18764634 Imbunatatirea Per For Mantel Or Individuale La Persoanele Non

ÎMBUNATATIREA PERFORMANTELOR INDIVIDUALE LA PERSOANELE NON-ASERTIVE ARGUMENT "Cum sa-ti sporesti bucuria de a trai? + Aproape de natura-prin dieta, miscare, odihna. + Aproape de oameni-comunica sincer, nu-i judeca, încearca sa-i întelegi. + Aproape de tine însuti-cultiva autostima, nu te judeca prea aspru, întelege ca esti unic. + Aproape de divinitate-în fiecare exista o scânteie divina descoper-o! + Cere ce vrei, dar nu emite pretentii: îndrazneste, acum! + Accepta, pentru moment, orice se întâmpla! + Emite tot mai multa iubire, chiar daca nu obtii ceea ce vrei. + Abordeaza viata cu entuziasm! + Gândeste pozitiv, elibereaza-te de prejudecati. + Foloseste-ti creierul integral;da credit intuitiei, imaginatiei si puterii creatoare." (Ion RaduTomsa). Astazi, un numar foarte mare de psihologi se ocupa de punerea la punct a unor strategii psihologice care sa contribuie la sanatatea mintala a oamenilor, sa îmbunatateasca ceea ce numim calitatea vietii umane. Lavson (1984) arata ca acesta orientare este ilustrata de un vechi proverb chinez: "Daca dai unui om un peste, îi asiguri o masa, daca îl înveti sa pescuiasca el va putea sa-si procure hrana pentru tot restul vietii", reprezinta esenta programelor care presupune învatarea unor deprinderi de a face fata problemelor vietii. Asertivitatea este o caracteristica a unei persoane care îsi exprima cu usurinta punctul de vedere si interesele, fara anxietate, si fara a le nega pe ale celorlati. Tehnicile de antrenament în sensul asertivitatii, îsi propun sa ajute un subiect, care se plânge de comunicare, sa-si exprime si sa-si sustina mai bine punctul sau de vedere.Se pune problema diminuarii anxietatii sale, fie învatându-l sa-si învinga dificultatile pe care le imputa uneori timiditatii sale, fie dimpotriva sa-si modereze agresivitate si sa-si modifice comportamentul pentru a se integra mai bine în normele anturajului sau si sa obtina o buna cooperare cu acesta. Tehnicile asertive fac în permanenta apel la factori cognitivi, sunt foarte frecvent utilizati în terapia comportamentala atunci când anxietatea generata de situatii sociale ramâne în registru nevrozelor. Interventia cognitiv -comportamentala pentru îmbunatatirea performantei individuale la un numar de 20 persoane non-asertive a cuprins urmatoarele etape: + Etapa 1. Relaxare. Se realizeaza exercitii de relaxare, care au ca obiectiv relaxarea întregului corp prin însusirea deprinderilor de relaxare dupa metodele Jacobson, controlul respiratiei si administrarea de sugestii si autosugestii. (sedintele 1 - 2 ). + Etapa 2. Restructurare cognitiva.Componenta cognitiva implica un anumit mod de gândire care, de regula îl împiedica pe individ sa fie asertiv. Terapeutul îl va ghida pe pacient sa reevalueze convingerile disfunctionale de baza si gândurile negative automate si înlocuirea acestora cu gânduri realiste, pozitive pentru o mai buna performanta la locul de munca (sedintele 3-6 ).

1

+ Etapa 3. Antrenamentul asertiv. Are drept scop optimizarea relatiilor interpersonale si îmbunatatirea performantei individuale la persoanele prea pasive.Componenta comportamentala a asertivitatii include contactul vizual, mimica si pantomimica, postura, tonul si modulatiile vocii, continutul si momentul administrarii unui mesaj (optimizarea comunicarii). Persoanele non-asertive prezinta o imagine de sine scazuta. Antrenamentul asertiv conduce la îmbunatatirea imaginii de sine (autostima). (sedintele 6-12). La modul concret, în cadrul pregatirii psihologice a personalului din unitate s-a aplicat un model de antrenament asertiv în patru trepte stucturat astfel: 1. Formarea comportamentului asertiv non-verbal. 2. Recunoasterea propriilor drepturi si efectuarea unor exercitii de lupta pentru obtinerea acestora. 3. Costientizarea propriilor sentimente, dorinte si trebuinte. 4. Exersarea raspunsurilor asertive + Etapa 4. Rezolvarea de probleme.Pacientii sunt învatati sa constientizeze si sa rezolve problemele care le produc tulburari emotionale sau comportamentale precum si capacitatea de a face fata situatiilor dificile de la locul de munca (sedintele 13-14 ). Cuvinte cheie: psihoterapia asertiva, restructurare cognitiva, optimizarea comunicarii, autostima , rezolvarea de probleme. Rolul terapiei cognitiv-comportamentala "Oamenii sunt perturbati nu de împrejurari, ci de modul în care le interpreteaza" putem considera aceasta maxima a lui Epictet cheie consilierii si terapiei cognitiv comportamentale. Terapia cognitiv-comportamentala este o forma de psihoterapie larg raspândita care se centreaza pe schimbarea gândurilor disfunctionale, a emotiilor si comportamentelor.Aceasta forma de terapie sustine ca actiunile, comportamentele si emotiile oamenilor sunt determinate de modul lor de a gândi si de a interpreta evenimentele din jur. Ceea ce provoaca tulburari în viata oamenilor nu sunt evenimentele în sine, ci modul de a judeca, evalua si interpreta aceste evenimente. De exemplu, pentru acelasi eveniment/stimul, oameni diferiti pot avea emotii diferite pentru ca au cognitii diferite (gândesc diferit) despre un eveniment: daca se aud pasi pe scari si prima persoana se gândeste ca este un hot traieste emotia de frica, în timp ce a doua persoana daca se gândeste ca este un vecin, nu simte frica, ci ramâne relaxat. Terapia cognitiv-comportamentala si-a dovedit eficienta de-a lungul timpului. În unele studii se considera ca este la fel de eficienta ca si tratamentul medicamentos în tratarea depresiei si anxietatii si chiar mai mult este mai buna în evitarea esecului terapeutic si în prevenirea recaderii la sfârsitul tratamentului. În mod obisnuit este tratamentul preferat pentru timiditate, migrene, atacuri de panica, fobii, stres post-traumatic, tulburari ale comportamentului alimentar. Poate fi eficienta si în combinatie cu tratament medicamentos. Psihoterapia asertiva Termenul de asertivitate a fost introdus în psihoterapia americana în jurul anilor `70 , de câtre Wolpe si Lazaruc si reprezinta o atitudine si o modalitate de actiune în acele situatii în care trebuie sa ne exprimam sentimentele, sa ne revendicam drepturile si sa spunem "NU" atunci când nu suntem dispusi sa facem un anumit lucru. Asertivitate se refera la acel comportament

2

prin care subiectul îsi sustine punctul de vedere personal, cu curaj si fermitate dar fara agresivitate. Meggle (1990) considera ca acest tip de terapie se deosebeste de orientarile terapeutice umaniste doar prin faptul ca se utilizeaza evaluarile si autoevaluarile cuantificate ale comportamentului pacientului. Demersul terapeutic ar dura pâna la 20 de sedinte si se adreseaza subiectilor care sufera de timiditate, somerilor în cautare de loc de munca, oamenilor de afaceri sau oamenilor politici dornici de afirmare. Comportamentul asertiv are la baza convingerea persoanei ca are dreptul sa ceara ceea ce doreste, respectându-si propriile drepturi, asa cum ea însasi face în cazul celor din jur; reprezinta calea de mijloc între doua extreme: agresivitatea si supunerea; implica solicitarea propriilor drepturi sau refuzul unor sarcini într-o maniera simpla, directa, deschisa, care urmareste sa nege, sa atace sau sa-i manipuleze pe ceilalti; presupune respect si consideratie fata de propria persoana si fata de cei din jur. Comportamentul non-asertiv presupune desconsiderarea propriilor drepturi si supunerea exagerata fata de dorintele si nevoile celorlalti. Subiectul nu-si exprima sentimentele si dorintele culpabilizându-se atunci când încearca sa ceara ceva. Daca subiectul va transmite celorlalti nesiguranta sa în legatura cu dreptul de a cere ceva, acestia din urma vor avea tendinta sa-i desconsidere solicitarea. Persoanele insuficient asertive nu se simt în largul lor în situatii sociale obijnuite, nu lupta pentru drepturile lor, nu pot spune" NU" când li se cere ceva si se simt prost, atunci când trebuie sa faca observatie unui subaltern. Tipuri de comportamente non-asertive 1. persoanele înclinate spre tulburari anxioase si fobii se comporta non-asertiv, formându-si o imagine de sine de persoane amabile în orice situatie, gata sa le faca tuturor pe plac si se tem sa-si exprime în mod deschis solicitarile pentru a nu strica relatia cu partenerul de care se simte extrem de dependenti.(9 subiecti ) 2. persoanele pasiv-agresive nu-si manifesta în mod deschis agresivitatea, opunând o rezistenta indirecta la solicitarile celorlalti. O persoana care are sentimente de ostilitate fata de sef întârzie de la serviciu sau uita sa-si îndeplineasca anumite sarcini. Astfel de persoane obtin rar ceea ce vor, deoarece comportamentul lor este ineficient si genereaza ostilitate si resentimente.(7 subiecti ) 3. persoanele manipulative care obtin ceea ce vor deoarece îi determina pe ceilalti sa simta vinovatie sau compasiune fata de ei, pozând în victime sau în martiri. Aceasta metoda functioneaza numai în situatiile în care persoana vizata nu realizeaza ce se petrece. (4 subiecti ) Model de antrenament asertiv în patru trepte: 1. Formarea comportamentului asertiv non-verbal. Persoana asertiva trebuie sa priveasca interlocutorul drept în ochi atunci când i se adreseaza si trebuie sa se plaseze drept în fata acestuia. Adoptarea unei posturi care sa exprime deschiderea si tratarea cu calm a interlocutorul.

3

2. Recunoasterea propriilor drepturi si efectuarea unor exercitii de lupta pentru obtinerea acestora.Se prezijnta subiectului o lista cu drepturi pe care acesta le-a uitat din cauza educatiei sau a experientelor de viata traite ulterior.Se recomanda sa se citeasca lista respectiva de mai multe ori. 3. Costientizarea propriilor sentimente, dorinte si trebuinte. Este dificil ca o persoana sa devina asertiva, daca nu-si da seama ce simte, ce doreste si ce nu doreste. Comportamentul asertiv presupune ca subiectul sa spuna deschis ce simte si ce nu doreste sa se schimbe. 4. Exersarea raspunsurilor asertive - Descrierea problemei -situatia care îl supara pe subiect - Declansarea raspunsului asertiv-elaborarea raspunsului asertiv (evaluarea drepturilor personale, precizarea timpului când va avea loc discutia, prezentarea problemei în termenii consecintei, acesteia). - Exprimarea sentimentelor - Exprimarea solicitarii - Prezentarea consecintelor cooperarii pacientului Capacitatea de a spune "NU". Comportamentul asertiv presupune capacitatea individului de a refuza o solicitare pe care nu doreste sa o îndeplineasca deoarece contravine propriilor lui dorinte si nevoi. Bourne (1995) ne sugereaza sa parcurgem urmatoarele etape:1.repetarea solicitarii, 2.prezentarea motivelor refuzului, 3.exprimarea refuzului,4.presupunerea unei alternative convenabile pentru ambele parti. Restructurare cognitiva Desi dezvoltarea comportamentului asertiv reprezinta obiectivul prioritar în vederea îmbunatatirii performantelor individuale la persoanele non-asertive, restructurarea cognitiva va fi în atentia terapeutului, aceasta reprezentând o parte integranta a asertivitatii, pentru ca atât pasivitatea, cât si agresivitatea reprezinta rezultatul unui stil distorsionat de gândire, precum si moduri deficitare de comportament.Psihoterapia cognitiva porneste de la ideea ca gândurile negative distorsionate conduc la tulburari emotionale patologice cum ar depresia sau anxietatea. Optimizarea comunicarii Asertivitatea reprezinta abilitatea subiectului de a-si recunoaste drepturile si de a-si comunica trebuintele, sentimentele si opiniile fara a încalca drepturile celorlalti Componenta comportamentala a asertivitatii include: + Contactul vizual. O persoana asertiva îsi priveste interlocutorul în ochi. Lipsa contactului vizual poate transmite mesaje nedorite. + Tonul vocii. Mesajul îsi va pierde din semnificatie daca va fi exprimat cu o voce soptita care va da impresia de nesiguranta sau prea tare, fapt ce ar putea activa comportament defensiv al interlocutorului si o comunicare ineficienta. + Postura. Subiectul trebuie sa stea drept, nici prea rigid nici prea relaxat pentru ca ar putea fi interpretata ca lipsa de respect. + Mimica. Pentru ca mesajul sa aiba caracter asertiv, mimica trebuie sa fie adecvata si congruenta cu continutul mesajului. + Momentul administrarii mesajului. Mesajul îsi pierde din semnificatie daca este administrat într-un moment nepotrivit. + Continutul. Trebuie sa fie precis, descriptiv si direct.

4

Antrenamentul asertiv are menirea de a-l învata pe subiect sa-si exprime deschis si adecvat gândurile si sentimentele. Se acorda o atentie deosebita dezvoltarii unor deprinderi si abilitati de relationare interpersonala. Pacientii timizi sunt învatati sa adreseze altor persoane remarci directe si mai putin confortabile, fara ca în spatele lor sa se afle sentimente de ostilitate sau agresivitate. Asertivitate- autostima -anxietate Asertivitatea este o caracteristica a unei persoane care îsi exprima cu usurinta punctul de vedere si interesele, fara anxietate, fara a le nega pe ale celorlalti. Tehnicile de antrenament în sensul asertivitatii, uneori numita destul de inpropriu afirmare de sine, îsi propune sa ajute un subiect, care se plânge de inhibitie pe planul social sau de difilcutati de comunicare, sa-si exprime si sa-si sustina mai bine punctul de vedere. Autostima scazuta reprezinta poate cauza cea mai profunda care sta la baza tulburarilor anxioase. Subiectul anxios a crescut probabil într-un context familial disfunctional, caracterizat prin diverse tipuri de deprivari, abuzuri, neglijari care au condus la un nivel scazut al autostimei. Drept rezultat, acesta va dezvolta la vârsta adulta un profund sentiment de insecuritate, jena si neadecvare care se poate manifesta în plan comportamental sub forma unor atacuri de panica, teama de a se confrunta cu lumea exterioara (agorafobie), teama de a nu fi umilit (fobie sociala) sau anxietate generalizata. Adesea, nivelul scazut al autostimei se coreleaza cu lipsa asertivitatii, cu vorbirea interioara, cu continutul perfectionist si cu dificultatea de-a exprima propriile sentimente. Metode de ameliorare a sentimentului de autostima: - Realizarea unei imagini corporale bune - Atingerea unor obiective personale concrete - Contracararea vorbirii interioare cu continut demobilizator - Comunicarea cu "copilul interior“, instanta psihica creativa si spontana, dar care înglobeaza si sentimentele de insecuritate, rusine si durere ce s-au format în copilarie. În stare de relaxare, pacientul va fi ghidat de catre terapeut sa actioneze ca un parinte puternic, suportiv si adecvat pentru copilul care se afla în interiorul fiintei sale. Se recomanda persoanelor cu imagine de sine scazuta sa desfasoare activitati care sa le faca placere, sa amelioreze relatia cu propriul eu si sa contribuie la cresterea sentimentului valorii personale. Rezolvarea de probleme Psihoterapia cognitiv-comportamentala este o terapie de scurta durata, focalizata pe rezolvarea problemelor, cu rezultate evidente, centrate pe ameliorarea sau vindecarea unor simptome neuropsihice sau psihosomatice. Psihoterapia cognitiv-comportamentala sustine faptul ca modurile în care se comporta oamenii sunt determinate atât de situatiile extreme, cât si de felul în care acestia interpreteaza respectivele situatii.

5

De obicei pacientii care solicita ajutorul persoanelor de specialitate (psiholog, consilier sau psihoterapeut) sunt luati în evidenta nu pentru problema în sine, ci pentru simptome, cum ar fi: depresia, anxietatea, insomnia, durerile de cap, pierderea apetitului, sau probleme în sfera comportamentala cum ar fi de pilda o tentativa de suicid.Simptomele respective sunt secundare situatiei stresante, remiterea ei depinzând de rezolvarea situatiei problematice. Psihoterapiei cognitiv-comportamentala în rezolvarea de probleme este indicata persoanelor care se descurca bine în viata ,dar care dintr-un motiv sau altul situatia stresanta a depasit posibilitatile lor de adaptative actuale. Interventia terapeutica la un pacient non-asertiv. 1. IDENTIFICAREA NUMELE SI PRENUMELE: Vasile Costel VÂRSTA: 41ani SEX: masculin OCUPATIA: maistru STUDII: scoala de maistri STATUT MARITAL: casatorit RELIGIA: ortodoxa 2. MOTIVUL SOLICITARII CONSILIERII PSIHOLOGICE Subiectul este un barbat în vârsta de 41 de ani, casatorit de aproximativ 10 ani, are doi copii si prezenta stari depresive si anxioase, sursa acestora fiind munca. Se simte incompetent si neproductiv în raport cu ceilalti simtind nevoia unei schimbari la nivel profesional. Problema lui consta în faptul ca se simte nedreptatit la serviciu, munca lui nefiind apreciat la justa valoare. Îsi doreste o imagine de sine pozitiva din punct de vedere a competentei si eficientei, sa ajunga la timp la locul de munca, sa-si atinga obiectivele profesionale, sa fie înteles acasa si sa primeasca mai multa afectiune. 3. ANTECEDENTE - antecedente personale patologice 1. PSIHIATRICE: a fost internat la neuropsihiatrie în 24 noiembrie 2003 cu diagnosticul: tulburari anxioase si depresive, fiind adus de sotie pentru ca simtea dureri în zona abdominala si a capului plus agitatie psihomotorie. Pacientul cerea insistent un consult la nivelul capului deoarece acuza dureri ca niste ace în zona creierului, lucru care îl împiedica sa-si desfasoare munca în bune conditii. 2. MEDICALE: probleme digestive. - antecedente heredo-colaterale: Matusa paterna: -care are probleme psihice "face rau" de profesie învatatoare. 4. ISTORICUL PROBLEMEI Starile depresive si anxioase apar în urma unor evenimente negative ale existentei subiectului si a unor situatii stresante de mare severitate la locul de munca. În perioada octombrie -decembrie 2003 în viata subiectului apar trei decese care îl vor afecta profund :decesul mamei în octombrie, decesul unui prieten apropiat în noiembrie si a unei rude din partea sotiei în aceeas luna. La acestea se mai adauga si alte situatii stresante de viata :probleme de eficienta la locul de munca, probleme financiare si de comunicare în cadrul familiei plus mutarea într-un mediu nou în care subiectul se simte inferior (aprilie 2003).Cu aproximativ 3

6

zile înaintea debutului tulburarilor, subiectul a fost anuntat ca va avea un control pe linie profesionala si au început presiuni asupra sa în ceea ce priveste finalizarea lucrarilor. 5. ISTORICUL PERSONAL SI FAMILIAL RELATII FAMILIALE Parintii sunt decedati, mama în octombrie 2003 iar tatal în iunie1968, când pacientul avea vârsta de aproape 5 ani.Tatal a decedat pe 6 iunie iar subiectul a împlinit pe 18 iunie vârsta de 5 ani.Copil dori mai mult de tata, nascut al 6-lea dintre cei 7 frati cu o dezvoltare psihomotorie normala, sustine ca a avut o copilarie plina de greutati si neajunsuri mai ales dupa moartea tatalui.Mama este descrisa ca fiind rece din punct de vedere afectiv, egocentrica, incapabila de apropiere afectiva autentica sau de empatie. Creste în casa parintilor pana la vârsta de 14 ani când pleaca la liceu în oras (Galati) unde sta pana la varsta de 18 ani. Dupa liceu se angajeaza ca muncitor necalificat aproximativ 6 luni, apoi îsi satisface stagiul militar si sustine examenul la Scoala de Maistri. Parcurge scoala de Maistri si se angajeaza în Intreprinderea Steagul Rosu în Brasov unde sta cu chirie timp de 4 ani.Îsi cunoaste viitoarea sotie (de profesie tehnician agricol) datorita cunoscutilor si se casatoreste cu ea la vârsta de 29 de ani.Dupa nasterea primului copil (baiat), subiectul se muta cu toata familia la socrul sau în provincie la o distanta de 40 de km de locul de munca. Sotia nu mai lucreaza avand grija atât de copil cât si de tatal sau bolnav iar la un interval de 3 ani apare si al doilea copil (fata).În prezent baiatul este în clasa a I-a iar fetita este la gradinita. Sotia este o persoana rece din punct de vedere afectiv, dominatoare, egocentrica cu potentialitate isterioida în momente de cotrarietate sau constrângere. RUTA SCOLARA - În scoala primara si generala subiectul prezinta rezultate scolare medii. Sustine examenul de admitere la Liceul în Galati si apoi îsi continua studiile la scoala de Maistri . RELATII,PRIETENI - Nu mentioneaza prezenta unor prieteni apropiati, singura persoana cu care mai comunica si cu care se întalnea zilnic a decedat în noiembrie 2003 fiind profund afectat de pierderea acestuia.În prezent nu primeste vizite la domiciliu decât ale rudelor de care nu este prea încântat. 6. EXAMEN PSIHIC GENERAL Conform datelor din fisa de observatie psihologica, completata la prima întâlnire, rezulta: Tinuta - îngrijita, mimica si gestica retinuta cu o usoara agitatie motorie la nivelul mâinilor având tendinta de a ordona tot ce este în fata sa. Limbajul trupului exprima închidere (corpul este aplecat, contactul vizual lipseste). Tulburari de dispozitie: deprimat, încordat, anxios, îngrijorat, trist, plictisit, vinovat, nemultumit, timid. Probleme cognitive:gândirea: ideile sunt legate logic de obiectul vorbirii; continutul gândirii: idei de referinta legate de performanta profesionala; memorie: poate evoca evenimente îndepartate si recente cu usurinta; calcul mental: poate face câteva operatii mentale simple; fondul de cunostinte: cunostinte cu caracter general, inserat în realitatea înconjuratoare; gândirea abstracta: are o buna capacitate de a trece de la un concept la altul.

7

Activitatea si grijile materiale: "muncesc prea mult, primesc prea putina apreciere la locul de munca, nu sunt satisfacut de conditiile de munca, am probleme cu colegii si sefii, am dificultati financiare, nu ajung la timp la locul de munca si plec foarte târziu." Probleme sociale: "ma simt prost fata de colegi si fata de sefi ,nu am curajul de a-mi apara drepturile, accept solicitari pe care nu le doresc sa le accept si ramân plin de resentimente (spune "da" atunci când nu ar fi dorit sa o faca), ma simt stânjenit în prezenta altor persoane, am prea putine întâlniri". Vorbire: vocabular uzual; tonalitate scazuta a vocii; o lentoare în vorbire; articulare normala a cuvintelor. Probleme somatice: dureri de cap, tulburari de somn, oboseala, atacuri anxioase, tulburari digestive. Sentimente legate de propria persoana: lipsa încrederii în sine, incapacitatea de a conduce subalternii la locul de munca, timid (neasertiv), se simte neînteles, nu are curajul de a-si apara drepturile, retinut, îi lipseste ambitia, nu este în stare sa faca nimic nici la serviciu nici acasa. Valori si probleme religioase: crede în DUMNEZEU Probleme comportamentale: "nu ma pot linistii în anumite momente", are tendinta de a ordona tot ce este în fata sa. Subiectul se simte depasit, nefacând fata la solicitarile zilnice ale locului de munca este usor confuz si prezinta reactii la stres sever si tulburari de adaptare datorita unor situatii stresante de mare severitate (probleme la locul de munca, decese în familie, mutarea domiciliu într-un nou mediu).Situatia stresanta este ilustrata prin: depersonalizare si derealizare; manifestari neurovegetative (probleme digestive, dureri puternice la cap, palpitatii, tahicardie); stari depresive si anxioase, confuzie, dezorientare si evitarea situatiei care îi provoaca starea de stres (nu poate sa ajunga la serviciu). 7. DEMERSURI TERAPEUTICE: Obiectivele terapiei: - Obiectivele principale: reducerea starilor anxioase si depresive pentru a putea sa ajunga la serviciu; clientul trebuie condus spre o întelegere profunda a propriilor sale atitudini si stari emotionale si la autoacceptarea acestora; învatarea comportamentului asertiv; îmbunatatirea performantelor individuale - Obiectivele secundare: cresterea gradului de autocontrol,organizarea eficienta a timpului,dezvoltarea abilitatilor sociale, cresterea stimei de sine, cresterea încrederii în sine, dezvoltarea unui stil de gândire eficient Interventia psihoterapeutica: Tehnici cognitiv - comportamentale utilizate: - Tehnici asertive: metoda ascultarii active, metoda discului stricat, metoda demorsarii; - Tehnica metaforelor; - Tehnica utilizarii unor scale de evaluare a asteptarilor; - Tehnica examinarii avantajelor si dezavantajelor;

8

- Tehnica transformarii unui eveniment negativ într-un avantaj; - Tehnica descoperirii dirijate; - Tehnici de ameliorarea autostimei ; - Tehnici de relaxare; - Tehnica sarcinilor pentru acasa. Contractul terapeutic - Se va semna înainte de începerea sedintelor de terapie - "Subsemnatul V.C. ma oblig sa respect urmatoarele: sa iau parte la toate sedintele de terapie, sa realizez toate sarcinile pentru acasa, sa particip la sedintele de psihoterapie cât se poate de eficient, sa respect confidentialitatea. Structura sedintelor: Sedinta I (organizarea eficienta a timpului) + Am stabilit un climat psihologic în cadrul caruia subiectul s-a simtit acceptat, înteles si valorizat ca persoana. + S-a realizat o relatie empatica si calda cu pacientul. + Subiectul a fost ascultat cu mare atentie si cu o atitudine de acceptare a ceea ce a avut de comunicat în cadrul terapiei. + Am stabilit împreuna cu subiectul despre ce vom discuta în timpul sedintei de psihoterapie. (Terapeutul-"Vom încerca împreuna sa stabilim ce va deranjeaza în prezent si care este cauza nemultumirilor dv.Sunteti de acord?"). Subiectul a fost de acord sa vorbeasca despre nemultumirile sale. Clientul-"Chiar îmi doresc sa gasesc un raspuns la problemele mele." + Clientul si terapetul vor încerca sa ordoneze problemele si sa stabileasca de comun acord de ce se vor ocupa pe parcursul terapiei. Se va acorda o mai mare importanta evenimentelor actuale decât cele trecute: - sa-si atinga obiectivele profesionale; - sa aiba o imagine de sine pozitiva din punct de vedere al competentei si eficientei; - sa poata sa ajunga la timp la locul de munca; - sa fie înteles în familie, primind mai multa afectiune. Terapeut-"Care este problema cu care te confrunti si care te nemultumeste cel mai mult în prezent?" Client- " Nu pot sa ma concentrez ca sa-mi termin la timp lucrarile, din acest motiv stau peste program ma obosesc, nu pot sa ma odihnesc bine noapte si a doua zi nu pot sa ajung la timp la locul de munca " I s-a cerut clientului sa descrie o zi obisnuita din viata lui. Client- " Ma trezesc la ora 3 dimineata si ma dau jos din pat la ora 7. Plec din casa pe la 7.30 (ora la care ar trebui sa încep programul de lucru) si ajung la servici la 8.30-09.00.Când ajung la servici ma apuc de lucru dar nu ma pot concentra si renunt.Ma simt obosit si fara vlaga. Nu stiu cum trece timpul si se termina programul. Încerc de mai multe ori sa ma apuc de lucru dar nu pot. Adorm târziu si ma trezesc foarte devreme. În restul zilei ma plimb prin casa pentru ca nu-mi place sa ies, ma uit la tv. si cam atât. " I-am prezentat clientului diverse metode de organizare a timpului.Am identificat împreuna perioadele zilei când se poate sa lucreze mai bine si perioadele în care se odihneste.I-am propus un model de organizare zilnica a ativitatii : ora activitatea

9

Gradul de realizare (1-10) Gradul de satisfacþie (1-10)

În final i-am aplicat o tehnica de relaxare musculara. Efecte imediate:"Nu mai m-am simtit de mult asa de odihnit" + Tema pentru acasa:monitorizarea activitatii zilnice;practicarea relaxarii si consemnarea gradului de realizare si efectele acesteia. Sedinta II (organizarea materialului de lucru) + Se va face o scurta recapitulare a ceea ce s-a discutat în cursul primei sedinte. + Se va verifica tema pentru acasa. S-a observat ca excluzând anumiti "timpi morti" clientul a respectat programul pe care l-am impus. Am observat ca cele mai scazute note au fost date la activitatea care viza lucrul la locul de munca. Terapeut-" As vrea sa discutam despre dificultatile pe care le întâmpinati când începeti sa lucrati." Client- " Nu stiu cum fac dar ma apuc de documentele la care ma pricep cel mai bine.Când trebuie sa trec la documentele pe care nu prea stiu sa le fac ma apuca o stare ne neliniste, de nervi si renunt." Am discutat despre starea de agitatie pe care o simte când se apuca de lucru.L-am învatat exercitii de respiratie completa pentru reducerea acestei stari.Respiratia completa se realizeaza prin coborârea diafragmului concomitent cu împingerea abdomenului spre înainte, departarea coastelor si ridicarea umerilor. Apoi am indus relaxarea si am formulat urmatorul scenariu. "vreau sa-ti imaginezi ca te afli în fata unui fiset…e un fiset plin de dosare aranjate în fata, dar în spate la întuneric sunt hârtii în dezordine, unele sunt mototolite…aranjeaza dosare în ordine….în functie de documente….sau cum vrei tu…gaseste ordinea pe care o vrei tu … unele dosare sunt mai groase altele mai subtiri….deschidele si vezi cum le poti folosi pentru documentele pe care le ai de facut…..pe cele groase poate vrei sa le recitesti …pe cele subtiri sa le completezi cu noi pagini….e sertarul tau si tu sti cel mai bine cum sa-l aranjezi……..". Tema pentru acasa: sa continuie monitorizarea activitatii; sa continuie relaxarea. Sedinta III -V (restructurarea cognitiva) + S-au verificat temele pentru acasa.Clientul a început sa-si organizeze din ce în ce mai bine timpul si materialul de învatat. + În sedintele 3,4,5, s-a mers pe restructurare cognitiva + Se va explica clientului modul în care apar gândurile disfunctionale, cum se formeaza si cum îi perturba acestea comportamentul.

10

+ Modelul de combatere a gândurilor negative a fost explicat si apoi s-a trecut la implementarea lui în practica. - Identificarea evenimentului perturbator:Client- " Nu pot sa termin la timp lucrarile pe care le am de predat sefului la terminarea zilei de lucru" - Notarea starilor afective negative pe care le traieste clientul Client-" descurajat 90%, trist 85%, ranit 90%, anxios 95%,deprimat95% " - Descoperiti care sunt gândurile negative asociate cu starile afective disfunctionale. Terapeut-" Trebuie sa va adresati întrebari de genul:"Ce îmi spun în gând, în situatia în care ma supar?" Client- " nu sunt bun de nimic ", "nimeni nu ma apreciaza", "nu am prieteni" , " sunt incompetent", "voi fi concediat si nu voi mai gasi un alt serviciu" , " toti colegii vor râde de mine daca vor vedea ca nu am terminat la timp lucrarile" - Identificarea distorsionarilor cognitive :Prevederea viitorului: "voi fi concediat si nu voi mai gasi un alt serviciu"Citirea gândurilor: " toti colegii vor râde de mine daca vor vedea ca nu am terminat la timp lucrarile" Judecata afectiva:"Ma simt foarte incompetent. Asta înseamna ca îmi voi pierde serviciu?" Suprageneralizari :" nu sunt bun de nimic " Desconsiderarea pozitivului: " sunt incompetent" - Contraargumentarea acestora:Client- "Nimeni nu ma apreciaza". Terapeut- "Oare chiar nimeni nu te apreciaza ?"Client-" Toti colegii vor râde de mine daca vor vedea ca nu am terminat la timp lucrarile" Terapeut-" Ce înseamna toti? Cât este de posibil sa afle toti ce s-a petrecut? si daca ei afla, oare vor râde de tine sau poate te vor ajuta? Ai încercat sa le ceri ajutorul atunci când ai nevoie?"Client- "Nu, cu toate ca am nevoie " - Înlocuirea gândurilor negative cu unele rationale Gânduri automate Distorsionãrile cognitive Gânduri raþionale Nu sunt bun de nimic Desconsiderarea pozitivului,generalizãri Sunt o persoanã valoroasã, ºtiu sã fac bine multe lucruri Nimeni nu mã apreciazã Desconsiderarea pozitivului,generalizãri Pot numi câteva persoane care mã apreciazã Voi fi concediat ºi nu voi mai gãsi un alt serviciu Prevederea viitorului Nimeni nu a fost concediat pentru astfel de fleacuri

S-au analizat si alte gânduri negative pâna ce am fost sigura ca pacientul a înteles bine mecanismul de contracarare.

11

În alta sedinta care a vizat tot restructurarea cognitiva i s-a prezentat clientului si alte metode care vizau acelasi obiectiv.Cautarea si verificarea dovezilor (Client- " Nu pot face nimic",Terapeut-"Chiar nimic?"),Definirea termenilor (Client"Sunt incompetent.",Terapeut-"Ce înseamna pentru tine incompetent ?"), Metoda unui caz similar (Terapeut-"Ce i-ai putea spune unei persoane care este în situatia în care te afli tu acum?"Client- " Sa aiba rabdare, sa lucreze organizat, sa se relaxeze, sa fie curajos."Analiza costurilor si beneficiilor În timpul acestor sedinte de restructurare cognitiva clientul si-a însusit foarte bine deprinderile de gândire functionala Tema pentru acasa:monitorizarea gândurilor negative si înlocuirea lor cu gânduri rationale ;monitorizarea activitatii ;practicarea relaxarii Sedinta VI-X (ANTRENAMENTUL ASERTIV) + Clientul s-a prezentat la a seasea sedinta foarte multumit ca au functionat exercitiile de relaxare pe care le-a învatat în ultimele sedinte. Sedinta VI + Dezvoltarea comportamentului asertiv. + Se va face o scurta recapitulare a sedintei anterioare si se va discuta tema pentru acasa. + În cadru acestor sedinte subiectului i s-a cerut sa retraiasca de mai multe ori unele situatii în care s-a simtit incompetent si sa învete sa reactioneze adecvat la ele, printr-o nemultumire moderata si nu prin anxietate. Tehnica folosita "joc de rol". + Restructurarea cognitiva va continua sa fie în atentia terapeutului, pentru ca reprezinta parte integranta a asertivitatii. Pasivitatea si agresivitatea reprezinta rezultatul unui stil distorsionat de gândire si a modurilor deficitare de comportament. Terapeutul îl va ghida pe client sa reevalueze convingerile disfunctionale de baza si gândurile negative automate. Client-"Daca voi spune ceea ce simt cu adevarat, colegii nu ma vor iubi si acest lucru ar fi insuportabil." Terapeut-"Ai încercat sa vorbesti cu ei si sa spui ce simti ? " Client-"Parerile mele nu sunt atât de importante încât sa vorbesc despre ele." Terapeut-"Chiar toate parerile tale sunt neimportante ?" Terapeut-"Ce întelegi prin pareri neimportante ?" Astfel de gânduri blocheaza comunicarea sincera si deschisa cu ceilalti. + Înaite de a se expune bazele antrenamentului asertiv se va realiza un exercitiu de relaxare. - Exercitiu de relaxare "Asezati-va confortabil pe scaun si concentrati-va asupra respiratiei.Înspirati si expirati linistit, calm, prelungit usor expiratia.Cu fiecare expiratie, corpul se relaxeaza tot mai mult, din ce în ce mai mult, tot mai mult.Acum imaginati-va ca relaxarea va inunda ca o lumina aurie care cuprinde tot corpul.Odata cu fiecare respiratie va relaxati tot mai mult si lumina aurie, placuta va cuprinde tot corpul, revarsându-se din crestetul capului pâna la picioare.Întreg corpul se relaxeaza tot mai mult, din ce în ce mai mult, fiind scaldat în lumina aurie placuta, calda odihnitoare.Va simtiti tot mai linistit, tot mai relaxat, cuprinsi de o stare de calm, încredere si pace interioara. - Se va identifica stilului obisnuit de comunicare I-am cerut sa-mi descrie o situatie care l-a deranjat l-a locul de munca. Client-"Într-o zi am lucrat foarte mult la un document într-un domeniu pe care nu-l stapânesc foarte bine, si am prezentat ce am facut sefului care nu a fost foarte multumit.Am acceptat sami faca observatii, cu toate ca nu le meritam si îmi fac si rau (stare de neliniste,

12

tensiune).Greselile erau ale colegului care a completat documentul facut de mine dar nu am putut sa nu accept observatiile pentru ca altfel îl suparam si pe sef si pe coleg." Identificarea stilului obisnuit de comunicare dupa modelul urmator. Situaþia Unde, cu cine, ce fãceai? Rãspunsul comportamental Cum ai reacþionat? Stilul de comunicare Pasiv,agresiv,asertiv Mã aflam împreunã cu ºeful în faþa unui document fãcut de mine. Am acceptat sã-mi facã observaþii deºi îmi fac rãu. Pasiv

- Explicarea conceptului de asertivitate + Terapeutul va explica pacientului conceptul de asertivitate. Vor fi definite alternativele comportamentului asertiv: agresivitate si pasivitate punându-se accent mai mult pe cel din urma. Terapeut- "Asi dorii daca sunteti de acord sa va explic ce înseamna asertivitatea" Client-"Da, chiar a-si vrea sa-mi explicati" Terapeut- "Am sa va exemplific cele trei tipuri de comportament prin intermediul unor exemple.Tocmai ati fost examinat de un medic care este foarte grabit si nu va explica prea bine ceea ce va intereseaza." Comportament agresiv : Pacientul va raspunde :"Niciodata nu mai vin la cabinetul dumneavoastra.Am fost foarte prost tratat.Ati merita sa nu mai puteti practica profesia de medic.O sa ne mai întalnim noi." Comportament nonasertiv : Pacientul fie nu va spune nimic si va pleca nelamurit din cabinet, fie se va exprima într-o maniera indirecta si nu va fi luat în seama "Domnule doctor as vrea sa stiu…..,dar nu e nimic…,lasati." Comportament asertiv" Domnule doctor as dorii sa stiu ce diagnostic am si câte ceva despre medicamentul care mi l-ati prescris.V-as fi foarte recunoscator daca mi-ati acorda cateva minute pentru a ma lamurii în aceasta problema.Multumusc mult." - Formarea comportamentului asertiv non-verbal + Se va explica clientului componenta comportamentala a asertivitatii care include contactul vizual, tonul vocii, postura, mimica, momentul administrarii unui mesaj. Se va trece apoi la realizarea unor exercitii de joc e rol care au drept scop formarea comportamentului asertiv non-verbal. Terapeut-"Trebuie sa va duceti la seful dumneavoastra ca sa discutati în legatura cu o lucrare pe care a-ti facut-o si vreti sa-i schimbati parerea în legatura cu aceasta.Intrati pe usa si va asezati undeva în încapere, îl priviti pe sef, si vorbiti ce aveti de spus. "

13

Dupa încheierea scenei i-am adresat feedback-uri pozitive de genul"Ati stabilit un bun contact vizual, si o postura adecvata.A fost foarte bine dar data viitoare încearcati sa vorbiti un pic mai tare si mai hotarat si sa va asezati chiar în fata interlocutorului. " - Recunoasterea propriilor drepturi si efectuarea unor exercitii de lupta pentru obtinerea acestora + I-am prezentat clientului "lista drepturilor personale" elaborata de Bourne si l-am rugat s-o citeasca cu voce tare. + Clientul a constatat ca a uitat foarte multe din drepturile sale, si a fost foarte interesat de lista. + La sfârsitul sedintei clientul a fost foarte încântat de informatiile pe care le-a primit si a promis ca va încerca sa le puna în practica. + Tema pentru acasa:Monitorizarea gândurilor negative si înlocuirea lor cu gânduri rationale.Practicarea relaxari.L-am sfatuit sa exerseze comportamentul asertiv non-verbal si sa citeasca lista cu drepturi si sa le noteze pe acelea care le crede mai impotrtante pentru el. Sedinta VII (Recunoasterea situatiilor care solicita un comportament asertiv) + Se perfectioneaza tehnica antrenamentul asertiv . + Se va face o scurta recapitulare a sedintei anterioare si se va discuta tema pentru acasa. + Recunoasterea situatiilor care solicita un comportament asertiv de catre client si sa învete sa se comporte adecvat în respectivele situatii. Terapeut-"În ultima sedinta am discutat despre asertivitate si în final v-am cerut sa mai exersati comportamentul asertiv non-verbal si sa notati drepturile pe care le credeti mai importante. Ati reusit?" Client-"Da, sunt multumit 95% de mine. Am avut putine dificultati în a-mi exprima dorintele fata de interlocutor.Toate drepturile sunt importante din lista pe care ati prezentat-o în ultima sedinta. " + Clientul va fi îndrumat sa recunoasca situatiile care solicita un comportament asertiv si sa se comporte ca atare.S-au realizat urmatoarele exercitii de comportament: Metoda discului stricat. Subiectul trebuie sa-si afirme punctul de vedere reprezentându-l de mai multe ori cu hotarâre, clar si bine comunicat. Ex. "Esti într-un restaurant si comanzi o pizza vegetariana, dar îti este adusa una cu carne pe care nu ai comandat-o si care nu-ti place deloc.Chelnerul te obliga s-o platesti ."Terapeutul va juca rol de chelner si pacientul de client. Client-"Am comandat o pizza vegetariana si îmi cereti si bani în plus.Nu vreau sa platesc în plus acesti bani." Terapeut-"Ati primit o pizza cu carne în loc de una vegetariana." Client-"Da si nu vreau sa manânc pizza cu carne si nu vreau sa platesc." Terapeut-"Faptul ca a fost pusa carne nu înseamna ca ati comandat alt produs.Nu avem preturi speciale pentru dumneavoastra. " Client-"De la biroul de reclamatii mi s-a spus ca sunt mai multe feluri de pizza. Nu vreau sa platesc în plus. " Terapeut-"Am sa va aduc una asa cum doriti îmi cer scuze.Va mutumesc."

14

Metoda demorsarii. Terapeut-"seful vine la servici foarte supart iar tu ai de semnat niste documente si trebuie sa intri în biroul lui.Cum vei proceda în situatia în care el tipa si are un comportament agresiv." seful-"Documentul asta este foarte prost facut. " Client-"Nu este cel mai bun document pe care l-am facut dar ce nu va place la el?" seful-"Nu este scris cu tipul de litere care trebuie si continutul este prost. " Client-"Îmi pare rau daca vam suparat dar este pentru prima data când fac astfel de documente.Poate vreti sa ma ajutati si sa-mi aratati unde am gresit. " seful-"Sigur ca o te ajut.Scuza-ma dar am avut o zi tare proasta. " Sedinta VIII (Constientizarea propriilor sentimente, dorinte si trebuinte) - Constientizarea propriilor sentimente, dorinte si trebuinte + Se continua antrenamentul asertiv început în ultimele sedinte. + Se va face o scurta recapitulare a sedintei anterioare si se va discuta tema pentru acasa. + Antrenamentul asertiv fiind o metoda de reducere a anxietatii si a depresiei, voi încerca sa furnizez clientului câteva exemple cu diversi subiecti care au devenit deprimati si anxiosi pentru ca nu au avut curajul sa-si exprime starile afective si sa lupte pentru drepturile lor. Terapeut-"În momentul în care te apuci de lucru ce simti?" Client-"Ma simt obosit, fara vlaga încordat ca nu voi putea termina la timp ce am de facut." Terapeut-"Astazi vom discuta mai mult despre anxietatea, îngrijorarea si supraîncordarea dvs.Pe masura ce ve-ti învata sa va controlati anxietatea (teama), ve-ti fi capabil sa treceti mai usor peste problemele cu care va confruntati." + Vor fi exemplicate câteva cazuri în care diverse persoane au devenit depresive sau anxioase pentru ca nu au avut curajul sa -si comunice sentimentele si gândurile. + Vor fi folosite si alte tehnici de antrenamant asertiv Utilizarea unor mesaje adevarate legate de propria persoana.(utilizarea pronumelui personal "EU"). Clientul a învatat sa foloseasca pronumele personal "eu" si sa-si comunice sentimentele .Client-"Eu ma simt foarte necajit ca nu am terminat la timp lucrarea, dar am si eu dreptul sa fiu ajutat, pentru ca ,eu fac treaba la doua persoane." Metoda ascultarii active. Client-"Consider ca lucrez foarte mult si ar trebui sa fiu recompensat sau macar laudat."Terapeut-"Se pare ca acest serviciu nu ti-a adus prea multe beneficii. "Client-" Asa este, ma simt nedreptatit si ma întreb ce caut eu oare aici. "Terapeut-"Te consideri atât de nedreptatit încât vrei sa pleci ?" Client-"Nu stiu daca voi merge atât de departe dar as vrea sa stiti ce simt. " + La sfârsitul sedintei i se va recomanda pacientului o tema pentru acasa"Te rog sa notezi cu grija gândurile si sentimentele care se petrec atunci cand începi sa lucrezi" Sedinta IX( exersarea raspunsurilor asertive) - Exersarea raspunsurilor asertive + Descrierea problemei + Declansarea raspunsului asertiv Terapeut-"Puteti sa-mi descrieti va rog situatia care va supara cel mai tare?" Client-"Da, am sa va descriu o situatie care ma suparat forte tare.Am un coleg în birou care ma întrerupe din treaba mereu pentru ca nu stie sa faca anumite lucruri.Din cauza lui nu pot sa ma concentrez la ce am de facut eu, si astfel nu îmi voi termina la timp lucrarile, atunci seful va fi iar nemutumit." Terapeut-"Vom evalua împreuna situatia descrisa si vom copleta împreuna urmatorul plan." + Evaluarea drepturilor personale

15

Terapeut-"Care sunt drepturile tale ? Poti folosi si lista drepturilor personale care am prezentat-o în sedintele anterioare." Client-" Am dreptul sa refuz solicitarile carora nu pot face fata; am dreptul sa-mi exprim sentimentele, pozitive sau negative; am dreptul sa-mi schimb opiniile; am dreptul sa comit greseli si sa nu fiu totdeauna perfect; am dreptul sa spun" NU" la tot ce mi se pare ca nu sunt pregatit sa fac, este periculos sau îmi încalca sistemele de norme sau valori; am dreptul sa spun" NU sTIU"; am dreptul sa nu prezint scuze si sa nu-mi motivez comportamentul." + Precizarea timpului când va avea loc discutia Terapeut-"Poti preciza te rog când vei discuta cu, colegul?" Client-"Dimineata, când colegul vine la serviciu îi voi cere sa discutam problema respectiva." + Prezentarea problemei în termenii consecintelor acesteia Client-"ti-am explicat de mai multe ori ca am nevoie de liniste, dar tu ai continuat sa ma deranjezi, punându-mi tot felul de întrebari. Comportamentul tau îmi tulbura concentrarea si din acest motiv, nu pot sa-mi duc la îndeplinire programul de munca. " + Exprimarea sentimentelor Client-"Ma simt frustrat atunci când sunt deranjat. Ma superi ori de câte ori nu-mi respecti dreptul de a muncii. " + Exprimarea solicitarii Client-"Atunci când observi ca am de lucru, as dori sa nu fiu întrerupt decât în situatii de urgenta.Mi-ar placea ca tu sa-mi respecti dreptul de a beneficia de liniste în timp ce am de lucru. " + Prezentarea consecintelor cooperarii pacientului Client-"Daca tu îmi respecti nevoia de liniste în timp ce lucrezi, atunci voi fi o companie mai placuta pentru tine. " Sedinta X ( ameliorarea autostimei ) + Desfasurarea unor actiuni care sa le faca placere, sa amelioreze relatia cu propriu eu si sa contribuie la cresterea sentimentului valorii personale. Starea de bine fizic si imaginea corporala Respectarea unui program ordonat care sa cuprinda exercitii fizice si o alimentatie rationala.Terapeut-"Faceti o plimbare, mergeti la o sala de masaj, mancati numai ce va place si este sanatos." Exprimarea starilor emotinale. Terapeut-"Exprimati-va deschis starile emotinale. De ex. puteti sa-i spuneti colegului când va intrerupe din lucru :"Ma simt frustrat atunci când sunt intrerupt de la lucru." Vorbirea interioara si afirmatiile care exprima autostima + Opriti fluxul gândurilor negative prin metode de distragere a atentiei Terapeut-"Atunci când va cuprinde teama si starea de neliniste faceti o plimbare prin curtea unitatii, sau practicati respiratia abdominala ." + Adresati întrebari cu caracter provocativ gândurilor negative. + Contracarati dialogul interior cu continut nagativ prin intermadiul unor afimatii pozitive :"Ma accept asa cum sunt.", "Merit respectul celor din jur.", "Nu este nevoie sa fiu perfect pentru a merita laude din partea celor din jur." Cultivarea sentimentului autoimplinirii Terapeut-"Care sunt cele mai importante lucruri pe care le doriti de la viata?" Client-"Cred ca familia, sanatatea, aspectele financiare si serviciu." Terapeut-"Ce faci concret ca aceste obiective sa se realizeze?"

16

Client-"În familie ca totul sa fie bine trebuie ca sotia sa munceasca si atunci se va rezolva si aspectul financiar.Pentru sanatate ma duc la doctor iar pentru serviciu nu stiu ce sa spun." Se constata ca în calea realizarii obiectivelor legate de performantele profesionale subiectul a întâmpinat diferite obstacole cum ar fi : teama de esec, de respingere si dezaprobare, de schimbare. I-am propus sa discutam la sfârsitul sedintei de o lista a realizarilor personle pentru al determina sa se concentreze mai mult asupra succeselor si mai putin asupra esecurilor. Tema pentru acasa : Notati realizarile pe care le-ati avut pâna în prezent în urmatoarele domenii de activitate : scoala, serviciu, familie, sport, conducere, recompense si premii, evolutie personala, alte aspecte Sedinta XI ( rezolvarea de probleme) + Clientul va învata tehnica rezolvarii problemelor + Se vor aprofunda abilitatile de restructurarea cognitiva + Dezvoltarea deprinderilor pentru rezolvarea problemelor personale În prima parte a sedintei s-a discutat tema de acasa.Clientul a observat ca a avut si realizari dea lungul timpului cum ar fi: a intrat la scoala de ofiteri, un lucru foarte greu la timpul când a sustinut examenul, are doi copii frumosi si sanatosi, o sotie care are grija de ei si ceea ce trebuie în casa, la servici au fost perioade în care erea apreciat si recompensat, etc. Subiectului i s-a cerut sa discute mai multe situatii de viata si i s-a demostrat în ce masura modul sau defectos de a gândi îl conduce la concluzii eronate.De exemplu daca un coleg se arata plictisit de ceea ce spune el, aceasta nu înseamna ca el nu va fii niciodata competent în ceea ce face. În urma discutiilor subiectul a realizat faptul ca sunt colegi care îl apreciaza profesional, ca au fost domenii în care el a fost competent si ca este util în postul pe care îl ocupa. I-am prezentat modalitati de rezolvare a problemelor si implementarea lor în realitate. Identificarea problemei: "Sunt o persoana retrasa care accepta tot ce i se cere si nu am puterea de a spune "nu ". Stabilirea scopurilor: "Sa fiu mai curajos, mai hotarât si sa spun "nu " când vreau" Generarea de solutii alternative : 1. Sa ma înscriu la un curs de informatica. 2. Sa ma înscriu la un club de sport. 3. Sa-mi caut prietenii vechi si sa ies cu ei în oras. 4. Sa încerc sa ies în timpul liber cu colegii de la serviciu. Evaluarea solutiilor alternative : Argumente ,,pro’’ Argumente ,,contra’’ 1.Voi acumula informaþi ºi voi mai cere ajutorul altora

17

Nu am chef sã mai învãþ seara. Serviciul mã solicitã ºi aºa prea mult 2.Sunt mulþi oameni care practicã sport. Mã face sã mã simt relaxat ºi deosebit pentru cã am condiþie fizicã bunã. Cei care frecventeazã asfel de medii sunt de regulã, competitivi. 3.Ar fi interesant dacã aº reuºi .Aº avea nevoie de mai multã iniþiativã. Este puþin probabil ca prietenii mei sã fie liberi. Ei au probabil vieþile lor. 4.Dacã reuºesc sã vorbesc cu ei în afara orelor de serviciu îmi va fi mai uºor sã-i refuz sau sã le spun ,,nu’’ când vreau. Sã nu mã accepte în grupul lor pentru cã sunt mai tineri.

Adoptarea deciziei : 2 si 4 Verificarea : clientul este convins ca solutiile alese sunt cele mai bune. Pregatirea implementarii solutiei : Client-"Saptamâna aceasta am sa ma duc sa vorbesc cu antrenorul de atletism de la clubul Steaua si voi încerca sa ies în oras la o bere cu colegii de la serviciu." Clientul a înteles mecanismul care sta la baza rezolvarii de probleme.Pentru sedinta a 12 i s-a dat drept sarcina, pe lânga cele cunoscute, rezolvarea conform modelului predat a cât mai multor probleme. Tema pentru acasa :Identificati si rezolvati mai multe probleme dupa mecanismul învatat.Practicarea relaxari. Sedinta XII( rezolvarea de probleme) + Am reluat tema rezolvarii de probleme. + Am verificat temele pentru acasa. + Am verificat punerea în practica a solutiilor la problemele discutate la ultima sedinta.Subiectul a reusit sa discute cu colegii si sa iasa la o bere împreuna, a discutat si la club si se va duce saptamânal sa alerge pentru o buna conditie fizica. Alte probleme rezolvate: îmbunatatirea relatiilor sociale, activitatea profesionala, relatiile cu seful si cu sotia. Clientul a capatat încredere în el. Nici o sarcina nu i se mai pare greu de rezolvat. Are curaj în îndeplinirea multor activitati de care îi era frica. I-am prezentat modelul celor "4 A ai succesului " din programarea neurolingvistica:Afirmatia pozitiva-decide ce vrei sa obtii si reformuleaza rezultatul în termeni pozitivi.Argumentarea mentala -mareste forta mentala a rezultatului propus.Imagineaza-ti mai luminos, mai colorat, adauga sunete si senzatii pentru al face mai atractiv pentru tine.Asocire si repetare -identificate cu aceea imagine a succesului si traieste-o cu intensitate, chiar înainte de a fi propus. Asociaza-te si intra în starea specifica succesului.Actiune -porneste si actioneaza în lumea reala pentru atingerea scopului propus.Fa primul pas catre telul tau.Apoi pe urmatorul……si cea mai lunga calatorie începe cu primul pas……. Tema pentru acasa : Practicarea tehnicilor prezentate în cadrul sedintei. Sedinta XIII + Am accentuat resursele adaptative ale clientului

18

+ Am mers pe valorificarea personala , pe realizariile pe care le-a obtinut dea lungul vietii. În finalul sedintei în timpul relaxarii am introdus urmatorul scenariu: am utilizat " metafora calugarului"."A trait , în vremuri demult apuse, un calugar care se simtea foarte deprimat si trist.Era o iarna grea si el privea pe fereastra mâhnit gradina cu pomii goliti de coroana podoabei lor, odinioara atât de bogate.I se parea ca sunt si ei tristi, poate chiar lipsiti de viata, dar intuitia îi spuse ca sunt totusi vii. Deodata îsi dadu seama ca odata cu venirea primaverii pe ramurile lor vor creste noi frunze si vor fi mai puternici, decât anterior.Chiar daca pe din afara par lipsiti de viata , în interiorul lor la radacina , sunt cât se poate de vii. Radacinile lor, sursa însasi a existentei lor , continua sa traiasca, iar atunci când ploile de primavara si razele soarelui de vara timpurie le vor hrani din belsug, pomii vor înmuguri din nou.Pe tot parcursul iernii, ei au crescut de fapt si mai puternici, utilizând resursele lor tâmaduitoare primite de la natura pentru a-si dezvolta potentialul în capacitati superioare celor posedate anterior". Tema pentru acasa: Identificarea problemelor cu care s-a confruntat în decursul vietii si cum le-a depasit.Practicarea relaxarii Sedinta XIV + Am verificat tema pentru acasa + Am trecut în revista tot ce am facut împreuna pana acum. Clientul a identificat modificarile majore în felul lui de a fi si de a relationa cu celelalte persoane. Am discutat si despre dificultatile care ar putea aparea (riscul recaderilor în cazul unui esec) si cum ar putea sa faca fata .Am stabilit sa întrerupem relatia terapeutica dar l-am asigut ca în cazul în care are nevoie poate sa se prezinte la cabinet. Situatia actuala În urma sedintelor de psihoterapie si pe baza informatiilor din fisa psihologica si fisa medicala privind internarile acestuia, s-a constatat ca exista posibilitatea de a avea anumite tulburari ale functiilor psihice, o anumita încordare psihica care se traduce, pe de o parte, printr-o nevoie acuta de afectiune si apreciere. Subiectul nu mai prezinta acuze privind starea de sanatate, frecventa sentimentelor pozitive au mai crescut iar tulburarile de adaptare, iritabilitate, sentimentele de culpabilizare si durere fizica sau mai diminuat. Teama de a ajunge la locul de munca nu mai este constanta, devenind periodica si a mai scazut în intensitate. Nu mai sunt afectate capacitatiile de a-si îndeplinii sarcinile decât periodic iar productivitatea nu mai este foarte scazuta. Nu manifesta comportamente dezintegrative, distructive si disfunctionale pentru siguranta si stabilitatea unui grup si poate îndeplini în conditii acceptabile sarcinile primite. Concluzii Psihoterapia asertiva a fost folosita nu numai ca metoda de desensibilizare, ci si ca formare a abilitatilor de a face fata diverselor situatii de viata. S-a dovedit eficienta în cazul persoanelor cu dificultati în stabilirea unor contacte interpersonale din cauza anxietatii accentuate, fiind indicata si în cazul persoanelor care îi lasa pe ceilalti sa-i manipuleze sau sa profite de pe urma lor în mod constant. Antrenamentul asertiv aplicat a avut menirea de a-i învata pe subiecti sa-si exprime deschis si adecvat gândurile si sentimentele. S-a acordat o atentie deosebita dezvoltarii unor deprinderi si abilitati de relationare interpersonala. Pacientii timizi au fost învatati sa adreseze altor persoane remarci directe si mai putin confortabile, fara ca în spatele lor sa se afle sentimente de ostilitate sau agresivitate.Performanta individuala a fost îmbunatatita la persoanele carora le-a fost aplicat antrenamentul asertiv, lucru constatat si de sefii directi ai acestora.

19

Bibliografie 1. DAFINOIU ION - "Psihoterapie integrativa ", Ed. Polirom, Iasi, 2001. 2. DAFINOIU ION - "Personalitate .Metode de abordare clinica. Observatia si interviul ", Ed. Polirom, Iasi, 2002. 3. DAFINOIU ION - "Hipnoza clinica " Ed. Polirom, Iasi, 2003. 4. IONESCU GEORGE - "Tratat de psihologie medicala si psihoterapie", Bucuresti, 1999. 5. HOLDEVICI IRINA - "Sugestiologie si psihoterapie sugestiva",Ed. Victor, Bucuresti, 1995. 6. HOLDEVICI IRINA - "Elemente de psihoterapie"-editia a III-a, revazuta si adaugita, Ed. ALL, Bucuresti, 1998. 7. HOLDEVICI IRINA - "Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie", Ed. Orizonturi, Bucuresti, 2000. 8. HOLDEVICI IRINA - "Psihoterapia tulburarilor anxioase", Ed.Ceres, Bucuresti, 2000. 9. HOLDEVICI IRINA - "Psihoterapii scurte", Ed.Ceres, Bucuresti, 2000. 10. HOLDEVICI IRINA - "Hipnoza clinica", Ed.Ceres , Bucuresti, 2000. 11. HOLDEVICI IRINA - "Gândirea pozitiva-ghid practic de psihoterapie rational emotiva si cognitiv- comportamentala", Ed.Dual Tech , Bucuresti, 2000. 12. HOLDEVICI IRINA - "Psihoterapia anxietatii", Ed.Dual Tech, Bucuresti, 2002. 13. HOLDEVICI IRINA - "Psihoterapii de scurta durata", Ed.Dual Tech , Bucuresti, 2004. 14. HOLDEVICI IRINA - "Psihoterapie cognitiv-comportamentala-Managementul stresului pentru un stil de viata optim", Ed. stiintelor Medicale, Bucuresti, 2005. 15. HUBER WINFRID - "Psihoterapiile -terapia potrivita fiecarui pacient", Ed. stiintifica si tehnica, Bucuresti, 1997. 16. ODETTE GARLASU-DUMITRU - "Tehnici psihoterapeutice", Ed Victor, Bucuresti, 2003.

20