florile acestea sunt ale noastre. Am un frate foarte harnic. El este prietenul meu cel mai bun.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 20

PRIN ORAª

136

PRIN ORAª

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a însemna apoi întâi sus dupã ce

aglomeraþie bulevard cartier centru faptã grãdinã intersecþie

întoarcere întrebare locuitor orã de vârf periferie rezolvare semafor sosire turn

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cazul genitiv al substantivelor Prepoziþiile construite cu cazul genitiv

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum exprimãm consecutivitatea acþiunilor Cum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbã

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

deasupra din cauza împotriva înaintea în dreapta în faþa în mijlocul în spatele în stânga în timpul

LECÞIA 20 I.

PRIN ORAª

137

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

1. Citiþi cuvintele ºi spuneþi care dintre ele numesc fenomene, realitãþi legate de oraº. Numiþi ºi alte cuvinte care au legãturã cu viaþa de la oraº. 2. Alegeþi din vocabular cuvintele care se aseamãnã cu echivalentele lor din limba rusã. 3. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele: bulevard, cartier, centru, grãdinã, periferie. Dicþionar de contexte minime

a însemna

un cuvânt în text un scaun cu cretã un loc pe hartã cu creionul o zi în calendar

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm 4. Citiþi dialogurile. Observaþi cum se exprimã raportul de posesie. – E maºina ta? – Sunt bagajele voastre? – Nu e maºina mea. E maºina unui coleg coleg. – Nu sunt bagajele noastre. Sunt bagajele unor prieteni – Dar unde e maºina ta? prieteni. – Maºina mea e în garaj. – Dar unde sunt bagajele voastre? – Bagajele noastre sunt la hotel. Cazul genitiv al substantivelor Formele articolului nehotãr ât la cazul genitiv nehotãrât masculin/neutru feminin

Singular unui unei

Plural unor unor

Formarea cazului genitiv al substantivelor cu articolul nehotãr ât nehotãrât Singular masculin neutru feminin

unui + substantivul la singular unui + substantivul la singular unei + substantivul la plural

unui bãiat unui oraº unei fete unei mãtuºi

Plural masculin neutru feminin

unor + substantivul la plural unor + substantivul la plural unor + substantivul la plural

unor bãieþi unor oraºe unor fete unor mãtuºi Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 20

PRIN ORAª

138 Aplicãm

5. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte. Model:

cartea – un elev

cartea unui elev

unui Un biroul – un ºef calculatorul – un coleg conspectul – un student cãrþile – un profesor copiii – un unchi puloverul – un bãiat

agenda – un funcþionar revistele – un bunic banii – un cumpãrãtor

întrebarea – o fatã caietul – o elevã rochia – o doamnã

O unei casa – o familie scrisoarea – o fiicã telegrama – o rudã

uºa – un dulap strãzile – un oraº centrul – un stadion

Un unui actorii – un teatru periferia – un oraº exponatele – un muzeu locuitorii – un sat piciorul – un scaun vagoanele – un tren

vânzãtoarea – o librãrie fereastra – o casã capitala – o þarã

6. Puneþi substantivele din paranteze la cazul genitiv. Aici este casa (un coleg). Aceasta este umbrela (o prietenã). El îmi cere adresa (un medic). Admirãm vârful (un munte). Acesta este puloverul (un bãiat). Aceasta este soþia (un veriºor). Aceºtia sunt actorii (un teatru) din provincie. 7. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte. Model:

Cartea – niºte elevi

faptele – niºte eroi adresa – niºte colegi sosirea – niºte oaspeþi casa – niºte prieteni

cartea unor elevi

preþul – niºte cãrþi muncitorii – niºte uzine valizele – niºte fete manualele – niºte studente

locuitorii – niºte oraºe regizorul – niºte spectacole autorii – niºte romane directorii – niște hoteluri

8. Puneþi substantivele din paranteze la cazul genitiv. Acestea sunt florile (niºte studente) de la universitate. Acestea sunt cãrþile (niºte colegi). Vãd pe masã fotografia (niºte bãieþi). Casele (niºte prieteni) sunt departe. Bulevardele (niºte oraºe) sunt largi. Bagajele (niºte pasageri) sunt grele. ªefii (niºte organizaþii) sunt punctuali. 9. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta. – Iei cartea ta? – Nu, iau cartea unui coleg. – Dar unde este cartea ta? – Cartea mea e acasã.

revista, manualul, dicþionarul, pixul

Observãm – – – –

Aceasta e casa bunicului bunicului? Da, aceasta e casa bunicului bunicului. Dar unde este casa voastrã? Casa noastrã e acolo.

Limba – mijloc de integrare socialã

– Care este maºina prietenului prietenului? – Aceasta este maºina prietenului prietenului. – Dar care este maºina ta? – Maºina mea nu e aici. E în garaj.

LECÞIA 20

PRIN ORAª

139

Formele articolului hotãrât la cazul genitiv

masculin/neutru feminin

Singular lui -lui -i

Plural -lor -lor

Formarea cazului genitiv al substantivelor cu articolul hotãrât Singular masculin neutru feminin

substantivul la singular + -u-lui substantivul la singular + -u-lui substantivul la plural + -i

bãiat-u-lui oraº-u-lui fete-i

Plural masculin neutru feminin

substantivul la plural + -lor substantivul la plural + -lor substantivul la plural + -lor

bãieþi-lor oraºe-lor fete-lor

10. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte. Model:

Casa – bunicul

pixul – elevul rãspuns – studentul fapta – bãiatul

cartea – eleva succesul – prietena povestea – bunica

casa bunicului

-l, -le -lui cadoul – colegul salariul – fratele cãmaºa – fiul

frunzele – copacul revistele – prietenul sãnãtatea – bunicul

-a -i umbrela – domniºoara fereastra – casa lipsa – colega

camera – mama casa – mãtuºa paltonul – soþia

-l, -le -lui centrul – oraºul locuitorii – oraºul vagoanele – trenul calitatea – produsul numãrul – troleibuzul juriul – concursul

vârful – muntele camerele – hotel monitorul – calculatorul

-i -lor sosirea – prietenii problemele – pãrinþii vizita – oaspeþii

-le -lor sosirea – trenurile actorii – teatrele scãrile – blocurile

-le -lor cuvintele – mamele cãlãtoria – rudele varietatea – produsele

11. Puneþi substantivele din paranteze la cazul genitiv. Cartea (elevul) este pe masã. Paltonul (bãiatul) este în dulap. Bagajele (turiºtii) sunt în vagon. Propunerea (colegul) este interesantã. Salariul (inginerul) este mic. Rochia (fata) este elegantã. Noi locuim în casa (pãrinþii). Casa noastrã este la periferia (oraºul). Ferestrele (apartamentul) sunt curate. Frunzele (copacul) sunt verzi. Clãdirea (ºcoala) este nouã. Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 20

PRIN ORAª

140

12. Continuaþi propoziþiile. Bunicul are televizor televizor.. Acesta … Acesta este televizorul bunicului.

Model:

Mãtuºa are un frigider. Acesta … Prietenul are o maºinã. Aceasta … Elevii au cãrþi. Acestea … Muzicanþii au instrumente. Acestea … Studenþii au manuale. Acestea … Copiii au creioane. Acestea … Inginerii au calculatoare. Acestea … Profesorii au flori. Acestea … 13. Rãspundeþi la întrebãri. Model:

– Cartea cui este pe masã? (bãiat) – Cartea bãiatului este pe masã.

Cãmaºa cui este nouã? (nepotului) Puloverul cui este scurt? (fratele) Ziua cui este în mai? (feciorul) Pãrinþii cui sunt sãnãtoºi? (soþie) Îmbrãcãmintea cui este în dulap? (copilul) Valiza cui este lângã uºã? (oaspetele) Întrebãrile cui sunt interesante? (studenþii) Masa cui este lângã fereastrã? (ºeful)

Articolul genitival masculin feminin

Singular al a

Plural ai ale

14. Puneþi în locul punctelor articolul genitival. Model:

Costumul acesta este … unui domn. Costumul acesta este al unui domn.

Manualul acesta este … unui prieten. Cumpãrãtura aceasta este … unei doamne. Stiloul acesta este … unui coleg. Camera aceasta este … unui nepot. Paharul acesta este … unui oaspete. Florile acestea sunt … unei domniºoare. Copiii aceºtia sunt … unui frate. Mãnuºile acestea sunt … unui profesor. 15. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze. Model:

– Al cui este dicþionarul acesta? (un student) – Dicþionarul acesta este al unui student.

Al cui este copilul acesta? (un frate) Al cui este pixul acesta? (un coleg) Al cui este cadoul acesta? (un prieten) Al cui este patul acesta? (un turist) Al cui este ceasul acesta? (un ºef) Al cui este ziarul acesta? (o colegã) Al cui este biroul acesta? (niºte economiºti) Model: – A cui este cartea aceasta? (un student) – Cartea aceasta este a unui student.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 20

PRIN ORAª

141

A cui este propunerea aceasta? (un ziarist) A cui este masa aceasta? (un contabil) A cui este casa aceasta? (un veriºor) A cui este cãmaºa aceasta? (un nepot) A cui este îngheþata aceasta? (o fatã) A cui este telegrama aceasta? (niºte rude)

16. Puneþi în locul punctelor articolul genitival. Model:

Paltonul acesta este … feciorului. Paltonul acesta este al feciorului.

Costumul acesta este … fratelui. Bluza aceasta este … surorii. Rochia aceasta este ... mamei. Fularul acesta este … colegului. Revistele acestea sunt … mamei. Calculatorul acesta este … ºefului. Instrumentele acestea sunt … muncitorilor. Cãrþile acestea sunt … elevilor. Lucrurile acestea sunt … funcþionarilor. 17. Rãspundeþi la întrebãri. Model: – Al cui este calculatorul acesta? (prietenul) – Calculatorul acesta este al prietenului. Al cui este pixul acesta? (profesorul) Al cui este copilul acesta? (fratele) Ai cui sunt banii aceºtia? (unchiul) A cui este casa aceasta? (bunicul) Al cui este tabloul acesta? (sora) Ale cui sunt ziarele acestea? (bunicul)

Genitivul numelor proprii. Numele de persoanã masculin

lui + Ion lui + Alexandru

Fratele lui Ion este student. Pãrinþii lui Alexandru sunt medici.

feminin

Maria + ei Aurica + ãi

Bunica Mariei este pensionarã. Sora Auricãi învaþã la Paris.

18. Puneþi substantivele din paranteze la cazul genitiv. Maºina (Radu) e în garaj. Proiectul (Mihai) este bun. Costumul (Dan) este nou. Cadoul (Elena) este scump. Casa (Andrei) este în centrul oraºului. Biblioteca (Marcu) este bogatã. Eu nu am adresa (Olga). Unde învaþã prietenul (Viorica)? Fratele (Angela) are un post bun. 19. Alcãtuiþi dialoguri similare. – – – –

Cãrþile cui sunt pe bancã? Cãrþile lui Vasile sunt pe bancã. Dar unde sunt cãrþile tale? Cãrþile mele sunt în bancã.

caietele, creioanele, dicþionarul

Prepoziþiile (locuþiunile prepoziþionale) construite cu cazul genitiv deasupra înaintea în faþa în spatele

+ + + +

patului casei clãdirii teatrului

Deasupra patului este un tablou. Înaintea casei este o maºinã. În faþa clãdirii este un monument. În spatele teatrului este un hotel.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 20

PRIN ORAª

142

20. Puneþi în locul punctelor prepoziþiile necesare. Soarele este … orizontului. … mesei este o lampã. … cãrþii este o revistã. … casei este un copac. . … muzeului este un stadion. … magazinului este o maºinã cu pâine. . … oglinzii este un scaun. Tata pune maºina … garajului. în mijlocul în dreapta în stânga împrejurul

+ parcului + tatãlui + fratelui + campionului

În mijlocul parcului este un bust. În dreapta tatãlui stã un coleg. Cine stã în stânga fratelui? Ziariºtii stau împrejurul campionului.

21. Completaþi propoziþiile. … camerei este o masã. … satului este un stadion. … scenei este un actor. … teatrului este un muzeu. … satului sunt niºte munþi înalþi. … ºcolii este un magazin. împotriva + planului

Cine e împotriva planului lor?

Eu nu sunt … propunerii voastre. în timpul + spectacolului

Ei nu sunt … proiectului.

Ai ceva … hotãrârii noastre?

În timpul spectacolului spectatorii nu pot intra în salã.

… zilei pãrinþii sunt la serviciu. … orei toþi elevii sunt atenþi. … cãlãtoriei pasagerii ascultã muzicã. … concertului în salã e liniºte. … operaþiei medicii vorbesc puþin. din cauza + aglomeraþiei

Din cauza aglomeraþiei maºinile merg încet.

22. Rãspundeþi la întrebãri. Model:

– Din ce cauzã întârziaþi? (trenul) – Întârziem din cauza trenului.

Din ce cauzã? Din cauza

Din ce cauzã ajungeþi acasã târziu? (ºoferul) Din ce cauzã nu eºti la ore? (boala) Din ce cauzã nu plãteºti serviciile? (preþurile mari) Din ce cauzã el nu vorbeºte cu tine? (pãrinþii)

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum exprimãm consecutivitatea acþiunilor Dupã ce iau marfa, plãtesc banii. Dupã ce mâncãm, mergem la plimbare.

Întâi iau marfa, apoi plãtesc. Întâi mâncãm, apoi mergem la plimbare.

23. Alcãtuiþi din douã propoziþii o frazã. Model: Aflu noutãþile. Le comunic ºi lor lor.. Dupã ce aflu noutãþile, le comunic ºi lor lor.. Citesc cartea. O restitui la bibliotecã. Ascult întrebarea profesorului. Îi rãspund. Iau salariul. Plãtesc datoriile. Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 20

PRIN ORAª

143

Trenul ajunge în staþie. Pasagerii coboarã din vagoane. Verific totul. Vorbesc cu el. Primesc banii de la pãrinþi. Îþi împrumut. Examinãm problema. Hotãrâm ce putem face. Analizez situaþia. Semnez contractul. Cum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbã – Dumneavoastrã vorbiþi româneºte? – Da, eu vorbesc româneºte. – Dumneavoastrã cunoaºteþi limba englezã? – Nu, eu nu cunosc limba englezã. 24. Dialogaþi cu colegul dvs. folosind propoziþiile de mai jos. Eu vorbesc ruseºte. Eu înþeleg româneºte, dar nu pot vorbi. pot vorbi. Eu citesc în englezã, dar încã nu pot scrie.

Eu învãþ germana, dar încã nu

Situaþii de comunicare Întrebaþi-l pe colegul dumneavoastrã ce limbi cunoaºte.

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Prin oraºul Chiºinãu Sunt Eugen. Am un oaspete din Elveþia. Îl cheamã Andreas ºi stã la hotelul Olga de la Valea Morilor. Într-o zi, îi propun o excursie prin Chiºinãu. Pornim de la hotel. Urcãm scãrile ºi ajungem la Universitate. În stânga Universitãþii este un turn vechi. De sus vedem tot oraºul. De aici mergem în jos pe strada Bãnulescu-Bodoni spre centrul oraºului pânã la monumentul lui ªtefan cel Mare, simbolul oraºului. În spatele monumentului este Grãdina publicã centralã cu Aleea Clasicilor. În mijlocul grãdinii este bustul lui Puºkin. Mai departe mergem tot pe jos. E ora de vârf. În centrul oraºului sunt mulþi oameni. Dupã ce trecem de Arcul de Triumf, de magazinul Gemenii, ajungem în scuarul de lângã teatrul Eminescu, unde sunt multe tablouri. Tot aici este Sala cu Orgã ºi clãdirea Poºtei. Apoi mergem spre periferie. În faþa Primãriei este o staþie ºi de aici luãm un maxi-taxi pânã în cartierul Botanica. Drumul ne ia zece minute. În timpul cãlãtoriei scurte cu microbuzul, Andreas admirã clãdirile oraºului. Pe strãzi sunt multe maºini, iar pe trotuare ºi la intersecþii e mare aglomeraþie de oameni. Iatã ºi cartierul Botanica. Coborâm la staþia bulevardul Dacia. Botanica este un cartier nou, cu arhitecturã modernã. Aici este curat. Strãzile ºi bulevardele lui sunt drepte ºi lungi. La Botanica sunt cele mai multe blocuriturn. Îmi place acest cartier, pentru cã eu locuiesc aici. La întoarcere urcãm în troleibuz. Din cauza aglomeraþiei de pe strãzi troleibuzul merge încet. La staþia cinematograful Patria coborâm amândoi din troleibuz. Dupã ce privim întâi la stânga, apoi la dreapta, trecem strada ºi mergem spre casã, spre hotelul din Valea Morilor. Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 20

PRIN ORAª

144

25. Rãspundeþi la întrebãri. Unde stã Andreas? De unde pornesc prietenii? Ce este în stânga Universitãþii? Ce vãd prietenii de sus? Unde este monumentul lui ªtefan cel Mare? Unde este bustul lui Puºkin? Unde ajung prietenii dupã ce trec de Arcul de Triumf? De unde iau prietenii un maxi-taxi? Ce face Andreas în timpul cãlãtoriei? Unde este cartierul Botanica? Cum este cartierul Botanica? Cum sunt strãzile ºi bulevardele cartierului Botanica? Unde merg ei dupã ce coboarã din troleibuz? Cum trec prietenii strada? Situaþii de comunicare Discutaþi despre o cãlãtorie prin oraº. Reproduceþi dialogul dumneavoastrã cu locuitorii oraºului. Povestiþi despre cartierele oraºului dvs. Învãþãm un proverb Gãina vecinului întotdeauna este mai grasã.

Generalizãm Modele comunicative

Modele gramaticale

Dupã ce ajung acasã, îþi telefonez. Întâi iau masa, apoi merg la plimbare. – Dumneavoastrã vorbiþi ruseºte? – Da, eu vorbesc ruseºte. – Dumneavoastrã cunoaºteþi limba germanã? – Nu, eu nu cunosc limba germanã.

Iau cartea unui coleg. Aceasta e camera feciorului. Elevul rãspunde la întrebãrile profesorului. Cartea este a unui coleg de facultate. Copiii sunt ai fratelui. Ziua lui Victor e în ianuarie. Înaintea casei e o grãdinã. În timpul zilei sunt la serviciu. Ei sunt împotriva planului nostru.

Limba – mijloc de integrare socialã

RECAPITULARE

145

RECAPITULARE (lecþiile 16–20) Dumneavoastrã deja cunoaºteþi: Cazul acuzativ al substantivului: Vãd florile. Conduc maºina. Apreciez piesa. Desenez un copac. Scriu o dictare. Prepoziþiile care se construiesc cu cazul acuzativ: Pe – numai cu substantive animate: Îl vãd pe prietenul meu. O conduc pe prietena mea acasã. Îi apreciez pe profesorii mei. Fãrã – cu substantive inanimate ºi animate: Vine fãrã marfã. E greu fãrã pãrinþi. Cu: Vine acasã cu tata. Merge cu trenul. De: Am nevoie de bani. Am nevoie de tine. Cazul dativ al substantivului cu articol nehotãrât: Expediez unui prieten / unei prietene / unor prieteni / unor prietene un colet. Cazul dativ al substantivului cu articol hotãrât: Expediez prietenului / prietenei / prietenilor / prietenelor un colet. Cazul genitiv al substantivului cu articol nehotãrât: Iatã maºina unui coleg / unei colege / unor colegi / unor colege. Cazul genitiv al substantivului cu articol hotãrât: Iatã casa colegului / colegei / colegilor / colegelor. Prepoziþiile care se construiesc cu cazul genitiv: Deasupra, înaintea, în faþa, în spatele + substantiv la cazul genitiv genitiv.. Pronumle personale în cazul dativ: Cui?

Mie îmi, mi îþi, þi Þie Lui, ei îi, i

Nouã Vouã Lor

ne, ni vã, vi le, li

Pronumele posesive: al cui? a cui? ai cui? ale cui?

al meu a mea ai mei ale mele

al tãu a ta ai tãi ale tale

al lui, al ei, al sãu a lui, a ei, a sa ai lui, ai ei, ai sãi ale lui, ale ei, ale sale

al nostru a noastrã ai noºtri ale noastre

al vostru a voastrã ai voºtri ale voastre

al lor a lor ai lor ale lor

Gradul superlativ al adjectivului: Cel mai frumos, cea mai frumoasã, cei mai frumoºi, cele mai frumoase. Foarte frumos, foarte frumoasã, foarte frumoºi, foarte frumoase.

Limba - mijloc de integrare socialã

146

RECAPITULARE Dumneavoastrã deja puteþi: Sã indicaþi persoana împreunã cu care se realizeazã o acþiune: Discut cu colegul meu. El vorbeºte cu prietenul sãu. Merge cu Ion. Sã exprimaþi periodicitatea unei acþiuni: Rar, zilnic, des, deseori, lunar, anual, uneori. Sã confirmaþi sau sã infirmaþi ceva: E adevãrat. Nu e adevãrat. Într-adevãr. Sã identificaþi destinatarul unei acþiuni: Ofer unui profesor informaþiile necesare. Povestesc turiºtilor despre oraº. Sã spuneþi cã o acþiune se desfãºoarã în timpul altei acþiuni: Când profesorul explicã tema, elevii ascultã. Sã precizaþi dacã cineva vorbeºte sau nu o limbã: – Dumneavoastrã vorbiþi româneºte? – Da, eu vorbesc româneºte. – Tu cunoºti limba germanã? – Nu, eu nu cunosc limba germanã.

Dumneavoastrã ºtiþi deja 682 de cuvinte.

Limba - mijloc de integrare socialã