1818 1821.pdf

ISTORIA ROMANILOR SERIA 1800-i1830 1800-1.830

www.dacoromanica.ro

VOLUMELE APARUTE SERIA 1774-1.800 Vol.

I. 1774-1786. Alexandru IpsilanteMavi ogheni. II. Anexele la vol. T. III. Epoca lui N. Mavrogheni. 1786-1791. IV. 1791-1792. V. 1793-1796. VI. Anexe la volumul V. VII. 17u6-1800. SERIA 1800-1830

A VIII. 1800-1806. Primul volum din secolul al XIX-lea. A IX. Al 2-lea din secolul al XIX-lea. Ocupatiunea ruseascli din 1806-1812. X. Al 3-lea din secolul al XIX-lea. Anexe la vol. anterióre. XI. Al 4-lea 1812-1818, din secolul al XIX-lea. Domniile lui Caragea 0 a lui Sc. Calimach. (sub pres5) XII. Al 5-lea din secolul al XIX-lea. Domnia lal Al. N. Sulu' .,Ri a luI M Sutul. 1818-1821. E volumul de fati.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR CURS FACUT LA FACTTLTATEA. DE LITERE DIN BUCURESCI,

DUPE DOCUMENTE INEDITE, DE

V. A. URECHIA PROFESOR DE ISTORIA ROMANILOR LA. FACULTATEA DE MERE DIN BITCURESCI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE, MEMBRU CORESPONDINTE AL ACADEMIEI SPANIOLE, AL SOCIETAVEI ECONOMICE MATRITENSE, AL INSTITUTULUI ETNOGRAFIC DIN PARIS, AL SOCIETATILOR GEOGRAFICE ROMANA §I ITALIANA, AL SOCIETXTEI ACADEMICE INDO-CHINEZE, MEMBRU FUNDATOR AL ATENEULUI ROMAN, AL SOCIE CATE! ERALDICE FRANCESE, LAUREAT DE LA BRITISCH-ATHENEUM, PRE§EDINTELE COMISIUNEI MON1JMENTELOR PRE§EDINTELE MANTENANTEI FELIBRIGIULUI LATIN §I AL ALTOR SOCIETATI §I CONGRESE L1TERARE §I IS1ORIC,E.

PUBLICAT

SUB DIRECTIUNEA PROFESORELUI DE

UN COMITET DE STUDENTI AL FACULTATEI DE LITERE DIN BUCURESCI

SERIA 1800-1830 TOMUL AL XII-lea AL PUBLICATIUNEI TOMUL AL 17-lea AL SERIE! i800-4830

CU DIVERSE ILUSTRATIUNI

BUCURESCI TIPOGRAFIA §I FONDERIA DE LITERE THONIA BASILESCU 29, CAMA VICTOMEI, 29.

1898

www.dacoromanica.ro

J. l'OPESCU BAJENARTI

AUTOR PP

eiz.uk.:Z.,

YO akz;giozzdaz.b?..-.1

eare. rector, Acest volum va cop rinde istori a ultzmzlor DomnY fanariog Alexandru A Sup', la AfuntenY qi MihaY Sulul la .11fola'ovenY. Al 12-lea

al seri el de la 1774 fi al 5-lea Cu incepere de la 1880, volumul fad aduce, ca fi cele precedente, resulta/ele und muna ql a unor invesligafiunX de o bank& MiY de documente inedite vin sd lumineze stori a anilor acestora, firecursorY at revolutiunel de la 1821.

Nu ma e limpul de istorie romana compilatd din clite-va scrierl -externe ql cu ajutorul coleceiunet Hurmuzache, Documentele interne, singure pot a ne da cunoscinla esactd a evolugunet n6stre soczale, economice, culturale. PutinY, scim, sunt cer carY ne vor sci aprecia munca. Arista

ne discuragiazd, cad nu facem opera la lordinea cjile!», ci- lucrare de consultal de tog barbd0 serio0 ql carY nu cred a istori a n6strd incefie cu Cuza-Vodd, art cu 1848. Din/re cer pufinY carr ne aa incuragiat la muncd este ql emznentul om de cirefit ql profesor universitar D. Di sescu. D-lia sunt acum cdte-va sefiUmânt când ne ri dicam din o suferintel fisicd, care pu fin de nu ne-a intrerupt firul vieleY,ne a trams o epistold consolantd ql reconfortan/d. Invetatul coleg ne scri ea, In/re

a//ele: Ad (la Serdc'nescY) in tóld lin4tea spiritulut am cetit cele 9 volume din monumentala D-tale operd a Istoriel Roman;lor" cu fidrere

de ra" , cit m' am oprit la al 9-lea volum. Cum se face cd in Presa nóstrd nu s' a semnalat cum se envine insemndtalea und asemene lucrOrl ?

EI sunt covirfit fi in piing admirage pentru materialul aa'unat, penlru

www.dacoromanica.ro

caraclerisarea fafilelor, intelegerea spirilulu; limpulut

stzlul expunern

limpet. Se vede a at fose la isv6re curate. Fe sciam bun profesor de Islorze... Nu te sdam sub& Jurisconsull i pdlrundgtor fisicolog. Sper cal mat refiede vet avea .puterile de c ielua firul lucrdret,

fientru a o duce la bun sfirfil»... Viile nóstre muliam;rt D-lut Disescu, ca ald.,t' mat mull, a D-lut nu a judecal lucrarea nóslrt pnin ochelarit omulut de particles& d a brba/ulu ca acleveral dedal sciinfer.

V. A. URECHIA Sinaia, 18p7 Septembre.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR 1818--1821.

CAP, I

Cérta la Constantinople intre Pdrla §1. Strogonoff pntru numirea altul Domn. Al. N. Sulu/ imfius de Caragea Turcia.Noua firetentiune a ha Strogonoff.Interregn la Bucurescf.Boerit ere.Boeril otcarmuitort.Cdimacamia lui Al. Sufid. Adele et. Dupò fuga 1121 Caragea, la fin ea lui Septembre 1818, se isci la Con-

stantinopolê discutiunI intre Pòrta i Representantul Rusiei, Strogonoff. Sultanul reclamä dret tul de a numi pre succesorele lui Caragea, con-

sideränd fuga Domnitoruluf ca un delict invederat, In urma cäruia Domnia luT nu mal pòte continua, conform cu conventiunea turcorusésca din 1792, Innoità la 1802.. Strogonoff nu admite vederea Divanului, pänä dupë prealabila cercetare a causelor, earl aU silit pre Caragea sä abandone 161.^. R4resentantul rusesc sustine, cä acéstä fuga aU motivat-o intrigile i persecutiunile turcesci, §.1 decl nu admite o nouà domnie, ci o considerä ca o calcare a tratatelor 1. Tarda persistä In opiniunea el, ca téte cä. Strogonoff are la mAnA, acte originale de I. Ve ll nota hi.- Von Schladen. Constantinopole, 10 Noembre 1818, in N. Iorga : Acto si fragmente II, pag. 529-531. Btoria Ronsdnaor 4e F. A. ifreohia.

www.dacoromanica.ro

bscoLuL XIX.V.

8

V. A. URECHIÀ

la Halet Efendi i de la alti demnitarl turd, prin care indemnaii pre Caragea s abdi ce. Asemene intrigä contra MI Caragea o atita Dragomanul Sutul, tardl lui Mihai Sutul. Dragomanul a cutezat sä. propunä §i direct Baronului Strogonoff jumdtate milion lef, décd va stärui s'a se dee lui Mihaf Sutul Domnia, in locul lul Caragea. Se afirma cd Strogonoff nu läsä. sA fie corupt... Pòrta terminä brusc contestatiunea, numind la 4/16 Noembre Domn Orel Muntenescl pre Ales. N Sutul Ce' e mat curios, este, cä P6rta sustinu cätre Strogonoff, cd acéstd numire a luì Al. Sutul era tocmal un triumf al vederilor RusieL Strogonoff, preferind ca la Petersburg sa ajunga asemene versiune, inghiti hapul... D. Al. Xenopol incd qice, cd Al. Sutul fu numit Domn dupè. stäruinta Rusief 2, Von Schladen, martor conlimporan, probézd din contra 3 Pe cdnd la Constantinopole Sirogonoff se certa cu P6rta despre

fuga lul Caragea, téra era administratä de aBoerii Wei romdnesci». Acestel administratiuni succedä acea, care la 20 Octombre 1818, se intitulä. «Nol boeril otecirmuitoriD. Din interegnul acesta dintre Domnia luf Caragea i acea a luI Al.

N. Sutul, avem a semnala, ca act mare politic, acel Arz-magzar al boerimel muntene, prin care, amintmd fuga lul Caragea, insinueazä de §i cu multd timiditate cA téra nu p6te fi in lini§te pand ce nu va reintra in drepturile el strevechT. A doua found de administratiune, a aBoerilor oteeirmuitorip, fa ea de scurtd duratä, j anume pand la 12 Noembre 1818, cdnd pdministratiunea tère1 trecu in «mdnile Caimacamieb orinduità de noul Domnitor Al. N. Sutul. Al. Sutul chiar a doua i;li dupò. numirea sa ca Domn, trdmise 1. Von Schladen catre Rege Conetantiuopole, 13/25 Novembre, 1818. . . . La sublime Porte a terminé la Contestation ... en nommant, le 4/16 du courant, le Prince Aleco Suzzo, autrefois Voivode de Moldavie, d la Principauté de Valachie. La cérémonie d'usage à cette occasion, dans l'Eglise patriarcale, s'est faite le lendemain, mais l'audience du nouvel Hospodar chez le grand Seigneur, qui d'après l'étiquette da Serail, ne pout avo.r lieu qu'un mardi et qui avait d'abord 6t6 fixée pour aujourd'hui, a dù étre renvoyée au premier D6cembre... 2. Istoria Romtmilor. Epoca fanariotilor, pag. 438. 3 Ved N. Iorga, Acte i fragmente II, pag. 536.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMAN ILOR

9

grabnic dol credincio§I ai sei, Cu titlu de Caimacamf, sa iee administratiunea térel In num ele noului Domnitor Noul guvern al Caimacamilor semnéza actele DivanuluI aldturea ca catf-va din vechii boeri. A§a, continua a administra Ora, pe Wig Caimacamf, Gregorie Brancoveanu, Istratie Cretulescu, Barbu Vacarescu, Greg. Ghica. Catre ace§tia se adaog : Gheorghe Sutul, ruda lid Voda, Const. Balaceanu i Iordache Slatineanu. La Constantinopole cérta Intre Strogonoff i Divanul, ja alta faza. Representantul Rusiel pretinde, ca in firmanul de investitura al WI Al. Sutu sA i se socotésca inceperea Domniel numaI dupé ce se vor fi plinit lunile cat maY avea sA domnésca Caragea pana la implinirea celor 7 ani. Acele lunI, 4icea StrogonofT, sä se considere ca un adaos la domnia de 7 ant a lul Al. Sutul. Intre aceste, la 1 Decembre 1818 (stil noft), non! Domn dobéndi audienta de investitura. la Sultanul. Despre acéstä audienta la Sultanul, a luI Al. Sutul, publica §i aliloniteur Universel» frances (No. 12), o corespondenta din Viena ea data 25 Noembre 1818, dar pre care o da tocmal la 12 Ianuarie '1819:
dioniteur Universel» din '24 Ianuarie 1819 (No. 24), mal publida urmatbrea scire, ce-I este adresatä din Viena In 11 Ianbarie : cD'après les nouvelles de Constantinople, du 10 Décembre, le Prince Alexandre Sutzo, nouvel hospodar de Valachie avait l'intention de partir vers la fin du mois pour Bucarest 21. Von Schladen serie RegeluI s'éLi, din Constantinopol, cu data de 10 De-

cembre 1818: &A noul Domnitor Sutul VI-a trAmis doI CaimacamT ai OI la BucurescI Neil de la 17 Noembre, (led de la 5 Noembre, dupii vechiul calendariii. Va sälicI cincI lile dup6 aceea CiiimAcAmia lul Suyal era infiintatii la Bucurescl, cum probézg diverse acte din condicele de la Archiva StatuluI. Eacrt co serie Von Schladen atre regele sa, din Constantinopole, In 10 Eecembrie 1818: Von Schladen catre rege. Constantinopole 10 Decembre 1818.

. Le prince de Valachie a eu le mardi, 1-er Décernbre courant, son audience chez le Grand-Se'gneur, et il se rendra, vers la fin du mois, à Bucarest, pour entrer en charge. Ses deux kaimacams l'ont pi.écédé depuis le 17 novembre, pour gérer, en atendant, les affaires de la principauté et exercer .

www.dacoromanica.ro

V. A. URECHIÀ

'10

De Mind duratä are sä fle i Caimacamia lui Alexandru Sutul. Deja la 8 Decembre 1818, Grigorie Ghica, Gh. Sutu i Nicolae Slugeroglu, scriü lui Aga, eä. «peste putine ()lie se adastä i buna-Venire a MärieI sale lui Voda». Ace§ti boeri mai scrid WI Aga ca de Ore-ce casele Curtet Domnesci nu pot incapea t6tä. ecpaiaoa Märief sale, Aga sá dqerte casele mdnäs'irei Särindar, *i ale sf. Saya, in termen de 10 (Ale, dänd de seire tuturor 6menilor lui Caragea, ce se vor fi afländ locuind Intemsele, «sä.-§f gäsescä alte case i sä se mute negre§it, män 'end odäile slobode pentru trebuinta 6menilor ecpaelei Märiel sale luí Vodä, avend §i acésià ingrijire a nu Ingä.dui pre nimeni a lua ceva

dinteale easel, cu euvent cá sunt fAcute de d6n0, decAt numai a§ternuturile i alte mobile ale easel ce vor fi ale lor, fiind indestulä vreme de cänd se odihnesc acolo» 1. La 14 Noembre 181e, Caimacamil serif"' efrateluf vel LogofiR de Ora de sus §.1 Mitropolitului, sa se delege un Logoret de Divan §i un diacon, sä amble pe la tóte menästirile din Bucurescl», ea sä facä de la egumenT §ése pärechT telegari potrivitf la Or, ca hamurile lor, Insä trel (perechl) pentru Märia sa Vodd i trel rentru Maria sa D6mna. Ace§t1 telegarl ad a se trimite la Oltenita, ea s'a aducd pe Maria Sa tous les droits conf6rés à l'hospodar, except() celui de vie et de mort. Le c6rémonial et les usages obServés par la Sublime-Porte envers les hospodars, depuis le moment de leur nomination jusqu'A celui de leur &part. n'ayant point fix6 jusqu'ici l'attention des auteurs.... j'ai chargé le baron de Miltitz de réunir toutes les notions authentiques qu'il pourra». (N. Iorga. Act() i fragm. II).

1. Noi caimacamil Térel roma'nescl.

Cinstite numnéta vel Agd, fiind-cA peste putine cjile se adastii si bunavenire a Miiriel sale luT Veda, i fiind-ca casele Cartel Domnesci nu sunt in destoinicie a primi in locuinta si a incA'pea pe tot): 6menif ecpaelif Marief sale, pentru care este trebuintA de a se gasi alte case priu imprejurul Cartel DumnescI,

de aceea dar, fiind-ca alte "ase mai indemAnatice imprejural Curta nu sunt decAt odAile mónAstiref SArindaruluf i odaile mOntistirel: sf. Saya, scriem Durnitale, cA in suroc de cjece ile, sa daf de scire taturor 6menilor Domnuluf

Caragea, ce se vor fi ailAnd cu locuinta inteacele, sA-0 gasésed alto case

sA se mute negresit, r6mAind odaile slobode pentru trebuinta 6menilor eepaeliT.

MArief sale laf Voda, avhd Dumnéta i acésta ingrijire, adecA a nu ingddui pre nimenf a lua ceva dintr'ale case., cu cuvént cuí sAnt Lento de dénsi1, de

cAt mum): asternuturile i alto mobile ale easel ce vor fi ale lor, fiind indestuld vreme de cAnd se odihnesc aeolo, ci sri r6mfte easel° gata spre locuintA 1818, Decembre 8.

Grigorie Ghica, Gheorghe Sutul, Nicolae Slugeroglu. Cod. LXXXVII, fila 110, verso.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA R OMANILOR

11

pana la Vacaresch. Caimacamif pronta, cà se vor restitui cait la mei-

nastirile de la cari se vor fi luat De sigur ca nu un guvern slab ca al Catmacamilor putea stérpi abusurile slujbaOlor din téra. Mai e,u sérnä erail asupritori, afará de Ispravnici, capitanit de la cetele de catane chiamate a ingriji de paza hotilor. Until din ei, din Ialomita, e denuntat de Ispravnicl la Calmacamf. Ace§tia denunta casul noului Spatar. Tocmal cu 2 pe mal nainte (la 15 Noembre 1818) noul Spatar dobèndise de la Caimacana o regulare relativa a ploconulut la care avea drept, de la shijitori 2, prin cartea deschisa catre Ispravnich de judete. Caimacamit ordona sä se oblige slujitorif a da asemene plocon de Spätärie nouä, tlind legiuit din vechime. Aceiai Caimacami insa desaproba pro simplul capitan

scrie, sà despägubésch pre toti acet de la cari aù luat vre-un jaf §i sa fie tinut, a nu mat avea pre langa dênsul arnäutl neferi, ci catane §i sa se peirte cu caiafetul cu care se Ortä. §i ce1-1-alti cdpitani B. 1. _N'A Caimacamii Prel romdnesci. Proa sfintia ta párinte Mitropolite si Dumnéta frate vel Logofete de téra de sus, fiind-ch din vreme se cuvine ca sa avem ingrijire a face ghtire pentru cele trebuinciCkse la buna-venire a MiírieT sale Proa Inkiltatulut nostru Domn, de aceea dar, Prea sfintia ta i Dumnéta, sa ortnduitl un diacon din partea Mitropoliel" si un Logorét de Divan din parten LogofetieT, cari anAndouT impretina' ski arable ro la egumenir m6nhstirilor de a:ci: din &curase)." ca, farh, de alta zabkivii, s fach nogreit de la densiï ease perechl telegari potrivit" la pér, ca hamorile lor, irisa treT. pentru Mhria Vodrk i treT pentru Maria D6mna, cari akk a se trimite la Oltenita, ca s aduch pe Maria sa [atina la VhchreSci dupé b una sosire a Mariel' sale la Vlichrescl se vor da inapol, ca sh se dee

de unde s'ah luat.-1818, Decembre 14. Cod .I.XXXVII, fila 115.

2. In cod. XCI de la Arhiva StatuluT, cara dup6 titlu ar arma sit coprinda

acta ramal de la Caragea si de la Sutul, la pag. 569 coprinde i acte de la ,Boerii téreT romnmescI, din 4-22 Octombre 1818, apoT la pag. 5-9 de la Boeril" otcárcauttorii Vire' românesci"», de la 22 Octornbre 1818-2 Noembre 1818 si In fine, la pag. 587, acto de la cNoi CaimacamiI Orar romilnescII, din 17 Noembre 1818Glienare 2,1819.

La pag. 619, urméza iarasi acta de la Al. N. Sutul. Actele de la Al. N. Sutul incep la 20 l'armarle 1819. 3. Dumndvóstret boerilor Ispravniel ot. . . . . Fiind-ca DumnéluT fratele vol Sphtar, prin anafora ne-a,k filcut argtare, cum ca pentru ploconul Spatitrier noua ce este a lua Dumnélaï de pe la catanele sphthresc", nu nutria" ca nu dati ajutor orinduitilor de catre Dura-

néluI vol Spatarul a implini de pro la slujitorl acest drept al Dumnélor ce

www.dacoromanica.ro

12

V. A. URECHIÀ

De sérbdtorile Craciunulul Caimacamii se ocupa ca plata lefilor de la cutia milelor. Inca. in 16 Decembre 1818, Caimacamit cer de la fratele Vornicul ObOirilor raport de situatiunea easel ' O mesurä de precautiune, in interesul ordinei §i pacel publice, este luata de Caimacami, la 21 Noembre 1818. Et ordonä lul Aga SpataruluT, ca atat prin tèrg, câl i prin mahalale, sa nu mai fie involt nimenl de a mal ambla néptea cu arme, sub amenintare de pedépsa stra§nica. Acésta mèsur'ä se va vesti publicandu-se prin pristavi 2. sunt datorI a da, Inca uniI din Dumnévóstra Ii i ind6ratnicitI a nu raspunde acea datorie a lor, ci fiind-ca acest plocon ne este sciut i ìnine noua ca este legiuit din vechime a'l fespunde slujitoriI la vol Spatarul, de aceea poruncim Dumitale, ca nu Daniat sa dap.' sa inteléga acelor slujitorI spre a fi urmatorI ca raspunderea acesteT datoriT, ci inca i orinduitilor de catre Dumnéliff vel Spatarul, sa le datl tot felul mama de ajutor spre implinirea acestul drept al Domniel-séle.-1818 Decembre 15. Cod. LXX XVII, fila 112, verso.

Nol Caimacamil ttrel rumeinescI.

Cinstite Dumn6ta frate vol Spatar, din embareclisata insciintare, co ail trimis Dumnélor IspravniciI din sud Ialomita, catre Dunn:Lelia cinstitul fratele vel Vistier, veI lua Dumnéta pliroforie de impotiiva urmare ca care se 'Arta acel capitan, ci dar scriom Dumitale, ca sa oriUduescI inteadins Mumbasir un

odobasa spataresc, carele sa mérga uncle se va fi atland numitul capitan luandu-1 sal ducil la Ispravnicl, ande sa stea fatil ca jäluitorii, despagubindu-I

pana la un ban de ceea ce le va fi luat ca napastuire, impotriva ponturilor aduca aicI la ce are la 'liana si dup.() ce va indestula pe ace): jaluituri, Dumneta, ca srt i dee nizam da a se parasi de acest fel de impotriva uimilri, capitani, adeca cu catane cum si a se purta ca caiafetul ce se p6rta si dup.() dênsul, lar nu cu arnautI neferI.-1818, Decembre 17. Cod. LXXX VII, fila 113, verso.

1. No l Caimacamil tèrel rumetnescf.

Cinstite pumnéta frate vol Vornic al Obstirilur, fiind-ca acum se apropie west() viit6re sfinte aile i urméza a se face dreg-care mangaere skacilor

lefasI ce ail a lua 16fa orinduita de la cutia milosteniilor, de aceea scrim Dumnitale, ca asterandu-se de catre Dumnéta un catastih anume de t6te r6rnasiturile iraturilor cutieI milosteniilor, sa ni so trimita, ca sa facem cuviinci6sa chibzuire in ce chip sa se faca mangaerea saracilor lefasI.-1818 Decembrie 16. Grigorie Brtincoveanu, Istrate Cretulescu, 13. arhu V liclirescu, Constantin Brilaceanu, Gheorghe Sutul, Ierdache 811itineanu. Cod. LXXX VII, fila 113.

2. Pitac la Aga si Spatar ca sà dea nizam de a nu maI arabla nimenI atilt prin fkg cat i prin mahalale n6ptea inarmql. Cod. LXXXVIL fila 115.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

43

Inca din Constantinopole, nout Domn a aren dat direct vamile pe 1819, luand de sigur banl gata de la hiv vel Vistier loan Moscu. Caimacamil autoriza, In 13 Noembre, revinderea vämilor de catre cumpla-atorid, la data de 27 Decembre, i ordona prin circulara Ispravnicilor sa vestòsca ac6sta

CAP. II

Firmanul de numire a lut Al. Sutu Firmanul cu care Al. N. Sutul fu numit Domn al Munteniel,

cá noua numire de Domn a fost necesitata de adosirea Domnului din Valachia Ioan Caragea». Pòrta declara, eä a dat preferinta lui No l Caimacantii t&ei rumäneacl.

Ciustite Dumnéta frate vel Spätare i Dumnéta vel Àgìl, fiind-cä s'el" tnsciintat Divanul, cit nóptea ar fi Ambländ uniI dmenI inarmatI, atät prin thg, crit i prin mahalalele politieI, de aceea scriem Dumnév6strä, sii punetI

pristavl, atta In tèrg cal çii prin mahalale, ca sä publicarisésa a nu mal

Indritzni nimenea de astii-cg Inainte, de a mal iimbla n6ptea mi arme, cilcI orI-care se va grisi inteacest chip iimbländ, sä scie ca ca sträsnicie se va pedepsi, de care acest nizam sii ingrijiti si Dumn6voastrii, spre a se pitzi tocmaI.-1818 Decombre 21. Grigorie Bräncoveanu, Grigorie Ghica, Barbu Vactirescu, Istrate Cretuleseu, Constantin Bäläceanu, Iordache Slätineanu, Ioan Stirbeiä , Gheorghe &tul, Nicolae Slugeroglu. Cod. LXXXVII, fila 115.

1. Dumnévoastra boerilor Ispravnici ot sud...

Stináltate, vii poftim. Fiind-ca vämile pe acest an, ea lét 1819, s'au cumpitrat de la Maria sa Proa Inältatul nostru Domn de cätre DumnéluI biv vel Vistierul loan Mosca i fiind-crt i Dumn6luI are sil' le vinga Inteacéstä urmätóre lunä Decembre i sii dea sf6rsit pila la 27 ale urnfat(ireI lunI ; de aceea, dup5 ortnduialä, scriem Dumnév6strä, sii datl de scire vamesilor si color ce sunt musterel de vämT, ca sä vie aicI a se ea la cochivechl ce are sä facii Dumnélul. Vistierul, si de primire srt avem ri5spuns.-1818 Decembre 13. Cond. LXXX VII, fila 15.

www.dacoromanica.ro

14

V. A. URECHIÀ

Al. Sutnl, pentru cri trebuea Wei «Damn intelept, cercat, iubit de norod fi credincios», calitätT, ce Pórta recun6sce cd le-a probat Al. Su tul In trecutele dornnii la Moldova fi (in gro- Vlachia. Pohvala Domnilor a norodulta llesiet, alesule intro ceI marl aï nb. maid lui Isus, mal inainte Doran al MoldavieI, caruia s'ad ineredintat acum Domnia Ungro-Vlachier, Draco zade Alexandre Voevoda, a caruia sférsiti.rl sévar-

sasca-se intru fericir-e. Indata ce va aj Inge acésta InaIta Impérat(isca poruncä, sa ti se faca cunoscut cum ca, fiind-ca din pricina dosireI DornnuluI din Valachia, loan Caragea, era de trebuinta sa se orinduiasca la numitul loe, Domn intelept, cercat, iubit de norod si credincios, i fiind ca in trecutele tale DomniI,

a Moldavief si a Ungro-Vlahiel, ni s'a i facia cunoscut sirgainta i rivna ta intra prtzirea bunelor legiuirI a'e prtméntuluI, intru dobindirea mijkicelor linisteI norodului i intru buna gvèrsire si dupé plácere urn. re a tuturor innaltelor Imperrttescilor mele poruncI, ce s'art incredintat credintel i intelepclime): tale, iar dupä acésta, fiind-ca ajunge a fi sciut i vedut din cele trecute, cum eh' si de aci inainte te veI purta tot ca acele placute. m;j16ce, aré. Mild tot aceeasl !Alma si tot aceeasI osardie intru baria i credinci6sa ta slujba, ti se da acting din malta Impe'ratésca Mea niilì, precum se coprinde intru acest do acum Impérätesc hat, Dornnia téreI Ungro-Vlachieï, a mosteniOreI ImparatesceI rnele dobindirI, iar pentru a ta seined cred.ntti ti se maI da Inalta Impérätéscil haräzire, ca sit' se adaoge in curgerea DomnieI tale, cea putina sciuta vreme ce au lipsii din sorocul de sépte aril ce este hotarit la fies-caro domnie, alaturandu-se la a ta credinta buna ocarmttire a trebilor Orel si a repaosulta salasluitorilor si a supusilor; pentru care si s'ad dat in manile tale adista sfanta a mea porunca. Indata dar ce se va face cunoscut intelepciuneI tale, cum ca numita Domnie ti dat, numaï i numal din pricina eel catre tino ImpératesceI mele bung-vointa i incredintarl si cum ea este osebita Impératésca a mea mere si vointa ca su te silescï, prin Vita osardia, intru gásirea mijlécelor de a se urni dupsé placere orI ce trebuinta a prea puternicieI mele ImpérittiI, care se va incredinta vrednicieT tale si de a ajunge salasuitoriI paméntuluI mal fericitI deck mal nainte, amblandu-se si ferinda-se de tot felul de nedreptate i bantuirI, plecand do aid', dupé cererea orandueleI tale, si ducéndu-te drept la Valahia, veI salaslui la locul cel °randuit intro. haladuinta Domnilor, vel otcarmui trebile Orel' dupé datoria orandueleI tale si a credinteY ce al, vol stapani i vol pune la orindttiala po boierI si pe ceI-1-altI totY; te vol sirgui a so pazi raelele de orI-ce nedreptate tiranie, ca su nu so pricinuiasca cea niai mica smintéla la buna orindttiala buna legiuire a paméntuluI, MA' de a se face vre-o data cevasI impotriva ; vol trimite, din vreme in vreme, la Tarigrad multe zaherele i o'í ; veI indrepta si veI otcarmui telte cele-l-alte hotarite trebuinte ; veI sévérsi Vito cele Inalte,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

15

ImpZiratescile mele poruncI, si, ca un cuvint, te veI sili ca rivna, ca tia te porti pururea cu intelepciune i ea bagare de duna, aducénd intru slivèrsire, prin cel mai bun si placut mijloc, orI-ce tréba' va privi la Domnia ValahieI, care incredintat credinteI tale; vol pazi cele cuviincikise ale unireI si ale glasuireI cu muhafizii i zabitiI feritelor serhaturI; veI urni orI ce trebuinta cu ere-

din ta si Cu intelepciune; veI priveghia a nu se intémpla nieT odini6ra cel mai mic lucra impotriva caviinteI; te veI parta ca credin i dreptate dup6 cererea iscusinteI tale, argtand fapte D'adate i slujbe atat de placute ; in cat sil se faca pricinuitóre intarireI si inmultirei col. catre tine buneI sciinteI mole si de bine-voitóre cugetarI ; vel propovedui, catre totI, cum ca, in ori-ce vreme, prin indestulare, se revarsa milile ImpërÇiei mele catre sal41uitoriI si s'amen' raele aI t'érei, i ingrijind pururea pentru gasirea prilejclor si a mijlócelor linisteI, odihnel si a repaosula lor, cum si a fericireI p`ánAntalui.; te va sili ea stt pricinuescIrugaciunI neutra sfanta Impgratésca mea fiinta, i voI

serie si in parte, din vreme in vrome, aicI la Tarigrad, despre orI-ce va fi si vrednic de insemnare. Pontru t6te acestea s'ail dat acésta, Inalta ImOratésca a mea porunca; poruncesc mnsí, ca indata ce-tI va sosi, s'A te supuI i sa urmezI dup6 coprinderea acestit vrednice de incredintare poruncI, eare s'ah' dat pentru

acésta, dup6 cum mal' sus se arata, ferindu-te de orl-ce va fi impotriva ; asa sa sciI! d credinta sfintuluI semn ! S'ah Boris pe la inceputul lui RebeulEwel a anula cu 16t 1234.

O nota deosebita de relevat din firmanul acesta este, ca Sultanul acorda luI Al. Sutul dreptul de a domni preste cei 7 an't otarlti prin tratatele mi Rusia (1812) §i timpul cat mal avea de domnit Caragea din acei 7 ant Strogonoff ca*tiga decl, ceea ce cerea.

Un al douilea firman adresat «boerilor tèrel romanesci, Mitropolitulul, ei iscopilor, etc.», imputernicesce pre trämisul lut Al. Sutul in calitatea de Caimacam panä la sosirea la Bucuresci a nouluT Domn. Taca i acest firman, de o forma mai pulin obiclnuita : Laudde color mal alesI din némul Mesid, boerl aT Ore): rumanescI, Mitropolit, episcopI i egumenI, Inmultésca-se supunerea vóstra! Ajungénd malta Impgrat6sca mea porunca, fie sciut, eh' din pricina cel rara veste i fara pricina fugI a Domnulul Valahiei a Doninulul Caragea Iancu, isu1 memlechet, rgmaind filril Domn i dupi5 acesta si Eparhia OreI runOnescI fiind in chip de cheler

al fericiteI lnalteI alele Imp6ratiI, alésa mea Imp6ratesca vointa este cea din 1. Cod. LXXVII, fila 315, verso. Vecji traducere francesa la Iorga. Acte si fragmente II pag. 540.

www.dacoromanica.ro

16

V. A. URECHIA

tot chipul pázirea si ocrotirea i linistitii si izara buna petrecere stare a leedtorilor eI raele, de aceea de trebuinyá all stätut a se orindui un Domn vestit pentru iubirea de omenire si cunoscut pentra credintá, dreptate si rivná. Acésta dar, fácêndu-se cunoscutá dupg Implárätescile tractatuff elcialul Rusia, ce petrece la Impkátésca mea curte si fiidndu-se cele dupb' cuviintá, intr'o grásuire cu temeiurile ce sunt ale bune'í orinduelI cátre numitul Memlechet, eel ce a fost in vremile trecute cu Domnia in Ora rumanéseá si in Moldova, din cercare de credintá si dreptate cunoscut la malta mea Imptirátie, Draco zade

ales de noT dintre domniT norodulul Mesil, Aleco (ale cáruia sférsiturI ca bine sit' se pecetluiascil), din nedesarte, mar); incuviintate Impkátescile mele mili,

dup5 Impkátescul meil hat, ce s'ail dat pentru acésta, i s'el miluit Domnia Ora romfinescI, dupg care are vrednice de cu.viintiC dicheomata si meriton, petrecilnd dar dupiá can6nele loculul, 8ll se sil6scii filtra cea mal grijilivá priciná a ocrotirel skacilor si neputinciosilor si sá ingrijascii de buna °Finduialii a serhaturilor. DecT., pánii cánd ridinändu-se de la Impkia6sca mea fericitá Curte, va ajunge numitul Domn la locul siárt, prin tacrir aii %cut rugáciune ciare Impkátésca mea Curte si ati cerut sil se dee firman cii ati rinduit in local ala Caimacam din col alelí al noroduluI Mesiel pe a cáruia supunere inmultésch'-se ; ci osärguindu-se el, ski se siléscrt cu intehpciune si minte ciare otarmuirea lucrurilor numituluT Memlechet, ciare ocrotirea seracilor raele si cátre dovada cea in faptil a dreptätei si a credinteI ; si fiind-cii s'ail fä'cut firman &are numitul ca sá ia asuprási caimacamlácu dupiS chipa'

dreptátd si al credinteI, inteadins s'ati dat si s'ati trimis acéstá a mea Impórátéscii poruncá. DecT, pana va ajunge numitul Domn, orinduitul din partea sa Caimacam, fácend zapt Memlechetul spre ocrotirea skacilor raele si spre netedirea pricinilor du.pi5 can6nele ce sunt arkate, s'el dat acest al mil firman, ca s'in dati, piltra acésta, ajutor si siliti-fé, ajutoránd spre ocrotirea sáracilor raele de tot felul de nedreptate si spre odihna lor. In Tarigrad, la jumkatea lunes]: tul' Muharem, lk 1239 I.

1. Cod. LXXVII, fila 346.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

17

CAP. III.

Sosirea lut Al. N. .,Sutul la Bucuresa. Arzmagzarulboerilor, de multämire.Noul Divas al lul Al. Sutul. Ulteridre modificart in Divan. Firmanul reguldnol succesiunea la ironun a 4 familit de grec2. Anchetd ordo;said ha Sutul asura motivelor fugiret lui Caragea. Noul Domn, Al. N. Sutul nu sosesce in Bucurescl decal in primele çlile din 1anuar 1819. Cu t6te aceste, bine fäcurä, i reposatul Aron Florian *1. D. Xenopol, ca-1 pun inceputul domniei in 1818, de Ore-ce in numele luI administrd Ora Caimacamia ce trämise din Constantinopole.

Däm mal departe alaiul ordonat la intrarea solemnä. in Bucuresci a lui Alex. N. Sutul. Ac6sta se intèmplä la 19 Ianuare anul 1819, i a doua çli (20 Ianuare) ii fäcu intrarea solemnd in capitalä., Dòmna luï, iard§1 cu anume alait ordonat de Al. Sulul, prin pristav Domnesc. E de observat cd noul Dorrin a trebuit sd fi sosit deja in Bucurescl,

inainte de a'0 regula intrarea solemnä. Putut-a sä tragd la VäcdrescI? Acolo era instalat un Ihzäret de ciumä. De aceea, p6te, alaiurile s'ati adunat la biserica sf. Spiridon-noa, §i pentru \Todd §i pentru Dámna

Boerii §i [runt:10 Orel §i al bisericei, uiländ ca dupë fuga luI Caragea, printr'un arz al lor, aretasvrä Portel, cá nono ocirile Orel vin

de la domnil tanariott, se grdbirä. §i de astä data a multämi cu intusiasm Porte!, cä, a dat Orel un Domn atät de bun ca Alex. Sutul. Arzul cel nou al boerilor in§irà tríte laudele posibile pentru noul Dornnitor, care aflä datä, in curgere de putine çlile, «prin a sa neadormitä priveghere §i intelepte mijlOce, nu numal oWésca r6svrAtire i turburare le-ad ostiat, aducènd pe cei bäjendriti la urma lor (alusiune la

evenimentele din 1802)... dar §i cele de atuncI nevoi pricinuite de Pasvantoglu

iconomisit»,

1. Ve4I alaiurile dupb. cod. XCVII, pag. i i 3. Le aducem la capit. special al istoriei Poruniet lull Al. Sutul, mai departe. letoria Romdni'or de V. A. Urechili

S E coLur. XIX.-2.

www.dacoromanica.ro

18

V. A. URECHIA

Iacä, intreg arzul : Arzul ce s'a Peat catre Impëratie pentru Dornnics floss's' a Maria sale Prea Inaltatului nostru Domn Alexandra VOA Sutul. Noi, proa plecatii saints): al proa puternicei Imp6ratil, Mitropolitul, episcopii, arhimandritii, egumenii ai tuturor mZinastirilor, protopopil i preotii, t6tä partea boeréscrt, capitanii, vatasii i mazilii si tot col-l-alt norod de raele ce locuim in memlechetul rel* rumanesci. printr'acest proa plecat al nostru arz-mahzar, aducénd cele de sluga pana in prtmC;,nt ale nostre inchinaciuni la proa inaltul prag al proa puternicei i proa iubit6reI de oameni tale, cu top rildicarn glasuri de rugacittna dintru adancul inimei catre sfintul Dumnedeil, ca sa daruiascil putersi ImpeiratieI tale viata indelunguta, sän6tate rail de scadere i necontenita bucurie i eselie, in.tItand bratul coi puternic ne biruit al Impiíratiet tale, adaoganda-I puterea i taria i pe tot vrajmasul i impotrivitorul sub sfintele pici6re ale puterei sale, prea bunuliti si de 6meni prea itibitoruluI al nostril Impgrat ; noi, proa plec,atiI supusi, dup6 stramosésca pova, pazind cea dapi5 datorie credintaçi supunere catre puternica si a n6stra hranitóre Impkatie, a pururea ne am purtat eu fierbinte rivna çi neschimbata osardie la t6te Impgratescile poruncI, cate prin domniI nostril coi dup'6 vremi

ni s'ail vestit çi far' de preget le-am svérsit, osirduindane in tot chipul In ori-ce vreme i intémplare, ea srt arkilm in faptil folosul col dintr'acest cheler al ImOrat. el' tale si cea eu. imbelsug ire rodire a credintei prea supuselor raele; pentru care si ne-am invrednicit spre r6splatirea de bogatele mili ce ail revarsat spre mangaerea n6strti iubirea cea de aloe a Impëratiei, (a careia puteroDomnulDumnedel sa o paz6sert in veci ea necontenita fericire) si raarturisind, vestim cu glasurI de bucurie eh' am dobendit cu imbelpugare Impërátésca ocroare, miluiÇi flind prin vrednice de inchinaciune Im&atepci haaperifurg pline de milostivire i bleindete, dar pi acum clupA" multele relr patina te in felurl. de chipart am suferit, ajungénd Ultra ratácire si ticaltisq raja intru dosévérsita saracie, ni se vestesce ca incredintare do catre Impriratbsca ingripre, contenirea trecutelor n6stre patimi çi miingaerea prea truditului norod al acestul memlechet, alegênd pi daruinclu-ne Doran, din Dumnezeiasca lumin are, pre Alexandra Sutul Poevod, carele cercat tiind pi mal mult deceit ori-care altul prin cele bine placate slujbe Nitre Inaltul Devlet çi dintru inceput pazind ar'état si dare acest credinta çi sedechet catre proa puternica Imp6ratie, rnenalechet parint6sca dorire la feluri de intiimplarI si neasem6nata °Birdie si nepregetare intrtz tite cate privea spre obstésea 1initire si odihnä, precum este bine dovedit, ca pe vremea ca'nd ne Tian' patimind multe pi vrednice de jale tieálopii din hrlipitórele navalirl rle lui Pasvantoglu, in lemnata fiind atuncl prea puternica InipPratie dintru a sa iubire de dmeni, ara inirijit de ati trimis aici tot pe acest Domn al nostru de la domnia sa ot Moldova min-

www.dacoromanica.ro

ISTOMA ROMANILOR

i9

duinrlu-1 Damn al amendurora rilor, carele 1,12 curgere de patine dUP,prin a sa neadormita priveghere §i intelepte mijlrice, nu llama' obstésca rilzvratire i turbarare le-ail osteiat, adue6nd pre cei bejanariti la urma lor, i pe cog ce ail nazuit in téra striiina aducëndu-1 la al lor si satele intocmindu-le intru cea de maI nainte

a lor bung. stare, dar si cele de atuncI nevol, pricinu:te de Pazvantoglu, le-au iconomisit dupi:i a prea puternica Jmp5riii vointe, in curgere abia de trig lunl, si Impkatescile ostirl Ma de intarcliere intors ca erujuta multamita din

partea orinduitilor slvitl past si meemuri si tar) dupe cuviinta ca intelepciune intocmindu-le, al adunat in BucurescI multime de 6meni si tot memlechetul Ore romanescI '1-ail filed locas de odihn i liniste; precum asemenea si pro vremea trecuteI iézmerite, aflându-se apnipe de Dunare, simtind

impreunil ca nol cele de atuncI nevol, n'ail contenit de a arëta parintésca so dorire ciltre ac6sta Ora, fackd cunoscut .si catre proa Inaltul Devlet ce au patimit din rkvratirea fésboiului i osebit arkand ca inciedintare a n6stra str6"mos6sca nacre'jduire, credinciOsa rivnil, supunere catre Prea Puternica

Impkatie. Vote dar acestea fiindu-ne white in fapta, nu. santera destoinicI a afeta bucuria nóstr i cele de sluga prea plecatele nOstre multamirI catre Prea Puternica Imp6ratie, cacI att bine-voit prin Impariltésca sa ingrijire a ne milui Cu Dornnia unnI Doran ca acesta, vrednic, dupb criviinta, fiind bine dadej-

duitI, ea, ea o crodincidsa sluga a Proa Paternicel Imp6rritiI si invrednicit Cu degvèrsire de túta credinta catre al: nostril stapanl (inmult6sca-le Dunmederi aniI vieteI), nu numai va fi ascultat la cate privesc spre folosul acestui Impt5riltesc cbeler, urmand i lucrand dup5 VOillta coa sfinta a prea puternicei ci cil va i intocmi buna oblanduire i odihna a n6stra a tuturor credinciosilor supusI, in local trecutelor r5utatl ce am patimit si di va pazi neschimbate i nestramutate si tc_ite cele pline de milostivire si de bland* date Ilona privileghinel prin Imp6rätescile si vrednicilo de inchinaciunI hatiserifarl, mal cersind si alte dreptatI i ajutóre folosit6re obstiel. si priveghind cu neadormire do a se pazi desbvêrsit cele vechl obiceinri alc n6stre, i cinstea mangaerea piirteI bisericescI, i boerimil palméntenilor si a obstief proa supusilor raele ale prea puternicei Imp6ratii, ea ca acest mijloc petrectInd viata linistita i tot-deaun umbrindu-ne sub nebiruita putero a prel puterniceI ìmperilii, sil aducern catre Dumnedel fierbintele nóstre rugacittni pentru proa scumpa indelungare a anilor i nebantuita viata si prea latulata slava a proa blandulia nostru Imparat si ientra vecluica tarie i nebiruita putero a prea puterniceI ImpörätiT.1.

Alexandru Siltu i§f compuse primal Divan rästrAnd pre tnal multi din boerif luí Carogea. r6rridn : Constantin Cretulescu vel Ban, Barba Vicärescu ve! 1. Cod. LXXVII, fila 339, verso.

www.dacoromanica.ro

20

A. URECHIA

Vistier, Tstrate Cretulescu ve! Vornic de téra de sus, Teodor Väcärescu vel Vornic, G. Filipescu vel Logofk de Ora de sus. Dispar din Divanul non WI Domn : Gr. Brancoveanu, Iordache SIA-

tineanu, loan *tirbeiii, vel Vornic Al. Ghica. In loe de Constantin Vlahut, care la Caragea era vel Postelnic, la Alexandru Sutul este Gheorghe Vlahut, ca mare Spätar. Boeril hit Alexandru N. Sutu sunt deci cei urmatori: Constantin Cretulescu, ve! Ban. Barba Vdcarescu, ve! Vistier. Istrati CI etulescu, vel Vornic de téra de jos. Mihalache Manu, vel Vornic de téra de jos. Teodorache Väcärescu, ve! Vornic. Constantin Caliarchi, vel Vornic. Gheorghe Gole,scu, vel Vornic al olntirilor. Alex. Filipescu, vel Logofet de Ora de sus. Gheorghe Filipescu, vel Logoret de Ora de jos. Nicolae Slugeroglu, vel Postelnic. Mihail Sutul, vet Logofet de obiceiurl. Gheorghe Vlahut, ve! Spätar. Alex. Desilä., ve! Comis. MihaU Cornescu, ve! Vornic al Politiei. Alex. Hariton, ve! Cäminar.

Asésta listä de boeri ne aratä, cä imensa majoritate a Divanului era compusä din hoed pämèntent Afarä de Slugeroglu vel Postelnic, de C. Caliarchi ve! Vornic, Alex. Hariton ('?) vel Chninar, toti ceT-1-alti

sunt romani. Este locul a repeti: c6dec de topor sunt boerii pä.mèntenT in ma.nile domnilor fanarioti ! In 1820 Maiii 25 aflärn schimbäri in Divan. Acum functiónéza : Grig. Brancoveanul biv vet Ban ca Epistat al Spätäriet, Barba Väciirescu

vel Ban, Greg. Bä.leann vel Vornic de Ora de sus, Gr. Filipescu vel Vistier, Constantin Samurca§ ve! Vornic de Ora de jos. Const. Filipescu vel Vornic, Grig. Balea vel Vornic, Nicolae Väcdrescu ve! Vornic

ob§tirilor, Const Golescu vel Loge& de téra de jos, Const. Campineanu vel Logofet al stròinelor pricinf, Iacovache Rizu vel Postelnic, Dim. Hrisoscoleo vel Logofät, de obiceiuri, Manolache Bäleanu vet Vornic al Politiei 1, Alex. Hariton vel Cätninar, D. Sulu vel Comis, Gheorghe Slätineanu ve! Logo%t de Ora de sus. 1. La 20 8eptembre este Nicolae Ghica vel Vornic al Politiet La August 1.819 atlam pe Stefan Baliteanu ca ve! Haman.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

21

Ceea ce a putut mult contribui a faca pre boerl s'a primésci färä de cártire noua domnie, a trebuit sä fie cunoscinta ce ail avut, incá dinainte de sosirea Id Alex. Sutil la Bucuresci, despre dispositiunea luatá de Ptirta, a nu mal' alege pre domnitoril Principatelor decat din cele 4 familit: Alex. Sutu, Mihail Sula, Calimah i Moruzi, cu excluderea farniii4 luI Moruzi, cel ucis in urma pácei de la 1812 Acéstá hotärire a PorteI arëtd boerimel, cä ori Mexandru, orT Mihail Sutu putea sä le fie Domn, orl un Moruzi. Ano' Alex. Sutu, in definitiv, fusese Domnul cel mal de suferit, In 1802. Calimach era inca in Moldova.

Decisiunea Portel putea sä fie mal odihnitóre tèrilor romane, prin faptul imputinärei pretendentilor la domnie, dar in curänd, revolutinea lui Tudor §i eteria gréca, vor face inutilà acea dispositiune. Dup6 cererea lui Strogonoff, Alex. Sutu primi insärcinarea de a ancheta motivele fugel lui Caragea. Alex. Sutul, la buna pläcere, de a Turciel, urmári tocmal scopul de a scòte vinovat pre fostul Domn, ceea ce nu era de loc greú, cäci 1-am vèçlut cum despoia téra. Dar despre modul cum Al. Sutu i§i lmplini misiunea de a domni, yQrn vorbi mai la vale.

CAP. IV.

Administratiunea tere2'.Biserica sub Al. N. Sutul. Ancheta. Mitrofiolitul Nectarie inlocuit firin Dionisie Lufiul. Miluiri lut Nectarie, Paretesis de &t'id voie. noulut MitrofiolitEfiiscofiul de Buzeti Constandie fiersecutal

ci inlocuit p»in Gherasim. Iosif Argesiu mdre. Efiiscofi de Arges.Obiceiul clara carjet de Vodli. Acie relalive la Biserica. Arlmnistratiunea Ore): Muntenesci, sub M. Sutul, nu se deosebesce

de a atátor altor domni fanariott. Aron Florian scrie cä «s'a silit a dobandi dragostea i cinstea norodulu1» 2 i. Ve dI intréga dispositiane in volumul domniel: luT Scarlat Calirnach la Moldova. Ve d1 Acte f i fragmente, II pag. 546, de N. Irga. Ved): Uricarul de Codrescu I, 107. RepresentaliT. a douli familil greco dobendirit, pentru cacI f.§1 perdur4 dreptul

de a candida pentru o domnie, chte o pensiune prelevata asupra nenorocitelor vistera ale te'rilor. Acetia fura Arghiropulo i Hangeri. (40.000 60.000 lei). 2. Manual de istorie PrincipatuluI Rornitinim. Bucuresa: 1839, pag. 187.

www.dacoromanica.ro

22

V. A URECH1A

Documentele nu confirmä asertiunea acésta a lui Aron Florian, cum mal departe vom vedea. Consulul frances din Rucuresci in primele sale note inca lauda pre noul Domn §i afirma cä Ora era bucurósa de scirea noucl Domnit. Mar apoi Pagó 1§1 schimbä pärerea. Negre§it, ea pentru a se conforma firmlnului do numire, Al. Sutul trebuia sä ostiascá suferintele seirmanei raele, fie cacI a§a era promisiunea da ta lui Strogonoff, fle ca róspuns la arz-magzarul hoe imel din guvernul interegnului, dupe fuga MI raragea, arz prin care area boerime, impinsa de curentul tot mai via din térd, cutezase a denunta domniile grecesci ca sorgintea tuturor relelor de care se jaluia tóra. Catre acésta se mai addoga §i dorinta luí Al. Sutu de a se6te vinoval i re Caragea dup6 dorinta Portel I, care voia sá probeze lui Strogonoff, cá vinovat era fugarul Domn. Pentru tóte aceste motive, noul Domnitor intréná formal pre boerii din Divan, call sunt pésurile terei, convóca diverse rornisiuni, cart sä propunä ce imbunatätiri se pot acorda terei. Mai mult, el numesce indata, in 1819, o comisiune specialä sa ancheteze mai en sérna deaca avçlarea ddrilor e drépta seau nu ? Membrit acestei contisiuni ptirta numele de Efori §i furl : Gr. Ghica, Barbu VAcärescu, Gr. leanu i Gr. Filipescu. Acésta comisiune va provoca un not' rece nsómint

al populatiunei din Ord, catagrafle care se realiza in 1820 §i de care avem a ne ocupa la capitolul fmancelor. Mai Cu sémä Vistierol Vacdrescu avu misiunea acestel anchete *i el va supune Domnitorului, prin o anafora, propunerile sale de imbunätatiri, propuneri ce vorn cerceta la Cap. administratiunei §i al financelor. Acéstä ancheta nu impedica pre noul Dornn, dup6 exemplul predecesorilor sé!, sá stórca mai intèi ceva bani de la Ord.

Biserica este §i pentru Al. Sutul, ca §i pentru atätia altt domn1 fanarioti, o primä sorginte de inavutire, séti cel putin de creare de veniturT. Aprópe fle-ce Domn grec a schimbat Miiropolitul, cdci simonia era i ea isvor de bane sume de bani §i pentru Von §i pentru eel mai influenti boeri din Divan. Caragea a prima paratesis de bunet vo'e a lut Dositei Filitis i l'a inlocuit cu Nectarie. Al. Sutu nu va avea §i el Mitropolitul WI? Proffländ de curentul, tot mai intensiv, national, contrar clerului inalt grecesc, noul Domnitor intetesce pre cäti-va boeri sä «dorésca» a avea un Mitropolit de natiune romänä.. Arótándu-se gata sä implinéseä dorul boerimet, lic unii istorici 2, Reiz-Effendi a r6spuns lui Strogonoff : Eh bien! nous chargerons le Prince Suzzo de l'examen» a fäptuirilor lui Caragea. Iorga. Fragm. II pag. 543. VedI Hurm., supl. I, P. 311. Arca Florian ()ice cä : (blind cá t6tä obstea romilnéseä

'si-a arkat vointa, prin cererea baerilor, ca sä aléga Mitropolit

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANTILOR

23

Al. Sutul a primit paretesis de WM. voie (!) a luI Nectarie i a aprobat noua alegere a obVel boerilor, in pers8na lui Dionisie Lupul, Arhiereul Sevastis, romAn pAmèntean. La 2 Mait11819 se face ipopsifiarea noului Mitropolit, care e dus la Curtea Domnéscä cu alaiñ ordonat de Voda

§i contrasemnat de Mihalache Sutul ve! Loge& za obiceiun ' roman paméntean, a sciut s pretuiascii puterea acelel dorinte obstesti i invoindu-se ca sit se alégd Sfintia sa parintele Dionisie, roman piturentean, a tutors

Ore un drept ce era c'alcat de printil de mai nainte, pentru al lor interes). 1. hat' alaiu.1 investiture : OhicInuitul alaiú la esirea de. la DomnJsca Curte a Prea Sfintiet sale párintelui ipopsifiseos Mitropolit al rel. Polcovnicul de pod, gätit ca capod rosa i crtlare, i CapitaniI si ca cap6de rosiI, cu. WO: podaril pre jos.

Totl Zapciil Agie, gLii cu cap6de rosiI i c1rï, i 8 CiipitanI agiese ca orinduiala lor si tot): BucicasiI agiese, totI pre jos. Tot): ZapciiI spatitrescI, guítiï ca capóde rosiI i cIri, cu 8 CapitanI orinduiala lor spararese i totI LefegiiI i seimenii ca ortnduiala lor, pro jos. Portar-basa, cu al 2-lea si al 3-lea Portan, graitI i c1uírI ca totl portireiT, ca ortnduiala lor, pro jos. Vol Aga., cu orinduiala D-sale, trnprejurat de Buluc-basiI AgieI si Stegarul agiesc, ca orinduiala sa. pro jos si ca totI Tulumbagiii, pro jos. §ése PostelniceI, gatitI qi cIL lun

i top.' aprodiI hAtmrtnesci ett orinduiala

lor, pro jos si top.' ZapciiI hatmanese, cu capóde rosiI i ertlarI. DoI LogofetI de taing, ggtitI si &Carl.

De, trel LogofetI de t6ra de sus si de jos, 0141' si crarI. Trel PostelnicI ca doI Pitan, graitY De. LogofotI de téra de jos, ca vol Pitar, glititI DoI Logofeti do Ora de sus cu. de Postelnici, Iuz-basa al Divanuld, ca capod rosu i &flare, cu totI fustasiI si ea

dardele, pro jos.

TotI PotropopiI cu Arhidiaconif i ca totI PreotiI i DiaconiI, pro jos, tiind un Arhidiacon paterita in man'a. Cu Prea Sfintia sa prtriutele Mitropolit, vol Logorétul de Ora de sus, in careta DomnéseA, ca 6 telegarI, impreuna si en vel Logof6tul de Ora de jos. TotI Logofetri inapoia caretel. La dr6pta si la stanga carete Cate 4 ciohodarl. .lo Alexandru Nicolae Sutul Voevod i gospod. Zem. Vlakiscoe. Dumnéta vol Logofete de obiceiurI srt orinduescI pe Ittz-basa al Diva-

nuluI cu intocmirea aceste alaiii, LIM' de a face cat de putin cusur spre

petrecerea Proa Sfintiei sale pririnteluI Alitropolit la Mitropolie, tolico pisah gospod. 1819, Maiii 1. Mihalache Sufu vel Logofit za obiceiurt. Cond. XCVII, fila 6.

www.dacoromanica.ro

24

V. A. URECHIX

Cä nu din causa napnalismului ob§tesc al boerimel se ipopsifia noil Arhierel, Mitropolitl §i Episcopi, p6te sá ne probeze informatiunea ce da Von Schladen, representantul Prusief, In un raport catre Regele sätt. A.cesta afirma ca boeril nu s'ati putut intelege asupra InlocuireI

lui Nectarie ' Legalmente, noul Mitropolit, a cheltuit numal 2080 de talerI 2, taxa

meterhanelel §i a alaiulul ; dar banil nelegiuit impartiti ? De ace*tia nu pomenesc, de sigur, condicele Divanulni. Dar cä se pliitea scump scaunele de prelati, pòte sa ne arnintésea Episcopul Ilarion de Argm care, cand trecea cu träsura pe langá Curtea Domnéscä *i Divan, striga

la viziliii : «mind m, ca' aid e peidurea Vlãsiel I» 3. In cele 'pee condice de la archiva Statului, relative la Domnia luI Al. N. Sutul, n'am dat de demisiunea lui Nectarie i niel de convocarea Corpulul electoral. Existä insa anaforaoa boerilor, din 1 Mal, prin care afl recomandat pro Dionisie Lupul (vecp anexa). Un alt act relativ, care afirmä cä acéstä alegere s'a fäcut in regula §i ca Neetarie a dat paretesis de bunet vole, este urmatórea circulara cätre Ispravniel : D-lut Ispravnic

ot

sud... entitate.

Ve facem In scire, di P. S. S. Pärintele Mitropolit Nectarie, cunoscè'ndu-s'i

neputinta bkränetelor, de bunä voIe a facut paretesis de Mitropolie, spre a's1 petrece remilsita vietei in odilinà. i dup6 alegerea obstieI, Durnnélor credinciosilor velitI boor): ai Divanului Domnioi mole, de la cji a acestei luni, am _rant Domnia mea, Mitropolit pro P. S. S. Kir Dionisie Sevastis ;

pentru care poruncim. ca sit publicarisitI la egumenii de pro la manitstiri tuturor de obste a le fi sciut, si a da cuviinci6sa supunere la datoria ce are fies-care atre P. S. S., si fiti siinatosi.-1819, Maiil 15 4.

Fostul Mitropolit Nectarie nu este cu totul horopsit, abandonand Scaunul mitropolitan, caci Al. Sutul ti miluesce, dandu-i pe viata mönästirea Sadova, din judetul Jiul-de jos (Dolj). Scim cá darea unei mönastiri pe séma cul-va, insemnA, ca acela sä beneficieze de veniturile el.

Apol cine pe:Ite sa ròspun0a, de nu cum-va §i din acésta miluire a lui Nectarie, se mi/uiset Cu ceva bani i Insu§I Domnitorul ? Era cunoscuta deja cjickeirea ; «dar din dar se face raid»! Ca vechiul Mitropoltt Nectarie nu cade In disgratie, dovedesce, i fragm. de N. Iorga, II, pag. 539. Veqi cod. XL VII, pag. 6 verso. Vecji actul la anexe. a. Marco sale lui Von Schladen cä' Dionisie a dat luI Vodä un milion. Yell' anexa dupe N. Tonga, Doc. LV. Vecji gCronicarit Greet. de Erbiceanu, pag. XLIX. Se afirmä cii Dionisie dote si Consulalui rusesc 100.000 lei. (Vell Doc. Hurm. X, pag. 66. 4. Cod. XCVI, pag. 35. Acte

www.dacoromanica.ro

'STOMA 110MANILOR

'25

pe lAngd faptul cd i s'a acordat pe data o mön6stire de administrat, aceia ca i se face §i o pensiune de 1000 talen f pe lurä de la casa lefilor.

In& actul relativ Carte prin care se da asupra Prea Sfintiel sale Proin Mitropolit lvectarie nOnets-

area Sadova din sui Dolj in tdtei viata ccita va avea. Zan. Vlahiscoe. rOposatiI intru fericire i pururea pomenitif ctitorI, col ce art zidit sfintele i dumnedeescile locasurI de aid din Domnésca n6strä Ora, lumi-

nag fijad spre faceri de bine si milosteniï, le-a6

i inzestrat cu felurI de)

acareturI datrit6re do veniturI, nu numaI dup6 m6sura trebuinteI cheltuelelor ci inch' qi ma]: ca adaos, precum in fiintä sunt v6date, ca din prisosul veniturner sä s6v6rséscI facerI de bine si milosteniI prin otearmuirea i iconomia acelor ce dup6 vremi se vor orindui EgumenY, pentru care, osebit de ingrijirea ce se envine a avea stäpanirea, dup6 a sa datorie, atat pentru a acestor sfinte locasurI intregime i bunil fiintii, cat i pentru a se päzi cele bine primite plitcute luI Durnnedeu ctitoreseI orinduelI, iar rum: vértos pentru monästirile eke ace): r6posatI ctitorI, prin testamenturile lor läsandu-le slobode i neinchinate unde-vasI, precum si pe egumenil lor singarl stäpanI i numaI sub a stäpanireI otcarmuire atarnat de privigherea Domnilor, maI cu adaos avem datorie, atat noI cat si ceT dup6 noI fratI luminatf DomnI, ca prin t6te putinci6sele mijlóce, mi numaI pentru a lor bunä stare, ci i pentru paza ctitoricescelor orinduelI. Dup6 acésfa dar, a n6stril neaparatä datorie, precurn

pentru tit° cele-l-alte mbnästiff, chibzaind, Dornnia mea, cate sunt spre folosul ion, asa i pentru m6nästirea SadoveI, din sud Dolj ot preste Olt, fiind i acéstä mOnästire netnchinatä nicäerI, am hotärit o noel i statornia päzire tuturor color orinduite prin testamenturile r6posatilor ctitorI, ca acéstä mbniistire se dea sub maim muff singur otcarmuitor, pentru tot-deauna, In catii viatii va avea, ca s ingrijascrt cu durere de inimä a s6v6rsi t6te cele orinduite pomenirI si a ingriji pentru chivernisirea i fericirea acestuI dint locas, i dup6 cercetarea i alegerea ce am %cut, Domnia mea, am aflat pre Proa Sfintia sa proin Ungro-Ylahia chir Nectarie, sub a arnia ingrijire rInduim i därn acéstä sfintri m6nästire ea bite acareturill, viile, mosiile, robiI i orI-ce alte veniturI ca sti o aIbii nestranautat in stäpanirea Prea Sfintig sale cfit va trrii ; pentru care facem Domnia mea acesteI sfinte m6nästirl i osobit dar si rnusaadea

poruncim, ca do acum inainte, In catii viatä va avea Proa Sfintia sa, sa fie slobodli i asidotä de orI-ce dn.): i r6spunderl va fi pe cele-l-alte m6nästirl adee i ca numirea ,c6lelor i en a cutieI milosteniei i a spitalurilor si de orI-ce alto suut datdre cele-l-alte m6nästirI ale Orel, acésta sil fie scutitä ap6rata, cum si de ceea ce da panä acum cu numire de ernbatichiri pe tot anul

sä fie slobodä, brit a se mal sup6ra de un ban nAcar, ci tot iratul si venitul

www.dacoromanica.ro

V. A. URECHIÄ

26

ce are acéstil mhAstire s fie numaI pentru cheltuelile Proa Sfintief sale si orinduelile bisericescI; precum dar si and se va inte,mpla a'1: da Prea Sfintia sa obstescul sffIrsit, tot iratul i venital acesteI miiniistirY, in anul acolo, pe s6,ma Proa osfintieT sale, i, (WO implinirea acelul an sl fie si rgmcle Proa Sfintia sa dator a llisa bite mwiile i cele-l-alto acareturl slobode si nezalogite, cum si monitstirea Lab', niel un ban datorie i orI-ce acareturI va face atd.t pe la moi1: cfit si in sfinta saniistire, i cheltuolile judeciltilor ce ver arma dupti vremI pentru verl-ce pricinI ale mosiilor, t6te acelea sq. fie pentra pomenirea sutletulul Proa SfintieT sale, eilcI si Prea Sfintia sa afitindu-se ca cuget bun si in vérsta bariinetelor, va fi pild de laudli la eel' din uriná ingrijitorT peutru paza orinditelelor bisericesd dug) ctitoricescile testamenturT la care sfintil m6nristire de nu va putea merge insasI Prea Sfintia sa, are vole si slobodenie a orindui pro on, cine va gasi cu cuviinta de a ingriji chivernisirea si -poza tuturor orinduelelor, iar pentru choltuelile si trebuintele Proa SfintieI sale, rinduim,Domnia mea, ca sa alba si cAte talen l 1000 a lua pe ttitg luna de la casa lefilor, in 61t . vial va trìi, i poruncini a i se pilzi ata muele cele hrträ'zite din vechime acesteI m5ntistirT, cllt si acestI cilte talen. 1000 s'a" anti a si-T Ina pe tail luna de la casa lefilor, pentru cele in parte cheltuell ale obrazului Prea Sfintiel sale. Drept aceea, poruncim Domnia mea si Dumitale cinstite si credincios boerale al DomnieI mole Gheorgache Filipescule, vol Logofete de Ora de sus, ca fricéndu-se catagrafie, ca inadins trAmis, de We moiile i celel'alte acareturI miscaóre i nemiscra6re ce are acéstii mongstire, s'd se orinduiasc4 de la Divanul DomnieI mele, boer, a le face Proa osfintiel: sale teslim ca catastih mime si s aducri DomnieI mele si de la Prea osfitia sa alt catastih intocmal si asemenea de primire dap6 orinduialii. tolco pisah gp 1.-1819, Septembre 11. 16) Alexandru Nicolae Su fui Voevod.

In Cod. XCIT, pagina 505, este o scris6re a fostului Mitropolit Nectarie (in grecesce), prin care r6ga pre Domnitor sä-1 dee voie a arenda mo§iile m6nästirel Sadova (care i s'ad dat WI pre viatà) pre tres

ani, la arenda0 raele, ca altmintrelea nu We pläti datoriile contraetate ca Mitropolit.

Rezolutiunea lut WM. : DumnRa vel Logofete de Ora de sus, sit, se cerceteze acéstA cerero co foco

Prea Sfintia sa proin Mitropolit Nectarie

i

sii ne arta'( in scris.

Octombre 4.

Vd Logo.fit.

1. Cod. XCIII, fila 54, verso,

www.dacoromanica.ro

1819,

ISTORIA ROMANILOR

27

Opt dile dupa acésta, Domnitorul da acéstä ot6rIre: Jo A.lexal'ara Nicolae Sutu Voevorl i gospod. Zem. Vlahiscoe. Citindu-se inaintea Domniel mole acéstil anafora a .DamnauT vol Logof6tul de Ora de sus, si v'édilndu-se rugáciunea ce face Proa Sfintia sa parintele chir Nectarie, ca este ca cuviincRisa pricina spre a putea niai ca lesnire si maT in graba sh se desfila de totI creditoria si5T, dand adec mosiile

manastireI Saduvel in arenda pe trei anI si litând banit de la arendasi, iar maI vktos pontru fagadniala co aa dat Prea Sfintia sa cì afara dintr'acele dou'd condeie de datorie, ce se anitil in anaforaoa Proa Sfintiot sale parintelita Mitropolit at Ungro-VlahieI chir Dionisie i altul al pruin Mitropolitulaa chir Ignatie, orI-ce alta datorie se va mal' ivi, multa sau patina, sa nu se socotéscil pro seina sfintei Mitropolii, ci pro obrazul Proa SfintieT salo, ca sä u p1at6sca ; pentrii aceste dar done" cuviinchise uricinT, primim, Domnia mea, cererea Proa

Sfintiel sale si &un ceruta vote do a da in arenda mosiile mnstiroI Sadovii pe trel anI i arenda lar sa se dea negresit la arendasI raele, de la carI luand baniT arendiï inainte, s nu tí mat rmâe cuvkt de cea mal mica pricinuire de a nu se desface de totI creditorii sa-1819, Octombre 12. (Pecetea gospod). V el LogoPti.

1. Prea Inaltate Ddmne. DupIi luminatìl porunca NarieT tale co mi se da la acésta anafora a Proa Sfin.tiei sale parinfoluI Mitropolit ehir Nectarie, vNui: ariStarea ce faca Proa Sfintia sa ca, in luminat h.risovul Mariol talo, co esto dat de a avea tu stapanire monlistirea Sadova in 'Wat' v'ata sa, se coprinde cii dup6 pristavirea Prea Sfintiel sale, de se vor gasi mosiile manastireI date in aren la, acei arendasT numaI in anul acela al mortal' sa allá a le tinea i fiind-ca cu acésta nu se pte ajutora la Aspunderea multelor datorii ce are cu dobAndile, de nu va avea adeca voie acuna la t'acepta a da mosiile in arenda ca lungime do maT mult soroc, face rugaciune sii bine-voiasca firésca Marjal tale bunatate, ca cu lurninata por anca, sa alba voie arendasil, ce se vor tocmi, s'a numere bania arendiT mosiilor macar pe treT anI si acésta nurnaT la dudé sau trel tocmelT, ca si pdta ca acest mijloc sa isI iconomisésca cugetul co are de a seapa mal in graba de sarcina datoriilor. Acastri cerera gasind-o i sluga Marjal talo a fi ca cuviinta pentru mat

sus afatata pricinil, iar niai vktos pentru fagaduiala co ati dat, cii Mara din

done conde° do dat mil, ce se coprind in anaforaua Proa SfintieI sale parinteluI chir Ignatie, alta datorie nu mal esto pe sama sfinteI MitropoliI, ci ora-ce alta datorie se va rnaI ivi, multa seari pritina, are sa se socot6sca

pe obrazul Proa SfintieI sale; de aceea gasesc cu cale, ca pe lana han-ti ce i s'ara facut de la mila MarieT tale, ca clarea monastireT SadoveI asupra Proa S'infiel sale, sii i se mal faca adaos i acest liar, dandui-se adecii voie a da arenda mosiilor po treI anI, anst la arendasI raele, ca ea acest inlesnitor mijloc sa p6tii mal in graba a se desface de tuti crediteril ; iar hotarirea cea des6versal"' riimline a so face do catre Inaltimea ta.-18I9, Octombre 8. Gheorghe Fi ipescu vel Logofit.

www.dacoromanica.ro

28

V. A. URECHFX

Urméza apt Cartea Dotnnesca, din 3 Noembre '1819, prin car6 tramite pre un impiegat de Divan §i pre omul fostului Mitropolit Nectarie,

sa faca zapt h5tá averea mönästirel Sadova, ce i sa dat in otearmuire, cu catagrafie. Cti. noul Mitropolit, nu färä cheltuialä, isbuti ca sä iee local lui Nectarie, mai probézd i graba cu care, la 3 lunie 1819, ceru lui Al. Sutul autorisatiunea de a aduna din Ord «ploconuip de non mitropolit Al. Sutul mal Ad un mijloc de a despeigubi §i [re Dionisie de cheltuiala fäcutä, acordändu-i, in mod cam neobicinuit, folosinta de la M6nastirele Tismana i De,alul, pe tóla viata §i dreptul de a le administra prin egumenI numit, do Mitropolit, de i acole Monästiri nu veneari in Eparhia sa. Hrisovul Prea Sfligid sale Piírintelul dupe copia ce di trimes-o Prea Sfintid sale.

Dionisie, ce s'aii trecut

16) Alexanlru Nicolae Sutul voevod i gospod. Zem. Vlahiscoe.

De vreme ce si cele panAntescf dup6 asemanarea nevNutet intocmiil, ale color cerescI au luat balm oranduiala i buntil asediunemt, precum insusl Dum.1.

16) Alexandra Nicolae Sutul, voevod i gospa. Zen). Flahiscoe.

Prea Sfintia ta *into Mitropolite, de vreme ce acest plocon, indoit la

ridicarea de noti Mitropolit In scaunul Mitropoliel, este obiceiu vechiti i armat ca necontonire pana actuu, dup'6 pliroforia ce ne dal, precurn se arata mitt' jos,

primita este Domnia mele acésta anafora a prea SfintieI tale, pro carea si intarindu-o, hotarim ca si acum asemenea sil se urmeze implinirea acestut plocon de priu Vote eparchiile 0'41.-1819, hulk) 4. (Pecetea g-pod.) Vel logofet.

Prea Inalfate Ddmne,

Prea vechia obiceill ail fost inteacésta Ora dinteun 1nceput care s'ail urmat si se urméza necontenit si 'Ana acum, adeca cand, dup.6 intèmplatórea trebuinta, se rildica Mitropolit noü in scaunul Mitropoliet s6i Episcop la scaunul vre uneia din eparhiile lercI, ceata preotésca si diacon6sca, ca o lego si pravila dail nouluI Arhiereti ploconul ce obicInuesc de datt pe tot anul la ArhiereI, indoit, ca numire de ploconul cñrjeï, cu acéstil deosebire insa, ca Episcopul cel noti iï stringe acestl banl ai dojoi numat din Eparhia sa, iar Mitropolitul adunii atilt din Eparhia Mitropoliel cat si din cele-l-alte Eparhii ale Episcopilor. De aceea. ca smerenie, nu lipsim a o face cunoscutil InaltimeI tale, rutganda-ne, ca Sil se dee luminata intilrire la acéstil zmerita a Luístrà anafora, ann.* Mariei tale rugam a fi de la milostivul Duninedei multI si fericitI. 1819, Lillie 3. Al MärieI tale s'nerit parinte sufietesc i catre D-clea fierbinte rugator Dionisie al Ungro-Vlahiei Cod. XCII, pag, 31.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

q9

nedeti in sfintita scriptura' dice : e eprin mine Imp5ratiT imp5ratesc si DomniI stapanesc,, carora li s'aii harazit de la Dumnedea ingrijirea pentru buns stare a color lumescI in dou5 chipurl, adeca bisericesce i politicesee, iar ma ales §i tntaiti a fi supus la damubdeescile pravile, ca printr'énsele sì lucreze cele folositare de obste neamulai omenesc, and tuturor cele dup5 vrednicie, cad' cine cauta pe col vrednicI, lauda 'al isI dobendesco, si a impartasi pre col vrednicI dup5 cuviinta i cu ceea ce este de folos, este o pricina indemnatóre si altora ca v5d5nd, sit urmeze faptelor lor si sise siléscrt, ca prin inviltatura si ostenbla se vie si ei in treapta vreclniciet Dropt aceea, invrednicindu-ne si pre no): Doman]. Dumnezel cu. Domnia acestil' pravo davnice .t5rI romanescI, am fost aflat pe Prea Sfintia sa parintele Mitropolitul Ungro-Ylahiel chir Dionisie,

fiind inca' Arhiereil Sevastis, din paméntenii de aid, vrednie pi cuvios intru slujbele sale, insarcinat cu purtarea de grija a M6nastireI Tisrnanol din sud God avénd asupfa'il i dou5 hris6ve Domnesci, anal al Aposatului Alexandra voda Ipsilant pentru tanastirea Dealulai, din sud Dambovita si altul al DomnuluI Ion Caragea voevod, pentru manastirea Tismand §i cel d'antéia coprind5tor, ca la Mt 1795 dupii inscris paretisis ce ail dat Nechifor egumenul DealulitI dupe ariltarea ce fost Meat de proin Mitropolitul Dositeia catre Domnia S3 fratele Alexandra voda Moruz, fost orinduit numitul Arbierea otcarmuitor ininastireI Dealului, apoi in until' iarI acel Mitropolit, ca anafora, ail fost facut arotare reposAulul Donut Alexandra Ipsilant, ca. acea menastiro fiind supus'ci la datorie §i aflandu-se la darapanare din neingrijirea egu-

menilor, ce au statut dup5 vremI, ca fagaduiala de neschimbare in viata sa din acea egamenie a Dealultii, a i supus pe numitul Arhiorett do aa primit egumeuia fagiiduindu-se i Sfintia sa a o plati do datorie §i a o preinnoi ca total, cu. care anafora ceréndu-se siqurita a egumenatuld numitulut Arhierea la acésta m5nastire, Domnia sa judeeandu-o, se vede ca dup5 cbrcetarea ce ail facut, ail gasit en cale si ail dat la mama numitulul arhiereti Sevastis, Domnesc

hrisov de intárirea egumeniei, pang in sfirsitul vietei. sale, in care hrisov ra zimandu-se ail i pus in lucrare cele filgaduite inteun rind si cand ail ispravit prefacutal manastireI, viind cutremural s't risipindu-le t6te la pamênt de izn6va, al doilea rind le-aii filcut la loe inca si mai cu adaos, iar la 16t 1807, Ellie, in vremea dud se afla aid armia Rusbsca, nutnitul Mitropolit Dositeitt, fllrui sfat de obste, luand de sub otcarmuirei manástirea Dealului, ail dat'o anal Ration, omul seil, lug numitul Arhiereii avusese la mlnile sale, despre partes color maI alesi din orasul Tirgovistel, adeverire sub iscrtlitura pentru potrocorea sa i armarea la cole mai sus aiétate, care cunoscute fac5ndu-se i maI virtos sciule fijad inca mai din nainte, de cea de atancI obladuire a Divanulta, adecii de Dumnélor velitii boon i pentru c atanci se intèmplase iarasI, ca sfat de obste de s'au deslipit de la lazareturile si spitalurile de ciumil ot dosel, ti-el. inimastirI ce se supusesera mal dinainte, intro earl fiind si mönastirea

www.dacoromanica.ro

30

V. A URECHIÀ

Tismana din sud Gorj, i reposatul stefan Arhimandritul, co fusese mal dinainte Egumen, singar s'ají lep6dat, neprimind a mal' fi Egumen, trecut fiind in virsta bkränetelor ei in locu'f gasit ca cale de obetea boerilor Divanului i s'ail dat m6nästirea Tismana numitultif Arhierel Sevastis, pentrit nipistnirea ce i se fusese filma eu marea ministirel' Dealuld i pentru c urma i trebuinta

a acest fel de minä'stire prea veche a Ora a se afla sub otarmuirea anal ipocbimen ca acesta, cercat i ca bun ipolipsis; in urnii, Upé' vonirea Domnula): han Caragea, fäcéndu-se acestea cunoscute Domniel sale prin jaiba sa, ce ail fost dat, cut dinadinsul, al coreetat prin taini ei de fati, ei pliroforisindu-se de tot adevérul ei mal virtos c i la acesth m6niistire Tismana numital Arhierei, inch de cAnd s'ail dat sub incetat, preinnoind celo stricate ale mOnastireI in liuntru ei pe afari i altele de iznóvä, ficénd, invelind ei chiar biserica din m6nistire ea fier ei tiindu-o ea adunare de pä'rintl: eaimpodobitä pururea ca necontenitele slujbe bisericesci si fiind cil ei singar nu cerea despagubirea sa de multele cheltuelI ei ostenoli ce ail pus la intinistirea Doalalul, Domnia sa, chibzuind cele drepte, care i so cuvenia numitulul Arhierea, i mal virtos vrénd a siguripsi bulla otarmuire a aceetil' na6nristirl' Tismana, de a nu cadea dupe vrenif in vre-o alta egumenie a vreunul nevrednic iconom i 1.61 chivernisitor i sä ajungá mini'stirea in próstä stare si diripinare i si o supue sub grele datoril; de aceea dar, dup6 Meredintarea ce al luat, atät de ipochimenul seil, cat ei pentru acésta prea veche miinä'stIre Tismana, nevréiud Domnia sa a trece ca vederea ticiloeia, ce patea veni ca lipsirea din otarmuitea ~aula): Arhiereil, dupt+' datoria, atta creefinesca, câtei Doinnesa, avend obliduirea de la insueT. milostivul Dumnelleil

a Vdel torI, fiind mal vértos indemnat si din marea evlavie co avea catre Proa Sfinta, Proa curata stiptina nóstra i pururea feci6ra Maria, a areia adormire so praznuesce la biserica dintr'acea intinastire, cum si catre sfintal cuviosul

pärintele nostru Nicodim cel sfintit, incepkorul zidirel aceetei mònstiri i adunätorul de obste calugirésca acolo la latintru, a aruia mormint i pänä asta-J1 se aflä in slonul bisericei din m6nä'stire, ail gasit cu cale si ail hottirit printeacel cinstit ei bine incuviintat hrisov al Domniel: sale de isn6väall fost dat numita ru6nistire Tismana in desivereiti purtarea de grijä a Proa Sfint.eT sale, spre a o avea pina la sfäreitul vieteT sale, otcärmuind-o ei chivernisindu-o nestrimutat i nesup6rat de nimenT in tótá viata sa, ca printeacesta rezemändu-se, sa nu'ef imputineze libovul ce firesce are spre adiogirea lacrurilor m6nästirescl, ci mal' yertos sä ingrijiascä' pararen ca dorintä de a nu se sapune sub datorie, ci la sfäreitul vietel sale si o laso ca total slobodi despre acestä impovarare, purtänd grija si de acolea inainte Upe' netigàduita sa datorie de a avea ininä'stirea impodobitä ca puIrinÏ cuviost spre sivereirea sfintelor slujbe, pentru pomenirea reposatilor ctitorï ei a DomnieT salo, iar cänd

cinevael, ca vre-un niijloc va cerca a-1 lipsi de la ac stä m6nastire, voind a

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

31

lua de la Proa Sfintia sa otcarmuirea aceï m6nastiff, atuncI maI ant6111 s i 'se plinésca t6tii cheltuiala ce va arta ca art facut cum si tag ostenéla pentru ca sa nu i se purl faca de iznóv i alta nripastuire precum i ca luarea m6 nastirei DealuluI; iar acum, inteal treilea Dornnie a DoranieI rnele, dup6 cea de obste alegerea Proa SfintieI s kle, co singar ail Meat, randuit la nurnita m6nastire Tismana din sud Gorj, Proa cuviosul Arhimandrit chir Meiotic, egu-

men si chivernisitor in local Proa SfintieI sale, frig Domnia vrand a ayes sciinta ca ce inchipuire ati avut Proa Sfintia sa acésta miinastire i pliroforisindu-ne ca chiar coprinderea mal sus ar6tatulai hrisov, am fault cercetare de cine acunt se otcirmuesce ranastirea Dealului ? ca ce oranduiala si de esto In starea in care all %sae° Proa Sfintia sa cand i s'ail luat ? í aflandu-o ca total impotrivii, i féclénd ea i m6nastirea Tismana nu ati lasat'o sub vre-o datorie cat de mica, apoI all pazit i t6te cele coprinlèt6re in mal sin ar6tatul hrisov al .DoinnuluI Caragea si pentru cl am putut pricepe, cl pururea Prea Sfintia sa p6te fi mahnit la &diet, cl s'ati ostenit si s'ad cheltuit in zadar mtinastirea DealuluI, intelegènd de starea cea prtista in care ce Mid acum, pentru aceea de iznóva am haräzit i printeacest proa cinstit si bine Incaviintat hrisovul DomnieI inele iar'äsI am insä'rcinat pe Prea Sfintia sa ca ingrijirea acestiI m6nastirI Dealul din sud Dambovita, a o avea adica in Obi viata Prea Sfintiet sale, randuindu-se egumen la acésta manastire de Domnia mea acela ce ni'l va ar6ta Proa Sfintia sa, caro are a fi sub singuril ascultare porunca Proa SfintieI sale, pazind intra t6te osebita aseclarea ce'l va face Proa Sfintia sa, farä' a fi volnic alt-cinevasI vre-o data a'I lua Vr0-0 socotéla, ci numaI Proa Sfintia sa, i fara a putea cine-va sI supue acésta möngstire la vre-o datorie ca nicT un fel de pricinuire, ci in tóta vrentea si fie sloboda ca ea acésta sa p6ta a o aduce iarasI la starea cea d'ant6irt ce o lasase, precum insusI pro sine s'ail indatorat, urrnand Proa Sfintia sa i contractulul monastirei ce este Meat in cantelaria DomnieI mele, ca a r6spunde pro tot anal la cutia milostenieT Po talen 1JOO, procura sunt si cele-l-alto mò'nästirl slobode ale Orel ; i pentru ca sa se pazéscil, acésta ca nestramutare, am intarit hrisovul

acesta cu insasI credinta Domniet mole Io Alexandra Nicolae Voevod i cu credinta proa iubitilor DoinnieI mole fiI Nicolae Vvd., Gheorghe Vvd., loan Vvd., Scarlat Vvd., Duman. Vvd., Grigore Vvd., martorI fiind i Dumn6lor cinstitI i credinciosI boeriI vent]: aï Divanultif DomnieI mele pan Constantin Cretulescu vel Ban, pan Barba VacIlrescu vel Vistier, pan Istrate Cretulescu vol Vornic de tera de sus. pan Mihalache Marra vol Vornic de téra de jos, pan Gheorghe Filipescu. vel Logof6t de Ora de sus, pan Teodorache Vacarescu. vol Vornic, pan Constantin Caliiarh vol Vornic, pan Gheorghe Golescu vel Vornic al obstirilor, pan Alexandra Filipescu vol Logof6t de tèra de jos, pan Nicola() Slugearogle. vol Postelnic, pan Mihalache Sutu vol Logof6t de obiceiurl, pan Gheorghe Vlahut vol Spätar, pan Mihala.che Cornescu. vel Vornic al PolitieT,

www.dacoromanica.ro

32

Ir. A. URECHII

pan Alexandru Hariton vol Ominar, pan Alexandra Desila vel Comis, i Ispravnic, pan Alexandru Filipescu vel Logofät de Ora de jos ; scris hrisovul acest'a

In anal d'Antéiti, dintru a treia Domnie a Domnia mele, aid in orasul semifluid DomnieI mele BactirescI, la aniI de la nascerea Domnuld Dumnecleil si nitintuitorul nostru Tsus Hristos 1819, Iunie 20, de Chiritii Loggét de Divan. Alexandra Suful Voevod, Alexandra .Filipescu vel Logofit. Cod. %CM, fila 199, veaso.

Un alt mijloc de culegere de bani pentru P. S. Mitropolit : In 1820, noul Mitropolit, s'a ocupat ca regularea metkelor. Sub cuvènt ca nu erad in bun& stare, ad tramis la fie-care cate un calugar

ca Embaticar, Cu conditiune, ca jumëtate din venitul metoculul tramitä pe fie-care an la Mitropolie. si-a gasit beleua cu unul din et, «Gherasie», caruia'f-a dat in embatic metocul de la Strehareti, cá n'a mai voit sa-i dea niel o ascultare. Mitropolitul se jaluesce luí Voda §i-I spune cd acel aGherasie la biserica nu merge, acoluthia, dupa datoria sa ca un calugar ieromonah, citesce, posturl nu pazesce, Vinerl Miercuri nu scie ce va sa (pa, fiind smintit la credinta §i cu totul adriscos, pazind dogmele lul Epimr, care este §i ru§ine a le grai cineva, necum a le pune sub vederea Marie' tale... Pentru de a se isbavi bisericele romanesct §i chiar Patria de asemene om, rèrnane a se chibzui

de Inalta Mariel tale intelepciune, ce se mal cuvine a se face, cad de va ramane iara§i aci, este prin neputinta a nu se atinge de chiar stapanirea, dupe" obiceiul sea cel intrigant i dupë gura sa cea neinfrènata, precum §i in 4ilele selefulul Mariel tale s'ad indraznit». Voda Al. Sutul n'a cutezat lovésca direct, ci a rinduit anchete asupra faptelor luY, la 6 August 1820. Ce fel administrad mdnastirile aia qi§if «embaticari» orl arenda§1, carora li se dadeail de sigur pe bad un loe de egumen, se pdte vedea §i din cerc tärile fácute contra embaticarului monästirel

Strehaia, gr cul Enache Vardaia. Nicolae Vacarescu vol Vornic al ob§tirilor (ca atare era interesat, cad Strihaia interesa cutia milelor ddra i spitalele), cere lui Al. Sutul, aducerea lui Vardaia ca mumba0r, ca sä. fie obligat a plati stricaciunile cauzate mönästirei §i proprietatilor eI §i a restitui lucrurile luate din zestrea el, dupë catagrafie

Alex. Sutul,de ce ? se p6te intelege,Intaripe a da resolutiune in sensul anaforalei luI N. Vacarescu, pana la 26 Iunie. 1. LCtUl din Maid 1820, in Cod. C.

www.dacoromanica.ro

33

ISTORIA ROMÄNILOR

Dionisie Lupul pastoresce, la inceput, Cu Episcopil Iosef de Arge§, Galaction de 116mnic, Constandie de Buzäil. Vodä. 0U-iris& §i inlocuirea

acestora, dar prin dare de bani el se mentinura. Curènd insa Vodägäsesce mijlocul a vädlivi Episcopia de Buzki i a inlocui pre Constandie. Constan die dat-a §i el «paratesis de bunä vole» ? A§ia afirrna unele acte, dar altele, din contra, ne aréta pre Al. Sutul prigonind i destituind pre Constandie. Dam In anexe nota lui Marco catre Von Schladen, din care se vede cele petrecige la d stituirea lui Con standie «al de bunä voie qi nesilit paretesis in scris i argteind darea Cu destoinicie ceruta%9 a dat Constandie, slice Divanul, la 28 riffle

an 1819. Acest Divan se aduná. la Curtea Domnésca «§i facènd chibzuire se alese Cu gat da ob.;te a se rindui Episcop, la me sus numita Episcopie a Buzstiului, cuviosul Gherasim Arhimandritul, ca un pämdn-

tean cuvios §i din cercare cunoscut destoinic spre a bine otcarmui acéstä sfintä casä. a Episcopiei». (Ve)1 anexele dup6 Gron. Grecl» de Erbiceanu. La 27 fu lie 1819, in aceia0 qi, aproba Al. Sutu alegerea §i se face ipopsifi area cu alaiul cuvenit 2 Ve(P. anexele dupe" Hurmuzachi X, pag. 69, et seq. Iaca actele relative :

.16) Alexandra N. &gal Voevoi i ogpoi. Zent. Vlahiscoe. De vreme ce cuviosul Arhimandrit Gherasim, ca un pamilatean cuvios din cercare cunoscut destoinic spro a bine otchmui acéstil sfinta casa, a Episcopiel, s'ail ales prin sfat de obAe de catre parintit Arhieret si de Dumnélor boerit, vrednic de a se °exam Ep scop la sfinta Episcopie a Buzilultd., primita este si Domniet mele acésta obstésert alegare, pe care si intarinnd-o, otarim ca intocmat srt se faca armare. (Pecetea gpd.) Vel LogoPt. Prea InPdtate Deanne. Am inteles ca pleacittne lu.minatii porunca Marie): tale, ce prin pitac ni se da, de la 27 ale acestet hint Iulie, cum ea Sfintia sa Ep.scopul BuAulut chir Constandie, al dat din insusl buna oe si nesilit paretisis In scris i arétitud lepa,darea sa, ea destuinice cuvinte se rúga Mariet tale a fi ascultata acésta parotisis a Sfintiet sale, a caruia rugaciune, bine primita fiind Mariel tale, ni se poruncece ca, adunandu-ne aict la Dorunésca Mariet. tale Curte si facend chibzuire spre folosul obstiet, sii alegem cu. !mire, obrazul ce imp socoti mai smerit si credincios de a se orlada Episcop la mat sus numita Episcopie a Buzéulut si arkam Maria tale prim anafora, ca sa se orinduiasca in local parintele. Constandia. Urmatort fi nd luminatet planet, ne-am adunat ca totit aid. la Domnesca Curte si, 6-wend chibzuire, se alase ca sfat de obOe a se rindui, Episcop la mat sus numita Ep:scopie a Buz6ului, ctiviosul Gherasim Arhimandritul lu locul parintelut Constandie, ce de sinesi lepadat, ca unul ce este bun pamèntean i il scim oil este cu frica ILIA Duinnecjel, cuvios, ca smerenie destoinic cunoscut, din cercare, a otcarmui si a chivernisi acésta sfintrt cash' N

Szcomn. XIX.

Istoria .Romatitilor do V. A. Ureoltili.

www.dacoromanica.ro

8.

7

34

V. A. URECHIA

Cu ocasiunea numirei noului Episcop, Al. Sutul reinoesce hrisovul Episcopiel de Buzëii pentru privileghiü, mili §i scutiri, in 27 August 18191.

ca bunI si ludat orinduialli si de alegerea ce se filcu prin chibzuire de obste

nu lipsim a araa, InaltimeI tale, spre a se da si luminatil intiírirea 31tirid tale la acéstä plecata a raisträ anafora de drépta alegere ce se fácu.--1819, Iulie 28. Al Ungro-Vlahiel Dionisie, lasif Argefiu, Galaction Rdmnic, Grigorie Ghica Ban, Barbu Vactirescu, Ietrate Cretulescu vel Vornic, Gheorghe Filipescu, Constantin Dudescu, _roan tirbeiú, Tordache Golescu vel Voimic, Constantin Filipescu, Costache 1?asti, Mihail Sutul, Pana Costescu biv Vornic, Grigore Ralea, Manolache Baleanu vel Vornic. Cond. XLII, fila

Iae

.

.

i alaiul ordonat pentru nod Episcop

Orinduiala obiclnuitulut alaiui iubitorulul de Dumne;leti Episcop al Sfintet

Episcopil Buz l, la fyirea din Domndsca nástati elate, peinrt la Metochul Sfiqe1 Episcopil.

l'olcovnicul de t6rg agiesc ca Polcovnicul de selmenf spataresc, glitiff ca capcide rosii i calilrT, ca tótA slujitorimea AgieY, i arn6atii

i toti

selmenii, gatitf ca cepchienurile lor, pre jJs. Capitanif za dorobantI ca Capitanif lefegiiI, ca cap6de roi i el.rí, ca toff derobantif pro jos. Tref Logofet1 de téra de jos ca Logefaul de taina de t6ra de jos, cu binise curate si cAlAff.. TreI logofetf de téra de sus cu Logoflital de tain'i de Ora de sas, asemeuea.

Rahtivan ca Iuz-basa al Divanului, asernenea. Dol Pitan f cu trd Postelnid, asernenea. Dol alal-céusI ca orinduiala Ion, pro jos.

Careta Doninéseä cu 6 t legarI, inläuntru parintele Episcopal cu. doi

Logofeti de Ora de sus, inprejarul earetef 6 cirhodart Teti Logofetif de téra de sus, cu. toff Logofetil de tOra de jos, pre langii careta, pro jos.

IGi Alexandru Nicolae Sutul froevod i gospod. Zem. Vlahisco.. Cinstite i credincios boerul Doninief mole Dumnéta vol Logofete za obiceiurI, s orinduesci pro Iuz-basa al Divanului a intocmi alairt intosmai

dup6 cum mal sus se arata, farg de a se face ciitusf de putin casur, si mane la . . . césufl din Ji s'a" se atle totI strinsf in Doinnésca mistiii Curto. tolico pisah gospod. 1.819, Lille 28. cod. xcvir, fila 7.

(Pecetea gospod.). Vel Logofeft.

1. (Cod. XCIII, fila 830). Veslf actul intre anexe.

www.dacoromanica.ro

35

ISTORIA ROMANILOR

Numai cum, *i Vodä §i Divanul, sustin, c5 Constandie s'a demi-

sionat de bunä voie, cand in aceent cji de 27 Iulie, Al. N. Sutul trdmitea mumba§ir sä ridice din scaunul episcopal pro Constandie, de la DuzAii, i sä-1 ducfi surghiun la mönästirea Tismana ? /acá pitacul relativ : Ico Àlexandru N. &tul, Vbevodi gospod. Zem. Vlahiscoe. Constandie, proin Episcop al Buz'étiluI, nerágaduitele sale datorit catre pravilele, si cele Durnnecjeescl: §i cele politicescI, II supune a urma, i abatêndu-se in lucruel necuviincidse, ce ea total suut impotriva cinuluf §i haractiruluf. una Arhierea §i impotriva fagacluinteT, ce da un pastor,

si catre Dumnelei §i catre patrie, s'aa arkat urmator Impotriva cinulta dapil con, prin astésca anafora a archiereilor i a boeril6r l'érel", pro larg ni facut cunoscut ; de aceea volnicim pro cinstit i credincios boerul Dornuiel:

mele biv vel Stolnic Scarlat Chitoran, sa merga unde se va fi afrand numitul Constandie, i ridictindu-1 de acolo, sa-1 aduca la nirmastirea Tismana, ande poruncim cavio§iet tale, Egumene al numitel" m6niistiff, sil se ie ìn rnng,stire sub burla paza §i, fara de al doilea porunca a Domniel" molo, slobod sa nu fie do a e§i de acolo, iar orinduitului Illumba§ir s i se dee adeverinta de tesli-

matul si.-1819, Iulie 27 1. ( L. S.

)

Ca o consecintä a acestel dispositiunl brutale, sunt actele urmiltóre : Io illexandru A Suful, Voevod i gospod. Zem. Vtahiscoe. Dà pitac catre Mitropolitul si catre muelo Logofét de Ora de sus Gheorghe Filipescu, gsi marga nurnaT decat la metocul Episcupid Buzeulta de aicl, din Bacurescl, unde, faclind mai fintni,1 catagrafie curata de t6te cele ce se va fi atltind inauntru, s'A le puna sub pecete, aducènd acea catagrafie la Domnie ca sa se vadb.".--1919, lidie 27» 2 L. s.

Ve l Logofit.

) .

.

.

. Zemle Vluhiseoe.

Be vreme co Constandie, proin Episcop al Buguluï, uitandu-§ï netagaduitele sale datoril"... (ca mai sus), drept aceea volnicim, Domnia mea, pro Durnnélul, cinstit i credincios boer Domniel: mele, Alexandru Filipescu vol Logf6t /a Episcopia Dual, ande farà veste sosind, sa faca fndata de c'ira de jos,

Cod. XCVI, pag. 59. Cod XCVI, pag. 60.

www.dacoromanica.ro

36

V. A. URECHIÀ

zapt nu llama ale Episcopiet töte misciltdre,si nomisciiti5re, ci i chiar pe ale numitulal, ort-ce va fi avénci acolo sari in altii parte, cat si la metocul de aid din 13ucuresct, care acole luanda-le, prin catagrafie sub isciaitura Dumisale, sit

le aduch aid; precuna si pentru ale Episcopiet si ale metoculiff lacrarl, orlad aiasch a se face osebitii catagrafie 11110 orinduia14, iar pe de alta parte, ridicanda-1 pe numitul, sit 11 fach teslin in mana . . . . ca sh' urmeze,

cum cu osebith porandi a Domniel malo este porancit. 1819, Lille 27. ( L. S. ) Vel LogoPt.

Catagrafla ordonatä a se face la Episcopia de Buzki, nu se realis6za, de óre-ce numa in 43 Octombre '1819, Al. Sutul, rinduesce din nob. pre Logofkul de Ora de sus sä m6rga cu un delegat al Mitropone' sä faca catagrafia §i sit predee destrea Episcopiei in prirnirea noului Episcop 1.

Al. N. Sutul voind sä aibä un scaun Episcopal Oduv, recurse la acest mijloc de denigrare §i amenintare in contra lui Constandie. Acesta, mat' timid decat al», nu mai astél. tä indeplinirea amenintarilor, §i dele aparetesis de buna vole»! Nu tardifi. sub protectiunea Consulului rusesc, Constandie reinträ in favoruri, dar nu revine §i la Episcopie 2.

Pitac catre vel LogoPtul de Pra de jo8 pentru a face de al doilea dc isnóva catagrafie Episcopiel Buzn. Io Alexandra Satul, Voecod i gospod. Zem. Vlahiscoe. Cinstite i credincios boorale al Domniel male, Dumnéta vel Logofete de tera de jos, la paretisis, ce de banifi vote a i fost dat Sfintia sa proin Episcop ,N1:

al 13az*Oulul, chir Coastandie, lepiidand a-se de sarcina acelei EpiscopiT, s'au fost

inchipuit atunci din poranca Domniet male, a se face catagrafie earatii si deslusitil de tóte ale Episcopiet, miwatGre i nemiscat6re, dar fiind-ch' acea catagrafie n'al luat sévèrsire, poruncim Dumitale, ca luand impreana si din sfinta Mitropolie pe carele va orindai proa Sfinta sa piirintele Mitropolital, obiceit), sa tuba a face de isnóva catagrafie ca deslasitä arkare, nu numal de tntä zestrea sfintel Episcopil panii la cel mat mic lucra, misciitor i nemischlor, cate all prima Sfintia sa proiu Episcopal chir Constandie, dapZi ce s'a fiicut Episcop, ci i cate cit Elie va aiéta Dumitale, cii ail mal ad4ogat Sfintia sa acelea de Fauna" panä" acum, in cata vreme ail stiltat Episeop i tóte acelea s'a le fact teslim in zaptul nottlut Episcop al Bazè'ulai chir Gherasitn du-se trel: catagrafii asemenea una ca alta, ischlite atat de proin Episcopal chir Constandie. cat si de noal Episcop chir Gherasim si de Dam néta, s'a se dee una la sfinta fitropolio. alta la Episcopal col noi i alta sit se acludi la cantelana Divanalut Donaniel male a sta in piistrare. i sawn receh o3pod.-1819, Octombre 13. (Pecetea gospod.) Vel Logof'ét. Cod. XCVI, pag. 87.

2. VW. Docum. Lturmuzachi X, pag. 69.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMiNILOR

37

O alta vacanta de episcopie se fäcu prin mórtea mult cunoscutului §i laudatultn Episcop Iosif. Acéstä, márte se intèmplä in luna Octombre 1820. Imediat Al. Sutul convòcä ob.V.ea boeresca

Divanul,

sa-1 propund candidatul agradat de el. Acésta adunare nu supune, ca altd data., o lista de trel candidall", din cari Vodá se alégd pre unul, ci propune de Episcop la Arge§ pre Ilarion Arhimandritul, oca unul

ce este om ca ideie, pre care ii scim cd este om ca frica lui Dumnezed, linpodobit cu inviltAtura, cuvios, cu smerenie §i destoinicie, cunoscut §i din cercare.» Voda aprobd la 3 Noembre alegerea lui Ilarion, a aceluI Episcop care, mal tarOiti, va fi amicul celebru al lui 'rudor Vladimirescu. Iacd actele relative : Ro- Alexandru Nicolae Suul, Voevod i gospod. Zein Vlachiscoe

Citindu-se inaintea DomnieT mole acéstii anafora a Dumnelor velitilor

boeri, am luat gula cuvintelor pentru care aleg Dumnélor de diiadoh la Episcopia ArgeeuluI pro cuviosul Arhimandrit chir I larion ; Cu adeviirat cavéntul

col drept trobuia povatuiasea a don i de un Episcop, eu acest fel de nnbunatritirT, in ce chip marturisesc, pentru rma sus qisul biirbat. Drept aceea, Domnia mea, pe nitnenea altul ca indemana giisind mai destoinie de cat cel arblat ei incredintandu-ne la marturia Dumnélor boerilor, primim alegerea intarim anaforaoa acésta.-1820, Noembre 3. Iscalitura gospod. (Peceta gospod)

Vel logofit.

Prea Intarate Dchnne,

Dupg, luminata poruna a InaltimeI tale, ce prin pitac de la 30 ale trecutului Octombre ni s'Eta dat, ca, proeurn ne este sciut, dandu'el obstescul sfdreit

Sfintia sa Episcopul Argesiti, chir Iosif, in locul etiruia urméza a se orandui altul, de aceea porunceseI Muiria ta, ca adunandu-ne ca toth la Doninésca

tale Curte ei chibmind cine se euvine a se ordndui Episcop Argeiu, alegéndu-1 a fi orn cu idee ei destoinic, pre carele prin anafora sa'l ari5trim tale, urmatorY fiind luminata Mariel" tale poruncI, ne-am adunat ca totii la Dornasca Curte si fAcénd ehibzuire, se alese, ea sfat de obste, a se oréndui In local ri5posatuluI Episcop, la mal sus numita Episcopie, caviosul Arhin andrit chir Ilarion, ea unul co este om cu idee, pro care II scim ca este om ca frica lui Dumneqou, impodobit ea inv6tiitua, cuvios, Cu smerenie i dostoinie, canosent ei din cercare de a otcarmui, a chivernisi si a pastori acésta caviatat6re turnia cu buna $i laudata oranduial4 i de alegerea ce se facu, prin

www.dacoromanica.ro

38

V. A. URECH1À

chibzuire de obste, nn lipsim a arta, Inaltimei tale, spre a se da si laminará intarirea Marid tale la acésta, proa plecatii a Ostra, anafora de dreapta alegerea ce am facut.-1820, Noembre 1. Barbo Vacarescu vel Ban, Istrate Cretulescu vel Vornic, Grigore Ba leanu vel Vornic, ilfihalache Nano biv vel. Vornic, Grigort Filipescu ved Vistier, Constantin Samurcas vel Vornic, Iordache Slatineanu vel Loqofét, Gheorghe Filipescu Vornic, Manolache Arghiropolu biv vel LoqoPt, Constantin

Dudescu, lancul Picaresco vel Logofét, Scarlat Gradilsteanu Vornic, loan Vornic Nicolae Picaresco vel Vornic, Dumitraclze Racovitä, Con-

stantin Celmpineanu, Costache R.asti, Manolache Baleanu vel Logofét, Alexandro Ghica biv ved Logofét, Constantin Cantacuzino, Grigorie Ralea vel Vornic, Dumitrache Hrisoscoletz, Grigorie Romanitis Vistier, Nicolache Filipescu, Alcxandru Vilara biv vel Aqa , Mihalache Cornescu biv vel Vornic, Nicolae Godesco Lognfét, Nicolae GAiecs vel Vornic, Scarlat Mihälescu.

La 5 Noembre 1820, Ilarion capètä Cada din manile lui Al Slnul,

la Curtea carda e adus cu alaiul intocmit de vel Logorét al obiceiurilor la 4 Noembre 18201. Noul Domn Al. N. Su[ul se preocupa de Biserica romana, dar mal adese urmarind interese materiale. De a§a natura, se par a fi urmat6rele acte : a) In 3 Februarie 1819, noul Domn serie lui vel Logofet de téra 1. "POI anexa dupe Cond. 97 pag. 8. Condica de obiceitiri No. 100, pag. 33 verso, arnintesce ea ce chip se Mesa alegerea de Arhierea de scaun : cCand vre-o Episcopie rilmane in ved ivie

dupe orinduiala, face trebuinta a se orindui alt Episcop in local celui care a fost, se aduna' antêia Mituopolitul ca EpiscopY (déca e alegerea de lqitropolit, se aduna numaI EpiscopiT) I cu Dumn6lor velitiï boefi, hala mazilY, si face alAgere de treI °brazo, socotesc c sunt vrednici de acésta tréba, arata Domnalui prin anafora ; tipa' inteaceeasi séra se face la Mitropolie i bisericessile psifi. Ter a doua cJi ti hirotonesce Episcop. ApoI aduce Mitropolitul la Cartea- Dornnésc i stall in postolnicie pana and ese

Domnul in Divan si séde in Scaun, and gana' viind al 2-lea Postelnic

poftindu-i, merg inaintea M'aria sale si (1110 ce Maria sa qice Episcopuliff, cli dupe alogeraa Mitropolituld si a boerilor se orinduesce Episcop i urmand dupe bunele poveluirT ale Eclis'arhuld, se nadejdnesce buna pastorie a Eparimbracil vol Logofilt de Ora de sus, luand din mana Eclisiarhului KagpaK8A, din mana Eclisiarhului Il da in mina Doninule, iar Domnul 11 da in mana EpiscopuluI. Apol acesta face multamita prin cuvènt glasuit i dupe gvhsirea acestora merge cu. Postelnicul, de ande, iarasI ca al 2-lea Postolnic, se poftesce dimpreuna cu totl' velitil boerT la ceremonia cafela si de aci merge ca alaiti la Mitocul Episcopie'l in careta Domnéscil dimprouna ca al 2-lea Logofét de cri-co Ora se va gasi. Patina schirnbare era la ceremonialul Mitropolitulul

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

39

de sus sá deschida o anchetä asupra stärei in care se allá tòte mönästirile din térä, «mai virtos a celor ce sunt Domnesti» : Ich Alexandra Nicolae &pa, Voevod i gospod. Zeta. Vlahiscoe. Cinstite si credincios boerule al Domniel mele, Dumnéta vel Logofete de téra de sus, fiind-cli una din neapäratele datora ale Domnescef nóstre pri gher i tngrijirT, cun6scem a fi §i buna intocmire si tinbunatatire stareT mefr nästirilor ce se aflä triteacéstä D6mnéscá a nÓstr úrá, iar maI virtos a color ce sunt DomnescT ale fáreT, ca unele co se atiä numal sub a DomnieI otearmuire, de trebuintä am socotit ca mal ant8i0 sä luilm o desse'vérsitil pliroforie In ce stare se aflä acum fies-care dintr'aceste mülästiri ale Orei, cato adeca dintr'insele sunt slobode de datorie ? cate se atlä sub datorie si sub c-ittä datorie ? cine se atlä Egumen la fies-care mütirtstire? mi ce simsunt? pentrn care fonie §i eaie sunt datoriile fie§-eitruia dup6 ctitoricescul hrisov al acel münástirl? De aeoea dar, printr'acest Domnesc al postra pitac, poruneim Dumitale, ea pentru bite aceste de mal sus ardtate, sä, facT eercetare cu deamkuntul si sa arbIT Domniel mole prin anafora, ca intr6grt pliruforie, tolco pisah gospod. 1819, Februarie 3. (Pecetea gpd.) vel Logofa. Cond. X' VIII, pag. ti.

In Octombre 1819, ancheta o dirige, mal ales asupra monästiritor

inchinate, Domnitorul intocmesce o comisiune, compusä din vel Logof6t Const. Golescu §i biv vtl Spätar Iacovache Rizu, sä iee socotetile tuturor mönästirilor inchinate i sa raporteze : ce Egurnen are §i de cand este? Ce venit are? Ce embatichi da Egumenul pre fie-ce an ? .5i ce soroc are sá o mal tina §i cum tine monastirea? 1. 0 anchezra morara' ordona Vodes a se face despre mkastirea Marcuta: (Proa Sfintia ta pärinte Mitropolite, iubitorule de Dumneleti, Sfintia ta pririnte Episcúpe al ArgesuluT i Sfintia ta Arhiereule Sevastis i D-vüstra velitilor boerT al DivanuluI Domniei mele, vrênd Domnia mea a ne pliroforisi

§.1 pcntru monästirea Marmita, cu ce tes'ament este läsatä si legatä de atre r6posatul ctitorul eT si sub a mil' otcArmuire ? cum si veniturile ei, unde a se da si a se eheltui si pentru cele trebuinci6se ale nAntistireT dregeri, de ciare cine are a se face si cu ce oranduialit ? cum i dupi5 petiecania r'éposatuluT Ctitor, ce dieheomä pot avea asupra acestef mönästirT ceI ce se vor trago din némul OtitoruluT, de aceea poruncim, c aducénd fatrt pe Nästavnicul monastirel ca condica cea pecetluita de reposatul Ctitor i cu verT. ce alto documenturf se vor fi mal' atländ la münästire, si citindu-le teite ca buna intelegere, sä arétatl DomnieT mere tu scris ca tntrégri pliroforie. tolco pisah gospod. 1819, Martie 28. Cod. XCVI, pag. 91.

www.dacoromanica.ro

40

V. A. URECHIÀ

Cãi locuitori are? De 41 are buna cuviint6 atAt in Sfinta mein6stire, cat §i la odäï? De sunt drese i nvelite Cale mori, vii, prävälil, hanurì

robl are möndstirea? Ca ce sumä de venit pot aceste sa aducä r re fie-ce an ? Aflä-se mönästirea datóre cu zapise avlicesci ? Ce privileghiuri ség mill DomnescI are ? 1. Pitac clitre Dumn 1ut vel Logofitul Constantin Golescu pi ehtre Dumnaut biv vel Spestarul Iacovache Rizu, pentru a Zu socotaa naíndstirilor straine, la Mt?, fi a arirta fief-care mb'netstire ce venit are i Egumenul care este 0 de ea'n 1 este. Cinstitilor i credineiosi boerilor aI Domniei mele, Dumnéta vol Logofete de Ora de jos Constantine Golescule i Dumnéta biv vol Spgtare Iacovache Rizal, v facem in scire, eh' din ceasul ce am sosit, Domnia mea, inteacest de Dumnecjeg pgzit scaun al Domniel mole, cugetul i ri-vna ne-aii fost si ne este,

pre eat no va fi prin putintg, a aduce la bungtate i indestulare si cele mg Igudate imbelsuggri i folosuri ale Ora si ale supttsilor nostril, earl' locuesc sub a astrit obladuire, a le inmulti. a face si altele ce vor fi lipsg, can ailuc bungtate, iar pe cele role si stricgtdre, sg le departam, ca su petrécit in fericire, cgeI a lor fericire este a néstrii bucurie si multilmire precum in faptg sunt vä(jute ; drept aceea, intro altele ce Domnia mea le privim ca luare aininte,

am vut i starea mönästirilor ce sunt inchinate la locuri sträine, räil chivernisite i Indui unele dintr'énsole au ajuns de st.-ail insträinat i mosii i alto

acareturi ce ail fost inzestrate do la räposatii etitori si de alti pravoslavnici crestini i, ne suferind Domnia mea a trece cu redoren coa desevérsitä stricare prgpädenie a lor, ca ajutorul a tot tiitorului Dumne(jeti, puind in gaivi a

face o bungtate folosit6re si voind ea mai intéig sä ne pliroforisim do starea acestor mónuistirï, orinduim pro Dumnévéstra, ca ea ttitg silinta, su faceti scumpti cercetare pentru fies-care nAngstire osebit : unde so atla inchinatä? eine este Egu-

men ? de and se aflä orinduit ? cu ce aseijamént o sine? ce embatichi i dg pro an si ce soroc aro sä o Mtli tie si cum tine nAngstirea ? cati locuitori are ? de

Ii are buna cuviintä atat in Sfinta mtingstire cat si la odd', de stint drese invelite? Al doilea sa cercetati câte moii, vil, pravalii, hanuri i cri,ti robi are m5nästirea i ea ce suing de venit p6te su aducg pre an fies-carti acaret ség buon i cate din mosii ség acareturi se aflä" date la arendasi pro mai multi ani ? ca banii luati sél nu, si cat soroc *15 sä le mai tie? cum si cat se

atlg ianästirea datóre ca avlicesci zapise, inteacui vreme de Egumen este meal acea datorie? Al treilea sä cercetati ce privileghiuri i mili Dornnesci are prin hriséve i cara si ce venit aduc acole mili pro an ? t6te sa le descoperitl a lua adevärata i curata pliroforie, la care off-ce ajutor va trebui Durnnévéstra spre inlesnirea acestora, sg cereti de la Dumnélui, cinstit i credincios boerul Domniei mele, vel Logoftitul de Ora de sus Gheorghe Filipescu i facênd Dutunévtistra silintà spre sévértzirea acestora, cat va fi prin putinth ma): far' de zabavii, sa arätati Domniei mele cu intrégä pliroforie pentru fies-care m5nästire osebit, tolco pisah gpd.-1.819 Octombre 25. (Pecetea gospod.) [Tel Logofit. Cod. XCVI, pag. 91.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

41

Asemenea informatiunl le cerea Alexandra Sutul çlicènd, ca a pus in gaud «a face o bundtate folositóre». Ce bunätate? nu spune §i suntem inclinati a crede, ca acea bundtate avea sa-1 foloséscä mai intèifi pro el Domnitoriul. In acest sens Alexandra Sutul adresézd, Ispravnicilor o osebita circulara in 29 Octombre 18191 §i catre Caimacamul Craiovel. Ispravnicii nu se grabesc de loc... De sigur, cc4tigati de Egumenii grad, ei lasä circulara fara respuns... Al. Sutul reía alacerea in anal urnia.tur 1820, tocmtd la inceputul lat August, adresand Ispravnicilor o nouà circulara, ca amenintare, ca de vor mai Intardia informatiunile, vor avea mare invinovätire 2. Prea putine luni réman din Octombre 1820 liana. la Ianuarie 1821, pentru ca sà fi avut Al. Sutal timpul de Alf realiza faunal de stórcere a mönästirilor 1nchinate. 1. Cod. XLVI, pag. 94. 2. Cartl &mama legate pe la &Pe ja letele pentru tcSte m6nastirile strifine. 1)-v6stre Ispravnicilor ot sud... senatate ! Ve facern in scire, ca sunt dolt()

lunI trecute de Mud s'al scris Dumnélor de catre DumnéluI vol Logofet de Ora de jos $i de catre Darnnelul vel Postelnic, ca st rinduitI oametal credincio$1 a cerceta pentru mosiile si alte acareturI ce ad monastirile streine inteacest judet, trämiténdu-se $i fóia dupe aretrtrile Egumenilor si ca sa se cuntísca de

au aretat Egameail adeverul sel nit, vi s'ati fost sorts ca sä orinduiti emenI vrednicl a cerceta atat cele aretate in f6le, cat i alte mosil sea acareturI de se vor mal gasi ale menattrilor streine : de ce stare stint? Ca ce venituri art? si de sunt vindute in arenda, ea ce pret sunt vindute? Dreptul adever descoperind, sa tramitetl catagrafie ca intréga pliroforie. §i dupe trecere de o luna de dile, nevédéndu-se niel o armare din partea 1)utnnév6stra, art mal scris Dumnélor orinduitiI boerI, ca srt tramitetI negresit cercetarea ca descoperirea cea co uta; dupe care de abla atl venit de la doue judete respunsurt cä am primit cele din wring scrisorI si eti vor urma. Ci fiind-ca pentru acésta, inca din trecutul Octombre 29, let 1819, s'ari tramis poruneile .Oornuiel mole catre Dumnévdstra, de cand am insarcinat pro acestl dol boorI ca tréba acesta, coprindetere pre larg ce am a face, ca cele ce vor fi cerute de Dumnélor, spre urmarea i seversirea acesteI trebI, sa o punetI in faptä i cerend de la Damnélor boeriI a ne areta seversirea ce ati facut, am luat pltroforie crt din pricina amelicI Dumnévestra, nu s'al putut da sever-sire. De care ne-am tulburat asupra-ve : de ce sh fiti ca nebägare do set-nit la porunca ce vi se da, si la cele ce din porunca DomnieI muele vi se serie? Care aeesta fiind cusur al Dumnevestra, de o cam-data so trece ea vederea, si iata cit ve poruncim strasnic : alta data

sa nu mal facetl acest fel de uraiarc, ca yeti cadea la invinovatire si cum mal fära de zabava sa tramiteti catagrafia cea ceruta la Dutnnélor boeff. De care sit avern Domnia mea insciintare i EV. senatog.-1820, August 5. Cod. XCVIII, pap 273.

www.dacoromanica.ro

42

V. A. URECHIA.

Cât p ntru a tmbunätäti starea materialä a bisericelor Domnescl, nu afläm urme sub Domnia NI Al. Sutul. Abia e vorba de '2 clopotnite 1

Va sä gicd, clopotnitä de lemn, in loc de cea de peaträ ori de cärämidii! Taca imbundliltirea materiala I Apoi, nici se putea face alt cum Cu sistemul de Egumeni-embaticari, a -lied Intreprinclétori de exploatare a averilor mtindstirescT. Ast-fel, rolul bisericeY, in evolutiunea natiunel romAne, era Mrte

redus, de nu cu totul nul. Domnitorul, nu-I vorbä, ascultä. regulat «Oratiile» ce i se citiau, ori i se rostiail in çlioa de läsat de sec 2 ori de Pasci 2, mergea cu marl alaiurl, la Mitropolie orI la culare Disericd 8, Mitropolitul i Divanul supune anaforaoa DomnitoruluI pentril réua stare a clopotnitei de la mOnasfirea Zlatart i ci ameninti pritnejdie la trec'étori. Alexandru Sutul, in 4 August 1820, aprobi dirimarea clopotnitei i inlocuiree (0: printr'una de lemn provizorie, dar cand va voni mönhstirea in indestulara Domitorul maI mentionézi si clopotnita de avere, sii se zidésch cu. de la monistirca SfintulitI loan, «poruncim Dumitale vol Agii, ca prin maI Mar-basa de lemnarl i zidari si aIT mesterI ca sciintii, si se faci cuviinci6sa chibzuire, de este neaperat trebuinta a se d'érima, (NO starea in care se atli acum, pentrit ca si nu se int6mple vre-o primejdie i pina uncle se cuvine a se d'érima ca si se ridice apoI de lemn ? i si ne ar6tI in scris.--1820, August 4. ( L. s. ) Vel Logofd. NB. Anaforaoa Mitropolitulur si a DivanuluI a fost provocata de o alta a Case): Eforilor podurilor. Vedl oratia c:tita de lisatul seculuI de brinda, la 16 Februarie 18191 In Cod. XCVIII, pag. 107. Aceeag fu cititi i in 8 Februarie 1820. De la Alex. Ipsilant, stilul acestor oratiunI nu a variat apr6pe do loc. Era o cuvèntare traditionala, steriotipi. Veçll. adistä, oratiune in anexe. Cod. de obiceiurI (No. 97), descrie aa obiceiurile de la PascI «Se dice obicinuitul euvént de al 2-lea Logof6t de Ora de sus, dirp6 eirea din Biserici Mina sa Voda in Scaun, in4egn Scaunul cel mic; Dumnélor boeriI velitT en. rezmurile, stau in pici6re si dapé dicerea env-6ntaluf, se face sirutare de mani obstésci. Sèqrsindu-se Liturghia i scriindu-se Evanghelia de treI Logofeti, pece-

tluinclu-se de Maria sa prin vol Logora de Ora de sus, vine in Divan pro Scaun i maI intéiä so face s tratare de mina i, dupe ce ispravosc dodeeada, cafea si la totI boeriI i asa se ispravesce en puscI, se di confeturI, vutca trórubitl, meterhanea. A dona 4i de PascI, se string boeril in Divan. i écle Mina sa pro pat si boorii pro laviti. Se dice oratia de dasclail c61elor D0111 apol se face teremonia iarkI cu puscI i dulcétä i cafea. Pe arma vin ConsuliI spre hiritismos in casa. Mergo Maria si Dezadea spre hiritismos la i

P. S. pärintele Mitropolit. i se isprivesee. §i se a lii i Dunn-16M vel Spitar, Aga, Hatman, Vornicu, de Politie ca Zapciii i oameniI Dumnélor numaI cu calpacele i semnele in minI. In tot- d'a-una a doua qi se tin °Mine,. cod. XCVII, fila 9, verso,

Ve41 alaiurile in anexe.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA HOMANILOR

43

primea pro Mitropolit cu Sfinta Icónd de CrAciun 1, Cu mare pompl asista la osfe§tania de Bobotézä 2, cununa §i boteza boerif §i fiiI de

boerl, dar religiunea nu se a§tiga mutt din tóte aceste practice. Afpra din practica §i päräcjile cunoscute rolul ce iea Domnitorul

Al. Sutra hip eu Biserica nu este tot-d'auna corent. El iscälia atribliuni de ale ClisiarhuluT, trämitènd, cu propria sa judecatä, la Inchiseire fete bisericesci, tot a§a cum surghinise la Tismana re E1is1. Intocmirea cum este a se firma dupg' obiceiii la ajunul CnIciunului

fi a doua di de ajun.

In cjiva de ajulul Craciunulut dup'6 césurt se atla Proa Sfintia s parintole Mtropolit i Dumnélor beeriT velitl, dimpreuna ca itibitoriI de Dumne4e1

prini Episcopi la Curten gospod., unde trec6nd Maria sa la drépta in Divan §edénd in pat, vine Logofetil DivanuluI ca Sfinta Icemil a nascerei DomnitlitI

nostru Isus Hristos 0 o (la in mama Lc:gar:Lulu): celuI mare §i Logofkul cel mare o Et Proa SfintieI sale parintelitl Mitropolit i MitrJpolitul apropiindu-se

catre Maria sa Veda, cu. Sfinta Icjna. Se sc6la Maria sa in picióre 0 stand pre postav jos inchinandu-se, saruta Sfinta Icóna, incepénd pro loc cantaretii gospel a canta troparele nascereT Domnulut Se aruncl pistóle, pusel TotT boeril se atla cu rezmurile i semnele in maul', in pickire i fara de tenmonja de cafea, trece Maria sa la harem, iar 63st/rile se citesc in Biserica Cartel gospod. far de paratacsis. A doua in tlitt i de CrAcian, pe la 10 césurT din nópte (?) Proa Sfintia sa parintele Mitropolit Cu inbitoril de Dumneleil pririntT EpiscopI, se atla la

unde va fi a merge Maria sa. Iar Maria sa mal antkil ese in odaia cea mare imbracat ca cabanita imbracil pro Duinnélul vol Postelntc, pro Dumn6lui vel Spiltar-Caftan pe Serasir i apoT pre lw prircede la Biserica. dup6 g6v6r0rea SfinteT Liturghii, trece Maria sa dzept in Scaun in Divan, uncle §ade Dumnélui vel Spatar langa Maria sa Veda, altiturea, ea sabia incins §i cu caftannl imbracat i totI Dumnélor velitiT been' ca rezmurile §e46nd la la lavita. Sri dil cafea §i vutca, dandu-se pist6le §i pawl i meterhanéua cantand seder Aga, iar skutarl de mana nu se face inteacésta Cod. XCVII, fila 39.

2. Yell alaiul §i parada de Bobotéza la anexe. (Cod. XCVII, fila 22). Teremonia ce se face la lasatul seculuf de branda". Duminica, dup6 ce ese Maria sa Veda de la Biserica i ìT boa caf6ua la harem, trece, ea obielnuitul aIaií, in Divanul col mare 0 §6de drept in Scaun, ande numaI cleat ese afara LogJfetiI do Ora de sus i ouvéntézri cuv-éntul ce este obictnuit i trecut in condica Divanulut cer6nd ertacinne de la Domn din partea boerilor §i a Ora. (Biata vra, ea se ruga de ertare I V. A. U.). Ispravindu-se acésta, pe loe incepea Beizadelele a sitruta mna MarieT sale cum §i toff 'merit ce se vor a la, de obOe i dup6 acésta se da obicInuita cafea, §06nd la lavita totT i In urma trece ianiiI la harem Maria sa ca alaiul ce ai1 venit. Cod. XCVII, fila 23, verso,

www.dacoromanica.ro

44

V. A. URECHIÀ

copal de Buz6(1, Constandie. A§a vom cita casal a doi preoti din satul Peatra (Teleorman). Al. Sutil, serie la 22 Februarie 4819: Prea Sfintia ta pgrinte Mitropolite, fiind-cii acestif lude PreotI ot sea]. Piatra din sud Teleorman, ale carera nume se insemnarg mal jos, s'ail argtat CL' fapte netrebnice i impotrivit6re la cinul i podvigul preotesc, am otìtrìt Domnia mea, ca sg li se ridice Darul Preotie! i sg, se asede in dajdie cu. lude ; de aceea dar, ca nefer de la Delibasa se trimiserrt aict la Sfinta MitroDarul Preotiei de chtre Prea Sfintia ta, di se tripolio, arora mitg iarasI inapoI la Delibasa, spre a se face urmarea otgrireI ce esto datä de ciare Domnia mea. tolco pisah gospod.-1819, Februarie 22 1.

Apol mal milostivindu-se, peste 4 ile, nu le mal la Darnl, ci 'I surghianesce la Atlönästirea Caldaru§ani, vestind acésta MitropolituluI a§a : 16) Alexandra Nicolae Sulul Voevod i gospod. Zem. Vlahiscoe

Prea Sfintia ta parinte Mitropolite, ca t6te eh' lude do! Preoti ot satul Peatra sud Teleorman, a cArora nume se insemnarit mar jos, pentru netrebnicile lor urmarT cu car! s'ail arkat, s'a L fost dat porunca DomnieT mele, prin pitac de la 22 ale acesteI lunI, ca sri li se rid.ce Darul Preotiel, dar milostivire fila-6nd Domnia mea, 'i-am ertat de acea osindg ; ci spre infranarea lor, poruncim ca atat acestI do! preoti anume cat i . . . ce afi fost impreunil la acea netrebnicg faptä si se aflä la satul Peatra, aducêndu-se de acolo sa se trimitlí cAte treI

impreunä, de egtre Proa Sfintia ta, surghiun la rónástirea ealdarusanI, dänd poruncg egumenuld de acolo ca aibg, in bunit pazg de unde se nu fie slobod! panä se va da al doilea poruncg. a Dornajo! mele. tolco pisah, gospo,1. 1819 Febru.arie 26 2.

Vel Logoftt.

O luna dupò aceea, védénd nemultdmirea ce produsese inc51carea de el a atributiunilor Mitropolitului, iértà preotii: Prea Sfintia ta prtrinte Mitropolite, fiind-cg dupe jaiba ce no au dat popa Grigore i Popa DrAgan ot satul Peatra din sud Teleorman, ce se alla surghiun la ARinastirea Caldärusanl, rugänd a 6 slobodi dinteacéstä osindä, apr6pe fiind acum i viitórele Sfintele se'rbätorI ale Invierel Don-multa nostru Isus Hristos, ne-am milostivit Domnia mea asuprij-le si 1."-am ertat de pedépsa surghium'Acata ; de aceea, poruncim, ca s'a' se serie de ciitre Prea Sfintia tu cuviosuluI

Col. XCVI. pag. 16. Cod. XCVI, pag. 18.

www.dacoromanica.ro

ISTORtA nomliNmort

45

Staret al mlinlistireI CaldärusanI, ca sa le dea slobodenie mal sus numitilor

PreotI, a merge pe la casele lor. tolco pisah ospod. -- 1819, Martie 24. Vel Loaofit.

In procesele de divort nu cutézd a se amesteca Al. N. Sutul. El aprobä ori-ce otärire ce in acéstä materie dädeati prela¡h lora Iacii un cas : 16,1 Alexaniru Nicolae 840 Voevod i gospod. Zern. Vlahiscoe. Citindu-se inaintea DomnieI mele acéstii anafora a pkintelul Mitropolit, citit impreunli i jaiba ce ne-a dat Sultana, ce a fost sotie lui Tanase Cojocaru, argtand O, i dup6 ce s'ati despktit prin othrire bisericésca de catre

numitul, tot nu are odihna de dënsul, ci cu mal multa vrä'jmäsie, viind la casa el, o necinstesce eu vorbe pr6ste, inca indraznesce a o si bate ; cerênd ca s'A fie ap6rata despre sup6rArile luX. DecI, de vrerne ce Prea Sfint a sa tele Illitropolit ne d pliroforie ca jaluit6rea Sultana, prin cercetare i hotilrire bisericésea, este despartita de catre M'ase, poruncirn ca, dupe aceeasI Osa hotarire, sä se faca urmare intocrnaI si Dumn6ta vel Hatmane al Divanuld, stí daI nizam nunaitu1uI Tallase, ea de acum inainte sä nu mal indrilznésca a mal face Sultanel catusI de patina' supiirare. 1,819, Decernbre 7. (Pecetea gospod.) Val Logofit. Prea Ineilfate Ddnane. Dupa luminatä poruncil co mi se cuí la acésta alAturatii jaiba a 'uf Tanase Dimanciu. Cojocarul, intrand tu cercetarea plangerel jáluitorultd, ne-am pliro-

forisit ca acestä pricina s'au strligänat mai nainte vreme, atat aicI la Sf tata Mitropolie, cat si la luminat Divan, de unde se v1i i hotarirI facute, inca In acea dupä urna i carta de desparten"e data la mana SultaneT., de procatohul nostru. Proa Sfintia sa chir Nectarie, $i ca un lucra ce este hotarlt muí dinaintea n6strä, noI nu putem sa inträm mai mult in cercetare. 1819, runie 2.

Dionisie al Ungro-taahiel. Cond. XCV, pag. 8.

Revenind la noul Mitropolit, so cade sä arëtärn aci ate-va acte importante din archipästoria luI. 1) La 9 August 1819, Mitropolaul in unire Cu Episcopil, propun luT Al. N. Sutul, in interesul mäntuirel Mitropoliei §i a Episcopilor de datoril, un nizam noti, dupe care titularii acestora sä JIU mai fie in-

voiti a se imprumuta cu bani pre numele Bisericelor lor, afarä de trebuintile neap.érate ale tereT. Verf ce zapise se vor semna de acum

www.dacoromanica.ro

V. A. URECHIÀ

Inainte de 4i0I Mitropolit §i Episcopi, pentru alte scopuri imprumutb.ndu-se, sa nu fie valabile. Acéstä propunere merge in cercetarea Divanu!di, carele la 10 August 1819, se i gräbesce a o aproba i a o supune prin anafora Intarirei Domnesci. Domnitorul numal dup6 cloud s'éptémani if dà aprobarea, la 24 August 1819. Cum acest nizam interesa pre unit' supu§1 streinT, Divanul o,

comunicä Consulilor Austriel, Ilusiei, Franciel i Prusiel Mesura displace Consulilor §i unii din el protestil. Aceste proteste dad nascere unei coresponclinte. Divanul §i Domnitorul vëçlénd acésta, intrá cu arzmagzar la Pórtd §i cere val.! Ce tim purl ! aprobarea nizamuluI cari-3 interesà, Mitropolia i Episcopiile din WA 1. 0 nota 1. Ve4i actele in anexo. Anzforaoa Prea Sfintiel sale parintelui Mitropolit pentru zapise avlieeset i scaparea 317tropoliel de datorif. Prea Iniatate Dchnne. Din qioa ce ca ajutorul lui Dumneleli §i cu adépostirea MärieI tale m'am suit la Scaunul Sfintel MitropoliI, nu este ca cuviinta a aduce aminte mai adesea de alt-ceva, cleat pentru pricina suireI mele, niel a mé indeletnici

ca maI multa filotimie la alt-cava, deat a arta drépta alegere a blagorodnicilor boon i cea pentru mine intru o unire domnésca Marie): tale cugetare ; acest fel de ingrijire la multe lucran l 'Ate indemna, ins5 lucrul col maI mal stapttnitor, am socAit a sapa pro Mitropolie de ob§tésca el datorie, i dupé ce voill aréta ca cavént and este trebuintil a so imprumuta and trebue a fi dat6re s opréscit cele intennplattire catabrisis ale imprumutilrei Mitropolia, Episcopiile i t6t5 ol4tea, atuncI numaI are dreptate alerge la imprumutiltorf i sá isalészit zapise avlicerI, and intémplitrile vor arka lucru neapérat, adia and este pus5 inainte o netAgiiduitil ob§téscit trebuint5 a Ora i pe laugh' cele-l-alte obpwi ajutorinte se incJatorézì i Mitropolia i Episcopiiio la analoghia impreuneI ajutorinte, spre intémpinarea ace):

neepérate a Orel trebuinte; atuncI scrujéndu-se cheltuelilo din téte 4ilele, de nu vor ajunge veniturile acestor Sfinte locaprI, spre plata p5rteI sinisforalei, ce le va ajunge, aà vole a se imprumuta, ca soruc numit, care implinindu-se, s5 se rèluiasa i avlicescul zapis s5 se sparg5 ; iar and nu se va p5zi un

acest fel de soroc, amid dultul zapisuluI stt fénitte °moat, ne maI avénd

niel tilrie, nicl putero, qi EpiscopiI sA nu mal fie sloboll a marturisi dedesupt zapisul avlicesc al SfinteI Mitropolil, niel Mitropolitul 85 nu albil putero a int5ri avlicecT zapise ale Episcopilor, asemenet i and, ferésa Dunincajeil, se

va intèmpla °ri cutremur s65 ardere de foc, in at sí se diirime sé5 si se

aniti zidurile Mitropoliel 865 ale Episcopiilor, iar otarmuitorii acestor Sfinte loaquel, filcénd socotélit veniturilor lor, nu se vor gási do ajar's a se ridica sé] a se preinoi ac31e deräpilnato séii arse zidurl, atuncI s5 se facil arétatre Stilpanirel i Stilpttnirea sit orinduiascil acéstil intèmplare in cercetarea color

www.dacoromanica.ro

tvrontA nomäNtLon

47

originald in redactiunea acestui arz este cA boerii numesc Valahia cu

Ore-care emfaza patrioticä, cu numele de aDakian §i Daki le

clic

romAnilor.

mai alesi al' Ora i dap'e ce se va cereeta ca drept cavênt si in frica lui Dumnet)eil ad3sta cerere, sa se faca anafora catre Stripanire, care gasind-o eu cale sa o intarésca, spre adeverire de trebuinta cea netägidaita a alerga la imprttmutatorl; inteacestasI chip armandu-se acesta, i Sfinta Mitropolie siEpiscopiile si aIba voIe spre lacere de avlicescI zapise, in care sil se coprimPí tóta noima, at:it a obstestil anaforale, cat si a intarireI Stilpânireï, i cand imprumutarea va fi in suma rnare si nu va sta mijloc sti se rifispuntja la un soroc, atuncI plata sil pue in soróce de distan, iar cand inteacest chip nu se va plati datoria, atuncI ianiii duhul acestor avlicescl zapise si r6mae omorit i fara paten. Intr'acest chip cugetind pentru datoria obstief i impartasind pilrerea mea catre in Hristos fratit ce se afla sub Matt Mitropolio-a Ungro-VlahieI i iubitorif de Dunmerjeil Episcopl, am primit anaforaoa de la fratia lor, pr:n care fies-care arata obstea Episcopiel sale sloboda de avEcésea datorie, °gel si datoria

cea veche prin filotimie ail fefuit i nouil ai ingrijit a nu inaI adiloga deei tot inteacestil filotimie cad.6.id cu zmerenie, ark Maria' tale, ea afara din datoria ces din (jade lai Dositeiii i Ignatie procatohilor mel eel bino socotiti care co aduni in suma do talen l 43.500, Una talen l 31.000 de la chir Ignatie, ne mai primind niel de cum alta datorio niel adaogand vre una noua dup'e paretisis celui ce mal inaintea mea aí statut Erarh chir Nectarie, figaduese ca in patina vreme sa ark Mitropolia sloboda de mat sus disa datorie i sa o pazesc de aci inainte neapucatil de datornic mal noí, afara numaI de se va intempla, feresca Dumnecjel, de obste trebuinta a ob3tiei netagarluiti canoscuta do Staptinire, &Ind stand imprumutareu luindu-ro dupa cuvént drept eu chipul ce maI sus am tus, tirmeza a se face cu zapis avlicese, acestri vestire va fi bine placuti, fira indoialg, buneI eredinteI Maria tale, fiiud inteun glas ca ces de ob-Ae folositóre cugetare a Maria tale, la eel de obste al nostril sprijinitor i fdrte mai nainte ingrijitor Domn, care se nevoIesce in tot chipul spre des5vèrsita precurmare a relelor intrebuintarl i as646 din tart virtutea cele buno i mintuitóre, este voselio a afla, cii buna sa cugetare se impartasesce la cel din prejurul s66, ea pilda sa este rivnitóre si ci Erarhil, cele ant6iii °braze se filotimisesc a 'sT implini, cea dup6 datorie buna multamire, prin fapte bune, precum este neindatorirea Episcopiilor si a Sfintni Mitropolii child nu esto obstésca i dr6pta trebuinta pentru care marturisese si in «cris mó frigilduesc, avésnd intr'o engetare ca mine pre iubitorif de Durnnelea EpiscopT si in Hristos fratl; aceste dar sunt ineredintat fiind bine primite de dare

malta intelepciunea Mina tale, ea unele ce se at% intetin glas ca cea de obste folositdre buna Mal iel tale vointa ; de acum inainte orl care din fratI In Hristos Mitropolitt, co vor sta in urma mea obliduitorI, se va indrizni a eillca acest ca cuv6nt drept si dint aseij6ment i bunk' starea a acestor Sfinte locasurI a straucitel slavoslaviI a crestinesculul i dreptulul crediticios norod, de la care locasurI, atit «Crac i, sarmanil, vikluve si lipsitI, dupe datorie se mangie cu cea pe tóte Cole dare de milostenie ce se face prin mânile arhierecestI, un acest fel de vrajmas a cola): de obste folos, si fie blisteruat de top'

www.dacoromanica.ro

48

V. A. URECHIA.

Sultanul ria, firman, in care aproba regularea relativa la datoriile Mitropoliel §i a Episcopiilor, dar adaogá a face mentiane §i de alte Until si de Dumnedeg purtatoril pail* si sub judecata judecatoruluI celuI drept, DomnuluI nostru Isus Ilristos si Arhipastorulul la infricosata a doua venire, cand are a röspliiti fies-crtruia dup6 faptele luI, si [mil Máriet tale ruggm

a fi multi si fericitl. 1819, August 9. Al Ungro-Vlahi 1 Dionisie, Iosil Ejoiscop Argqiii, Galaction Episcop Römnic, Gherasim Episcop Buz. (and. XCIII, fila 61.

Ana foraoa obgdsca a boerilor asupra acestel pricini.

Prea Inältate D6mne. Dupö nuima Domnesculta llIgrief. tale pitac, citind cu. Mare arninte anaforaoa Prea Sfintiel silo pgrinteld Mitropolitulta ehir Dionisie, am vedut cat este bine credincios si mäntuitor cugetul Proa SfintieI sale, ciicI scapit Biserica Dachilor de cele Ong acurn aducötöre de stricgci une rele intrebuintgrI a imprumutärilor imputinind de acum inainte, s6g (mal bine am dice), täind ea total

mAna Ierosilii, care fail do proprire putea sä prefaca cea In parte iribire de banI, inchipuind-o ca o bung si de Dumnedeä primitä credintg si farä niel o cercatare sä hräpéscä cele sfinte, cela ce are inim'ä de patriot si cea dup.6 datorie

grijä la a obstiel folosintä, dobandesce multä pricina de bucurie citind acéstii anafora a Prea SfintieI sale, cgcI fies-care cuvéntare arétii invederat, a acest vit6z päméntén Erarh se sirguesce intru adevör, ca un privighetor pästor, spre

ingrgdirea tumid sale si spre a o pgzi de kite pärtile nebäntuilg; decT, ca nisce pgrtas1 si no; de binele obstesc bucurändu-ne si multämitl fiind, Madam

pro Proa Sfintia sa. cácI ari dat in vedere o mare dovadg a Parintescii sale ingrijirT si cinstim dup6 caviintg pro iubitorii de Duninedeä EpiscopI, acI al alergat impreung, ca osirdie, ande '1-ari chigmat folosinta patriel. Aceste de obste folositöre sövérsirI, Proa Inaltate Dömne, de se va corceta cu de amgruntu, cel

d'itntAlit inceput al lor se pogórg drept de la a Iniatimei talo bungtate si cea d'Ant6iil multarnitä a noroduluI DachieI, dupgi dreptate se cuvine llgriel tale, dintriOnsa isvoresce t6te cele de obste folosurI, dinteemsa se revarsá adgparea cea proa curatg a imbunatiitirei, pre care anal hate° parte si altul intealta, póte sä o abatg, dup6 inösura trebuinteI osteneleI sale si adgpeind partea sa ca indestulare, sä aducti in fiintä rodurI frumóse si mäntuitöre. Cuvóntul nostru il adever6z6 lucrurile prin care pgrintésca llärieI tale ingrijire luminéz ilele DornnieI Inältimei tale, iar mal vertos prin luminata Inaltimeï tale intgrire ce s'ati dat la obst6sca nösträ alegere a acestuf bun patnot Erarh, (ce este märturisit prin cele bune si tuturor pläcute urnigrI ale sale). SA dovedesce di sii la acésta nu va putea gasi niel oda 4g pre cel impotrivitor si tagaduitor, pentru. a si col ce mal anevoIe credo, se va indupleca &Ind va privi nu de odatä tóte facerile de bine ale MärieI tale, ce numaI ac6stit economie a Sfintel Mitropolil si a Episcopiilor, ce prin ocrottrea Algriel tale Wail sövérsit, care sövörsire nu se vede altä-datg la létul-piset al ValahieI, Err' numaI in fericite 4ilele pärintesciI Inältimel tale otcarmuirI; pentru acésta noI slugile bairiel

www.dacoromanica.ro

49

ISTORtA 110MINILOR

cloud «pricini» de care boeriT se creduserä obligati' a aminti in arzal lor i anume : de greutätile ce suditil ocazionéza administratiunei tërei

tale, ne mein], et' intgresci anaforaoa Proa Sfintiei sale pgrintele Mitropolit poruncesci, sg se trkg in condica Divanului, a Mar opoliei si a Episcopiilor, adeverind intgrirea sa prin deosebit Domes° hrisov, ca sa rëmie neclintitg de

sub ocrotirea color din arma Ingltimel tale Domnii si sa se serie de atre Ingltimea ta cgtre Prea Sfintitul si a totg lumea Patriarh, s incuviinteze asedilmt5ntal, procura din vechime s'ai obicinuit, de Biserica cea mare, séti cum se va chibzui i apoi sii Il intgréscg supuind in nedeslegate blgstemuri pre

anal ca acela care s'ar indrAzni sg prefacii séui sg schimbe cel mal mic lucra

din cele ce intr'ènsul se coprinde, spre a fi cu total opriti cel dupë vremi MitropolitI i Episcopi aï Yalahiel, i niel de cum sg nu fie volnici a se imprumuta cu cat de putini bani pentru ori-ce alte pricini, decit numai pentru

acole neapflirate trebuinte ce sunt arkate in anaforaoa Proa Sfintiei sale pgrinpue pgrintii Arhierei

telui Mitropolit, mnsii i pentru acest fel de datorie s

tot felul de sirgaintg si mare ingrijire a iconomisi cheltuelile easel cu bung orinduialg, ca in sorocul ce se va pane, sOil i In urma soroculai, dar in scurtg si puling vreme, sg plitéscg i sg desfacg acea datorie, a nu se insärcina ant ele case si a siroti greutate ca plata dobindilor ; iar catre acestea ne ruggm Marini tale sg ni se dea luminatg vac+ ca in vreme cuviinch5sg si Insciintgm, clupi putintg, cea de obste a ncistrg bung cugetare pentru Mina ta cgtre Proa Inaltul Devlet, care este col d'antèiti si bogat izvor al bungtritilm, ea ca acest chip si ne implinini cgtre Mina ta, cite ca nisce neputinciosi nu paten/ implini deosebi in parte fies-care din noij o blindg zimbire a proa iubitoralui de oameni i hrgnitorului nostru Imperat, ark-at6re de bung' cugetare a ir.imoI sale ea marl' cgtre Ingatimea ta, este cea mal mare din lume riisplatire la Mina ta, pentru cite bungt .0 not' proa plecatii i creclinciosii slugi, am dobándit de la pgrint6sca Marie): tale otcirmuire ; ci iargsi cu plecaciune ne rugä'm

Mgriei tale ca si intgresci acest obstesc bine, spre a rgminea nemuritor si la ceI din 'Irma luminatul name al DM:lei tale, rugándu ne cgtre milostivul Dumne4ed de a pgzi pro Ingltimea ta fin g de clintire in luminatul Märiel tale Scaun si a indelungi scumpa viatg si fericilea Märiel" tale intru multi si proa sliviï ani. 1819, August 10. -

C. Cretulescu Ban, Greore Ghica Ban, Barba Vactirescu vel Vistier, Dumitrafco .Racovitig , Istrate Cretulescu vel Vornic, Constantin Be7laceanu Vornic,

Mihalache Mano vel Vornic, Grigorie Filipescu Vornic, Grigorie Bäleanu Vornic, Gheorghe Filipescu vel Logoftt, Constantin Filipescu biv vel Vornic, loan Vornic, Iordache Golescu vel Vornic, . . Dumitrache Bibescu, Alexandru Filipeseu vel Logoftt, Mihail Sutul, Grigorie Romanitis Vornic, ,Stefan Baiiceanu vel Hatman, Constantin Dudescu vel Logoftt, Panes Costescu biv vel Vornic, Dumitrache Ralea biv vel Hatman, .Manolache Raleanu vel Vornic, Itihalache (Mica bit' vel Aga, loan... biv vel LogofPt. .

Cond. XCIII, fila 67. Istoria RctIntInCor de V. A Urechia.

SECOLIIL XIX. Tom. XII.-4.

www.dacoromanica.ro

50

V. A. tittECtliÀ

§i de nedreptätirea locuitorilor la a§eljarea därilor. Cu acest din uraiä «pont» iroda ikff dädea aerul d'a se preocupa de realizarea ordirmlul Intrtrirea ce s'a dat la anaforaoa o4td8crt a Dumndlbr boerilor pentru acdsta

163 Alexandru Nicolae &tul Voevod i gospodar Zem. Vlahiscole. Obstésca rugä'ciune a Dumnélor boerilor, ce ni se face printeacéstä anafora chibzuincl-o Domnia mea, In done' chipurY o gäsim läudatä, inteld adecä ac't coprinderea anaforalet Proa Sfintiet sale piirintelut Mitropolit privesce spre intemeierea i läudata ocrotire a sfintelor lecasurI si al doilea, c Inchipuesce o bunä canoscintä si multrunitä cátre cot cart se osarduese a ar6ta in fapta tcätre a Dumnélor patrie acest fel de rodurt bine primite i folositóre si dineacésta se pricinuesce o simtit6re indemnare spre a se osardni fiezl-caro dupe starea treptel sale ca s'a se arete ca asemenea rodurI, care ea cat se intnultesc, atat mi mult adaogii buna i fericita petrecere a norodului ce se aflä locuind inteacéstä de Dumnedeä päzitä Domnésca n63trä térä si acest fel de petrecero fiind cel naat dorit sfarlit al Domneseet nóstre oblärluirf, datorie nesträinutatä avem, ca sl o intririm i s'A o statornicim prin t6te cele cuviinci6se si putincióse mijlóce ; de aceea dar, primita' fiindu-ne ac6stä obstéseá rugäciune a Dumn6lor boerilor, poruncim Dumitale vol Logufete de téra de sus, sti se dea Dom-

n6sca n6strä intärire la anaforaoa Proa Sfintia sale pärintelul Mitropolit, cu osebirea Insä ce se arath mat jos, adecä, cand se va Intampla a se imprumuta Mitropolia séti Episcopiile pentru acole doné' neapä'rate trebuinte ce sunt aretate In anafäraoa proa sfiintiel sale pärintelifi Mitropolituluï, sä' Ingripsa ca tot felul de strguintä, ca ori la sorocul ce se va coprinde In zapis saí i in urma soroculut, in scurtä vreme sä se plä,i6sa i sä so rilfuiasca acea datorie, iar cátre Prea Sfintitul a tótä lumea patriarh vom serie Domnia mea cele dupe cuviintä si dupe ce vom primi de la Proa Sfintia sa reispuns ca trimiterea ceratet patriarsesct cärtt, se va intocmi atund i Domnesc al nostra hrisov, intocmat dupe coprinderea anaforala Prea Sfintiel sale pärintelui Mitropolit ca osebirea de mg sus aretatä, care anofora poruncim sil se tréa atat in condica Domnesculiq nostru Divan, cat i intr'a Mitropoliet i a Episcopiei i a Dumnélor velitilor boerI i a depertarnentelor de aicl din Politie i a Divanuirit nostru ot Craiova si a isprävnicaturilor judetelor, fä'cendu-se osebit si porunci ale Domniel mole de publicatie a se ceti prin tito orasele teret si a se face tuturor de obste cunoscutä acéstä bunä si folositke Intocnure.-1819. August. Cond. %CM, fila 68.

(Pecetea gospocl.) Vel LogoPt.

Intarirea Domnscl's ce s'a dat la anaforaoa .13, ea Sfinliel sale prtrinteluI Hitropolit i prcrintii Episcopi. 163 Alexandru Nicoloe Sutzt Voevod i gospodar Zem. Vlahiscole.

Privind Domnia mea la banal si folositorul si läudatul sfirsit co urnilzii a se nasce din intocmirea co se aratä masjos Intrracésta anafora a Proa Sfintiei sale pärinteluI Mitropolite, precum In deobitä obstéscá anafora a Durnnélor

www.dacoromanica.ro

ISTORIA RomANmon

51

dat prin firmanul de numire la Domnie, de a uwra nevoile sermanel raele ' boerilor do la 10 ale acestel lata i la intiirirea co ara dat si

la aceeasT. REIR-

fora pe larg se arat5, o intlirim Domnia mea si hotaram, ca sa'sI aib fiinta urmarea sa intocmaI si fiir5 de catusI putini1 stiiimutare, cu osebirea mima' ce se aratil inteacést5 obstéscii arnfora, pentru plata datoriilor, cand se va intolimpla a se imprumuta orl 3Iitropo1ia 955 Episcopiile pentru cele doné" neaOrate trebuinte ce sunt arkate tu anaforaoa Proa Sfintia sale panatela' Mitropolit. Dup5 care poruncim Dnmitale vel Logofete do Ora de sus, sa se facii Domnesc al nostru hrisov in vremea cea cuviinchisg precain se arati1 Doninésca n6strit intiirire, ce s'aii dat la mal sus gisa obstscá anafora a Ditninélor boerilor, ca osebirea ce s'a (jis mal sus.-1819 August 21. (Iscálitura gospod.) (Pecetea gospod.) Ve! Logola Cond. XCIII, fila 68 verso.

De la Logofelia mare. Copie se6sii, din cuvènt in cuvént dup5 cele adeverate anaforale DomnescI, care filnd intocinaI, spre a fi crelitth s'a5 adeverit cit iscalitura. 1819, Septembre 28. Vet LooPt. Acest act este si In Cond. XCII, par. 3:16.

1. lacii actul acesta Domnule al 17alalaiel Alcsandre, Pea din partep reuma, arNata sirguint(1 la buna intoemire a a.estor tres pricinS ce se cuprind intr'ac,Isrá Prea Inaltfi mult ai intifrit cea din jis-e alcatuifil in mima ta crea mea porunca, fi NO; Drept aceea cu blcinlete ani priint ajutorul i ocrotirea ce s'art arc'tat

asupra acestor lucrurl, nu n'ama din partefl, ce si din partea celor boerE al grel, pentru supwril Prea Inalta (jet mete fi infra multamire ah remas pentru acésta linpclrajsca mea putere.

Dup5 fala Domnilor al norodulul MesieT, aleado filtre ceI nna al némulut luI ¡sus, acum Doma al ValahieI, Alexandru Draco Zaade Voevod, intrir6scA-se

t'Ara fericire sfarsiturile tale. Dup5 ce va ajunge in manile tale acéstil Prea Inalt5 Imp5rAtòscä a mea poruncii, facati-se cunoseut, cum c5, de vreme ce prin hotilritii si de mune stiipanitire vointll a mea, este cenit ca locuitoril si supuiì (care este cheler al Prea Inaltulta me i scaun) sa petréc t

pururea intra buná si linistitii stare, avén(' ajntor i ocrotire impotriva vencrtreia nedreptiit" i brIntuirt, de aceea silinta i sarguinta co se cavino intru lucrarea acestora, este lucra natiigdditit al slujbei tale: asa dar, "M'unido, dup5 ceea ce se cero de la intelepciunea. iscusinta cea de multa incercare i rivna ta, bágand de sémi-i túte acolen ca deamiiruntul i prin silintil sirguinda-te, ca sa pal fu lucrare t6te organele i mijlécele cate privase intra con fiirrt bantuiala pilzire a buneI orinduell a térel si intru petrecerea söracilor supust In repaos i linitituí stare, al atlat cu indestulare, ci de la o vreme inc(ice,

www.dacoromanica.ro

V. A.

II

In realitate imputinarea suditilor era inmultirea liudelor obligati a plAti biruri in proatul Domniei. dupg nefolositor obiceiu, ceI marl din clericésca bróslìl, Mitropolitul i ceI EpiseopI, la schimbärile ce li se int-èmplg, laski cele pentru in parte trebuinte datortI ale lor, impovä'randu-le ceI din nainte asupra color ce se orinduesc dupé dênil, cu euvélt cá sunt datoril ale Eparhiet AI aflat despre acésta, cg nepázindu-se 6res-cum dreptatea i cumpi-inirea ce se cere intre supusii locuitorl la rgspunderea birului, se impovrtrézd obiclnuitele d'aidiI la ce): neputernicl prin dare neasemänatá stdreI lor ì osebit de acestea, la ale suditilor filfa hicetare pricint nesoglásuirI ; dar si ad d'antela al" chelerului, Mitropolitul, col ai boerilor, prin anafora in scris ad cerut treI EpiscopI, cum si ceI en rugiiciune buna urnire a acestor trel pricini ce s'ad (jis mal sus, care intru

adevér. sunt vétilmátóre caro buna orinduiald a tdrel, de vreme ce radia: repaosul i odihna sáracilor. DecI, chidmand inainte-tI pro mal* sus numitiI,

adicd pro Mitropolitul si pro ceI treI EpiscopI, le-al poruncit i le-al orinduit, la datoriile ce se aflii acum sii se plittésed prin rISstimpuri de unde se envine,

ca de acum inainte sd nu. mal fricara povara datoriel, cel d'antall asupra

celuI din urmii ortnduit, cu cuvént de datorie a Eparhiel. Intr'acest chip puind aeestea la orinduialii, al srivérsit, ca i numitii si le phéscii, fggrtduindu-se sévér§ireI. Cdtre acésta, starea fies-cdruia din supusil a acestut mo4tenitor al mol Imp6riltese loe al ValahieI, nu este de o potrivä, ci din pricina imputerniciuneI i slabiciuneI ce se urméza intre dêniï, dupd firescul euvént sunt i neaserorinári i osebire. AI insciintat asemenea prin scrisorile tale, egtre Proa malta mea Thirtil, cuin crt bátd trebuiuta, este ea cele mal sus ardtate trebuinciúse drtjdii sá se orinduiasert asupra fie-citruia din supusiI locuitorI dupé asemhiarea putereI oe vor avea i descoperindu-se col intru brida' avere, sd fie de ajutor color lipsitl i printr'acest chip sg se pue in lucrare caviinci6sa curbpdnire. Ai maI insciintat, eri dupiá legáturile ce sunt, orI carI vor fi suditi sil se osibéscrt intru cuitoscintd de cdtre supusil Prea Inaltel Impératiel mele; tac) acestea s'ad %cut cunoscute Impérdtiel mele. Asemenea este fdrte vridit, ea' prin intelepciune i ca credintrt te-aI urnit pururea i te-al sirguit sá ari-itl slujbe, ca un N'Irán si dupri vérstit i dupé pracsis, ca slugd credincidsd i lid de singa al Prea InalteI i neclintitei Impb-rátiel mele, fijad ciitre acésta i vestit pentru desávérita sciintd ce al de starile i lucrurile fies-cdreia orinduiald a supusilor mal este inca sciut la totY, cum cii osirdia cea prin

statornicie ardtatá, attit din parte-tI, cát si din partea color antéiti boenT. ce printr'o gldsuire ca tine s'ad araat slivérsitorI, ea sa pul in lucrare, printeacest mijloc, aceste 'Zacate fapte i ca sii intoemescl huna orinduiald a trirel, alcdtuindu-I cele de tine arétate pricinI i sévérsind buna stare a supusilor, Mera pricinuitdre de lauda' si bucurie i d'aladro de plicere i bunil euvéntare.

Ci dar fietI spre lauda, fiI sprijinit si statornic in temeiul credinteI si al dreptátel, osirduesce i cantil apurarea pentru orl-ce pricing ea intregime de

inimd, sirguesce te de odatá ea Bit urnesci intru desévèrsire t6te cate privesc spre a se pdzi frtrd bântuire buna orinduiald a fdreI, mil si hilláduitoril sárkimea ; iar spre lauda col eu eredintá petrecerea ta s'ad dat i s'ad trimis acéstä Prea Inaltii ponina, n'Intuid dupé ceea-ce se cere de la cea de multrt

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

53

Mdsura importanta luatd de guvernul Wei, e comunicata tuturor Cousulilor din Bucurescl cercare intelepciune, iscusinta si rivna a ta, di te silesei a arka slujbe placate prididind orl-ce folosit6re urmare i s'évérsind dup5 asemanarei glasuireI acestei poruncI, ce cere umilinta i supunerea; asa s soil, incredintándu-te ea totul

la acest stint semn al mel

scris pe la inceputul ltineT NI Harem 1235.

Cond. XCIII, tint

106.

1. Notele ce din lumia:.ta porunch gospod. s'ati dat de la Logofetia mare

a Orel de sus la cate patru Consulatele: al Rusiel, al AustrieI, al Frantei al Prusiel, pentru zapisele avlicescI, dupg noima anaforaleI, a Prea Sfintului parinteluI 3IitropolituluT, a Dumn6lor velitI boerT si a intaririlor ce s'ati dat la acento anaforale,

Proa Inaltul nostru sfapan, caro si-a fricut o sfinta datorie a indrepta t6te cele co bantuesc obstea supusilor sI, precum i s î inlature de la role apucaturl, ca sa nu maI ca4a in rete din noil, i ingrijind sa Ogren pro cat o posibil ordinea in -We, in acole maT crt séma, -earl ar putea sa ocasioneze abusurT, a cautat sii aplico asemene grip' si la daraverile banescl ale Bisericei nóstre i dupii chibzuirea pi impreuna regularea dintre Proa Sfintul Mitropolit si itibitoriI de Dumneleti EpiscopT, ail regulat, cii dabriile color 4 bisericl sa fie achitate, afara de doué sume din ale MitropolieI, iar pe viitor imprumutul contractat prin obligatiunT (zapise) avlitice, s'a ntt fie permise decal in timp inod determinat. In acest 9cop, Proa Sfintul Mitropolit si iubitoriI de Dumnegoa Episcopl, ail infatisat o anafora MarieI sale de Duninecjea pazita. Acésta anafora a fost aprobata si de velitii boeri, pen o alta anafora semnata de tot): si ast-fel Mitropolia i Episcopiile, se considera, dup6 cum s'a 4is mai. sus, apérate de

datoriile, ass list) avlice, ce in mod abusiv se faceaa pana asta4I i s'ad asigurat in contra imprumuturilor abusive. Fiind-ca fug s'ar putea si existe la

cineva vre-un zapis eclesiastic, presupus avlic, impotriva nizamuluI facut, care

urma sa fie achitat séü si rbmana ca zapis de datorie individuala, iar detentorul eT neavénd cunoscinta de cele regulate sag considere ca avlic i prin urmare si fie fara nicI o grija: de aceoa, din ordinal InaltimeI sale de Dumne01 pazita, subsemnatul vestind ae6sta in t6ta Ora, am onóre si aduc acésta la cunoscinta Proa Excelentel sale DomnuluI Pini, Gegeral-Consul al AutocrateT MajestatI a tuturor rusilor, in Moldo-Vlahia, cu rugaminte, de a comunica acésta

tuturor supusilor din Valahia, ca déca s'ar intémpla si se gas6sca in manile vre-anal sudit un asemenea zapis bisericese, de inainte de emiterea regularel sus arkate, care zapis l'ar considora ca avlic, sa se presinte la debitorul, din partea imprumutatoruld i d6ca nu va afla indestulare, si avizeze pro autoritatl de acésta, ca sii fie asigurat de plata. Insa acésta infatisare nu este permisa decal numaI pana la .15 Nombre viitor, iar acel care se va presenta mai tar4iti nu -va fi ascultat. Subsemnatul este convins ci Domnul General-Consul, luand in acésta privinta mOsurile propuse, va bine-voi a 'mi rOspunde. BucurescI 1819, Octombre 3. Cod. XCIII, Ma 72.

Gh. Filipescu Mare Logofit.

www.dacoromanica.ro

54

"sT1

A. UREctia

In contra mèsurilor luate, protestA agentia Austriacä i cea prusiand.

La protestele acestea, rdspunde Guvernul: Nota catre agentie pentru zapise ablicesel. De la 9 ale urniiit6reI lunI nota cinstiteI agentii a chesaro-criiestiä. CurtI idspuns la cea de la troj', tot ale ormiitdreT, scrislí din porunca Mario): sale luT Voda din partea LogofetieI DivanuluI, eu ciaste am primit, prin caro cins-

tita agentie inchipuind óres-cou nedeslusire la intelegerea note logofetie pentra zapisele avlicescI, dupé tntocmirea cea nona", jice trìtiti cii,' aceste pata& sfinte Biserici cele mal: marl ale principatald ValahieI v6cjánda-se in chinonie politicésca si ìa closolipsie hrimaticescI i en deosebite sinalagmatd, urmázá pe vreme de a se improoniinta si elí. no se vede de a fi arfa t noroduluI aetim vre-un alt deosebit mijloc, dop6 care sil' se scie, cli de actor). inainte in

ce chip cinevasc sa le Imprumute si de la ce persdne si in ce fel ah' la cinevasI acel avlicesc zapis isciálit i intarit, ca srt par' fi sig:ur a1.1 dará la plata zapisoluI de la datornicul acel loe avlicese, de ande se va da zapisul I al doilea cuí ca acésta noná intocmire pentro cele de acum inainte tinprtimatärl nu p6te a se face defilimare celar de mal nainte impruirutári avlicesei la vre-o triva intiSmplare; i al treilea, cì bandullo.' soroc pana' la 15 (pie ale viitcírei. lunI Noembrie se swetusce a fi scurt pentru ce i ce se aflaca departare do loe spre a putea sllI se inflitiseze cu cerero de sigaranta. La aceste trel. Hm ciaste mal jos ischlitul a face ar6tare cinstitel agentiT, diu porunca MárieI sale Proa InáltatulaI nostru Down, insl la cea d'intéi6 : cuí chipa' avlilescilor zapise de maT nainte rádicandu-se ca total a nu se mal' arma, hotárit cu sfat de obste i hollare Domn6scá, ca de acurn inainte acele patru sfinte Biseî cand din peristasis si din marq i neaOrata trebainta vor fi subte i se imprumuta, si arke acea trebuintá in scris la acea stapanire, ca judecandu-se fiinta el si cunoscándu-se ca nu este alt mijloc a se intimpina trebuinta, suí dea stápanirea role do chipul i sorocul impromutáreI i numaI acea impru.mutare va fi cuposen% de buna i siguirá a se pláti, lar intealt chip nu. La cea de a doua, eh ceI ce se vor fi afland ca zapise avlicestl la manT, hiede de maY, naintea acestel nouI intocmia de imprumutare, allí soroc de la stapanire pana' la 15 ale viitoruluI Noembre, ca intr'ac6stii diastimá, do vreme sá se arte aceI co zapise avlicestI la datorniciI lor, ceréndu-si, ori plata banilor, cu desbèrsitii desfacere, secta siguranta impromutaref de la chiar ei neputand dobtindi niel una, nid alta, s'a' se arate la strtpásnire, cerénda-sl siguranta, cuícï dup5 trecerea no-

matad sorec, negresit na li se va da ascultare, ce vor riárutinea acole zapise ca total desputernicite i ca o hartie albá ; si. la cea de al treilea, olí oranduitul soroc, pana la 15 Noembre, are sil, fie pentru ceI ce se ala mal ca apro-

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BOMINILOR

55

I piere, lar pentru cef ma)." depart* Inältitnea sa a lungit sorocul pfinii la 15 ale viitorulta Decernbre si peste aceste doui siróce nic COI cu depärtarea locului, niel COI cu. apropiere nu vor fi ascultati când se vor arta. AcOsta nouä'

tntocmire facAndu-se cunoscata catre toti supusil stapänirei, eurn i osebi catro

cinstitele consulaturf, nu lipsri maT jos iscalitul cu Vita cinstea a face, din porunca si acésta al dollea arkare care cinsiita cesarocraiascil agentie.-1819 Octombrie 15 1.

Gheorghe Filipescu, Vel Logof61

Acestasi mare Logofa, ri5spunde Consululuf prusesc, in o nota, in care if spune: 1) ell zapisele aolice sunt cit tAul desfiintate si nu se mal pot contracta irnprurnuturi viit(.1re decit ca Tao, Domnésca, conform motel de la 3 Octombre; 2) ca trebue creditora cu zapise avlice presinte la datornici politele spre

achitare pal la 15 Noernbre viitor i in cas de neplata sä céra intervenirea Domnéscii pentru asigurarea lor ; 3) eel earl' nu se vor presinta pásna la 15 Noembre, Tor fi considerate zapisele lor ca anulate.-1819, Octombre 18 2. Cod. XCIII, fila 92.

Cod. XCIII, fila F6. MEd cata cite-va acto in legatarà ca dispositiunea ce am studiat mu. sus :

Pitac la Starostea de negurcitorZ pentru anaforalele i mntririle Donnesci cele pentru datoria Sfintel i zapise avlicefel. Staroste de negutä'tori, fiind-ca dupi:3 anaforaoa Proa Sfintioi sale parintele Mitropolit, i a iubitorilor de Damneder Episcopf, i dup6anaforaoa obstieï Dumnblor boerilor dat hotäril ea amnaiei mele pentru datoriile SfinteT Mitropolif i ale Sfintelor Episcopa, cum si pentra imprumu.tärf, pentru care pricinä cu ce mijloc are sa se imprurnute si cum are sa se platéscsa,', este arätat pro larg ; dupa care anaforale si ()tariff ale Domniel mele, scottindu-se copie adeverita si de J)amnélat vol Logofitul, iata ti se trimite, care poruncim ca trece-ndu-so in condica Starostief, si orinduesdf tolal dimpreanä ca Logofkul Stärostief, care sä publicarisésca acésta orinduialä, in tita politia Bacarescilor, spre a se face tuturor de obste cunoscuta acésta bunii i folositóre intocinire i catre acesta de so va int6mpla a se gisi in mänile cuiva zapis

al Mitropo!ioi sal al vre-o uneia din Episcopa, CIL numire de avli3esc, dup.(' fagiduiala ce este data din partea pä'rinteliff Mitropolit si a pärintilor Episcopi, cii nu se atlä' la acole Scaune datorie avlic6scit, afara din douil condee ce se coprinde In anaforaoa Prea SfintieT sale pä'rintelul: Mitropolit i acest zapis se va socoti ca po obraz, iar nu aelicesc i eel ce 11 are in mänä, dator esto si se siguripsésci, ea datoricul i cand na se va multiimi imprumutatorul, atunci are Tole sii nazuiasca la stapinire. ca si se siguripsésci, dar si acbsta nazuire are soroc prAnä la 15 ale viitoruluT Noembre, Jar dup6 s9roc nu i se va da ascultare. tolico pisah gospod. 1819, Septembre 30. (Pecetea gospod.) Vel Logofit.

www.dacoromanica.ro

50

V. A. URECHIA

Explieatiunile noue date de mareta Logcat se pare ea lini§tirä temerile diver§ilor ConsulT. l'asura rémasa definitiva. Publicatil la t6te judetele vi la Caimacarn, impreund i cu copa duptY

anaforalele i întririle Domnescl, cele pentru datoria Mitropolid i zapiee spre a le trece in condici.

Dumnévéstra Tspravnicilor ot sitd

.

.

.

siniltate, Fijad-ca dupti anafo-

raoa Proa SfintieT Sale pirintelui Mitropolit, i a iubitorilor de Dumneleti

EpiscopT, i (hipé anaforaoa obstel Mimador boerilor, s'ati dat otirirea DomnieT

mele pentru datoriile Sfintei Mitropolit, i ale Sfintelor Episcopil i pentrn imprumutiri, pentru care pricini i ea ce inijloc are si se imprumute si cum are sil se plitescii, este artitat pro larg, dap5 care anaforale i otilrirI ale Domniei mele, scotèndupse copio adeverita de DitinnéluI vol Logotétul, se trimise aicea ea s'a se tréei In condica judetulni si si se publicarisésci In t6te orasele acestui judet a se face tuturor de obste cunoscuti acéstä bun i folositére intocmire; do cara pentru primire i turnare sil avem Domnia mea insciintare.

De se va intilmpla a se gisi in minile cuIvasI zapis al Mitropoliei ski

al vre-uneia din EpiseopiI, ea numire de avlicesc, dupti fagilduiala ce este data din partea pririntelul MitropolituluT si a pirint:lor Episcopl, nu se afli la acole Scaune datorie aolicéscii, afara din doné condee ce se coprind in anaforaoa Proa Sfintiei, sale prtrintelia Mitropolit, acest zapis se va socoti ca pe obraz, iar nit avlicese i cel ce 11 aro in dator este sa se sigurips6schca dator-

nieta si alud nu so va mu4ami imprainutiltorul, atunci are vole sa la Stipinire, ca sa se siguripsésca, dar acéstil nilzuire are soroc pina la 15 ale viitoruliff Noembre, iar dupti soroc nu i se va da ascultare.-1819, Soptembre 29. Cod. XCVI, pag. Si.

Pitac la pariatele pentru a trece la condicä anaforalele intäririle DomneacT cele pentru datoria Mitropolidi zape avlicesd. Prea Sfintia ta parinte Mitropolite, fiind-ca dupti anaforaoa Proa Sfintiel tale, i a iubitorilor de Dumne4eil pirintilor EpiscopI i dupé obstésca anafora a Dumnélor boerilor, dat ottírìrile Don:miel mele, pentru doné condee de datorie ale Sfintoi Mitropolil, caro te-aT figiduit Proa Sfintia ta, ca in scurti vremo sil le desfacI si Episcopiile, ci nu se rala datére, cum si la imprumutirI, pentru care pricina i cu ce mijloc se di vol° a se 1mprumuta i cum are si se plitésci, este artitat pro larg inteacele anaforale i in °M'Arde DomnieI mele, ce s'au dat, (hipé care s'ail trirnis copa a se trece in condici pre la teite Judecitoriile si pre la IspravnicI pro afarri, poruncindu-se, c de se va intérnpla a se gasi in minile cuIva# zapis al MitropolieI ski al vre-uneia din Episcopil ca numele de avlicesc, dupé tagiduiala ce s'a dat (afari din doné condee co se eoprind in anaforaoa Proa Sfintiel: talo), acel zapis se va socoti ca pe obraz, iar nu aolicosc si col co Il are in mana, dator este sa so siguripsésci cu datornicul ì cind nu so va multimi imprumutitorul, atuncl are vele si nizuiasca la Stipinire, ca si se siguripsésca, dar si acésti ndzuire are soroc pila la 15 ale viitornlitY Nombre, iar dupé soroc nn i se va da ascultare; ci dar ea si

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMiNILOR

2) 0 preocupatiune 1820

57

de §i cam tardivä. tocmai din August anul

semnaläm din partea Mitropolitulu'i Dionisie Lupul 1 El se gandi

fe sciut si la Sfinta Mitropolie, o facem cunoscuta ca i aciia sa se tr6eil in condica Mitropolia anaforalele ca otaririlo Domnia melo, de care asernunea s'ail scris si la iubitorit do Dumnederi Episcopt, spre a se pä'zi acésta bunk' si folosit6re intocmire cut netr6mutare. tolico pisah gospod.-1819, Septet-are 30. (Pecetea gospod.) Vel Logofrt. Cod. XCVI, pag. 82.

Asemenea cartt s'a facut

i

catre Episcopii.

1. laca aceste acte :

Prea Inaltate D6mne. Printeacésta smeritä anafora ark Iniiltimet tale, ca inca de la 16t 1819, cand din mila 1111 Dumnedeti i ca buna voire a Maria tale, m'am ridicat in Scaunul Sfintel Mitropolit a Ungro-Vlahid, cea mat de trebuinta i tomeinica incepere a intrebuintara pastorescelor mele datorit, am socotit a fi (precum este adevikat), ca sg nu 'mi put rnanele pre capul celut intémplator om si ridic la marea tréptá a Preotiet, urrnator fijad, atat ased6rilor color antin piiimitort de acel mare dar, Apostal i ucenict at miintaitorulut nostril ¡sus Hristos, cat si armatórelor lor sobornicesci Sfinte Canóne, a purtatorilor do Dumnedeil parintt, ca acest mare dar al Duhalui &Jut, care de la Tatal a tot tiitoral ese si prin Fial se da la oament, sil fie in dar, dup6 chiar graiul r6scumpkatorulut némulut mnenesc : (in dar 41 luat, in dar sa dati,, iar nu campikat prin bant, cad atuncI indraznose a dice si oil tot aceléd cuvinte ce aii glasuit i fericitul acela Patriarh al Tarigradului, Tarasie, catre cet de atunct, ca macar de se si ja Preotia ca numire, dar lucrul minte eave.ntul, cad se cumpkä adicà ca bout, fiind-ca Duhul Sfint (omenesce graesc), nu este supus Archieriet, ci Archieria Sfintului Duh i Archiereul este chiamator Duhulut iar nu lucrator, caci lueratorul i s6viirsitorul este insu-st acelas ca un Dumnedeä adevkat co se purcede din Dumnedeil adev6rat si se sfintesee, iar nu .sfintesce Archiereul. De aceea, cand acest dar al Duhalut SHIA, ce in

dar s'ail dat de la arhipastorul Hristos la Sfintil Apostoll si de la d6nsil' Diadochir, la tott Archiereit, nu se va da in dar, atunct i col ce hirotonisesce col co se hirotonisesce, nu name cii îï porde darul, ci si anatema se da spre perdare it este cumpkarea, proem s'ail 4is de fericitul Vorhobnic Petra lilt Simon vrajitorul. Catre ac6sta, alegetea unui deosebit om ca acesta, carol° ,pentru trebitinta si neputinta norodulut pravoslavnic Ii ja asupra-st o povara ca acésta a Preotiet, nevole urniéni a se face de caro ca-ce att trobuinta i sa fie indeletnicitf, nu numai intra bunatatile dise de fericitul Pavel, ci i destoinic a putea ridica neputintele parta acelia de norod, care rail ales, ca inv6tatura i cu lucrarea. Asa dar, eu gasesc asedatä de mai naintea inaltket mele In Scaunul Mitropoliet, scóla roman6sca. Pro ori mole ail venit spre acésta cerere a preotiot, '1-am orinduit la acea cólìl, Cu t6te seiintelo cele trebuinci6se, spre indeplinirea datoriilor sale si aduc6ndn-mi

www.dacoromanica.ro

58

v. A. URECH1À

sa oprésca hirotoniile pe bani *i provoca mai multe lucMrY In Divan §i de la Domnitor, spre acest scop, conform punctului IV i V din zamarturie in scris de la sc6lá, adica de la Archididascalul aceï c61e, c este clestoinic a-vi dobindi dorinta, atuncl fiind vrednic si ca cea-l-alta cailtenie, imI pui ou insu-mi rahnile pro capul 1u i if dad darul in dar, precam asetjarea Sfintilor Apostoll" si Calcínele sobornicescI poruncesc; care acéstá Sfinta rimare si lucrare facemd-o canoscuta si iubitorilor de Daninedel fratilor lit Hristos

Episcopl a acestel do Dumnelea pazite PA a Mario" tale, am la it r6spuns in scris, ca i frat.a lor sunt lateo ctigetare ca smeronia mea si ca vor fi urmatoil i fria lor intru teste si intocmaT color mal str çlisoStinte a-;elsirl. Dar fiind-ca si no' ne atlarn, precum i col-l-al, oameaf noput neiosl i supus" 'norte', ca nu care curnva coï din urrna nóstra fratI A.rchiere", sa calco acés% proinnoitóre lucrare a uumitelor mal sus Sfinte aserj.611 asupra madeleI hiroteniilor, rugam bunatatea Mario)." talo, precum al" t'Itaca si alto multe de obste folositóre bunatatI ale acesteT patri", s bine-voescI a intari i acnsta pretnnoire a nóstr la pr.cina hiroton ilor i prin luminat hiisovul Mariei tale, caro sí coprinda atht aceste ina" sus 4-ise, ce am pus inainte.i vedereI Mario" tale, cht si altote folositeire, ce de catre malta M'aria tale intelepciune so vor mal gasi ca cale, spro mai temeinica iatarire si armare a scoptilui ce este pus inainte, atht in cursul vremei mistre, cht i dup6 no): in veci i pentru acesta voi avea Maria ta cea maT mare plata do la arbipastoral Hris os si pmenire ca lauda a pururea. 1820, Tulio 18. Al Ungro-Vlahiei Dionisie, Iosif Episcop Argel. Cod. C, pag. 220..

Agupra aceda anaforale Alexandru N. &tul clee urnzatdrea resolutiune: «Ca adev6rat Prea Sfintia sa parintele Mitropolital, de chad s'aii ase(0 In archiepastorescul Scaun a acestel pravoslavnice ferI, in multe chiparl ar6tat Dumnecjeesca rivna co hranesce catre cuvêntatórea a lui" Hristos turma, lar

mai vértos printeacésta anafora, ce puso inaintea Domniel" mole, arata pro fa, chta caldur6s6 dor:nta are de a aduce in starea cea canonisita de Sfinti" Apostoll"

si de Sfintele Sobre acest maro dar al PreetioI, spre a se jartfi mieral si

etiv6atul lui Dumnecje6 de mânI vrednice si maI nainte curatite, ca rnijlocul ce ar6th Proa Sfintia sa dmpreana ca Sfintia lor pärintii Episcopl, cersind a se da si Doinnésea nósträ" hotarire, ca s'a r6ruhte canon Lestramatat color din urna pastor" al eatilulul" acostuia cu multa bacurie am laudat Domnia mea acésta Damerje6sea rivna a Prea Sfint'ei sale si vroind a se hice cunoscata 1.1 iota cinstita obste boeresca, panera inaintoa vedare): D-v6stre credinciosilor boerl velitl aï Divanulul Dotuniel" mele hale,' si mazili acésta anafora, ca mal cu d:nidinsul facènd i D-v6stre °Mesa eh bzuire asupra color ar6tate, séti ate s'ar iiiai cnveni a se adrtoga, sh dati DoninieT me:e intréga pliroforie i prin iscaliturile D-v6stro, ca i Domnia mea, sa lo asedarn i s'a le tararira». 1820, Tulio 19. (

L. b.

rel Logoftt.

)

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMÀNII.OR

pisul ce semnasä. la 22 August '1819, catre Domnitor. (VecjI anexa dup6 Erbiceanu, Cronicara Greci", pag. XLIX). Ceva mai mult, el Boeril se adunará, se sfeituirá pi, la 1 August 1820, presentará lul _11 Sutul urmatdrea anafora :

Prea Inältate Ddinne.

Am v114iit auaforaoa ce ail filent Märid tale Proa Sfintia sa parintolo Mitropolitul dimpreunä cit pärintiT Episeopf, cum c fiind urmator1 Stintelor Caneine ApostolescI i Sobornicesea, ce poruncesc ea cel ce esto a infra in. dita Preotéscri, se fie indeletnicit infra imbunatätiri i destoinic a patea ridica ea invétatura i lucrarea neputin'yele partei acelvia de norod care 'I-mi alts si

hirotonirea sà i se facri in dar ftirk' de dare de banY. Pre en carT aii venit spre acésta cerera a preotid, '1-aa orinduit Prea Sfint:a sa mal An16iii la scéla romänésca, ce este, a se indeletnici ea hite seiintele cele trebuinci(se spre implinirea datoriilor sale si aducénd la Prea Sfintia sa marturie in scris do la cel fintéiä ciasen al sci51eT, ea esto destoinie a-si dobindi dorinta, alune), fiind vrednic i ca curatonle, i so da (huid in dar si cum cá acésta Sfintii armare fäcênd-o cunobcuta i Sfintiilor sale pärintilor Episcopi, a i luat réspuns in scris, c i Sfintia lor sunt hateo cugetare cu Prea Sfintia sa si ca vor fi urmatori infra t6te i intocmal celar mal' sus Stinte aseTéri. Dar fijad, ca nisce oameni, supusf mortd, pentru ca nit care cum-va ea' cl;n urma pärintI Archierd sä calce acéstä preinnoire a lacritreI numitelor mal sus Sfinie aset,tera asupra madeld hirotoniilor, au rugat buniitatea Mariel tale, ea precuin al intarit

1-1 alte multe obstid folositére baniitätI ale acestd patri', asemenea sa binevoescI a intäri si acéstä preinnoire a Proa Sfintid sale la pricina hirotoniilor prin luminat hrisoval Märiel. tale. 'filtra care sii se coprinda, ata a(este mal sus gise, ce au pus inaintea vederef XliirieT tale, cat i altole fol)sit6re (e do clara malta Märiei tale intelepciune se vor mal gasi ea cale, spre mai temeinica intärire i armarea scoposalui acestaia, atilt In cursul vremd Prea Sfintid sale, cat si in arma Prea Sfintiel sale in veci. La care anafora s'au dat luminata hotiírirea Märiel tale coprituyótóre (eit'zh textual kotárirea mal sus). UrinatorT fiind laininateI portincr ne-am t dunat cii totif, aici, la Domnésca Marief tale Curte si din mar sus numita anafora, intelegénd Dumne(jeésca

i vrednica de maro lata% rivnä a l'rea Slintjej sale si a piir ntilor

EpiscopI, ce lateo gläsuire ati bine cugetat de a pretnnoi Efntele asecjarT

camine Apostolesd i Sobornicesci, ca de acum inainte sa se I azeasca intoen ai ea tétrt nesilita vointil si din chiar banal cuget, jartfini i lepädänd ca total]

acest vätämator de salta et intoies, a nu FO n ai ha atusa de putin lani de la hirotonil, cit niel un fel de cavént i pricinuire, ci preeum in dar li s'au dat de Duninetjell, asemenea sa dea i Frea Sfintia lor. in adevé'r, frea Jniiltate 1)6rone, läudatä este acésta bunk fapta a Prea sfintieT. sale si nit santera viednia a-T. face multrimitil dupé cuviintä, decht iéniOnem pururea rugiltont catre milostivul Dumnetjeu, ca inmultéscil anif. Nieta]. Proa Sfintid sale pana la adAnci beitränete, spre sufletéscit nitIngtiere a norodului i spre seNérsirea

si de alte bunattitl, ce se Odajduesc de la asemene Sfintit pastor si prin Prea Sfilltia Sa i de la pitrintif Episcopi, ce sunt salmo. 8catintilm Mitropolim.

www.dacoromanica.ro

60

V. A. URECHIA

propuse ca *dila romAnésd. (a lul Lazar) sA preggtésca i candidatl de preott i in acésta, confirmand art. VI din angagiamentul Oil. De care §i cu herbintélii ne rugam sa bine-voescI M'aria ta, a se da si luminat hrisovul Mitrier tale de intrtrirea acestel obstesei otártri, ca sá se *ésa totdeauna nestr6mutata, nu numai acum, ci i la coi din urmit Archierel ce vor sta dup6 vremY, dandu-se stasnice poruncl ale Mrtriel tale si cutre t6te Ispravnicaturile t6reI, ca niel Ispravnicl, niel Zapen', niel altul nimenT, sá nu se indrUzn6scil a lua cineva-sT en de putin balar' de la ceI ce sunt a intra in dita Preotéscii. 1820, August 1. Grigore Brancoveanu, Const. Cretulescu, Grigore Ghica, Barbo Veicarescu,

Grig. Baleanu vel Pornic, lifihalache Mano vel Vornic, Grill Filipescu, Istrate Cretulescu biv Vornic, Iordache Samurcap vel Vornic, Iordache Slatineanu vel Logoftt, Gheorghe Filipescu, Const. Dudescu, lordache Filipescu vel Vornic, Iordache Goles.cu Vornic, Greg. Ralea vel Varnic, Nicolae Picaresco vel Vornic i Nestor Logoftt.

Asupra acesta anaforale Alexandru N. Sutul hotareYsce : Dinteac6stI obstésca anafora a Dumnélor velitilor boerT, ni s'al' M'out cunoscut, ca intrégu bucuria n6strä, ad este de unit cugettal Domniel lor al pririntilor ArchiereT, spre lucrarea color de Durnnedeil plAcute imbunatätirT ; se mal dovedesce incá si o Sfinta logaura de evlavie, a fiilor cutre dulrovnicescul pitrinte si de parintesc libov catre duhovnicesciT fir si al tuturor improung cuget anit ca voluta Domniel mele, spre lucrarea color folosit6re patrieT, cersind Dumnescul nostru ajutor spre s6v6rsirea acelor bine fntocmite i intrairea color bine asedate. Drept aceea dar, laudand Domnia mea si acum acéstil obstésa

budá cugetare spre folosinta patria, primim telte cale se coprind inteacéstlí anafora i intiírindu-le ea Domnésca nóstrrt pecete, poruncim Dumitale cinstite si credincios boerule al DomnieT mole, vel Logofet de Ora de sus, sä intocmescI Domnescul nosi-ra hrisov, focénd si Domnescile nóstro porund cutre t6te t6reT, cu coprinderea ce maI jos inteacéstil anafora se aratii.-1820, August 12.

Vel Logopt.

L. S. )

Krméza indata i hrisovul : Domnir i oblikluitoril férilor, carera li s'au incredintat de la Duruneden puterea i shipânire4 de noróde, indatoratI fiind a ingriji cu neadormire pentru

t6te ciIte sunt spre buna orinduialä i dreptatea supusilor slf, de a pune In faptii si a nu lusa niel un lucra r6u a cargo cu nebagare de stfung, atitt pentru partea politic6scA, al i pentru tagma lasseric6scil, ca un norod ce de obste impreunu esto incredintat sub o stapilnire si oblliduire crestinéSse4 ; cgreia Ingrijiri aflAndu-ne Domnia mea pururea indateratT i pera t6te cele de trebuintA rivnind, intre alte pricinT ointescI ale Ore', ce no trudim de cand milostivul Dumnedeti ne-a6 hiíritzit Domnia Valahiet, neincetat i fárt pregetare a le intocrni in starea cea cuviinciósá si a aduce cele cable in rinduiala lor la urmarel cea bunit, aflat-am tréba hirotoniilor preetescI, care este parten,

www.dacoromanica.ro

iSTORIA tiom'ANmon

6l

catciudat I Dionisie face asemene propunere dupe ce la linea lul Iunie 1820, propusese lui Vodä a nu se da simbria dascalilor*c6lelor cea ales intre norodul crestinesc si care este una din Sfintele taine bisericesci

&Pita maI dinainte, do la o vreme inc6ce, la un catahrisis nesuferit, avemd adica lesnire eu dare de banI orl cine vrea, prin mij16ee neprimite BisericeI impotriva Sfintelor Canóne ApostolescI a castiga darul Preotiei, care can6ne, ca tarI legaturT opresce si indatoresce pe ceI co 'Arta s6rta i darul ApostoBel', ea acel dar llumnegeese ce printednsil se da, sí nu. £1 negatatoresca prin blare de banI, ci precum Dommil nostru Isus Hristos, prin rostul Sfintie" sale, a gis Apostolilor : cin dar atT luat, in dar sa datl). Acestiff dar Sfint Canon urmand i Prea Sfintia sa cel de acum alesul de Dumnogea Mitropolit al UngroVlahieI, chir Dionis e, dimproutfa ertnosckor al acestiT rea obielnuinta si fierbinte Mutt rivnitor spre inclreptarea acesta pricinT bisericescï, prin anafora ariltare, cam ctí fijad urmator Sfintelor Can6ne ApostolescI si SobornicescI, ce

poruncesc, ca acel ce esto a intra in brésla Preotésert sa fie indeletnicit intru imbunatatirI si destoinic a putea radica Cu inv4atura i lucrarea neputintele parteI aceia de norod care il ati ales si hirotonia sa i se factí in dar, frail de dare de banI ; pro ori carel ail venit spre acéstil cerere a PreotieI, a'l orindui Prea Sfintia sa maI antditi la scóla romaasca, ce este asegata, a se indeletnici Cu t6te sciintele colo trebuincióse, spre implinirea datoriilor sale, carel aducènd la Proa Sfintia sa marturie In scris de la col d'antiku dascal al sc6leI, ca este destoinic a primi dorinta, atuncI fiind vrednic i ea cea-l-alta curatenie, sil i se des darul in dar. i sum ea acésta Sfinta armare facênd-o cunoscuta i Sfintiilor sale parintilor EpiscopI, ail luat e6spuns in scris, ca si Sfintia lor stint intr-o cugetare cu. Proa Sfintia sa si ctí vor fi urmlitorl intru tóte si intoemaI color mai sus cjise Sfinte aseOrl, dar fijad ca nisce ()amen): supusI mortal, pentru

ca nu care cum-va eel din urma parintl Archierei, sí calce ac6sta preinnoire a luerarei numitelor mal sus Sfinte asegr1rI asupra madelel hirotoniilor, au facut rugaciuue DomnieI rnele, ea precum am intocmit i alte multe de obste folositóre bunatatI ale acesteI patriI, asemenea sa bine-voim a intrui si acósta pre nnoire a Prea SfintieI sale la pierna hirotoniilor i prin hrisovul Domniel male, intru care sil se coprinda, atat aceste maI sus gise, ce ail pus inaintea Domniei nóstre, cat i altele folositóre ce de catre Domnia mea se vor maI gasi ca cale, spre a se pazi intocmaY, cat si in urma Prea Sfintief sale in vecI. La care anafora s'ail dat Pomnésca n6stra hotarire copring6t6re, ca cu adev6rat Proa Sfintia sa de cand asegat in arhipastorescul Scaun al acesteI pravoslavnicI t6,ri, in multe chipurI ar6tat Dumnegeésca rivet, co hrilnesce catre cuventat6roa a luI

Hristos turmil, iar null vèrtos, printeacésta anafora ce ati facut catre Domnia mea, aa dat de fata cata, caldurósa dorinta are de a aduce acest maro dar al PreotieI in starea cea canonisita de SfintiI ApostolI si do Sfintele Sob6re spre a se jIrtfi mielul si env6ntul lui Dumnelea de man): vrednice i maI nainte curatite Cu mijlocul ce 11 arata Prea Sfintia sa dimprenna ca parintiI EpiscopT, cersind a se da ;4.i Domnésca n6stra hotarire ea s'a remae canon nestramutat color din 'ulna' pastor" al staululul acestuia. Pre care acésta Dumnege6sca Fivna

a Prea SfintieI sale ca multa bucurie e am laudat Domnia mea si voind a se face cunoscuta in MO' obscea boerésca o am si orinduit Domnia mea in teoria

www.dacoromanica.ro

V. A. URECHIA

pre tirripul de vacantele de varä. §i a se hcentià internatul §c61ef, sub pretecst de economie!Vom aduce acest unic act urit, semnat Dumnoalor volitilor boan, ca fac¿Ind chibzuire asupra color mai sus dise, s ne faca araare ; carY dupä por anca Domnid melo adunandu-se ca totil,de la qioa ant6id ale si facut aretare prin anafora, cii si Damn6lor, nu numal acontit urmat6re,

sunt intr'o unir() la tóte cate a i cavéntat Proa Sfintia sa, ci inca si lauda ac6sta bulla fapta a Proa SfintioI Sale si a parintilor EpiscopI, ce intee glasuire au bine cugetat de a preinnoi Sfintele ased6r1 i can6ne A.postolicescI si Sobornicese', ca s mi se ia citusI de fritinI ball)* de la hirotonie, ea niel un fel de

cuvént, de la verI cine, adica, nici. de Ispravnict, niel de Zara si n:cl. de alt niment, ci precum in &u s'ala d it de Dumnedea, asemenea i ceI ce vin la hirotonie sa prim6sc:t dar in dar ; pentru care si qic Duann6lor, ca dup.() cuviinta

na sunt vre 'niel a-I face mult imita de catre noI, a fi pururea rugatorY catre milostivul Duninede6 ca sa ii inmultésca anii vieteI Prea StIntieI sale pana la adanci biltranete si spre suflet6sca mangaere a norodulul i spre s'évsersirea si de alta man bunatatt co se n'édajduesc de la asemenea Sfintit pästor i prin Prea Sfintia sa si de la parintif EpiscopI, ce sunt supusT Scaunului Mitropolid, rugandu-ne do obste, ca acest asedemilint al hirotoniilor sil-1 intarim si ca Domnescul nostra hrisov, ca si so pazeasca, in vecI. Pedí, dinteac6sta obst6sca anafora a Dumnélor boorilor, facéndu-ni-se cunoscut ca intréga bucurie a nóstra cat este de unit cugetul Dumn6lor ca al parintilor Archierei spre luarea color de Dumnedeu placute imbunatatirl, se mai dovedesce inca si o Sfinta legatura

de evlavie a fiilor catre duhovnicescul parinte si de pärintesc libov catre duhovnicesciI fiu si al tuturor impreuna cuget unit ca vointa DomnieI mele, spre lucrarea calor folositóre patrieT, cersind 1/muesca' nostru ajutor spre sh6rsirea calor bine intocmite i intarirea color bine asedate. Drept aceea dar, lau.dand Domnia mea ac6strt ol4t6sca buni cercetare spre folosintele patrieI, primim t6te cate se copr,nd nrit sus si printeacest hrisov al nostru, intärim, ca sa se pt,z6sca acest 8,7:K1611161A la hirotonit bt-deauna nesträmutat, na numaI acum, ci i la col' din urma ArchiereI, co vor sta dup15 vreml. Enana dar si

pro altI fruti. DomnI, carI in arma n6stra sa vor invrednici a fi obladuitorI acestet cre;tineci terI, sii bine-voiasci a innoi si a intari ased6mclutul acesta, ca si ale Domniilor sale aseVinénturu sa fie in turna de altia tinute tu s6mii; si am adeverit hrisovul acesta ca insi credinta Don-miel mole Iti) A.lex.andru Nicolae Sutul Voevod, i ca crelinta proa iubitilor Domniei mele fil Nicolae V-vd., Gheorghe V-vd., loan V-vd., Scarlat V-vd., Donara V-vd., Grigorie V-vd. martorI flind i Dumn6lor cinstitI i credinciosi boerii velitt aI Divanultu. Domniet niel° : pan G'rigorie Brancoveanu biv vel Ban, Epistatul Spätariel, pan

Barba Vaclrescu vol Ban, pan Grigorie Baleanu vol Vornic de Ora de sus, pan Grigorie Filipescu vol Vistier, pan Constantin Samurcas vol Vornic de t6ra de jos, pul Gneorghe Slatineanu vol Logofdt de t6ra de sus, pan Constantin Filipescu. vol Vornic, pan Grigorie Ralea vol Vornic, pan Nicolae Vticareseu,

vol Vornic al oMirilor, pan Constantia Golesett vol Logof6't de téra de jos, pan Constantin Campineanu vol Logorét al sträinelor pricira, pan Iacovache Riza vel Postelnic, pan Durnitrache Hrisoscolei vol Logoflit de &maitu', pan Nicolae Ghica vol Vornic al Politiel, pan Alexandru Hariton vol Caminar, pan

www.dacoromanica.ro

tSTORIA ROMAN ILO R

63

de Dionisie, la capit. §cilelor Se rol vede in note, actele relative la oprirea hirotontilor de candidati nepregatit't i pe bani. Vre-o schimPare deosebita in organizarea administratiunei Bise-

rice' muntene nu se Ad in diversele condice. Din organizarea data Consistoriilor eparhiale sub ocupatiunea muscalésca. din 1806-1,812, s'a conservat cate-va, cum probézä urmatorul act .

.

Zemle Vlahiscoe.

Fiind-ca Sfintia sa Episcopal Ramniculul ehir Galaction, dimpreuna en, Protosinghelul do la Craiova, are Sfintia sa orinduit'l pentru a cauta pricinile bisericescI ale norodulia i patru Clerief, carT, fiind-ca so afiä pururea sirguiala si cu silinta la pricinile i judecatile ce se orindUlesc de catre Dumnéliff Caimacamul i de catre Dumnelor boeril divaniff de la Divanul nostril ot Craiova, aí avut min', de la fratiI Domni: de mai nainte ea sa scut6scii drepte

bucatele lor stupi, i rmntori de dijmarit, i vinul ce-1 va face in viile lor de vinricitísi oile de oerit. Drept aceea Innoim si Domnia mea mila acésta si poruncim i voua slujitorilor dijmarf, i vinariceff i oeff, ce Teff fi olinduiff dupe vreaff la acesto slujbe, nimenT Intru nimio superare maf sus numitilor Clerid: pre drepte bucatele lor sì nu le facetf, c asa este porunca Domniet mele, i saam receh gospocl.

1819, Octombre 25.

(Pecetea gospod.). Vel Logofa

Cod. %CM, fila 160.

gDe la clesca1ecat6re», qice un act din 1819 Decembre 14, a existat

pe langa Curtea. Go,zpod un mare eclesiarh, care avea privigherea llisericilor Cur tel.. Ultimil Domni Greci ail adus pre lAngä el un Arhi-

mandrit grec, care ince ul cu incetul s'a substituit marelui Eclesiarh ornan. Sub M. Su tut se desnintéza r ()still de mare Eck siarb, cu robarea Mitropolitutuf Dionisie.

Dumitraebe Sutul Tel Cornis ; i Ispravnic, pan Gheorghe Slatineanu vol Logofet

do t6ra de sus; ì s'ati scris hrisovul acesta la anul al doilea dintru tintéia Domnie a L'oluniei mele, aid, In orasul Scaunuld Domnieï mele Bucuresd, la anil de la nascerea Domnulu1 Dumneçleti i mrintuitorulni nostru Isus Bristos. 1820, August 28, do Nicolae Logofet za Divan. (Iscalitura i pecetea gospod.), Gheorghe Srcitineanu, vel Logofit procitoh. Cod. %CM, fila 17, verso.

1. ell anaforaoa Mitropoptuld Dionisie In cod. 100, pag. 260.

www.dacoromanica.ro

64

V. A. URECHtX

Taca actul: 16) Alexandru Nicolae Supt Voevod Zemle Vlahiscoe. Dap6 pliroforia ce se da Domniei mole printeacésta anal ora a Prea sfintiel'

sale Mitropolituld Ore! §i. a Dumneld cinstituld i credinciosuld boer al Domnid mele, Gheorghe Filipescu, vel Logof6t de teara de sus, de vreme ce Eclis:archul cartel gospod. all r6mas flama! o numire ca total del:11.th' i netrebainciós i acea puting tntrebuintare ce sávarqia mal inainte vreme, siarhil s'ah' insgrcinat de laminata Doma!, selefiï. no§tri, asupra A rhimandrituld

carta domnesci, carele se afIrt aptirurea langg domnie 9i la fóte parisiile se aratg inaintea Domnului; de aceea dar, ca un hiera de prisos, acéstg Eclisiarhie,

hotgam Domnia mea sg lipséscg de acum inainte ca total, r6maind. acéstg ingrijire a bisericel domnesci asupra Arhimandrituld curte!, pe carele 11 ortnduim Domnia mea mal mare i purtator de grije asu.pra preotilor, cantgretilor i altor slujitori a! acestei bisericI, sub povata Proa Sale pgrintelui Mitropolit, ar6tandu-se qi la tole parisino inaintea Domniei mele, iar la biserica cartel' gospod cea veche, poruncim sg ingrijescI Prea sfintia ta prtrinte Mitropolite, dup6 chipul ce ne arel]: prin ac6stg anafora i dup6 sciuta r1vnä ce al'

la buna orinduialg §i buna stare a sfintelor biserid.-1819, Decembre (Pecetea g-pd).

O.

ve l Logofet.

Prea Inaltate Ddmne, Din descalicátórea acestei ter!, stgpanirea aici. se vede e i cu sfat bisericesc clirosuld bisericel gospod. ati inchipuit un proa deosebit dintetnsii numindu'l Eclisiarh i cu povatuirea Mitropolituld, acesta Ingrijea tot-d'a-una mai v6rtos la parisiile domnilor In bisericg, dupg vremI acest Eclisiarh al bisericei cartel gospod, avanduVi petrecerea sa prea cinstitá i fiind om ca idee qi pracsis, atat la cele bisericesci, cât i politicesci, se cinstea de top', In deosebire persóna sa ; admita, luminate Thimne, tiindu-se pana la mazilirea

posatuluI Aloxandru Vale Ipsilant i cunosandu-se In urme, a la ac6sth' bisericéscg dreggtorie nu se pot nemeri ca Inlesnire dintre preatI pre coi asemonea color mal r6posatul Nicolae 'Toda Caragea, tia adus de la Tarigrad un arhimandrit, numindull al curte! gospod, pe carele s'ad cunoscut el ea incet, Incet '1-art 1nsgrcinat ca tótá Ingrijirea datoriei eclisiarhului mal mult pentru cl tot-deauna s'ají aflat ea vederea sa in curtea gospod, aprópe de biserica ce merge Domnu.1 i acésta urmandu-se de la Donan la Domn pana acum, iar eclisiarhul an reinas numal ca numirea, iar nu i ea lucraren cea Intémplat a fi la biserica ot mal dinainte, cae! çi ederea sa mal mult Curtes veche i ingrijitor pentru cele de acolo i la parisiile DomnescI se aratrt eclisiarhul numai pentru o ad acere aminte a Invechimii acestei dreggtorii

www.dacoromanica.ro

65

ISTORIA ROMANILOR

si ca proa putinit intrebuintare din celo ce savArsesee arhimandritul cartel gospod. do aceea i chibzuindu-ne anandof, am socotit ea acéstri numire do ecli-

siarh aid in BucurescT a bisericef gospod, de acum inainte ca cum nu ar trebui a mal' fi, si de se va gasi ca cale de careInaltimea ta, indraznim a dice, crt insusT preacuviosul archimandrit al bisericeI cartel gospod, sa implinésa de acmn inainte i ama patina intrebuintare ce savèrsia eclisiarhul la parasiile domnesci, i cût pentru biseriea gospod ot Cartea veche. 1101 smeritul Mitro-1 polit, dupl; datoria ce avem, ingrijind, vom nemeri vre-un preot maf deosebit vom orindui proestos acolo insiirc:nandu'l ca purtarea de grima lucrurilor bisericel dintr'énsa, ce i se va di inseris, ca paza slujbelor i ea curatenia bisericel, iar anif Dlitirtel tale de la milostivul Dumnezei sil fie multi 1.1. fericitY.-181.9 Decembre 14. Al Ungrovlahie'i Dionisie, vel logoPt.

5) In privinta tolerantel religiese, nu gäsim niel un act contrar el. Bisericele eterodoxe continua a fi sub protectiunea stäpanirei te% ref. Prozelitismul chiar in Biserica ortodoxa, este ingradit cu 6re-care formalitiltY. De o parte nu este tolerat un montan pämèntén sa schimbe !egea sa de alta parte, in casal cand o fatì de evred voi sk se faca

cretina, însuf Mitropolitul Dionisie cera Ni Voda, ca sá ordone boerilor isrravnicT, «ea fata §i ca Cucernicul Protopop al judetuluï, cerceteze acea l'ata de este de bunei t'oil/. el venirea la pravoslavie, orI

silitä de cineva.,f, Sal de vre-un nadajduit .:54tig (ad. din interes V. A. U.) §i de tôle a rémanea pana la sfarOtul vietei sale sub adevarata pravoslavnica credinta.» 2 Un cas unic : un Nicolae rnanifesta cugetul sa'si lepede legea ortodoxa. El fu surghiunit la monastirea Aliírginent dup6 denuntarea lui Aga. llanta luT se rilgit luT Voda, in Septembre 1820, de iertare si N'oda 11 iartii in

16 Septembre 1820.Cod. C, pag. 601. 16) A lexandru Nicolae &tu voevo I i gospodar zende Vlahiscoe

Dumnévostr4 ispravnicilor aI judetulut, cât pentru pornirea i cererea fiicel j'aluittireT de a veni la pravoslavnica credintrt si a so lamina ea Sfintul botez, poruncim dumnév6stra, ca impreunh cu protopopul judetuluï, su facetT cercetare i urmaroa ce mal jos se arata inteacéstrt anafora a Proa Sfintiel sale parinteluT mitropolit, iar pentru lucrurile cele luate de fatrt din casa mitme-seT. sii cercetatT de sunt bune si drepte ale mime-sol% séi sunt facute, orT tóte sétl dinte8nsele, ca ostenéla fetel, i fiind ale mume-sei, do nu sunt faculte pe obrazul feteT, orT ca s'a le plIrte in casi, séa ca sa i le dea de zestre ciind se va mitrita, i sU insciintati Domniel mele.-1820, Junio 13. vel Logofit. (pecetea g-prl) /*torio Romtini or de V. A. Ureehid.

LcoLur. XIX.Tom.

www.dacoromanica.ro

V. A. URECHil

6) Negre§it cä eel venitY la legea ortodocsä din alte religiunY, doban-

die' carte scutirl, privile giuri i miluirï.1 Prea .Truiltate ,Ddmne, .

Dup6 luminata porunca ce ni se da la acésta jalbil a RujeT OvreiceT ot PloescI, sud Prahova, am intrat In cercetarea pricineI i vre-un alt destoinic cercetat de MO adever nu am putut descoperi, fara mina' vedem, c inaintea acestel: jälbi ni s'ail fost mitts' alte doue jab): ale Mee): jilluitaeI, date tot dare Maria ta, i buiurclisite care noT, dintr'a carora coprindere pe largä pliroforie s'ail fost dat Maria tale, earl ¡IDA se si alatura prin insotirea acesteT anafora, i fiind-ca allat cut locuinta la Ploesci, precum i acea copill la sud Saac, in casa numitulni Paharnic, de se va gasi ca cale de malta Mariei tale intelopciune, sa se porunciasca Doran()lor Boerilor IspravnicI din sud Saac, unde fatil i co Cucernicul Protopop al judetuluT, sil se cerceteze acea fata de este de buna vom el venirea la pravoslavie, orl silitil do cinevasT, sbil de vre-un nadajduit interes si de p6te a r6m6nea pang in sfarsitul vieteT sale sub adev6rata pravoslavnica credinta, i cand ca adev6rat se va lucre-

dina d-lor Intru t6te, ni so va face arkat nova' in scris, ca sa dam porunca la Starita ot schitul Tigtinesa, spre a o si lumina co Sfintul botez, dup6 ce i se va face mal intéiti cuviinciosul catibitis iar pentru acele lucruri luate de Nth', ce nidT. insasI nu le tagaduesce prin jaiba sa si se va da luminatil

hotruirea Mä'rief tale catre Dumn6lor boera Ispravnicl, cum sa se urmeze, mai vêrtos ajutand-o i pravila, nutnind-o ca o firésca zestre a el, fiind trebuinciósii la vremea capatuireT sale, iar cea desaOrsitä hotarire r6mane a so face

de catre Märia ta.-1820 Iunie 3.

Al Ungrovlachiel Dicmisie 1. Cartea Radului Papistasu Várbatul Zoitel pentru ertaciune.

Zemle Vlahiscoe.

Fijad-cuí Radul barbatul ZoiteT botezatei din Papistas1 prin sinet domnesc, all fost miluit de a fi ap6rat din réndul dajdiilor visterieT, i de alte podve(IT

angara, lar acum prin jaiba ce au dat domnieT mele, sotia luT Zoita, plangéndu-se ca ea r6maind sacata i barbatul eT nefiind destoinic a o hriini, mal

vhtos aflandu-se Insarcinata cu copiI, all cerut, ea pentru neputinta ei sa o

miluim cu scutirea unef pravalif ce are, de fumarit, de climinärit, a careia jalba oranduindu-o Domnia mea In cercetarea Dumn6lul vel logofkul de t6ra de sus, si Dumngia prin anafora de la 9 ale urmat6reT Iola, all arotat Domniel: mele de saracia i sacatlacul ef, de aceea milostivindu-no Domnia mea, Ii innoim privileghiul ce ail avut barbata-s61, cit a fi aperat i de aid: inainte de réndul dajdiilor vistieriel i alte podvecjf i angarif, cun1 i pravalia ce o are dréptit a sa apäratii de funiarit i carninilrit; pentru care poruncim la totT catf se cuvine, intocmai sii f1I ormatorf, ca asa este porunca Domniel: mele, I. Saam recech gospod.-1819 Septembre 16. (Pecetea gospod.) Vel logofet. Cod. XCII1, fila 71.

Zemle Vlahiscoe.

Fiind-ca Maria care din legea ovreiascil all tras la pravoslavnica credinta ail avut privilegiii de la fratil: Domnf de mat nainte, a scuti o prilvalie

www.dacoromanica.ro

67

ISTORIA ROMINILOR

7) 0 afae,ere curibsä agita litmea boerés3ä in 1870. Un alta& grec a fost aflat cu furtiturb de nió§te : un fragment din st. Damian, altul de la Sfintul Pantelimon i «o bacAticA négrä, scrisä In plavä «Sfintul le;nnn, iar prin grain ice numitul leromottah, cì e s'auge de al Santului Gheolghe».... Mitropolitul cere hit A. .5utu s se sequestreze tòte acestea í sá se pästreze la Mitropolie, ;tub pecetea i a CalugiiruluY, pana se vor ivi reclamatiunl de la locrd cärora apartin. .

ceretea, la 25 M'Ir( ie, 1820.1 o can:huna sub acestä pravälie, de fumara, de dininärit, de vaina, de vinul Domnesc, de ortul Vätäsesc si de alte angarri, Ce sunt pe prLväli i cArciume, ins6 prävalia i 611i:cima drepta a su, cum i Nica sota" a a fi aperat de 1.61(10 i scrtpatat, iar acum dupe jaiba ce ad dat Domniei mele clAjdirlor fiind strom nuinitrt Maria, aretilnd ca Nica sotal e murind si ea fiind la desilv6rsitrt betránote, caro avénd o fila si märitändu o dup6 un Ene alvaragiul ot Baruiie, ail fäcut rugriciune Domnia mele, spre a ne milostivi sa &Un privilegittrile de mal sus aretate ale el pe inmole ginere-säti Ene ;;alvaragiul. Drept aeeea (tupe incredintarea ce ne-aii dat Dumnelui vol logofetul, c araarea ei este adeveratrt, ne milostivim i d int Domnescul nostru lirisov la milnele ginere-srt Ene, atlit cu Privilegiurile de mal sus aretate, cat i adaos de a estui ale lul drepto bucate de vinilriciä din dreptä via sa; pentru caro poruneim tuturor de obste a da burla pace pentru t6te cate se coprinde si a nu face niel' un fel de supärare crt asa este porunca Domniel mele.-1819. (Pecetea gospod.) Vel logofrt. Cod. XCIII, fila 98.

1. 16) Alexanira Nicolae Supt Vo6vod i ospodar zemle Vlahiseoe. Proa Sfintia ta pitirinte rnitropolite, ara védut Dorunia mea ar6tarea ce Ne facI pri ,tr'acestit anafora, de cercetaret si urmarea ce al facut pentru Sfintele mete ce se gäsese In nnina luI Teodosie Ieromonahul, care aceste Sfinte tueste poruncim sä stea pecetluite in pastrare la Stanta Mitropolie, paatä cAnd se va arta cine va si ca bullo dovedi si se vor cere de la local de ande vor

Martie 23. Cod. XCV, pag.

(Pecetea gospod.) Vel Logofir.

Prea Initlfate Domne,

Dup6 luminatä porunea :Oriol tale, ce ni so dit ea intárire la aaaforuoa Duannelui ve!. Camarasu, prin care se hotarasce de Maria ta pentru nisce Sfinte m6.,ite ce s'au gäsit in milita tunal calitgir anume Teodosie Ierdmonahul Velt de la m6nitstirea Sfintet Troite din eptrhia Pistra, care inOte cercetändu-se

se dovedi a fi o parto din inOtele ca numire de Sfant tl Damian si alta a Sfantulul Panteleirnon si o bucatic:t negra scrisä in plaa Sfint lema', iar prin graiii dice numitul IeromJnah, oil este sango de al Sfäntulut Gheorgire, t6ta acestea intr'o cutie de argint i o cruce de lema ferocatrt in argint ca seaunul eI lucrata prost s'un petrafir de stofitá albasträ si o pandahusä semb3asca t6te

www.dacoromanica.ro

68

V. A. CTRECiI1A

8) Fewte cum, ròse, ap6pe tot atat de numeröse ca §i sub Caragia, sunt htisóvele de 'Diluir] a liverselor DiselicI i Monastiri din Ora din Orient. Se scie ca i reinoirea hriselvelor acestora acordand privilegii i militirl, era o sorginte de adunare de banl, nu numat pentru logufetil marl, ar mal ales pentru Domnitor. Se pot vedé in anexele volumulul asemenea hris6ve §i cArtf domnesc1

Din aceste acto de miluiri de mönästiri §i bisericl notärn hriSON'lli dat MonstireI Ieòna, pre langa eare so intretinea un asil de 24 temei sarace, cobraze mal alese» 2. acestea de mal sus arate puindu-se ¡oteo bolinea s'aï pecetlait eu. pecetea 116st-ea' i a nurnitului lerdmonah si a bulucbasel Domnetil cuímri, cu care s'ati trimis s. s'a i dat in pristrare la eclesiiarhia SfinteT Mitropolii, patri ctind se va aféta cu vre-o bunri dorada' si se va cero de la loca do nade vor fi. 1820 Martie 19.

Al Ungrovlahiel Dionisie.

I. Ved1 actele in anexele volumulal.

2. Hrisovul bisericel lana. CeT ce silvér-scsc bunitiltile cele de suflet folositére si Oriente luI Durnnedeu

nu nunial: in viata acésta se lauda si se bine-cuvin'ézg, ce si dopé petrecania lor le remine mimo nemuririíre i pomeniff vecfniee si su letele lor in locasurile dreptilor se invrodaicesc ; multe dar buifk,atf sunt prin care p6te mol a'51 dobAncli su let-ésca mtiotaire, iar ce I mal mare este milostenia. co se face al-AA

la bfintele lui Don:nejo i locatirT, ctit si mal vérbis la siiracf, la bolnavl si la scapatatf, pentru cii milos'enia este vérful celor-kalte bunattiti ciici r'ézbate cera qi razbesce tocmaT la scannul mgrirel lui Dumnedel si celuT co face milostenia if zAesce locas in cer si'l face inorén imperätiei cerosa' 5i multii indräzil6hi if face afro Dumnedei, de vreme ce insito: Donintil nostru Isus Hristos se chezrniasco dicénd, cii cor:f-ce atI face unitia dintre aceAl mal miel fratf, mie atf facitt». asijderea si (hipé cuvéntul SftintoluI loan, ce face pentru mitostenie: da attita inaltime, dice, suie pro om rnilostenia», drept aceea i e i robla staptinuluf me.] Isus .Hristos i Dumnedeul a tea fäptara,Ici) Alexandru Nicolae Sutul Voevod, rtivnitor fiind ace?til marf facerf de bine si Noind a intari cele

ca ctiviintl date mili pe la Sfintele lui Durnnedea locasuri filtra slava a Sfint numeluI gil si intru pomenirea Nóstrii. aflat'avi i pentru réposatul Misail Monaftol, ce au fost logofet de tainil, curn ci incg din mica virsta sa ad slujit domnilor i e'ril ptinti l vérsta bétrtinetelor si cugettind la cele de Dumnede i p14cute, cu a sa agonisélri a Inaltat doué sfinte bisoricl aicl in Bocuroscl, sAvérs:ndu-le en t6til podóba lor, insA una ce se ehiania mahalaoa Hagiolul, la care so einstesce si se praznuesce hrainul prea covi6sel maicel n6stre Parasehiva si a sfintilor mai marilor voevodf Mihail si Gavril, si alta ce se numosce mahalaoa Celusaivid, la care se eins'esce si se präznnesce hramul proa sfintel, prea curatel stitptinef n6stre do Burnaeled nasoikcirei oi purarea fecidrel Mariel i

www.dacoromanica.ro

69

ISTORIA ROMANILOR

9) Atragem atentiunea asupra reclamatione'l familiel Filipescu clin

Augnst 1819 contra releí administratiuni a egamenului mönästireí sfintului Orintelui nostru Nieolae arhiep'scopul Mirilor fAciái-orul de ininuni,

unde Wat si 14 chilii spre locuinta a 24 femel slrace obraze maf alese fi crtluqhrite, de a eiror hrani intbraciminte tot 'Visita monahul a avut

purtare. grije in viata sa, cum si dup6 sfirsitu.1 se 1, atat perita% purtarea de grij i ehivern:s6la aeolor sirace, eta $i a bisericilor orinduialáiri lasat epi trop i chivernisitor pe nepotii-s611 r6posatul P inait Ba156nit biv vel sluger,

care sltiger la mórtea sa a5 llisat si el pe nepotil-si credinciosal boeral domniel malo Panä Bilbénu biv vol care orfinduiala a acelor särace cam si a biserleilor insciitanda-ne cil se phzesce pe deplin precum se atlii cand era r6posatul Misa 1 Monahul, si fiind-cii pe Muga acéstli oranduiali ce atí fäcat acel réposat arí avat si mili do iinesci, adoch., scutirea dredturilor bucate stupil i ranigtoril de clip-n.1ra si vinul de vinAricil, cura si o pivnitri do aici din Bucuresci, de la p6rtt domn6scii din sus o tinca seutith de famärit, de ciiminiirit, de vanirt, de vinul domuesc, de ortal vát4ese si alte angarii, ca B1 tie de véndare de vin i de rachill, spre chiverniséla acelor slirace asijdcrea &latea la vrentea oerituluI, ca peeetluit domnesc, oi doné' sato si la vremea váctritultti cadd

se va intèmpla dup6 vremi, seutea vite 20, tinca si lude 10 str6inI seat ti de tito dajdiile si orandueli le cate es de la visterie peste an in térá, c 're sunt pentru adusta lemnelor pe la chilil i pentru ale poslusaniei: luail si de la visi-erie améndoti6 bisoricile pe an taleri 8 1, de bisericil cate talen 40, Lisa do 4 oil intr'un

an la fies-care hram, cate talerl 20 piltru eérá, tirarte, unt-de lema si peatru tnipartit la sarace'e de la chilii, si un om tinca, caro este oranduit ispritvnicel, spre purtarea de grijii i poslusnie la acele sixace, scutit iap6ra1 do t'Ite dajdiile si orandnolile mi.inásfirel, canija prin cereetare se da adoverinta de la Dum-

néltit vel vistierul, precam pentrui tito aceste mili si orAnduell, co mal sus se aratri, no-am adeverit Doinnia mea, atat din hrisovul lIntinief Sale Constantin

Veda llavrocordat, i din hrtsivul altor fratt donint si din hrisoval Domntei Salo, rOosatului Mihai t VoJ Sutil1, dintru cea dintéia domnie, ea mal sus numitul r6pJsat epitrop Panait Babe uta, biv vol sluger cagelnd la cele de Duinnede i plicute, ca a sa agonisóla ail prefilcut in zidire de pétra una dintre aceste dou6 biserici, adoca cea din mahalaoa Ceaus liavid, co era de lemn, in cure se ida si Sfinta Kong a Proa cnrafet n6stre de Dumnedoil ntiscétóre, fac6t6re de minuni. si fiti zidit si 12 chiliT, iarii$1 de p6trri, in caro sa lácuiascri alte '2i cillagiírito femei sirace vadm e, a ciírora purtare de grijil i cantare sh li se pAz6sch tot de numital ctitor, ca si celor-l-alte, atat in viat t sa, cal si dup6 niórte-í,11s1nd opitrop si ctitor iar din némul s61, mironl iar nu ciulugilri, fijad bisericA la care se atlii, locaind i

crtlaga.rite si shirace viiduve, precaria al dat pentru ae6sta si reposatul mitropolitul t'era chir Grigor.e, arhiereiasert curto ca asechlmintul ace,tit Menta de la l'U 1783 Iunie 1, st ca volnicie ctitorului, si zidéseá biserica si chilille acestea si sil piizeasca asediminturile si orandaelile co prin cartep proa Sfintlei sale, in suse ponturl se coprinde, nestramutat, liisan i si Proa 81-intin sa 2 preotl ca sa fie nesuperati do oranduelile dajdiilor preutescl : si s'a t intarit prin hrisov Domnosc bite cate se coprindo in cartea repis (taita ni tropolit, final ca baila orandnialii, ciit si ce e vech.1 mili spre a se pazi in téta vromea nestriimutat, ctind afluid s'all mal a laos trilla Domaéseg, bolovani sare 1u0, care sa'l

www.dacoromanica.ro

v. A. URECHIÀ

70

Märgineni, Intemeeatà de némul séü. Domnitorul ja act de denuntári §i oranduesce cereetare.1 dea pe tot anul ca peceauit iar de la Telega, ca sa't. fie pentru chiverniséla ajutorul saracelor de la chili): ; asisderea si pentra dot preoff i un diacon ce vor fi la acesta Sfinta biserica, sa fie nebantuitt despre réndul dajdiaor prootesci i de ploconal MitropolieY, ca sii póta sluji Sfintet biserict, iar ce au sav&-sit laceren bisericei din mahalaoa Ceaus-David, faand-o de Writ peste tot din zid i infrumusetand-o eu tóte cele trobuineiése poddbe, inch' si 14 chili): do pétra facilnd imprejurul bisericei, in c Ire chilil locuesc acole sarace, s'ail mat adaos ac6stii mili, ca sa aibli a lua din vinaricial Domnesc din sud Ialomita de vadra Po bani dot ca parparul de la cate vit lucrat6re se atlau piltia la acel timp ca let 1792 in plasi Stelnica, Lichireset, Slobodia si orasal, iar la altele ce se vor mat sadi, sa nu aibá a face ea sit fie pentra choltuelile bolnavilor co vin do pe aiurea si nazuesc la ajatorul Proa Sfintel Stapand 'Asti.° de Damnedei nascétóre, a crtrora cheltuiala i purtare de grija hurts): de axe namitul epitrop se sal ersesee ; asisderea so mat' in Inca un ban de vtalra din plasile ce se arata mat sus, caro i s'ait facet prostielau de Domnia sa reposatul Alexandra Voda Moraz i s'ati intarit si de fratit Doran]. din data. Decl invrednicinda-ne si pe nol: Domnal Dumnedeu cu a treia domnie a aeestil: crestineset Oft, am t bine-voit i printr'acest domnescal nostru hrisov

it intarim t6te muele, ce se coprind mal sus; pentru care rugarn si pe altt. fratt Dornnt, cari, in urnia N6stra so vor invrednici ca Domnia acestet pravoslavnice tbri, eri bine.voiasea a innoi si a intitri muele acestea, ea si ale Doruniaor salo milt 5i facert do bine sa fie in lama de altil tinute in sifitna ;

si am adeverit hrisovul acesta ea insiisl credinta Domniet mole I Alexandra Nicolae Stitt]. Voevod i eu credinta proa iabit,ilor Domniet. mole .Nicoltte V.-v., Gheorghe V.-v. loan Y.-v., Searlat V-v., Diinitrie V.-v., Grigore V.-v., martort fiind si Mimi-1610r cinitift si credinciosi boerit velift ai divanulta Domniet rnele : pan Constantin Cretulescu vol ban, pan Barba Vaearesca vol vistier, pan 'striae Cretalesca vel vornie do Ora de sus, pan Mihalache Manu vol vornie de Ora de jos, pan Toodorache Viicarescu vol vornic, pan Constantin Caliarh vol v-ornic, pan Gheorghe Go/escit vol vornic al Obstirilor, pan Alexandra Filiposett vel loge& de t6ra de jos, pin Nilolae Slugoaroglu vol Postelnie, pan Mihalache butu vol Logofét de obiceittrt, pan Gheorghe Vlahut vol spatar, pan Milialache Cornesca vol vornic al politiel, pan Alexandra .Hariton vol caminar, pan Alexandra Desila vol comis, si ispravnic: pan Gheorghe Filipescu :

vel Loge& do Ora de sus; si s'ati serie hrisoval acesta la intéial an dintra inteia Domnie a Domniei rude aici in orasul seatinuld Domniei niele Bacareset, la anil de la nascerea Domnulat Dumnedea i Mantuitoralat nostru Isus Hristos, 1819 Febraar 26, de Chirita dascalul slavonesc. (lscalitara g-pd.) (Pecetea gospod.) Gheoeghe Filipescm, vel Loyola Cod. XCIII, fila 42.

1. laca actele : Alexandru Nicolae Sutu Voevod i gospodar zemle Vlahiscoe. Pentru cuvintele de mat jos aiétate printita fiind Domniet mele cererea ce fac printr'acésta anafora Dumnélor boerit Filipesct, ca o euviincitisa, oran-

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMiNILOR

71

10) Nu numaI Mitropolitilor paretesiti (demisionati de Mina-yo% 1)

li se dädea de Domnitor administratiunea in profitul lor a unor monästiri ori biserici. Al. Sutu dä. Episcopului" de Arge*, in 3 Junio 1819, Mtinästirea Cozia. daim pe credincios boerul Domniet mele Pitarul Idn Stratilat, ca impreuna ea un om din partea Sfintei Mitropola, s mérga la mrmastirea MarginenT, unde bita Cu Egamenal i ca jluitorii robI al acestei mOnastiff sil faca cercetarel de mal jos aratata si s'a aduch Domniel ntele insciintare in scris ca pliroforie pe

larg pentru finta adeveralat 1819 August 4.

(pecetea g-pd) vel Logofit. Cod. XCII, pag. 335.

Prea Inedtate Ddmne, Fiind-ca ctitorisésca ndstra m5nastire, ce se ()ice MärginenT, din sud Prahoya, pontra paza fauna orandueli, dupd ctitoricescile testamenturI apururea au fost sub a ndstra ingrijire, fiind i ziditri din temelie i imjestratii mima' de némul nostru ca tóte cele miscatóre si nemiscatóre cate are si pana' acum,

care si prizindu-o ca multa ravna, osebit de alto insciintarI ce am luat noI Ilimpotriva urmarilor EgurnenuluI de aman, tipa si din necontonitele AMI a robilor si a slugilor manästireI, nu avem odihna cu plangerile si strigarile ce fac asupra acestul Egumen si a 6menilor s'E, care spre pliroforia Mario): tale am alaturat i chiar jaiba Ior cea din arma ce ati dat catre noI Cu mare plangere ca 'I crtznesce si '1 globesce, atat Egumenul, era si Dichiul i Gramatical séti, in cat din pricina ion ati murit ì dota; fete do tigani, 'I incarca ca ajutare de banI poste birul lur si ca cuvént si desrob6scri tiganii mrmastireI ce s'ati instreinat ca. véndarea 11 alta mana, ati strins banI de la dônsil i i-ari sfoterisit tara a se desrobi tiganiI, mil si birul lor 11 respund ca marI incarcatar): si peste oranduiala altor tiganI manasfirescI. Noputênd dar nol a mal suferi aceste plangerI de jaf ari i voind a petrece roba mdnastirei in odihni nebrintuitI, rugarn pe Maria ta, a se orandui un credincios al Mario.' tale si an om al Sfintei MitropoliI, carI sil mérgrt la fata loculd i ca top: &nena si roba' m5nrtstiril hita, si faca scumpa cercetare la planp,erea co fac jaluitoriI prin canto de blastem, ea sä descopere hito jafurile ce li se vor fi filcut de Egumenul

i do dmenif sI

i sil fuina pliroforie pe larg in scris, spre a se da hohrirea cea desavdrsita de. catre Maria ta.-1819 August 4. Grigorie Tilipescu, Gheorgache Filipescu, Nicolae lilipescu.

I. Iaca. actal :

Cartea plirintelui episcop Argefiu pentru a avea McIntatirea Cozia din sud Valcea peina in sfdayit. Zemle Vlahiscoe. -Fiind-ca iabitoral de Dumnegeil, Sfintia sa episcopal Argesti chir Iosif din mica sa copilarie atlat ca sirguinta slujitor Sfinta monastiri Cozia din sud Valcea, ande se cinstesce si se praznuesce hramul Sfintel i neciosprirtiteI Troite, ande i cinal calugariei ari primit, al caruia bun cuget cunoscandu-se ca este pornit spre sporirea si inframasetarea Sfintelor luI Dumnedeti

www.dacoromanica.ro

72

v. A. URECHIÄ

Dar ce eraii acum rinduirile *i de simpli egumeni, deal o arendare conditional:a a unor monastiri I Am spus'o deja mal sus. Din anelticasurT, fost intocmit cele maI do jos arbtate pontux1 ihci din lét 1848 Fevruar 26, pentru mbngstirea CozieI ca metóvele el vi s'ati fost dat asupra arhieriel sale pentru a se päzi oränduiala ctitoricevtilor testamenturI i neadormita pomenire a color reposatI ctitor1 ; pentru aceea dar, am rhibzuit Bothnia mea, sä intgritn t6te acole pontaff din care nadg,jdu:m s'a' isvorascg mal ea adaos fivng pe lOngg alte fapte bnne ale arhieriel sale folositére ce pang aeum aii curs, precum i pentru alte mbnästirI slobode domneseI, am chibmit cele spre folosul lor vi am oranduit egu.men1 prin legaturI in scris, cum ail sa urnieze, ava i pentru mongstirea Coziel en met6vele eI, (lind acésta una din cele neinchinato unde-vavt, cum vi pentru a arhiereil sale' cinste in viata i pomenire dapé potre6ania sa, Mr' de a o socoti nescine, crt pentru al ség folos in parte tine ac6stO mOdástire, am intgrit dal vi Domuia mea rândniala de mal jos arbtattl, adea gbngstirea sui aibg pe tapul arhiereiI sate pang la sfaxsitul viete, far' de a o socoti metoh séti inchinata episcopia ArgevuluI i dupb petrecania sa sg iénifte in otcgrinuirea stOptInirel', iar In remävita vietel arhiede'l sale sui o aibg nestiamutat de nimenl, ingrijind si pentru egumenia acesteI ch' de se va parta col de actin oranduit egumen Cu orándniala cinstea ce se euvine, s'a' fie nestrOmutat, iar cand impotrivä nu va prtzi cele de arhieria SEI Intocmite, arhieria sa srt ortinduiascg egumen. SO dé pe tot anul, bAnil vc6lelor talen 550, adecd cinct sute chidclupb intocmirea ce s'ati fácut In let. 1817, pentrii t6te möngstirile din Ora la plata banilor vc6lelor, care este vecbiti i canonisit obiceiti, intro care intocmire este vi möngstiroa acésta cu arbtata stunk', fgrá de a se ma): scOdea sal a se ma): adtioga vi osebit si dea i 'talon 1200, care ace3tI talen l 1200,

cOnd se va intémpla (sa fer6scO Dumnecileä) b6la de ciumg in Virg BA' aibg da la epistatii easel läzgreturilor, oe '1 va ortindui stgpAnirea, ea A.' Be pentru

trebuinci6sele cheltuell ale spitalarilor, lar in anit ce diu norocire nu va fi In tórui acest fel de Wig, si '1 dea la cutia Milosteniilor, ea srt se dea in lefile sgracilor, pentru sulletul acelor reposatï otitorl, färg de a socoti insb Vornicia obstirilor cui cu luarea acestor bani, dobándevte vre-o catuvi de puting, dicheoma

asapra acevtil möngstirI, 06 a socoti cg este iachinatá sub aeéstg Epitropie, co inpotrivä sa o cun6sert ca total slobodii, cart ban): sg aiba a'l da en analogie pe fisv care lung, precum i-ail dat i pang acum, iar de alte orI-ce fel de clad Tor evL peste alte milnuistini, acéstg,,,m6ngstire SA fie ca total apératg. Dregerile vi meremeturile ce vor fi trebuini6se atät la mbnOstire cirt vi la acareturile de pe la mor;riile mbniístire. &Sir metóve s'a le facg cum vi t6te mosiile i viile rn6ntistireI i ale met6velor lor, sg le lucreze dupb' enyiintg, curn i zestrea m6nOstireI sa fie intrègl vi de fatii apururea vi de va fi in putintg sui o vi sporéscg, ca so', fie ciaste vi laudg, ArhierieI sale, vi si drégil cele stricate la numita mbastire, prin silinta vi ostenbla Arhieriel sale, Irish' de va prisosi din veniturf, iar nu, cu. datorie. In t6trt viata Arehieria sale, EgumenuluI co va fi orAnduit la acéstg inbnästire, socotealg s'a nu i so ja de &are Stgpänire, iar Arhieria sa in tótg vremea vi verf-ciad va 0 trebuintil, volnic osto s o cante. De se va int6mpla (fer6sca Dumnecje i), a se face striaciune tu obläduirea

www.dacoromanica.ro

73

ISTORIA ROM/INIT.0R

xele de mg jos se poate vedea acésta, cum i abusurile la care asemenea egumen1 dedeail nascere. 1 Arnieriei sale, orl alta pagaba manastireI, seati vre-1111111 alt acaret al maniístirei Mi ale metóselor, din vro-o navalire de vrajmas1 i din riásboii, (la din cutremur

ski din foc pricinuit de vrajmasi sé:1 hotT, etanol' intämplätdrea primejdie si o faca cnnoscuta stapanirel spre a i se da vote s'a' se trnprumute s dr6gä' cele stricate la loe, lar cand impotriva se va gasi datoriel orI cu zapiso avlicescl séti prosopico; al Arhieriel sale, sea ale Egurnenului, ce iarasi prin alegerea Arhieriel sale egumene3ce s'a' se plátésea din perirtsia lirhieria sale ; drept aceea am dat la m'aúlle Arhierin't sale, ad)sta Domnéseä a nóstra caree, spre a so sci intocmirea acésta ce mal' sus se aratä pentru m6nästirea Cozia, ea metósele eI, i Dumnéta vol logofete de Ora de sus sä primesci asemenea contract de le manile Arhiericl sale ca 16onturile de mat sus arlitate. Dat Ia Cantilaria DivanuldI Domniei mele.-1819 Junio 3. (Iscalitura i pece tea gospod.).

1. Ith Alexandru Nicolae Sufu voevocl i gospo dar Zenae Vlahiscoe Privind Domnia mea la coprinderea i banal sfèrsit al ctitoricestilor testamonturi, ce sunt intocrnite pentru nAntistirile de aici din Domnesca nóstra tér i ravna en deosebire avänd nu numaI chipa a crNtinritätei indemnare ce dup6 a obladuirei datorie, de a se intemeia si a se päzi in cat este prin putinta tate cäte privese spre ferieita stare, buna orândaial i intregimer, acestor Sfinte locasurl, nu contenim a ne sili din tot cugetul spre a véne ori cate mijlóce se vor gasi destoinice spre intemeerea acestor dumnezeescl 16casurI precum i mijlócele do mai jos arätate ca care cere jaluitorul eromonah a se orandui egurnen la acéstä m6nastire, gäsindu'l ca este invederat dintre cele folositóre ratinästireT, Mind mai T'Ortos tal dat jalnitorul i legatura in scris prin chezesie pentra cele mai de jos arkate, cure o véduram i noI ca asemenea coprindere. De aceea dar la acòstä legatura a jaluitoruluI intemeindu-ne primim rugaciunea sa i porancim Damitale Vol Logofete de Ora de jos sa i se faca cartea Domniel rnele de egumenie dup6 oranduialä, coprindéhdu-se inteänsa i mili jos aiétatele 5 ponturl dupé care nrmând atät jäluitorul cht si chezasiI s6I, sa fle nestramutat in téta viéta sa din egumenia acestei mänästirl 1819 Martie 1. Fel Lo gof

(pecetea gospod) Cod. %CM pag. 10.

Pr ea Inaltate .136mne,

Dup6 lurninata porunca Mariei tale, ce prin buiurdizmii mi s'ea dat la acésta alaturata jelba a cuviosuluï Gavril Ieromonahul, fä'and cercetare mg, pliroforisiii, ea cererea sa este de a se orändui egumen la Sfinte m6nastire Mislea din sud Prahova, ca sä '11 petrka viéta sa acolo si ca se va sili spre folosul i huna stare i intregimea m6nastireI, se léza ca aceste ponturl, adeca : 1) Oil va fi eu telta cuviinciósa cucernicie catre pä'rintii manä'stirei de 103 do la Menina re se ()ice Tonbateron la cure e,Lo inchinatii ac6s4-4' maniísti re M islea.

www.dacoromanica.ro

74

V. A. URECHIA.

Arenda cu care era datä. monastirea la a§a qi§iI egumenI, era numitA ,embatichiu" I Sa platesca pe fies-care an obidnuitul embatichiti eu prostiehiá de talad 500, peste ceea ce da coi' mai dinnaintea sa egumenI. CA nu va supune ménkstirea la niel un fel de datorie. CA dup6 mártea sa orI-ce periusie i se va gasi sil fie afierorna la ménastire.

CA va drege §i va meremetisi tóte cele ce vor fi stricate

datoria sa la trebile ménastiresci en silin i durere de mima, pentru care au dat i zapis in scris sub iscalitura sa la cantelaria Divanuld MarieT tale iscalit fiind si de Teodor Constantin i de Slugerul Constantin Cutarida i§Atrarul Efstatie Tamara chezasI, pe care 11 alaturaid a se vedea si de catre maltimen ta. Ci plecatä sluga :M'id tale seiti burla vointa ce al. Inaltimea ta spre a piizi buna stare si intregimea mánastirilor dinteac6sta Ora dup5 ctitoricesceie testamentarl i hrisóve domnesd, arét l'aria tale mijlocul si le&ara cu caro cere jaluitorul a se orandui egumen la acesta Sfinta mánastire, rémane la luminata hotarire i porunca InaltimeI tale.-109 Februar 27. Gheorghache Filipescu Vel Logofit. I6) Alexandru Nicolae Sup voevol i gospodar Zemle Trlahiscoe

Privind domnia mea la coprinderea i banal sf6rsit al ctitorescilor testamenturi, ce sunt intecmite pentru tnemästirile de niel din domnesca n6stra Ora, si rAvna cu deosebire avand nu numaI dupé a crestinätatiI indemnare, ci dupé a obladuird datorie, de a se intemeia si a se pazi in cAt este prin putinta t6te cate privesc spre fericita stare, bina oranduiala i intregimea acestor sfinte lócaiiri, nu contenim a ne sili din tot eugetul spre a vena off-cate mijlóce se vor gasi destoi nice spre intemeirea acostar dumnecjeesd 16casurI pi ecum

mijlocul de mal jos arkat cu care cera jaluitorul iercrnonah a se orandui egumen la acestil mánastire gilsindu'l ea este invoderat dintre cele cuviincióse folosit6re mánilstird, cànd mal' yertos al dat jaluitorul i legaturii in scris prin chezilsie pentru t6te cele de mal jos aratatc care o véclum i noI cu asemenea coprindere, de aceea dar la acésta legatur4 a jälaitorulul intemeindu-ne, primini rugaciunea, i poruncim llumitale vol logoret de 16ra de jos, sa i se faca cartea Domnid mole, dupé oranduiala, coprimiendu-se intr-ensa i maI jos arétatelo cinc): ponturi, (hipé care urmand atat jaluitorul, câ i chiezasiT

luI, sä fie nestriimutat in tóta vtata so din egumenia acestiI mánästid.-1819 Martie 1.

Prea Inaltate Dchnne. Dupé lurninatil porunca Mariel tale ce prin buiurdizma mi s'ail dat la acestá aláturata jaiba a euviosulul Sterie ieromonahul, fAcénd cercetare ma roforisiitl, ea cama sa este de a se orandui ugumen la Sfinta mildastire Mislea

din sud Prahova ca 11'0 potrea viata acolo, si ca se va sili spre folosul bulla starea, i intregimea mánrtstireI, se leaga cu aceste ponturI, aded 1). Cä va fi cu tótá euviinci6sa cucernicie, catre parintil mánastird de jos de la Ioanina, ce se t'ice Tonbateron, la care este inchinata acesta m'abtire Mislea.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

75

Pentru u§urarea lecturei acestul capitol, däm numal la linea tul cele-1 alte documente relative la egumenif.

Mönä.stirile din Orient incä n'ail fost uitate de Al. S'IV'. O indestul de bogatä serie de hrisbve am cules in rayen-ea acestor monästin

care hris6ve le vom publica in volumul special de anexe la acést5 istorie a Domniel lui Al. N. Sutul. Inchelem sludiul acestul capitol reamintind, cä. linea Doniniei 114 Al. Sutu aflä. de Cap)" al Bisericei Romane Muntene pre Dionisie Lupul, ca Mitro polit, Galaction Episcop de ROmnic, Tlarion episcop Arge§ §i Gherasim de Buz55. Pärtäsia lui Ilarion la mi§carea din 1821 va ocasiona, indatä ce va veni domnia pitmên'énä. a MY Ghica Vod5, o nouä schimbare In Episcopatul Romän.

Anexe la Capitolul BisericeT sub Al. N. Sutu. Cartea cuvio ulut Sterie Ieromonahul ce s'ají ora' nduit egumen la monastirea M'idea din sud Prahova. Zemle Flahiscoe. Privind Domnia mea la coprinderea i banal sfarsit al ctitoricescilor

testamenturi ce sunt intocinnite pentru nilínástirile de lúa' din Domnésca n6strä térii i ravnil ca deosebire avé'nd, nu numaï dupll a crestinescei Indernnare, ce si dup6 a obläduiref datorie, de a se 1ntemeia si a se päzi Iii cat este prin putintä t6te cate privesc spre fericita stare ca buni oranduialá i intre-

gimen acestor Sfinte locasurY, dup6 acésta dar a nistra neapitratä datorie

S'a plát6scá po fies-care an obidnuitul embatichiä ca prostichili de talad 500 peste cea ce da ea. rnat dinaintea sa egumuni. C nu va supune u.onastirea la niel' un fel de datorie. CA &t'A m6rtea sa orl-ce periusie i se va gäsi sa fie afieromä la monastire.

Cit va drege, si va meremotisi tóte cele ce vor fi stricate, dntoria sa la trebile monastiresci, ea si1inä i durere de inimá, pentru caro ad dat i zapis Inscris sub iscälitura sa, la cantelaria divanultui tale, iscätit fiind si de Teodor Constantin, i de slugerul Constantin Cutarida,

Fatraral Efstatio Tamara chezasI, pe care 11 aläturaiii a se veden si de cutre inältiniea ta. Ci fiind cà plecata sluga Märiel" tale Kit"' buna vointä, ce al inältimea ta, spre a se päzi buna stare si 1ntregimea monastirilor dinteacéstä Ora dupe ctitoricescile testamenturf, i hris6ve domnescf, arPt Aliírieï tale mijlocul

i leggtura ca care cere jaluitorul a se orandui egumen la sf. moirstire, i mane la luminatá hotiírarea i porunca inältima tale 1819 Februarie 27. Cod. X caz fila 2.

Gheorghe Filipe8cu Vel Logofrt.

www.dacoromanica.ro

76

V

A. UllECHI:(

dupe pliroforia ce am luat pentru Cuviosul Gavriil Ieromonahul, carol° duple legatura ce in scris prin ebeziísie ail dat la cautelaria DivanuluI Domniel adeca prin cele de mal jos aretate ponturi", i-am dat acésta Domn6sca n6strii carte do egumenie, pe carel 1-am fa'cut Domnia mea egumen la monastirea Mislea din sud Prahova, in local cell')." ce ai fost pawl acurn si art murit.

Bed mergènd la numita mònastire sa aiba a face zapt tito lucrurile micatire i nerniyatóre, prin catastih, dupe orânduia1ì, carel sa tio numita monastire dupe acesto legrituff ale sale, adecrt: Cum ea va fi ca tita, euviinciósa eucernicie catre parintil monastireI de jos do la Ianina, ce se (Pee Tombater, la care ese inch.nata ae6sta monastire

platesca pe fie-care an oranduitul embatichiu cat prostichiu de talen500 peste cea co da eel' ma)." din naintea si egument Ca' nu va supune monristirea la nicI un fel de datorie. Ca dupe mórtea sa orT.-ce periusie i so va gasi sit fle afieromil la monastire. Ca va drege i va meremetisi tito cele ce vor fi stricate implinindu-s1

datoria sa la trebile monastireseI ca silintil si darer° de iniini, pentru care ai dat zapis in scris sub iscalitura sa, la cantelaria DivanulaI Domnia mele iscalit fiind si de Teodor Constaudin, dupe caro urmand atat numitul egumen

cat si chezasiI si, sì fie nestramutat iii teta viata si din egumenia acestiI monastirI. De aceea poruncini Donin"a mea tuturor calugarilor, emenilor robilor de la rtumita menastire 6'1'1 cunósceti pe numitul de egumen al acestel monastiel in ten viata, dandu-I supuuere si ascultare la cele co ye va poranci asupra treb:lor monastiresei, cad: ori carel se va arka impotrivitor, s scie ca are vole a'l areta DomnieI mele, ea sa se pedeps6scl, dare din robil cari 'in teta vremea dupa vina lor are rt'l certa, atlandu-se eu privighere de a nu'1 respandi in 01.1 streine ; i saam receh g-pd.-1819. Zemle Vlahiseoe.

Fiind-ca am hat Domnia mea pliroforie pentru Cuviosul Arhimandrit Vasilie, egumenul monastireI Znagovul, cii de efind s'rnl orancluit egumen la

acest dint locas, s'au purtat cu bunii randu6la intru tile, aretindu-se si bun iconom, de aceea dar am d it la mantle Caviusiel sale acésta Domnésca mistra carte cu ponturile de mal j aretate, aileca: 1) Sa fie nestramutat din egu.menia acestil monastirl in diiastima de 12 ani. ea incepere do la April 25 let 1817 cfind oranduit egumen. 2) Sri dea pe tot amid banil scOlelor dupe obiceiul ce ail fost si mai nainte i cate ta10r1 3000 la °dirt milosteniet, ca se dea in lefile sIracilor, fara de a so supera poste acestia in nicI o alta dare co va esi pe cele-l-alte menastirl si far' de a so socoti lase vornicia obstirilor, ca cu luarea acestor ban): dub:Inclose° vre-o catusI de patina' dicheoma tasupra acestil monasfirl, sel a soroti eLi este 'nchinafa la acAsfi epitropie, ce impotriva

www.dacoromanica.ro

!STOMA tIOMANILOR

77

se o cun6s0Ì1 Cu total slobodä', care acestl bull se aibit a'l respunde numitul egumen ca analoghie pe fiee-care lung. 3) OrI ce rneremeturt va face Cuvioeia

sa la acareturile menestireI celo din launtru ei cele diii dará ei la literal viilor si la economia mon5stireI, ei la judeditile ce so vor intémpla dupe vremI la moeiile menest.reI pentru impresurarea hotarelor 443 catre vecinT, séll pentru vre-o alte pri mA, Mao ¡web:it se fle do la Ouviosia sa, afare numal de se va intempla (foresee Outline01) in diiastima acestuI soroc a se face vre-o stliceciune, see vre-o alte. pagube nilinástiroi, ori vre-unuf alt acaret al sí, din vre-o

nevälire de vrejmasI, oil din foc pricinult de eI, orI din resboig, sel din cutremur, atunct sl arete la stapanire acea dovelitä striae:tine, ca se se chibzuesce rnijlocul col cuviincios pentru dregerea striceeiunel. 4) Oranduotile bisericeT si ale m'enä'stireI si le pezésce dupe cuviinte i dupe testamental ctitorilor. 5) Pentru zestrea menestireI miecilt6re i nemiscatore ei de sineet inieeetere, la implinirea soroculuI se fie d itor a o da deplin dupe catastihul de perilavi eu caro ail primit'o sub iscelitura sa, dará numal din iganl, earl oil de vol. muri, see de vor spori pana la implin rea soroculuT de mal sus, aretat, se fie paguba see caetigul in norocul monastirel, iar cand se va dovedt ce a i fugit niscare-va tigani din pricina neceuterel, see g releT petreceri din partea cuviosieI sale, atuncT se fie dator cu a sa cheltuiale, ori a'I aduce la urrna lor, sel a'l puue la loc. 6) Din veniturile monastirei orl pagube de se va intèmpla, see caslig pang la implinirea soroeule de 12 mil, se fie in norocul ctiviosieI sale, fat'de a se lut de cetre cineva-V nicI o socutéle, orI cavioia sa, se ceara vre-o pagabe. 7) La irnplinirea soroculut de 12 anI se laso monastirea slubodä ea total de datorie, precum asemene. sA laso slobode i arentine tutturor aeareturilor i moeiilor menestirel. 8) Chozaeul cuvio;iel sale, dupe chezes:a ce et dat in seris la cancelaria divanulul DomnieI mele, esto dator ca do nu va pezi i va urrna cuviosia sa, Ljte cele de mal sus aretate intocmaT pe deplin, se i do nu va da la implinirea soroculta zestrea mrnfestirel deplin precum s'aii 4is mai sus, sa fie insusi chezasul respaiujetor, i platnic intru tot, fere de a i se primi vro-un col-61A, de pricinuire. 9) Do i se va intempla mCirtea römae chezasul in localul cuvioeieI sale maI naintea soroculuI do 12 ani, luf ei se se urmeze acéstrt simfonie pe chipul chozasulta tutocmaI, ca and ar trei cuvioeia sa, fer'a se stramuta catu§ de putin, fare numai stepanirea s oranditiasca atunci un caluger la monastire, ca sA Nee numaI inchipuirea de egumen si se fie purrátor de grijii, a se prizi oranduiala biserica. i saam recoh gpd. 1819 Septembre 5. Vt1 Logofilt. (Iscelitura i pecetea gpd )

Alexaniru Nicolae Sutu Vbevoi i gospolar Zentle Vlahiscoe. Primite funda-no anaforaoa acesta a Proa Sfintiei sale perintelta Mitropolit, o intar:rn Domuia mea ei porancim Dui-1mgal° Vol Logofete de Ora de

www.dacoromanica.ro

V. A. URECHIÀ

78

sus, si se faca cartea DomnieI mele de egumenia acesteI bisericY pe chipul mal jos numituluT Ioachim lerornonahul cu sorocul si orinduaa de mal jos arijtate mal adiiogandu-se insg i acésta, ca talerI GOO ce ari a se popri pe tot anal din talerI 1200 al embatichiulal, si se dea la Sfinta Mitropolie, ea de acolo sui se dea in dobêndg la loe sigur, spre a fi pentru trebuinta de mal jos araatii.-1819 Septembre 20. Cod. XCII, fila 72.

(pecetea gogpod) vel Logofist

Prea In &tate &me, In multe randuri si in multe chipurI poporaniI ot biserica Isvorul milduirilor, de la marg;nea orasuluI Bucurescilor, ce este ziditii de reposaba Doran Mavroghene si inchinatg. la m6auístiroi Ecaton Dapiliani din ostrovul Paros, s'ati ar6tat ea julbI, atitt catre zmerenia mistrg, cat si ciare Ciminaral Spiridon Ralet, epitropul ce este orânduit de mùniístirea de Jos, cu. multe ponosluirI asolara egumenasului ce se atlii oranduit la acéstg bisericil si tot dup6 cercetgrile dahovnicesci ce prin taini am facat, cele mal multe afétate prin jälbI pouúse ne-am pliroforisit c sunt adevèrate, si fiind-cii Dumnélui COminarn1 ne-aa incredintat, c incO de dind inchinat acòsti bisericii la monastirea de Jos, niel o data n'aii v'éclut vre-un fotos din velliturile acestel bisericI, iar acuma giísindu-se un Ioachim Iromonahat carole spre a sci salgslairea multamit a se insgrno: statornica a nu se mal pregmbla din loe in loe, cina ca ingrijirea acestel bisericI i ca legatura a tinea biserica cu tóte cele trebuincidse i cu dual preott spre sivèrqirea necontenitelor slujbe pentru pomenirea reposatilor ctitorl si' fie nestramutat in soroc de 6 anI si sui dea pe tot anul ego talen l 1200 embatichiii, pgzéscii cinstea podvigului

si fie dator ca zestrea mònuístirol ata dup6 catastih i se va increlinta ciltóre i nemiscatdre na muna a o Ostra, ci inca a o mal adaoga pro elt va fi prin putintg; asemenea sil fie dator a drege si a meremetisi orI co meremeturI asóre va arma trebuinta la biserici si la case, cum si a descoperi prin jalbg cutre stiipànire cAte de eitre ceI mal dinaintea sa egumenI lucran I de ale b:sericel s'ag instre:nat pe la una' alta, si fiind cii venitul bisericei acestia este

proa putin, de acoea gasirn ca Cale, ca din talerI 1203 ce s'ati aselat sg dea embatichia numitul Ieromonah pe tot anal, talerI 600 si '1 triméta Dumnblui Caminarul Epitropul, ca sil '1 trim6tO la milnastirea Ecaton Dapiliani, ulule este inchinatO acéstii bisericg, lar talen l 600 si stea in pastrare aicI prntra trebuinta ce dup5 vremI va avea ac6sta b:sericO, er'. de meremeturl. séii do vre-un adaos de venit i di se va pgzi túte cele mal do sus arkate atí dat si chozas

sigur pe Dumnaul Stelnical Constantin Burii. Ci de se va gOsi ca calo si de catre Inaltil intelepciunea Mario]: tale, se va da luminatO intOrire la acésti a niístra smerit'l anafora, ca sil se pue in lucrare ased mea numituluI Ieromo nah la ac6stit biserica ot Cismea.-1819 Septembre 14. Al Ungro- VIaltiel Dionisie.

www.dacoromanica.ro

iStORIA ilOMANILOR

79

Alexan-lru Nieolae Supu Voevod i ospodar Citincla-se inaintea Domniei mole ac6stä alkturatä anafora a Dumnealut vol Vornicul al obstirilor. s'aä citit imprean i apelatia ce ne-ail dat loan Vardaea, icênd, c färä de cuviintä so vede lipsit din Epistasia acevtet monastirt, de la viitorul Ianuar, in vreme ce cl are hotärire a celta dinaintea n6stra Domn, coprinOtóre, crt dup6 implinirea soroculut de vése uni, sä, se protimis6scrt a lua tot el arenda acestel mänistirt co. pretul ce va da anal, dup5 care vi se cuvenia ca l'Inri a nu se da acéstiti m6nästire in dreptele (jile lai Afesentie Protosinglaelu, ea '1 fi intrebat vi pe el Epitropia i clnd nu va da ceca ce dat Afesentie, afilad ca drept cavad se cuseuea a se lipsi, care acéstä provlimä a luí Vardaca, chibmindu-o Domnia mea, cjicem, a si de va fi avênd in adevi-ir acest fel de coprindere, hotärirea Duninealut de mal sus ari5tat, se intelege mns cil atunct se cuvenia, avt avea taria el, cänd i numitul Vardaca va fi fost urmittor contractulut sil intru tóte, dar de vreme ce el, dupsé plireforia ce ne da printeacéstä anafora 1)urnn6lut vel vornic al obvtirilor, se dovedesce impotrivil urmätor contractulut suí, rärnäne vi acea hotärtre fila' de niel o tärie, iar anaforaoa acésta fiind dréptä vi cut cale, o intärim Domnia mea vi orânduim pe credincios boerul Domniel mele biv vel pitarul Mihaiuí Condicaru Epitropiet obvtirilor, ca lutind de niel pe numitul Vardaca, s'a '1 cluert 11 Craiova, undo poruncim, ca prin scirea Dumne ti ai caimacamul nI Nostru, orändui ad 'i-so impreunä

vi un Logofetel al Divanulut de acolo, sä se fria armare intocmat precum jos se coprinde.--1819, Octornbre 8. (Pecetea gospod.) Vel Logoftt. Cod. XCII, pag 476.

Prea Ina4ate Ddmne. Dttp5 ltxminatii porunca InältimeI tale, co mi se da' l

acéstä jalbrt a locuitorilor de pe moviile narmitstiret Striltaia din sud NfeltedintI, ce ca hrisov este inchinatä la cutia orfanotrofiet, prin care face plängere, arëtänd, ert Ianache Vardaca, carele ail fost arendav acestet mi5nästirt, fäcéndu-le multe inciIrcilturf asuprirI la dijmuirile bucatelor $i ale ftinetelor, s'ail cheltuit prin judectitt

mullí vreme ca venin. vi pe aici vi pe la BucurevcI $i ca cercetrttor pe la fata 'oculta', vi ditpil rnultele cheltuelI si trepede, ostenind pe drumurt, din ca samevul judetulat, en date mänä de ajittor prin mumbavirI arnäutt II silea de friceati implinire ca nedreptätt impotriva ponturilor, putin fataind a li se sparge vi silivtea, pänä ctind devteptändu-se amador boerit ispravnict aï judetulut vi oränduind pe condicarul isprävnicapricina numitulni fiind tovariiv

tala la fata loculut i dovedind-nripästuirile ce li se fäcea, clec]: numitul Vardaca i-ail maluvurat din nripiístuirile ce li se flicea la dijmuiel, arätända-le Dumnélor boerit ispravnict, ca este sä lips6scrt acest om asupritor din spinarea lor i stilpänirea va srt orânduiascii egumen, precum ail fost din vechime i aii rämas du acésta

www.dacoromanica.ro

80

V. A. URECRIA

acum vede ch numitul Vardaca, an plecat la Bucnrese i ande vorbe de la emeniT luT ca marl laude de asuprele, Cil iar el va sil ja monastirea asuprh"I si o sit' le fach mal Al de cum le-ati facnt si cum ch cele care li aretat de chtre pitarul Mihaií, cand (Lit venit pu cercetarea, cìl are sil fach Vardaca

la menestire, n'ati fost maT nimic, adech viile menhstireI din nechutarea 'al s'ah phräginit, oranduiala sfintei menhstirT ea total ah stricat'o in cat din locas Dumnedeesc ce era, ah fiicueo lecas do nurfori, el si emenil luT fiind nesuperatl cununia; al doilea pild.urea SfinteT mengstiri vendut-o la podar!, ruganda-se sil lipsésch acest Vardaca, ca Sil scape de nitiphstuirile ce li se face la dismuirT

trepede prin judechtI perclend din manca lor i s oranduésch un nh'stavnic egumen precum ail fost .din vechime, ca sil, le pIzescii, drepthtile lor qi °randuiala Sfintei menhstiri din care se adhpa i copiil lor cu invëpítura de cu;twinkle legil de la dascAlul ce tinea nOnastirea. adhogand si lucrurile meiar nu sh le prilphdésch precum ail urmat piritul ; in dosul careTa jhlbT, mi se poruncesce de chtre Inhltimea ta, sh cercetez i s aret in scris prin anafora; lutninatet poruncI urmiitor fiind, am cercetat, pliroforisindu me si din multe engrafe, ce se ghsesc in epitropie, anaforale, cercethrT i inthrirT gospod, de pricinile ce s'ati urinat intro acest arendas ca epitropia si locuitorn acelor mosiT, adea acesth moniistire inch din obliiduirea Rusilor prin stre,ne ocrotirl o trh'sese din zaptul EpitropieT un Antim chlughrul cu. Nicola() Vardaca fratele numituluT Ianache si lua venitul menh'stirol llama pentru al lor folos, apoT dupe trecerea res.boiuluI rind Mária Sa Ioan Vudh Caragea, iarasl prin hrisov, de la Ianuar anteiii, let 1814, ae innoit munilstirna tot pe serna cutieI orfanatrofieT, cand alergand numitul Antim Calughrul ea Nicolae i Ianache VardachiT, aû luat iariísI arenda mo5lei in soroc de 6 anI, adecii Antim ea numele de egumen i Vardacii chip de chezasi, dintru care Antim prin cercethrile stiipanireT ciidend in vinuirile ce fiicuse peste orandaialä, s'a i lipsit. iar Nicolae Vardaca au murit de stint trecutT trei ant, remain() Ianache Vardaca ca sthpanirea i ca paza contractuluI panh' la sorocul de 6 anT, ce i se implinesce la sfarsitul viitoruluT Deceinbre i fiind-ch nu patine catahrisis fiicuse la acestil mönhstire, dupe cum se vede din condicile epiiropieí, osandit Mh'ria Sa Domnul loan Vodh Caragea inch din lòt 1818, fiind adus aieT, pentru dhriipilnarea acareturilor a da chezas vrednic, eh la implinirea sorocului va Visa tit° acareturile i zestrea menhstirot dregendu-le intocmaT dupe coprinderea contractului, iar numitul do atunci aii dosit do aici fhe de a ma): da hothritul chezas si acum orT cine vine din partei loculuT, tot defiiimezh armárile numituld Vardaca, aretand cum eh acareturile si zestrile menhstirei inch nu le-ah Meat pànit acum intocmal dupe contract. Deci dapil aceste t6te (in lunile mecate) venind un Afesentie Protosinghel, pilméntean din partea loculuT, vrednic i en stare de ipolipsis, dupe cum m'ain pliroforisit si din pitacul DumnealuY Sphtaruluf Sutul Caimacamul Craiovel. ce scria dike

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOft

singa MrtrieI tale, c este cercat intru tóte i vrednic de a iconomisi acest Sfint locas, m6nastirea Strehaia, am arkat lnaltime'í tale prin anafora, vrtrisita ca contract prin ponturI ca vrednicä cheziisie, ca peste talen: 500 ce da mal. inainte Vardaca, la orfanatrofion, sb." dea euviosia si alt1 talerI 500

maI mult pe tot anal in soroc de 8 anI, ineep6ndu-se de la viitoral tintéttl Imanar inainte, ettnd se implinesce sorocul Vardacra., i sä" mal faca do la sinesi en a sa cheltuialìl zidirl: i lucrar): ce negresit trebue a se face la ac6strt m6_

nrtstire, fijad catjuta in dirapánare din pricina trecutelor vreml cuarjalii rizmerita i catahrisisul acestor de mal nainte arendasi, i aceste Oto lucrad: ce sunt intocmite prin ponturI la contract a se face, trece peste talerI 20.000 bez bantI arencjil, ce este a da pe fies-care an, care aceste v646ndu-se de catre InAltimea ta, prin anaforaoa slugeI MarieI tale, gisindu-se in buna oranduela s'ai i dat Luminata int-trire, ea la ántòiul viitoruluI lanuar intre in stapanirea veniturilor m6nastirel. Afesentie Protosinghelul, iar pentru plangerea ce fac acum jiiluitonil locuitoff ca au cercat si póte s cerco multe nApastuirl cand va r6milnea iaral numitul Vardaca, nu le mai r6rnane loe de a se mal phInge prin jilbi catre Maria ta, ella* din porunca Kiiriel tale, de la Ianuar inainte lipsesce Ianache Vardaca, implinindu-se i anil contractulul, iar pentru

ceea ce aréta, ea n'ati Meta mal nimio din zidirile acareturilor ; ca este legat Vardaca precum li s'ad aretat abano): de ciare Pitaral prin contract, i viile mnästirel eitjénd in paragini, i ortInduéla SfinteI monsastiri ca a t stricat'o, ftioënd locas de muieri pentru el si 6menil luI, i cam cä, phdurea a t dirapanat'o ca taerea ; pentru acestea

Vardaca, dup6 ho-

tararea din lét 1818, eliezas n'ail dat la epitropie i fiind-ci din veniturile mosiilor pe anul acesta s'ati strins pAirt actun mal t6te i ceea ce va fi neadunat póte srt si le adune ptina la soroc, sa le si ridice, si el lijad str6in i Sta de chozas, ort prin dosire stia ca alte mijl6ce p6te a lisa pe m6nastire prtgubitrt de zestrea, ce va fi lipsind si de cele ce mi va fi facut dupe contract, gilsesc mi cale si se dea lurninatii porunca la acOstii plecatil anafora a slugel MilrieI tale, ca Pitara Inhala Condicarul vorniciei ob-stirilor inca de acum din vreme sa ia de aici se-t mide va gisi pe numitul Ianache Vardaca si merg6nd prin scirea Dutunélui Caimacamului Craiovei, ortInduindu-se si un logof6t de al DivanuluI de acolo, sla mérga tinpreunil ca Vardaca la monistire, unde si fie Efesentie Protosinghelul, ce S'al] ortinduit egumen i si vat)rt coprinderea contractului ce are legat Vardaca ca epitropia, srt vacji i catastillul de perilavi ce Pan dat Vardaca in epitropie cu a sa iscaliturrt, unde sunt insemnate sineturile i condica de sineturile monistIreI i t6ta zestrea rnonastirel miscat6re nemiscatóre i dupe cercetarea ce vJr face tuturor acestora, cera ce se va

Irtmuri bine curat, si se dea prin eatastih in zaptul egumenttluí Afesentie Protosinghelul, ca care catastih va infra in strtpanirea veniturilor de la ìntêitj Ianuare inainte i alt catastili iscalit de Afesentie egumenul sii '1 aducti in Istoria Rorndni or de V. A Urechicl.

SmcoLuL XIX. Tom. XII.-6.

www.dacoromanica.ro

82

V. A. URECHIÀ

pastrarea epitropieT, iar pentru cite din zestrea mönlistirel va lipsi i din cele ce era dator sa faca la m5nastire prin contract WI alte stricaciunI ce va fi Moat, cum 0 pentru phdure de va fi taiga, de cat prof se va socoti a fi tóte acestea di fertortariséscii de la Vardaca prin Dumnélor boerD: ispravnici ceea-ce

va gasi dinteale sale orY din zaherea sé l din allele, drept pretul lipsel zestrel 0 datoriei sale i alte stricaciunT ce va fi facut 0 cu alegere In scris sa vie aid, la Divanul Inaltimel: tale, improuna cu Vardaca, de uncle se va da 0 1819, coa destiv6r0ta' hotartre in ce chip este a se urma pentru acole kite. Septombre 22.

lord ache Goleacu, vel Vornic.

CAP. V. ,S.ccfla ,s.i cultura romeinésca sub Al. N. Sutul, Scurta Domnie a ultimului fanariot, la Muntent. a ailat functionand Vote §colile de cart am vorbit sub Caragia, intre cart §coale §i acea romanesca a lui G. Lazar. Noul Mitropolit Dionisie Lupul, roman de originä, intrand in Eforia §c6lelor, a trebuit sfi fie adus tot zelui sal in faverea §cellelor romane. Ca sä. justifice §i mai mult necesitatea §c6let lut Lazär, Dionisie va cere Domnitorulut ca din acea §c6lä sä se iee §1 candidatil la hirotonie. Dar sä urmärim, in mod cronologic, diversele acte relative la §cólä, din Domnia lui Al. N. Sutul. 1. In 12 Maid 1819, adecà cate-va lunt dupe inceputul Domniet Sale, Al. N. Sutul adresézA pitac cätre o comisiune compusä din prelatt §i din boierl paia, ca biv vel banit Grig. Brancoveanu §i Gregore Ghica §i

din biv vel vornicii Gr. Filipescu, Gregore Bäleanu §i lord. Slätineanu §i din boerit haba: Ve! vornic Mihail Manu, ve! Logofet de Ora de sus G. Filipescul, vel Post. Nicolae Slugeroglu §i vel Logofet al strei-

nilor pricint Nestor. Prin pitac Voda dice, cä are deosebitä rivnä pentru continuarea deapurarea a §c61elor elinesct §i a acelet romanesci

§i de aceea a chibzuit nisce «ponturi» combinate de ve! Logofët de téra de sus §i acum cere comisiunet sätt dee §i ea pä.rerea asupra lor. Comisiunea sa chibzuésed §i asupra lefflor dasailor §i sä iee §i socotelile case/ §còlelor pe anal incetat 1818 1. 1. Each' actul intreg : Prea Sfintia Ta Parinte Mitropolite, iubitorilor de Dumnecjeti, Sfintia Vcistra Episcopilor 0 Dumnévástra cinstitilor 0 crodinciog boerilor al' Domniel

www.dacoromanica.ro

ISTORTA ROMANTILOR

88

Nu am aflat in nicl o condica chibzuirea l'Acula de comisiune §i nid «ponturile» propuse el. 2. La 20 Noembre 1819, Al. Sutul relnnoesce hrisovul de scutire §i privilegh al dascAlulm Chiritä §i a ajutorului sed, Cu urrnAtorul act Cartea dasedilor ot fcála slavonscli ce este in Sf. Gheorghe cel vechirt. Zemle Vlahiscoe.

De vreine ce scída slavon6sca co este asedatá aiel in orasul DomnieY mele

Bucurescl, la 8fintul Gheorghe cel vechiu, care este de inv'étatura cartel slavenosa i rumilnescI, ande nu mima' din copiii páméntenilor se aflä" la acésta scólii, ce si alta' stri5inI, din alte ti5rI sunt venitY, care scólii este kirte trebuinciosa' la telta obstea acestiI trtrY, pentru inv'étrattrá, fiind metaherisit tot norodul en ac6sta, inv'étilturií la tóte trebuintele, spre a carera dare de inv.6triturá de vechiY i b6tranif rgposatI DomnY sunt oránduity ca platri Domnéscti

si dasciilY, ca sil se afle in t6til vremea s'a invete copiiY, la care scóla se afla Chiritá dascalul slavonesc, C./ un ipodidasell al seitt, cara fijad pam6ntenI, socotitu-le-am Domnia mea trebuinta ce ar avea si nu i-am lásat sa fie de tot lipsitY a nu fi atinsI de dresI-ce mila Dontnésert, maY. vértos ca fiind in mele, biv vel bane Grigorie Bráncovene, biv vel bane Grigorie Ghica, biv vel vornic Constantin Balicen°, ve! vornic Miltalache Mana., biv vol vornic Grigorie Filipeseule, biv vol vornic Grigorie Balene, biv vel vornic Iordache 8Iátinene, vol Logor6t de t6ra de sus Gheprghe Filipescule, vel Postclniee Nicolae Slugeroglu si Dumn6ta vol Logof6t al stri5inilor pricinl. Nestor ; rivna osebita avénd Domnia mea do a so prtzi a purarea sc6la elin6sca si acea roman6scii, ce suut intoemite aici in Domnésca n6stra t6rá intru o bunii fiinta si orinduialá, ea un lucra ce privesce spre obt6sea pod6ba i folosintá bisericéseá si politicéscá; de aceea chibzuind si not insine aceste osebite ponturY ce se vor arta de catre Darnnélul vel Logonitul de t6ra de sus, poruncim, ea adunandu-ve ea totil la un loe, sa le teurisitY ca bun luare aminte qi chibzuile pentra cáte din.tr'énsele yeti gási c stint euviiaci6se si trebuinci6se la a scídelor fiintii de a se intocnii si a se pazi, s arkatI Domnie mole prin anafora. S3i cii`re acésta teorisind si intocmirea lefilor dascalilor ce s'au facut In 16t 813 prin obst6se5 anafora, adaosul co se va fi maY facut in urmil, sil facetY i asupra lefilor euviinciósa chibzuire i sil arlatI DomnieI mele prin mai sus disa anafora i dup'6 s6vèrsirea teorieY ponturilor ce s'ati dis maY sus si chibzuirea lefilor, iarast cu totii uinprounh sii teorisitY i socotelile case,. sc6lelor &TIA' orinduialii, pe anul trecut, eu la 818, de a 1"rora incheere arötatY. DomnieT alele prin osebitá anafora.-1819 Maiá 12. Cond. XCVI, fila .

83

In 25 August 1820, prin pitac se orinduese EforY salidor Domnosel Marele Ban Grigore Ghica, Maulle Vornic Gheorghe Filipescu, Marele Logofilt Nestor. Cod. XrVI, fila 177.

www.dacoromanica.ro

84

V. A. URECHIÀ

liniste, pururea sil fie ca mintea slobod i sì p6tä pune tag nevointa a se sirgui si a sta niipristan spre invetätura si procopséla copiilor sholasnicI pentru streinI i pentru pilméntenI, a arora dar nevointil si strädanie nu le-am trecut-o nicI Domnia mea cu. vederea, niel i-am läsat intru uitare, ci printeacéstil carte a Domniel mele, hotärim, ca el si tótä casa lor in ten' vremea srt fie aperatä de tot felul de dä'jdiI, de nimio niel odiniórri val si superare sä nu aib, asijderea i drepte bucatele lor inch' si fie scutite .si ne dajnice, stupii i ramätoril de dijinärit i vinul de vinäriciii i BA tie si cate o pivnitil aid in Bucurescï aperatä de fumärit, de cä'mintirit, de vaniä, de vinul Domnese

i agiesc, de ortul vtitafului de carciumarI si de We orl ce alte angarif vor esi pe pivnite, orI in credintil de va fi vinä'riciul sea dijmttritui, orI därile pivnitelor, or): de se vor vinde, stRi mricar vre-o datti de s'ar intampla ca pliitéscri i coi ce vor avea ciirtI si hris6ve DomnescT, iar ma): sus numitit dasclT niel atuncI sä nu dea, ci tot-d'a-una s fie scutiti ; asemenea pentru ajutorul easel lor sil aibä si lude ciad, streinI scutitI i aperatI de tot felul de diljdil i °ranch-tell ce vor esi pe ceI-1-alti scutelnicI de la visteria DomnieI

mele peste an In Ora de niel unele niel un val si superare sa nu aibä, cum si la vremea oeritulut sil aibä a scuti oI I50; mdl sri aibit; a lua pe tot anal numitul dascäl cu ipodidascrilul seti, 2000 oca sare de la Ocna SläniculuI sud Saac ; deosebit sit' fie casa nurnituluI dasc41 aperatil de orl-ce musafirI si de t6te alte beilicurI, orI-ce, vel postelnic ar fi s6ti altul din boerI si slujbasI de care nimenea superare niel de cum sa nu aibil ; pentru care poruncim Domnia mea, Dumneav6strä ispravnicilor i Dumneavóstra boerI sOu slugI, earl dupe vremI vetI fi oranduitI cii ori-ce fel de dajdii si slujbe, de t6te cate serie maI sus, sä, avetI a ye feri si nimenea intru nimio val si superare sri nu le facri, pentru cit dascriliI de la numita scólä pururea ati avut aceste mili si do mat nainte de la alti fratI pravoslavnicI DomnT, ce ad stätut obliiduitorl crestinescil acestia terI, procom ne-am adeverit Domnia mea din hrisóvele si cilri1e Domniilor lor, ce se veclura' de noI ; deci i Domnia mea intilrim i innoim printr'actistä cute a DomnieI mole, ca sä se priz6scrt acestä milit neclatitii si ue strämutatil. I saam receit gospod.-1819, Noembre 20. Cond. RCM, lila ti?.

3) 0 dispositiune f6rie insemnatà propune lui Al. Sutul Mitropolitul Dionisie §i colegii sèi eforl : Gr. Ghica, Constantin 13dleanu, Iordache Golescu §i facovache Rizu, in 17 Februar 1820. Eforif cer sa se trämità la Piza in Italia 4 ucenicl, earl sà deviná apol profesori.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROhliNILOR

85

Eacä actele relative : Anaforaoa Eforilor ?caelor. Prea Intalfate Dòmne, Pe langil alte bunatati ce revärsat PatrieT nöstre de la venirea in Scaun a InilltimeT tale, am chibzuit crt esto de mare trebuintrt a se tramite patru ucenicT romdnl, cali se vor cunösce a fi destoinicT in invätatura limbel elinescl, la scölele de la Piza din Italia, cu cheltuialil din venitul case): scölelor, ca sä invote in limba italieneascil mestesugirile filosoficescT i dup5 vreme sii pótil prinde locul dascälilor ce sant trebuinciosT la scölele de aicT, mai aiba trebuinta scóla a aduce dascilll din alte locurT streine. Cu care nu alma): InaltimeT tale socotim di va rämäne poMenire nomuritöre, dar si némuluT romanosc se pact face un mare bine si de mare folos, cand cu a acestor daschlI silinte vor aduce limba romanésca in stare, cu invätaturile, precum sunt i cele-l-alto, earl' ucenicT mai intaiö (MO ce se vor alego de nol, Ii vom

indatora atilt pe eT cat si pro parintil lor a da zapise la casa scölelor cu chozasie vrednice, cii savér§ind invätäturile in soroc de trel séti patru anT, sit fie ase4am dascali, atat la scóla elidatorT a veni ianiiT in BucutescI, ca sa n6sca, eat si la con romänésca, cu 16fa ce se urmézil i acum ; iar cand vreunul DAL se va tine de acésta legaturä si va cere a merge la altä parte, atunci off parintiT lor, ski chezasii ce vor da, sa fie datorl a ruspunde easel* sc6lelor töta cheltuiala cut dobända eI, ce se va face in vre-

mea sedereT lor in acéstil scar'. Drept aceea, ca sit se póta pune in lucrare i ca sa avea puterea sa nestritinutatil, iar ma): vértos de se va gitsi cu cale si de catre malta in-

ac6stil de laudil i obstieT folositóre faptil

telepciune a MarieT tale, se va da luminata intarire, ca i noT sii o putom pune in lucrare, in a porni acestI ucenici la F,;c6lelo de mat sus arätate orauduim prin vre-un negutiltor sigur suma banilor ce voin cbibzui ca bunä economic) pentru a lor trebuintrt, ca la vrome sit se räspunda, a nu avea lipsa de hranil i imbracaminte.-1820 Februare 17. Al Ungro-Vlahiet Dionisie, qgorie Ghica, Constantin Bidaceanu, clothe Golescu, Iacovache Rizu. Cod. XCV, pag. 361.

Al. N. Sutul nu se prea gilbesce a da aprobarea sa acestei anaforale. Abia la 1.0 Martiedupä trel septernânio dä acea aprobare in termenil urmätori .163 Alexandru Nicolae Sutu Troevod i gospodar Zemle Vlahis oe.

Prea Sfintia ta Pärinte Mitropolite i Dumn6v6strä coi-l-altI boerT eforl i.scaolor, vrednic de laudä este cugetul Proa Sfintiei tale si al Duman/15s-

www.dacoromanica.ro

86

V. A. URECHIX

tea', pentru ca sirguindu-va a intocmi in Patrie scumpa bunatate a invatatuaff chibzuit pentru acésta cu intel6pta purtaro de grije. Drept aceea dar, primita fiindu-ne acésta chibzuire, ca o fórte buna si folositóre, o intarim Domnia mea. Atät numai pä'rintosce poruncim, si se aléga cu nefatarnici judecata aceI patru ucenicY, ca sii fie in bune obiceitirY i maY inainte 041 cu invataturile trebuinci6se, §i la vreme cuviinci6si sa se achica inapra spre implinirea fagiduinteY lor, ca sa nu se faca in zadar trebuinci6sa chultuiala, ce li se va orandui, care §i de va fi ca mare economie, nu trebuesce insa a se da peste trebuinta.-1820 Marte 10 1). Vel Logofit.

(L. B. D.)

Tinerii primi bursierI ai 161'61 romänesci, in streinätate furä Errosin Poteca, Const. Moroiu, Simion Marcovici §i Pandeli. Apoi murind Pandeli, fu trämis in Francia Petru Po:-..naru 1:entra sciintele fisico matematice.

4) 0 altä insernnatä dispositiune ia Alex. Salid, indemnat de Divan,

In 3 Aprilie 1820. Un negut.tor din Ardeal Enea Scarlat, se jäluesce Divanului, cii Vame§h de la punctele de intraro in cer vaina de la Cdrtile de tipar, ce el introducea in Ora. Marele LogoRit de téra de jos cercetézä condicile §i constatà, cá nid °data nu s'a luat vaniä pe cArtI. Marele logofet, propune chiar, sii nu mal cuteze Vame0i a supëra la vaina pe Enea Scarlat §i pe orl i cine va importa cartY de §cólä §i «de alte trebuirqeD. Marele log )fet, constará, cii niel la Moldova nu se ja vaina la importul de arti. 2 Observam ca in Moldova Veniamin tramisese la 1819 pe George Seu-

losen, la studiI in Off streine. I6.) Alexandru Nicolae Sutul Vel Vornic i gosp. Zemle Vlahiscoe Dupi5 aratarea ce ne faca DumnéluY, Vel Logobit, de Ora de sus, printr'acésta anafora, porUncim, ca acata deocamdata jaluitorul Enea Scarlat si, fie nesuparat de varrai, pana se N a da al doilea ponina a DomnioY mole, ca hotarime asupra pricineY. 1820 Aprilie 3. (s. G. Domn.

Vel Logoffit.

Prea Ináltate Dòmne. Din luminati porunca II-14'101nel Tale prin Zapcia Hatmanesc s'au infatisat inaintea mea Enea Scarlat negutitoriul ca Stroie Vanieul de la Carvasaraoa Bucurescilor, 4icênd Ene prin jaiba laY, ca el metahirisind negotul ca aducere de cártY, pentru invátatura copi.ilor, ái, de alte trebuinte, 11 apea si platésca vanui §i ea' obicei n'ar fi fost s'a dea vama la ciirtI tiparite precum

www.dacoromanica.ro

87

ISTOkIA ROMANILOR

Domnitorul aprobli apoi supresiunea Vamei dar recomanda lui Enea Scarlat sá vin(1ä mai eftin cärtile de §c615.. 5) Cam neesplicabilä este propunerea ce doi efori ai §c(51elor (Mitropolit Dionisie ;A Gr. Ghica) fac in 24 Iunie 1820 lul Vodà Alex. Sutul ca In interesul de economie, sä nu se de6 léfa cuvenitá profesorilor pe vacantele marl (luna Iulie 15 pänä. la 15 August) §i sil se elimineze elevil din internat. Nu cumva cu acéstä m'ésura, Mitropolitul Dionisie vom sä lovéscä §c6la cea mare elinéscA, care singurä avea internat ? Each' anaforaoa acésta : Prea Inaltate D6mne. Cu smerita. si plecata a n6stra anaf ora aretam Inaltimet Tale, ea la§c6lele de aice din vechime s'a obictnuit a BO face precurmare de paradosis pe acéstii

vreme adica de la 15 ale urrnatoruluT 'Ana la 15 ale viitorulut iotgast, una aiba ucenicit vreme en parlej a meletisi cele pang acum invetate si al doilea ca dascalil sä' p6ta face chibzuire la care dinteinsil se cuvine suire ; care obiceiti ca un cauonisit si din vechirne urmat, s'ati pus in faptil si de catre not. Dar fiind ea la aceste sea() s'a6 alaturat si o manastire anume &lavaa Moddova, i alte stapanift, nu s'ar fi luat van* cer6nd ca sa fie aperat. ImPotriva 4ise Stroe Iramesul, cá jaluitorul face negotul ca aducere de 6141', care le vinde cu pref mare fi se folosesce, de aceea cere si el a lua vama dupe coprinderea ponturilor i a Catalogulut. S'a6 cäutat ponturile i catalogul vamilor si (nu) se gasi nicaiurea pomenind cárçi tipecrite puse la vama. Respunse cä in pouturI i se da vote sa se i6 vama de la marf art streine ort-ce felurime va fi. Pentru acésta cautandu-se, se gasi in ponturt, la capul 6, scriind chiar asia : cmarfurile ce vin aice in paméntul Orel' rumanescI, atat din Ora

turceasch cat si din t6ra nerntbsca, i de la Rusia, s66 de la ort-ce parte si ort-ce fel de marfil va fi : bacanie, bogasierie, blanarie, lanarie, sä platésca la sutil 3. Dupe care s'a6 jis vamesnlut, cä acest pont AA' are si talmacirea lui ce madele Bunt, iar cartile tiparite, nu este madea ca sä i se cumpere numirea ca la materit, nict, este lucra care sa nu fie obicInuit din vechime. De aceea dar, in adever, se cundsce i se da intelegere, cä n'a6 fost orauduite sa pliit6scrt Tama, ca de era supuse la yang, arma, precum sunt puse si cele mat miel lucrurl sil fie puse si acestea si nu avu Vamesul cuv6nt vrednic de re'spuns, q:cénd i singur vamesul, ca de acum inainte nu-I va mat face nict o superare. Dect cartile sunt pentru inviTatura copiilor fi pentru lumifost indatorite a plati vamä, gasesc narea chnenilor i precum din vechime

cu cale, ca si de acum inainte sit nu se supere de Tama, dar atat jäluitorul acesta Scarlat, cat si altit ce vor metahirisi aducere de cart)", sa fie datort ale

vinle cu 231.4 cuviincios, fiár de a cere pret mare ea incarcatura ; iar hotarirea ce desav6rsita remane a se face de catre inältimea Ta.-1820 Martie 15. Vel Logofit.

Cod. X017, pg. 469,

www.dacoromanica.ro

88

V. A. URECHTÀ

cioc din jud. Vlasca de procatohul InlltimeI Tale Donmul Caragea, cu dou1i pricinI : una ca sil se 'Rita usura de datoriile in care era incufundatit, i sa se si p6tii preinnoi, derapiinata, fiind ca totul, si al.doilea, dup6 ce se vor face aceste din venitul su ce se va agonisi, s'a fie pentru mai mult ajutorul color trebuinciSse, atat ale dascillilor, cat si ale ricenicilor grmanl. Cat pentru datorillo co ail fost, prin silinta EfurieI s'ail ingrijit do s'ah platit la lie;:-caro 0[14' la un ban, dar pentru a se preinnoi, statut mijloc din pricina vremurilor trecute. Acum dar chibzuindu-ne pentra de a pune in fapta prenoirea acesteI ianitstirI in vreruea acesteI incetarI a scillelor, indraznim a dice, crt de se va gitsi eu cale si de Malta intelopciune a InaltimeI Tale, ca pe cursul acesteI incetarI a scdlelor sil inceteze si simbria dascalilor, crt ca acésta sa se ajutorezo preinnoirea acesteI munristirl si dascalilor sa li se faca insciintarea, ca iarasI cand VOT fi chiiimatI in scóla, (dupt5 oranduiala ce este a se intocmi de catre

Inaltimea Ta), este a se incepe plata simbriilor i ca pana atuncl slobodl pot fi a'sI cauta fe-care de intrebuintitrea sa, ce va fi avi'md. Deosebit de acésta, fiind-a si in odaile in care sed dascilliI, i odaile de paradosis i ande sed ucenicit de la sc6la elinéscri, face trebuinta de ineremet i prenoire nu putina, am socotit ca sii punem §i acésta in lucrare, pana este vreme mal huna. Par fiind cii prin unele din aceste oditI se aflii sedétorI vre-o catl-va ucenicI, de se va gilsi ca cale si de catre Maria Ta. sii li so faca cunoscut a'st cauta fies-care alt loe de sedere i apoI dupti ce se va face meremetul la t6te se vor chiema a se intúrce la aceste. Dar chibzuireI nóstre, Amane a se da cea desitvirsita hotarire a Inaltimei. Tale. 1820 Iulie 24 Semnati : al Ungro-Vlahiel Dionisie i Grigore Ghica.

Se pare ea totint §c61a elinä continua dupli 15 August, cum fac dovada actele din Octombre 1820, relative la plata de lérd a profesorelui de gramatica, biv ve! Stolnicul Constantin Galatis, suplinitoriul Caminariului Const. Psomachi intèiul dascAl gramatic. 1. Eaca aceste acte Alexandra Nicolae Sulul Voevo i i gospod. Zem. Vlahiscoe Dupii arkarea ce ne face Prea Sfintia sa Pitrintele, Mitropolitul dimpreuna' ca Dumnélor boeril eforl ai scólelor, priuteacésta anafora, de vreme ce jaluitorul Stolnicul Constatin Galatis, ail foq prima asupra'sI si pe itcenicil Dascalului. celta dintôití Caminarul Constantin Psomachi, paradosinclu-le

acelora in diastimit de 11 lant si junAtate, ea cuviinta este asI lua dreptal ski si pentru acest paradosis analogon din coca ce era sii ja Citininarul Coustantin, cand ar fi paradosit, care se aduna talen f 2.908, dupii insemnarea ce a i arblat

samesul scdlelor. Drept aceea, poruucim Ditnin6v6stra boerilor eforI, ca din iraturile scilelor sil, se dea afétatil. banI, talen 2.908, jaluitorulut Stolnic Constantin Galatis, ca un drept al OIL-1820, Octombre 12. (Pecetea gospod.) VeZ Logofit.

www.dacoromanica.ro

89

ISTORIA ROMINILOR

6) Economille realizate prin neplata lefilor dase6li1or pe 15 Iulie-15 August se impuneail, dreptul, prin imprejurarea, ca moOile m6nAstirel Gtavacioc nu produceall venitul Weptat, mai ales din causa cá tèranil refuzail de a se supune la daca i ponturile ordinare. Urmä proces 'Mire Ebria ..c151elor §i intre Oranï i finalmente tèranit /tul obligatt a aduce cAte un car de lemne la §c15lA i a§i rae° pontul cAtre Arenda§h moOlor Prea Inal(ate Dòmne, Dp luminatì porunca M'Irleï tale, co se d la acéstii jalbU a Dunin6litY biv vol stolnicu Constantin Galatis, ce s'al atlat dasal al doilea la sciSla cea elineascU, urmiltorI fiind, arblin InältiineI tale, cU do la lipsirea de sines1 a Durnriblul. cilminaruluI Constantin Psomachi iutòiul dasertl gramatic, dup5 indemnarea ce i s'ad facut chiar de catre nol, sineritul Mitropolit, ai primit si pe uceniciI eaminarulaI sub a sa ingrijire, urmand ea inv'étiltura pan acum la trecutul August. Drept aceea, cä au avut ac6stä sarcin, adec4 c paradosia si la ucenicil KIT ceI avea si la ucenicil cAminaruluI, este adevikatil afétaroa ce o faco, iar léfa luat'o numaI de dascal al doilea, filrä si i so mal' spor6sdi ceva si pentru di, si casa scedelor atuncl nu patea avea mijloc nicI acum, cand mal vêrtos i s'Eta pira adilogat cheltitolilo, iar mang'erea stolnicului ca multUmitu la driliptil, cerere ce face, imano in Proa Inalth chibzuirea MilrieI tale, a se liofäri, precum de Duhul &bit te vei lumina.-1820, Octombre 6. Al Ungrovlahiel Dionisie, Gheorghe 1

Nistor logoPt.

Cod. XCIX, fila 6.

2. Eacil un act relativ la procesal acesta : Ith Alexanlru Nicolae Sutul, Voevol i gosporl, Zem. Vlachiscoe Pe acés'il altituratti anaforil a Duinnélor, velitilor boeri, ner6mainì mult locuitoriI de la dou6 s tte: Fierbintl si Glavaciocul din sud Vlasca,Dumnélui

vol Hablan al Divanulul, i-ail infrttisat la Divan inaintea Domniet mele cu 3Iedelnicerul Durnitrache Vechilul DumnOlor boerilor, eforI ai sc61elor, cjicénd

rálttitoril prin apelatia ion, cadí nu se impotrivesc la cele ce prin pravila

snnt indatoratI a da, de eta numal cer, ca sa li se facil indrepLare la supáriírile ce li se fac de calvos) arendasiI acestor mosiI impotriva pravilel pardintultd, cum si 1ile1e cläceI sil li se ia in lacra si la vremea ce se arara prin pravilá iar nu in banl si la cele-l-alte su li se ja 4ociuiala flra inarcAtura si de cut de un car de lemne su nu mal' fie sup6rati ; asupra careia intrand i Donania mea, in cereetare. cat pentru rOndul cliceT, li se Ose jiluitorilor, cá in pravila pìlmêntului, coprimpndu-se, e t de un va avea stá'panul inOel ce su lacreze, sil. '1 dea Ricuitoril cate talerI unul de fies-care di a cincel, in banl, iar nu in lucra, sa li se in pe cate talen l trel de fies-care casnic, precurn avea obiceiu mai nainte vreine, a cárora cerere fiind impotriva pravilei pamêntuluI, i-am intrebat de au vre-un aseqämint in scris de la stilpanul acestor mostI, riáspunseril cä acest fel de asecjilmènt nu au, dupli caro li s'au (jis, neavènd acest fel de asetlilmênt, sunt datori, atta eI, cat i stäpanul mosieI, a

www.dacoromanica.ro

90

V. A. URECHIÀ

7) Cu referintti la «Orfanotrofico), aftäm un act, prin care se clá maAstirea Strihaia, inchinatä la Orfanotrofia, In o noua arend5, séti urma dupé; pravila prtmé'ntuluI, cud impotrivä urmandu-se, precum eI cer a li se arma scOderea drepturilor mosieI spre folosul lor, tot cu asemenea cuvént,

urniézi a se asculta i cererea stlipanului moieT, dad va face pentru vre-un adaos spre folostil siS 1, 7$i asa su fie slobol i unii i altiI, carI cat va patea dupiá vremI s scadá si s adaoge. precum cererea vechilulut pentru carul de lemne, ca orl sa aduca jrtluitoril aicl la ficdlit, de clhcas, un car, sé.ii plätilsca ca cate talad" 4, iaräs1 doI clacasI un car, fiind-cil mosiile acestea unde 15cuese, sunt cale mal deptirtatii de 6 ceasurY de aid, nu fu primitil DomnieI ruede, pentru cNcI in pravila parnéntuluï se coprinde curat, ca asa s'a' doa dliucaiï la sfilpanul mosieI si un car de lemne la CrOciun, ciirandu-le orI la mosia luI, s6.-1 aiurea, unde are stapanul trobuintO de &Insole, panh' la un

loe cti deptIrtare de 6 ceasurI, iar de a le prati locuitoriI in banI, nimic nu

indatora de se pomenesce; dup5 care acest cap de pravilá nu p6te judecata a le féspunde in ban1, care si insusI vechilal intelegéndu-o, Ose in cele dupiS urm4, ca de vreme ce de la aceste mosii pana aicY, este cale mal deptirtata de 6 ceasuri i jilluitoril nu primesc, orI, sit adttch' aicI lemnele, doI un car, ea sil pliltcasch' ca cate talerl. 4, iarlIsI doY un car, sa se lndatoreze dar a duce acel cate un car de lernne la alta mosie ce are 8 61a, care este mal In apropiere,

si decat 6 ceasurI si sil le lepede acolo la casa mosieI si de acolo i le va ctira insusT aicI ca cheltuiala scóleI, a cáruia cerero ca urmiltóre pravileT, dis jaluitorilor, cit sunt datorY a aduce carul primita Domniel mele si de lemne, unde le va arart sfApanul inosieY, fijad cale numal de 6 ceasurT,

iar ntt mai mult. Drept aceea dar, ca acéstá osebire do mal sus araatá, a

carulul. de lemne. intarim Demn'a mea, anaforaoa acésta a Dumnélor velitilor boon i poruncitn ca hotrtrire, Durnn6v6stril ispeavnicilor al judetulul, s'a indatoratf pe améndouli partilo de a fi intocmal urrnittóre, precum mal' sus tlicern, adeca, intru bite tocmai dupiá pravila pilméntuluf si off-ce li se va fi luat maI mult de cutre arendasif acestor mosil, jgluitorilor, peste cele oranduite in sil

li se implinésea inapoi tóte panil la un ban.-1819, Martie 14. (Pecetea gospod.) Vel Logofrt.

Cod XCIV, pag. 19.

Prea Inalfate D6mne, Din lum:natil porunca TiThriei tale Zapciul hiitmgnesc ail adus inaintea nóstril pe locuitoriI din douiS sato: Fierbinti i ìflarii, (Tupé mosia monitstirei Glavaciocul ot sud Vlasca, ca jaiba ce ad dat pentru un Constantin Ciipitanul arendasul acestef mosiI, (licénd, cit mai nainte cliicuia montistireI cate trel dile pe an, gil Ii da pentru acésra clacfa de t6th' casa cate parale 30 i de carul de fòn de nfesurti da dijinii cate parale 10, pat ä In vremea egumenuluf Ianuarie, iar atuncI da pentru clacrt cate talen Y i pentru carul de fért parale 20 ; dar 011111 ce este asupra mosiel de sunt doI anI îi apucil sit dea pentru clac4 cate talen 12 pe an i cate un car ca lemne de Ora casa s'a aduca aci la I3ucurescI, seil sil '1 dea de casit cate talen): 2 si de carul de MI parale 25 ftIc'èndu-le i incOrcUturrt de plAtesc pentru doui5 care . . . i pentru of de are

cineva doue, treI, i pentru capre le in cate 6 parale farg de a manca in crâng

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

91

«embatic», in August 1819, cu un spor de 500 talen i in profitul acelei institutiuni. 1 ci fan a casa i pentru cate 5-6 a ce allí la camp le string° paratul Po téte

la un loe de le face card nurnindu-le turma i ia cafe un miel si talen f until i la dijma porumbuluI îï tnearca luandu-le din cincI una, i de rävasul de mime la dijma porumbulul crite parale 18 si cer atle dreptatea ; fatii fiind Dumitrache Medelnicerul vechilul Dumnélor boerilor efor a c6lelor domnesci. de aicl, undo este manastirea Glavaciocul metoh, raspunse, ca mrinastirea

nu le face vre-o cerero impotriva, dectit isl cere drepturile ce sunt horárite In pravill si in sinetul ce are a le raspunde locuitoril la stapanul mosieT, aratandu ne copie adevaritil de DumnéluI Vol Logofatul dupa anaforaca ce au fost filed Dumnélor boeril eforI ai scalelor catre Dumnélor CaimacamI pentru locuitoriI dup6 treI mosiI ale acesteT manastirI Glavaciocul, ObislaviI i Yalea, ca nu se supun a aduce cate un car de lemne la cálri i dupa porunca ce

dat Dumnélor boeril caimacami, ca pentru locuitoril de la Yalea, de va fi de

la acea mosie pana aid in Bucuresci cale ca de 6 ceasuri sa '1 indatereze Dumnélor ispravnicif judetuluï, spre a aduce fies-caro cliicas la sc6lä cate un car de lemne, iar pentru locuitorii ot Glavaciocul i Obislavil fiind mat dopartatI erl sa aduca doI clacasI un car de lemne, sal sa 'I plat6sca Cu talen r 4

care vine de un cra'eas cate talerI 2 si le este ca usarinta, in vreme ce aicI in Bucuresci se vinde carul de lemne cu. talerI 5 si pana la talen i 10 dupa care porunca, dise vechilul, c sateniI YalenI au si adus datoria ion de lemne, iar jaluitoril GlavaciogenI i ObislavenI nu sunt urmátorI. Am intrebat de al vre-un merjamant in scris ca mönristirea, ca srt clOcuiascit mal putine (Jae do cat 12 w. cjisera ea nu art. Deci cat pentru cele-l-alte dreptatI ale stapanuluI mosiel sa fie luminata porunca MärieI tale catre Damnalor Tspravnicii judetuluT, ca sit supue pe jaluitoriI satenI a le urma si a le implini

dupa pravila paméntuluI, iar pentru carul de lomne de craciun ce iarrtV

printeaceeaV pravila sunt indatoratI locuitoril a aduce stapanulaI mosiel carandu-le la moia luí, sad aiurea, unde are stapanul trebuinta de &insole pank' la un lee ca departare de 6 ceasuri, cuviinciasa este chibzuirea ce au fault Dumnelor boeriI caimacamI, ca de vreme ce locuitoril ot Glavaciocul i Obis-

lava sunt mal departatI de scala decat cale de 6 ceasurI, orI sa aducit doI chicasI un car de lemne, séti sit '1 platésca cu talen f 4, care vine de un clams cate talerl do): si le este cn usurinta, in vreme ce aici la BucurescI se vinde card de lemne cate talerI 5 si 6 si Oita la tale]: 10 si asemenea grisini noI cu cale sa' se dea lumina% porunert MarieI tale catre Dumn6lor 'spraynich, ca sil supue pe jaluitorT, orl sit aducrt doI chicasi un ear de lemne, sa platéscrt carul cu talerl 4: iar hotarirea riimfine la Maria ta. 1819 Februar 28. Istrate Cretulescu vel Fornic, 3fihalache lifanu vel Vornic, Gheorghe Filipescu vel LogoPt, Constantin Caliiarh vel Vornic, Iorda,che Goleseu vel Vornic, Alexanlr. Filipes u ved LogoPt.

1. Ito Alexandru Nicolae Sufu voevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe. De vreme ce acest Efesentie Protosinghelul adaoga pe tot anul cate taler500 la suma embatichiulul de talerI 5000, ce se da pana acum i prin

www.dacoromanica.ro

V. A. URECHIÀ

9'2

8) In Octombre 1820, duo) francezi, Lorenpon i Bordieu, cer voIe sa infiinteze o 5c6la privata, Cu plata, pentru inv6tatura de 4 limbi : francezä, italiana, germana §i latina. Ace§t1 doi francezi se obliga a deschide mal apot §i un eanatrofion», un internat duy) modelul celor ratul contract (ce s'ail teorisit de NoT, si din poranca NóstrA insemnat pe rgstav amandouti c6lele de hartie do catre DumnéluT vel Logofkul de téra de

sus) se 16gi a face ca cheltueli de la sinosí si a piizi t6te cate inteensul se coprind, dand spre incredintare í al4turata chezasie a medelnicerulul Ión Poroineanu, ce este pitantean, din partea loculuT, cu buná stare, dupi5pliroforia

ce ne dii printeac6sti anafora Duninata vol Vornic al obstirilor; de ae,eea primim i Domnia mea aseqhm6ntul de mal jos areitat, ce s'art intocmit prin contract; pe care si intiirindu-1, hothrim, ca intocmai sii se armeze.-1819, April 15. (pecetea g-pd) vel Logopt. Cod. XCII, pag. 27.

Prea Inaltate Dòmne, Printr'acéstA plecará anafora ariit Miirieï tale, ea' m6nUstirea Strihaia din sud MohodintT, co prin hris6ve domnescI este inchinati cu tot vonitul ei la epitropie in parten orfanotro fiel, al cireia ianastirI venit ati fost dat ca arendU in soroc de 6 anI pe chipul a treT stirT, adecii Antim Cilugiirul. Nicolae Enacho VardaciT, dintre cari Antim, p.in cercetirile stiipâniroT, criqênd in in-

vinuirl co fimo peste oranduiala, s'ai lipsit, iar Nieolae Vardaca ati rnurit

inca' de sunt treI anI, remaind Enache Vardaca- eu stsipanirea venituluT si ca paza contractulul soroculuT de 6 anl, ce i se implinesce la viitorul Ianuar 1, cu indestulate catahrisis si din partea sa, precum ved in condicilo epitropieT judecatile ce s'ah intemplat din neurmarea zapisuluI söl, pentru care, spre pedépsi, Pan i osandit Miria sa Domnul Caragea a da inca Po cate talen 250 po lét 1818 si lét 1819, cel din urmi ara', si eu Vote aoeste tot n'au pizit legrttara contractuluI s66; acusa dar s'Eta gasit un Efesentie Protosinglielul, parnèntean din partcd loculitT, vrednic i cu stare de ipolipsis, dripti cum ni '6 pliroforisii prin pitacul DumnéluI spitaruluI Sutil, caimacarnul Crdiovel, ce serie cutre mine, gaga Mrtriel tale, cU este cercat filtra t6te i vrednic de a iconornisi acest sfant locas mönistirea Strihaia, sud Ilehedinti, cit care intrand in verbi am ficut acest aliturat peste talerY 5000 ce (1.1 mal inainte Vardaca la orfanotrofion, dup6 al sed contract, sa dea Cuviosia sa mal multI altI talen l 500 pe tot anal, insit in soroc de opt anT si si inni faca de la sinesT, ca a sa cheltuiala si cele din alituratul contract, zidirl si lucran, ce negresit trebue a se face la ao6sta ni6nAstire, fiind caquta in darilpiinare din pricina trocufelor vremI

ca CarjaliT, Adalil si rizmerita i catahrisis a acestor mal dinainte arendasT, caro aceste lucran ce sunt insemnate la contract a so face, trece peste 20000, cu care aeeste zidiri i ca cate talen): 5500 embatichig pe an, se folosesce orfanotrofion, i mongstirea vine in starea eT, ca earn s'ar innoi de izn6vai, pentru

care si ahturata chezitsie dii pe medelnicerul Ión Poroineanu, pUmantean stare bulla, cii i embatichial il va responde la soroe, cum si t6te cate se 160, prin contract le va sgviIrsi intocmaT precum sunt insemnate; de care sa binevoiasei, malta intelepciunea Mirief tale a se da si luminatii hotirirea 3IhrieT

www.dacoromanica.ro

ÌSTORIA ROMINILOR

93

din Paris, pentra copa, ai earor parintf sunt departati de ora. Eforia e(Slelor, prin anafora catre M. Sutu, din 23 Octombre 1820, invoiesce deschiderea acestei §coli private, impunènd fundatorilor cif)lei 4 conditiuni : a) Supunerea §c6lei acesteia la Eforie in totul, ea i cciJia pub) Angajarea de profesori pentru §e61A sá se faca cu aprobarea §i dupd prealabila cercetare din partea Eforiel, a capacitäteI Elevii sil fie sciuti (arétat ) la Eforie. Acésta sä fie avisata acelora.

de cae oil este indepArtat vre-un elev pentru rea pintare. d) Materiite ce se dad elevilor sá fle aarétate» mal Antéiii la Eforie i aroi sa le paradosésca ». La 25 Octombre 1820 Al. Sutil aprobA acéstd anafora. tale, ca la nurnitul soroc sa intre in stiipanirea venituluI numiteI acest Efesentie protosinghelul, in soroc de opt anI, dandu-i-se prin catastih in

purtarea de grijá a Cuviosiei sale t6ta zestrea milnastirel prin al II epitrop oránduit die partea epitropiei 1819, Martie 27. Iordache Golesca vel Vornic.

16) Alexandru Nicolae Suta Voevod i ospodar Zemle nahiscoe. Dup'd pliroforia ce ne dati Dumnélor boeril eforI aI seólelor printeacéstil anafora, de vreme ce deschiderea acesteI scae, ce cer numitil dot daseäll frantezl, Loranson i Bordie, este de folosul patrieI, pentru luminarea tinerilor acestiI t6r1, cu inv6tilturá de 4 limbI str6ine, adicá: frantuzesce, nemtesce, 1.

italieeesce i latinesce, primim Domnia mea cererea i intilrind anaforaoa acesta, dam voie numitilor a deschide colui, pázindu-se însä fara cátusl de putina aba-

tere sarturile cele mal jos ariátate cu tótä intregimea lor, i piltru ca cun6scein Domnia mea si pe numita dasculï intru bite supusT logiuiret scólelor, ca si ceI-1-altl dascáll ai prinfèntalul, porancim Dumnevdstra boerilor eforI, sa avetI apururea privighere asupra acestil có1e, spre a se arma filra sinint61 t6te cele ce hoti1rim.-1820, Octombre 25. (pecetea g-pd) vel Logofrt. Cod. XCIX, fila 26, verso.

Prea Ineatate IMnane, Urmiltorl fiind luminatel Iláriel tale poruncI, ce prin pitac mi s'a L dat, am férjut arkarea ce fac Dumnifilor dascilliI frantujI Loranson si B)rdie pentrit salla ce vor s deschi4A aicI in politia Bucurescilor, urmilt6re oránduelel ce se

obicInuesce in Franta, pentra invëtiltura tinerilor de t6ta viksta, unde ail

s't

parados6scä patru limbl, adocit : frantuzesce, nemtesce, italienesce si latinesce,

In slile si la césar. oranduite pentru fies-care limba, cu piafa hotarita chte talen l 30 pe luriN la fies-care tèneir ce va vrea sá invete invetátura acestil so:A°, carI banI sà'I ri5spuncjil innaintea fies careia lord, mai ichd i ac6sta cä sistisindu-se i paindu-se in vre-o ránduialit acéstá sc61ä, vor face in urnel si

un anatrofion urmátor color do la Paris si orénduit mal vértos pentru

copia' ce vor fi párintiI depiírtaff de oras. DecI cererea maI sus numitilor doT.

www.dacoromanica.ro

94

y. A. URECHIX

9). Niel un act n'am aflat In condicele DivanuluI, mentionarid special pre G. Lazar. Räposatul P. Poenariu in discursul säll de receptiune la Academie afirmä ca cÓ1a lui Lazar fu inchisä numal dune' isbucnirea Eteriel 1 In un document din 1822, de sub D. Ghica Vodä, attain mentionat pre Lazar ca prim dascal la St. Saya.

IlAposatul G. Sion, räspundad neuitatului P. Poenariu, adaoga «Scolarii Ira G. L9zar aü facut adevärata mi§care nationala din 1821. Tudor Vladimirescu, acesta figura impurtanta din istoria nelsträ moderna, n'a fost clecat un brat, un esecutor al ideilor propuse de cóla lui Lazar. In nimicä nu imputinam meritele tul G. Lazar proband, aiurea, la finca istoriel Domniei lul Al. N. Sutul, eä revolutiunea de la 1821 cä :

(tascAlT de a deschide sc6la ca oranduiala de maI sus aretatä, Aind de folos pentru luminarea tinerilor ace$til térI cut inviStftitura acestor limbI streine, ce stint f6rte trebuinci6se, gäsim ca cale, sa aibá vole numitiT, ca s deschirjä acésta se614, ando slobod sä fie a intra la invätätarii ver-f-care din tinerI va voi, ca plata osteneld dascillilor de la sine, dar insä qi la acést có1á, pontra ca sa se cunescil, &A esto $eúla paméntalui, si a se pazi intr'énsa o bunä oranduialä

atat la ale invetaureI, cat si la cltite privesc spre cele iodinate intre dasealI $1. intro ucenicI, am socotit de trebuinti a se avria aceste sartuff ce le aretam In 4 ponturi, carele srt se urrneze a pururea firrt de striimutare, adecii : .1) §c6la ar.ésta sa fie supusä la Eforie, precum sunt i cele-l-alto scále, pilzindu-se täte aceleasf oranduelf, ce sunt legiuite de se pilzesc si la se6la elin6seä $i dascrtlI, in catil vreme se vor alla sub acest nume $i ca acésta lucrare de paradosis, sil fie datorf sii cunósca numaT pe eforie $i de acolo Ea's): cOril inlesnirea dreptiltilor, in care se vor intrebuinta i prin Eforie de la stiipanirea rel, lar nu prin alte mijI6ce, fijad ¡Altru tilt° supu$1 legiuireT $061elor, ca $i ceI-1-altt dasettlI ai pilmentulut 2) De vor avea trebuinta nurnitif dasertlf a mal lita spre ajutor la paradosis in numita elä i alí dascuulI, sii dea de scire, are-

tandu-I mal anteiil, i véOndu'I eforil i cereetändiel, atuncI sä fie primitl in

acoja de &scan'. 3) UceniciT ce vor merge la numita cóli spre inveti-iturä WI arete dascilliI la Eforie, ea sa'f vakirt $i StC§ì dea maf anteirt cheza$ie, dupe oranduiala ce se urmézil $i la $c61a elinésea i atuncI sii fie primitf, qi cand

pe vre-unul din ucenicI vor lepada pentru netrebnich, luí, iarìï sä-1 arete la Eforio, ea sa'l sejta din condie.t, undo sunt scrig i ceT-l-altf. 4) Ilatimele ce ail si paradosúsca numitif dascalI in vreme schimbandu-se dupe puterea ucenieilor i dupii trebuintil, mai 'Onto:Ail sil le arete la Eforie i apoI st le paradosbsert, iar far' de scirea Eforiei sä nu fie volnier niel ucenici" a pr;mi, niel matemi a paradosi. Aeestea sunt, luminate Dórnne, care proa plecatele Mrtriel tale slugI am socatil de trebnintä $i folositúre a se pune in lucrare la nurnita qcóla, care de se Ira giisi cu. cale 3i de cltre In tlta intelepiunea MärieI tale, se va da cea desiver$itä hotartre.-1820, Octombro 23. Grigorie Filipeseu, Motor logofh, Tatovache 1?izu ve l posteltrie.

1. Very analele Acaderniei din 1871, pag. 121.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINiLOR

J.

,95

aù' aflat de sigur, partizanI in colariI 1%11 G. Lazar, dar ca ea n'a nteptat venirea marelui &sea' din A.rdeal, ca sa fle pregatita. Am vè'dut primele ey, manifestari inca in Domnia luí Caragia, in rëscólele

pandurilor de preste Olt, aceini pandurl carI vor lua pre Tudor in fruntea lor In Ianuar 1821. Tudor n'a stat In relatiunI cu Lazar, cel putin nu cunóscem nicl un document constatand asemenea relatium. 10) Exista documente referit6re la §coll din juclete §i din sate, evite din cancelaria 101 Alex. N. Sutal. Iacä unul relativ la *ceda. Ionascu : Alexandru N. Sutul V.-v. Cetindu-se inaintea Domniet mele acestá anafora i primind vrednica de lauduí rIvnii a Dumnélor boorilor ingrijitor la acest obstesc folos, o intiirim Domnia mea si porancim, Dumitale cinstite i credinciese boerule al Domniet mele, vol Logofét de téra de sus, s:1 fact. hrisovul Domniet mole cu coprin_ dorea ce mal jos se aratii.-1819, Noembre 21. Vel Lo gofrt.

(L. S. D.) Cod. ROM fila b79.

Prea Inältate Cu plecatii anafora aretiim Mrtriet Tale, cri un lonascu negutiitorul, spre

pomenirea sa a4 sistisit un spital In orasul Slatina, sud Olt, la caro ad si Inchinat trei mosiï ce ati avut i fiind-cri acest spital nu se pute.i cAuta din pricina marilor cheltuell, schimbat spitalul in có1i greceascrt (?), care de gana' i pfin6 acum se cautA ca bung orìnditiali, mai adilogandu-se si do la nevasta aceluia Ionascu si de la alte °brazo cate putinri zestre, la caro sc6lri ali i fost epitropt ortinduitt de Domni repsatit. pitrintit nostri, iar in urma reposatilor am remas not purtiltort de grijil i chibzuind spre folosul acestut bine obstesc, am socotit, eh' de trebninp este a se face un hrisov al

Milriet Tale, In care sä, se trécil hita zestrea acestei seno dupe sineturile ce avem, ca nu, dape vreme, s'a" se IndrAsn6scg, cinovast a face cea mai mica su Orare, seet schimbare la orAnduiala mi care se caut u i panu acum. 1819, Noembre 19. Gh. Pilipescu, Iorg ache Golescu.

Continua §c61ä fondatá alta data la Térgu-Jiului de acum cunoscutul biv vel Clucer Dumitrache, cóla care nu putin a contribuit (pe lang5. §c6la Obedeanu din Craiova, §i a luI Ionascu din Slatina) la luminarea i des,teptarea locuitorilor de peste Olt, din care ad eit panduril patriotl de sub N Caragia i la 1821, al lul Tudor Vladimi-

www.dacoromanica.ro

96

V. A. URECHIÀ

rescu. Venitul acestei §còle §i al hisericet de land ea, se pare O. era imputinat prin cotropirea de unil §i altii a unor locuri ce apartineati acestor don institutiunT. Fundatorul reclamä la Al. Sutul inapoierea acelor venituri 1. c) Urmätorul act face mentinne de *céla rumanéscA unde se 'in-

vatd copiii de pomand, la mo0a Valea Scheilor : Cartea Sfinte hiserici de la Valea Scheilor.

Fiind-ca Sfinta i Dumnedeeasca biserica do la Valea Sheilor, care este zidita de iiiposatul Ghinea Speténul, biv ceaus agiesc, unde se cinstesce si se 1. /6.) Alexan lru Nicolae Sutul Voevod i gospo 1. Zenzle Vlahscoe.

Durnnévóstrii ispravnicilor ot sud Gorj sanatate. Fiind-ca DumnéluI cinstitul i credincios boerul Domniei mole biv vol clucerul Dimitrie Bitola, ne ail facut ar'étare, ca, o biserica, i o . e6lä ispravnie din sud

obstésca pentru carte elinésca si ruman6sca si un pol peste apa, ce cu ostenéla i cheltuela sa le-att facut In orasul Tèrga-Jinlul din sud Gorj, s'atl pliroforisit, ca din intamplarile vrernilor si din desde schimbarI ale epitropilor s'ar fi hrilpit vre-o cato-va locurI si mili ale bisericeI din care unele In anil ceI mal dinainte trecutl: s'au dezghinat de sub staptinirea b:sericel, iar altelo do ceI mal alesI dintre parn6ntenI lo au sub zaptul lor, cii pricina ca le-ai fi avénd ca nisce ctitoricescI dicheomate si asa rémaind Sfintul acest locas, lipsit do tot ajutorul, sa se vada In dioa de asta-JI ca o viranea ; mal arata numitul ctitor hoer, ca unit din paméntentI de acolo aflandu-se datorl bisericei, nu se supun a'sl pliiti datoria; decI: dupe slatoria ce aVem Domnia mea, spre ajutorul si savérsirea color bane si de folos caro t6te 8fintele Damnedeesct locasitri, iacit dup6 ferbintea rugilciune ce ne face Durnnélul clucerul Dimitrie Bitola oranduiin pe carol° mergend la fata dimprouna cu. Dumneor ispravnicil judetuluI, sit cerceteze pentru t6te lucrurile

miscat6re si nemiscatúre, cate se vor fi rasipit si hrapite de catre um): altil de la acésta Sfinta biserica, cum si cate din muele care cut hrisov Domnesc vor ti imprastiate sub stapanirea unora si altora, impotriva dreptatol si a lega pravoslavnice, t6te acelea cut un cuv6nt sa le cerceteze i intra scumpatate le cautatI i luandu-le din manile acelor hrilpitorI, sa se dea bisericeI, de a lo stapanit i ma): nainte, dupe coprinderea hrisovuluI, ce stapani prectun are, implinind i câI banl are a lna biserica de la aceI hoer]: paméntent, film a se face vre-o prelungire; catre acesta arëtându-v Dumnév5stra ispravnicilor din sinevasI cu sirguinti si iubire spre buna intocmire i indreptarea i

acestuI Sfant locas, sa alegetI din negutiltor I de acolo, 6rnenI cinstitI, cu stare bung, si mg ales cut frica luI Dumnede,1 oranduitI epitropI, cariI sa fie indatoratI spre a radica role cadute si arse ale SfinteI bisericl, indreptandu-le t6te dup6 cuviinta, sa Flee grija i pentru còlet de a veni in stare buna, cum si peutru adese orI dregerea poduluT de peste apa ca sil nu se intample trec'étorilor vre-o primejdie din mare repegiunea apeI, si de corcetarea urmarea ce vetI face, de t6te pe larg, cu desilversita intelegere, sit insciintatI Domniei mele, cu intírcerea orAnduituluI do Domnia mea.-1819, Iulie 20. Cod. X0171, pag. 49.

www.dacoromanica.ro

97

ISTORtA ROMANILOR

präznuesce hramul ante.ltrirI a DomnuluI Dumnedeu

i Illantuitorului i proa cuvicisa Paraschiva, la care nostril Isus Hristos i Sfintul Ierarh Nicolae

scála intocmith de se invatcl copiii de pomanii i cate-va od0 de sgrace vtlduve, ail avu milli prin hrisovul DomnieI sale selef niaI nostru, ce'l se afles

scris cu lét 1813 Fevruar 10, a avea doI preott i un dascal si un paracliser, i ctitä vreme se vor afla in slujba bisericeI, scutitl de (VOil si de alto angariI si ale lor drepte bucate scutite de dijmärit i vingriciu, cum si biserica ale sale drepte bucate scutite i un semi de carne scutit, si lude vb'')um

4 film pricinil de dajdie, argatl pentru adusul lemnelor la scOlä si la säracele vtiduve ce se atlii odihnindu-se in odI. Drept aceea, invrednicindu-ne Domnul Dumnedeïl si pre noi cu al tri4ilea Domnie a acestiI de Dumne4eil ti5rI dupti rugäciunea ce prin fäcut credincios boerul Domniei mole biv vol serdarul Ghica, epitropul acestii bisericI, ca Bel innoim si Domnia mea privilegiul ce are, am bine-voit de am innoit si am inairit kite aceste mill cAte se coprind mar sus, ca sa i se pilz6scii. ea nestrrimutare, spre a fi SfinteI b:sericI de ajutor si de intärire, iar DolunieI mole si Piírintilor Domnief mole vecInicil pomenire ; i am adeverit hrisovul acosa ca insasI credinta DomnieI mele I Alexandra Nicolae Sutu Aroevod i cu credinta proa uijiti Ion DomnieI mole fiI : Nicolae V-v., Gheorghe V-v., loan V-v., Scarlat Durnitru. V-v., Grigore V-v., martorl fiind si Dumn6lor cinstitI i credinciosI boerI velitI aI Divanului DomnieI mele : pan Constantin Cretulescu vol Ban,

pan Barbu Vactirescu vel Vistior, pan Istrate Cretulescu vol Vornic de Ora de sus, pan Mihalache Manu vol Vornic de Ora de jos, pan Gheorghe Filipescu vel Logofet de sus, pan Constantin Pilipescu. vol Vornic, pan Grigorie Ralea vol. Vornic,

pan Gheorghe Golescu vel Vornic al obstirilor, pan Constantin Golescu vol Loge& de jos, pan Nicolae Slugearoglu vel Postelnic, pan Dumitrache Hrisoscoleu. vol Logofk de obiceiurY, pan Ghoorg'ae Vlahut vel Spä'tar, pan Manolache Baleanu vol Vornic al politieI, pan Alexandra Hariton vol Caminar, pan Alexandra Desila vol Comis ; si ispravnic pan C. Golescu vol Logofet de jos ;

s'ari scris hrisovul acesta intru intcliul an dintru a treia Doiunie a DomnieI nie'e aicI in orasul scaunulul DomnieI mole BucurescI, la anal de la nascerea DomnuluI Dumne4eil si Mântuìtoraluï nostril Isus Hristos, de Chiritit Logofdt de Divan.-1819, Septembre 12. Cod. XCII, fila 440.

ri) Doud §c6le sdtescl noue afläni functionánd sub Al. N. Sutul la moOile PoIieior i CAldärescl a VorniculuI G. Filipescu. 1. Carte de scut 7a preoOlor i dascalilor ce sunt la sfanta hisericts de pe Dumndlui vornicumosia Policiort Caldaresct din su i Buzni /u1 Gheorghe Filipescu. Zemle Triahiscoe. Fiindeä Dunn-161d cinstit i credincios boerul DomnieI mele, biv vol vornicu Iordache Filipescu, prin anafora de la trecutul 22, ne-au latoria Ronsdnilor do F. A. Ureohia.

Szcorin XIX. Tom. XII.-7.

www.dacoromanica.ro

98

V. A. URECHIA.

e) MO lath' i actele altor coll satesci: Cartea Sfintel biserict din satul Tartegfescl sud Ilfov, pentru milele ce are. Zen;le Vlahiscoe. Fiind-cli la satul Thrtilsescil sud Ilfov, este o Sfinti biserica de pétri, unde se präznuesce hramul Sfintef STilpáneI rtástre de Dumnecleil niisc6t6re si a Sfintuld Ierarh Nicolae, la care bisericil s't Intocmit de ctitora numiteI bisericI, ca dascia, pentru Invetiitura silrmanilor copia fáril de pentru ca sd se p6ti tinea orânduiala ce ail filed etitoril, s'att milostivit frata Domnf de maI nainte si ail oránduit milk' la nurnita biserici i scólá, unde

se ajlei 32 de copii s&manl, invánd de pomana, ca sd aibil a tinea do! preot scutitI i aperatI de tóte (Mile ce vor esi pe preotl si de ploconul vllídicesc i de alte angara ; asemenea sd anal a tinea pentru ajutorul bisericeI i oránduelile ce s'ail intocmit si lude 10 6menT streinf fuird de pricini de dajdie ; sd seat6scii si drepte bucatele bisericeI, stupi i ramiltorl de dijmi'rit i villal de vinä'riciti ; siL scutéscii si of 100 de oerit, cum si dascillul de la acésti cóllL i grámáticul bisericeT, fiind firil de Ilia' o pricing sil fie in pace si ertatI de t6te dájdiile i angariile, ca sá pótá sluji nesuperatï. Drept aceea invrednicindu-ne si pe No! Domnul Dumneleti i cu a troia domnie a acesta pravoslavniee crestinesca tee, milostivindu-ne, ea la un loe cuviincios, innoim muele acestea, ca si se pázéscil nestrámutat pentra care poruncim la totI cfttl se cuvine, nimenI nicf un fel de superare sit' nu faca, cd asa este porunca Domnie/ mele.-1819, April 26. (Pecetea gospod.) Vel Logoftt procitoh. Cod. XCIII, fila 23

V.

fácut aretare, cá la done mosif a DomnieI sale, anume Policiorif i Cglarescii din sud Buzeil, se atlá sfinte bisericI i preotT ce sunt la aceste bisericf, carI slujesc in tóti vremea, sfintele tame i dascálf tot de la aceste sfinte bi8erici, cart i copil de pomanli, ne-avénd vre-un alt venit, ca pótá agonisi înva cele trebuinci6se, pitimesc mare lipsd i stenahorie, i pentru ca sui se tie In fiinti pururea oránduiala sfintelor bisericI i pentru ca sil nu se isterisesci copia sermanI de folosul tnvetitureT cártel, ne-ati facut rugiciune, cd atilt preota de la bisericile de maI sus artitate, cAt i dascila, si fie scutitI í aperatI de riinduiala dájdiilor preotescI, care acéstä rugaciune a DumnéluI, vorniculuI, primindu-o Domnia mea, am dat DomnieT sale acéstá. Domnósca nóstrá

carte, Fin care hotirtm, ca atát preota de la bisericile de pe mosiile do mal

sus aretate, ski fie scu.titI si ap'eratl de rancial diljdiilor prentescI i de ploconul Vlidicesc si de orI ce allá dare, cum si dascálif ce s'ari is maf sus, asemenea sil fie scutitI i aperatT de tóte dájdiile Domnescif nOstre vistiera si de alte

podvelI si angara, ca si preota i dascála

pith' Implini datoria lor in

slujbá fuird cusur. Drept aceea poruncim, la tot"' cátI se cuvine, nimenI superare intru nimic sui nu le facá acestor preoti i dascáli, impotriva acesta porunef a DomnieI mele. I saam receh gospod.--1820, Ianuare 30. Vel Logoftt. Cod. XCIII, fila 147.

www.dacoromanica.ro

iSTORIA ROMINILOR

f) Cartea Sfintel biserici de pe mofia r"posatuld Dumitrache Lficusteanu auger, ce se numesce Grecil din sud Ilfov de milele ce are. Zemle Vlahiscoe. Fiind-ca r6posatul Dutnitrache Lacusteanu singer, din rávna crestinésca all pus cheltuialg i ostenéla de all proa tnnoit i ail dres o sfinta biserica de la mosia sa, ce se numesce Grocit ot sud Ilfov, la care a6 dat zestrea et cea trebainci6s i ail pus preot de siujbil, ati asedat i dasegl de inv6tatura sei-manilor copit fa'r' de plata, cu simbrie de la sinest. De aceea dar Domnia sa Mihaiti Veda Sutul, va4énd buna fapta a sa, ail bine-voit i prin hrisovul Domniel sale au fácut mila sfintet biserict, pentru a 'mites tinea oranduiala ce et izvodit la acéstá bisericg i cilá, ca sa ia de la ocna Telega pe an ciao 100 bolovant saro, i lude loco anent strgint far' de niel o pricing fácilnd nedajnic si pe acel dasodl, i preotul scutit de tóte dajdiile si oranduelile domnesct i arhferesct, stupit si vinttl din drepte viile bisericel scutite de diji vingriciti si et. 400 scuttte de oerit, i un salas de tigant, anume Gavisa, all inchinat Domnia sa danie bisericef dintre tiganit domnesct, care aceste

milI i s'ati innoit si de allit &att. Domni de mal nainte, precum ne pliroforisim Domnia mea din cartile Domniilor sale ce le vèdurn. Dect Invrednicindu-ne Domnttl Dumnedeti si pre Nol iarast ca a treia domnie a acestit. pravoslavnice Oil, am bine-voit Domnia mea i intarim t6te aceste mat sus aratate milt, ca care sit se pail tinea oránduiala bisericel si a scólet de acolo, de care poruncim Domnia mea la Ott cárf se cuvine, srt le pazésca i sa, le urmeze tóte acestea. I saam receh g-pd.-1819, Fevruar 17. (pecetea g-pd) vel Logofit. Cond. xrm, fila S v.

g) I6) Alexandru Nicolae Suful Voevod i ospod. Zem. Vtahiscoe. Dup6 aratarea ce ne face printeacésta anafora Dumn6lut vol Logotetul de téra de jos, bine voind Dotnnia mea haritzim pe chipttl acestef biserict i a scólet, muelo de mai jos arrttate, si poruncim tearer cáfi. se olivine, ca se pue In lucrare i sii se urmeze 1ntoemat, fara pg,tust de puting stramutare, dupg vremt. Ispravnict at judetulut, ande se ca acesta insg legaturä, ca allá ac6sta biserica si sc61a, sil privigheze de a so folosi cu aceste mili chiar biserica si scala, iar sa nu le metahirisésca jaluitorul pe sérna si trebuinta sa,

iar cánd se va dovedi urmand intr'acestast chip, atunct sa fémae lipsit de ac6stil milli a Dom niel mele, care acésta legaturg poruncim Dumnétale vel Vis-

tiere, sii se facg cunoscuta Ispravnicilor judetulut, prin inteadins poruncg, ca sa aiba privigherea de mal sus ar6tati.-1.819 April 14. vel Logopt. (pecetea gospod.) Cod. XCII, pag. 131.

www.dacoromanica.ro

loo

\r. A. tYRECT-III

Prea inatate Dòmne, Dup5 luminata porunca Marie' tale ce mi se da la acdsta aldturata jaiba a NicaI Muscelanul biv III Logof6t, facénd cercetare, vulii, ca jaiba luI este, cum crt avênd sat vechid pe care nefiind biserica, ca a sa ostendld si °Birdie ait facut o milnastire de zid inzestrAndu-o eu oddre bisericescI, pe citt i-ail fost

putinta, adeca ca ate-va pogdne de vie din poporul Musceluld, spre a fi pentru cheltuiala celor trebuineidse, ad intocmit sifc611's ca (Ian& pentru eopit saracI, ar6tänd cit frtede autor domnesc nu se va putea inetestura tinea in stare huna, facénd rugaciune, ca sil te milostivescI si Maria ta spre a '1 harazi seatéla a dei preotI si un gram.atic, carI slujesc la Sfinta biser:ca si un dascal care este pontru sedlh, sa fie seutitI de rtindul drtjdilor preoteseI i politicescI, cum si de vinaricid i dijmarit, harazindu-I si doT poslusnicI spre a fi unul vier la via biserica si altul slujitor al scaleï, i vinul ce se va face In via bisericel de vi--Axieiri, ca sit pótrt pdzi pururea buna oranduiala a Sfintel. bisericI i cdla, din care mili via ce o dit jaluitorul bisericei fiind de privileghiat, adeca a sa, ce pänil acum vinaricid n'ad platit, nu aduce niel o pagaba slujbel vinitnicuulul, dup6 cum pentru acdsta scriind Dumndlor I-spray-

nicil judetulaï de ail cercetat, ad venit alaturata insciintare de la 22 ale urmatdreT lunT, crt &Ste ate scrie jaluitorul in jaiba lui sunt adevgrate savdrsite si puse in lucrare. Ci precum numitul au cbeltuit la faeerea acestel biserieI si o ail inzestrat ea ariltata vie, asa si 'Mar:a ta sit bine vooci, osebit de scutdla vinitriciulni i a dijmaritaluI pe drepte bucatele lor a harazi si scutdla acelor doI preotI i a gramaticuluI i a dascalulul: si a color doT poslusnicI ce cero pentru ajutorul SfinteI biseriel, ca dup6 vreml srt fie veolnicit Pomenire i Mane): tale; iar hotrtrirea r6mane la railostivirea Mariel tale.-1819, Marte 31. Alexundru Pilipescu, ved Logoftt.

h) Din 4 Februare 1820 posedein o Carte pentru biserica dupe rn4a *oparesci, de seutirea unul preot §i a until dascal (de invelä copii).

1. Cartea bisericei ce all face() Mateiti Dolete biv Polcovnic, pe moria sa din sud Saac. Zende Plahiscoe. Fiind-ca boerul Domnieï mele Mateiti Dolote biv Polcovnie, ad zidit o Sfintrt biserica din nod cu a sa cheltuiala i stradanie pe rnosia WI de zestre, sud Saac, ande se praznuesce hramul Sfintilor A postolI, cum evanghelistul Mateid si a cuvidseI Prapaclomnd ParaschiveI impodobindu-o ca oclajdil i alte trebuincidse, la care biserica ai intocmit pc616 cu clascal rornli new pentru invqatura copiilor Si pentru a se tinea tot-d'a-una sedla in stare

huna, cum si Uinta Biserica ca podaba eï, ad inzestrat'o ca patru pogóne de vie lucratijre, ca partAntul lor i ca venitul unuï scaun ce are ridicat pe mosia luT, sit fie tot pe sdnia sedlel si a bisericel. care biserica i cO1it, ca srt se pail

www.dacoromanica.ro

101

ISTORIA ROMANILOR

tinea in stare bung, a.i avut mliii Domnéscrt, prin cartea ce vsärjum ca 16t 1813

April 6, ca doI preotT si un duhovnic ce vor sluji la Sfinta bisericìii un pimitic i daschlul ce va fi oreinduit pentru inwrgtura copiilor, sh fie ap&atl de réniul drydiilor, ce sunt pe tagma preotesci i de alte oranduelY, si fie scutitI dascilul i grimiticul de diljdiile visteriel i de alto orinduelI ; sii scutéscrt drepte bucatele bisericel si ale sc6leT i ale preotilor i ale dascrtluluï si ale grimiticuluT, de vimiricirt i dijmrtrit, cam si apsérarea scattnuld de carne ce ridicat prin porunca de slobolenie pc umitt lusf Dolete in dealui Vladislivescu i Langa, de vameg, de vintiricerI si de oil ce alte orinduelI i dilrI vor fi pe alte scaune, obiclimite íi neobiclnuite, ca i scutirea scaurtulul sii fie tot pe séla bisericeI si a sate ; sir tie si un vier i un poslusnic scutitI apirati de dijdit i de alto angarit DecI invrednicindu-ne Dornnul Dumnerjea si ca a treia D3innie a acesteI pravoslavnice féri rumftnescr, ne-am milostivit Domnia mea si nu numaI muele ce se aréti, ma).' sus le tnnoim si le intirim, i dupg evlavia ce avera asupra Sfintelor lui Dumnecjeti locasufï i ca si ne facem NoI ctitorI, bine-voind am adiogat, ca sil tie si lude tra 6menI strinï filede pricing' de chjdio, care si acWirt sä' fie scutiff si apératI de We dijdiile i orindtelile vistierieI ; 9i pentru ca si se pgzésci aceste orandual si mili, ca a se tinea tot-dirt-una scóla si biserica in stare buni, am dat Donmia mea acest Daminescul Nostril sinet Imitirit ca pecetea Domniet mele spre a fi DomnieT mole si plrintilor Domniel muele vecInicrt pomenire ; rugirn pe altI fratt DornnI, earl' in arma N6stri vor fi obliduitorI, s'a binevoiasci a innoi si a intilri acésti milg, ca si ale Donmielor sale mili si facerI de bine si fie in until, de altil tinute ìn séml; de care poruncim la totl se envine intocmaI si faceti armare; i saatn receh gospod.--1819 Maui 22. C8 illCrt

Vel Logofrt.

(Pecetea gospod.) Cond. XCIII, fila 78.

Cultura publica. Sub un Domn care, dup6 arestarea Jul Ranncea versuri §i Inci frumòse *i era feIrte invëtat, ne- am fi ateptat sä aflà m o rniFare literarA mat deosebitd. Acésta nu se semgabe

nalézi de ca prin Paris Momulcanu 2 §i cdte-va 6111 bisericevi, intre

earl o psaltire din 1820 tipgrita la Bucuresci. Inca avem de a mal cita in Muntenia pro Dionisie Eclesiarcul, dascälut Slavonesc. care a scris lstoria publican.' de rèposatul Papiu Harlan 8, iar pe la VW, adec6 sub Al N. Sutul a scris diverse condice de documente de m41 4. Hsitoire littéraire de la gréce moderne. Paris 1877 vol. I pag. 138. In acelasI timp trgia si Dionisie Fotino, care la 1818-1819, publicil la Viena gIstoria DacieT,.

Rost de poesii, caeca stihuri, (mum dntiií aldituite in limba ronuindscii 1 vol. in 80. Bucurescï 1820. Tesattr de monumente, II. Posedem o frumósi condicil de documente a mosiilor luI Const. Almageanu vol paharnic, boier care se trägea din neamul boierilor PoenarI.

www.dacoromanica.ro

102

V. A, URECHIÀ

E timpul and scria, Mrä a publica nimic, s't cunoscutul Arhim. Naum, istoricul miscärel de la 1821. Pe cand in Bucuresci era fórte sdracä producerea literarä, peste muntl apäread cärtile urmdtdre : Vasile Aron. Patima i mdrtea Domnulw i MAntuitorului Nostru Isus Hristos. 1 vol. 80. Sibiid 1820 1 Moist Fulea. Bucoavna de normä cu slove romä.' nesci ;-?i latine. Sibiid 1820.

Zaharia Columb. Gramatica teoreticä si practicd de limba germanä.. Buda 1821. Tipografia dä loe la unelo acte publice sub Al. N. Sutul. Doue din

aceste acte se referd la privilegiata tipografie de la Biserica lut Mavrogben1. Al. N. Sutul recunoscu, cu unele modifIcatiutd, privilegiul tipograflei organisatä de Dr. C Ciracas, Räducanu Clinceanu si D. Topli-

ceanu. Acestia iad un nod angajament, acela de a da la Ebria sca5¡olor cate 50-100 de exemplare ((din filade, obtoicurl i alte asemene»,

spre a fi pentru Inveldtura ucenicilor. fin cärtile a cdte 2 tomuri va da numal 25; din cele a 3 volume va da numai cdte 12; de la cele Cu mai mult de 3 volume va da numal cdte 2 exemplare, insd unul la Sf. Mitropolie i unul la scálä 2. 1. Vasile Aron, din Sibiiu, a mat publicat pana in 1821 armatórele 641: Leonat betivul i Dorofata, sotia lat. Anal cel manes. Sofronim i Hareti. 2. IGi Alexandra Nicolae Suçul Voevod gospod. Zenae Vlahiscoe.

Cetindu-se inaintea Domnia male acesta anafora a Prea Sfintiet Sale Parintelui Mitropolit, am laudat parintésca rivna, ce i ca acesta area Pr. Sa spre cola de folos ale obsfieI si primind Domnia mea cele coprinse, le intarim ca sa-sI aib urmarea in tocmaI, fac6nd îns i Domnia mea osebire la capit. al treilea si al patrulea ca ores care indreptare i adaogim co ara chibzuit spre maI bun folos al obstieT. Insa la cap al 3-le licein, ca de cate acesta tipografie va tipari calf nouI, sit fio dabire, ca din cartile cola micI. ce tut trupul se va coprinde intru un tom, precurn filçli, ohtoicurY si alto asernenea,

sa dee la Dumnelor Boerif EforI aI scóla. de la 50 de bump' pana la 100, a fi pentru invatatura ucenicilor, precum .si din trupurile ce se coprind in

Cate doug tomurl, sa dee numal 25 truparl. Asisderea si din cele ce se coprind

In treI tomar: sa, dee numaï 12 trivial' ; iar din cat° ce se coprind de la 3 tomuri in sus sa nu fie tipografia dat6re a da mai multe, Mira numaI 2 trupuff 'bask' unul la SÍ. Mitropolie i unul la sc61a. La cap. 4-le iarrisI 4icem : fiind ca Dumnaul Doctoral Constantin Caracas

dapa rivna sa cea de Damage.' placuta, ce ai argtat in faptä spre intemeerea spitalului clubirel de ómenls earl fost fagaduit, din bun cugetul sí srt faca

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

103

Tipografiel" de la Episcopia de Mimic incä i se dä. de Al. Sutul urmtitorul act : acésta ajutorintä', adecrt sa dee din castigul tipografie ce va agonisi, la acel spital, cate 50/0 si pentru cii acest cuvént al fagaduele sale nu este deslusit ca ce ajutor pate aduce, s'ail facut cercetare ca eat pete ca$iga pe an tipografia i s'ati dovedit cii fiescare erniZmHp)(?) 'Ate sil dee castig pe an tal. 1000

fiind-ca clitamup81»4» asta data sunt opt, Oh) sa se adune castigul pe tot anal cite tal. opt miT i asa i harrizirea la spital socotindu-se pe tal. 5 la suta, se adunä pe an tal. 400. Inteacestaa' chip facêndn-se teoria acésta insue DumnéluI nurnitul dohtor din buna-vointa sa all maI adtiogat Inca talen t 100 peste ace 400, In cat remane Dumnéle indatorat a fespunde la spital cato tal. 500, oranduita harazire spre ajutor i cautarea bolnavilor. Iar niai adaogandu-se de acum inainte urinéza a se adaoga la spital harazire i pentru acelea cu analoghie dupe suma de tal. 500. §i intr'acelae chip fac6nd Domnia nósträ Intarire, poruncim sa se pagscä apururea intocmal fari stramutare. i Durnnéta vol Logofete de tera de sus, si intocniescI Donmescul nostru hrisov ca cuprinderea ponturilor hrisovulul de mal nainte, ce se arata inteacésta anafora i cu osebirea ce se aratä la acestit Domnésca a Nóstra Intarire, la cap. al 3-le si al 4-1e. 1820, MaI 4. ( S. D. ) vel LogoPt. Cod. 2CONT, fila MI.

Prea Inaltate Dòmne. Cu. smerenie aret Inaltime Tale, ca dupe ce Dumnedeeasca pronie aii reversat In mima Marie. Tale Milostivnica cugetare a me insareina cu acesta impovarare a ocarmuire SfinteI MitropoliI, suinda-me in scaunul arhipastoriei, cea dintéiti i mal trebuincitisa Ingrijire din parte-ml am socotit a fi lucrarea tipografiei, din carea isvoresce lumina cunoscintelor si a indeletnicirel, atat cu darea in tipariii a ciirtilor bisericese, carele privesc datoriile emenilor cele no-tperate okra ziditoriul i Dunmedeul sea, i deschid ca cu o unélta i ches cala coa adeviirata a mintuireI ; pentru care si mintuitoriul indémna pro toti de obste a se indeletnici ecercetatI, icènd, scripturile, ci inteinsele yeti gasi intolepciunea cat si cele ce privesc la datoriile °mule catre om, la impreuna vietuirea sa i cat pentru ca'rtile románescI, vom prizi sceterea lor la lumina in 8f. Mitropolie, iar pentru cele grecescI, fiind-ca de acesta una data, nu are indemiinare Sf. Mitropolie, a pune in lucrare tipariti, remane ca cand isI va g.tsi indemanarea sa sil o puna i acesta in lucrare. §i fiind-cri s'ati insotit in tovarasie adeca Dumn610. dohtor Constantin CaracasI i Dumn6le Stolnicul Rilducanu Clinceanul i Slugeru Dumitrache Topliceanu a lucra tipografie grecesca, la casele ot Cimeaoa reposat. Domn Mavroglieni, ca sa nu fie lipsiti acestit de Damneder' pazita Ora si de folosul tiparuld grecese, s'ait slobodit acestii, tipografie la me sus numitul loo prin insotirea dise toviira01, cu vole a da in tipariu cirT, atat grecese cat si rumanescl, ca Dial jos Insemnatele oranduelI i asedamént, adec4

1) Si se tie intocmita acea tipografie cu tete ergaliile pe deplin kimen1 InvetatI meOefl, in cat sa nu tag trebuintä cei ce vor voi sa tipa-

www.dacoromanica.ro

104

V. A. URECHIÀ

Zemle Vlahiecoe. tipografia de la Róninic sud Valcea, la care se lucrézä si se tiparesc necurmat cartI de tréba si slujba sfintelor bisericI)

réscrt cartI grecescI i rumanescI 64 le triimitii la locurl depUrtate ca grea

cheltuialii a le tipgri, care t6te aceste sa se faca: i A' se ptíz6scil ca a lor cheltuialii, Mr' de a cere de la nimenI ilia* un ban. Sti se inmultésch si A' se adaoge tipariul tot de-a-una spre tipitrirel artiler. SU dee Mr' de platä fila p §i alto mid eärtl celor siirmani copil de la sc61ä, din vreme in vreme. Din castigul acesteI tipografiT, de vor dobandi, su dee ajutor la spitalul gIubireI de 6menI» câte talen f 5 la satä. SU MU putero a nu fi volnic si slobod nimenY alp a deschide tipografie inteacésta téra in soroc de anY 20, afaii numaI din tipografia 5f. MitropoliI i acea de la Röranical sud ValceI, sä fi e precum titi fost slobode tipurind nurnaI crtsí rumanescl. Ase(jarea tipografiel ceI nousä su fie numal in easel° de la Cismeaoa reposatuluI Domn Mavroglieni, care le-ati i dus numiP ea cheltuiala lor ingrAdind cele de jos si ingrijind a nu se strica hazneaoa cismelilor politiet sä dee chirie bisericel de acolo pe an Me talerI 100, fric6nd i ase4rtrant in sons ca egumenul Bisericet Si la implinirea soroculd sii nu MIA a cere de la numita bisericA 'lie): o para pentru nieremeturI, seail orI-ce alt vor face acolo din net nulcar. . . . . Al acesteI tipografif sa fie col dup5 vreme, DumnéluI vel Postelnic. S-ta Mitropolie are a tipgri numai cart): rumiinescI, cum si tipografia de la Minnie a Episcopiei RamniculuI asemenea sit tipitréscit numaI &gall' biurmat i pang acum. sericescI rumänescI, precum

Tóte cärtile bisericescI, orí grecescI seau rumanescI, ce se vor

oil la acéstI nouit tipografie, seati la R6mnic sud Valcea, mai antal sa se theorisésca de care 8-ta Mitropolie i gäsindu se dogmele dulie" cele pravoslavnice si neav6nd inteérisele vre-un cuvént vatrunritor, sit se dal in tiparifi. Insit acéstil oranduiala pre cat privesce pro ac6sta tipografie sä se urmeze numaí pentru crirtile bisericescï cele cart n'au fost tiparite, ci din not', intaeasI data la acéstä tipografie se vor tipari, iar cart s'au atlat tiparite si va face

trebuintä" a se tip4ri de isn6v4, acelea, de vreme ce au fost theorisite and intaiasl data' tipärit (de nu vor avea vre-o schimbare acele de istióvil inteacéstri tipografie tiparite) nu este trebuinta a le mal theorisi, ca sti nu se dee zilticnire i Licritret tipografieI. 40) sa aibii vote a tipAri i pologhica i poimata, adeca insciintiiii din cele

ce privesc asupra ittbireI de invOitufä ; care atát acestea, cat si alte ciirtf

de invèt6tura grecescI, antòiú sii se theoriséscg do Dumn6luI biv vol Postelnic apoI sa se dee la tipar. Ciare acésta ase4are a Sfintei MitropoliI ca maI sus

numita tovArasie are a urma si a se plzi dup5 ponturile ce maI sus s'ati (jis, in soroc de 20 114 care soroc s'art incept de la trocutul la 1819 in luna

lut Maiil si se sfarsesce la 16t 1839, intrn caro diastiniä de va avea trebuintä. S-ta Mitropolie a tipilri i vre-o carte grec6sca, sit fie dat6re numita ineotire a o pune in tiparid cu simfonie de platg, proem se va invoi, lar dupö sfarsitul soroculuI acest deosebit privileghiä al Sfintei Mitropolil Amalie iar pro s6m

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

105

prin cä'rtile fratilor Donan): de maI nainte, at avut privileghin, ea sil tie lude s6se scutitI si apératI de tito diírile si oranduelile threI, a fi pentru cáratul

sa precum Pan avut din descalectitórea thei. Pentru care acéstil intocmire a SmerenieI mistre cu aselarea numiteI tipegrafil ot Cisineea DemnuluI Mavregheni, rugärn buniitatea Mhrie1 Tale, ca s bine-voIescl a intäri srnerita Nóstra anafera, spre avea urmarea infra t6te si intocmaI duph coprinderea ce so vede intr'énsa panh la implinire,a seroculul de anI 20, fret a patea SI. Mi. tropolie pana atuncí a se atingo de vre-un cap din cate se eoprinde ta smerita Nósträ anafera. De acesta rughm pre Märia Ta, iar anii Mariel. Tale sa fie de la Demnul Dumnetjeti multl si pina de nerecire. Al Mariel Tale °tare Dumnetjeti forbinte rughterin i smerit piirinte sutletesc.

Al Ungrovlahiel Dionisie. Cod. XCV, fila 5.12.

Hrisovul tipografid de ala din Bucuresci. Fiind-ca intre alto lucrurI trebuinci6se si de folos patril, este una si tipografia, ea sii se tiphresch ciírtI pentru sfintele bisericl, prin carel° se lauda si se proslävesee numele rnarelul Dumne(jeuluI nostru í eärtI de invétatura copiiier. atat la sc6lele elinescI i la cele romanescI, cat si la altele trebuincióse, spre lurninarea credinteI, spre deschiderea minteI si a inväthturel atat In limba romanesch ellt si in limba grecesch, caro tipografie ati avitt'e Ora acésta d;n vechime pusä in lucrare, lar de la o vreme inc6ce arnelisindu-se, se allá t6ra in lipsh nu mima de alto chrtI trebuincióse, ci mal vértes de chrtl bisericescl, in cat ail catandisit sä se adueä in térii din locar)." sträine, avénd pe alocurea impistrate i degme neprimite praveslavniceT Malea n6stre bisericI a fesIrituld ; de aceea ghsindu-se Dainneliu dentera]. Constantin Caracas i Dumnélul stolnicu Illíducanu Clinceanu i slugerul Damitrache Topliceanu, cii bunh ravnä, spre felosul obstesc al patrieI i spre ajaban-11 spitalului aubireI de 6menly i al smileT. elinesci si a color-l-alte sc6le rumanescl, iar maI -artes pentru sfintele bisericI a nu avea lipsh si trobuintrt ea sh se mal adueil de la alto locurf stréine cärtI tipärite, coprimjénd ancle dinteksele si inviátäturI neprimite, precum mal sus s'ad cjis, inca' din 16t 1817 an arétat ca seleful nostru, fiicêad. cerero, eu regiiciune a li se da jaiba cittre vede sh intecniesert aicl in politie tipografie grecesch si ruman6sch Cu a Dam-

n6lor cheltuialä, spre a nu mal' avea trebuinth ceI ce voIesc a tiphri cárti trimith la depiírtate locurI ca grea eneltuiala a se tipäri, premia' i spro a se gasi de cumpärat ca niaI multii inlesnire aicI iu Derunesca nóstrit téra cartile cele trebuincióse, fagaduindu-se numita ca in serec de Ose luni sii intocm6sch acestä tipografie cu t6te cele trebuincióse ergaliI i cu órnenI mesterI, intrebniciti si inv6tati aI acestul lucra, sh o intocm6scg, i ca adhogirea tiparuriler, sh dea din vreme in vreme, file de plath, filinjI si alte miel carti color séracI copiI de la seóle. Osebit, din castigul acestii tipografiI ce ver dobandi, sa dea ajuter la spitalul gIubireI de 6menI» cate talen): 5 la stith, dar sä, aibit si el' seno de 20 de anY, in care acest soroc sil nu aibii niel' do cuna vea alt cineva a mal deschide tipografie in tóth Ora, fh'rh mimai o tipografie, ce este la 11.6innic sud Valcea sä. se &selle dupä cum eta fest, tiparind nimia ciírtl" romanescI i sh li so oranduiasch locas de asetjare, i lucraren tipografiei ca-

www.dacoromanica.ro

106

V A. URECHIA

lemnelor i alte trebuinte, spre inlesnirea i ajuterul tipografieI; drept aceea milostivindu-ne Dornnia mea intru oca de al treilea de Durnnedeii Nou6 114sele numaI celo domnescl de la cisméoa réposatuluI Domn Mavroghene, pe care se frtgaduesc s'a le dréga cu cheltuiala lor, ingrádind cele de jos, si sa ingridea chirle bisericeI de acolo cate talerY 100 pe an, si catre acasta jÓsc a nit se strica haznéoa cismeleI politioi, srt se oranduiasca si un efor tipografieI dintre boerit de starea dintéi6, obrazul ce se la gási ea cale de cátre Domnia sa, spre a fi sprijinitor i ap6rator la orI-ce intéruplare, dreptaOlor i privileghiurilor ce se vor da tipografieI, a cárora ¡alba oranduindu-o Domnia sa in teoria iubitorilor de Dumnedeu episcopI i a Dutnnélor velitilor beerI, ail poruneit sil cerceteze de este vre-un hrisov domnesc peutru tipografie OH la sfinta rnitropolie, sari alt undevasI, si prin anafora de la 14 Septembre al aceluiast lét ail facut ariátare, ca s'ají gasit la sfinta Mitropolie cartea r6posatulsta Domn Mihttiu Vodrt Racovita, de anI 70, coprind6t6re ca s nu aibrt vele nimenI a tipari cartI bisericesm fárá de scirea i blagoslovenia Mitropolitulul t6rel, si celo ce se vor da in tipar antaiti srt se cerceteze a fi dup6 canónele bisericesci, si asa sit se tipAr6sca, si tipografla sá fie inlauntru in Mitropolie, curn si cartile ce se vor tipari la episopiI, s'a nu so dea in tipar pana Da se ver cerceta de numitul Mitropolit. Alt hrisov al r6posatuluI Grigorie

Volt, de ad 60, cum cá a lucra tipografia si a se tipari crti, aii fost numal

ca vom

i

blagoslovenia Ilitropolitahuit6reI, incI si din arhiereI si din DomnT

si din boerI, carI au vrut a tipári ca cheltuiala lor, nu s'ail putut tiprtri de voia i blagoslovenia Mitropolitulur.

aceea volnicesce pe Neofit, Mittopolitul t6reI, sa ridice tipografia de la monastirea Coltet i sri o ja in stilpanirea preaesfint.eI sale, ca s tiparésclí orI-ce fol de cartI va voi, spre marirea sí lauda lai Durnnedeu i spre invkatura cliresului bisericese i luminarea noroduluT Intnu buna credintá, dap e tre aceste sineturI filciénd arkare ca Mitrepolia are dou6 privilegbiurI, anal de a tinca tipografie chiar In Mitropolio, iar altul de a nu putea sa tipáréscá alt cineva cartì bisericesci file de blagoslovenia i cercetarea celta dirp6 vreinI Mitropolit al t6reI, caro aceste fiind-ca privesc spre tinerea credintei, qic parintil arhiereI si se pazésea, adieá sa nu se poprésert a fi tipografie in Dumnélor boerii sfinta Mitropolie, dupiá cum ait fost, i sa lucreze pe séma Mitropolin, fara a o da seati a o viudo la alt obraz, cum si carte bisericésca sil nu se dea fa tipar file do blagesloveniea i cercetarea celuI dup6 vremi mitropolit; si de vreme ce in numitele sinetutI nu se coprinde vre-un cal ént, a se opri altil de a nu deschide tipografie aicY in Ora', dará din sfinta Mitropolie, ci inca pomenesee cá au fost tipegrafie si pe la episcopiI, oranduind ea c:Irtile ce se ver orandui pe la episcopiI sr. se teorisésca mal antéitt de preaosfintia sa párintele Mitropolitul, i fiind-cá tipogratia Mitropolieï s'au párásit de vre-o dece anI i au ajuns cártile bisericesu la lipsá, din °are pricinrt sunt silitI preotil de cumprril cartI tiparite de la alte p irtr str6ine, in can se gasesc multe cuvinte vetilmiit6re i impotriva pm-vi slavniceI n6stre credinte, cari citindu-se la sfintele biserici, in lec de lauda dumnedeiret se aduce hula, iar tiparul grecesc ati lipsit ca total mal nainte ; pentru aceea au gasit cu cale párintit aihierel i Durnmálor boeriI, fìmcênd rugaciune a da hrisovul Domniet sale de intarire pentru intocinirea acestif tipografiI grecésca si rumitnésca de catre mal sus numitiI tovarasi, fiind do foiosu i trebuinta obstésch, attlt spre cele bisericescI, cat

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

107

räzitä Domuie a acestii piavoslavnice Oil, de am innoit si am intarit acest privileghiti, ca acéstä ornduia1, ca cand dinteacestf lude 6 se vor fi afiand spre cele politicescI, care acestea cercetandu-le i chibzuindu-le Domnia sa le-ati gasit ca sunt intocmai ptecum arétä p trintit arhierell i Dumador boeriv, dar ea tiSte acestea nu s'aii grabit a da hotarare si a t pJruncit de s'au fiícut intrebare prea sfintia sale piirinteluf. Mitropolit, de priniesce a so incarca pea sfintia sa ca tipografia acésta si ea sarturile co cere acOsta toviirisie, si ad dat prea sfintia sa rIíspuns in &Iris ciare Doninta sa, cI niel e starea Mitroplief, slobóde a tinea acest fel de tipografie, farä niel arhieraticescul h.aractir numaf se fägaduesce cri orf cand vor trebui carti biserice.,ei in limba romanesca, pentru trebuiiita bisericilor din tata téra, si se tip iresert Mol' la Mitropolio cat si la episPopia R6mniculuI. Dad: neprimind preaosfintia sa a se insircina ca intocmirea tipografief si nefiind poprit prin hriscive, precum s'a (Jis mal sus, de a se deschide aidl. in teca allá, tipografie, si po làngii ac6sta fiind i lucra de trebuintä si folos. intocmirea acestif tipogralia, din care ar-

méza a izvori atita inmultire a ciirtilor bisericesci (cire sunt de trebuintii

pentru lauda luf Dumneden si spre adiiparea intru ale praveslaviticei crelinte) cal si tíresI care raze de laminare ale norodulul ace$tif de Duoinedeit a DomnieT mole úr i mal: veirtos spre curatirea inneghinatelor carvi, prin hrisoval Domniei sale, seria ca lét 1817, Nombre 3, aii dat vote $i slobodenie mal' sus numitilor tovarlist a intocmi tipografia ce a i cerat'o, eu oranduiala ponturile de mal' jos arkate. Drept aceea, dupij ce ne-au invrednicit si pro Nof Domnul Dutnn.edeti ca a treia domnie a acestii pravoslavniee ferf rurniinesd, facènd cerero Dumnéluf dohtorul Coustantin Caracas ea coi-l-altf tovarii$I at Dumnélui ca si innoim oranduiala acestif tipografil, intocrnat dupg mal sus numitul hrisov, spre a se pazi si a se arma luerarea fiír' de zinintélrt, ca unif ce au intrat in grelo cheltuelf ca 1ncepere din no i a acestif tipografil. i ca un luoru acesta cunoscut de folos obstesc, chibzuind-o Domnia inca, le am gasit cererea cuviinci6sii, dar la pontal al 3-lea si al 4-lea ffice'ud Domnia mea osebire cit dresl-care indreptare i adäogire ce am chibzuit, spre mal bun folos al obstiei

am poruncit Durnn6lui cinstitutuluf si credincios boerulul Domniai mole vel Logofëtal din Ora de sus Torclache Slätinean u, ispravnicul facerei acettil hrisov, do s'au asedat coprinderea ponturilor hris)vu.11if de mai nainte, en indreptarea

de la acole doulí capote, al 3-led si al 4-lea, precum maf jos se coprinde : 1) Sa intocinésca acòstil, tipografie in soroc de sése luni ea tjte ergaliile, cut (5menf invelatl mesterf, ce se cuvine a avea, spre a o aduce in stare, in cat sii nu mat aibil trebuintä cel ce vor voi sii tipriresca carti grecescf i rumanesci sä le trimitä la loeurI depärtate cu grea cheltiiiala a lo tipari, caro t )te aces:e sä le faca si sa le campero ca a lor cheltuiala, f ir' de a cere de la nimenf niel un ban. 2) Sa ininultòscä si sa adaoge tiparurile totdeauna spre inlesnirea tiparirel cartilor. 3) De cate orl ac6sta tipografie va tipari carti noue, sa tie datúre, ca din cartile cele miel, ce tot trapal se va coprinde intr'un tom, precitin ohtoicurf i altele aseinenea, sí dea la Durunelor boerif eforf al sc6lei de la 50 bucatf Ora la 100, a fi peatru invi5paira ucenicilor, cum si din trupurile cele ce se coprind in cate 2 tomad, Sa (lea nuniaI 25 truptiri, asijderea si din cele ce se copriud. in 3 toinurf, sit dea numal 12 trupurf, iar din cele ce se coprind din trei toman, in sus, sa nu fie datóre tipografia a da mal' mult färä' muna): doul" trupurY, insä anal la santa Mitropolie i unul la sc(Slii

www.dacoromanica.ro

108

V. A. URECHIX

sa si'i aibg si de scum innainte nesupgratI, iar catI dinteacestia va area lipsa la vremea asedgméntuluI, s ì se implinbscg, ca sa aibg acestI lude 4) Fiind-cg Dumnélul dohtorul Constantin Carac

dup5 ravna sa cea de Dam-

nedeg placuta, ce ail arRat in faptg spre intemeerea spitaluld odubireI de dmenI», s'all fost fagilduit din bun cugetta sëtí sá &at si acésta ajutorintg, adeca sa dea din castigul tipografiet ce va agonisi, la acest spital cate talenf 5 la sea, i pentra ca acest cuv6ut al fagadueleI sale nu este deslusit ca ce

ajutor póte aduce, s'au flout cercet are cat p6te cilstiga pe an tipografia i s'ag dovedit c fies-care picestir p6te sa dea castig pe an talerI 1000 si fiind-ca picestirurile astg-data, sunt 8, pgte sg se adune castigul pe tot anul talorl. 8000, si asa si harazirea la spital socotindu-se Po talen la sutil, se adung pe an talen */ 400; inteacestasI chip, facôndu-se teoria avésta, insusI DumnéluI numitul dohtor, din buna-voia sa, all maI adilogat ilia talen t' 100 peste aceI 400,

In cat riimane DamnéluI indatorat a réspunde la spital pe fie.s-care an ate talen 500, orandaita hargzire, spre ajutorul i cautarea bolnavilor, iar adao-

gandu-se de acum innainte mat' multe picestiruri, urméza a se adaoga la spital hargzirea i pentrn acelea cu analoghie dupg suma de talen l 500. 5) Fig aibg privileghin a nu avea vole si slobodenie nimera altul a deschide tipografie in Ora DomnicI mele, in soroc de 20 anl, Mara numal din tipografia 113mnic sud Palma, sá fie precum ad fost slobodg, tiparind numaI cartI rumanescI, i alta tipografie sá fie In sfinta Mitropolie, dup6 privileghiurile ce s'ail 4is mal sus ca are. 6) Asedarea tipografieI cold noug sIl fie numaI In casele cele domnesci la cism6oa AposatuluI Domn Mavroghene, care sa, le drégá numitil ca cheltuiala lor, ingrgdind cele de jos i ingrijind a nu se strica haznaoa cismelelor pilitieisi FA dea chirie bisericel de acolo pe an cate talen l 100, fgand si asedamônt inscris ca egumenul bisericef, care ogumen prin jalba all filcu.t arare

din parten sa si din partea epitropilor acel monastirl Ecaton Tapiliani, cart primesc xnchirierea binaleY cismelel pentru asedarea tipografieI cuiacésta chirie

de talen l 100 pe an, si la implinirea soroculul sa nu aibá a cere de la numita biserica nic/ o para pentru meremeturile Oil or/ ce alt vor face acolo, si din nog macar. 7) Eforul acestiI tipografil oranduim Domnia mea sa fie cee dupil vremI DumnéluI vel Postelnic. 8) 8finta Mitropolie sa fie volnica a tipari muniai carti bisericescI runainescI, cam i tipografia de la Rômnic, a episcopia R6mniculaf, iargsY are sá fie slobodg precum ail fost, a tipári numaI cart): bisericesci rumanescl. 9) Tao cgrtile bisericescI orI grecescI sél rumanescl, ce se vor tipgri la acésta nou'l tipografie seau la ROmnic sud Valcea, mal antóitt sa se teorisésca de dare preaosfintia sa parintele Mitropolit, i ggsindu-se dogmele dupg pravoslavnicie, neavénd intebsele vre-un cuvént vatamgtor. sa se dea in tipar, insa acésta oranduialii, pe cat privesce spre acésta tipografic, sa se urmeze numaI pentru cgrtile bisericescI, cele care nu aii fost tiparite, ci din nog antéiasT data la acéstg, tipografie se vor tipari, iar caro s'ail atlat tiparte si va face trebuintii a se tipari de iznóvg, acelea, de vreme ce s'ag fost teorisit cand antéiasI data s'ag tipgrit, de na vor avea vre-o schimbare la col do izn6vg inteacèsta tipografie tipar, nu este trebuintg a le mai teorisi, ca sa nu se dea zaticnire lucrarel i tipografieT, iar cand preaosfintia sa pgrintcle Mitropolitul nu va avea indelotnicire sa teoriséscii, ca sri nu se intarzieze, cad' tipografia tine gmenT cu cheltuialg, sa oranduiasca orI pe inbitoriI de Damnedeg pgrintiI episcopI séti alte obraze bisericescI destoinice, ce va socoti proa-

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

109

6 tot-de-a-una pentra tipografie. De care peruncim la totI clip: se cuvine,intocmaI sä fifí urmitorI, i saam receh g-pd.-1819, Octombre 25. vel LogoPt. (pecetea g-pd) Coi. %CM, fila 159. Y.

Doctor, ingineri, architecti. Oamenil de sciintà i de arte, se inmultesc In térd. Acum, ca hotarnici, incep a se utiliza inginerif ca Alex. Popovici, cunoscutul culeglitor de antichitAti de mai apoi 2. Principalil doctori din Bucuresci, la 1819 sunt : Die Vlasopulo prim-medic, Silvestru Filitil, Const. Darvan, Const. Caraca§, Rasti, care era medic al Agentiei Austriace i Mihail Hristal is. osfintia sa ca si le teorisései dea sloboilenie a tipiri, fiind indatoratI toti aceI, pe earl 'U va orindai prea sfintia sa a nu zabovi terrisisal prin strecuraro de lile, in aducere de pagaba i zmintire tipografieL 10) SA aibi vele a tipiri i filologhica i pomnimata. adaci insciintirl din cele ce privesc asapra iubirei de invitituri, care atit acestea cit i alte eirtI de.inviturit greeescI, int8iii si se teoriséscrt de DumnélaI vol Postelnicu i apoi sí se dea la tipar. Drept aceea, spre a se pizi orinduelile, co mal' sus se coprind, intocmaI, am adeverit hrisovul acesta ca insusI dornnésea N6stri iscillituri si pecete i credinta prea iubitilor Dornniel mele Nicolae Vv., Gheorghe V v., 16n Vv., Scarlat Vv., Dimitrie Vv., Grigorie Vv ; marturl fiind si Dumn6lor einstitr si credinciosI boeriI velitl ai divanalui DomnieI mele : pan Grigorie Brincoveanu biv vol ban epistatul spitirieT, pan Barbu Vicirescu vel ban, pan Grigorie Baleanu vel vornic de t6ra de sus, pan GrIgorie Filipesca vol vistier, pan Constantin Samurcrq vel vornic de t6ra de jos, pan Gheorghe Slitineanu vel logJfk de Ora de sus, pan Cons'antin Filipesca vel vornic, pan Grigorie Ralea vol vornic, pan Nicolae Viictirescii vol vornic al obstirilor, pan Constantin

Golescu vel logof6t de Ora de jos, pan Constantin Cimpineana vel logota al strèlnilor pricira, pan Iacovache Riza vel postelnie, pan Dumitrache Hrisoscolea vel logofel de obiceiurI, pan Manolache _Mema vel vornic al p3litiel, pan Alexandru Hariton vol ciminar, pan Dimitrie uta vel comis si ispravaic, pan Gheorghe Slitineana vol logof6t de t6ra de sus; si s'al scris trisovul acesta In anul al doilea dintru a treia domnie a Domniel mele aicl in ()mal scaunulul Domniel mele BacurescI, la aniI de la nascerea DomnaluI Duranecjoil i mintaiteruluI nostru Isas Hristos, 1820 Maiti 25, de Chiriti logofet de divan. (iscilitura i pecetea g-pd) lordache Sliitineanu vel LogoPt. Cod. XCIII, fila 171, verso.

2. Very Cod. XCII, fila 515, actal din 23 Martie 1819. aibá a tima un scaun 1. Cartea dohtorului Silivestru, ca

de carne la mo0a sa. Zemle Vlahiscoe. Dat'am Domnésca nóstri carte, dohtoralia Silivestru ca sii alba a tinea un scaun de cama la mosia sa Arva, ce se nurnesee i Urot sud Saac, scutit i apaat de catre viniricerI si de citre altI slujbasI, pentru-cil ac6sti mili, MI avut'o de la fratil Doinnï de mai nainto, premun

www.dacoromanica.ro

V. A. 1URECHIX

Cu deosebire este surprin4et6re, informatiunea ce avem, documen-

tatä pe larg la capit. Edilitatei, mai departe, ca sub Al. utu, dat Inginerului Fraivalcl, insarcinareit de a ridica planul Bucurescilor O mesura luata pe limpul Domniei lui M. N. *14u1, mésura care atingea literatura nóstrá folcloristica dar i morala publica, este oprirea Vicleiemului i a Brezaei. 0 rdinul e motivat pe interesul oprirel hotiilor prin caqele orarnilor. Pitac pentru viltleim brezae a lipsi cu totul. credincios buerule al Doniniei mele, Dumnéta vol spätare, Cinstit facem in stire, c aicf In p )1itia B tcurestilor, fijad obicfnuit ca la vremea sérbittorilor Slintet NaAerI. uniT din copiiI eart se afta in slujba Sfintelor biserict si din vantlretT obicinuiati a =Ma co inchipuiri de vibleim i cu cantun

bisericesel, se parta cinstit pe la casele Conenilor, iar din vremea räzmeriteT

inc6ce, acest vihleiin 'I-al adus la catahrisls, stringanclu-se pe langii copil" 6meni varstnicT, multi' la un loe imbrileandu-se s co chipurT de haine str6ine, neobicInuite, eu arrne, ca tobe i surle de cantece 11111113NY, ati pus cele

striciitúre din cue stringere a ion, la casele ce merg, s'au Meat la multe bean i furtisagurl, s'au Meat si galcevtin intro el, inca i omorursí s'art intémplat, asemenea i brezaia ce este un j.)c catigorisit, metahirisind locrurl de rusine si vorbe de ocrtn, caro brezae ne-am pliroforisit Domu'la mea, crt si

de la fratit DorunI de mat nainte. ail fost poprita% iar de la o vrenie incóce, atí inceput filed' de sfialä a umbla In politie, luandu-le aceste fapte drept pildrt bunä a le metahirisi la grbätorile SfinteI Nasteff, earl' urmärl nu. numat ca nu sunt primite Sfinta biseria i legiI mIstre, ci inert sunt catigorisite, de aceea cu hotärire poruncini, ea cu pristav sä o publicarisesti In t6ta politia Bucureseilor in semptul spritäria, ea eel' ce vor vrea sil metahirisésea acestea sa stie Cil stint propritT, dupe care s aibl ingrijire a so prtzi nizarnul, si pe care veI gäsi en tirmlírt da acestea st '1 poproseI; tolco pisalt gospod.-1819, Decembro 22.

Asemenea pitac s'a i filcut

i

ckitre Dumnealta vol

Cod. XCVI. pag. 110.

din cartea co o v&jum ca let 1813, Alartie 4, no-am adeverit ; decI invrednicindu-no Domilul Durnne4e'l si pe noT en a treia Domnie a acestiI pravolsavnice térf rumanescI, am bine voit de am Innoit si am intilrit acest poruncim slujbasilor vinaricerl si altor dregatorY, niel un fel facrt peste cartea acésta a Domniel mele, i saam receh de superare sä nu gospod.-1819, Main 28. (Pecetea gospod.) Vel Logoftt. Cod. XCIII, fila 2

1. VERA Cod. XCV, pag. 81-92.

www.dacoromanica.ro

ISTORI4110MiNILOR

col din Orient. Nu numai bisericile din Orient primiaii ajutóre de mili de la téra muntenésa. In '1819-1.821, dar i unele qcol i 1 1. Hrisovul falei elinescl de la Arnaut-Chioiti. Ffind-cil §cdla elinéscil de la Arnilut-chioiti, all avut mila Domn6sca prin hriscivele fratilor DomnI de maI nainte, ca sí ja pe fies-care an de aid din tell de la carvasaraoa Domnésca a vameI Bucurescilor, iate talerI 200 pe an, cu care sa se p6til ajuta la trebuintele eI, dup6 cum ail alto asemenea sc(ile de 1nv6:titturii si bisericI de aicI, dinteacésta crestin6sca t6ra, fiind dar eu cale trebuincios ajutorul la acest fol de locurI unde se face silinta la inv4itura luminarea spre cunostintii de Duninedeti, am bine-voit Domnia mea, pentru pomenirea nóstra i pentra ajtitorul i mangaerea color ce se silesc la Inv6laturil, spre a putea fara de lipsì de dascal si de cele trebuinci6se a arma osardia lor, si am dat acest hrisov al nostru de intarire ca sí se pazésca pe fies-care an a lua numita sc6la de la carvasara pe an Cale talen l 200 spre a se cheltui la trebuintele cóleí, rugam dar si pe altI fratI Domni, cari in urma n6stra se vor invrednici a fi obladuitoril t6reI acestia s bine-voiascil a innoi si a intari .

acéstii milä, ca si ale Domniilor sale milt si facerI de bine sa fie do alp

tinate in séma, si am adeverit hrisovul acesta ca insui credinta Domniel mele. Alecsandru Nicolae Sutu Voevod, i ca credinta proa iub:tilor Downie' mele fil Nicolae Vv., Gheorghe Vv., loan Vv., Scarlat Vv., Dimitrie VV., Origorie Vv., martori fiind i Dumu6lor cinstitil si credinciosiI booriI, veliti al divanuluI Domniet mole, pan Constantin Cretulescu vol ban, pan Barbu Vacarescu vol vistier, pan Istrate Cretulescu vol vornic de t6ra de sus, pan Milia.lache 31anu vol vornic de t6ra de jos, pan Gh.eorghe Filipescu vel 1ogof6t de tera sus, pan Teodorache Vacarescu vel vornic, pan Gheorghe Golescu vol vornic al Obstirilor, pan Alecsandru Filipescu vol loge& de Ora de jos, pan Nicolae Slugearoglu vol postelnic, pan Mihalache Sula vel logof6t de obiceiuri, Pan Gheorghe Vlahut vol. spatar, pan Manolache Babeanu vol voruic al politieI, pan Alecsandru. llariton vel caminar, pan Alecsandrit Desila vel comis, si ispravnic pan Gheorghe Filipescu vel logofét de Ora de sus, 9i s'a i scris hri-

sovul acesta in anal dintélti dintru a treia Donnie a Domniel mele, aicIìii

orasul scaunulul Dorm:Lief mele BucurescI la aniI de la nascerea DomanlitI Dumnedeil i mantuitoruluI nostril Isus Hristos 1819, August 29, de Chirita logof6t de divan. (Iscalitura si pecetea gpd.) Gheorghe .F ilipescu vel logofe't procitoh. Cod. XCIII, fila 95.

ffrisovul pad elinescl ot Trapezunda. Tótä facerea de bine si ajutorul in tot locul i pretutindenea este bine primitii luI Duninedea, iar ceea-ce se face la locurI pricinuitóre binelul folosului de obste cum scólo de inv6taturI, care impodobesc pe 6menl ca intelepciunea, ca cuventul si luminarea credinteI i a cunostintei de Damn* altele asemenea folositóre obstier, acelea cu atat sunt maI cuviincióse placute luI Duinnedea in cat ca deosebire att datorie Domnii si Obladuitoril ce ail castigat de la Dumnedea puterea de a face bunatatI, a se osardui spre intarirea si intemeerea lor §i a le ajuta din harurile ce au dobêndit pentru

www.dacoromanica.ro

v. k. URECHIA

'Mg

CAP. VI.

Administratiunea terd muntenesa sub Al. N. Sutut Multe nu sunt prefacerile In sistema de administratiune a Ord Romanesci sub Al. N. Sutul. In firmanul de rinduire a Jul la domnie, Poarta li punea obligatiunea, sä faca a inceta jafurile i abusurile. Noul folosul co zicern

i

binele ce pricinueste de obste, iar nu numat in parto

Drept aceea instiintandu-ne Domnia mea, ea' de cal-va ant la Trapezunda

s'aii ingltat din nog o scolg de invkitura elinescä prin fierbinte silinta si osärdnica epistasia a duh)vnicesculut i iabitorulut de invgtaturt, pastor al fiind lgudatg, fapta acesta, cum si a trims): orgsenilor, ace)." politit ca

lush) bunt iubitort do invèlgturg, si la acest fel do lueru, fiind trebuinciúse multe cheltuell de a so pute.1 tinea tot-d'a-una in stare bung si a merge spre sporire, de aeeea fgcénd Domnia mea cercetlre, &Warn randuiala fgcutg de la Domnia sa, Constantin Vodg Ipsilant, prin hrisovul ce 11 v'e(juim ca letal 1804, Decembre 1, ca sg tag de aict din toril, snila acésia, mull pe an, talent 400, insil talen t 200 din banit de la carvasara si talent 200 de la ocne, si dup6 rilvna ce avem i Bulimia mea pentru brina intemeiere a ,ccilelor, ne-am milostivit si printr'aeest hrisov ce 'I dam, intgrim acestg orgnduialil si hotgrim ca sii ja pe tot anul, aceM. talent. 400 prin Epitropul ce ist vor orandui, jumétato de la ocne si jumnato din vama de la carvasara spre a fi de ajutor, de intgrire j chiverniséla si sctilet acestia, ruggm dar si pe altt fratt Dolma, cart In urma rvistrg vor fi oblIduitori acestit crestinesct rI, sa bine-voiascil a innoi si a intari acéstrt ortmdutiala ca si ale Domniilor sale, mill si facer de bine sa fie in urrng de alth. tinute In sémll,si am adeverit hrisovul acesta ca insusT credinta Domniet mole Ico" Alecsandru Nicolae Sutu Voevod i ca credinta Prea iubitilor Domniet mole fit.: Nicolae Vv., Gheorghe Vv., Ioan Vv., ScIrlat Vv., Dumitru Vv., Grigorie Vv., marten): fiind i Dumnélor, cinstitt i eredilicioI boerit velitt al divanulut Domniel mele, pan Constantin Cretulescu vol. ban, pan Barba Vilcgrescu vol vistier, pan Istrate Cretulessu vol voruic de Ora de sus, pan Mihalache Manu vol vornic de Ora de jos, pan Gheorghe Filipescu vol logofet de Ora de sus, pan Constantin Filipescu vol vornic al obstirilor, pan Grigorie Ra'ea vol vornic, pan Constantin Goleseu vol logofgt de tika de jos, pan Nicolae Slugearoglu vol postelnic, pan Dimitrie Hrisoscoleg vol logofilt de obiceiurt, pan Gheorghe Vlahut vol spatar, pan Manolache Bgleanu vol vornic al politieT, pan Alecsandru Hariton vel cgminar, pan Alecsandru .Desila vol cornis., pan Gheorghe Filipescu vol logoret de Ora de sus, si s'ail scris hrisovul

acesta la intêiul an dintru a treia Dornnie a Domniet mole, aid in orasul

scaunului Domniet mele, Bucurescit la anit de la nasterea Demnulut Dumnedeti

si mantuitorulut nostru Isus Hristos, 1819, Octombre 14, de Chiritg logofilt de divan. (Iseglitura i pecetea gpd.) Gheorghe Filipescu vel logofrt procitoh. Cod. %CHI, fila 12f.

www.dacoromanica.ro

ÌSTORIA ROMINILOR

domnitor 64 compuse divanurile, precum vOuram, cu dintre boeril pamnteni §i la Bucurescl §i la Craiova, gall de Caimacamia Craiovei, ce era data la 17 Ianuarie 1819 rudei sale, WI Vel Spat. Gheorghe Sulu, iar la 16 Mat 1820 Postelniculul loan Dipold. Numirea luí Gh. Sutul fu anunciata biv Vistierulut Romanitis, carele era lo.:otenent de Caimacamie in Craiova. 1 Am arkat (Inca la inceputul acestei lucrarI) cum §'a compus Al. N. Sutul Divanul Ore'. In 28 Aprilie 1819 noul domnitor adaogä la Divan

pre biv vel Vornic Const. Dudescu, flind ca s'a insciintat eatat de la alte °braze cinstite, cat mai vèrtos de la Dumnélui Vel Cop. de Ora de sus pentru destoinicia acestui bopriu la ale judecatilor èrii i cercetärI, intru care se cuvine §i el (Dudescu), de a II «ca un patriot impreunillucrittoriii». De cate-ori r6man ea afara din Divan vre-un care, influente, putea sa Loa lut Voda o opositiune 6re-care, pe data' il

potolia supèrarea, dandu'i loc in Divan. 1 In 22lie 1819 este rinduit u'intre velitf» §i cunoscutul Logofét Nestor Cu léfa de talen l 1000 pe lima. '. 1. Cod. XCVIJI pag. 3. 1. Eatii actele relative : Cinstite i credincios boerule al Domnie! mele, Dumnéta biv vol vornice Con-

stantine nudescule, fiind-cg avem domnia mea pliroforie atat de la alte °braze cinstite, Cat mal v6rtos si de la Durnnélat vol logofaul de Ora de sus peutru destoinicia Durnitale, ce ai la ale judeegtilor, teorii i cercetari intru care se olivino de a fi si Dumnéta ea un patriot impreung lucrgtor, do aceia iata printr'acest domnesc al nostru pitac te orânduim judecator impreung ca numn6lor velita boerl i iargsI impreung ca ll-lor sil te atli nelipsit si de la domnescul nostru divan in 4ilele cele oranduite, de care porancirn. Dumitale vol Logofete de Ora de sus, sa se faca' pitac al Dornniei mele, catre Dumnélul biv vol vornic Costache Samurcas, nazaral easel lefilor, pentru léfa ce am °rand.uit domnia mea a Se da pe lung Da nn6lui iní sus nuanitului boor ; tobo pisah gpd. 1819 Aprilie 28. Cod. XCVI, pag. 32.

Cinstitest credincios boerule al Pomnieï mele,llumnéta biv vol vornice C m-

stantine Sam areas naarule al easel lefilor, fiind-cg prin osebit pitac am °randuit Domnia mea jadeegtor impreung cu DurnnOlor volitil boeri pe Dumn6lai biv vol vornicu Constantin lludeseu, de acoja poruncim Durnitale sti se asede la catastihul lefilor, cu cate talen 600 pe lung, tolco. . . . 1819 Aprilie 28. Cod. XCVI, pag. 82.

1. Pitac axe nazirul lefilor, pentru a da pe fies-care lung °Ate talerT 1000 léfl logoffitalui Nestor, awl Iskria Bomdnilor de T. A. Urechia.

ortincluit intre SzooLtri. XIX. Tom. XII.-8

www.dacoromanica.ro

ii4

V. A. urtEcini

Un curios proces avu loc 1ntre maril logofetl al luT Al. N. Sutul acei din anul 1818, de la havaeturl, in lanuarie 1819. Evident ea actualil mari logofeti dobandesc dreptatea de la Domnitoritä. Dm In note cate-va pitace de numirea de impiegalf subaltern1 ai DivanuluI, (logofetei, ceau0, vëtas1) intre 1819 i 1820. Deosebita mentiune este a se face pentru biv bel Paharnicul Ianache Ffafta, despre care Vodä insusf declara ca «are osebita sciintä despre destoiniciea lui» la ale judeceitilor pricin1 2. Cinstite si credincios boetule al Don-miel mole, Dumnéta biv vol logofete Constantine Filipescule, nazirule al case): lofilor, fiind-ca. Dumnélut biv vol logofiátul Nestor, s'ad oranduit de catre Domnia mea judecator filtre Dumnélor velitit boerl, ca lefa pe luna talen): 1000, poruncim Dumitale ca de la cji-ntaitt

a viitoraluI August sil se pue in armare ca a i se da léfa pe fies-care luna. tebeo pisah gpd. 1819 Tulio 22. Vel Logoffit. Cod. XCVI, pag. 57.

1. Zemle Trlahiscoe. Fiind-ca intfe Dumnélor velitiT logofett ce s'ad aflat pe anul trecut in dregatoria logofetiilor i intre coi ce se aflii pe anul acesta oranduitI

de Domnia mea, se urméza o nenadajduita prigonire pentru eele de peste an veniturt ale acestet dregatorit din huzmetul ocnelor, i al vamilor, cerad adeca coi din anal trecut, a lita venit din hazmoturile ce s'ad véndut pe acest an ca cuviute ca nu l'ad luat pe vremea logofetiet. Dumnélor, iar coi din anul acesta asemenea cer a lua acest venit, ca unul ce este pe curgi5t6rea vreme a dregittoriet. Dumnéler, de aceia dar domnia mea, fitede fatarie, cercetand adiar%

prigonire, o judecam inteacestasI chip, adeca : dreptul unta huzmet al nostru véndut in 4ilele Domniet ndstre, a se socoti pe séma anula intru caro nu domniam si a se da la boerit, Po cut ad atund nedomnind nu aveam, este ca total inpotriva dreptului cuvént, in adev6r Dumnealor boerif logofett din anul trecut s'ad napastait noluandu-Si dreptul precum prin jaiba ce ad dat arda ; nu sunt insa datort ce' din anul acesta de a tilmadni trecata napastaire lipsindu-se de dreptul Dumnélor i adilstand a lua in arma ceea-ce privesce catre alta, flindca ca acest mijloc ntt se face indreptare, ci se innoesce napastuirea asupra tuturor color din lima veliti Logofett, mutandu-se de la anal la altal nu se cavenea a se trece ca veclerea nict-o-data acest fol de nedreptate care s'ad incepat cand no): lipseam i ne pare f6I, InsU acunt in ()Role domniet mole se cavine a se precurma, citci intr'alt chip ne socotim i not impreuna sav:èrsitorr at nedreptateI, inteacestast chip dar chibzuind hotaram Domnia mea ca venitul logofetilor din huzineturile acestut an, se cuvine a fi ale Dumnelor boerilor logofetI, ce se afluí acum in dregatorie, i saam recelt. gpd. 1819 Februarie 2. Cod. XCVI, pag. 10.

2.

Cartea Paducanulut Berechet.

Zemle Vlahiscoe. Fiind-ca Raducanul Berechet s'ad aflat in oranduiala logofetilor Divanulul sub privileghiul ce ad si coi-l-altI logofett, adeca sa he

www.dacoromanica.ro

115

ISTORIA ROMANILOR

Dupé recomandatiunea marelui Logofk Const. Filipescu se face asemenea numire a luT Hafta. apérat de réndal dajdiilor vistierieI i de alte angaril i podvetif, cum si drepte bucatele luI scutite i apérate, stupI i ramatori de dijmilrit i vinul ce'l va face in viile lui de vinaricid, i o carciumil drópta a sa scatité aici in orasul Bucurescl si lude unta strein. Drept aceea invrednicinda-ne si, pe nol Domnul Dumnoc,leI Cu a trola Domnie a ace-Ail pravoslavnice Off rumilnescI, innoim ruilele de maI sus arétate, i porancim Domnia mea la totI cap.' se envine ca pentra t6te cate se coprinde maI sus sil fie urmatorI, eh' asa este porunca Domniel mele, i saam recoh gospod.-1819. vel Logofet.

(pecetea gospod.) Cod. ROM, flIt 103.

Ro- Alexandru Nirolae Siga Voevod. Cinstite i credincios boerule al DomnieI mele, Dumnéta vol vornice

Nnstantine Filipescule nazarule al caseI lefilor, fiind ca dupé ar6tarea ce ne-ati facut Dumn6lal cinstit si credincios boerul DomnieI mole Tel Logorétal Iordache Filiposea, ne-am pliroforisit pentru paharnicul Ianache Hafta, cii s'O atlat slujind rei Dom niel mole la multe trebi delicato si de nevoe precum asemenea si acuma se a 16 slajind ca cercetarea pricinilor cate I se oranduesc atta de la Divanul Domniell mele cat si de la Dumnaor velitil boerl, silindu-se

prin t6té virtutea de le face alegerI lamarite si (hipé dreptate avénd destoinicie intru cerceturea judecatilor i mal vértos la madelele de hotarnicil, pontru cii un acest fel de mil ca idee este trebuincios, lata printr'acest Domnescul

u3strii pitac it oranduim léfil de la acéstii casé Po talen 500 pe lunil i poruncim Dumitale ca de la di-intaid acestia, sil se trécIl in catastihul lefilor si sa i se urmeze pe fies-care luna; tolco pisah gospod.-1819, August 10. (pocetea gospod.) Cod. XCVI. pag. .07.

JA Alexandra Alicolae Sutu Voevoi i gospodar. Zemle Plahiscoe. Cinstite i credincios boerule al DomnieI rnele Dumnéta biv vol paharnice Ianacho afta, fiìnd.cul atit de la Dutnnélui vel Logif6tal do Ora de sus Iordache Filipesca. aTetu pliroforie cl escI trebaincios la multe felarimI de pricinI din cele ce se cerc9t6za de Daningor velit i boorI, cat si insine noI m'era osebiti sciintll in parte de destoinicia ce al* la ale judecitilor pricini ea te porti ca urméri cinstite la asemenea pricini; de aceea lata printr'acest Domnescul nostru pitac te oranduim a fi anal din col ce se afiä supusi la slujba cantelarief DomnesculuI t'ostra Divan ca 16fii orancluité cu cate talenI 300 pe lana, dup5 osebit p tac al Domniei ruele, co s'aI facut catre Dumnélal naziral casei lefilor ; tolco pisah gospod.-1819, August 11. Cod. XCVI, pag. 67.

www.dacoromanica.ro

116

V. A. URÉCHIX

In 1819, Septembre, e numit Legofset de taing Dumitrache fiul luI Atanasie Protopopul. 16) Alexandru Nicolae Sups Voevod i gospodar. Zemde Vlahiscoe. Cinstite i credincios boerule al DomnieT mele, Dumnéta biv vel Logofete Constantin Filipescule, nazi:rule al easel lefilor, fiind paharnicul lanache Hafta

'1-am orinduit Domnia mea de a fi until din eel ce so elk' la slujba cante-

lariei DomnesculuT nostru Divan cu IAA orindultil cRe talerT 300 pe de aceea poruncim Dumitale, ca de la cji-intéli ale acestiT urmiltóre luni August 84 se treat in catastihul lefilor eu suma de maT sus aretatil; tole° pisah g-pd. 1819, August 19. ved Logoftt.

(pecetea gospod.) Cod. XCVI, pag. 68.

Alexandru Nicodae Sups Voevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe. Cinstite i credincios boerule al DomnieT mele Damneta vol vorniee Constantine Filipescule nazirule al easel lefilor, primind Domnescul nostru pitac, sit aibT a da lefa ce ail avut orinduitli reposatu.1 vernic Constantin Caliiarh pe luna luX August trecut si pe cite dile ati trecut din Septembre, pinA cind aì ImbrOcat caftan DumneluT vornicu Ralea, ce s'ail orinduit in local DomnieT sale, la Dumnée): vorniceasa sotia DumnéluT, fiind cu cuviintil a o primi Dumnéel, tobo pisah g-pd.-1819, Septembre 11.

vel Logofgt.

(pecetea gospod.) Cod. XCVI, pag. 76.

Cartea la Dumitrache Protopopu din sud Saac, Loge& de Divan. Zemle Vlahiscoe. Dat'am Domnesca nóstra carte boeruluT DomnieT mole

Dumitrache sin Protopopu Atanasie pre care '1-am fOcut logotit de tainO la Divanul DomnieT mele, in feudal celor-l-altI logofetT, ea atit insitsT cât i tart casa luT BO' fie aperati de tot felul de drtjdiT i oranduell la nicT miele val supkare sit nu ; asijderea si drepte bucatele sale si fie Beata° : stupiT i rimOtorii de dijiniirit i vinul de viniricii, sa tie si o pivnitil aicT in orasul DomnieT mele Bucurescl: apiratil de furralrit, de aminkit, de vami,, de villa' Domnesc, si de ortul viltafaluT de circiumarT, si de tete orl-ce angaril si dOrT 'or fi pe pivnite; asemenea sii aibll pontru ajutorul case)" sale si lude 4, 6menT fir' de pricinO de dajche scatitT i apkatT do tot felul de dajdiT i orinduelT ce vor e0 de la visteria Domniel mele peste an in teril i aicea pe tárg, de niel unele val si sup6mre sii nu aibri, crtrora dupg cercetarea ce li se vor face, fiind filra de pricink sä li se dee pecetluiturile Domniel mole; pentru care poruncim Domnia mea Dumnévestra ispravnicilor de prin judete, i Dumnévestrri zapciilor Bucurescilor, nimenT nicl un fel de superare sil nu facet): peste cartea acesta ; i saam receh g-pd.--1819, Septembre 20. vel Logofgt.

(Peceta gospod) Cod. XCIII, fila 138 v.

www.dacoromanica.ro

117

ISTORIA ROMANILOR

O mentiune speciala se cade pentru logofetil al II, carl pirta titlul de elogorett de tainetn I, In 1820. SA amintim i aceea, cA la vornicia

ob§tirilor, condicarul §i same§ul aces tel dregAtorif, eral inamovibill. Cartea de ceaupi ce se (slid slujind la vettapii Divanului. ce se aflä Zemle Vlahiscoe. Dat'am Domnésca ndstra carte slujind la zapcilácul . . . . ca ste. aibä privileghiul ce din vechime ati avut ceausiI zapciilor Divanuld Domniel mele, adecti sä fie ap6ratI de rêndul

dajdiilor vistierid cgt si de alto oranduell, sä scutéscg si ale lid drepte bucato, stapil i rgmätoril de dijingrit i vinul de vinäricirt sä tie si o pivnitg dréptä a sa aicI in BucurescI, scutitä i apkatä de fumgrit, de ciiminkrit, de vamä si de alte därI ce 3,-or fi peste amity-no, asijderea sä tie si lude unul sträin i färä pricing de dajdie, care si acela sä fie apkat de remdal vistierieI si de alte orgndaell. Drept aceea poruncim la toff ciitI se cuvine, nimeni intru nimic suptirare sui nu'l facil, ce sä i se pgzéscg privileghiul acesta in tocmaY si friel strämutare ; i saam receh g-pd.---1819, Decembre 2.

Asemenea cuíri s'al filcut la cd mal jos argtatI 6 ceausI : Ceaus Andreiä, Ceaus Iordache, Cowls Nedelco, Ceaus Grigorie, Ceaus Toma, Ceau§1 Cod. XCIII, fila 128.

1. Cartea lui Andrei* biv. II logoftt pentru logofetie de Mina. Zemle Vlahiscoe. Dat'am Domndsca ndsträ carte, boeruluI Domnid mele AndreI biv II logofiR, pro carele 'I-am fäcut Domnia mea logofh de tainä la slujba divanului Domniel mele in local seirdarului Iltatache, carele sui aibä logofetl de taing, adecii drepte bucatele sale BA privileghiul ce ati fie scutite i apkate, stapiI i râmätoril de dijmärit i viaul de vingricill i o pivnitä sä tie aid in orasul DomnieI mole Bucuresd, scutitä i apkatä de fumärit, de cä'mingrit, de vaniä, de vin i rachial Domnesc, i de ortul vätäsesc si de tdte alto angariI si därI ce vor e-A pe pivnite, asijderea sä tie si lude patru, dmeal färä de pricing, scutitI i apgratl de tot fetal de dajda orgnduell ce vor esi pe tot anal in tdrg de la vistieria i cginara DomnieI mele, pe earl gäsindu'I, dupti cercetarea ce le vor face sti li se dea i pecetluiturile Domnid mele la milInY dnpd orAnduialti; osebit sä tie si lude dol. dintre dajniciI vistieriei dup'é ortinduiala ce ail avut'o logofetil de tainil din vechime, pentra care poruncim la totl critI se envine intocmal sii fitI urmä'tort i supkare

inpotrivä sä nu facetl, cii asa este porancaDoniniei mele.-1820, Ianuare 25. vel Logoftt.

(pecetea gospod.) Cad. XCIII, fila 148 v.

Alexaniru Nicolae Suru Voevod i gospod. Zemle Vlahiscoe., Dupi5 artitarea ce ne face Domnal vol logofkul de Ora -de jos, printr'acOstui primitä fiind Domniel mole cererea DomnieI sale, porancim Domnid tale ciustite si credincios boorale al DomnieI mole Constantine Fill-

pesculviazkule al easel lefilor sii se awje mal [jos numital III loge& la

www.dacoromanica.ro

118

V. A. URECHIÀ

De fie-care din cele doue marl logofetil erad cdte doi logofetl de tainä Cu caftan. catastihul lefilor ea talen l 50, léfit' pe lunti, (.,a bleeper° de and s'atí oranduit in tréba de Damn61111: vol logof6tul.-1820, Februare 12. ve l Logoftt.

(pecetea gospod.) Cod. XCV, fila 961.

Prea Intatate Dárane. Cu plecAciune ar6t MArieT tale, c5 prectuu logofetia Ora de sus, din ve-

chime au avut si are intre calemgiI aT luminatalu1 Divan si logofeti do taint(' ca caftan° si un III logof6t, asemenea si logofetia Ora de jos, 116 avut dol logefett de tain5 ca caftane i un III logefet, a ciiruia 16f5 de la o vreme hicks lipsindu-se s'ati taiat, ci fiind-ca acum dup6 vochiul

obiceiti, tneil. de °and 8%16 instireinat sluga rarieT tale ca Logofetia acestil fiic'end trebainta am oranduit ne III logefet Spirache, logoret al 3-lea de labia ca caftan, care s'al aflat slujind Divanalul de mica copilarie cu cinste, precum este sciut tuturor i slujasce napristan ; de aceea nu lipsiti a ar6ta 115rieT tale. rugandu-se ca sii se dea porancil chlre cinstita casa a lefilor, spre a se orandu, 16fa ce a5 avut, cate talen f 50 pe lun5, de cand s'ati oranduit.--1820, Februare 9i

vel Logofn. 16) Alexandru Nicolae Suful Voevod i go8podar. Cinstite i credincios boerale al Domniel. mele, Dumnéta vol vornice al Obstirilor, In cata vreme se ver atla jaluitorif, slujind eu osardie i cu eredintri, Mfg de a sJ abate la vre-o armare bnpotrivil, poruncim ail fie nestrAmutatt'

dinteacésta slujb5.-1819, Iunie 5. vel Logopt.

(pecetea gospod.) Cod. XCII, pag. :64.

Prea Intatate Ddnzne. Dup6 laminat5 porunca Muriel tale, ce mi se (15 la acésta jalbii a pitarald Mihaiti Condicarul i Gheorghe Logotétal, sameg al EpitropieI obstirilor, Eic6nd

cercetare, m'am pliroforisit, cii precum Piles° asa este, adec5 imf ar6tarii ca' *Witt hotArire a Domnulta. loan Caragea din létal 181.3, Junio 3 datil la anaferaea Dumnéld vol vistieral loan lloseu, atlandu-so tntracea vreme epistat alVornicia obstirilor, coprinOtóre, cii luand Dunin6lut vistieral Mosca pliroforie, atat dintrie anafora a Vernicit4 obstirilor ot 16t 1811, cat si din cartea boerilor caimacaml ot 16t 1812, cum a acest calem fiind din cele ce nu se pot schimba, pentru sciinta pricinilor vechf ale Epitropid si ale clironomillor sarmanilor copiï, i plaited): aceltia afland(t-se cereati i dovediti Ufa do niel un cusur la tréba lor, atilt de coi de mal nainte velii vornici, cat si de insus'i Duran614 in can,' vreme s'ati atlat epistat vorniciel i ca BA nu se facil catahrisis, g5sesee ea cale sa fie nestramutati din tréba ac6sta, dup6 care siDomnal

www.dacoromanica.ro

119

ISTORIA ROMANILOR

La 18 logofete,I a! Divanului, Al. Sutul le sporesce lefile in Martie 1820, dupd anafaraoa luI Vel Logof6t, care aratd, cäou 20 talen i pe tuna léfd acel impiegatii utili nu poi tili eI cu familiile lor. La cap. justitiet vom aduce diverse pitace, prin care Alex. Sutul Ioan Caragea hothrasce, cl in câtii vreme se vor afla slujind ca °Birdie si ou credinth. fiírh de a se abate in vre-o urmare impotrivh, améndoi sh fie nestriimutafi din slujba condichrief silmesieT, de aceea all chut cu rugh,'ciune la milostivirea Mina tale, ca sI '1 miluescI, sh le innoeseI acest privileghi a; a chrora rugh,ciune o argt MAricii tale, i rsenAne la milostivirea KárieI tale, iar cand impotrivh nu 's1 vor phzi datoria ion si se vor dovedi prin cercetare, in vinh de

sc6tere, DuninéluI vol Vornicu al Obstirilor sIi fah vole a'I lipsi din slujba acésta, i sh pue pe altii in local lor ; iar hothrirea cea deshvérsith r'étatne la Mhria ta.-1819

Alexandru Nicolae Surul Voevod i gospodar Zemle Vlahiscoe. Dupd aretarea ce ne face Dumnélui vel Loggétul de téra de sus, primitii fiind DomnieI mele anaforaoa acésta, poruncim Dumitale vol Vornice Constantine Filipescule, nazirule al casol lefilor, ca pe liingh talen l 20 ce all léfii pe lunh acestI 18 logofeteI de divan, co sunt al logofetiel Orel de sus, sh li se ma' adaoge inch chte taleri10, ca sit aibh' fies-care pe lunh' cate talen 30; intriacestasI chip aseclandu-se in catastihul lefilor sii li se si armeze darea acestil dupil orânduialä, ca incepere de la viitorul Aprilie ìntèiuí. 1820 Martie 23. vel Logofet. (pecetea gpd.) Cod. %CV, pag. 46.

Prea InOtate Ddmne. Cu plocath anafora, aret Inhltimei tale, a de cand m'am inshrcinat cu dreghtoria LogofetieI Orel. de sus, intro celelalte butte ortinduell' ce s'ail in tocmit, pliroforisindu-mè i pentru starea logofetilor color co se aflá slujind can-

talariet luminatului Divan, eh ah WA numaï elite tiller): 20 de anal pe luna, dupii cheltuelile ce al si scumpetea vremilor nu le este de ajuns, fijada-lo Moth niidejdea inteacéstii, lefusérh, mal vôrtos eI i col() mai multe trehi ale Di-

vanulul la logofetia terd. de sus privesc i printrénsii se mill si se cauth, i mal ca sciinth, vechI in slujbh i coi maI multi' chsItoritI si ca case grele i lófI avénd proa putina de na pot asi intampina trebuintele se due de la Divan fe'maind coi cart sant mal prostI, din care pricinh de multe orI se face casar si se &I zhticnire 'a savèrsirea trebilor luminatelor Panel' tale porund. ; de aceea sh te milostivesci Muna ta asupra-le, a li se face prostichiti inch' cAte talon.' 10 de un logofet pe lunh', adech la 18 logofeti Po talen t fac talen. 180, C .1 care acbstil mliii co vet face Mana Ta en dénsif, atat ei sit pótìl a's1 intampina trebuintele, cat si cantelaria luminatuld Divan sh'sl aibh logofetI vrednici, i anil Mariei Tale de la Dumneleil fie multi. i fericiff. 1820 Marti° 11. dinteacestI logofeti lima ce sunt mai destai nid

vel logofet.

www.dacoromanica.ro

120

V. A. URECHIÀ

obliga Divanul a se aduna regulat §i la anumite oare, ca sä caute pricinile de judecatä. Ora de adunare varia: dupd anotimp se adunaii Venta, mal diminéta, ori ceva mal tArslitl. Marea Logofetie primi in 1819 Ore-care reorganizare, propusa de vel Logofk Gh. Filipescu. Acéstä organizare privesce mal mult pe cancelari§tii Logofetiel. 1. laca acest nizam : .A.1. N Sutu Voevoi i gospodar. Zentle Vlahiscoe. Luand séma i Domnia mea iea teite cum se coprind inteacésta anafora si gasindu-le intocmite cu bulla oranduialä i potrivit ea vo:nt i Domnief mele, cu alegerea aloca de cinovnicl, vrednicl i cereal', dupi pliroforia ce ni so da, am laudat ravna Dumnélui einstitulul i creclinciosului boer DomuieI mele Gheorghe Filipescu vol Logofit de Ora de sus si ca o intoemire facuta cu buna socotinta i folositdre obstied, o intarim Domnia mea si poruncim, ca sa'sI alba urmare apururea i intoemaí., fara cea mal mica stramutare.-1819, Noembre 3. ve? Logofét.

(r...7379).

Cod. XCII, pag. 575.

Prea Inaltate Mime, Din césul ce dumneciebsca pronie te-ail intemeiat pe Maria ta in dotunescul Scaun acestel de Dumneleil pazite tärI a Ungro-Vlahiei, tol locuitoril credinciosl supusl al Mirla' tale, uitand cele de mal nainte in multe chipuil (catering?) ad simtit o obstésca mangaere i implëndu-se de multa bucurie, pentru caci ail dobandit veacul col de fericire, nu inceteza a rid.ca mande catre cerescul Impirat, rugindu-se cu ferbintéla, ca sil harazésea Nlariel tale Indelungirea anilor phi!): de tot . . . bine. Este vidut de totI ea de cand

luat hidria ta arma obladuireT, nu al incetat a pune in lucrare, en multa silintit, Mote cate adanca intelepciune a Miír;e1' tale ail canoseut folositóre no-

roduluf si a pune la cale celo ce mal' nainte ìI area urmarea faca bulla orandu.iala Tot ca aceeasi Arma bine-vuind Mafia ta, ca si pul la buna oranduiala si pre einovniciI, ce intocruesc bita dreE.7 itoria Logofetiel col marl, spre a se orandui 6meni aleg, cinstii, ca frica lul Dumneleil i cereati in seiinta judeeätilor, de a face si o nona intoemiro la donnescA Märiel tale cantelarie, de unde, ca de la un 1114 (sef ?) esincl bite trebile alcatuite ea bunä oranduiald socotinta se imparte in tot coprinsul tira, a se pune in lucrare dupi cresa'Asea Mariel. tale iubire de dreptate, mi s'ad poruncit proa plecatol Marital tale slugI, ca nu Dumal insunff stringéndu'mY misurile sil m sucotese, ei i ea alta si mi sfatuesc, ce vor fi ca mai binad sciinta, cum si Cu chibzuirea alegerea Dumnélor velitilor boerI halea si mazill, ca sut se &ésa chipul acestel bune Intoemirsi i aiegerI Una greséla, de vreme ce dregätoria logofetiel este un lacra delicat, carele, ca cat folosesce urmandu-se ca 'luna oranduiala

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

421

Pe langii vechea logofetie, facènd parte din Divanul Ore, continua a funciona, sub Al. N. Sutul, logofetia speciala, isä ea strdidupg dreptate, cu atila vatama cu alunecarea la cele impotriva, ség cu impedecare de vre o lacomie, fiind-cg si privesce idravI la folosul obvtiet Dec1 urmatoriti fiind luminatei perunci i intocniaT chibzuire Macla-se, s'el gásit ca cale a se da acest nizam; cu chipul ce arata mal k)s, care judecfindu-se vi de catre malta intelepciune a MgrieT tale, se va da si domnésca intarire. Dumnélui Stolnic Ión Balacescu s aibit cetirile inaintea Märiel tale pricinelor de judecatY, cum vi infätivarile in Divan i intaririle dupg doninésca hotarire ce se da, precum i cetirea altor anaforale i insciintarl, ajutorandu-se vi de Sluger Scarlat, ata', la cetirea lor, 41, i ca facerea practicalelor la pricinile ce se cercetézii in Divan, care practicale Bri, se teorisésca vi de Duninélul vol Logofät.

DumnguT Sluger Scarlat Urlgtianu sa aibiti cetirea jalbilor i buiur dizmelor, iscalindu-le insuvi du.p6 osebit domuesc pitac, ce i s'al dat, carl jalbl

ca buiurdizmele lor trec6ndu se in condica, ea veleatul, luna vi numgrul, de catre condicarul juí.lbilor, sa le iscalésca vi insust spre dovada ca sunt trecute. Tate pricinile consulaturilor, precum adecil : Lotele ce vin la cantelurio si cele ce vin de la cantelarie din poruncg se dita pe la consulaturY, avivderea vi pitacole ce din ponina se dila catre Duninélor velitit boerT departamentarT vi catre col co se afig in dreggtorie ski nu, s'a so faca de calemul slugeruluT Scarlat, avénd inclinare cu calemul jälbilor, tiind vi osebith condicg pentru acest fel de pricinT, ca sa fio totdeauna sciute. Tate anaforalele co inträ in cantelarie i insciintarT prin scrisorT catre M'aria ta, ce se tramit de la Caimacamu.1 Craievel, i boeril divanitT de acolo, i ispravnicl de prin judets vi altiI dupg afana, sil se citéscli inaintea MarieI tale de caträ numitil doI boon i ava sil se dea Edita porunciie dupg domnésca Märiel tale hotarire. Tate poruncile pentru pricint infativate la Divan, fiind trebuintg a se maT orindui iargsT la alta cercetare, pentru mal bung desluvire i intelegere, sil se faca de Stolnic Balacescu, pentra ca acest fel de poruna ea inclinare ca caleniul intaririlor. Condicar al dornnesculd DIvan sil Amito neclintit tot DumnéluT Serd.

Iordache l'oenar, fiind boer cinstit, credincios, vechia in slujba Divanulut avénd sub stapanirea sa tate condicile Divanulul i ingrikea de a se trece tate poruncile i intaririle, pe carT si le vi iscal6sca, ca sunt trecute in condica, precum s'ad urmat din vechime. Tot de la acest calem sil su facrs vi tate poruncile ce din Divan se daa de obvte in judete pentru orT-ce pricing nizam. Avivderea i hrisavele pentru tate pricinile ce se ortinduesc in cercetarea logofet,el coi marl, avénd ajutor vi pe Serd. Ghica, ce este logof6t prac-

ticos vi vechia al cantelariet La cercetarile de socotell i de chivernisiri bisericeseI, adica ale Mi. tropoliei, ale episeopiilor i alo nionastirilor inchinate vi slobode, sä se oranduitteca Medelnicer Raducan Tocilescu, ca un practicos vechig vi ea sciintg acestea, tiind i osebitä condicg pentru t6te acestea, protocolitg de logofetia cea mire. Tot la acest calem sä se adaoge i postelniceT, pentru carl sil se tie ose-

bita condieg protocolitti do logofatul col mare, treandu-se Inteinsa numele fiere-caruia postelnicel cu porecla vi din ce loe este.

www.dacoromanica.ro

122

V. A. URECHIÀ

nelor priciniu. Cancelaria acestel logofetil este compus6 din 3 logofett,

doi din el' vtori §i al treilea treti, iu nume de anotar». Unul din eel dot' logofett al 2-lea era condicariti §i altul ajutor la scris. Acestora li se promite inamovibilitatea «pe cätit vreme 10 vor pet zi datoria fär de cusurn. Rotagiul administrativ nu se schimba sub Al. Sutul. Tot eke 2 ispravnici de judet, 2 tot cate un polcovnic, tot vat a§t de plaiurI, 3 etc. Pentru tite pricinile ce se infititisézg, la Divan inaintea Maria tale sg se orfinduiascrt la practicale del logofetI de taing, insg cel de téra de sus Medelnicerul Tocilescu i Sord. Matache si altI doI de la téra de jos, logofet1 cu pracsis, cart' Viand practica, sg le dea iii inftna Stein. Ionitit de a le intocmi i a le ceti inaintea MarieI tale.

Täte pricinile ce se cautg In Divanul domnesc, sg,' se facg osebitli condid', in care sit se trécá cu perelipsis si la sfarittil fie.crtruia an, protocolindu-se

de Logcatul coi mare de tóra de sus si pecetluindu-se, ad se dea la sfinta lifitropolie ta pOstrare, de unde fár' de sciroa Logefätului, celuI mare, sg nu se iee. lar maten, adicg condica ande stint trecute pricinile pe larg, sit stea apururea la cantelaria DivanuluI.

Logorétul Divanului velitilor boeri (care acurn este Pahar. Potrache, practices, cinstit, slujind de atatia anI i odihnind pro velitiI beerI), prectim logofetiI al treilea al departarnenturilor, sg nu se schimbe aid' o datä WA' ving cercetat i doveditg, dar insu niel sit fie datorI a da vre o filodorimg pe an la legofkul col mare ca cuvént de avaet, ou atfit mal Wirtos, cg pentru logefetii al treilea aI departamenturilor este si hrisov al Märiel sale Doranulul Caragea, fäcut dupä anaforaoa slugeI MgrieI tale, afländu-se i atuncI vel Logeftit de téra de sus.--1891, Noembre 1. Gheorghe Filipeseu Vel LogoPt. Cod XCII, pag. 575.

Zemle Vlahiscoe. dupä holgrirea ce am dat Domnia mea prin intkire la anaforaea Durnnélal vol log dét al striiiinelor pricinI de la 14 ale acestiI luni, am ränduit doI logofetI la acel deprtarnent, usebit de treti logorét co se nutuesce in hrisovul, ce este do ränduelile acestuI departament za notar, adecg ace§tI dof logofetI anal BA fie condim i altul ajutor la scris, earl sg nu fie nici cum inclinatl ca eel-halt': logofetI ai Divanuluf DornnieI

mole, ci osebitI, pe séma acestuI depertament, aleg. de DumnéluI vol logofät al stri5inelor pricinl si sub ascultarea DumnéluT, cariI sit fie apttrurea statornici

nestriimutatl In egg, vreme îI vor päzi datoria lor filr' de mar, si léfa lor ail sl ja de la casa lefiler, dtipä osebitá oränduialli ce vom face Domnia mea prin pitac. Drept aceea s'ad dat acéstiti carte a DomnieI mele luI ce s'art orgnduit logofetel.-1820, Mall" 17. Cond. XCIII, fila 1,67

V.

VecjI cartea de ispravnic in Cod. XCVIII, pag. 46. Veril cartea de vtitaf de plait" din 20 Ianuarie, anul 1819, in Cod. pag. 33. Tot acolo si ponturile vättijiel de plaiurI (pag. 35). Na le maI aducem, cg sunt identipe cu cele ce deja am publicat anteriormente. Avae-

www.dacoromanica.ro

ISTORTA ROMINILOR

423

Ca si se conforme firmannlul de numire, Al. N. Sutul rindui diverse comisiunI, care sa.-1 propunä mijlóeele de lndreptare a administratiunel OreI §i de Ineetare a catahriselor. Dintre boeril Divanulul, unul din (TI mal cu trecere pe langa Vocla, era de sigur rnarele Vistier. Barbu VilcArescu, in acéstá calitate, provocat de Al. Sutu sa-I propuna un plan de reorganisare administrativa., 11 supune, la 18 Februarie 1819,

o luna dup6 sosirea In Bucurescl, o lunga anafora, prin care afirmand ca «ispranicif i same§il ispravnicaturilor» sunt organele administralucrurile cele tive cele mal imediate §i ca prin ei se pot sÈivèr§i bune i cele viltarnelt6re», de aceea «se cuvine catre aceste partt fie cea mal de§téptA privighere». Primul mij13c de indreptare II vede Barba Vtieärescu In neluarea de catre velitif boerf de havaeturi nelegiuite de la functionaril subalterni. Barba Vacärescu declara., cal el se neluand havaet de la same§f peste cel oferit de hrisov, da ade ca i ei sà nu fie silitl a jafui pe locuitorI. «Un vistier mare este dalor sa alba desevèr§ita Ingrijire.pentru locuitorit Orel...» Ce frumáse afirmatiuni i cat fura ele numal pe hartie I Tinta urmarita de Barbu VacareFeu este neindolósa in anaforaoa tul. El voesce sa facfi din tunctiunea de Mare Vistier principalul scaun din Divan, cand propune ca pe viitor ispravnicii s'a fie numiti de Marete Vistier, lar nu de Abril Vornicl, ca In trecut. Vacarescu justifica acé-ta schimbare de atribute prin obligatiunile financiare ce impune ispravnicilor : a) de a nu mal da scutelnirl la nimene ; N de a nu tasa la ceI ce aü dreptul de a avea scutelnicl, de cat Orara de a 2-a stare ; sa nu lea birnici de prin sate §i sa-I a§ede intre privileghiatI Jara numai feciorii privileghiatilor s'A intre la orinduialti parintilor lor» d) s'A nn permita Starostilor de cumpanii a primi In sima! cumpaniel (m'eni de prin satele Orel, ci bmenl streini ; e) sä nu aiba vole ispravnicil de a da la unii §i altii sate, ca s'A le plätésca dàjdiile, cu crivènt ca sa-1 aiba. la lucru... ceca ce Ingreue cele-l-alte sate de se risipesc ; ispravnicif sa privigheze slujba§if lor inferior)", ca s'A nu faca abusurf, maI ales vata§iI de plaiurf s'A nu faca. näpastuir1 locuitorilor ; §i sa, nu fie zapelif prin p141 s'A fie óment vrednici, cercatI, zapciil numitt penlni ru.Vetul ori havalele ce vor da ispravnicilor; §i be§liii sä nu supere pre locuitorI, negutitorT, ealòtorT cu vre-o cerete ; i) poleovnicii §i capitanil de pe la capitanil sunt in zaptut Pumturile ce ali a da vatafil de plaiurI catre vel Vornic rginAn aceleaff ca in trecut (vedI Cod. XCVIII, pag. 32). Asemenea aceleast fémrin obligatiunile condicarilor de judet (vedI Cod. XCVIII, pag. 37). Asernenea ceausul de Foc-

sanT. Pe lfingii '«el Vornic maI era si asa disit cvornicet» (1-ec,II o carte de vor-

nicel in Cod. XCVIII, pag. 408, din 26 Februarie 1819).

www.dacoromanica.ro

424

V. A. URECHIX

nélui ve! Spätar, dar sa fie a1e§1 cu Ingrijire §i chez6§ie. Ispravnicif sä nu le permitä k) Gel dol polcovnici marl ai spätäriei sä

lepede ohieeiul de a trámite aprin judetele tërel vechill al lor, alte ori merg §i MO el §i preambländu-se din sat in sat, iscodesc pricinl de multi ant §i invechite, §i cele mai multe /la piri§1, fac lucruff D nesuferite säracilor, pägubindu-i, geremetisindu-I §i bät6ndu-I Aceste de acum sä lips6sed §i cel dol polcovnici sä-§I eautd numal de tréba, de aflarea hotilor. Geremelele sà lips6seä Cu total... Prin bätae séd Cu Inchisóre O. se inlocuiaseä geremelele. m) Ispravnicil sä privigheze ca taxildaril sä nu abuzeze, luand dart neligitime. n) Ispravnieii sä-§I implinéscl trebuinta lemnelor de foe i a fènului, orzului, fáinel trebuinci6se easel lor prin poslu§nicl ispravnicesw, ne mal supäränd pe viitor pre mazill §i pro rupta§i. o) Mazilif sti nu fie In-

trebuintati ea nisce slujitorf prin pli. R«pta§ii sà nu fie utilisati de ispravnicl ca nisce randa§l, ei numai la slujbele domnescl séü imp& rätesci : la zaherele, cherestele, carantine, etc. p) Sarne§ii de la ¡a-

d* sä fie dupë alegerea §i pe rdspunderea lul Vel Vistier §i färä osebite havalele, ci numal cele hot:Mite de hrisovul. q) Same§il vor fi nesträmutati de cat prin juriecatä rostitä de Vistier. r) Same§ii sä nu

fie volnici a tine sat apòrat WI a loa 6meni de prin sate, pro call ocrotindu-i, sd lea de la ei bani... s) Same§ii sá privegheze apueei turile ispravnicilor §i In taina, sd le denunteVistieruluI mare. Deacä vre-un same§ s'ar uni cu ispravnicif In fapte netrebnice, sá se pedepsèsed stra§nic §i vice versa, usä päzéseä ispravnicii pro same§i §i same§ii pre isrravnicl». 1. Prea Inagate Mimne. Luminat pitacul Marie): Tale cu multa plecaciune am prima, prin care revarsandu-se stralucita lumina dreptateI asupra euviinchiselor intocmirI, ea sa seape no] odul Yalahiet cel ce din Dumnedeeasca providentie s'ati lucredintat in stapanirea i obladuirea Inaltimei Tale, de vatrimarea miscarilor celor en catahrisis i s dobandésca pe deplin in linistiro banal cuget al Maricif Tale, pentru dreptatile cele de obste socotindu-se ispravnicil i samesiI ispravnicaturilor a fi cele mal de apr6pe par, care ail impartri'sirile intru ale obladuireI i slujbasI ai stäpanirei prin a carora mijlocire t6te pot sa se savh-

i lucrurile cele bune si cele vatamatóre si a se cuvine catre aceste fie cea mai dest6pta privighere spre a se potoli urmarile cele aduatóre de stricaciune, ca s scape locuitorii de supararile räutatilor insarci-

§:Asa

prirtI

sri,

nandu-se aceste &a-11)11-mi ca unul ce m'am irnprirtasit de cinul vistierid

marl' i ca un patriot al tëreI.

Poruncindu-mi-se a cerceta si a Oa cel maI caviincios naijloc, in cat

niel ispravnicilor, niel samesilor sa nu le ri5mtie niel o slobodenie de a putea face catahrisis si jafurI i chiar unul pe altul sa se poprésea de faptele cele fär cuviintä i BA nu_se depArteze de hotarele cele oranduite.

www.dacoromanica.ro

¡STOMA ROMiNILOR

Asupra anaforalei acesteia, Al. N. Sutul pune urrnatórea resolutiune : I6i Alexandra Nicolae Sups Voevod i gospodar Zemle Vlahiscoe. Cinstite i credincios boerule al DomnieT mele, Dumntita vol Vistiere, am vétjut Dotnnia mea arétarea ce ne fad printeacéstg, anafora pe care si citind'o Laminate Dómne, prin prea plecata mea anafora, fac ar6tare Mar'el Tale iubirea dreptatel i bunul cuget al Ina'time' Tale va lum.na 1.n paméntal

Ora and cat ce suntem impa'rtäsitt din mila Marie Tale ea cele mal marl cinuri ale boeriilor ne vom face pe insine pilda ; iata plecatä sluga

Tale ea insumI dati p ldä" mal int6iii, spre a nu se slobocji sa dee sarnesiY, niel

acum, nicT la vistieriI col dup6 vreml, avaet mal mult cleat cea ce este hoWit prin Domnescul hrisov, pentru ca sit se päzéscit i el a nu face catahrisisurI spre fatamarea lacaitorilor pentru ea sit aibg, vistierul cel mare cuvént osandéscil, cand, calcandu-le, le vor face. Desradticinarea hräpirilor i ap6rarea locuitorilor de bantuelile cele vii-

tilmät6re privese la neadormita privighere a stapaniret si la buna intoemire a partilor color de apr6pe care al impartasirea otarmuireI noroduluI. Un vistier mare este dator sii fait desitvérsita ingrijire pentru locuitorit Ora si off and va cundsce a veil &train cea ma): putina miscare impotrivitae sii arète stiipânirel fiinta adev6ru1uT, ca sti se faca acluta indreptare resplatire color Intru invinovatire. IspravniciI col ce se vor orandui, mg ales col care se va socoti a fi mal ca bung sciinta si se va Insarcina ca tréba judetuluI, se cuvine sii se faca prin alegerea vistieraluI celta mare, ca orT In ce vreme sä aiba a da sétna pentru dénsul si int6mplandu. se vre unul sit se abatä la niscareva netrebnice urmarI fie davagiu a se lipsi si a se pedepsi. Ispravnicul practicos i cu bane m6surY nu numaI pe sinesT. si, se pazéscii, dar sa privigheze i pentrtt tóte cate se cade infra datorta sa, cum si pentru samosa judetuld, ca fie urmä'rile cu buna oranduialä, pizéscil datoria meseriel sale, ca care este insarcinat, du.p6 cvrinderea luminatelor ponturT DomnescI, lar valéndu.-1 pornit in cugetarl netrebnice, numaï decat sä-1 poprésa i si insciinteze vadita invinovatirea lui, ca lips6sca si si se pedepsésca. IspravniciI sunt datorT, sit urmeze intocmaI poruncilor stapitn'reT, pazind

cumpanirea satolor judetului, buna Intocmire a lécnitorilor si pe totl eel ce vol. fi in oil ce trebl 861 slujbe sa-T infraneze a nu face nedreptatI 16cuitorilor. IspravniciT sa fie Indatoratl, ca sa nu dee la niment seutelnicI funi porunca vistierieT i color ce vor avea porancile vistierieT sa le dee scutelnicl 6rnenI de al 2-le stare fitra sa se lee cel rnaT putin avaet, fund-a din pricina avaeturilor BA iea fruntasil satelor si se dad scutelnieT la uni'l si la altil r6maind sarcina greutateT asupra satelor. Ispravnicil sii ingrijéscit ca di nu ja birnic/ de prin sate si si se aseze Intro privileghiatI, Leg numaI feciori aT privileghiatilor si intro la oanduiala parintilor lor, and se vor tntampla si acel'a si se faca cunoscutY vistieriet prin Incredintate marturil; asemenea i starostiI curnpaniilor, earl ail deosebite hriséve DomnescI, sh se indatoreze a nu primi la cumpanie 6meni de prin

www.dacoromanica.ro

126

V. A. URECHIÀ

cu. luare aminte din cea ca desluvire intocmire a chibzuirilor ce sunt aretate in .coprinderea sa, am gasa infiintate dovedl do a Dumitale intelepciune, multa

sciintr, vi de patrio iubitor cuget, facènd numal la doue °sobar intocmire inteacestavl chip : intéie adecá, ispravniciI s

aibti

vele a lua avaet de la

scutelnicil ceI ce se vor face din noe, cate talen l 5 vi samevil cate talen l 2 ju.metate frte de a indrasni sii ja maI mult cáci atat avaet era oranduit satele tara', fiara numaI dintre ceI deosebitl streinI, carI vor veni en lecuinta lar in pamentul acesteI terI i li se va cuseni ca s'A fie cu dajdia la acésta tagrua, cum vi atinan de cumpanisci, dupe coprinderea hrisevelor, era s'au facut o armare in potriva a se lila de prin sate birnicl vi a se puna la campanil, rernaind sarcina Ion asupra celor-l-altl dajnicl aI satelor. sa nu aibrt slobodenie ca a da la un i i la altif sate, ca le platéscil, dàjdiile, ca cuvé'nt ca aibil in hiera, pentra ca dinteacéstä, pricina ocrotindu-se acole sate, se aduce teta greutatea asupra color-l-alto sate ale judetulul vi cut insarcinare de lude vi la alta iutamplatere coren i ava se face impravtiere lecuitorilor i pagaba DomnesceI vistieril. La otcarmairea ispravnicilor sttnt razimate bite ingrijirile mivertrilor a tuturor slujbavilor, vatavilor plainrilor, zapciilor. polcovnicilor vi ciipitanilor de pe la capitula vi altil, carl sud slujbavl aI stapinireT, trebue sit privigheze ispravniciI pentra urmarile tuturor vi cand vataviI se vor indriisni a f ice niipastaire saracilor de prin satele plaiurilor pentra real lor enteres sea clnd nu va aves ingrijire pentru paza nizamuluT, numaI decat in adevEir insciinteze vi acel invinovatit vataf srt sa lipsesca i sa se pedepsésea spre pilda altora, tara a li se face cea mal patina partinire de catre cinevavI. ZapciI prin plavl si fie 6nienl vrodnia cercatI, sctiutl vi feritorl de apucaturile celo rete si niel ispravniciI, niel vame-vif si nu se indrasnescrt a lita de la zapcil vre-un ruvfet, ca sii nu le remae cuvent ca sunt silitY iconomisi ruvfetul, care 1-al dAt, noprimindu-se de ispravnici havalele unora altora, ca siii ortInduiascil zapcil, pentru ca bavalelele pricinuesc catre lecuitorI multa stricitciune. Zabitil i bevlif ce sunt orancluiti prin judete Sil nu aiba voIe a supera pe llicuitorI, pe negutatorl, pe caletorl ea vre un fel de cerera de avaet, pendat nizam tru ca nicI o data nu ar fost acest obiceiti vi inca tot-deartna stravnice poruncl a se pazi vi a se feri de acest fel de cererI superatere catre norod. PolcovniciI vi capitanil de pe la capitana sunt in zaptul DumnéluI vol spatarul dar N'e trobuinta a li se face oseb.ta alegare, vi cand se vor orandui s'A dee incredintata chezavuire ea' se vor feri de tot real vi impotrivitrrele fapte, i dupe acésta vedendu-i ispravnicit cii obraznicesc a jafui vi a prada pe saracil lecnitorf, dupe cum sunt obicituttI, indata se lo faca cunoscute faptele ion catre stapanire, spre a se da cuviinciosul nizani vi a se pedepsi stravnic acest fel de hrapitort Dota polcovnicI marI aI SpatilrieI obicInuesc de trimit prin judetele tereI

vechill aliar, alte ori merg vi insuvI ei i preamblandu-se din sat in sat iscodesc pricinI de multI anl i invechite vi cele maI multe fara pirivl, fac lucrani nesuferite saracilor pagubindu-I, geremetisindu-I vi batenclu-l; de acum inainte bine este si lipsésca cu totul acest fel de vechilI al lor i aceva poi-

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

dintruntaiti, ci s pazim qi no t acest vechiti obiceitt ; al 2-lea, flind-ca ne-am pliroforisit c sarnosa judetelor prin catahrisis tél poslusnict nesciatt ea total Domnescel nóstre vistiorii, al carora venit Il iati M'e de cuv6nt i dap6 Ineredintarea ce avem se adunä la unele jadee cate opt-dect si o sutä, iar la illtele si mal multl, de aeeea poprim cu total acésta catahrisis, ca o necaviinciásä, dandu-le vote samesilor ca sì aibrt de acum inainte numat cate qece

covnici sil nu aibii vote mat mult a ei In térä pentru acest fel de priciiit, filra nurnal la aflarea fac6tori1or de red si talharilor, ca sit lipsesa si ac6sta pricinuitóre de sup6rare 16cuitorilor faptrt. Geremelile ea total sil lipsésca, ad este o prilpildenie noroduluT, mimar cel ce ea adev6rat vor fi filtra vre-o invinovatire sä li se faca alte chipurt de cercetärt, dup6 Tina care se va dovedi, ca Vitae, s66 ca Inchisdre,

si de la coi co se vor pune la Inchis6re pentru invinovatire, sí nu se ia grosarit mal mult dock numat talen): anal. futre slujbasil stäpaniret sunt i tacsildaril huzmeturilor, adea aT oeritalut, at vinilricialut, aï dijma'ritulat, Impreunä i ca slujbasii lor, asupra arora sä se indatoreze ispravnicit, prin strasnice porunct, sa aibT privighere, ca sa nu faca 16cuitorilor cea mai patina näpastuire, s5í tncarcinare, ce sil so urmeze Intocmat coprinderea ponturilor Dornnesct, iar impotrivil fac6ndu-se armare, deopotriv.4 a se pedepsésea ispravnicii pentru netngrij.re si taesildaril pentru Impotrivitórele lor Ispravnicit sa'st implinéscit trebuinta leninelor de foc si aducerea color1-alte trebuinci6se casef, adea a f6nulut, a orzulut si a faino'', prin poslusnict isprävnicesct Mil de a ingreuia de actuu tnainte pro mazill si pre ruptast ea acest fel de lacrurt. Catre acésta obianuesc a avea pro mazilt necontenit ea nisee slujitort prin pläst si la isprävnicat si pe ruptasi a't avea ea pe nitce randast, sa lipsóscil si ac6sta ea total de acum inainte Lira mimai la slujbele obstiet, s66 Domnescl, s6ii linperatesci, precum am dice la zaherele, la cherestele, la carantinurt i altele asemenea acestora, atuncea se vor orandtti epistatl precum din vechime s'ají obictnait ca inteacest chip s'a filtre ttite lacrara° in oranduial6 potrivitil i legiuitil.

Sarnosa pro la judete sil se faca llama): dup6 alegerea vistierulut cela'

mare, fitril sä" aibä i osebite haNalele i a sil fie si r6spundetor pentru dônsit Intoemindu-se a fi dintre ce): ca bunil sciinta, ca vrednicie i ca incredintatil

sigurantie spre a'st arma datoria meseriet sale tara de a so poticni s61 a se aluneca la urrmirile cele sup6ratóre i sa'st dee avaetul s66 la vistiera' col mare dup6 coprinderea hrisovuluT, care coprindere au fost mime' legilita dar in fapta pana acum nu s'a.i pazit de catre procatohit

Sarnosa' sil fie nestriimutatt aducándu-se ca ac6sta mare folosire judetulut

iar and so va dovedi vre-unal din el intra invinovatire cercetandu-se si jadecandu-se la vistierie, atunci nu numat sil se lips6sa ce sa i se oianduiasea si cacjuta ped6psä.

Sarnosii sil, nu alba slobodenie a tinea sat ap6rat sél a lita 6ment de prin sate pe cara ocrotindu-I sr, ia de la d6nsit banï pentru interesal lor, cact i acestea sunt lucran . plicinuit6re si de pagaba vistieriel si de supurare judetelor.

www.dacoromanica.ro

V. A. URECHIÀ

128

poslusnicT cu cuv'éntul slutjbeT sameoieT ca sa se slujésca cu ei la ale caselor

trebuinte, cum am dice, de lemne, de f6n si de altele asemenea, danduli-se insa acésta vole, pentra ceT-l-altI poruncim ca strasnicie, sit' se faca cercetare de suma poslusnicilor i ctitT se vor gasi la fe-care sames maT multï peste tjece, ce sant ortinduitl, sa se insemneze numele lor, starea i puterea fies-carnia satul in care se afla lacaind, ea intr'acestag chip facéndn-se catagrafie pentru prisosul poslusnicilor, stl ingrijim apoI si de orttnduiala ce se olivino a se face pentru d6nsiI, spre folosul celor-l-altl lilcuitorT. Ca aceste dar numaT done osebirT poruncim Domniel tale, sà so faca far' de zrtbava publicatil din parten

DomnieT mele catre ispravniciT tuturor judetelor, caril dupa ce le vor citi ea i copiT catre totT cfitl se allá ca slujbe in fies-care luare aminte, s trimi judet, ca sa nu gasésca in alma pricinrt, ca nesciind poruncile Domniel mole, ce s'ati dat pentru felurimile de catab.risis s'al abatut, i orT-care din el se va dovedi cá s'ail abatut dinteaceste poruncT, sii scie, ca va fi jadecat inaintea iea cuviinci6sa pedÓps i cittre acésta sa se faca osebit pitac N6stra, ca al DomnieT mele i care DumnenT vol Spataral spre sciinta nizamuluT, ce se arata tot intfacésta anafora, cá all a fi supusI i polcovniciT i capitaniT spatareseT.-1819, Februarie 21. Vel Logo.M.

(Pecetea gospod.) rod. %CM pag. 2. *

Organele de administratiune, cum deja am spus, sunt acelea§i sub Al. Sulu, care end sub Caragea: cate dol ispravnici de judet, polcovnicul, capitanii de scaun, de margine, de mijloc, vata§i de p1ä§1.

Mai existit in unele judete §i cate un representant al eispravnicattilui strëinilorp din Ruluresci, osebit cl total da ispravnicit ordinart al judetului. Mai exista pana la M. Sutu in fie-ce jude i cate un samef al strginilor. In 20 Decembrie 1819 vel Vistier propane suSamosa. FA se indatoreze a privighea pentru apucaturile ispravnicilor and Tor cuntisce urmarT pricinuitóre a aduce vatamare séui insarcinare norodulaT, numai decat pe tainrt s insciinteze vistierieT ca sit pue in lacrarte ceea-ce se va cuveni spre infrénarea miscarilor supgrattire, iar crind vre-o anal din samesT nu's1 va arma datorieT, s61 cand se va uni ca ispravniciI in fapte netrebnice, sti se pedepsésca strasnic acel samc9 si asa Srt se pazéscrt adeca ispravn.cil pe Barnes.]: si sameil pe ispravniel i vistierul cel mare sa fie pentru totT ingrij.tor si ea luare aminte. Piirerea mea se face MarieT Tale canuscuta pentru cele ce am socotit ca sunt folositóre spre bung intocmirea obstescaluI nizam, i rémane la hotarirea InaltimeT Tale.-1919, Fevruar 18. Barbu Vaelireseu vel Vistier.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BOMINILOR

4 20

presiunea acestor same.51. Cu cat vor fi mal putini dregdtori, cu atat vor fi stréini mai odihnii, Oice anaforaoa Marelui Vistier. Campu -Lung i Ocnele marl' 14 conservrt organisatiunea antic/ cu judet ì 12 pirgari. Din partea guvernuluf este rinduit la ele un epistat. 2 1. Jaca actelo de desflintare

Icò Alexandru Mcolae Sutu Votood i gospodar zemle Vlahiscoe. Cu cale i cnviincids fijad arr)tarea co ni se face printeac6strt anafora o intarim Doninia mea i portincim Doniniet tale vol Vistiere, sit se facil urmare intocmal, prccum mat jos se coprinde 1819, Docembre 22. Trd .Logoft. (pecetea gospo(i) XCV, pag. 70.

Prea Inh'ltate Dòmne,

Fiind-ca ispravnicaturile stAinilor sunt ca osebire de dare cele-l-alte ale pamêntenilor, incredintandu-se ac6sta tréba la celte un ispravnic, iar nu la cale dot ispravnici. ca ai prtm-6ntenilor pe la judete, am socotit ea cu cat se vor otcarmui aceAT str6Int. de mat putinf dregiitort, Cu Oka pot fi mat odihnitt si niultamitt; de aceea gasesc eu calo, ca tút'a tréba stféiailor sit se incredinteze numat la Dumn6lor boerit ispravnici, iai samesit ce se oranduia pana acu.m de la vistierie cu. luminatele Mariei tale cartt s lipsésca, ridicandu-se acesta alegere a samesilor str6inilor de acum inainte de la vistierie, av6nd vote Dumn6lor boerif ispravnici a oranclui logofk din partea Dumn61or, pe care vor gasi cu cale, pentru care sa fie Dumnélor respumptorl, iar hotarirea remane a se face db Maria ta.--189, Decembre 20. Vel Vistier.

2. Carte de epistasie la oraául Cdmpu-Lung. pe carel Zemle Vlahiscoe. Dat'am domn6sca Nóstra carte ram facut Domnia mea epistat la orasul Campulung, prin alegerea Dumnélut Postelnicu, ca impreuna ca judetul orasulut i ca pargaril sa paz6sca oranduiala orasulat dupe vechiul obiceia, precum prin hrisovul Domniet male, ce am dat, se coprinde, sii paz6sca si oranduiala bunet Intocmirt a asecjaménttilut t'éret, ca intru tdte sa petréch orasanit i tott locuitorit feritt de ort-ce nei j.if ari, precum si pricinile ce vor avea orasanil intro ei, adeca dreptit orrtsan ca orasan, pentru de ale orasulul, care nu le va putea indrepta judetul ca pargarit, sit le indrepteze mai sus nurnitul boer epistat, si asa luand de la cel dinainte epistat poruncile i ponturilc intoernireI si oranduelile, sii ingrij6sca de a le urma si a le pazi intocmat, sa se fer6sea atat pe sine, cat i pe alti sa net ingaduiasca a face jafuri i mancatoril, crt insusi va avea a da sema, i cand se va gasi cu cat de putin in vina, nu numat va fi lipsit din epistasie, ci se va si pedepsi ; de care poruncim, judetule i pargarilor i tuturor orasanilor ot Carnpulung, sii cundsce1i pe mat sus numitul boerul Domniel latoria Ronanitor de V. A. Urechicl.

SECOLUL

www.dacoromanica.ro

XII.-9.

430

V. A. URECHIX

La °cuele inarl judetul era numit de marele ban al Craiovel intärit de Vodä. mele de epistat al Nostru, clandu'l supunerea i ascultarea cea cuviinciósa la cele ca cale, ca sí pótiti pazi dreptatea i ponturile i savérsirea poruncilor DonuaieI mele fara de casar, i sutil receh gpd.-1820, Ianuarie 31. Cod. XCVIII, pag. 230.

Carte de judet la °rapa Caimpulung sud .111upeel.

pro carele Zemle Wahiscoe. Dat'am domnésca Nóstra carte dupe cererea i dupe alegerea orasanilor, ce aa facut de la ampalung sud Muscel in scris, sub iscalitarile lar, pecetluita i cu pecetea orasuluT, i prin

scirea Dumn6luti vel postelnicul, l'am faca jade t °rasilla Campulung, ca aibli a fi judecator i purtator de grija la t6te trobile orasu/uI, care se va porunci de catre Domnia mea, si care se va serie de catre Drunnélui vol postalnicu, sa le savèrsésca la vrerne far' de casar, cura si ale orasanilor pricinl judecritI, 'sa le catite dupe obiceitt i dupe coprinderea domnescului Nostru hrisov, caro ati orasaniI, si fiind-ca pentru ajutor i pentru mati buna paza a orandueleI orasului este orAnduit de ciare Domnia mea 1.1 deosebit epistat, aibii numitul judet la t6te trebile orasulta si la pric;nile judecatilor si la cisle si la orti-ce alte pricinl, a se uni intru t6te pov6tuirilor epistatulul si in mânile judetuluI, poruncim sil se pastreze ì domnescul Nostru hrisov de obiceiurile i privileghiurile lor, atat cel noa cAt i Vote cele vechti hris6ve, aseOte sub pecetea epistatuluI judetuluI si trei patru din fruntasiI mahalalelor, ca'; pecetea orasular, ce se metahirisesce la pricinI i tréba obstia orasuluti; pentru. aceea poruncim ca sa nu alba voYe judetul de sinesti numaI a o me ci la trebile i pricinile orasuluti, cfind va fi trebuinta, atuncea ca scirea epistatuluI i a pargarilor si a cate un fruntas din t6te mahalalele orahita fiind ca totiI strinsI, s'a se pecetluiasca cartea s6ti scrisórea aceea In Tederea lor. DecY sa se feréscil, oranduitul judet de jalan i nedreptatI, atat el cat si ofasaniI, carI Tor cauta a face niscareva incarcaturI in cisle i orAnsiti nu se cuteze a ingadui, ci la t6te cislele s'a se faca dréptiti cumpitinire la totti dupe puterea i starea fiescaruia; pentru care poruncim Dorunia mea Nou6 tuturor pargarilor i orasanilor de obste, sa scitI i sa cun6scet1 pe numitut juclet al orasuluI oranduit de Domnia mea, i saam recch. gpd.-18.20 lanuarie 31. duelY,

Cod. XCVIII, pag. 230.

Carte de judef la oraful Vel O nh sud Triilcea. Zemle Vlahiseoe pe carele fäcut Dumneuti cinstitul credincios boerul DomnieI mele vol ban, judet la orasul DomnieI mele Vel Ocna sud Yalcea, ce sil aibil a fi judet i purtator de grija la tóte trebile orasulul de la Ocnele marI, de pricinile co so cuvin dup6 obiceirt a le cauta judetul. Pentru caro poruncim Domnia mea si vouii tuturor orasanilor, viirpnd cartea Doninieti mele, totti sii avetti a'l sci de jude i a'i da ascultare la cele ce ve Ta da inv.6tatura poruncim Domnia mea si Dumn6v6stra ispravnicilor al judetuld, sit avetti a'l sci de judet, pazind ortinduiala luti, i saam receh. gpd.-1820, Ianuarie. Cod. XCVIII, pag. 232.

www.dacoromanica.ro

iStORIA ROMINILOR

131

In brisovul de reinnoire a privilegiilor Cam pulul-Lung, dat de Al.

N. Sutul, nu se mal face mentiune, ca in cele anterieore, de adescalecarea Orel sub Radu Negru», fad. brisovul : Arisovul judetulza i 12 peirgail ot oraful almpu-lung sud Mused. Judetului ca 12 pargarl i ca top'. oriianil eilti stint din orasul Domniei mole din Campu-lutig, ca sit fie in pace si ertatl do lucrul domnesc i de vama monastireI din oras si de vama pitarilor de la zborul sfintului lije proorocul, veri ce vor vinde WI cine ce vor cump'éra, att cal, aa bo.i, ati ptnrI, ad pesce, atí veri-ce, s nu Lail a lua de la 6.1101 vamil, dupii cum ail avut obiceia do s'aii dat vamil acost oras nicl odiniórd, i s nu aibil nimenT vole a cumpara, loe de case in oras, niel boer mare, niet sluga domn6scii, nici slugil boer6scii, s6a sil céra loe de la Domnia mea in oras, séa vad de mdrii, sétt delnita in camp, sért niscaie-'val mosii, séu vii, sat verl-ce do ale acestor orasani, ce numai orrtsanii sa fie volnici a campera unil de la altii si de vor fi si datori niscare-va orrisani all pe la boor]: ai pe la all.1 6menI de téra, i li se va intémpla acelor orilsani mkte si nu vor avea cu ce plati, sa nu fie volnici acel datornici s vénqa la alai parte ori ce ar fémanea dap martea acelor orasani, ce numal lar la orásani Sil tart a vinde; asijderea si pentru réndul judeerttilor orasuluI numal judetul ea plrgtril sit aiba a judeea pe onisani, iar ispravnicii judetulal sé i alt-eineva sil nu aibii vote a se ame3teca in judecatile lor, si sa fie in pace si ortati de fumarit veri-care din orasani ar merge ca carelo lor srt inearce pesce de la baltrt, Sil nu dea fumarit, fara numai sa aibil a da la sfinta monastire din Campu-lung, de la un car de pesce oat eincl, d.upé cum le-ail fost obiceiul si mai nainte vreme ; a-ijderea si pentru erbarit inca sti fie orasanii in pace si nesuptkati, pentru vitelo ce vor Wit la scaunele de carne din Campu-lung i pentra vitelo ce se vor tala la scaunele do carne, caro fac 'Anna prin deal la vii i pentru alte vite, ce vor stringe pontru hrana lor, niel do cum erbarit s ia dea, precum n'al mai dat niel odiniara; si iar sa fie in pace si ertati de ciohodarit, care din orasanl se vor hrtini ca mete_ sugul cizmariel, sa nu dea ciohodarit, i pentru gostinarit tUCil sil aiba a scuti orasanil ramatorI 1000 pe an, vf6nd ducti, vindti la Brasov, sil nu dea gostinarit pe acésta suma de rat-Maori ce serie miff sus, si veri care din orasani s'ar hrani ca negutiltorie, vanOnd matase si alte maruntiurl pe la tèrgitri,

niel de cum sa nu aibil supkare de cotilrit, dupö eum niel alto all n'ati nial dat; asijderea sa nu fie nimeni volniel Sil aducil vin sa vinda in oras, niel din boeri, niel slugi domnesci, niel boeresci, niel Omni' s611 macar veri-ce fol do om ar fi, Lira numai insusi orasanii sii vinl vin intr'acest oras, iar altul nimeni si nitnen1 din Omni sa nu fie volnici a incarca veri-ce povara din ora, pang nu vor incarca ìntêiuí orasaniI, atilt peste tan' vremea,

www.dacoromanica.ro

"0. A. t.IFIECHIX

câtsi la zboral sfintuluT Ilie proorocul ; asijdorea pentru rèndul dijmärituluI si al oerituluT verI-care boer ar merge ca aceste slujbe la acest judet al MusceluluI, sil aibii a le da oräsaniT pentru cheltuiala lor numaT un prfinci de bucate si care din oräsanI ar avea sii plultóscii oerit sett dijmiírit, sii dea de nume numaI banI 30, iar alt nimic superare mai malt se nu le facä, dupe cum ail avut obiceiti i mal dinainte vreme si sil aibä volnicie orrtsaniI din ampu-lung, se nu ingaduiascit pe nimenI din ceT streinI a se hriini in oras ca niel un fel de negutetorie, ce llamat oräsaniI se se hranésce inteacel tërg ; asijderea i pentru oresaniT, carI ail viI in delul Pitescilor, pe mosia Radulul Vocle i pe mosia monastireI NucetuluT, in dealul Ciocänescilor, se nu OA vole

egumenul niel odiniere a le face alte obiceiurI noue, feed numal sit aibii a pliti or4aniI vinericie domnesc din qece vedre o vadrä i ota§tina pilméntuluI dupe obiceiu, i dupe ce va seete vinäriciul domnesc afara, apoI sil le ia ota5tina, i pentru parpar sii aibe a da de crame Po baní 12, iar pentru putinele ca strugurI, ce vor face pentru tréba caselor lor, sil nu'I supere, niel alte 4eciuelI din live4i1e de pornI, ce vor avea pe la viile lor, sä nu le ia i se nu fail vole slugile sea tiganil acestor monastrrI sii mesere vinul ce vor lua din vinericiti si de otastine cu mana lor, fruit numaI acela ca bucatele, a'sI mesura vinul ce va fi sa dea en nìâna lor i ca vadrä dr6pte de Ocitriale si sil aibä volnicie oresanii Amp vinurile in del, pe la crilmile lor, precum ati avut obiceiti i ma): nainte; i iar sii aibe oresaniI din Cämpu-lung a stilpftni nisce muntI, ce sunt ai orasuluI, din descaliclítórea t,rel, ce sunt acolo in sud Muscel, dupe cum i-art stepilnit i puinii acum; asijderea i pentru verT-care din boeriI DorunieT mole vor merge sa fie ispravnici acolo la acel judet al MusceluluT, EA nu ailyä vole a supera pe oriisani pentru fên, sea pentru

lemne, sbil pentru cal de olac, ski pentru alte dud, pentru cii fiind acest oras la loe de munte i ca anevoTe a se hräni, nefiind loe de areturit, au fost ertatI de We acestoa chte scriti maT sus, inert maY. dinainte vreme, dupe cum am veclut Domnia mea atilt alte hriseve domnescI maI dinnainte, citt i hrisovul Domnia sale frateluI Alexandria. Vv. Moruz cu lét 1794 Martie 20, intärit si intru a doua Domnie let 1799 Octombrie 7, pentru aceite mili i obiceiurI ce se arata mal sus. De aceea dar, invrednicindu-ne Domnul Dumne(jeti si pro noI cu a treia domnie a acestil pravoslavnice ilrI, ne-am milostivit de am innoit tete aceste railI i obiceiurI cAte se coprind maI sus, a fi In pace si nesuperati, si interind hris)vul acesta ca insesI credinta Domniei mole Ic1.) Alexandra Nicola() Sutu. Voevocl. i ca crelinta proa iubitibor DomnieI mole fil : Nicolae Vv., Gheorghe Vv., loan Vv., Scarlat Vv., Dimitrie Vv., Grigorie Vv., ruartorI fiincl i Dumnélor cinstitI i crelinciosI boerii veut1 al Divanuld.

Domnie mole: pan Constantin Cretulescu vol ban, pan Barba Vileärescu vel vistier, pan Istrate Cretulesca vol vornic de téra de sus, pan Mihalache Manu vol vornic do Ora de jos, pan Gheorghe Filipescu vel logofet de Ora de sus,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

433

pan Teodorache Vacaresca vol vornic, pan Constantin Caliiarh vol vornic, pan Gheorghe Golescu vol vornic al obOirilor, pan Alexandru Filipeseu vol logcat de Ora de jos, pan Nicolae 61agearoglu vel postelnic, pan Mihalache Suta vol logofét de obiceiurY, pan Gheorghe Vlahut vel s'Alar, pan Mihalache Cornescu

vel vornic al politiet, pan Alexandru Hariton vol caminar, pan Alexandru Desila vol comis i ispravnic, pan Alexandru Filipescu vol logofa de Ora de scris hrisovul acesta la anal dintru a treia domnie a Domjos; niel. mele, aict in orapl scaunulat Domniet mole BucurescY, la anil de la i mantuitoruluI nostru Isus Hristos 1819 April 24, de Nicolae logon't de Divan Procitoh vel logoftt. (Iscalitura i pecetea gpd.) nascerea Domnulut Dumnedea

Cod. XCIII, fila 62.

Inca in 25 Ianuarie 1819 Alex, Sutul a dat o carte de jude de CAmpulung. (Cod. XCVIII, pag. 45).

Am vNut curn, sub ocupatiunea Muscalilor, in 4807, s'ad fost infiintat, aläturea ea institutiunea veche a Agiei, o politie sub nume de «comité», impärtinclu-se Bucurescil in colori. Lupta dusii de Aga contra nouet institutiuni, o fäcu, de sigur, sd fie desfiintatà dupò eOrea Muscalilor din Ora, la 1812. In anul 1820 Al. N. Sutu reintlinta po. liga, la care se addoga *i anterior organisata «Gasa de privighere», Otsä §i de «Astinomie».

Taca in intregime rana astädl necunoscuta anafora, prin care, la 7 Martie 1820 velitii boeri presintä Domnitorului nizamul politiei, din 32 ponturi. Anaforaoa obptdscii pentru intoemirea case poliOef

Prea lnaltate D6ntne, Cu smerita §i plecata anafora araban inaltimei Tale ca din pricina venias): a fi:J.11d do ¿unen): atál aict in orad Bacurescilor cat i dará', la Mote pe la ora§e §i sate necercetatl dupIi cuviinta §i neohezrquitt s'ail intamplat

multe hqii i cagetrtrY de ida. §i dttp6 ts.'sta privigherea ce au avut stapAnirea silinta ce aI pus'o Dumnaor zabitit putinta statut a se interca i a nu li se da vremo de a cladi acest fol de sfaturi §i netrebaice urmarirt, de aceea

dar, spre siguranta acestut oraq al dminesculut Mario): tale scaun §i a toril am chibznit acest mijloc, de se va Osi i de catre M'aria ta ca cale : sa se oranduiasca dot trel boom', ce se va socoti de catre Diaria ta la Casa privigherel inteadins pontru acésta trébá, cut sii abii deosebita cantalarie ca un condicar

www.dacoromanica.ro

434

V. A. URECHIA

i 4 logofeteI si altY. 6meni ce vor fi trebuinciosi, urmand cu nizamul acestiI trebY dupé ponturile ce s'att chibzuit acum si BO insemnara mai jos i (hipé altele co se vor hibziii Po urm i li se vor da in scris sub lurninata pecetea MiirieI tale, cum si dupé cele ce vor chibzui i d-lor si primindu-se do bine cnviinciése li se va da hotarère sé1 pavatuire de armare. Ponturile ce s'ah' claibzuit acum i s'O& intocnat pentru casa politid Fies-care gazda, cArciumar, hangin si de obste ori ce primitor de mttsafirl s'A fie dator a da la maY sus llamita casa chezasie vrednica piltra déusil legatura. ca va parasi ponturile ce se coprind j.)s, adoca

S'a aducil ind tta la Casa pe orI-ce musafir va veni la dénsul, séti ca sa(Jrt la el, gil ca sí sa mute la alta parte, spre a se da pe chezasie acest fel de om, or asupra garzet luí., ori a circiumarulul, orl a haugittlui, s6 i a altuitt, en soroc orAnduit, la care soroc s 1113 (lator chezasul hit a'l aduco ittr

la Casa si de va fi gata a se intérce la loctd loa, sa i se dea rayas al Casei i spataria rayas de drum, clavé obiceiji, iar innoiasca chezasia iarasT ca soroc hotilrit, totI acestY mosafir1 dupé ce so vor da pe burla chezasia, dupi5 cum se cuprinde mal sus, sresI ja tescherea intaritil cu pecetea case! si coprindkíre de numele °multa ca porecia, de chipul obrazulul, de hainela lui, de meseria lui, ce este urmeze, de sorocul sederei lui alta' si de nurnele cheztsulttl. sé i i ac6sta tescherea sá aiba t'aria numaI pana la sonicele ce mi fost hotarite, iar in urma col co va sine tescheroaoa mai mult sétt aseando-o, se invinovatesce atat el cAt i chezasul luI i amfindoI dimpreun t si se pedepséseti cu orAnduita catre spAtarie dupé care

de este a mal sedea aicI

dea

sii'sY

osAnda, insa pentru tescherele i chezasiI niel o plata sa nu se in, ca sit nu ajunga la catahrisis, multrtmindu-se logofetii pe léfa ce li se va orandui. Sunt opritl gazdele stréinilor a primi émonl, orI cunoscuti sé 1 necunoscutl, dupé treI césar! din n 5pto, afara mima): de se va intémpla si vie do dará,

pe carl indata a delta di s'A fie datori gazdele al duce la Casa si nearmand aq duce, sa alba a se pedepsi ea oránduita pedépsa. Sa' aiba Casa trebuinciosif ómenI, ca pricepere, carl s'a fio °mea paméntenI, casaturitl i carI sa Amble tot-déuna uniI in 'mitra plag ale poporuluI spatariet si altil in poporttl niel, dup.() analoghie, iscodind tóte gazdele stréinilor, adecil cArciamt, tractirurI, cafenele, hanurI i altele ca acestea, sa ia sérna 6mentI ce se atta naus itir intr'énsele s t chiria-sf, ea printeacestl cercotrttorI s divelésca CaS i da este adevérata arétarea gazdelor, i srt atle orl-ce mimare a fac'étorilor de réu. Sé. ia Casa séma la raporturile se primesce de la gazde si de la vil.-

taseI de se potriveso ca raparturile ce se daa la spatarie pentru co! co vin merg, pentru a descoperi adeverul si inselacittnea. Sa se faca negresit teraeInica inchidere drumurilor ReCtiviinCiÓSe §i

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMiNILOR

135

potecilor, prin rnarifetul VornicieI de politie vi a ispravnicatuluI de Ilfov vi prin epistasia zapciilor sratariet Sri, se orandniasca bunIL paza de catre spittririe la cele sciute obvtevol slobode drumurI ale oravulul Bucurescilor. sa se oranduiascrt pedépsa mahalagiilor ce vor indrazni sIL deschila vre-

un drum din cele inchise i sa faca de iznava alto drumuri noue. Tott de obvto, ori stiinï orl suditi, se'l sub nume de strIáinIsél pranktenI, amblitnd prin politie faril niel o meserie (fiind-ca dintr'acetia mal Ièrtos se socotesee a fi (ric6torI de rráii), sa se indatoreze a's1 da chezavii dup6 oranduialá. fi

Raporturile vath'veilor sa se faca pe t6te 4i1ele, de «I ce str'éini va in mahala, sea so va duce precum mal in jos se poruncesce. NimenT sä nu prim6scii, arnaut, vizititi i singa, uirri de chezavie,precum

mal jos so coprinde, insg. acest fel de slugI i muIerI slujnice sOa doicI, sa fie sciutI Casei vi stapanif ce le trebuesc slugl s'a mérgA la Casa srt cera, crtrora li se ja chezavie i firt li se dea cartY la mani, runa eh' ail vole a se bilga la stapant &d'Inri co vin din alte partí aicl, sa se cerceteze: pentru ce vin ? de ce este s'A se apuce ? i de unde ii are chiverniseala vietel? vi de se va vedea ca este farrt stricaciune obvtiet, pke s remo in ora, ori negutatorindu-se, orI filc"end vre-un lucru folositor, orI facèndu-se dascill, a invka limbI, epistimii

nievtevuguff, sba cel putin a se baga singa (de va fi insii lipsa de s'un, unul ca acesta dup6 co va da clieza- pentru a luI cinstita petrecere, sui i se dea voIe vremelnica de treI lunI, Fél de vase, séi de un an, procura se va gasi ca cale vi dupe sHoc sui vie iarsa'A la Casi, sa'vi innoiascá. slobodenia vi de se va arka inteacea vreme a sarocultil de mal nainte, om cinstit vi ticnit chezavul luI va re'manea nestriimutat din chezavie, atuncI sui i se dea vi mal lung soroc de se va gas.' ca cale, iar ftirui de soroc sa nu va4a. Masalagii sa nu amble míptea pe drumurI cu cusfént ca merg la casele lor, ci sui r'émae sIL dúrma in curta() boerescI, vi orI ce masalagia se va grisi de strajl ambland pe drum, indata sa se inchi4a vi su se cerceteze i s'a se pedepsesca.

Dup6 dou6 cesuri do nópte, orI cine ar fi, orI piímantean ori Oil do alta proteetio, va alubia inlituntrul politiei, fAra felinar, sl se radico necercetat de s'Atarle sea agio. vi coi sub striknal protectie sa se trirnita la Domnesca Curte, iar cuele in vremea ernel dupe al 7-lea coas va alubia macar vi cu felinar, si i se ja senil% vi de va fi necunoscut cu blaitialuL, sit se intrebe de catre. stròja cea Donmésca, 951 a spatarieI, ori a aqiel unde i.i este vcderea luI. i ducòndu-se 6menI al strajei cu dònsul pana ande va qice ca vade, 84 se dea in mana vi chozavia stripanului caseI vi a doua 4i sa se cercetoze vi ori canelo in curgerea noptei, (dará din striijile stapaniref) de orI ce stare vi prot

www.dacoromanica.ro

136

V. A. URECHIX

tectie va fi de va titnbla eu arme ski bänuitóre unelte, si se radico la inchisóre si s'a se pedepsescil, iar de va fi sudit si se trimitala Domasca Curte. Spataria i agia sil alba deplin striijuitoril col trebuinciosI, din panAntea, 6men1 insuratY i credinciosT, ca sa pata sä pazéscil cele trebuincióse si s'a tntimpine int"èmplatórele trebuinte.

Inlauntrul politiet, attit in t'erg, ettt si in mahalale, la locurl analoghisite si la loma departate si banuite, unde co inlesntre se ascund fric'etorl de r6a, sil se asaze stàipl ca folinare spre luminarea taturar partilor trobuinciese si a thguld, a carera ingrijiie sil o alba Casa, analoghisind acea cheltuialii pe mahalagiI, pe fe-care luna, prin scirea si a mahalagiilor i prin dreptil cislä fä'rä de cAtusi do putina incarcatura.

sa se vestescri ca pristari, ca nimeni sa nu primesca vre-un om a 16cui in casa lut, fr s ana la m'atta, teseherea pecetluita a Caset Sil se oranduiasca vatasel indestuI la fies-care mahala, carl sa si fie pata saversi pe deplin datoria lar. ap5ratI de «1-ce corone, ca Ogeacurile curtel' gospod de cata suma de neferI sea jamad li so vor da vol'e sti alba, srt li se dea tescherelile DumneluI vol camarasul, ca sa fie sciuti i prin catastih de numele i chipul lar, sa se faca cunoscuti h casa, sa in si DumnéluI vol earnarasul calut, chezrtsio de la capitenia fie-earuI ogeac ca este rIlspuncjittor pentro neferii i iamaciT së, preeu.m si Domadoi vol spätarul si Dumadul vel aga i Durnalul vol armas si ja asemenea chezasiI de la ces' ce sunt in slujbe la Domador, com i Duannélor boeriI i tagma bisorìcésc i negutatoriT col" de frunto, avénd trebuinta de arnatiti, vizitiI si stieinf sea de alte protectiI, s la de la el" cii(jutele cheziisiI, sa li se dea asomenea tesoherele aeetatare de slujba lar i apol si se trimittl la Casa ca sil se serie acolo mi numele, chipul i chezilsiile lar. Orl'-care armad- afara dintr'aX ogeaeurilor curta gospod., aï spatrtriel aI agieT slujind, orl: la boerI, orI la parte bisericesca, negutatoresert, orY la protectionat, de orT-ce stare va fi, de se va gilsi, purtAnd arme si qioa, sil. se supue la pedepsa, afara numal cAnd se va trirnite do catre stapanul sea, la vro-o slitjba afara, insi si atunet sil alba ritvasceT boerescl de la garantid lar, iar ceïIalï totT de la splItide, ca coprinderea arnielor ce parta, a 0401' ande merg si a pricineY trimiterei lor. Aceste intocmirT sa so faca cunoseuto si din partea preosfiutiei salo parintolui mitropolit, rdnduind pe preotul fies-careia bisericl, ca s le citescrt In patri Duminici de rand, ea sil nu rórnilo cuvÉìnt de nesciinta porunce'l. Catre acestea, de trebuinta, este srt se faca porunci catre Dumnélor ispravnicii din 17 judete, ea s se vestéscii la tate satelo, cum ert de vreme ce fac6toriT de r61, hott, incuibAndu-se prin satele lar si asounOndu-se, turburá pe tot anal, odihna löcuitorilor, li se poruneesce, ca pe cap.' vor cunósce meOesugesc acest fel de apucaturI hotesci, sea gazde ale lar si can(' vor aseando

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

137

pe cine-va, orI str'ein, séti pimóntén si in urnfi se va dovedi hotul, c ail Moult si ail vietuit cu löcuitorii, atundi osiinda, pedépsa i despilgubirea dAvagiilor so va cislui si se va pane pe tot aeel sat ce ail tictit i aí ascuns pe viLovat. Dumn6lor ispravnicil srt privigheze pentru careiumile i hanurile co se aflä pe la drumurI unde se fac adunarile fricgtorilor de reid si a 6menilor co n'ail 601,6111 si sä, indatoreze cii intelepto chipurI pe c'arciumarI, hangh si Vacant, ca sä so feréseä de asemenea netrebnice unirf si herecheturI

se depiirteze a se face si el' ins* guile do hotI, i orI cilnd vor sini acest fel de dmenT, séi se vor arka atre densiI asernenea fiticif,torl de fell, indatä sa inseiinteze la eel' maI de aprdpe de acel loe, adeca orI la zapciiI p1áeí, or): la polcovnicul judetulul, sért la citipitan, ea di alerge sä''I primjä. Duninélor ispravnicil si indatoreze eu acestä legaturi si pre aren_ cariI sunt adunare de arnitutI, sirbI i stiditI, supuindu-i do a fi de acum inainte intro privighere si credintiti care priméntal Orel rumilnescI, fiind-cä liieuese aicI ficéndu-si alisverisurile ion i felurI de negutiltoriI in odihnit si se chivernisesee fies-carele slobod, insä sá se scie in adeviSr, c impotriviti purländu-se, sed ajungandu-se ca frte6torl de ri51, sé pe densil, seti nedanda-T la vrerne, gred se vor invinovititi, cum si Dam nélor isprim-Lien judetuluT sá li se poruncéseä strasnie, ca sit nu which' acele chezasiT indatoriri spre folos de bag., ci sá urmeze cit eredintit .;;;. rävnit spre odihna si ocrotirea hicuitorilor. nit° aceste nizamurI i eäte altele ce se vor maI socoti de catre Inältimea ta, sit se facä cunoscute la tóte judetele Ora, poruncindu-se i Dumnelul caimacamuld CraioveI i Durnnélor ispravnicilor, ca din tai virtutea sii ingrijasciti, i sìí pue in lucrare töte urmitrile ego privesc spre siguranta

oraselor si a satelor spre a nu se incuiba 6menI hinuii i fiticaorI de 1.6'1, Ambländ din loc in loe fir' de sfialä si mestesugind herecheturI notrebnice, cricI child nizarnul se va pune in lucrare ca asemenea armare i sävèrsire in tot coprinsul Ora, precum se intocinesce pentru orasul Bucurescilor, atuncI nu ail hotil loe do scilpare si 1öeuiiiuí sigaril i orI se despart rasipindu-se, CusOu inlesnire se pun in mini si se prind. Capichehaelile serhaturilor dand la col co vin de descindea, orl la BiteurescI, ski la alt oras al ern: rumänoseI tescherele ca coprindere do nume, poreclä, chipul. meseria, sorocul sederel la locul ande merg i pentru ce sfirsit se due, si Wand si do la eel' ce se duc de aiel tescherelile ce li se clan de la Casä su, fie (Wort, ea sii Limiti de clod or): pe s6pt6rneni catastid de tofu acestia la DumnéluI vol postelnicul i Dumnélul faciti cunoseut easel si Casa gel faeä cunoseat la isprilvnicatul undo va avea a face, sed liicuind, sea

intealt chip. Fiind-ert so intoernese Trial sus numitele ponturI a

so urma si la

orwle dupei afara, de trebuintä este si se dee strasnice poruncI la t6te isprä'v-

www.dacoromanica.ro

138

V. A. URECHIÀ

nicaturile, ca s pAz6scti ca scumpätate aceste ponturT, ca tag coprinderea lor asupra stiiiinilor, ce se vor arka acolo, iar 16ettitoriI pittAntenY sii fie nesttp6ratY la aceste deosebite intocmirY ce sttnt pentru stAinT. 28)T6tä politia Bucurescilor sit se impartii in 10 plrosi la fies-care pima sä se oranduiascrt ate an epistat ont vrednic, ciírttia sit i se dee treY-patru omenl intearmati cum si cuviinci6sele povatuirT, spre a'sT implini datoria sa i far' de casar. Eje-caro epistat sit fie dator a tinea catastili de tot): sti6iniY ce se arlä aid in politic file de 16cuinta, ar6tiltor de numele luI i vérsta, i pattia de ande este faptele luY, cum si ce órneni se atla cut Mullen' inteacea plasä'a epistatieT sólo

In orI-ce parte a politioI se va intämpla grinder° de foe, s61 vre-o altä turburare, sä fie dator epistatul acestoT pläsT, ea numaY docat, de o parte sit dee de seire DumnattI val spätar, i Dumn6luT vol aga, i Dumnelui Basbeslégrt si a merge spre stingerea foculuY i linistirea turburiireT, insä sit nu m6rgii, ca totl 6meniT. Dumnélor spre a fe'mäne locurile zabetlicurilor singure, ci runnel cu ciitY 6menY vor fi de trebttintä, iar ceI-1-a4I 6menT sit stee la

local zabotliculta pentru orI-ce altä intiimplare se va intämpla. lar de altä parte epistatii Mtru acest feliä do intêmplare sit fie ca maY multä grijä privighere nelipsit do acolo, luänd aminte in tot coprinsul prasei s6le a nu se intampla vre-o reutate. Pies-care epistat sit fie datoriti, ea in t6te ilele, diminéta, sit facä ar'étare crttre Casi pentru orY-ce se va intennpla in cea-l-altil di in plasa su, iar ne avénd ce afétare sit facä' de óre-ce noii, tot si fie dator a merge in fies-care diminétrt la Casä, ca sit ja povi5tuirile ce va fi trebuintä a se da. Ciiti din partea biser.c6seä vor veni din alte pirti aid in Bucuresd, sit aibä epistatit mahalalelor a-Y duce la Casii, ca sä' sa-I cerceteze de undo au venit ? ea co trébä ? i pentru ce sre'rsit ? si cu acea cereetare co li se va face in scris, trilmitä Casa la P. S. Pärintele Metropolit, ea cercetändu-I

si P. Sa, do va fi ca sa rgmite aid, WI trämitä la Casi spro a li se da teseherea sub pecetea CaseY, de slobocjenia sederd ; iar de nu va fi a fernänea,

se int6ra inapd de ande ail venit. Acésta esto plecata n6strä, chibzuire, iar cea adeve'ratil botarire Ametne a so face do eNtre malta intelepciune a Märiet Tale.-1820, Marte 7. Al Ungro-Vlahiel Dionisie. Gherasirn Buz, Greg. Brancoveanu, Cretulescu, Gr. Ghica Barbu raclirescu, D. Racovit& Istrate Cretulescu, Gr. BAleanu vel vornic, JI. Mann biv vel vornie, Gr. Filipescu vel vistier, (r. Saniurccq vel vornic, lord. Sleítineanu vel lo,qoft, Gheorghe Pilipescu, C Du. desert, C. Filipescu vel vornic, lord. Goleseu biv ve vornic, Gr. Ralea vel vornic, N. Pt' clireseiNel vornic. NB. De aceste s'ati trämis cu pitacul LogofetieT la spätar, la aga, la vornicul PolitieY si la arrnas, asemene la COIISIIiii rusesc, attstriac, francos.

1. Cod. XCVI, pag. 49.

www.dacoromanica.ro

139

ISTORIA ROMANILOR

Alex. N. Sutu aprobä la 18 Martie 1820 in total nizamul propus pentru organisarea pohieT, transformändu-se prin ea Casa de privi-

ghere», allá data organisatä de paza ciumci, in o amad. Casd de privighere». Eforl at acestor case furä numi/i la 24 Marte, ve! ban Barbu Vacarescu, biv ve! sp6tar Gh. Vlahuti, biv vel vistier Greg. Romanitis i biv vel aga Costache Cornescu. La 25 Martie 1820 Domnitorul vestesce luí biv vel ban, sá predee

Eforilor ?wad Case téte ale «Casei de privighere», care a stätut sub adtnini,draljunea acestui boer. 2 1.

16) Alexandru Nieolae Sutu Foevoii osporlar Zemle

lahis oe.

Prea cinstitil i nobilit boon al Domniel mele Bane Barbu Vicirescu, f6slo i f6ste Bane Aga Constantin Cornescule, Proa S'Anta Mitropolit si Proa ittbitif no-,3tri boerf,

mare Spitar G. Vlahut, fúste maro Vistior Grigore Romanitis

avémd buni vointa.pentru binele obstesc, ad arkat deosebiti ingrijire pentrut linistea i siguranta contpatriotilor locuitorf ai Prea ittbitului nostrtt oras BucurescI. Deci: de maf multe ori adunindu-so i sfituindu-se, ad gäsit do cuviinti ayorw.o: ) si ail decis, ca s constituésci un s.stem politienese ( &citov6p.t.xov pentru acésta no-ail presentat anafora, cerend pe lângil cele-l-alto, ca sil nuntim

slujbasif otilniT spro indeplinirea dispositiunilor. Nof cu maro atentittne intuid cunoscinti de anafora si examinfind bine coprinsul eI, am dat lor cuvonita putero prin intirire Domnésci a anaforalef, intirire data do nol, (hipé datoria párintésci ce avem pentra linistea i siguranta fie-cir ui e d, n locuitorii Bu-

curescilor. Asa dar, cunosand cli D-v6strä boerf, tot-d'a-una v'atI ardtat bine voitorf, pentru binele obstel, v numim pe vol politaf (occsatvolloog) ai Bacarescilor si trämiténclu-v6 in copie anaforaoa mal sus citati, vidimati do Marea Logofetie, v ordonam, ea si indeplinitI, dupiS euviintil, M.o artieolele coprinse in ea si si luatl sub ingrijirea vdsträ tot ce esto in interesul omenireI. Deaca vetf observa ci mal' este lipsä ce-va spre a 1ndeplini mal bine acost scop, aiétati Domniei mele prin anafora, ca sa complectim cele necesare. 1820, Maitt 24. Ud. XCVI, pag. 131.

(L. S. D.)

Vel LogoPt.

2. Cinstite i credinc'os boerule al Domniel mole Dumnéta biv vol bane Grigorie Ghica, la intocmirea politief ce ca sfat de obste s'ad alcituit pentru paza i strijuirea acestuf de Duinne4e1 intemeiat oras despre ort-ce bantuire, prin obstésca anafora ni s'ail ficut are-tare, ca este de trebuintä a se orindui si boerf efod, carl si grijésci a se pune in lucrare si a se ruma farrt zmint6la ttite acole folositúre lucrurT, co prin capote s'a i asecjat, am n si oranduit

Dornnia mea prin osebit d manesc al Nostru pibe Po coI co s'ad gasa cu cale destoiniel, dar tiiind ca intre cole-1 alte capoto este unta, carel arata si pontru Gasa priviqlteril, poruncim, ci inteleendu-te Dumn'éta ca numita Eforie, si paradosescI túte ale CaseI privigheref, cite ad fosf sub a Dumitale ingrijire, ca sil se tirmeze i pentra aeolea orändttiala ce este intocmiti, tolco pisth gprl. 1820 Martie 25. (Pecetea gospod.)

Vel logoPt.

Cod. XCVI, pag. 135,

www.dacoromanica.ro

140

V. A. URECHIÀ

La 2 Aprilie 1820, prin carte deschisä se vestesce la t6te ¡spray-

nicaturile organisarea nouel case de privighere, alaturänd §i copie duv e nizamul cu ponturi/e, ca §i ispravnica sä se conformeze la datoriile ce prin acele ponlurI li se pun. Din ordinul lul Al. N. Su[u, vel logof6t, la 1 Aprilie 1820, vestesce §i consulilor : rus, francez, austriac, organisarea Casel, «care sä fie cu privighere a se pazi nizamul bunel intocmiri intru OW, spre a se putea

zäticni eel ce ar cugeta sä se pornéscrt in fapte netrebnice, sá petréca fie§-care färrt grijrt» 2. Se alätura copia nizamului. Cere respuns de primire. Prima lucrare a acestei poli[if (Casa de privighere) fu de a serie

la 20 Martie 1819, 1111 aga §i spataruluf : a) sa se inchia drumurile Cu gard i ant, care es din Bucurescl, gall de 18 strade, ce sunt päzite de spatarie cu 6menif sel ; 3 b) haimanalele ad. vagaborKlil din

Bucurescf sä se dee sub chezti§ie. Publicatil la tdte juiefele, care s'art tramis cu ponturile impreuna pentru casa privigherli, care s'aii intocmit acuina pentru tog. Durnnélor ispravnicT ot sud, slingtate. V facem in scire, ert pentru ca sg se zatienésa flicëtoril de role, ce apurnrea se atig atitt in sg 1ips6scri politia Bucurescilor, cht §i prin judete, aTtind mijlóce inlesnit6re, din pricing a nu s'ail atlat pring acum o bung orfinduialti de nizam ; de aceea Proa sfintia lor ptirintI arhierel i Dumnélor boeriT, prin obst6sct anafora, care s'ati intgrit si de Domnia mea, s'aii intocmit o Gatti, care sit fie en privigherea a so pgzi nizamul bunoT intoctniff intru ON), spre a se putea zaticni col* ce ail cugete 1

sg se porné-ich in fapte netrebnice, ca si petrécg fies-care fruit de grijg, la. care Casa sunt ortinduitl eforI Dumnéluf vol ban BArbuVacareseu. i D imnélnI biv vol spritar Gheorghie Vlahut i lltunnélul biv vol vistier U-reg. Romanitis Dumn6110: biv vol agg Costache Cornescu. Fi fiind-cg asupra acestut nizam suntetT i Duninev6strg indatoratl e t cele ce se aratg inteacea hotririre, de

aceea, ca s vö fie sciutrt datoria i hot trirea, scotôndu-se copie si adeverindn-se Damnbv6str,i, pe care cetindu-o de Dumn6luI vol logofel, iatii se trlimite cu bung intelegore, si pullet( a se trece in pravila piimèntului in osebitli Maio

cusutg, apof sit paneti a se ceti iii tilrgurI si erase, nu. odata, ci la fie-care lee de trei orl, adecg la 3 jile de titirgurf inteun loe, ct sg intelògg ca totit, si copia ce S6 triimise de aci, si so pistreze de condicarifi, (NO care Dumnévústri s ingrijitI cu Wig strgsnicia a a so pgzi nizamul intocrnai, cgel in uring, la cercetgrile ce are si facg. Cesa ingrijirel, gisindu-se ca atI fiicut eusur, TetT clidea la iavinovatire i cuv6nt de indreptare nu.41 avea. §i de primire sá avent Domnia mea insciintare.-1820 Aprilie 2. Cod. XCVIII, pag.

Cod. XCVII, pag. 255. Ve li Cod. XCVII, pag. 410. Aducem actul intreg la cap. Edilitrttei. E do observat, ca in acest act pentru prima data am [Oat in limbrt vorba comunicatiune: (11841FIUKAL4111),

www.dacoromanica.ro

istortrA ECImiNILott

441

EforiI nouel Case de prive ghere, intocrnev, la i1 August 1820 bud-

getul de cheltuell al, acestei Case

1

1. Prea Inallate 136ifine. La obstésca anafora a D-lor Boerilor luminata intiirire ce s'ail dat piirintésca ingrijire, care privesce apururea spra desavérsita linistitii petrecere odihnrt a norodulul ce locuesce i iuteacésta politie a Bucurescilor, otarindu-se o deisn6va, Caaa a privighereE., care sa ingrij6scli in tatt remea a intampina orT ce cugete de vattimare a obstef ar putea zamisli cu cugetul lor aceT re'a naravitT, ca tóta plecaciunea am primit-o si adunandu.ne ca toti1 impreuna, am citit-o cu Uta luare aminte i cu datornica s ipunere ariltandu-no am si fama incepere ca urmarea co se °avine. Dar fintd-ca acC3sta Casi are trebuintá de dmenT spre slujba si de vre-un venit, eu care sa p6tit intampina cheltuelile ce urmeza a avea. §i catre acesta, de vreme cii i de ultra InalOrna la prin inte16pta judecata ni se da slobodenie, ca pentru cele ce voin

cun(isce ea sunt de trebuinta, spre con desavérsita, panero in «andaba a

acesteT trebI, sa le facem cunoscut InaltimeT Tale, ea plecaciune arkarn, ca trebue mal intéla doT bulucbasT dimpreuna eu neferiT lor calar]: a se afta slujind la Casa ne1ipsi.T, spre sevksirea intêmplatkolor trelmintl. Trobue si 50 de pandurT, din carl 40 ati a se imparti la 10 epistatl ce urmeza a fi orinduiti la 10 plasT ale politieT, adica de fe-care epistat cate 4 pandurT, iar cer-l-altt 10 ce prisosesc sii slu./ajascrt iarrtsT la Casa Trebue si pe fie-care luna cate 3000

talen): a se r6spunde in condeile acestea ; lusa : TalerT 350 Casierul. c 300 la 4 logofetl. 1500 la 10 epistatT. po talerI 150. 600 la deosebiti iscoditorT ce este trebninta a se orandui, ca srt cerceteze in t6ta vremea cafenelele, tractirurile, i alte aselocurT unde este adunare de multe felitrl de tSmenT. 150 cheltuiala zarafier. 100 Dohtorulu.T.

60 doT paznicT, irisa unid la Pm tretul ot CilintinA lazaretul Vacaresef.

si alta' la

3000 De aceea ca plecacittne ne rugarn H. Tale, ca atat ac3stI trebuinciosl neferT

si pandurT sa-I orandulasca ca un cii-s mal na'nte, c1t si piltra cheltuelile ce ariStam ci trobaesce, sa ni se faca cuuoscut de unde avem a le primi si preste acestea, pentru tainatul neferilor si pandurilor acestora ce sunt a sluji, cura si hrana cailor acelor neferT, iarasT si ni se arate de ande este a li se féspunde? ea sa scim si noT co r6spuns srt le clara lor. La pontul al 6-lea din au.tfora, vedem rëspand6ndit-se, cicapichehaelele serhaturilor sunt portincitl a ingr:ji pentra cel co vor veni decindea, ca srt faca catastih de nuntele lor tramita la Duninòlul vol Post si DumnauT sa '1 dea la Casa. Dar pentru cel cc vor veni si vor esi de la cele-l-alto hotare a vecinatatiT nu vodem poinenind in anafora, s'ati d.tt niscaT-va poruna catre vatasiT de plaill ? i fiincl-cil este neap6rata trebuintil de a fi sciutl si aceia, de se va gasi de cuviinta de catre Inaltimea ta, s'a se dea luminate purunct

www.dacoromanica.ro

142

V. A. URV.CHIA

Din actul de mai jos se vede, cä noua politie cere panduri de paza i fonduri entru «iscoditori» adica spiont... Politie fära spioni

nu exista! catre vatasI, ca pentru 6'41 streinI vor voni din launtru, sh le dea la mana tescherole coprindetóre de numele lor, de meseria ce ail a arma dupe ce vor veni aicea, povetuindu-I cil, cu acele tescherele sa vie a se arta drept la Casa. Si dare acestea sa fie .indatoratl vatasiI, ca la fie-care cinci-spre-dece dile, tramita la Casa catastiv areitatoriii de cat! streinI ail intrat prin schelele plaiurilor, spro a vedea. Casa de s'ail aretat "aicea tott 'streiniCaceia catI vor fi scrip in catastiv ì asentenea sa se urmeze §i cit esitl din Ora afaril. La poutul al 5-lea din luminata intarire,vedem ca ni se hothresce, ca pedepsa vre-unora ce vor cadea in grew i sa se faert cu globire de banI, iar nu intr'alt chip. Dar fiind-ca unii dintrlaceia poi sa fie 6menI saracI si de putero de 1:10: lua resplatirea, cu acest fel de chip, dupe cum sunt adica vataseiI, earl sunt pe la mahalale i altI asemenea lor, de va fi buna'vointa Mariei tale sa ni se dea slobo4enie ca pe aceI cart din greAtil vorn cunósce

ca nu ai mijlec de acest fel do mesura vine! lor.-1820, Aprilie 1.

srt le facem mustrare ca bittaie dupe

arbul Vächreseu, Gheorghe V lahut, Grigore Romanitis, Costache ( Corneseu) Vornic.

Asupra acestel anaforale, Al. N. Sutu da hot:Mire: 16) Alexan lru Nicolae Sutu voevo Z i gospo-lar Zemle Vlahiscoe Cetind inainteit Domniet mole, acésta anafora a Domnilor boerilor eforI

al cAstinomiel., am t priimit aretarea ce ne face, fijad cu euviintä. De ac eea dar, cat pentru aceI doI bulucbaA poruncim Domnule vel Cilinarassi sil-I daI negresit, ca 8;1 fie napristan in slujba Casa, iar dinteaceI certitI 50.de panduri, poruncim Dumitale biv vol Bane Epistatule al sp ttrtriel, sil olinduescl deocamdata in slujba A8tinomie1 30 de panduri. Pentru aceia cate talon 3000 ce se cer pe lung poruncim, sui se iconomisesca deocamdata trebuinta acesta din banil ce ail primit Astinomia de la Casa priveghera, pana cand voin"chibzui i vom asecja la bung orinduiala de uncle si se agonisesca acole trebuincióse cheltuell ale astinoinia. Pentru cel co tree peste hotarele ImperatescI, poruncim D-v6stra

velitilor vorniel at Domnescol n6stre terf, sit sitpunetI p vet01 plaittrilor tot la aceea-g datorie la care sunt suptqt capuchehaelile serhaturilor, ca i e`f sa urmeze intocmai. pentru col ce intei si es din terA, intelegkda-ve si Dumn6vestra hi acesta ea Dumnélor bJeri eforl. lar pentra vinovatI aceI saracl, fie

pedépsa lor in he de glen', bttaie, dupe mesura vine! lor. inteacest chip, intarind Dumnia mea, cele coprinse inteacesfil anafora, pruncim Domniel

tale vel logofet de tera de sus, si facl Doninerele n6stre pitace poruncit6re dare Dutnnélul biv vol Ban epistatul spitarieI i dare Dumn6lor Torniel si catre Dainnélur vol Camaras, ca fie-care sa urmeze i sit evarrscil cele ce privese,e la a sa datorie, dupe cum printr'acesta, Donnescrt a n6stra intarire

se orinduesce.-1820, Aprilie 4. (L. S. D.)

Vel Lo soft&

Cod. XCVII, pagina 2,5

www.dacoromanica.ro

.

148

ISTORIA ROMINILOR

Cate-va dispositiuni ce mai coprinde anaforaoa Eforilor dau loc la urmAtéreie acte: a) Pitac cätre Velitil vornicI, ca sá ja in scris pre stréinii ce vin *i es din térii §i s5 insciinteze Casa Privigherei §i sä le dee la mAnIt te§cherele.1

Pitac cb.tre vel spätar, sä dea Eforilor cAstinomieb 30 de panduri la dispositiune, dei ei ceread 50 i un nutnèr de neferY. 2 Pitac cdtre vel chmära0 sd dee la dispositiunea Eforilor «Astinomiel» dol bulucba0. 3 1.. Pitac la velitit vornid ca stá ia in ¿mis pe strNnil ce vin fi es pi sh insciinteze la Casa privigherd Cinstitilor si credinciosilor boon aï Demniot mele, velitilor vornicI, fiind prin olost6sca anafora, ce s'ail facut, care s'ah inth'rit si de catre Domnia mea pentru intocmirea easel astinomiel, nu este coprins de a ingriji si vatasii plainrilor pentru stfe'niI ce vor intra i vor esi din ter ]. afara, ca si le dee la mana tescherele i prin auaforaoa ce ail facut aciim Dumnelor boeriT efod., care s'aa intarit si de Domnia mea, arata, ea de trobuintä este de a se face si ac6sta turnare ; puruncim Durnnév6strh, sa se serie viltasilor de

plaiil, ca pentra catI striuï vor veni din launtru, sa le dea la mana twlierole coprinrjaire de numele i chipul lor si de meseria ce ai a urma dupb" co vor veni aid i unde se trag a mergo? povatuindu-I ca mal inteiii cu acole tescherele sil, vio a se arka drept la Casa' si catre acesta sa fie indatoratl va-

tasil ea la fies-care 15 dile sa trimita' la casa catastih arkator do 6ï strainl al intrat prin schelile plaiurilor «pro a vedea Casi de s'au ariitat toti striSinit acoja cati vor fi in catastih, fricend asomenea turnare i pentru cei ce vor esi din t6ra afana, tolco pisa!' g-pd.-1820, April 5. vel Logofrt.

(pecetea gospod.) Cod. XCVI, pag. i W.

2. Cinstite si credincios boerule al DomnicI mele, Dumnóta biv vel bane epistatule al spathrier, fijad-ca Dumn6lor boeril efori al' aqtinoanid, prin anafora ail %cut arZitare DomnieI mole, ca trobninta este de a so orandui la acesta Casa 50 de panduri a fi spre strajuirea i sav6rsirea int8mplatórelor trebuinte,

care anafora ca o urniatóre hotarird Domniel ruele ce esto data la obstesca anafora, primita fiindu-ne, am intarit'o, pentru care si poruncim Dtunitalo, ca dintre pandurii spataresel sil so dee, acum de o cam dath, in slujba astinoiniel 30 pandurI, spie a fi nelipsitl la Casa, urrnand la cele ce li so vor porunci

de Mimador boeril efori, toleo pisa!' g-pd. 1820, April 5.

vel LogoPt.

(Pecetea gospod.) Cond. XCVI, pag. 13^.

3.Cinstite si credincios boerule al Domniel. mele, Dumn6ta vol chillaras° fiiud-ca Dumnélor boerii eforI al astinomia, prin anafora ail frica aretare

www.dacoromanica.ro

V. A. tiliEcinit

144

d) Pitac la vel Postelnic, sA serie la capitalele tèrei din serhaturi

sà dee la eel ce vin de descindea orI in Bucuresci, séü in alte orav ale tèrei rumânesci, pasporturi i de doue oil pe se"ptémAnA sä trimétä cataslih de ace§t1 cAlétori la postelnicul i el s'A-1" facä cunosculi Casa ca i Casa st1-1 vestéseä la isprävnicate Intlintarea cnouei Case de privighere n'ari adus pare-se supresiunea Agiel. In. favárea acesteia posedem cAte-va acte, intre care unul din Fevruarie 1820, de complectare a stégurilor aqini ea 40 de 6men1 2. Domniel mole, ca trebuilitil este de a se orAnditi la acesti . cash' din buluchaq dimpreura cu ladera' lor calan a fi spre strajuirea i siversirea int6m1)liitú-

relor trebuinte, care anafora ea o tirmittúre hotrtara Domina mole, ce este data la ola-pesca anafora, ca o urrniltaire hotrtara Domnia mele co este data la obstésea anafora, primita' fiindu-no am intaritto; pentru care si poruncim Dumitale, de a se da acestf doi huincha% in siujba astinomta, a se ida nelipsiti la CasU, urmAnd la cele ce li se vor parunci de llumnelor beoni eforT, tolco pisali g-pd.-1820, April 5. (peeetea gospod.) vel Logopt. Cod. ICCVI, pag.

Cinstite i crediticios borde al Domnief mala, Dumnéta vel postelnic, fiind-cil in obst6ca anafora ce s'Eta intocmit pentru Casa astinomiel care s'au infiirit si de Domnia mea, la pontul 26 se coprinde, ca capichehaelile serhaturilor sil dee la ca: ce vin de decinclea ori: la Bucuresa ea." la alt oras al Ora rumlínesct tosc:ierele co,arincjet6re do un nele, porecla, chipai, meseria, soroctil se(lera, locul unde morg pentra ce sffirsit so dutc, i sá ja si de la i

ca ce se duc de aia tesciaerelile ce li so dail de la Casi si

sil,

fio

dator): ca

trimitil de 2 ea pe sëptilmemil catastila de totl acoia la Dumn6ta i Duannéta sa'l facT. cunoscut Case): ca si Casa sta'l faca eunoscut la ispiávnicat, ande va avea a face, ara Ricuind, 861 intealt chip ; ci d ir si Dutunóta sg o faa canosca sil o pAzèscg in tocmaY, tolco cutrt, ac6sta la captchehaele

pisah g-pd.-1820, April 5.

vel Logopt.

(Pecetea gospod.) Cod. XCVI, pag. 13)

16i ilexandru Nieolae Suta voevod i goepodar Zemle Vlahuoe. Dama:ata vol vistier, (NO aratarea ce no face printeacéstil anafora vel aga, pruncim Dtvuitale, ea prin Dumnélat vol vornic al siti so pisòse6, ludo 4J O no fi farra pricing, carT. s'A se asoze la stégurile agiet co'ti va arta Dumnélui vol ag sunt mal trobttinciOse de a'sf. avea

s'et spre implinirea slujbelor agia. 1.820 Fevritarie 16. Cod. XCVI, p g. si».

(pecetea gocIpod) vel Loggpt

www.dacoromanica.ro

tsrrbrux AOMINILOIk

Intre lucrdrile de naturä administrativa num'éraräm §i aceleale unel comisiunY speciale randuitä de Al. N. Sulu, Cu misiunea de a alege pe cei adevèralf suditi i a le da un nizam. Grea intrebare, tot mal grea pe fle-ce di a fost acea a suditilor, care fäcéti f6rte an.evoMisa §i adose orl oblar paralizan administratiunea §i justilia In 'Oro rumänésca Inca la 2 Fevruarie 1819 Al. N. Sutu, prin pitac invitrysivanul, pre boerii hatea maziti sà chibzuiascá asupra amadeleT» suditilor. La 24 Fevruarie Al. N. Sutu, repetà pitacul cätre boerl, in coprinderea urmät6re:* Pitac catre mitropolitul I catre episcopl 91 catre boerit velig hal ea ntaziri pentra chibzuir e a strginilor. Praosfintia Ta párinte mitropolite, iubitorilor de Durnneded Sfintia v6strrt episeopilor i Diunnév6strd einstitilor i credineiosI elitilor boerI al Divt.nalul DorunitiI mole, liaba si mazilI, cu tito cn 'lile:A de la (loar) ale acetii lunI s'ad dat porunca Dolunía mole, priu pitac, entre proa osfintia v6strä' si entre una din Dunin6v6stra pentru madeua stidinilor, dar fiind-cá esa desiivèrsita chibzuire nu s'ail facut ptInrt acum de entre dumn6v6strii,. de aceea eu deadinsul poruneim, cil fará catusl de patina' zilbavn adunandu-ve ca top la un

loe si vëdénd eoprinderea tkacaluI de mal sus arntat, srt face cuviinchisa cbibzuiro i sa arta tí Domnia mole prin anafora, toleo pisah gpd.-1819, Fobruarie 24.1 Pr ea Inaltate

Sluga mrtrioI Tale, dupë ce nfam insárcinat ea dregátoria agia, filtre alto ingrijirI ale datoriilor sale intrand si in cereetarea stégurilor bresleI agiescI, le gasese infra o mare dernpnnare i lipsn de emú', intéid pentru ¿tupe' ce nu s'al intômplat suma ces intocmitá a caiduluI de la asezilmônt In cáce, apol i dintfaceia co s'ati fost dat, unii murind si aThi fugind, astrt-di se afln agia in maro neajungere de címenl, Inca i paza nizarnarilor isl ea s'a-

vèrsirea ca mare diseolie si urnirtdrele trebl ale obstia se cauta ca mullí

greutate, iar mal vèrtos la intampldrI de foc, cii ntt se ajung slujitoriI a parta ergaliile si a riávali spre intampinarea primejdiilor, precum si cápitaniI ce parase ncíptea strájile din nod sempturI ale politiel a rnmaind numaI en cate un orn ce este fírte en neputintá a intémpina para nizamuluI pe deplin ; de aceea nu lipsesc a ar6ta IlArieI tale si m rog, sii fie luminatrt porunca entre Damnélut vistiernl, ca sii truplin6sell lipsa de slujitori ce a i stégurilo, 'nácar pe col mortI si fugitI de la aserrunênt inecíce, spre patea agia a cauta trebile si para nizamurilor ea inlesnire si fina' eusar, iar hotneirea rômane Mina Ta. 1820 Fevruarie 9. Vel Ag a.

1. Cod. XCVI, pag. 17. Istoria Romknitor cts V. A. Urachid.

..,zoomn

www.dacoromanica.ro

V. A. URECHIÀ

1.46

Cu studierea §i regularea emadeleb se randuise defmitiv o comisiune. Comisinnea pentru cercetarea suditilor a fost compasa din biv ve!

vornic Iordache Slatineanu, biv vel spätar Iacovache Riza, vol s'Atar Gh. Vlahut si vel vornic al politiel Iganolache Ralénu. Acestel cornisiunl Voda II dete un logofet In pers6na lui biv ve! sluger. D. Topli ceanu.

Uta iarna anului 1819 si primavara din 1820 se lucra in afacerea suditilor, cum se pòte vedea din actele aduse In nota. 2 Credincios boerule Domniet mele Di-manche Toplicene biv bel sluger fiind-cä ca cercetarea suditilor din bita Ora am oranduit Domnia mea pe Dumnélor cinstitI §i credincii10 boeril Domniet mele Dumnélut biv vol vornicu Iordache 8latineanu, DumnéluI biv vol spätarul Iordacho Rizal, i Dumnälut vel s'Atara' Gheorgache V1uíhu i Dumnaut vel vornic al politiet Manolache Mema, unde fiind trebuinti i de logofät vrednic §i practicos a crtuta-acästä tr6bä Muga Durnnälor oranduitit boert, dupä pliroforia ce am luat Domnia pentru Dumnäta, c al maI fost la acéstä tréba i te-af aretat ea tótä destoinicia

credinta, iatä dar to oranduim printr'acest doninescul nostru pitac logorät la tréba cercetaret suditilor, sub ascultarea i povata Dumnélor oranduitilor poruncim, ca filcènd tr6ba acesteI logofetit zapt, sa aibt a tinea catasti§e carate i flimurite, puinduli t6til silinta a te arta ca slujbä vrednicä §i creclinciósä, ca sá dobandescI mila Domniei ineic., tolco pisah gpd. 1819 Octombre 22. Cod. XCVI, pog. 90.

Hotarirea pentru ordnduiala ce 8'e& dat prin anafora intaritä. .16) Alexandru Nicolae Sup Voevod i gospodar Zemle nahiscoe. Dinteacéstä anafora §i din catasti§ele ce mi s'all dat, am canoscutDomnia mea ravna §i silinta ce ail pus Dumnélor oranduitit boeff in cercetarea §i descoperirea color adeväratt §i märturisitt cu bune dovetil suditt fatä ca ceI oranduitt din partea cinstitelor consulturt, cum i rostirea ce o atí chibzuit Dumn6lor prin care s'a' se awje la o bunä oranduialil duprt alogerea co §'ail fä'cut §i in ce chip sil fie cunoscutt de flotan inainte ea' adeväratl suditl, o primim Domnia mea fiind intocmai dupä vointa nósträ, spre a fi ale-p i cunoscutt la tätä

ob0ea col' adeväratt suditt, färä a se mal face amestecäturt pricinuitäre de supärärt atta stäpaniret, cut i cinstitelor consulaturt. Drept aceea dar intilrim Domnia mea anaforaoa ac6sta ca tata cele coprinse inteänsa §i poruncim Dumn6v6strä oranduftilor boert cercen:toa, ca suditilor color adoväratI, ce s'ad ales O. s'al cunoscut de bunl, srt li se inchipuiaseä patentele in dos romanesce, unde sä se tr6cA numele, cìnutl, porecla, locul locuintet, me§tepgul §i chipai adeverindu-se ca isca'liturile Dumn6v6strä', precum i in cele co so vor da in urmä la coi adeväratI suditl se vor adoveri do catre Durnnélor ce): dupil vremI

vel vistier §i vel postelnic, iar pentru col ce se vor ivi de acum inainte, orI -vor veni not din alte färt, sOil aflandu-so locuind aicr in ptiméntul Ora' vor fi dusl pentru ale lor mesera i iar41 se vor intärce ; poruncim ea sil se cerceteze pe afarä §i de ispravnicaturile judetelor de fatä ca starostit de suditt.

www.dacoromanica.ro

IStORTA ROMiNILOP

447

Din actele date in nota se peite vedea, ct Comisiunea suditilor cere ca sä trdm0 in sinul el diferitil Consull, representantl, carl sd pe unde vor fi, v6d6ndtt-le pasusurile ce vor fi avènd la infiel', din care srt se indestuleze mal inti3iti do sunt suditt eu adevIírat si al doilea cand a intrat in térä si pentru care trób i cltil vreme al sä zäbovéscri pana se vor intdrce, si alud digié sorocul ce insust ist vor pune vor mai zäbovi, atunet ispravnicil pe de o parte sa insciinteze visteriet si dospre alta siPt indatoreze a'st aduce aicí prin cinstitul consulat, sub al cäruia protectie vor fi patentele,ca srl se arete la sapanire si sil se adevereze &T'a nizamul ce este dat ; asijderea si pentru ceT ce se vor ivi aict in orasul BucureseT, asemenea cercetare s li se facä prin cinstitele consulaturi si prin dvornicia politiel, dandu-li-se nizam tot ea chipul ce s'ail Jis mat sus; pentru suditit aceia cm.'" neavènd niel' un eilpritaill séll mestesug se preamblä in zadar flira trébri si fila de meserie, sä se fach arötare indatoreze a'si da chezäsil vredniee prin nota la einstitele consulaturt, ea pentru buna lor petrecere, ca ori cand vre-o unul dintr'aceia se va abate in fapte netrebnice, afluid Bid-inda-se ariátare &are consulatal sël, D'adata s'A se gont5sea trecéndu-se pesta grariiii, ca cu acest chip sil se prectirme t6tä

de pornire la fapte notrebnice, iar pentru suditit ce se atla ca pravrilil, mastesugurt i fiind-ca acestia se negutiltoresc cu statornicie in pAméntul Orei precupetiI'datorie a fi supust intru tate la pravilele pämèntulut, sub au neapëratil povittuirea dregiltorilor férel, in cata vreme se lianwe metahirisind ca slobodenie acelea care le motahiriseso si pilméntenit, poruncitu ca prin scirea cin stitelor consulaturi, sii se asede dimpreunä cu isnafurile si breslele prtméntenilor, fies- caro dup'6 mestesugul lut, s66 meseria ce metahirisesce ; cu acéstä dar butal intocmire asediandu-se prieina suditilor, poruncim Domnia mea, sil se pue In lucrare si sil se pAzéscil fuíruí catas): do putina stamutare si Dumru5ta vol

logofete de t6ra de sus, sil fuel domnescilo n6stre po:unct la prirtile unde se envine, pentru paza acestuT nizarn.-5 falle 1820. (Pecetea gpd). Coa. XVIII, prtg. 265.

Prea Inaltate Dínnne. Prin laminat pitac oranduitt fiind, slugile lläriet talo pentru ca sa cercotam cit scumpiltato pe ceT. din Bacureset si din a Mrtriet tale terä, carl se chiamä pani acum sndii, sii lamurim si dovedim Illiíriet tale cine si 60 dinteacestia sunt adev6ratt i marturisitt ? cine cu bänuialil si cu indoiala ? (hipe" supusa n6striti datorie cercetand si cilutand pricina ea ttlí putinta scumpätatet,

i cu col din partes cinstitelor consulaturT a fie-crtreia str6ine cut', am lidias in ces din urmä acésta tr6bil la isprrivirea cea de3ilvarsitä Inteacestasi chip : dupg co mal' int6R1 am luat catagrafiile din t6te pluíi1e Bucurescilor de la Durtin6lut vel dvornic al politiet cum si cele &Tb. la Dumnélor boerit ispravniel at judetelur. aicl in politie am adus pe fies-care i Pam cercetat fórte ca amäruntul, iar in judete pentru maT curatil descoperire celor bänuitT, prin alegerea n6strii, cu luminata M'aria talo porcina', s'ah oranduit inteaceste 12 judete de dinc6ce Durnnélul stolnicul Rilducanu Clinceanu i in einel ot preste Olt, Dumnélut arninarul Spirea Bratul cercetiltor s'a de t6trt descoperirea ce ati fatil

www.dacoromanica.ro

148

V. A. URECHIÀ

reguleze amadéoa» In decomun aeord. Dup'ä ce In urma Wei do la 1812, se dobandirä de la Pérta firmanurI, autorizänd guvernele térilor ulmat ati adus catastise, carol° puind u.-se inciinte, cum î cercetarea n6stri din

politie, din tit° am asedat aceste catastise, ce le inchinilin MirieI tale, Mg la Nr. 1 s'ail trecut col' ce s'atí gisit cu cuviinti a remlinea dajnicl, la No. 2 eel remasI suditl, la No. 3, cal ce tot suditI ati reams, dar neavènd nicl. un cilptâiu séti mestesug se indeletnicesc la netrebniciI ; dinteaceAia calf yor da chezisil vrednice s reme locuind in pirnêntul adesta, iar 641: nu, si se tréci hotarul, si la No. 4 coi ce se atlä cu prvllii, mestesuguri sbi precupetii acestia arc remas a fi tot suditI, dar pentru ale ion meseril asedat si fie supusI la zabitil pim6ntuluI, judecandu-se intocmaI ea ruble la prigonirile cele inclinate meseriilor lor in cati vreme le vor urma, langa acestea, pentru ca de acum inainte ca inlesnire sil cunesci pang la cel maI mic dregitor i zabit pe fies-care suctit, am gisit de trebuintil, ca or): si se dea la manile lor deosebiti adeverire a cercetirel scrisi romanesce in care si se arete numele, sanul, poreela, local locaintel, mestesugul i chip' pentru ca si nu se mal intémple bintuirI suditilor, s61 aeeste inchipuirI al se serie din dosul patenteI lor, care 0', se intirésci ca iscìíliturilo slugilor Aläriel talo eel ce am fost oranduitl la acésti cercetare, ad' de nu vor avea-o acest fel de adeverire In limba pimemtalul, rumrtuéseä, multi se vor strecura cu ponosluirea de sudit de pe la pricinile mcilor zabitl col ce altil, limbit streini nu cunosc litrI numaI Pe cea rumanésci i ca acest fel do mijloc socotim, cl coi co Oral acum s'aut ilinurit suditl vor fi cunoscutI la verI canelo, iar pentru col ce se vor ivi de acum inainte, orI vor veni not din alte plri, séti allandu-se locuind In Domnésca MirieI tale Ora i vor fi dust pentru ale lor meseriI i lar se vor intirce, si se dea luminata Miriei tale poruncii, ca care chip se cuvine spre sigurantie si se intirésci patentele acestea.-3 Iulie, 1820. lordache Slatineanu vel logofht, lacovache Rizzi vel postelnic, Gheorghe Vlahut biv vel spatar, Manolache Baleanu vel vornic al politiet. It Alexandra Nicolae Sula Voevod i gospocl.

Zemle Vlahiscoe.

Dumn6v6stri ispravnicilor ot sud sinitate, v facem in seire, pentru nizamul suditilor ce s'ail cunoscut adeNeratI, cart sunt stititorl aicI cu negutitoriI i mestepguel si asupra color ce de acum tnainte se vor mai ivi, orI vor veni noI din alte plri, sérc coi ce pentru folosnl ion sunt viitori aicl In téri, i intorcitorI inapol, cum si pentru ceI ce n'ail niel un cipitaiti, este si se -urmeze buna oranduiali i petrecerea lor, dapi intocmirea ce s'ati ficut prin hotiírtrea DornnieI mole, ce s'ae dat, dupi care scotèndu-se copil adeverite de Duninaua vol logotetu.1, iatil se trimise i acia una, pentru care ve poruncirn, ca tocmai intru t6te si se pilzéscci orancluiala acésta i Damn&

vóstrii sit ingrijitl a se urma intocmal si ea sit nu fie ultati, si puneti a se trece In condica judetuluï, iar copia si se pästreze acia, si de primire sil avern Domnia mea insciintare i fitI sinitosI.-1820, Talio 9. Cod. XCVIII, pag.

268.

www.dacoromanica.ro

'STOMA ROMINILOR

149

romttne de a nu recunósce ca sudig de cAt pe indiviqii aCU adevérat sudiff», lar nu suditY %cuff din pämèntenT, acum unul din consuli, me ales cel austriac aflä, mijlocul de a dobändi pe neWeptate drop-

tud pentru sumil söl. Pànä aci, orï ate prefaced suferisä vechia organizare a breslel, ea rèmäsese tot o buntt cetate a comerciului industriel national°. Tret note la trel consulaturf: muscalesc, nemtesc i frantozesc pentru nizamul suditilor, trimitadu-se si copie de anafora ca hotarirea Domni"scts, care s'aii trecut mal jos. Din luminatA porunca Prea lnlatului nostra Domn, ca ciaste se face arbtaie, crt pentru suditia ce s'att cunoscut adev6raVi., earl sunt stAtatorT aicT cu negutititorisi i mestesugurI i asupia color de actin inainte se vor ma)." ivi, ori vor veni din alte pllri, séti pentru coi ce pentra folosul lor, sant viitorT aicI in térA si intorciitorï inapoI, cum si pentru cei ce n'ad crtpiititiii, este sí so urmeze buna oranduiald si petrecerea lor dapa intocrnirea adunrtreT ce s'ad filed ca inteadins °braze din partea Domniei si a cinstitilor consulatorl, dupli care ail dat si 11IiIria sa voda inttirire, i scotêndu-se copie adeveritii de logofetie, iatui se trimite si la cinstita cantalarie spre a fi scìu i cunoscut nizamul ['costa, ca si dea porana suditilor in ce chip all a tirma.-1820, Iulie 9. Cud. XCVIII, pag. 26i.

Pu,blicatil din partea aghentiel care suditl, de nizam. De la chesazo-cr`diasca aghentie din printipatul Valahiel cätre to0 suditil chesazo-cr`diescl din sud Olt.

Tuturor suditilor chesazo-crgescI co se at% aici, li se aduce aminte, cat): din vechime ail metahirisit alisverisurT statornice cu märuntisul la acole fost ce privesc la alis-verisurile paméntenilor, tot-d'a-una iaeasT din vochirno, obicInuit ca Sli fio i aceí sudiff ca i alii supus1 orAnduelilor pttratIntaluT,

la We privesc asupra aceluT alis-veris de isnaf, cum i pentra pricinile de judecrtti ce privese spre isnaf de ruo;tesugul lor, réspumjend havaeturile diirile co se obiclnuesc da es critro met dregiltorT la care sunt supuse acole isnafurT, fiind deosebT iarrtsT ea top, ca nun: ce locaesc aicI, urmatorT nizamurilor

ce se dau do dare stllpànire, pentra buna intelegere si evnomie. Drept aceea dar, ca sk Be in sciinta tuturor si sub ingrijirea lor, ac6stii oranduialli ce au do a o arma, iia lipsi i acurn chesazo-craiasca aghentie a da afaea' ac6stií poruncitho publicatie. Bucuresd, 1820, Iunie 30. (Pajirea) Prin chesazo-creciasca aghenf.te cantelarie. Udrischi Can telar.

1820, Iulie 5. S'aii Mont art)." din partea logofetid la t6te judetele ca cartea cinstitel: aghentil impreunate s'ati trimis, care s'ad trecut in condia de anaforale ale logofetiel. Cod. XCVIII, pag.

www.dacoromanica.ro

150

V. A. URECHIA

Agentif consular' pun conditiune la primirea ca suditif sd fie asculatori, supuV legilor Orei, ea el sä fie admi0 ard niel o deosebire de p5.ménienil in bresle. Asia eä de unde un negustor sudit nu avea dreptul de a vinde mara cu.deamënuntul, ci numai de a'0 deslega

coletele, ca sá vindà ea angrosigi, de acum inainte se va bucura ola t6te intocmai Cu raelile peinuintulu. i». De ace0 suditt, cu me0,eog oil negutätoff, numiff austriacesei §i britanicesci allá comisiunea '288, lar fdr'ä de niel un meste§ug, adevòrate haImanale cifra de 526. Comisiunea ar fi dorit ea aceste halmanale t'Ara capdtdiu sA fie espulsate

din térä, dar nu primi agentia espulsarea decat pentru cel carl nu vor da cheze'qie apentru buna lor petrecere» 1 1. Pitac gospod etitre vornicul politief pentru 8udi0.Zemle Vlachiscoe. Clustit si credincios boerule al Domniel melo, Dumpéta vel vornic al fiind-cii pentru suditiT ce s'ati cunoscut adevarati, carl sunt statätorl. aicT Cu negutatorii: i niestesugurif i asupra color co de acuna inainte se vor mal ivi, off vor veni noT din alte partI, sau pentru eel ce pontru folosul lor sunt viitorf aid in Ora si intorciitorT inapoI, cuna i pentru cei ce nu a', cripataiii, este sa se urmeze buna oranduiala i petrecerea lor, dupi intocmirea aduniiril ce s'au L'Ud cu inteadins boerl oranduitf de catre Domnia mea si din partea cinstitelor consulaturl, dupa care am dat st Do nula mea intarire, scot6ndu-so epii adeverite do logofotie, iat'c't se ti imite i aidT. la vornicie una, spre a fi sciut si cunoscut nizamul acesta in ce cliip este a se arma si de catre Dumnéta, tole° pisali gospod. 1820, Tulio 9. vel Logofit. (Pecetea gospod.) Cod. XCVI, pag. 165.

intarire Domnacti la catastihul suditilor austriacesc i britanicescI orapl Bucurescilor, ce s'a trimis la aghentie. IÑ Alexandru Nicolae Sutu Voevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe. Teorisind si Insine Domnia mea acest catastih de cercetarea ce aii facut Dumnélor oranduitil boerT, tuturor suditilor austriacescl i brotanicescl ce se atta cu n'enluta aicl in oritiI scaunuluT DomnieT mele BucurescY, vëquiti ase4atl

ea baila orandttiala la No. 2, ceT ce s'ati dovedit de bunT sudiff, in suma de lude 288. la No. 3 suditii cei: ce sunt fr mestesug, fara stapanI si fara capataiii, cita sunt s dea chezas pontru buna lor petrecere, lar nedand srt lips6sca de aTcT, adunatl in sunifi, de lude 526 ; la No. 1 suclitil coi ce ail meseriT pentru can: s'ail botara a fi supas1 la 'die intocmaI ea retj plimintuluI, de acolo meseriI, in suma de lude 288, adunandu-se peste tot lude 814, totT siiditii austriacesci si bretanicescI, ceT cercetati: pana' acuin si se atta asta data löcuind In Bucurescf. De aceea dar, ca o asetjare facuta cu bulla oranduialit, prin cercetare

fata cu oranduitul cinovnic al ciustitei aghentil, o intarim Domnia mea cu domn6sca astra pccete, spre a's1 avea armaren intocmal dupii cum se arata. 1820, falle 17. (pecetoa gospod.) Cod, XCVI, pag. 156.

www.dacoromanica.ro

vel Logofrt.

ISTORIA ROMANILOR

151.

In 47 Iulie 1820 adecä imediat dupe intärirea datä de Alex. N. Sutu anaforaleY comisiunel regulatòre suditilor, Marele logota comunie5 Agentlef; austriaco .catastihul nominal de 814 suditY at el recunoscut.i.

Acéstä regulare in dauna intereselor economice ale tèreY nu face pro suditt mai supug legilor férel §i mai putin insolenti, dar (15., o recun6scem, momentan Ore-care viere administratiunei luí Al. N. Sutul.

In 9 Agust 1820, caí-va suditi austriaci bat arnäutif de strap nóptea. PoliVa cercetézä casul §i dovedesce, cä suditi furil vinovatif §i propune lul Al. Sutu, spre pilda §i a aflora, ca pre cei trei din ei cae' aü fost prin§f §i du0 la inehisòre, sá Ii aplice pedépsa bätälei prin térg. Mirabile dietu ! Al. Sutu aprobä in 9 August pedépsa propusä. 2 1. Catre cinstita chesaro-crezesch aghentie de la logofetia mare a pa de sus fiind a IdirieT Sale prea inaltatulaT nostru Domn si a cinstitel chesazo-cräesci aghentil: a se face alegere i deslusire tuturor celor adevbratI suditY. austriacesei i bretanicescI, cfitT se atli asti datì ca 16cuinta in orasul BucurescT, spre a fi sciuti i cunoscutl la turt obstea, s'au ficut cercetaro de aire Dumnélor ortinduitiT boerT, fati cu cinovnicul cinstiteT aghentil

alcituit acest catastih, in caro se m'al' toti pe anime, coprinsl in sumi de lude 814 i s'ai i intirit ca luminati pocetea gospoi. M1 jos iscilitul

are cinste de a tetina° dup6 poruncii catastihul acesta, la cinstita chosarocriiasca agb.entio, ca sä se tréci in protocolul cintelariel si se rógi a avea cinstit r6spuns, cä s'ad primit i s'ail ficut caid la cantelarie.-1820, Tulle 17. Vel Logofet. Cod. XCVI, pag. 186.

2. Jaca pitacul de pedépsil : 16.) Alexandru Nicolae Sutu voevod i gospoclar zemle Vlahiscoe. Cinstite i credincios boerale al DomnieT mele, Du.ninéta biv vel spátare Iancu Racoviti, epistatule al artnisieT, pentra lude treT, anume : Ghenciul Cárcitimaru, i Ivan Rándasul, i Onea Ungurénul, ce prin con:Atarea Dumnélor rildicat mánile dove lit cä oránduitilor de citre Domnia mea boerT, lor asupra strajei stipániref, s'ad fost dat Domnésca néstrit intirire la anaforaoa Dumnélor, ca sä' se bata prin t6rg si si se slobi5da ca vrednici chezasi

de puirilsire, iar no av6nd chozal si se surgunésci din téri la locura lor, fiind émeni strilinT, dar pontru mal inlesnirea sä'vérsirel spre a se destaco orasul de acest fel do 6rnent netrebnicl si turburitorT. ob.3testil liniste, poruncim, ca si se bata citte4' treT la fata locului, unde ai ficut acea indraznire si si se surgunésci negre3it atara din %tira la locurile lor, tolco pisah g-pd. 1820, A.ugust 9. vel Logolet.

(pecetea gospod.) Cod. XCVI, pag. 178.

www.dacoromanica.ro

152

V. A. URECHIX

Alegerea suditilor mal servá pentru a pune incá o datá. in luminá, E tarea cea pe atuncI nelnsemnata a populatiuneI evreescl. Mal telte cele 127 de lude de evreI aflätori in I3ucuresci eraii supu§i Aus.tricescI, §i din cifra totald a suditilor din t6til téra, 2/3 ere] evrei. Acéstä informatiune resultä din catasti:lele intocinite. tirmtirirea hotilor. O prtocupatiune veche a guvernulul l'érei era

acea a stárpirei hotilorval I nu i a celor din slujbelPentru paza de boli, continua rolcovniciile Cápitänille de scaun, de mijloc §i de margine 2. Polcovnicii de Vlasia continua' a fi ingrijità de noul Domn 8. Poterele functionézä mal mult séii mal putin barnice 4. So rinduesc personage anume preste maI multe judete, cu misiunea de a urtnäri pre hotI, de a lua mèsurile de starpire. Ved 13 carti de polcovnicie de judete in Cod. XCVII, pag. 60.

VedI in Cod. XCVII1 la pag. 52 si 53, ciirtI de capetenie, de midloc, din 26 Tanuar 1819, de dincóce si de dincolo de Olt. Asemenea de capitrinie de margine, in aceeasI data (26 'armar 1819) pentru ambele pilrtT ale MuntenieT, tot in cod. XCVIII pag. 56-58. Vedf 1 cartY de capitiknie de scaun din 26 l'armar 1819. (Cod; XCVIII pag. 61). .Nu le mal reproducem. cacI un difera de acole deja publicate de noI in anteri6re volume. Ved): cartea de Polcovnic de Vlasia, din 26 Ianuar 1819. Cod. XCVIII pag. 61-62. Este identica cu cele deja publicate.

Vedt 5 0;141 de potera de preste Olt, din 26 Ianuar 1819. Cod.

XCVIII pag. 59. Zemle Vlaltiscoe. Pentru ea Bit nu patim6scrt likuitoriT de catre hotT si fac6torI de role si sil petrécia linistitI si ocrotitt, oranduim pe Hristea buluebasa sí pe Alateiii bulucbasa, ca dimprenna cu ómenii lor sil amble si sa, se ineunPre prin j'id* si ande vor simti cit s'ad ivit niscareva hotI si facéfoil de rele sa alerge spre paa i ferirea 111cuitorilor i prinderea acelor talharT; drept acoea poruncim si Dumnév6stra ispravnicilor aï judetelor i polcovnicilor i capitanilor, siti dati. maná, de aintor oranduitilor, la cele ce yor aves trebninta, spre savarsirea poruncel, ferindu-se oranduitii de a face ce mal putina suptírare s61 chelhuiala loeuitorilor cu mancad si bi5uturY ale lor

si a cailor lor, co tdte cele trebuinehise sil le campero cu ban1 m'II de la Mina, i saam receh gospod.-1819 Maní 23. (pecetea gospod.)

vel Logof'ét.

Cod. XCVi, pag.

Pitac catre vel spatarul pentru a nu i se da l4fa clucerulul Cosa mal mult de ccit pd,nä la sfe'rsitul trecutulut Februar. Cinstite i credincincios boerule al Domnief mele Dumnéta vel spatare, cu tac cri la 4 judete dinc6ce de Olt, era oranduit i insarcinat de catre coa dinaintea Mstra Domnie en strajuirea lor despre hotI i fäckorit de rolo un

°lucera' Costi eu le% orandoitá do a i se da pe fies-care luna, dar fiind-ca

www.dacoromanica.ro

453

ISTORIA ROMiNILOR

Polcovnicia de nrgovi*ea se desflintas6 de C.aragia sub cuvént ct fdcea jáfuiri löcuitorilor. La 20 Marte 1819, Al. N. Sutil' o retntidupiá nizamul ce are a se intocmi pentru striljuirea tuturor judetelor de obste tirméz4 a rsénnInea de prisos acel nizam do acole 4 judete, ca care era insrircinat numitul clucer, de aceea poruncim Dumitale, ca Rifa ce avea oränduita de a lua, s i se dea numall pftnll la sfilrsitul trectituld Februar, iar de atuncI indee sil conteneze a nu i se mal' da, tolco pisah g-pd.--1819, 3.Iartie 2. Trel Logoftt. Cod. XCVT, ¡mg 2 .

Carte prin m'e se oretaduesee serdarul Diamqndi in cinc l judete ot preste Olt pentru ingrifirea hotilor. Zemle Mahiscoe. Ingrijire avênd domnia mea cea niaI rutòiil pentru. linistea téreï si a locuitorilor 1inititá petrecere, intre alte cate uni chibzuit de folosul obstiel, nu am trecut ca vedorea pentru infranarea relelor care so intèmplri din partea color ce sunt näräviti a face rél si a nu . lutolege poruncile i nizammile sthpuìnirei. Drept aceea am si dat Domnia niea ctiviinchisele poruncI si nizamurl prin DitningaI vol spatarul pentru hotiile ce púte a se intCimpla in ce chip s'a' urmeze polcovnicu si cilpitanil spatilrescI ocrotind pe locuitorI si strrijuindu'I in tot chipul de cg.tre de role, ca neadormitit privighere i paza atlandu-se In USO.' vremea pe la popórele unde sant oranduitT, dar pentru cit locuitoril: si calkorif drurnasI

din 5 judete ot preste ()It ail pätimit in trecutele viernI si ah cercat multe raitritI de caro otomana ce s'au ivit pe acolo, jqfuind si aznind in folurI de chipurI, maI vértos acum pe vreme do primá'varii, din care pricina nu. mimar odihna locuitorilor se suptira, ei si agonisita lor cea trebuinciósil a caselor lor se zäticnesce, neputénd a merge si a se eil'étori rara sfialii pe unde le este tróba. De aceea co. enviintä am socotit a se orandui iarä'si precum au fost credincios

boerul Domniel mele biv vol serdarul Diamandi, osebit de cele-l-alte poterI spiltrirescI, insarcinat at ingrijirea vallarei i izgonirea filatorilor de ¡ele de la acole 5 judete ot preste Olt, pro carele ti si volnicim printfacésta Dornn6sca inístra carte, si'I poruncini, ca ori unde si off in ce ces va simti ert s'au innoit niscale-va hoti i fketorT do role, sil be ia dupti dênii dimpreunil cu. 6inon ï suíl si ori vii Oil mortl prindri i si'l izgon6scil, iar de so va inc6r4 de a lor bunii vol° ca sil se predea tëmpla vre-unif dintr'acel si va socoti i nurnitul se'rdar cri este ca calo a li se hiirazi ortriciune predilndu-se, sil aibil vol() in patena ace-cii. doninestil. 'Astro carta a primi pe acei prodatI cu ertarea gresalelor lor, insil sit trimitii curan' filie la spatrtrie pentru. &usa, afetitnd anurne ca pliroforie ce dinenI sunt? din ce loe si din ce sat ?

alta vreme au arma in talbilrie si Me jafurl ail filcut veil in ce parte de

loe? iar pe col' ce va prinde de tälliarl s'A fie datorI a'I aduce la ispavnicatul aceluI judet, ca acolo mal ìntêiil sá cerceteze tóte armärile lor, fatri cu nurnitul silrdar i apoI ca examenul cereetiíreI sit se triméta la Bucuresal prin scirea Dumnaul caimacamultù ; pe 6inenil sei cel va avea intr'acésta' infrilneze apururea, ca sil nu facä, sup'érare locuitorilor i cea mal patina bäntuire satolur cu cerero de conuco i choltueli, pentru eacI am oranduit Dom-

nia mea indestula Rifa po ttita luna drept cheltuiaia luI si a (5monilor Al;

www.dacoromanica.ro

154

V. A. URECHIX

int6zd dupè cererea boerilor

boerinaOtor». Acestel polcovnicit se dad 50 de o§tent. Vodä fixézl. atributele, indatoririle i havaeturile Polcovniculut, care este un grec : lordache Csepolitos 1. Prin nizamul ce Al. Sutu dä noului polcovnic de Tirgovi§tea, i

se recunósce un drept exorbitant: acela de a judeca ca primä instantä §i de a inchide (5menii. 2 Acéstä jurisdictiune o va exercita Polcovnicul numai in Tirgovi§te. La 16 August 1819 o nouä carte domnéscä limitézä dreptul de a judeca, pentru polcovnict §i cäpitant, numal Amá la suma de 10-20 taleri. O cäpitänie noud se organizéz4 la mo0a Herescit a luí' biv. vel cäminar Costache Nästurel, in 7 Iunie 1819, dup6 stäruinta proprio-

tarulut, care se insarcinézá a stringe insu§i csátane i a alege pre chpitanul. 8

Cu referintä la stirpirea botilor, mat aducem in note unele §i amintim pre altele din cartile luí AL N. Slitlil. 4 pentru ca sii pótá savarsi aunau.l oranduit acésti slujbá cu care s'ati cinat, poruncim Dumitale cinstite si credincios boerule al DomnieT mole caimacanule al CraioveT. i Dumn6v6stril ispravnIcilor aI acelor 5 jadee ot preste

dati tot felul de maná, de ajutor la trebuintele ce va avea, precum vo1 polcovnicilor i cáp.tanilor de prin ¡lid* si de la margin1 i vou6 vátafllor de pla urI si zapciilor do prin plií asemenea sti flt1 siritorl la orT-ce intampiare si trebuititá se va intampla ca s6 se inlesn6scil prinderea hotilor puind in lucrare porunea ac6sta a Domde1 mole impreuná ca numitul, care privesce spre odihna si repaosul tuturor locuitoriler de obste si a ciilétorilor tuturor dinteacele ciad jai*, eäul intriacestasI chip se pdte prinde hotiT i fáckoriT. de role ca inlesnire, náválind ca top asupra lor, si iará1' en ao6stá, privighere -sor lipsi rlfutlítile din térá i fárá temere fle$-caro póte sii s'O urn6scá dup6 trebuinta sa in t6ta vrene i orf ande va voi, tolc) pisah gpi. 1820 Martie. Olt,

Cod. XCVIII, pag. 23%.

Cod. XCVIII pag. 125.

Intre havaeturile polcovniculul de la rirgoviste, i se dá i dreptul de a preleva de la t6te scaunele de carne, pe an, 50 talen, iar nu de la fie co scaun. Asemene are havaetul grosáritulta tal« unta, iar nu cate 3, cum fsi permisá a lua (15 Iunie 1819, pag. 164 Cod. CXVIII, pag. 152. 16) Alexangru Nicolae Sutu Voevod i gospodar. Zenzle Vlahiscoe.

Cinstitilor si credinciosT boorilor aT DomnieI mole: Dumnéta biv vel vornice Grigorie Bälene, i Dumnéta vol sphtare, i Dumn6ta vel vornice al poMiel si Dumnéta vel agá, fiind-ca acum se aflh viemea primh-vereI, chnd totI ceI ce el cuget de a se porni in fapte hotescI i talhiirescI Incep a se sfiltai

www.dacoromanica.ro

155

ISTORIA ROMINILOR

a) Anaforaoa boerilor din 11 Martie 1,819 relativa la ponturile orI nizamul starpirel hotilor. A supra acestei anaforale Al. N Sutu dà resolutiune de aprobare In 16 April 1819.

Ponturile pentru nizamul hotilor din 14 Martie 1819 contine 20 de articole. 2

Oprirea de vinlare libe,r1 a ierbel de puNA i a glòntelor, ca acéstä carte : Dumn6v6stri ispravnicilor ot sud sinitate. V15 facem Domnia mea in scire, ci la nizamul ce s'au intoemit de Domnia mea, cu sfat de obste pentru tilharI si fielítori de rele, intre altele se coprinde i pentra iarba de pusci i fisicuri i gl6nte, si nu aibi vol.° nimenT a vinde la 6monI necunoscuti,.nicI aicI in politia Bucurescilor, nid afara prin orase i sate, ci cel de niel, carT vor avea trebuinti a cump6ra, sii m6rgá s cérii ruívae, ori de la spitthrie, sG11 de la agio, iar col de abril', do la Craiova, si c6ri, de la

si a se giti spre acest fel de netrebnice fapte i urmiiri; se envine a se faro dar adinci chibzuire do orT cate nint6ce privesc spre int'Impinarea si ziticnirea acestor fel do pornirI. Gel mai indemiinatec loe al intilnirel eelor niriviti si notrebnicl, undo isT sitèrqesc sfaturile tovir4:eI lor, intru acest fel de pornirT, sunt malialalele i alte licasurl de atd'''. din politie, ande conicese felurimI de strainí, venitl de la multe pirtl strgine; file de a fi seiut sfioitul venireI si al sedarel lor aicT in politie, se pot intimpla multe netrebniciI. De aceea poruncim Dumn6v6stri, ea adunAndu-ve eii totil la un loo, sii chibzuitT cele mal cuviinni6se mij16ce, prin caro s'ar putea da un nizam pentru strÉliniI ce se atli acurn veniff niel in politie, loeuind prin mahalale,

prin hanurT, prin cafonele i alto locuri i pentru coi ce vor veni si de acttm inaince, ea si se ridice §i si se lipsésca cu total despre dèn01 ori-co despre ori-ce netrebnici fapra s6:1 pornire, i si arkatt DomnieT mole prin anafora, tolco pisah gpd.-1819, Februar 24. vel Logoftt.

(peeetea gospod.) Cod. Xeln, pag. 17.

t. Cod. XCVII1, pag. 135. Boeril car1 la 11 Martie 1819, semnézi ponturile pontru 1100: Gr. BrincoveAnti. Const. Cretulescu, Gr. Mica, Barba Vio ¡rosca, Dumitrascu Raeovith', Istrate Cretulescu vel vornie, Const. Biliceanu, Mili. Maitu vel vornic, Grig. Falliesen, Grig. Bileanu, lord. Slitineanu, G. Filipeseu vel logofët, Const. Filipescu, Const. Caliarhi vol vornie, Mili. Racovitti, Nicolae Golescu, Ion Stirbel vornic, Iordache Goleseu vol vornic, Itex. Filipescu vol logof6t, Grig. Ralea, C. Rasti, Nihail Corneseu vol vornie. (Vecjil aetul in anexe.) 2. Cod. XCVIIT, pag. 121-125.

www.dacoromanica.ro

156

V. A. URECHIX

Dumn6luT. caimacamul Craiovet, i cet de prin judete sì dill do la Durnnélor

ispravnicit judetulut, incredintandu-se Dumnélor, mat sus numitit zabitt, off In cinstea acestut obraz, s6t1 in chezisie, asa &VI dee rä'vas de a fi slobocit sil cumpere, iar indriznind cinevast a vinde acest fel de lacran, impotriva acestut nizam, si se pedepsésch intocmat ca un tálhar ; dect, ca si se piz6sci acest nizam ea oránduiali si file de cusur, poruncim Dumn6v6strh, ca nu numat cumpöritorit sa fie supust la acésti randniali, ci i vimptorit fie ea chez4it bune i dupg nizamul ce ail fost dat si mal nainte ; vimjarea acestora si se faci la un loe, séil malt clod, alegendu-se de ciitre Dumné-

vöstri ipochimenal la care vi vett incredinta, ca sil vindi numat la eel ce vor avea rhvasele Dumia6v6stre, diinclu'l pe buni chezisie, cict urmánd Impotrivil vor fi supust pedepsel do mai sus aritati, iar in alte piirl, ande se va afla pe la prhvilit, OVA si se stringi si sil se dea la acela carel este incirc-at cu vin4area, de la caro W.V. implinéscrt plata protalut, iar care nu va voi sii o dee, si o pecetluitt ca soroc ortinduit sil o scótä din téril, dar MBA si trimiteti catastili la cine aniline se afli i cáti, si ce soroc le-ati pus, luánd si adeverintil de la nu'inä de legiltura ce va da, ch' o vor saite din OA si nu numat acum de o cam &ail sii punett la oránduiala,' nizamul acesta, ci tot-

deanna si avett ingrijire ca tóti strisnicia a se

piizi,

cict in urmil ort..ee

cusur se va intémpla din pricina neingrijiref Dumn6v6stre, vett ciidea la invinovitire, si de primirea acestit porunci sii avem Domnia mea insciin-

tare si fitt sinitost.-1819, April 9. 1. Cod. XCVI, pag. 29. Cinstite i credincios boerule al Domniet mele Durnnéta vel agá', itt facem

in tscire eil in obstésca hothrire ce s'aii fá'cut de dare Domnia mea Inca din anal trecut, April 16, care prin publicatit s'au Meat cunoscut agiel, se coprinde la capul al 11-lea chiar asa : «fisicuri, iarba, glónte, sil nu aibil vole nimeni a vinde la 6ment necunoscutl, nieT .aict in politia Bucurescilor, niel dark' prin erase si sate, ci col de aici, cart vor avea trebuinti a cumpira, sa mérgii sii cérh rivas, sari de la spitilrie, 01 de la agie, iar col de Mari si Oriel riiva de la ispravnicit judetulut, s611 de la Dumnélut cairnacamul Craiovel incredinti-Inclu-se Dimin6lor mal sus numitit zabitt, oft In cinstea acolut obraz,

s6i1 in chezisie, asa sill' dea rhvas de a fi slobod sil campero, iar indriznind cinevast a vinde acest fel de lucrurt impotriva mal sus numitulut se pedepsésci intocmat ca un tálhar, opriudu-se ca totul eel ce iimbli prin sate, cum sunt mimularit ca patina marfä, a nu vinde nict de cura acest fel de lucrurtp. Ci fiind-cil de acum inainte se incepe vremea primiveret, cAnd tott col cu gandart rele si närilvitï in fapte de hotie, se Intovärä'sesc ea allit de fac giitinl, atat de allele, eût i de gl6nte i fisicurt, de aceoa dar pontul acesta do mal sus, care este datorie netigiiduiti a se pá'zi totdeauna, acum teacéstii vreme trebuinti este ca mat ca osebire se pilzésch nizamul; pentru care poruncim Dumitale, ca cu tot dinidinsul i ca töth strisnicia sit puf in laptil nizamul acosta, ca care mijloc si se zationésci si cot ce vor avea cage.

www.dacoromanica.ro

45/

iStO. RiA itOMANILOR

In un pitac din nota se 'Ate vedea ce pedépsfi se dete negutitorilor, cari contravenird la acéstä dispositiunel. tare a se porni inteacésta, ftichd Dumnéta si altele ce sunt trebuinci6se dupii nizainurt spro Intiírcarea i zilticnirea facötoriler de rele, tolco pisah gpd. 1820, Februarie 22. Vel logofit.

(Pecetea gospod.) Cod. XCVI, pag. 126.

Asemenea pitac s'ali fäcut i ciare vel spatar. Asemenea s'ah fäctit i publicatiT la thte jadetele.

ICh Alexandru Nicolae Sutil Voevoi i ospodar Zemle lahis oe. Dumnéta vol aga. de vreme crt col in dos ara*: impotriva nizarnulta sia poruncilor Domniel' mele, ait indrranit a vinde fisicurI i glónto i iarbti de pasea fArii osebire la fiescare cumpörator fruti rrtvrtselele agiei si ale spä dupö pliroforia ce ne dai printeac6strt anafora, a cärora urmare fijad si TP4'1114161.0 folosulut obstiel, pentru a acestora dar infranare si pilda i altora asenienea lor, poruncim Domniel tale ca tke fisicurile i iarba de puscä ce s'au gäsit, sä se iea controbont.-1820, Martie 7. (pecetea gospod.) vel Logofrt. 1.

Cod. XCV, pag. 35.4.

.Prea Inedfate Dómne,

Dup6 luminatti porunca lläriet tale, co prin pitac de la 22 ale trecutulut Februarie mi s'ah dat pentru nizamul ierbeT de puscti, fisicurt i gl6nte, cui nu sunt volnict nimen't a vinde la 6ment nectinoscutr i cä, Cu tot dinadinsul si ea tót strrisnicia sä se punii In faptä nizamul acesta,urmätor fiind cu Intr'adins

zapeiìl agiesc, s'ah fiicut catagrafie de tott aceia cAtt ah avut acest fel de lucra si se giisesce suma ce mal jos se aratti ca insemnare la fiesce-care cari acestia all fost popritI sil nu mili vindä acest fe l de lucran i" inca din anal trecut, cand prin luminat palie, s'ah fost dat nizam, ca numat de col ce vor fi aleA oranduitt de ag!e cu rilvase, sä se faca vindare, ale agiel, ale spätäriet, iar altil fitrit rayas niel aceotia sa nu aibä, vote a vinde, si dupi5 cercetarea ce am %cut, m tncredintaih crt mat jos arkatil vindötori, fila' a fi unniitort nizamulut, ati vindut necontenit i färä osebire la fies-care, precum se face dovadä chiar din iarba i fisicurile ce se gäsese la dénsil neridicata i nepecetluitrA, si de vreme ce se &ese impotrivitor1 si nesupust la folositorul acesta nizam, Oto si de acum 1nainte, rnijlocind prin tainti vindörI, sil aducä supörare zitticnire nizamtata, dupë datorie nu lipsiiti a arka Intiltimet tale, ca sá mi se dea luminatä' ponina si pentru iarba i fisicurile ce s'ah gäsit la dènsiI ce urmare sit fac.--1820, Martie 2.

www.dacoromanica.ro

i58

V. A. UREdiliX

d) Obligatiunea supusa tutnlor celor carl crdètoresc, de a avea tepherea In reguld sub pedépsb. 1 Testale figicuri

Oca iarba

la Ovanes Rusciuclau, carel tat vindut'o lui WO. la Bilrbieru poslusnic maese.

180 120 40 70

--

1

30 20 7

20 1

6

1

200 200

9

5

8

1

10 6

1

3

457

99

la Iuda Ovreiu, si la Isdrail. la Cilibou. la Mason. la Ovanes. la Mason. la Iacob. la Nicola. la Isac. la Lazar. la Nicola. la Teodor. la Hagi Gheorghe. la Ivaneiu Giurgiuveanu.

1. Cinstite i crediticios boerule al Doinnia mele, Dumnéta biv vel bane Grigorie Brancovene, epistatule al spOtOria, intro cole-1 alte nizamuri ce sunt supuse sub ingr:jirea i privigherea dregiltoriei spOtOriel, 'este anal si col ce se cuvine a se da mal cu deadinsul asupra color ce cälkoresc din ora-sul Bueurescilor afarrt in toril, s6i si peste granitO, afarrt din tOrri, ma): vértos de acum inainte, cand i drurnurile stint deschise i trebuintele indéinn6 la mill mite ertlOtoril, care cu tilt° c se fac prin scirea spOtilr;e1 cu rilvase de drum dup5 oränduialii, dar fiind-crt intro cOlkorI urmézti a fi col maI. multi stremi, ditpi5 cum este sciut ca 0'mi:intend sunt främäntatt cit strilinil, nu este indoialil crt Tor mestesngi multe chipurI de vieleniIamilgiteire, de nu se va face ingrijire maI din Treme, spre a se ziitieni t6te drijdiile de Ticlén cuget, i a'si avea nizamul acesta mal bung, intemeere si tarie ; de aceea dar poruncim Domnia mea, ea citti dintr'Onsit se vor arka de acurn inainte la sphtrtrie, cerènd 1-Owls° de drum, s'a' nu li se priméscil intr'alt chip cererea, ci sä se trimitä Mai intêiíí la ispravnicul do strifiinl ca se cereeteze de sunt intro dajnicif vistierieI, s61 la alta orAnduialrt, i aducénd de acolo aileverinti in scris, sub IRAlitura ispravniculuI, atunci dupZi noima acel adeverinte se va .face urmare a li se da si rOvaul spraäresc de drum, a-ijclorea i pentru striiinil din Bucureset s so faca armare, cerèndu-li-se a aduce si acela mat ìntòití adeverintil de la DumnOlul vol vornicu al po1itie i atuncl srt li se dea si rilvasul

iar Intr'alt chip si nu li se dea, toleo pisah gpd.-1820, Marti° 25. vel Logofet.

(Pecetea gospoel.) Cod. XCVI, pag. 136.

Meat si ciltre DumnéluI vol vornieu al politiei si

Asemenea pitac

ckro ispravnicu do striiinl.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

IN

Tu Iunie 1819, Domnitorul da in judecata DepartamentuluT de criminalion, pe nisce indivicll cari aü fost gäsiV allètorind färä rivq de drum. e) Un nizam pentru gazdele de hoti se dä in April 1819. 2 Dumnévéstrá judecátorilor al* departamentuluI de criminalion,

'mil ce s'ad abátut din buna caviinti i atl esit de aicI din °rasca scaunulul DomnieI mele, fa'ril a lua voIe si rávas dupé cum este obiceial pilméntulnI urmand impotriva nizamuluI ce am dat Domnia mea, pentru cea de obste bulla oranduiala si a tuturor supusilor nostri buná petrecere, acum s'Eta dovedit, de aceea iatit se trimit la acel departament i poruncim Durnnévéstri, ca cerco-

tandu'l si judecandu'l (hipé pravila, dupé ce le vetI faee examenul, sit ne arétatI in scris ce pedépsa li se cavine a se face ? tolco.....-1819, Iunie 29. Cod. XCVI, pog. 47.

Dumnév6stril ispravnicilor ot sud shritate. Vé facem in scire, cii, langá cele-l-alte nizamurl ce s'aö dat si necontenit se dail pentru randul fiicétorilor de role i altele, ce privase spre odihna löcuitorilor, trebuinta

este a se da un bun nizam si pentru gazdele color facétorI de role, pentru ca sciut lucra este, ca ceI rol inörövitI spre faptele hotiei i a talháriel, pana nu'sI asada intôití gazdele lor, nu fac netrebnica pornire, si fiind-ca ceI maI mult1 carI se fac gazde se giisesc dintre carciumariI de prin orase i de prin sate i de la carciurnile din drumurf si din pádurI, de aceea dar poruncim ca strisnicie Durnnévóstrii, ea pe do o parte si se aducii la isprövnicat. orI atapanil mosiilor, séti arendasiI, carI sIt se indatoreze a lira chezasil vrednice de pe

la carciumarI, cu legiturö, ca nu se vor abate la acest fel de netrebnice si ort ettnd vor vede a cate un om stréin filr' de niel* un fel de cu bilnuiali, st fie dator carciumarul a'l ariáta satuluT, st51 la vre -un slujbas ce se va intérnpla in partea 'oculta, ca sii'l prindö, caro chezisit si le adevereze si stöpaniI, orl arendasiI mosiilor si sii stea t6te in plistrare la ispriivnicat, dupé care fácénd condicil sub iscilitura Dumnévéstri ispravnicilor judetuluI, coprindétóre de numele i carciumartiluI i de mosia unde este asedat, de numele chezasulul si ca adeverirea stCpànirluï mosieI, orI a arendasuluI, sá se trimitl la spätttrie, ea sá aibli intrégá sciinti i ca inlesnire s dovedéscii pe insusl fricétori1 de role, arétandu-lo stöpaniler de mos:e si aren-

dasilor a fi ca nutre privighere la acésta, cit vor fi réspundétori pentru carciumariI lor, iar pe de alta parte, si dati poruncI strasnice pe la zapciii ca sil indatoreze si pe caimacamii satelor i ea ingrijire, spre a nu se face vre-unul gazdá de hotI st5i hot, cli vor fi cut totiI la °sana si la réspundere i dovedindu-se intre dénsif vre-unul, cá" s'aii abatut la netrobnice urmarl ca acestea, si fie datorI pe datii a1 aréta la slujbasI, spre a face crtduta cercetare, iar cand il vor töinui i cu felurI de mijléce il vor ocroti si se va dovedi Li urnui in vre-o fapti de hotie, séli in vre o tovörösie ttilhöréseN, scie eu hotitrire, cé se vor Invinovulti silteniI de clitre stripanire la grea dépsi. la care acest nizam, suntetI indatorati Dumnévéstrii ispravnicilor mal ca osebire de a priveghia. ca sti se plizésci in Wat vremea neströmutat, rara a se l'asa la amelie si nebligare de sémi, cácI temoiul dezradáciniirel fäcétorilor de role, este acesta, adeca spargaluirea gazdelor si privigherea de obste, pe langö

www.dacoromanica.ro

166

V. A. bilECHIÀ

hott

D Un cas extraordinar avem de adus din Septembrie1819. Doui inchis la Schitul Ezerul, omorind trei potera§i cu puscI slo-

bogite di din läuntru. Al. N. Sutu aprobd sä se dee foc casal unde sunt rerugiatl acei douI hoti. O minunatä mesura. Al Sutu constitue o adeveratà o§tire de aperare de hoti, venind de peste botare, in satul nava din plasa Muntelui (jud. Ramnic-Sdrat) cu alte 3 sate (liodul Laculul, Dealul Poenile), carl «prin rIvnd §i cu nAzuire au särit asupra (hotilor) ati silver§it cu armele lor isbändä pldcutä stäpänireI. Deci cunoscend

Lung

Dorrmia mea curätenia cugetelor acestor sätenI i cea atre stapánire credintd a lor i márturisita vrednicie ce ad la meseria armelor, am hotttrit Cu a lor primire §i multämitä intocmim potera§I al judo» Urnaezä 5 articole : 1) Satele sunt scutite de podvegi tului peste Dunärea, nu §i de dajdif. 2) La apelul ispravnicilor sá sare contra hotilor ce ar nävdli in judet, pentru care sa alba pururea arme curate gata. 3) Sä-§I aleagd irisa un cdpitan recunoscut de Stat. 4) Li se promite recompense, dacä 1§1 vor face datoria. (1820, August 16, Continuä obiceinl de a se gracia hopf, cal.' se supun de bund voie. Un Gliitd Stanovici, care a comis rapte tálhdresci peste Dundre In Serbia, Impreunä Cu c6,ta sa de 9 lude, ad venit sä se incline ispravnicilor de Mehedinti. care sil punetï in oranduialà si celo-l-alte dupil coprinderea ponturilor Casa privighereT, ce deosebit s'al trimis llumnev6stril; ci dar aa sil urmatl l'egresa, si de primirea porunceI sà avein Doinnia mea inseiintare, si fitl sInatost 1820, April 4. Cod. XCVI, pag. 140.

Poruncli catre ispravnica Válcet, petera a da foc la o odae ce se ¿ncht la schitul Ezerdl. adcl Jzisce Zernle Vlahiscoe. Dnrnnévóstri ispravnicilor ot sal Mema sAnittate. Dintr'o scrisáre de la 13 ale ace3tit 'mal, ce att trimis caro s'Atilde pliro1.

forisindu-ne Dornnia mea de cele ce inseiint ttl pentra dii hott, ce s'ata inchis la schitul Ezerul, omortincl si trel poterasl ca slobocjirea focurilor cc dal din

lAuntru, eh` nu este ca putintg a se prinde intealt chip, deck numal de se VI da foc une' odäi, intru carel se afli inchisl; iatri printeacGstil domnésca n6strà volnicie vi se d'A role a da foc aceI odlY, de nu va fi tus:ti tomare cii

apringlendu-se acea odae, se va maï primajdui si ahi parte din coprinsul schituluï, ci arlênd numal acea odae, va r'emanea nebAntilita de primejdia foeuluí ceealaltil parte a schituluT; inteacesf chip dar ve' volnicim a da foe i saam receh.-1819, Septembrie. (pecetea gospod) Cod. XCVI, pag. 78.

www.dacoromanica.ro

Vel Logoftt.

iSTORIA ROMINILOR

AceOa raportézd WI Al. Sulu §i Domnitorul it iartd §i ordond

neurmdrirea lor, Cu singura reservd, ea' de se va arta contra lor cine-va ca Ord, de va fi mica s'o indrepteze ispravuicil, iar de va fi mal mare s'o supund Domnitorulut. j) Alt cas de vestire de hop earl at talhärit prin téra rumdméscä : Carte legares catre caimacamul Craiovet pentru ertarea a 5 lude Wharf cart singurl predat. Cinstita i credincios bocrule al Domniel mele, Domnia ta biv vol spatare

Gheorghe &Alt, caimacarnule al CraioveI, sanatate. Am vérjut Domnia mea aré-

tarea ce ne fad' prin insciintarea ce aI trimis de la 30 ale trecutului Sop tembrie, pentru lude 5 tAlharI, earl' de multi! vreme se incungiura prin muntiI din plaiul Villeanulul sud Gorj, ea -voind acum a se preda, cer ertaciune prin Domaisca n6stra carte, la care réspunciénd DomnieI tale, poruncim, s li se arete acelor ludo 5 talharI, ca de vreme ce de buna voia lor voesc a se preda cer ortaciune i Domnia mea ertam de gresala lor, insa &trig ce se vor primi sa dea cheza5ie viednica, cum ca de acum inainte nu se vor maI abate la netrebnicil si wear): necuviincióse impotriva bane! oranduell ; i fitl sank"tosY.-181.9, Octombrie 4. Cond. XCVI, pag. 83.

Alexandra Nicolae Sata voevod i gos podar Zemle Via/Lis:we. Fiincl-ca Dumn6luI einstitul i credincios boerul DornaieT mele biv vel gallant]. Costache Racovita ispravnicul ot sud MehedintI, de la 25 ale acestif biv vol spatarul Iaucu urmatóre lita! lithe, ail insciintat att.° Racovita, opistatul armasieL de ne-aa arétat Dornaiel mole, cum ca un Ghita StanovicI care art sav6rsit fapte talharescI dincolo peste Dunare, In tinutul

SerbieI, ail trecut dindce ca lude 9, cétit a le, la satul Presnita dinteacel judet Mehedinti, unde nefiland nicI o réutate nimulta, prin scrisorile ce ail

trimis, atat catre altI parnéntonI de acolo, cat i catre ispravnicatul de acolo, ail cerut sir', se inchine si sa li se dee ertaciune de Domnia mea faptelor si gresolelor lor, ca legatura ca de acum inainte se vor parasi de tóte faptele DomnieI mole cu urmari bane, lor celo role ì vor petrece in paméntul hranindu-se cu slujba si ce. munch' drépti, a crtrora cerere si rugaciune primind-o Domnia mea si milostivindu-ne asupra lot, printeac6stri carte ce le dam, le harazim partea ntístra ertaciune desavér5ita, ca de catre nicI un slujba ai notri sit nu fie trasI si superaff pentru cele mal: dinainte greselI ale lor, in cata vreme se vor purta 5i el bine, lasandu-le faptele lor cele tre cute nepomenite, cu oritncluiala ca i eI do acurn fnainte, precum art dat

sa se Orte cinstit far' de a se ab Ito cat de putin in fapte role, ci

Cu slujbrt 5i manca drepta sil se hriln6sca i ap, purtandu-se sa fie bine naclajduit1 cit vor dobandi i alta mila a Domniel mele de orl-ce tr6pta, sup& Istoria Romanilor de F. 4. Urechici.

SzooLui. XIX. Tom.

www.dacoromanica.ro

46

V. A. URECHIÀ

De stArpirea hotilor se ocupad Domnii grecI, dar (chota' din orw» ?

Da, Alexandru Sutil opria jocul curele i alte jocurl la noroc, o specie de hotie 1; da, noul Domnitor apcja prin stradele Bucures. cilor anume strkri stabile % da, ultimul Domn fanariot prornisese inrare In vre-un chip sh: na le facetí, iar cine se va arta cu vre-o para asapra-le en iubire de dreptate s'a le cercetati ei de va fi pricina maií mica sä indreptatt, iar fiind pricinii mat mare sil insciintatti Domniet mele i vett avea porunca de armare, i saam receh g-pd.--1820, Iulie 30. vel Logoftt. (pecetea gospod.) Cod. XCVI, pag. 140.

1. Publicatit pentru poprirea joculu'i cureleY i altor jocurt ~menea acestuia.

Dumnévóstra ispravnicilor ot sud..... sanatate. Am luat Domnia mea pliroforie, cil unit ce obictnuesc de j6ca curéoa i alte jocurt in§elät6ra prin balciurt i têrgurt, cu care nu patina pagaba' face la obete, mai vértos celor sitract i proett, trägéndun: cu mijióce viclene de 'I pagubesc cu sume do bant care acésta netrebnica urmare a lor nefiind suferita Domniel mole, poruncim Dumnévésträ, sà publicarisitt in tot judetul, ca de acum inainte niment si nu fie sloboill. niel volnict a arma jocul curelet, niel alte jocurt inselati5re, prin ora§e, niel prin térgurT, niel prin sate, niel prin case, s6i1 macar ort in ce loe, ci s'A lipséscrt ca total acest fel de jocurt pricinuit6re de stingere 16cuitorilor, dupij care apoi, pe N'off cine vett mal: dovedi cit urméza acest fel de netrebnice fapte, numat doce en insciintarea Dumnévástrit sail trimitett aicl. la Domnia mea, fiind Dumnév6strii ea mare privighere de a se pazi acest nizam, cría' cand (NO acésta porunca a Domnie'í mele nu va inceta acest fel de inchipuirt de locar.]: in'$e1at6re, vett cidea b invinovatire, ei de primirea porancet sa avem Domnia mea insciintare.-1820, Maiti 8. Cond. %CV', pag. 147.

Wat ei la Dumnélut caimacam. Asemenea pitace s'ah facut ei la spatar i agri.

Asemenea

2. Ic Alexandru Nicolae Suçu voevod i gospo-lar Zemle Vlahiscoe

De vreme ce strajile &Mesa' la sempturile ce se arata sunt w4ate

huna oranduiala pentru paza i strajuirea térgulut., ca necontenita privighere atat clioa cat mal vértos n6ptea, despre cele dimpotriva ce s'ar patea intêmpla, fiind trebuinta así avea i ptizitorii salaeurile lor de adaplstire ca cale ei primita este Domniet mole arkarea ce ne face, atat Dumnélut vel aga, cat

Dumnélul vol vistiera', prin cercetarea ce ail facut i duié chibzuirea mare-b¿witit de téti cheltuiala ce trebuesce la facutul i meremetul acestor strajt, adunandu-se in suma de talen t 659 ball]: '10; poruncim Dumitale vol vistiere, sa se des amti: b.tnt din Domnésca néstra vistierie, ca si se faca' negroOt.-1819, Octombre 13. (Pecetea gospod.) Cod. XCII, pag. 487.

www.dacoromanica.ro

vel Logoftt.

463

iSTORIA TIOMANILOR

cetarea celor-l-alte hotiï ale functionarilor, de la väta§ii de plahl la boeril veliti. Destule cAr[i deschise in acest scop.... Totno jaful, ne. dreptatPa, hotia slujbapini nu incetézä. Dam aci in note i in volumul de anexe o serie de casuri de asemenea jafuri, de abuzuri sävèr§ite de functionari de tòte treptele Prea Inaltate Ddmne, Dupb luminata porunca ilfarieI tale ce mi se da la acesta anafora a Durnnelui vol agio pentru straj le ce trebuesc a se face pe la rilspantiI, pe ande sunt oranduitl plzitorI, am fileut cercetare i pentru ca s iaí cu.rata sciinta am oranduit pe mal mare-basa, carelo nierOnd cu capitanul do la agie pe la sträjile acelea ce trebuosc a se face, mi-ag adus in scris pentrit tlite ce sunt sa se faca in poporul Dumnélia vol ag5, qi ca.+4 cheltuiala mergo ca campergtórea color trebuincióse, dand pe anuale fde sub iscalitura sa, care se aduna In sama de talerl 659 parale 10. Drept aceea, alliturAnd lâng acesta, se va vedea de catre M'aria ta, ci fiind vointa ilfgriei tale a se face acestea se va da p n'anca a se da si banil acestia pentru sgvérsirea acestor strájY, iar hotarirea römöne cum se va gäsi ca cuviinfá. de catre 314'ria ta.-1819, Octombre 6. vel Vistier.

1. Ic. Alexandru Nicolae Suta Voevod i gospodar zemle Vlahiscoe.

Cu cale fiind anaforaoa acesta a Dunangul vol logof6tal de túra do sus, poruncim Domnia mea Dumnévcistra ispravnicilor al judetuluI, sa se faca armare intocmal precum mal jos se euprinde. 1819, Februarie 23. vel Logofrt. (peeetea gospod.) C d. XCII, pag. 7.

PrPa leciltate Ddmne,

Dupö luminata porunca Mariel. tale, ce mi se d la acéstil jaiba a 16cuitorilor din satele plaiuluI NovacI din sud Gorj, fIcAnd corcetare, am v'e'clut

ea jaiba lor este cum ea vataful anulul trecut le-ag luat cate talerl 100 de

fies-care sat pentru vornicie, apoI vornicia ce este pentru infrènarea color ce sfrica bucate, ami lasat'o batalisitit de s'ail pggubit din douö partI, adeca si de banil ce ail dat si de bucatele stricate, pentru care dönd jaiba la M'aria sa Donmul Caragea, se rönduise mumbasir a le implini baria, apl mi fuga Domnului al remas de nu s'a facut niel o armare i lipsind si vgtaful se atlä pg-

gubitl si ca sa nu se mai faca armare si de altI vatasl, cer ponina a fi opritI ; asisderea vatasiI sa nu o mal faca acésti, ci s'AV cauto vornicia dupi5 si pentru daca ce are vataful s ja o di pe an, nu voesce a lo da lucru sél a le lita plata, dup6 cum se politifsesce, ce le ja cate un leu de fies-care om ce este in casa, cerand a na li se face obicei t n ií. Doei ct pentrit vornicie, dator esto viitaful sil o caute dupö ponturile el, adica vitelo ce se vor gäsi pripas sa le ja in zaptul seul &Te" obicaiu, cum si la stricaciuni de bucate sil faca ispisanie si implinind pagaba sui ja si gl6ba cea oranduitg, iar pe 1'6cuitorl im are a'l sili sg, dot banl ca mime peatru vornicia satutiff, fiind in

www.dacoromanica.ro

164

V A. URECHIA

Dar se pot compara abusurile slujbaOlor ca oribilele executiunT,

ce, in numele lul Vodd, se puneail tèranilor, ca sa'§I plät6scä birurile, sporite peste puterile lor? adever ni-ipiístuire si jaf, asisderea i pentru °lug, viitaful are dupe obiceiul

vechiii srt ja We o di pe an, de la toff lOcuitoriI casnicI, iar nu de la CAI 6menl vor fi In casil. caro eked' este hotaritil sa o pliiitésca cate talen unul dioa, gilsesc ett cale s'd fie luminata porunca IngtimeI tale cutre Dumnélor ispravnicil judetuluT, sá dea nizam si sit nu ingilduiascrt pe vdtaful de plaid

a face cat de patina urmare impotrivii, sért supArare lticuitorllor maI mult peste ceea-ce se aratä maI sus, cI i InsisI ispravnicif vor eddea la InvinovAire pentru

neingrijire, remaind hotilrirea cea deseversitii, a se face de care Maria ta. 1819, Februare 20.

Gheorghe Iiiipescu, vel Logoftt.

Publicatit la ttite judefele i la caimacamal Craiovel pentru nizamul zabifilor i altor slufbalsi i vame0 de a nu mal face catahrisis. Dumn6v6stril, ispravnicilor ot sud... siinitate. VI facem tu scire cd la audul DamnieI mole ail venit atat din ¡Mile unora din RicuitorI cat si din alto cerce-

tarl ce am facial Domnia mea, cum a neferiI zabitilor de prin judete, s'ati ndrilvit a lua banI ca name de avaet al lor, atat pe la tergurI la vénditirile ce fac 16cuitoril de la vite i de la altele, cat pot, cum si pe drumuff, asemenea p4zese de iati cate un led de la butile ca vin i de la rachid i merg prin crilml de apuch pe 16cuitorl cand vend vinul, de ia cate talenl. anal de bute i alt taler unul latí de la cumperittor, cat si de cazanul co fac cate putin rachiti le ja câte talorT 2, asijderea si negutUtoriI turd. earl ainblá prin sate dupe vite, le fac cheltuelI cu conace fara a le plUti, asemenea i vamesiI le iati vam5 de la lucrurile ce vend anal la altul pentru hrana lor, care stint popritI prin ponturl a nu'l supera, iar de la vendtirile ce le fac la neguttitori fac mijlcice de iail varnil si de la vandtitorI si de la cumpIrrttorl, precum si altT slujbasI le fac cheltuell de conace Mr' de platil, ji globoso ca lutirI de ban): file de vre-o vidd doveditii, faicend'o numaI pentru interes al lor In parte le aruncA podvede si'I necNjese, lucru ea total impotriva bane." oranduelI nesuferit la audul DomnieI mele, pentru care stranic v poruncim Doinnia mea, atat pe neferiI sa ve deschideti ()chit a priveghea in tot judetul si s'd zabitilor si pe zabitT, noingä'duindu'l de acum inainte stt' ja dc la nimenI ca

niel un fel de numire banI ca avaet al sell, niel pe negutiltoriI turd'sit nu'I tngaduitI a face cheltuelI lecultorilor de conace fár' de plata, ci aceea co le va trebui sit cumpere cu banI, niel sit cérit pentru mancarea lor ceea ce n'ail lecuitoriT, cat i pentrit vamesI sä fie ca luare aminte a nu'I ingildui feed' cat de putin catahrisis cut a supera pe lecuiturI, s'd córit yenta de la cele

ce vend si cutnpäril anal de la altul pentru hrana lor, iar la acole ce vend la negutittorI sä. nit ia IncareaturA niel sit iee varni in doue 041, asernenea si pe altl slujbasl infrenatI a nu face jaftanl. lectutorilor cu niel un fel de mijloc, ci lecuitoril s'd fie ocrotitl intru t6to i feritI de orl-ce catahrisis i inctirctiturl i luitrl nedrepte, care s'ail metahirisit in aniI trecutI, precum

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

165

La capitolul financelor vom face, dupë scriitorul Naum, mal pe larg descrierea grozavelor acestor esecutiuni. si insusiDumnévcístrii la mergerea prin judet sil nu facetI cheltueli sOu sá luatI cal llícuitorilor de olae, pentru ch in urmil dup6 acésta avem Domnia mea sä facem cereethrI pe sub curapât i orI-ce urmare impotrivil se va gilsi fhcuti orI de chtre zabiti i neferif lor, sbh de &gro zapciiI Dumnövóstrrt, sòii de ciltre alti slujbasT, sh sciti ch nu voni invinovati pe aceia, ci pe insusI Dumn6v6strii ispravnicilor vö vom osandi la röspundere, cricI tötä paza i strhjuirea i depärtarea urmarilor color role o avern Domnia mea spanzurath de grumazul Dumn6v6stra, ea nisce dregatorl ce vá avern randuiti si de la dumnövástrh cerem

voim a se päzi dreptatea lOcuitorilor intru tito, si de primirea acestel porunci ch ati pus'o in fapta, sä avem Domnia mea insciintare i fitl s'AM-1100.. 1819, Februarie 28. Cod. XOVI, pag. 19.

Ro' Alexandru Nicolae Sutu voevod i gospodar Zemle Vlahiscoe

Dumnövöstrh ispravnicilor ot sud . . . shniitate. V facem in scire, ca inca de la 28 ale trecuteI lunI a luI Februarie vi s'ah trimis poruncile Dornniei mole strasnice, ca sä nu inghduitI pe zapcil, pe polcovnici, pa cäpitanI, Po vamesI, pe zabitl si pe neferii lor sh fach cat de putinil supörare, sati vre-un jaf lácuitorilor i neguthtorilor, atar in alisverisurile lor, cat si la dus de butI ca vin, i rachiä, sil nu li sh fach vre-o luare ca nume de avaet, sérft niel s'a le c6r4 conace in âmbletele lor L'e de plata, niel si le c6ril ceea-ce ; niel vamesiI, nieT zapciil, niel aiÇi slujbasI de huzmeturl s'O n'ah nu facä catahrisis ca cerero mal mult de cat ceea-ce va fi oranduit prin ponturI prin porunci, chef la ori-ce casar Dumnövöstrh avetI a fi rspumlötorl , acum s'ah arkat jalbá la Domnia mea din partea unora din neguttitori, cum ca ispravnicil unorjudete s'ar fi intimjénd chiar eI la ludir de jafuri, cu nume de avaet, apoi i polcovnicii i neforif zabitilor si alta in felurimI de numirI fi jäluesc i II prada cum pot si coi-ce se chivernisesc ca vön4are de vin i rachiil asemenea pätimesc i prin cate judete trece, si la cate balciuri merge

le ia avaeturI, ca care nu. numaI 0'1 niel un folos nu ad din ostenelile lor, ci inch si pagubil, lucru nesuferit la au(jul DomnieI mole, pentru caro era s'A trimitem cereetátor, i piltra ori-ce luare se va ghsi pe insisI Dumnövöstrâ sä v osandim, dar actun do-o cam-datii am trecut'o ca vederea i iata al doilea ea táth sträsnicia v poruncim, ca cusururile sil vilo indreptatI i porunca ce vi se dit °data sit nu o läsati la amelie, cit hothrare neschimbatil avem sii nu trecom ca vederea pe orI cine ar fi si osanda nu'I va fi numaI ca treaphdal ce va da i lipsirea din ispravnicie, i cu intórcerea jafurilor indoite din punga sa, ci i se va orindui i osandä simtitáre si cuvént de indreptare nu vetI avea, cha' pentru invinoviltirea tuturor dintr'acest judet röspliitirea se cero do la Dumnévdstrh, iar la ceea-ce va avea ziltihnire asupra acestul nizam sil insciintatI ca grabä ca sit luatI poruncä' de indreptare si de primirea i urmarea punerea in fapth a ace§tii porunci sit avern Domnia mea insciintare. 1819, Iunie 14. Cod. XCVI,

www.dacoromanica.ro

166

V. A. URECHIX

Ne m6rginim aci a aminti, cd «din téte rártile alergati ticalo0 locuitori, strigènd cu jalnice phIngeri i la Domnie §i la Consulat (la Alexanlru Nicolae Sutu vorood i gospodar Dapi5 pliroforia ce ne dáasupra pricineT printeacéstii anafora Dumnélu'i vol vornic de t6ra (le sus, poruncim Ouninév6stráispravnicilor a jadetulaï, sá facett arruare intocmaI, precuan mal jos se coprinde.-1819, Iunie 28. ve l Logoftt.

(pecetea gpd) Cond. XCII, fila 279.

Prea Inältate Mmne. tirmand lurninatel poruncei MárieI tale de la acéstil jaiba, vilduirt ci jáluitoril mazill i némur i cumpanistf se tala cii locuinta in plaiul Hurezulul sud Valcea si dic olí n'ar fi avut obiceiu si plittescá clacá, cut priciná crt sunt bresle, lar acum le-ar fi luat vataful cate 30 parale de casá ; pentra care fackd prin anaforaoa obstéscA care s'al' cercetare m pl,roforisii i cá in lét . . intárit de n'aria sa Dortinal Caragea afara din tagma bisericescA i postelnicea ce nu s'al indatorat la claca, si acéstii hotiirire privesce la ciirtile ce din vechime 8'411 fost dat vátasilor caro coprind

totl" casnicif cita se a lá cu locuinta

in piala, sii dea claca viltafului cale o di pe an. Ded cat pentru talerT. unul ce leaá luat vg,taful clacá, dupli cum se ja la Oto plaiurile rei, n'ati un cavént la cererea ce fac. iar pentru dece parale ce die cá, leaCt luat mult, giisesc ca cale sá fie lum'natrt porunca Marioi tale da( e Dumnélor ispravniciI judetulul, srt cerceteze si do se va dovedi arëtarea lor adevratá, suptie pe viitaf a le intúrce inapoi acele parale ce va fi laat ruai mult peste talerY. anal, iar hotártrea rIlmAne la Mária ta.-1819, Iunie 25. Istrate Cretulescu, ve l Vornic

Pub1ica;i1 pe tru ca!ahrisisul ce fac polcovnicil, cápitani`i, vtafii de plaiurl inca pentru ponturl ce s'aii mal himis. Zemle Vlahiscoe. Dumnéverstr4 hpravnicilor ot sud . . . sánatate. De la 19 ale trecutulut Junio vi s'al fost trimis pontuil ca coprindere pe larg si deslusitrt pliroforie de nizamul ce s'al intocmit prin anafora obstéscä, intäritrt si de Domnia mea pentru catahrisisul ce se urma de chtrepolcovniciIjadetelor i de cápitanif de pe la cilpittinit i viitasil plaiurilor asupral6cuitorilor in pricinT de hotii, poruncind Domnia mea Dumnòv6stril in ce chip sil urmat1 i sá fitI cut neadormita ingr,jire. a nu maT îngidai srt urrneze acel ri51 catahrisis -vatámátor obstieI; dar din jálbile ce ni se da i dup'é vremI de ciare llicuitorl, cii se atlil tot intru aceleas1

vedein, cii Dunanévóstra vö afetat1 ca adi-

iaforie, neingrijind niel* inteun chip a pune in lucrare poruncile si a desrádácina acea rea niiravire ce s'ad incuibat in cugetul hrápitorilor, care acéstá neingrijire a DumnévrIstril nu la patina' tulburare neaá adus asupra-vé, si S3 envine ca acum sii i cercati: resplatirea neascultárel, dar trocad si astá datil ca vederea, iatá strasnic vé poruncim, s vö lua,t1 cele mal' intregT /asila a se pune negresit poruncile Domniel mele in lucrare si a vi5 purta cu neador-

www.dacoromanica.ro

167

ISTORIA ROMINILOR

ce! Rusesc) asupra grelelor cererI i asupra crucjimei §i neomenirei stringëtorilor de banT...» Da, micile abuzurI ale micilor functionarl mitä privighere pentru töte, intocmaï dup5 cum se coprinde tateacele ponturI. centra acest nizam, de a lipsi ca total catahrisisul ce se arma; cum qi zabitul äceluI judet ca nefori laT, si se precarmeze Cu total a âmblaprin ora§e 0 sato, a pig drumurile prä'dand pro 16cuitori §1 pro treckorl ca luä'rI do avaetun

ficénd satelor cheltuelI ca conace, care tote acestea nu sunt nicI intr 'un chip suferite la aulul DomnieI mole, acI de acum inainte niel jalbi sä' ne vie nu maI adistim, ci avem s facem scumpe cercetifi §i isuodirY in taini prin credincio0I DomnieI mele, i simtind cel Ina): putin catahrisis urmandu-se impotriva poruncilor DorunieI mole, ofi de polcovnicI i capitani, sé'l de ta01 plaiuriler, &A de zabit i neferiI luI, hotirtt sä' scitT, cä nu vetY scipa de dröpta urgia Domniel molo ca nisce noingrijitorI §i neascultitorT porunclor, lar cand vre-unul din polcovnicI i eipitanT. §i vi'tag de plaiun i zabitul ca neferiI luI nu va da ascultare a fi urinä'torI dupi poruncile Domniei

mele, ci se va abate Mug de putin la cele närävite, pe until ca acela, indati arkatI, cu insciintare drept la Domnia mea, ca si'l facem pildil i altora, spre infrânare qi piirisiro, deschidevë-tl °chi): i intelegetI poruncile, ca sii vi5 fie bine, 0 fitI sina'to§I.-1819, lithe 20. Cod. XCVI, pag.58.

16 Alexandra Nieolae Sufis Voevod i gospodar

Ca cale fiind anaforaoa adista a Daninélul vol logorkal de Ora de sus, poruncim Domnia mea Dumnev6strä' ispravnicilor al' judetuluI sä se faci urmare intocmaI, precum maI jos se coprinde.-1819, August 26. vel Logofgt.

(Pecetea gospod.) Cod. XCII, pag. 399

Prea Ineiltate D6Inne,

Dapii luminatä porunca IniltimeI tale, ce mi se di la acéstil jalbi a §ase miicelari ot VilenI-de-munte sud Saac, gland cercetare am vat, cii arkarea lor este cam cit de la o vreme bloke s'ai izvodit un obiceiti rei, a li se lua de la scaunele de carne avaeturI ale boerilor ispravnicl §i din vreme in vreme s'ail tot urmat, pentru a, la Dumineca-mare prin inchisorI i WWl le-ati luat grä'matictil talen 100, acum iari0 ati venit la el grimiticiI isprivnicescI de pus la inchis6rea viltafaluI de plasi, cer8ndu-le 15 galbenI i ati rimas acel törg Virg de carne, precu.m adeverinta ce ail adus de la törgovetiI 0 15cuitoril de acolo arati i cer porunca Miriei tale sä' fie apörati de cererea acésta si nu se maI supere de mum inainte. Dec1 dupö laminate pontu.rile Maria. tale ce suut date, sunt poprite acest fel deluuirt, ca sä' lipsésci ca total, gisesc cmi cale, si se dea luminatii porunca Mina tale, ca si fie jiluitoriI apöratl de acest fdl de cererI, atat acum, cat i in urniä, cum si Dumnélor ispravnicilor si li se poruncésci a ridica pe add grimä'tic de asupra lor i ei arma vé'ilarea cirnel la scaune dupii nizamul ce este &di fie slobocilI

www.dacoromanica.ro

V. k. URECHII

168

eraii oprite, dar asemene nelegiuirT ale lui Vodg §i ale boerilor vèndull

lul, cine le asculta'i iar fiind pricina Intealt chip, sa 1nsciinteze Marid tale si pana' va lua al doilea porunca a Diaria' tale, pe eI sii supere filtra nimic, férnanand hotarlrea cea desiivérsita a se face de catre Maria ta. 1819 August 22. Vel Logoftt.

Zemle Vlahiscoe. Fiind-cuí din insciintarea ce ati trimis Dumnélor ispravniciI din sud Talcea catre DumnéluI vel vistierul, de la 26 ale trecutulaY Februar, am luat Domnia mea pliroforie, ca un razdiaconu Jaca Barbulescu ot satul MateescI din plaiul Hurezalut unindu-se ca un Ilie Aprodul hatmanesc, ad facut multe armad netrebnice si jaf urI lücuitorilor judquliff, do aceea dar oranduim pe sluga Domniel mele logofetel de Divan, care laand de Riel' copie dupé tusciintarea ispravnicilor de mal* sus arétatä, adeverita de Dumnéld vol logofaul de t6ra de sus, sä mérga la sud Valcea, ande poruncini, s'a se faca scumpri si amarunta cercetare farde voTe veghiatii, si dovediada-se paritii in ridice vre-o vinä din cele cate sunt arlitate in insciintarea ispravnicilor, In fiare si säl: aduca la Domnia mea ; porunoim Domnia mea si Dumnévelstra ispravnicilor aï judetuld, su dat1 oranduituluI tot fetal manä de ajutor spre

savérsirea acestel ponina, i sam receh gpd. 1820, Martie 15. Cod. XCVI, pag. 150.

Itb Alexandru Nicolae Sata Voevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe. Dup5 afétarea ce ne face DurnnéluT vol logofëtul de Ora de jos printeaasta, anafora, poruncim Dumév6stra ispravnicilor ai judetalaf, sii face4 armare Intocmal, precum mai jos se coprinde.-1820, Maid 17. (pecetea gospod.)

vel Logofa.

Cod. %CV, pag. 609.

Prea Inaltate IMmne, Dupg luminata porunca Mira' tale de la acésta jaiba a pescarilor et caen): sud Ialomita, facènd cercetare, m pliroforisiid, ca jaiba lor este asupra capitanuluI de acolo pentru pescele ce aduc jaluitoriI din téra tarasca i din Dunare si din baltile ce se vana din Minare, ca niel o data' supärare de vre-un

avaet nu ar fi avut, iar acum s'ar fi naravit i capitanul acel 001' de le ja

totdeauna cate parale 20 la Bata de oca pesco, care acest obiceiü mal dinainte vreme n'ad fost, facênd cerero jaluitoriT, ca ca luminaiä porunca :Mario' tale sa fie apéraff de acésta supérare. Deol fiind-ca pentru acest fol de lar): sunt popritI neferil, besliii i capitanil si totI slajbasit prin poruncile Mariei tale, ce sunt date catre Dumnélor ispravnicil judetalul, ca sii nu Ingaduiasca pe nimenea cat de putin a lua, niel' de la penal:1, niel* de la blitile ca vin i rachiii, niel' de la alto marfurI, cacI Mimador se vor invinovati, de aceea gases° ca cale s'a fie luminata poranca MarieI tale catre Damnélor ispravniciï jadetulul, ca sii cerceteze acOsta co. couraptjtate, i ceea-ce va fi hiat acest ciipitag de plagt

www.dacoromanica.ro

169

ISTORIA ROMANILOR

NegreOt cá nu lipsesc cartile doinnescY, ordonand incetarea micelor abusurt Ap, la 19 Iunie 1819 Al. N. Sutul da un noti nizarn la polcovnicY i capitani i &ti slujba§l, ordonandu-le sa nu faca P.fuirl i nedreptatl löcuitorilor 1 Dar ascultail Iunctionaril de asemene ordine, and ele eral"' emanate de la o domnie insaV jaca§a §i nedrépta contrasemnate de logofe[Y, vornirl i vistierl, tot de o trampa?

Douë categorii de functionarI administrativl ail mal dat ocasiunl de acte publice de la M. N. Sutul: Iamacii. Este cunoscut abusul ce se facea cu crearea de postelnicel. Ca sa Inceteze asemene abusuri, Al. Sutul ordona, In 3 Februarie 1819, caimacomulul, tuturor ispravnicilor §i biv vel vorniculuY al politieiBucurescI, s'A se iee de la mana

tuturor postelniceilor asineturileo, adecä actele de rinduire, atat vechl, cat §i noue i sa le trirnita spre control la logdèlul de éra de sus Iordache Filipescu, ca sil, se aléga col In drept de a férnane postelnicel 2. nu numaI sä le implinéseä ea cheltuiala ce le va fi pricinuit, ci Mea sä, insciinteze i 3,16,rieI tale dreptul adev6r, cura MI ingìlduit impotriva poruncilor 11.1iirieI tale a se face acest fel de unnare.-1820, Maiti 12. vel Logof'ét.

Zemle Vlahiscoe.Fiind-c`a" ne-am pliroforisit Domnia mea cu Dieredintare pentru un Udrea Polcovnicul din sud VAlcea, cái se pärtäca netrebnicie, dänd pricinä de resvrätire läcuitorilor satelor, de aceea volnicim pe slugi mole zapciu spätäresc, ca luttndu'l de unde se va fi afländ, sal t'acá surghiun la monastirea ZnagovuluI din sud Ilfov, unde poruncim cuviosieI tale egumene de acolo, sä'l aibI in bunä pazä inläuntru in monastire i fä'r'de al doilea portilla a DomnieI mole slobod s.1 nu fie, lar ortInduituluI mumbasir sìí i se dea Septembre 27. adeverictii de primirea i saam receh Vel Logofit. Cod. XCVI, pag. 187.

1. Cod. XOVIJI, pag. 155-161 2. PuWicatil la tdte jwlepele i la caimacam pentru a stringe sineturile postelni-

ceilor Si a le ti-imite aia la Duma lui vel logofrtul Iordache Filipacu Dumn6vdsträ ispravnicilor ot sud sinkate. dupä primirea

acestit domnescil ntistre poruncT, numaI decät si stringetY bite sineturile postelniceilor, atif vechl, at i notte, do la ved' ce postelnicel se.va fi afländ inteacel judet, dändu-le insà, sit intelégi, sä, nu care cum-va sil ascum-jä cinevasI vre-un sinet, orI vechiä s6:1 noí, crici in urmä care se va afla täinuitor,,sii scie

cä, are a rämanea in bir ca dajnicil vistieriel si de la verl-care

lua si-

netuff, sit le dail. adeverinta Dumnévósträ' la manI i ea f6e anume de fies-caro 9i cite sineturI ail dat, iscälitá de Dumnévästrä, sä leitrimetetT aid la Dam.

www.dacoromanica.ro

170

V. A. URECHIÀ

La cate mituiri va fi dat ocasiune i acéstä anquetä

'

Cu asemene mijloc a sporit visteria cu 700.000 talen, qice Naum ; de unde avé inainte ludele térel numal 17.000, cu adaogirea scutelnieilor i al poslu§nicilor casati, se ajunse la cifra de sus.

nélul cinstit i credincios boerul DomnieI mole vol logof6t de Ora de sus Tordache Filipescu; vedotl: dar, ca ca acésta s nu care cum-va s indräsnitI a raetaherisi Dumnévósträ vre-un alt fel de mijloc interesat, ca pe eel care Il vom dovedi, niel un fel de cuvént de indreptare nu va avea inaintea Domniei mele si far' de zabava se asteptiti urmarea poruncel i fifí sän6tosI. 1819, Februarie 3 Cod XCVI, pag. 12.

1. Cinstit i credincios boerule al Domniel: mele Dumn6ta vel vornic al politiel, indatä dup6 primirea domnesculuT l'ostra pita°, s orâncluescI zapcil aI politieT, ca sä stringiti títe sineturile postelniceilor, aLât veda, eta si nono, de la verY-ce postelnicol se va fi afländ septor in politia Bucurescilor, dfindu-le îns s InelÓg, ca nu care cum-va c ascun0 einevasI din eI vre-un sinet, ori vechI sé i noti, cicI in urmi care se va afla tä'inuitor, s scie, c`á aro a remiinea

in bir ca dajniciI vistieria, si de la verl-carele se va lua sineturI,

daI

adeverinta Dumitale la m'Ad si ca fóle anurne de fies-care i cate sineturI ail dat, iscìtlitä de Dumnéta, sil le trimetI la DumnéluI cinstit si credincios boerul Domniel mele vol logof6t de téra de sus Iordache Filipescu, insä sil priveghezI Dumnéta, ca ca ac6sta si nu care cumvasI sil indräziAscä zapciiI politiel a metaherisi vre-un alt fel de mij/oc, e icl insusI Dumnéta veI fi r6spun46tor catre Domnia mea, i saam reeeh gpd. 1819, Februarie 3. Cod. XCVI, pag. 12.

i l'am Zemle Vlahiscoe. Find-cil. am miluit Domnia mea pe fä'eut postelnicel, i-am dat la mänile luI acéstä domnéseä a nósträ carte, ca fie sciut i cunoscut, el este in oränduiala postelniceilor i sil aibä privileghiul cel obianuit al scuteleI pe drepte bucatele sale de dijmarit i vinäricitl, dup6 orâncluiala ce ail i altI postelniceI. Drept aceea poruncim la top.' call se cuvine, ca sal tunósca pe mal sus numital boerul DomnieI mole de pastelnicel, i saam receh gpd.-1820. (pecetea gpd), Cod. XCVIII, pag. 230.

Carte de postelnicel cd,nd se innoesce

prin stnet domnesc col v64um Domaflat in orânduiala postelniceilor sub privileghiul cel obicInuit al scuteleI, precum ati i coi-1-alti postelniceI, de aceea i Domnia mea intru cca de al treilea de Dumneqed nonti häräzitii domnie a acestii pravoslavnice térT, ne-am milostivit si i-am dat la mänile luI acéstä domnésca ndsträ carte, intarind sinetul de mal sus ariitat, spre a fi sciut, a este tot in oränduiala postelniceilor, av6nd i privileghiul col obicInuit al scutelei pe drepte bucatele stle de dijrnä'rit i virniriciti, precum ati i ee'lZemle Flahiscoe.

, . . . .

nia mea la mäna lai, scris din lét

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

171

Modelul de carte de reinnoire a Postelnicelului se p6te vedea in anteriórele nóstre volume 1.

Cu referintâ la iamacii aI «Ogeacurilor Curteí gospodäresci spa'täriel i agiel», avem anaforaoa din 29 Octombrie 1819; arètAnd ca se

urnuszcl (eu ace§ti iamaci) un mare catahrisis i mai Ortos prieinuitor de däräpanarea satelor. Iamacii se luati alta datá numal cAnd neferi §i la alaiuri, dar nu se luaii decat la Bucuresci, ci nu i prin judete. Acum era ¡amad pana i prin satele din judete, considerAndu4 azabitiä» drept scutelnicl. Acesta producea pagubä. vistieriel. Se propune lut Vodä casarea iamacilor .din judete i determinarea num6rulul iamacilor de läsat numaI la Bucurescl. La 4 Noembrie 1819, Alexandru Sutul aproba propunerea 2. postelnicel.. Ci dar poruncim la totI 60 so cuvine, ca sí cunósceti pomai sus nurnitul boerul Domnia mele de postelnicel cu privileghiurile de maI sus arátate, i saam receh gpd. Cod. XCVIII, pag. 239.

Calle de postelnixel a lui Pantazi Zorileseu din sud Gorj. Zende Vlachiseoe.Fiind-cuí Pantazi Zorilescu din sud Gorj, prin sinetul Don-miel' mole ot 16t 1819, Iulie 2, s'att aflat in orandulala postolniceilor, iar dat boerul DomnieT mele, al 2-lea armas Vasilache, acum dupg pliroforia ce oranduitul ca impártirea sinetarilor de postelniceI la acest judet, cum cá, numitul Pantazi, dup6 ce i s'ad dat mal sus ar6tatul sinet, s'al in.t6mplat de ail murit, dar i-au ámas copil, si nevasta lai ali luat in casátorie de al doilea pe un Dumitrache Cojocareanu si dup6 incredintarea ce ail dat, cä. este cm Ida de pricina de

dajdie, ceánd a fi oranduitul in local mortulnl Pantazi, de aceea Domnia mea Infra coa de al treilea nata' hará4itti, de Dumnedeti Domnia acestit pravoslavnice t6r1, ne-am milostivit si i-am dat la mande lul acéstil, Domnésca nóstrii carte, spre a fi sciut, ea este in oranduiala postelniceilor, avénd si privileghiul cel obicinuit al scutelei de drepte bucatele sale de dijrnárit qi vin triciti, procura al si ce1-1-alyl p3stelnicel ; ci dar poruncim la toti catl se envino, ca s'a cun6scett pe mal' sus numitul boom]. [lamia mele de postelnicel, i saam rece h gospod.--1820, Ianuarie 2.

vel Logoja

(Pecetea gospod.) Cod. XCVM, pag. 261.

1. Vell si cartea de postelnicel din Cod. XCVIII, pag. 239 din 1820. 2. Ice Alexandru Nicolae &tu Voevod i ospodar zentle Vlahiscoe. Citindit-se inaintea Domniel mole acéstá anafora a Dumnélor 6boerilor efort at ispravnicilor, cat pentru iamaciI cel ce se envino a avea aicI in politia Bucurescilor, fiescare zabet, maI in urmd se va face caviinci6sa chibzuire qi intocmire. Iar ?entra iamaciI de dará', de prin judete, poruacim Durnnélor

www.dacoromanica.ro

172

V. A. URECHIX

IntrA in vederile luf Al. Sutil imbunätätirea financelor, caci de ele beneficia numal el Sporirea venituluf Oref nu aducea niel un bine pentru biata 011, ci intra In punga 'uf Vodä §i de la el se värsa In marf sumi §i la Constantinopole §i se fäcea partea leuluf §i consululuf rases° Pini. Ca miligurf administrative sunt a se considera i actele urmät6re : a) CArtf domnescf de aptirare de dumbrävi §i pädurf. Aa furä, Cartea de padure popritä a luf Iordache Filipescu vel Logoftit de Ora Idem a padurei Monästirel CäldärupnY, dupd mo*ia Cazanescf 2, din 42 Martie, anul 1819. A.ce de pädure popritä a bisericel Enei, dup6 mo§ia Bärcänesci (Ialomita), din 8 Iulie 1819 3. Asemenea ace a Ecaterinel Popescu pentru pädurea popritä dup6 m4a de sus, din 7 Martie 1819

vel vistier, sa se faca poruncile Domniet mele catre Dumnéler ispravnicit judetelor, ca luAnd de la mAnile acelor iamact, tescherelele ce vor fi aviThd, sá le tramita aicea la Dumnelut vel cama'ras, iar pe dôn!AT sa-T. ase4e in dajdie (1110 cuviinta.-1819, Noembrie 4. (L. D.) Vel Logofa Cod. XCII, pag. 33i.

Prea Ináltate Nntne. La catastisele catagrafiet ce atí venit &T'e' la miele jadee, vedetu ca se arata i iarnacil at ogeacurilor Cartel gospodarescl, ai spatariet si agiet, cart jamadt sunt 6ment ca stare bulla i hrapitt de prin s'ate. Can6scum fina, cii ca actIsta se urmeza un mare catahrisis si mal yertos pricinuitor de dariipAnarea satelor, cact si de s'al urmat din vechime, acésta numire de iamacl, dar iT avea pentru

ca era suma isnafurilor patina si la alaiurt lua pre acet 6ment intru. intocmirea alaiurilor i osebit if avea numat aicea in politia Bucurescilor, iar nu si pe la judete. Acum dupi5 co suma calarilor sunt ca indestulare, ail osebitt iamact, i aicea in politia Bucurescilor si prin satele judetelor metal'Ara inchipuirea scutelnicilor, lucra neobicInuit i suierator, fiind i pricina de pagaba Domnescet visten!. De se va gasi ca cale de catre Inältimea ta, sa se den poru acá', unde inte'iá s'A se faca intocmire, cAte cAtt iamact sii aiba a se va cuveni ca

aiba nutuaT aicea in politia Bucurescilor, iar eel dupii afara, de prin satele judetelor sä se lepede in dajdie. Iar hotarirea r(imane a se face de catre Inaltimea ta, avènd porunca de urmare.-1819, Octom brie 29. Griqore Ghiea, Barba rdcarescu, Constantia Brarteeanu, Grigore FiltiVinea fiescare zebit, cae,: filmad

pe8c7&,Giigore Baleanu.

Cod. XCVIII, pag. 110. Cod. XCVIII, pag. 120. Cod. XCVIII,t pag. 164.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

Popescii (Ilfov) din 10 Noembrie 1819 1. Asemenea dumbrava päzitä a biv vel medelnicerul 115.ducanu Tocilescu, dup6 mo§ia lul Vènela, din 13 Martie 1820 2. Mom a monastireI Plätgrescilor din 12 Octom brie 1820e, etc.

b) A. lndemna pe tdranI sâ facà la timp ar'éturi §i semänäturl era lucru obiclnuit §i se face §i sub Alexandru N. Sutul. Mai putin obiclnuit era ordinea data In Februarie 19, anul 1819, obligdnd pe proprietaril de liveçll §i gràdinl, sä curete omiçlele dup6 porni §i sä le arçlä 4.

CAP. VII.

yustifia sub Alex. N. Suful In urma recentel aplicärl a CoduluI Caragia, nu avea Al. Sutul de a se gandi la o mare pravilä. Justitia continua a se da prin cunoscutele dreggtorif §i anume :

a) Judec'ätorul de judet. Sentina acestuia nu Impedia, ca §i ispravnicil sä se amestece In pricinile dintre judetent Bo, ce e mal mull, Al. N. Sutu recunoscu dreptul de a judeca §i polcovnicilor de judete, insä numal In procese p.Inä la 20 lel valére. Judetul de CAmpul-Lung §i de Ocnele-mari Inca ati dreptul de judecatori de prima instant& Acte de judeatorI fac, in plaiurl, i vata§iI respectivi. Tot mal exista §i judecata logel breslelor §i apelul lor la ve! camara§. Cod. XCVIII, pag. 184. Cod. XCVLII, pag. 260. Cod. XCVIII, pag. 302.

Cinstite si credincios boerule al Domniet mele Dumnéta vol sptitare, fiind-cA intre alte juvini Vätiimiltdre si strictittire rodurilor, sunt i omidile, cart fac multà stricticiane la point, din eondicile Divanulut, am luat pliroforie, c'a' la vreme cand se OA omidt multe, precum so anti acum plint pornit. mat cu osebire de at in altt ant, ail fost dat nizam a se curitti, de aceea poruncim Dumitale, sit daI strasnicil poruna, in pluí.ilo mahalalelor, la tot): de obste, ea fies-care stApan ca grticlint s'a' careto omidile din point si curAtIndu-le sà nu le arunce jos la ptimènt, ca in urmii iarài sit tnvieze, ci s'a.' le ardit ca foc, la care acésta sä'i silesct ca zapciit Dutnitale a arma i gel de voila lor, fiind pentru insust al lor folos, tolco pisah g-pd.-1819, Februarie 19. Cod. XCVI, pag. 16.

www.dacoromanica.ro

4/4

V. A. m1E:ella

Urméza deci conclusiunea, ca o definitiva separatiune a puterel judecatorescl de cea administrativa, tot nu exista. Sá nu uitäm de a aminti ca si Polcovnicii de judete aveaù clrept de a judeca in prima instantä procese pana la o mica suma. Departamenturile cunoscute din Bucuresci i Craiova continuä a fi instante do apel, dar i initiare, in pricinile ce li se tramitea in cercetare de catre Divan §i de Domnitor.

c) Pe tanga aceste douë categorif de tribunale mal continua' a judeca i Aga §i Spatarul, avènd fie-care alipit cate un judecator. Evident ca aceste instante judeca procese de mica' val6re, de b'itai, certe §i mea ales dintre orapni. Cu referintA la tribunalul spatäriei, la 1 Februar 1820, Al. Sutu dete un noil nizam, propus de vel s'Atar.'

tJ

Alexandru Nicolae Sutul Voevocl i gospodar. Zemle Vlahiscoe.

Datorie a stäpänird neaprtratä este de a cunósce chipurile de catahrisis ce se urm6iä si a le radica din mijloc, ca ej. nu se lAnuiaseä dreptatea, dar iarIt's1 asemenea datorie netiletdaitä. are stilpantrea de a grtsi mij16ce, prin care

nu numal mai ca asuprä s'a se intemeeze dreptatea supusilor, dar inca a fi si Inlocuitóre de a'sf dobändi .fie,-care dréptä cererea sa, fiLriL prelungid i strägänärl pricinuit6re de mal multa perder° de vreme si cheltuelI zadarnice; aceste mijlóce inlesnit6re, grtsindu-le Dumn6ltif einstital i credinciesul boerul Dornnid mole biv vol banul Grigorie Brlacoveanu, epistatal spätäriel, i ar6tändu-le printeacéstii anafora, le-am grtsit potrivite Intoemal., cu bunii cugetare vointa Domnid molo. Drepl aceea dar si cunoscénda-le insärcinate asupra bund ingrijid a DomnieY sale, intärim Dornnia mea anaforaoa acésta i poruncim, s'a' se pue in lucrare intocmal dup15 cum maY. jos se aratit i dup15 caidul ce se arma mal dinainte, si Dumnéta vol logofete de t6ra de sus, s'a le faci sciute prin Domnescile n6stre &Alti cutre ispravnicif tuturor judetelor. 1820, Februar 15. (pecetea gospod.) vel Logofa Cod. %CV, pag. 27a.

Prea Inaltate D6mne, Dup'é ce din bunii-vointa lläriel tale m'am insircinat ca dregraoria spätärid, lattnd séma asupra intocmirilor eI, am vb4ut un luminat pitac al M'arel tale de la 16t 1849, Noembre 18, prin care intre alto coprimptóre buno vrednice da lauda povétuiri, in sfärsit se coprinde i acésta : a na se maT. tri-

mito mumbasir ca volnicie de la spätärie prin judete, pentru Îrnplinirl de

bata' dedil mimal cänd prigonit6rele prtiff do acolo, jadee:Inda-se maY. la ispravniciI judetelor i noodihnindu-se pro alegerea Dumnélor, se vor arta ca jallA ciare M'aria ta i acea jalb5 se va orändui in cercetarea judecrttd

spätäriei si se va da isbränire de la spätärie. calad si Munel dfindu-se vre-o volnicie dup6 trebuintä, nu mima): sli se vorb6scil in volnicie prin marifetul Dumnélor ispravnicilor, ci sä se si Indatoreze mumbasirul, ce se va orändui,

www.dacoromanica.ro

IStORIA ROMANiLOR

175

Fostul marele Ban Gr. Brancoveanu este acum epistat al spätArief. 1116surile ce el propune ad de scop activarea cAutArei proceselor. ca maï inteiti sä' so infatiseze la ispravnicat i apoi sa faca urmare portincei, pentru care ar6t Maria tale, ca porunca Inaltimei tale bung este si Banta si urinézá sa fi dat pentru niscareva urmari role, co so vor fi fgcut catre mumbasiriT

spiltaresci, dar sluga Maria tale v6dend jilbile ce so daa pe tóte Vela de catre ce l co ail a lua de la un 'l altii r61 de plata i socotind ca s'ar cuveni o deslusirie la porunca ce este data prin pitac. cu indrasnélii fac Marie): tale cunoseut eäte-va pricinT, ca sá chibzuescI Intiltimea ta. 1) (sa dic asa) un imprumutator ca datornicul s6ì1, améndoI dinteun judet, se judera la ispravnicat; imprumutátoru.1 nemultamindu-se alérga la stapitnire ca jalba 01 la spatarie pentru ma inlesnire ca la un obstesc zabit, spataria nu are co isbranire sa dee, fiind-ca prItal lipsesce, fara cät cerend de li jaluitor zapisul do imprumutare

adeverindu-se ca are a lua de la parttul, trebuesce sá trimita mumbasir, prin scire de ispravnicat, a'I aduce in judecat aid, uncle dup6 infatisare remtlind bun dater, platesce, dar dovedindu-se ca s'ail adus dupe prá neadev6rata, se indatorka platesce cheltuiala, dup6 vechea intocrnire ce este. 2) Un arendas de mosie 01 negutator, aro a lua de la unii altii toil. de afarä, se area' ca jalba ca.' ail cercat prin ispravnicat si nu ail aflat implinirea, spataria atuncl urméza a orAndui mumbasir sil ni6rgg dimpreuna cut jaluitorul i prin marifetul Dumnelor ispravnicilor, adeca prin infiltisare inaintea Dumn6lor de la eel ce se dovedesce ca este datorie adev6rata, se face implinire; iar cât(lie ea ail a r6spunde, se aradica de mumbasir ea alegerea ispravnicilor si se aduc la spatarie, uncle iarasi intatiAndu-se, de roman buni datori, platese, iar de ail fost reti trasi de pärtsi, asemenea le plit'tesce pArisul cheltuiala, cad de vor r6milnea ceT ce ail a da silnici de plata, numai pe cercetarea unel judecatI de catre care si pot fi diiafendipsitI filra o grija de mumbasir, de la o mal. maro judecata nu vor maI plati nici o data. 3) Unii chiar lacuitorI aid in politia Bucurescilor, se arata la spatarie cu jalba ca are pricing de judecata pentra datorie i paritit se atla afara in judete ; se cuvine spataria sà le lepede jaiba si trimita la ispravnicat mai int6iii, se judece i sà supue pe pArts'i In mai multa cheltuiala, child eel co r6mrin de judecata, platesc drepta cheltuiala i treapildul mumbasirului. 4) Alta avênd sà dee se ascund i fimbla din loe in loe, coi ce ail sil ja, priveghéza, indata ce'ï. afla, al6rga la spritä'rie, sprita'ria atunci si de da volnicie la maim mumbasirului coprind6tóre dup6 vechiul caid prin scirea ispravnicatului, dar il povatuesce de merge drept la local unde se afla paritul, ca nu C11.111Va$ï Cu mergerea pe la ispravnicat sil se zabovésea si päritul inteac6sta &land sil 4orésed, iar dup6 ce pane m'ana pe d6nsul si este intrebat, are la mana laminare coprindiltóre, volnicie. Acestea Maria ta i altele asemenea felurimi de intämplilt6re pricinI se arattl neeurmate la spä'tarie asupra de impliniri de datorii, care spataria t6te teorisindu-le dup6 vechea slobodenie co a avut, cauta a urma trimiterea mumbasirilor ca volnicii dup6 caidul, care prin scire do isprrivnicat, caro prin marifet de ispravnicat, s61 cum pricina povrituesce, cilci

.de multe oil se tntämpla silnica a tr:mite spataria mumbasir i Era de scire sbil marifet de ispravnici, off peutru cad acola este banuiala di se ocrotesce de ispravnici, séti slujbasiI ispravnicilor, séa pentru cad este un om, ca care de lee nu ail a face ispravnicii, cum am dice, nu e niel birnic niel alta brésla

www.dacoromanica.ro

176

V. A. URECHIX

Suditif, in procesele ce aü Cu raialele, ori vice-versa, adresézd reclamatiunile lor la Isprävnicatul streinilor §i in apel ori §i de la inceput, in procesele de val6re, la Departamentul streinelor pricini, nu de mult creat. e) Apela' de la departamenturi se judecA de Divanul domnesc, une-orI sub prepdintia lui Vodä, dar mal adese färà de el. Opiniunea DivanuluI e supusä aprobärel luI Vodá prin anafora. Indatd dupil sosirea luI Al. N. Sutu in Bucurescl se face primenirea ort reinnoirea personalulul tuturor judecioriilor de judete De i nu am aflat minuta reinnoirel personalului Departamenturilor de 7, de 8 §i de criminalion din Bacurescl, nu este niel o indoialä cá acésta s'a facut (cum s'a fäcut i pentru Craiova) la deparrament de 4 §i de criminalion (doard cäte-va çille mai täraiii) in 18 Februarie in 11 Martie 1819 2. Personalul numit in Februarie §i Martie la diverse departamento primesce modifIcatiunl frequente in 1819 i 1820. Iacà un mod curios

de ale gere a unuI judeator §i de inlaturarea altuia vechiti : Alexandru Nicolae Sutul Veevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe Durnnéta vel logofót de Ora de sus, dup6 ar61area ce no fact printeadista anafora, milostivire fiic6nd Domnia mea asupra jilluitorulut, poruncim se oranduésca judecritor la vre-un departament in local altuia, ce se va grtsi cu cale.-1819, Noembrie 23. (L. 8. D.) Vel LogoPt. Cod. XCII, fila 612.

supusg ispravnicilor si sub obl6duirea Dumn6lor i limita Malla tale bitelepciune chibzuindu-le tóte imt ve): da luminatg porancji de urmare ca sá nu

rmâe cel ce ail luat in necazul neinlemireI cu a li se implini dreptul lor

de la cei indä'riltnict i reI de platti, iar aun' 11fAriet tale mult): 1820, Februar 1.

i fericitt-

Vel sprztar.

4. Vecji Cartea de judeatort de judet din 20 Ianuarie 1819. Cod. XCVII pag. 43. 2. Veril actele in Cod. XCVIII pig. 103, 119. Na le mal aducem, c sunt asemenea cu celo publicate in volurnele anteridre. In Codal ace-ita XCVIII se pot vedea i diverso (MI de numirt de cConclicar de jalbi. la Divanul Craiovei (18 Pebruarie 1819, pag. 106), de ce): 8 logofetet, pentru scutiroa Ion si a bucatelor lor de d'AA: si dreptul la 1 lude steein i unul dintre dajnicit vistieriet (1819 Arilie 17, pagina 129). Veqf la pagina 130 Carte de condicar la Craiova

din 17 Aprilie 1819. Asemenea de treti logof6t la departamental de 4 din Craiova, din 1819 Octombrie 21, pagina 180. Asemenea carte de portar la Craiova, din 19 Martie 1820 pagina 246.

www.dacoromanica.ro

177

ISTORIA ROMINILOR

Prea Inal;ate Dchnne, Dup6. luminatá porunea Máriel tale ce ni se dit la ac6sth' jaiba a luI poicovnicul Grigoro Basca, facênd eercetare, am vèclut cä jaiba i plangerea luT este eh' se aflit in desitvérsitit scriphtitciune si siicie, nechivernisit de multi anT, rugilciunile MI este de a so ortindui la vre-un departament, ea cu lefuscíra ce va lua-o intárnpine Juana cea de Me í1oIe. DecT jáluitorul fiind destoinic de acestii tr6b5., ca caviinta este a dolAndi mila 5IiirieT tale, ca sil se oránduiascit judeciltor la un departament. i fémáne la milostivirea IntlItimeT

tale. 1819, August 25. vel logofet.

chiverniséla sunt titlurile pentru a ajunge judeceitor la orl-care departament I La ologofetia pricinelor strgine» este orinduit in 1820 Tulle, judeator paharnicul Const. Cozone in iocul lui biv velhatmanul Const. Deci*, särAcia

i

Candis 2. 1. Iacg inca un cas identic ca cel descris : Alexandru Aicoiae Sutu Voevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe. Dumnéta vol logofeto de Ora de sus, dup6 pliroforia ce ne facl printeac6stri anafora, milostivire fácénd. Domnia mea asupra jilnitorulut, porunciin Dumitalo, ca la orT-care din departamenturl si in local veri-cáruia din jadecátorI veT socoti Dunineta, si se asele jilluitorul judecátor.-4819, Septembre 14. (pocetea gospod.) vel Logofet. Cod. %al, pag. 426.

Prea Inaltate 136mne, Du.p6 luminatil porunca Inaltimel tale ce mi se dá. la acéstá jalbit a s'ArdaraluI Stroe,f6e6nd cereetare, m'am pliroforisit eh' jaiba il este cit e adevbrat sárac

desivérsit, impresurat cu eopii si dator, inca se allá lipsit si de hrana vieteT, cererea luT. fijad de a fi triluit ca vre-o chivernisélit sel judocátor la vre-un departament, dupii a sa stare i se envine, fijad vreda.c de a dobin mita. Ci sa se vacjá de catre M'Aria ta ju.decátorii, si care se va soeoti de Mária ta a se scóte, mi se va da luminatá porunea a se pune raluitorul. 1819, Septembrie 1. Gheorgache Filipescu vel logofet.

.76) Alexandru Nicolae Sutu voevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe. Cinstit si credincios boerule al DomnieI mole, Dumnéta vel vornice Con-

2.

stantine Filipescule, nazirule al casa lefilor, fiind cá la logofetia priciuilor stri5ine am oránduit Domnia mea judecator pe paharnicul Costache Cozone in locul DumnéluT biv vel hatman Constantin Candis, poruneim Domnia mea ca t6tá acea léfri de talen): 250 pe lunri, co lua hatmanul Candis, sä i se dea .Dumn6lui paharniculuT. Cozone cu incepere de la 15 ale acestei urrailt(ire lunT

Iulie, tolco pisah gpd.-1820, Iulie 16. Vel Logoftt.

(peeetea gospod.) Cod. XCVI, pag. 167. Ietoria Ronutnilor de V. A Vrechi4.

SECOLUL XIX. Tom. XII.-19

www.dacoromanica.ro

118

V. A. URECHIA

Pe MINA Cozone mal este judecätor la aceln de curênd Infiintat departament §i un alt boer, biv vel clucer Dumitrache 1. Imfortanta Departamentului streinelor pricinf cresce pe tead qioa, pe m6surä cum crescea influenta consulilor In téra. Acest nont organ de justilie coprinde, pe lAnga marele logofét, dot' juded.tori §i o cance-

lare cu trel logofey «statornici §i nestràmutay», Cu totul deosebiy de logofetil Divanului Domnesc 2. 1. Li) Alexandra Nicolae Sutu voevod i ospodar. Zemle Vlahiscoe. Cinstite i credincios boerule al Domniei mele, Durnnéta vel logofete al stAinilor priciri i Dumnóta biv vel clucere Dumitrache, judecgtorule al acelul departanient, fiind-cri in local Dumn61uI biv vol hatman Constantin Candis am oránduit Domnia mea judecgtor la acel departament pe DumnéluI biv vel paharnicul Costache Cozone, sí fad. Duninéta cunoscut printeacest domnesc al nostru pitac i poruncim ca ca totiI dimpreung imbratisánd tréba, sg avetI a cguta judeditile ca datornica unire, silintil, i dup6 dreptate sirguindu-f6 a da sfersit pricinilor Virg intfir4iere, ca sg nu pricinuiascg cheltuelI color ce se prigonesc ca intár4ierea si perderea de vreme, tolco pisah gpd.-1820, Iulie 15. (pecetea gpd.) Vet logoftt. Cod. XCVI, pag. 165.

2. Pitac catre nazirul case lefilor pentru lefile logofetilor Departamentului stilinelor pricinl. Cinstite i credicios boerule al Domniel mele Dumnéta vol vornico Constantine Filipescule, naziirule al caseI lefilor, fiind-cg prin intgrirea ce am dat Domnia mea, de la 14 a!e trecutului Main, la anaforaoa Dumnélui vel logoMtn' al sfriiinelor pricinI, oránduit la Departamentul ace3tiI logofetil trel logofetI statornia i nestramutatf in cáig creme ìY vor pazi datoria lor de casar, lug' pe Gheorghe Urlliteanu, ce '1-am einstit Domnia mea ca caftan de al 3-lea loge& al acestiI logofetiI, iar in hiisovul logofetiei are numire de notar, i pro Costache Melicescu condicar si pe Nicolae logoffitul ajutor la améndoi naniii, ca sg se caute trebile co se sgvifirsesc de la departamentul acestii logofetif ca tag buna orânduialti, iatu printr'acest Domnescul nostru pitac le oránduim $i 16f pe lung tus g lul al 3-loa logofet talorI 70 i condica-

ruluI pe lángg talen I 20, ce lua mal nainte ca un logof6tel de divan, ii mal adgoggm Domnia mea -Inca' talen . 20, ca s'Et i se facg talen I 40 pe lung, si logofeteluluI ce este oránduit acum din no'i talen 30, $i fiind-cg ace$ti logofetY cate treI nu ail nidT. o inclinare cu. logofetil DivanuluI, dupa acea intgrire a DomnieI mole, co s'ail dat la 14 ale trecutului Main, ci sunt osebitI aI departamentuluI logofetieI pricinelor stieine, poruncim Dumitale, sii urmezi a le da In manile lor numita 16fg pe fiescare lung de la casa lefilor, ca incepere de la di'nt6iii a urmátoruluI Junio 1820, Junio 31. (pecetea g-pd)

vel Logofet, biv vel stolnic.

Cod. XCVI, p g. 160.

www.dacoromanica.ro

179

'STOMA R0MANIL013

Judeo6torit dPpartamentelor din Craiova se jäluesc, in Martie 1820,

cä nu pot trAi §i rèmAnea enneM cinstiti ca lefile ce li se daiä. LB Alexandra Nicolae Satu Voevoi i gospodar Zemle Vlahiscoe.

Canoscut fijad DomnieI mole cii pricinile, ce prin cercetare se limuresc la departamental acestel logefetiI, sunt nearmate si ca atat ma): delicate ca citt sunt inclinate ea sapusil str6inelor carta si voind Donania mea a lira o area anal stare maI buni departamentulaI acesta si maI temeinicii, spre multi inlesnire la cautarea trobilor, in cilt si rostal lor si se pizésea nezmintit si srwarsirea si se de a cu. buni deslusire, am prirnit Domnia mea trite cele co ni arata de &are DumnélaI vel logaf6tal printeacOsta anafora ea si hotorton sa

aiba acest departament de acum inainte trot logofotT, insil un al treilea logo

f6t, co se numesce in hrisw si notar, un conlicar si un alt logof6t ajutor la sons, acestia cite trel si nu fie nicl cum iticlinatI ca ceI-l-altI logofeti aI DivanuluI ammiel mole, ci osebitI pe sé:na acestut departament clup6 alegerea DamnéluI vel logof6tul al str6inilor pricini si sub ascultarea DamnéluI, earl sa fie apurarea s'atornicl si neclintitI in câti vreme isl vor piizi datoria lor ca t6ta s.apanerea, credinta si sirguint a, iar dovedinda-se vre-anal dintr'insiI cu

armare impotrivi, atuncl isgoTtindu se acela si se oranduiasci altul in loe, janiiT dup6 alegerea i afetarea ce va face stipanirel DumnéluI vol logofétul al acestal departament si 16fa lor au 85 si-o iee de la casa lefilor dup6 randuiala ce le vom face ca osebit pitacul Doi-maid mole, de care poruncimDamitale vel

logofete de Ora de sus, si se facìl si cerutele dou6 cirtI ale Domniel mele, una pre numele ar6tatu1al Costache Milicesca coadiiaral, si alta ca name desdije,

in care si se trOcli col ce va alego Daran610 vel logratal al departamentaluI acestuia. 1820, Mani 14. vel Logo.M.

(pecetea g-pd) Cod. XCV, fila

Prea Ineatate D6mne. Inca de la trecutul lét 1816, dup6 cererea ce prin anafora ail faeut Maria silo DomnaluI Ión Caragea, vel logof6tul ai str6ini1or pricinl, de atuncI de a se orândui un logofetel ajutor acesteI logofetil la scrisul notelor i a anaforalelor, la trecutul in condica si la alto neincontenite corespondentI i scrisori ce are acésta logofetie, dup6 care prin pitacal Marie. sale Wail i oranduit un Cos-

tache Milicescu, logofetel de Divan, a pazi napristan la departarnent pentru pizit trebile ce se urtnézii neincetat, care logofetel de atuncI i pang acum

nelipsit datoria sa, usurfind intra t6te pre notan l si tiind condicile curate si ca orAnduiali de bite ate se urm6za la acésti logofetie, ea caro a sa sirgainti si supunero este apururea trebtrinc os acestei logofetiI, fiind ca are WA sciinta

de eat° trebI urrnat si care ce sf6rs:t a luat intr'ac6sta diastimi pana acum, mat v6rtos cii ail inv6tat oranduiala trebil cuna sii se urmeze liede smintOli

pentru ca si fie de acum inainte nesteimutat de la acésta logofetie i pontru mai bunl inlesnire a trebilor, fiind-ci de multe orl se intémpla trebi m de ale cinstitelor consulaturI si nu este indestul numaI ac6sta, m6 rog MirieI tale, crt de se va gisi ca cale de e ttre Inaltimea ta, osebit de notarul acestel lo-

www.dacoromanica.ro

480

V. A. URECHII

cer ca aceste lefi sä li se sporéscg. Barbu Vg.carescu vel Ban, la 31 August 1820, aratä, cá cu adevdr nu ati cu ce trgi, cu 50 talenT pe lunä. Inca din Alarde, Vodä promite prin Barbu Väcgrescu §i prin biv vel spätarul Gh. Sutu, prim caimacam, sporirea lefilor. Barbu Vgcgrescut propune, ca boeril judecatorI, sä mal aibi radare pana ce se va mal indrepta casa 'altor, care e daten-e, cadí la cate 8 departamentarT (de la cele 2 departamente) sä li se mal adaoge cate 50 talen i pe luná de om (Cod. 100, pag. 440). La 2 Septernbre 4820 se face sporirea de lefi

Asemenea sporire de léfä se face i la departamentele din Bucures&

Prima carte a lui Al. N. Sutu adresata Divanului, in interesul cantare' judecgtilor, sung a§a: 16) Al. N. Satu Voevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe. Cinstitilor si credinciosI Dumnév6stra velitl boerI aï DivanuluI DomnieI mele, coa mal d'intôtri si neaparata datorie atit a nistra a, si a Dumnévóstra, este de a cauta si a pazi dreptatea noroduluT, carea se alego si se descopere printr'al judecateI mijloc si printr'a sa amarunta cercetare, care urméza a se face de catre judecatorY ca adinca luare aminte; acésta dar urmare fiind datorI

si Insi-v6 Dumn6v6stra a o pune In lucrare la pricinile de judecatl ale nogofetiI,sa se maI faca alte dotA carfi,adeca una pre numele numituluI Costache Melicescu, condicarul, si alta cu numele deschis pentru alt logofetel ce'l vorn

chibzui de destoinic a fi ajatorI, carl cartI sa aiba tot acolasi privileghill ea s't carta° logofetilor Divanulul si léfa si' li se orinduiasca de la casa lefilor pro cit se va bine chibzui de proa malta intelepcitinea MárieI tale. 182), Maill 1. vel Logo*fN.

1. 16) Alexandra Nicolae Sutu voevod i gospodar Zemle Vlahiscoe. Cinstite i credincios boorule al Domnid mole Dumnéta biv vel logofete Scarlate Gradistene, nazirule al caseI lefilor, pentru 8 judeca,torI departamentarI de la anAndou6 departamenturile ot Craiova adecá col do 4 si cel de

criminalion, poruncirn Domnia mea si li se faca adaos 141 pe linga cite talerl 50 ce luati pe luna, Inca cite taleri 50, ca s'A se faca cite talerI 100 de fiexare judecator pe luna, ase jitarla-se la catastih ca acesta ortinduita leAfa de talerI 100 de la 4inteid a acestil urmatóre lunl Septembre, tolco pisah gospod.-1820, Septembre 2. vel Logo.fit.

(pecotea g-pd) Cod. XCVI, pag. 148

www.dacoromanica.ro

181

ISTORIA ROMINILOR

rodulaY, ce se oranduesc la Dumn6v6strA, care fiind-cl se izvudesc necontenit

in felurimi de prigonirI, unnézi ca s

avetI indeminare de vreme destulil

spre a le putea &Anta co. deamäruntul ; de aceea puruncim Dumn6v6stri, ca in (jilele cele orAnduite a ci,utárel jadea-Llar, ce se oranduesc In cercetarea Dumn6véstri, sii viS adunatI negmit cu. totiI ala. la Domn6sca nóstrit Curte, h trel c6surï i junAtate din 4i, spre a cAuta tr6ba pAni la 8 c6surI din ì, cercotând do judeciiti dup5 pravila pinióntalitY fárá catusY do putinii vol veghiatá só1 pArtinire (cAcï judecata este a luI Dumne4eii), si firil prelungire ca sii nu. se zibovésci aict ipotesiatit coi dup'6 afari, cheltuindu-se in zadar si trebile caselor lor; de care poruncim Domnia mea si Dumitale vel logofete de Ora de sus, s'A ingrijesol dup6. a Dumitale datorie de a se plizi acest nizam intocmal fumni cAtusI de putini strilmutare. Cod. xcvr,- pag. 6.

La 18 Februarie 1819, noul Domnitor ordonä ca sii se adune Divanul diminéta la 2 césuri din qi (8 ore earopene), ctici cjioa s'a mai märit §i trebae sä se siléscä ca tot modal a gräbi darea hotäririlor, ca sä nu z5bovéscä in cheltuell pro cel in proces In anal urmätor, 1 April, Al. Sutu orclonii boierilor velill sä se adune la Curte la 1 ora din cji (adech la 6 ore diminéla) §i se caute de judecatä neuniti pänä la 5 ore din çli (11 ore ante-meridiane), fiindc6 4iva s'a mai märit... 2 16) Alexandru. Nicolae Satu Voevoi i gospodar. Zende Vlahiscoe. Cinstitilor i credinciosl Dumn6vOstri velitilor bou): al Divanulut Dota-

niel mole, ca tóte a in trecutelc jile, prin osebit pitac vi s'el dat porunca Domnie,I mole, Cl sit v'é adunatY la trel césuri din cji diminéta aicI la Domnésca n6strA Curte, ca s cä'utatI pricinile de judeoAtI ale norolulul ce se rAnduesc de la DivanulDomnil mole in cercetarea Dumnévóstri, dar fiind-cá acum iva s'a mirit i pricinile de judecitl s'a5 inmultit, sit incepetI a v'6

aduna diminéta de la 2 césurl din i i si ciutatl judecAtt pAni la . . . . césurY, silindu-v5 in tot chipai spre a se da sfArOt mal in grabá, spre a nu se zä'bovi si a se cheltui ipotesiaril in zadar, tolco pise]. g-pd.-1819, Febr t'ario 18.

vel logoftt.

(pecetea gospod.) Cod. XCVI, pag. 14.

Cinstitilor i credincio# Dumn6v6stri velitilor boeil aY Divanuld Domniel mele, cea dintéiti si neapAratA dator.e a oblAduirei dupi cuviintá este de a se culata si a so pAzi dreptatea noroduluI, care se alege si so descopere prin

mijlocul judecAtel i printr'a sa amirunti cercetare, ce se urrn6zA a se face

de cAtre judecitorI cu adAnci Jalare aminte, ac6sti dar urmare fiind dorita si Dumn6v6strá a o pune in lucrare la pricinile de judecAtl ale norodulul, ce so orinduesc la Dunm6v6stril, caro fiind-ci suut multe, urmézi ca si avetr

www.dacoromanica.ro

V. A. URECHIk

182

Fiind bolnav, cu putine lìIe Inainte de m6rtea qa grabnicd, Al. N. Sutui mal adresézd un noti apel personal la principalif membril a Divanului, hatea §i maza!, sí se adune li Curtea domnéscd, s grdbéscd a da sentint, le ce a§téptd de mult timp cei in judecatrt. Al. N. Sutu adresétd un asemenea apel-ordine §i deosebit, numai la Diva-

nul s'ea '

Indemftnaro. de vrerne Indestra" spre a le patea d'alta Cli dearnrtruntul i flind-cä

acurn lila s'a mirit, porancitn Dumnév6stri ca in 4ilele cele oranduite a ciutira' judecätilor, si ve adunatf negresit ca totil aicT la Domnésca nóstri curte la un ces din 41, spre a ciuta tréba si a cerceta priciuile judecitilor ptuati la 5 césurf din dt, ca sä nu se prelung6scá pricinile i si se zabovésci ipotesiaril, cheltitindu-se i pierdéndu'st vremea ta z ¡dar, tolco pisah gpd. 1820, April 1. ve] LogoM. Cod. XCVI, pag. 117.

1. Iacd aceste acte : /6.) Al e eln ru Nicolae Safa Voevo 1 i goapo lar Zemle Plahiecoe.

Proa o3fintia ta pirinte mitropolite al Ungrovlahiei si Dumn6v6stri cinstitilor i credinciosi velitilor boeri al Divanulul Domniei mele, Dumnéta biv vel bane Grigorie Brincovene, epistatule al spitariel, Dumnéta vel bane Constantine Cretulescule, Dumn6ta biv vol bane Grigorie Ghica, Dumn6ta biv vol bane Barbule Vactirescule, Dumn6ta vol vist ore Grigorie Filipescule i Dumnbta vol postelnice Iacovache Rizu, fiind-di pricinile obstescI s'ad inmultit in cät no se pcite trece cu vederea, niel coa mal mici prelungire, ci este de mare trebuinVi a se da in grabi siv-iirsire la Oto dupé dreptate, ea sil nu pitim6sci norodul, de aceea poruncim Domnia mea si fé adunati de astil-0 inainte cu totiI la domnesca nditril, curte si cu lituo arninte corcetand pricinile obstescÌ st datl 14muritä i deslusitti hottirirea Dumn6v6stra tu scris dnp dreptlte en. sciata Dumnév6stri rävni si iubire (13 patrio, tobo pisah gpl. 1821, Ianuar 15. ved Logofit.

(pecetea pd.) Cod. XCVI, pag. 197.

Iii Alexaniru Nieolae Sula voevoct i gospo lar. Zemle V lahiscoe. Cinstitilor i credinciosilor velitI boerI al Divanuld Domniel mele, vNute sunt de Dumnév6strä multirnea pricinelor de judectiti ale norodului ce s'ad ziticnit altä daiä care in adevër cere isbrinire neprelungitä, ca si nu se stingil ca cheltuiala adiständ aicY in vreme de iarná, de aceea poruncim Domnia mea, ca fina preget si v11 adunati pe t6te qi ele en totl aicT in Dom'Asea nústri curte si cu tótìl silinta si le cä'utati pricinele cu scumpi cercetare, luare aminte i iubire de dreptate i prin anaforale si datT siversire ca si poli ce): prigoniti asT mida si de alte interesurI ale caselor lor, tolco pisah gpd.-1821, Ianuarie 15. (pecetea gpd). vel l'agora, Cod. XCVI, pag,

www.dacoromanica.ro

183

ISTORIA ROMINTILOR

Sa aducern acum la sciint5. unele dispositiuni luate, prin DomnescI ori i brisòve, in °aline cronologic6.: a) _Prea Intiltate ahrtne. DumnéluI caminar Iancu, ispravnicul strOinilor din douö-spre-gece judete, trimite la visterie ac6sta alaturatil insciintare, arättitdre, ca dupg amttnarea ponturilor asepreI acestor sträint sa se faca cunosout la logofetia Divan aid' Mariel

tale, a se orändui túte pricinile stréinilor la al lor ispravnicat, cum si la gonirile vor fi avénd paménteni'l cu sträinil ce sunt sedOtorI pe afara, pe la judete, sit' se oränduiascO si la Dumnélor ispravnicit piiméntenY si la isprOvnicatul sträinilor. Drépta si ca cale este rugaciunea ce face Dumn610, spre a nu se aduce nicl an fel de smacinare strZiinilor din parten dregatorilor pitméntenT, curl negresit nu pot primi i &Ore stréia tot ca aceeas1 ocrotire ca care se afia cutre eel de sub a Dumnélor ocarmuire. Dar etl, plecata sluga Maria, tale, die ca

acésta cerero se cuvine a se pane In lucrare namal pentru pricinile ce se vor arma 1ntre stremI cu stréinI, care ert se oränduiasca la ispravnicatul lor de vor fi Mtnu departare de ispravnicat, se vor cauta do catre oränduitul isprävnicatuluT, prin porunca ce i se va tramite, dupä care acésta vor rämanea strOinn intru bite caderile alaturatiT otcärmuirilor ce li s'ail orânduit. Dar la pricinile ce se vor urma pe la judete Litro paménteni i stréinI, sa se oranduiasca numaT la ispravnicatul judetuluT, nu 'lama pentru c acel isprävnicat aqua col intéia loc al stapttnireY, se cuvine sa fie si intru töte silivérsitor 1ndestulator olostieï, ci pentru ca este si peste putintil a se insoti la cercetare améndou6 ispravnicaturile, afländu-se acest ispravnicat al strginilor departat de ttite cele-l-alto i niel ca se cuvine a or1ndui vechila insotiff la obladuire ca Dumnélor ispravniciI paméntenilor. Asemone si la pricinI englimatica si ntt se amestece acel ispravnicat, Hind osebita oränduiala la acbsta pentru töte starile salasluitorilor tgrel: ; ci dar In orT-ce chip se va chibzui acésta pricinii de catre malta intelepciune a Marie): tale, se va da otarire de armare. 1819, Septembre 19. Vel Logofil.

Asupra acestei anaforale, Al. Sutu hotdrase : i Domnia mea cele arkate printeacésta anafora de Dumn6luT vol vistier i gasindu-le a fi cu bunit oranduiala, le inn:Hitt Domnia mea ca sit se urmoze intocmal i poruncim Dumitale vol logofa de "Ora de sus, Chibzuind

sa fad poruncile Domniei mele, atat la Dumnélor ispravnicif de stréia, cat si pe la ttite ispeavnicaturile judetelor cu coprinderea ce se arata mal jos, spre a le fi sciut In ce chip s'ad otilrit a se face urmare la prigonirile ce vor avea paméntenii cu strbiniX, cu atta tag osebire, cit aceia din str6inl: cart, ferin-

www.dacoromanica.ro

V. A. URECHIÀ

184

du.-se de departarea loculuI si de cheltaelile ce urrnéza trepadandu se la iscere dreptatea, vor primi de bunä'-vointa lor, nesilitI de pravnicatul lor nimed, a se judeca la vre-un ispravnicat de parn6ntenl, ce va cadea mat cu apropiere, sa nu fie popritI.-1819, Octombre 17. (r... B. D.) vel LogoPt. Cod. %CM tila 494

In vedere Cu acéstà dispositiune se dele ispravnicilor, la 29 Octombre 1819, urmätórea curte deschisä Dumn6v6stra ispravnicilor ot sud . sanitate. Y facem Domnia mea in scire, ca pentru a so prizi buna oranduiala si campana dreptateI, a nu

se face napastuirI str6inilor birnid in pricinile ce se vor int6mpla a avea intre eT, s'ari dat de catre Domnia mea nizam, dup6 anaforaoa Dumn(1ul. vol

vistieru, ce no-art facut la insciintarea ispravnicatuld de ströinl, ea la pricinile ce se vor int6mpla a avea str6inl ca str6mI, sì nu se traga de isjudece si jaiba° lor pravnicatul paméntenilor, ci ispravnicatul str6inilor s'a' se orfinduiascil la ispriivnicatul lor si de vor fi intru depärtare de isprilvnicat, se vor cauta de ca're oránduitul ispravnicatula prin porunca ce i se va trimite, dup6 care vor r6minea strainiï intru t6te caderile allituratI otearmuirilor re li s'ají oranduit, iar la pricinile ce so vor urma pe la judete futre primênted ca str6inii, sil se oranduiasca, numaI la ispravnicatul judetula, nu mimat pentru c á acel ispravnicat, avênd cel int6iti loe al stapanirei, se envine sa fie si ¡atril t6te sav6rsitor iudestularilor obstieI, ci i pentru ea este peste putinta a se insoti la cercetare anAndou.6 ispravnicaturile, atlandu-se acest ispravnicat al stréinilor departat de cele-l-alte i nid ca se cuvine a se orandui vechill insotitl la obladuire co. Dumn6v6stra ispravniciI painênteni; asemenea si la pricinl englimaticesd, s na se amestece acest ispravnicat, fiind osebita oranduiala la ac6sta pentru t6te starile locuitorilor féreY. De aceea poruncim Dumn6v6stra, ca dup6 coprinderea ce se arata rnd sus, sa fitI urnuitorI la prigonirile ce vor avea piimêntenil cu. str6iniI, ca atâta insa osebire, ca din str6iniI cad se vor feri de departarea loculuI si de cheltuelile ce urméza trepadancero dreptatea i vor primi de buna du-'se la ispravnicatul lor, vor vrea vointa lor nesiliti de nirnenI, a se judeca la vre-un ispravnicat de pamantenI, ce va °Idea mal cu apropiere, s nu fie popritI; si de primire s avem Domnia mea insciintare, i fitI sanätosI.-1.819, Octombre 29. Coa. XCNI, yaz 86.

b) Deslegare relativa la mezatul lucrurilor stat'atóre din judete, In vedere cu «protimisul»:

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMIN1LOR

185

Zemle Vlahiacoe. Dumnévilstra ispravnicilor ot sud . . . sängtate. ré facem in scire, ca Diamandi, sfarostea de negutatorI de aid' din BucurescI, prin

anafora ai facut aAtari3 Domnid mole, cum ca pentru lucrurile cele nemiscatgre, care din poranca gaspod se vind cu mezat mesh', vil si altele, la care trebuinta urmòza de so dt scire ispravnicatulaI spre a face canoseut atilt rudeloi vinOtorilor. cat si vecinilor color ce ail cä'dere do protimisis, Damn& vástra nu wield: c niel o ingrijire nu avetY a da de vire la Lott acoja ce au protimisis, ci niet raspuns nu facetl starostid, si se intemplä cusuriuq, pentru care mal in cjilele trecute, din porunca Domniel mele s'aii scris Damnévdstra prin DuinnéluT vel logofatal de Ora de sus, ca s fitI urturttorI a Aspande orl &ad vi se va serie do starostie, si sI publicarisitY la totI de obste carora li se envine protimisis, i Dumnévifistril iarasY urmatorI n'av fost de aceoa strasnic porancim Domnia mea Dumnévóstra, ca de acum tnainte, sa. fitl

indatoratl a Aspunde starostioI, si a publicarisi celet ce vor avea cadere de protimisis, cum ca do ne vom insciinta, cum ca nu att publicuit nicI ati insciintat starostiel, and va serie Dumn6v6stra, s scitl Cu hotarire, ca ori-ce cusur, sea pagaba se va intèmpla in urma dupe' haracIladizma vre-unui acaret nemiscator, sea vor cere cine-va protimisis cu euvént cì n'aii sciut do vimjare, insu-sí Dumnevgstra yeti fi respuncgtori ace pagabo ; si ea vet1 fi urmaterI sIL avent Dorania mea inseiintarea Durnnewistra, i fitI sanatost 1820, Iulie 9. Cond. XCVI, pag. 16e.

Publicatir la t6te jwletele pi la cairn cam pentru mezatul lucrurilor stritätdre dupt,' afará. De la logofetia mare, clitre Dumndlor frati% boerl ot Starosfea de negatatorI de aicI din BacurescI, prin anafora ali facia aAtare. ca pentru lucrurile cele nemiscgt6re, care prin laminate poruncI domneseI se vind la mezat, fiind indatorata starostia a serie la Dumnevóstra beerl ispravnicl de prin jadete, atilt undo se OM luerurile ce se vid, ea a se faca cunoscate vecinilor ce vor fi cu acel lucra ce se vinde, ség si altora ce vor fi musterol, aijlerea maI este indatorat starostea a insciinta prin Dumnevóstra ispravnicilor si pre rudele vinTétorilor CO se vor atla prin jadete, acelora ce li se cado protimisis, arILfIL starostea, ca uniI din Dumnevóstril boerl ispravnicI, socotind insciiutarile starostd ca un lucru bagatela, niel: respuns nu da staroster, precum s'ati intemplat de la unele ispravnicate; de aceea din porunca sentí Dumnevcistra, ca tréba mezaturilor si o avetI din cele delicate si la scrisorile starosteI, intarliere sa nu se Ma, ci co. silinta sa se faca energhie, si insciintare cu deslasiro, a nu se int"èmpla vre-un cusar, si de primirea i mare, sg aibli logofetia insciintare.-1820, Septembre 26. vel Logofrt. Cod. XCVI, pag. 70

www.dacoromanica.ro

186

V. A. URECHIÀ

e) Am v6Out, in precedentele volume, cAnd §i cum s'a introdus In Muntenia slujba Hatmaniel, care esista din stravechiti in Moldova. flatrnanul mantean nu avu acelea§Y atribute ca cel moldovean, §i nu se puta substitui marelul spälar. A.dministrator al omenzilurilorD, hatmanul ajunge apol un fel de introducetor al pärtilor In proces inaintea Divanului. Finalmente, flatrnanul devine esecutorul sentintelor da' e in procese de catre Divan. Al. Sutu stabilesce havaeturile Hatmania dup6 ce consulta, in acest object pro Divan In 9 August 1819, Divanul ii dä opiniunea sa, prin anafora, §i Al. Sutu o aproba, iar aprobarea flind daté, se transforma in hrisov domnesc, 1a20 Octombrie 1819. Prin acest hrisov se dispnne, cá, zapciii Divanulul sä fie pe viitor subordonat Hatmanului, §i sa §i p6rte numele de zapcii al flattnaniel. ZapciiI, §i anume : vataf de aproçll, vätaf de paharnicel, vätaf de Divan, ceau§ de aproli, ceau§ de paharniceY §i ceau§ al Hatmaniei, sä fie imb ace in caftan. Prin zapciii ace§tia ale.% de Hatmanul §i Vocla Hatmanul va tramite ori-ce jalbe de procese, cu simpla lui resolutiune de trimitore la on-ce departament. Za ciii sa aiba venit geciuiala de la procesele ce nu trec preste valórea do 2000 talen. In sus de ac6sta sumä qeciuiala revine lut vel Hatman. 'peciuiala ce se envine zapciilor, se va pune la cutia Hatmanief, §i la fe-ce dou6 luni se va imparti egal la top' zapciii. Sub autoritatea Hatmanului vor sta §i toti copiii de casa, de Divan

§i arro0ii §i muele 'Laman iI va impärti dup6 trebuintä la fle-cure zapcia. Hatmania va avea un logofét cu caftan, cure va fi §i condicar de jalbele orinduite de Hatmanie la departamenturi. peciuiala 1.

Alexandru Nieolae Sute& vbevod i gospodar. Zenzle Vlahiseoe

Prea sfint.a ta parinte mitropolite, iubitorilor de Dumnecjei, sfintia vautra episcopilor i credincio0 boerilor velitt al Divanulut Doinniel mele liaba §i

mazilt, precurn intru tóte cele-l-alte dorim Domnia mea de a se pazi o bulla orinduiala spre putinci6sa multamita a tuturor celor ce se atlä .sub domnésca nastra otcarmaire, asemenea voind de a se intocmi filtra o orinduiala bulla §i nizamul dreptatilor ce se cuvine a avea dregatoria hatmaniel. domnesculat nostru

Divan, de aceea poruncim, ca adituandu-'vi5 ca totit la un loe qi puind inaintefé hrisovul ce este intocmit pentru dregatoria Hatinaniet, s'a chibzuiti cate din cele ce se coprind in numitul hrisov, sunt urmä'tike vechialut obiceiti ce se arma, cate s'oil adaogat, §i cate din tac) acestea pot pricinui supurare (Aida obstiel ipotesiarilor ce intra prin judecatT, pentru ort-ce fel de pricina, §i s arétatt Don-miel mele prin anafo-a cele co MI gasi ca calo, tolco pis.ah gpd.-1819, Iulie 15. (pecetea gogpod) vel Logopt. Cond. XCVI, pag. 53.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

487

Hatmanuld 0. a zapciitor s1 s6, se percépg numaI dup6 Implinirea sentintef. Lalucrurile mi§cAteme, valérealor se va estima §i dup6 ac6stä.

estimare so va lua qeciuiala

peciuiala nu se ja asupra sume1 cerutà

1. Hrisovul hatmlínid Wat i dorit lucra ar fi fost cancl s'ar fi putut päzi intre timen): obstésca frie i unire si ar lipsi ca totul zsvistiile. patimile i prigonir.le, care acestea adule impreunit multime de pite rtittI i mahnese neeontenit ontenire; dar fiind eh' o acest fel de ferieitä petrecere, ce se vestesce din -Ocia cel aurit, niel' ai fost vre-o odiniora, niel este de credut ca va patea fi vre-o data,' de aeum inainte, de aceea datorie maro si neaprvatri ail totl aceia, cgrora de cutre Duninedeeasca pronie li s'au ineredintat doinniT i oblilduirl de norelde, ea sg sa ocarmuiascrt, din t6tg virtutea intru. cate privesc spre potolirea prigonirilor ce se ivesc pe tole Jilele, spre aflarea i doscoperirea dreptäteI, spro impotrivirea color ce voesc a näpilstui i spre indestularea color nilpästuitt, pentra care aceste cuvinte i sfisirsiturl i sfintelo pravile s'ail legiuit i obstescile Mecatoril s'al intocmit, otanduindu-se la dénsele din partea stäpaniret judecatort, ca si descopere i sä, hotärascg dreptatea dup'6 pravill, i zapcil ca sri pue in lucrare hotgririle judecgtor lor i sil, supue pe col ce näpastuesc, ca s intdreg llapa' la cel n5pilstuiti cele Junte färil dreptate. Dinteacéstg dar pricing indemnanda-ne i not indatä, ce am sosit inteacéstä crestinéscil si Dorunésca a néstrg 061, Otra a cäreia otcármuire suntem oranduitl dup6 Dumnedeeasca vointrt) am oran Luit pe unul din Dumnélor cinstitl i credinciost buera Dom. niel mole epistat asupra implinirilor fi d4rilor dreptuluI fles-caruia dupgr ce se holtrasce, numind pe acel boer vel Hatman al domnescului nostru Divan, iar sfèrsitul acestil oranduelt al fost, ca s ara tärie si putero acestul sévérsitor a pravilnicilor hofgrirl, spre a putea face ertdittul mumbasiret asupra näpgs tuitorilor i spre a't face ca maT multg inle-snire si ea mal mare stritsnicie pro coi nipästuitl stIpani asupra dreptuluT lor, si tot eitre acest sfèrsit privind voind ca sí drun la cel ditp6 vreint vol batalla al d.oninesculttl nostru Divan trobliticidsele mijlóce, spre inlesnirel sävkArel pravilnicilor hotririrl i totdeolatg, sg legittim si cate se cuvine a laa pelara ale Domniet sale ostenell, si sa'1 poruncim ca deslusire cate se envine a se pä'zi pentru buna orancluialg a domnesculut nostru Divan. Dar fiind eg, cele ce s'aLi atlat mal nainte intocmito, pentru ale Domniet sale ostenell, fiind unele supiirät6re la cet ce ali pricint de judecittl, am n orinduit la Preaosfintia sa pgrintole mitropolit i la iubitoril de Dumnede'd pgrintt episcopt si la obstea Dumnélor boerilor, do unde viindu-ne anafora cu indreptare la cele suOratóre, am dat Domnia mea hohlrire, de la treeutul August 9, coprimyétíire pe larg de usurinta ce s'ail facut

ipotes'arilor, iar cele ce ati a se phi de acum inainte iatg le intocmim si le lagittim printr'acest domnesc al n stru hrisov

Zapciit Domnesculut nostru Divan sä fie supusT la Dumnélut vel hatman, numindu-se zapen' al Hätingniet, alegemdu-se do ciiN Dumnélut si iargsl prin Dumnéld sa se aréte la Doninia mea, spre a se imbrAca ca eaftane, cand atunct a i a li se da catre nol Nurnitit zapeil sä fie sase in num'ér, aclecä: vätaf de aprodT, vgtaf de pithärniceT, vritaf de Divan, ceaus de aprodt, ceatts de pahárniceT si ceaus al, Hätmgniet

www.dacoromanica.ro

188

V. A. URECHIÀ

in proces de prigonitorI, ci pe suma acordatä de judecatä. and procesul, e de lucran nemiscät6re, cart' prin judecata (ree, «de la un obraz T6te jilbile de obste cate sunt pentru pricinT de judeciit): sL se °randuiascg la departamentun, la velitl, la judeegtoria pricinilor strdine, la velitn vornin, la velitil logofeti. si la Domnescul nostril. Digan, sg, so boiurdiséscg, de acum innainte la DumnOlu): vol batman al DivanuluI, ca s le infätiseze la acole judecatoril: prin zapciil: ce sunt sub Duninguï. Zapcia. Hätmiiniel sit albit venit deciuiala acelor pricini, cate nu vor trece peste talon 2000, iar la pricinile cate vor trece poste talen 2000, 4eciuiala sa o ja Dumngra vel Hatmanu. Fies-carele zapciti, cand is): va lua 4eciniala de la vre-o pricing din cele pang la talen dottä mil, siti aducg acea 4ecittiald, sg o puo la obstésca cutie ce are a se pgstra la Hittnignte, i la fie-care douii lunI deschiOndu-se acea entie BA' impartg banil ce vor fi strins totl zapciil de opotrivg. Totl aprodil, puihuirniceil i copiil-din-casi de Divan si fie saints): la Hgtmgnie, i DumnguI vol Hatrnan sg and a da dintrènil cal-va voi fios-cgruia zapcid, ca sg se slujascii en el la pricinile ce so vor orandui fie-xe-caro. Dumnélui vol Hatman, jalbile ce se buiurdisesc la Dumngtil, sd le oranduiascg ca pitacele Domniei sale, cgtre zapciii col ce sunt sub DumnéluI, zapcii): infatisandu-lo la judecgtoril, sä fie daton a arta pitacul Dumnélul HatmanuluI spre ineredintare, cii acea pricing s'a oranduit la acel zapciii. Hiltmlinia sii [ail un logofdt eu caftan, carel si fie dator a tinca condica ca bung deslusire de t6te jrabile cate se oranduesc la Hätrnitnie cu nurnerele lor de t6te butiurdizmele si hotgririle. Clind se va face implinire de Dumnélul: vol Hatman i de zapciil ce

sunt sub Damned, de banI i de lucrtirl miciitdre si de sinele misegt6re,

ia deciuiala pe deplin, facMdu-se pretaire acolor lucran t cat va fi prin putintg mal adevérat, care deciuell: sit na se ia numai pentru cAA: ail hotitrit judecata

de a se face implinire, ci sä se ia tocmal atuncI cand va face Hätmä'nia si zaprail seI implinire, niel si so c6rä deciuialg la tag suma ce cere parl4u1. ci mama suma ce este de prigonire, cum am dice: are until si in do la alta! talen 10000, din can sunt de prigonire numat taleri 1000, iar cealaltl plati farit nurnal a core dea celglalt adeverintii de ecsofl.sis, in care sit intre i acea mie de prigonire i acela na voesce sit"): dea, iar judecata hota'rasce, ca sa se implineseä i mia de leI, mama): la acea mie de leI, ce este de prigoniro sg se ia (jecinialä cand se vor impuni, iar nu si la cellaltI talen 9000, ce n'ad fost de prigonire, care 4eciueli: sii le respundg acola ce este osandit prin pravila paméntulut Gaud vor fi pricini do lucran nemiscgtóre, cum : moiI, vil, case, prävalil, locurl, morI i alte suidirl, and prin judecatä si hotgrire Domnésca se impotrivesce col dator

se mutit stäpanirea acelor fel do lucrurl de la un obraz la alta], 'attar fie si pretuite, sit nu se ja de Hiltmgnie 861 de zapciia sei deeiaiald, ci sä se ja

dorimä, adecg a treia parte din deciuiald, iar cand nu se va face mutare Regal'

lacra nemiseätor do la un obraz la altul, ce acela care Pad avid iaritsl

acela, ail hotarit judecata si riimae sti se ia filodorimg a sasea partea din deciuialit

si sil o rèspundii acela ce este osandit prin pravila pranktulta, Insi i acea filodorima sí se urmeze cum s'ad Jis la pontul al 9-lea de mal sus, adecri sut nu se ia numat pentru e Lea al hotitirit judeeata, ci si se ia tocmai atunci and

www.dacoromanica.ro

iSTORIA 1101111NILOR

I 80

la altul» mä.car fie 0 pretuite, sä nu se iee de hatmanie séd de zapciiI sö 100/0, ci sà se lee afilodorinut», adeca a 3-a parte din qeduia16. Daca

se va .face implinirea sea teslimatu, nid sa se Ora filoderima la t6til cererea parisulut, ci numat la lucrul ce va fi de prigonire, asemenea sa se urmeze tot dup6 acesta pildä si la alte pricint de judecatt de ort-ce lucrurt. SA fie dator Duninelut vel Hatman a pazi *uta oranditiala asupra înfiriI pricinelor la domnescul nostril Divan i la celelalle judecatorit, adeca sa infatiseze totdeauua pricinile cele mal vechl, iar mat vertos ale 16cuitorilor t6rant, ca sa nu'st piar cja vremea i sä se pagubescii lipsindu-se de trebile lor se cheltuiasca. DumneluI vel Hatmau sa faca caviinci6sa strasnicie, ca sa aduc4 innaintea jadeciltorilor pe tete parle i child vre-unul din prigonitele partl se arata cu indaratnicie si prelungesce infatisarea lor la judecata, indatoreze pe acela, ca off insust sä se infatiseze, sel vechil sa'st oranduiasca, spre a lua sfèrsit prieinele ; catre acesta sa fie dator a trimite aprogI, ca ale Domniet sale volnicit, ca sa aduca pp aceia, ale chrora pricinT vor fi oranduite la judecatoriI, si el indaratnicindu-se zabovesc pe afarä 5i dosesc de judeeata, insa de va fi

din eel prostI sa trimitä Dumnelut vol Hatmanut aprojï cu ale Duranelut

ja aduca la volniciI, ca prin scirea Dumnelor ispravnicilor judetulut, judecata, undo sunt oranduitl, iar de vor fi din boerI eu caftan, sa't arate Domniel mele ea anafora, ca eu porunea, Damnesca sä se aduca acel baer de afara, iarast prin marifet ispravnicesc ; asijderea i pentra saversirea ce se euvine, a se pane in lucrare, dup6 co se va face anaforaoa judecatd, s urmeze Hätmania intoctnaT dup6 pavata eo esfe aleatuita in pravila panitintulut Oranduim Domnia mea si trepedele mutnbasirilor, ce se trimit afara pe la jadee de aduc órnent pentru pricini de judecati i pentru trepedele zap-

ciilor ce infatiseza la judecator I pe coi din plait, spie a lipsi catahrisis ce se urma pina acum. Cu sfat de obste s'ail hotarat de Domnia mea, ea' se faca adaos canonisit : ce trepad ail a lua de acum inainte? purtand i cheltuiala mancard niumbasirulut col ce da jaiba i core mumbasir, peste trepildul ce se oranduesce, care trepcde ale judetelor pentra eel ce se aduc aid in Bucureset, s'ati scris twain in dosul acestut hrisov fies-care jude ca baniT ce se °randuesce a da, iar cd ce se ail t aid in Bucuresd infatisezil zapciii la jadecatoril, sit dea zapciuluT trepad talerT 2 parale 30, insa nu de Cate ori va duce la judecatil si nu estE vreme a se infatisa sil de I trepad, ci numaT °data dupe ce se hotaresee judecata si pricina sfarsita si se iscalesce anaforaoa, atunct s ja acest trepad, cat se orInduesce, iar nu mat Inuit ; osebit sit mal

oranduesce si trepedele judetelor ot pres+e Olt, pentru col co se aduc la Divanul Craiovet precum iariísl in dosul acestut hrisov se insemneza; iar coi ce se atla in Craiova i infatiseza zapciul la judecata, st dea iarast ca col de aid, tot ca mijlocul co se arata mai sus, precum si trepe-lele slujitorilor, ce aduc din judete la isprzivnicat pe col ce au pricint de judecatt, sit se insemneze de Dumnelor isprawnicil in volnicie cat sa ja, WO, de la talen t 1 Oa la taleff

2 si parale 30, dupe departarea loculuï, iar eel din eras seä local unde se

alit ispravnicatul, sa dea trepad slujitorulut parale 20, insa tilt° aceste trepede ali sa le dea coi ce reman de judecata. Dumnelut vol Hatmanul atlandu-se fata la judecatile Dumnelor velitilor boert, sit ingrijesca a se pazi cauta buna oranduiala, prin zapciil co sunt

www.dacoromanica.ro

490

tr A. URECHIX

judecata las'a lucrul nemi. d.tor In posesiunea vechiuluf proprietar, filodorima va fi numaI de a 6-a parte din leciuialä, platibild de cel dea de sub Dumnéluï, i ctind va fi a se face domnesc al nostru Divan scire mal nainte Damnélor boerilor, ca sä vie a se ela la Divan, dupé obicei precum i DumnéluT si se afle totdeauna la domnescul nostru Divan i sä

aibil gata pe améndoifé pärtile prigonite, ca sA nu se intêinple hazmodii. Poruncim insä i Dumitale vol hatmane al DivanuluT sii aibT a urna infra t6te intocmaï precum mal sus se aiatä. Drept aceea am intarit hrisovul aces'a cu insäsT domnésca n6strit iscäliturä i pecete i cu credinta proa iubitilor Domnief mele fif : Nicolae Gheorghe V-v., loan V-v., Scarlat V-v., Darnitra V-v., Grigorie V.-v., martorl fiind i Duninélor cinstitl i credinciosi boerI velitf. af DivanuluI Domnief mele: pan CJiistantin Cretulescu vol Ban pan Barba Viicriresca vol vistier,

pan Istrate Cretulesca vol vornic de Ora de sus, pan Mihalache Mana vel vornic de Ora de jos, pan Gheorghe Filipescu vol logofét de téra de sus, pan Constantin Filipescu vol vornic, pan Gheorghe Golescu vol vornic al obstirilor, pan Grigorie Ralea vol vornic, pan Constantin Golescu vol logora de Ora de jos, pan Nicolae Slugearoglu vol postelnic, pan Dimitrie Hrisoscoleu vol logof6t

de obiceiurf, pan Gheorghe Vlahut vel spatar, pan Manolache Billeanu vel vornic al politiel, pan Alexandru Hariton vol ciiminar, pan Alexandru Desile vol comis i ispravnic, pan Gheorghe Filipescii vel logor6t de Ora de sus; si s'ad scris hrisoval acesta in anul dintru a treia Domnie a Domniel mele aicf in orasul scaunuluf D0121DiEd mole Bucarescl, la anif de la nascerea si milotaitorulaT nostru Isus Ilristos 1819, Octombre 20, de Chiritä logof6t de Divan.

Don-my:111f Dumnede 1

IÑ Alexa i ira Wicolae Sata voevo

i gos podar. Zemle Vlahiscoe.

Celinda-se inaintea Domn eT mole acéstä ~ésa anlfora a pärintilor

arhieref si a Duinnélor velitilor boerT, si luAnd Domnia mea sémil color coprinse, le gäsini asedate cu bunä oranduialä, peatra usararea color ce se trag in Crisologhil, de a nu fi supdrajl cu vre-un catahrisis. Drept aceea intarim Domnia mea acéstä huna intocmire, ca sil se prizéscri apururea nestrilmutut poruncim Damitale vol logofete de Ora de sus, dupli ee se va trece in condica Divanuluf, sä se vestesci apof cu ciirtilo Doniniel mele, atat la decasteriile de aicl din Bacuresel, cál si la Divanul nostru ot Craiova, c.It i la t6te jadetele térel, spre a le fi sciut taturor ca este vo:nta Domniel mole a se face urmare intocrnal.-1819, Octombre 17. ( 8. Domn. ) vel Logofrt. Cod. XCII, fila 498.

Prea Inaltate Ddmne, Dapii luminatii porunca Märief tale, ce s'ari dat la anaforaoa Dumnélaf vol logolt de Ora de sus, facénd chibzuire pentra träpedele mumbasirilor, ce se trämit afarä, pe la judete, de aduc 611100 pentru prici4 de judechlf i pentru trapedele zapciilor, ce infatiséza la judecatorif pro ceT. din politie, spre

www.dacoromanica.ro

491

ISTORIA ROMINILOR

osAndit. Hatmanul e obligat sà pazésca rAndul inati§greI proceselor, cland precaderea celor mal vechf, aiar mai vértos ale locuitorilor tgrani, a lipsi catahrisis ce se urmz pân acum, ca sfat do obvte se gAsi cu cale, sá se facii adaos canonisit ce trépgd aii a lua de acum inainte purifind i cheltuialit mAnc4reI mumbaviruluI cel ce d'a j1bà i cere mumbavir, presto trépiidul ce se orrinduesce dupe cum arkitm mal jos.

Tr apedele judetelor pentru ce l ce aduc aid Talerl par.

18 11

30 Slam-RAmnic, adecil opt-spre-deco i un zlot. 10 Buzi5ii, adecä un-spro-dece vi un ort.

11

10 Saac, adecit un-spredece vi un ort. 10 Prahova, adecii un-spre-dece vi un ort.

11

15 5 11 8 11 15 15 15

Ialomita, adecil cincI-spre-dece. 25 Ilfov, adecil cincl i douë-decI cinci. 10 almbovita, adeca un-spre-dece vi un ort.

22 22

20 Gorj, adecit dodei-clecI vi dol 20 Mehedintl, adecit

Vlavca, adecit opt.

10 Teleorman, adec4 un-spre-dece vi un ort. Muscel, adecà cincI-spre dece. Argev, adecit cinci-spre deco. Olt, adec4 cincI-spre-dece. 15 RomanatI, adec4 cincI-spre-dece. 18 30 Yrilcoa, adeca opt-spre-dece 6i un zlot. 18 30 Dolj, adecil opt-spre-dece vi un zlet. i

jumgtate. doI i jumetate.

Iar ceI ce se an lug in BucurescI i IT infittivéza zapciiI la judec4tora, sil dee aceluI zapciìí traped talen l 2, pantie 30, ins4 nu de Me off II aduc la judecatI vi nu esto vremoa a se infáti6a s 1, dee trépä'd, ci numaI o &ail, dupe ce se hutáresce judocata, ice pricina sférvit vi se iscitlesce vi anaforaoaI atuncI 64' ja acest trépgd cftt se ortinduesce, iar nu mal malt.

Trepe lele judetelor pentru cei. ce se aduc la Divanul Craiovel 18 30 Valcea, adecrt opt-spre-dece vi un zlot. 10 5 18

18

Romanati, adecä deco. 20 Dolj, adecA cinel i jumetate. 30 Gorj, adedi opt-spre-dece i un zlot. 30 MehedintI, adecii opt-spre-dece vi un zlot. vel Log ofr,t

ducanu Särdar.

Jar eel' ce se aflit in Craiova i IT infátivezä zapciu la judecatN, s iaràl ca eel de aici, tot co mijlocul ce aféra'm mal sus. Trepedele slujiterilor ce aduc din judete la ispiiivnicat pro col ce

doe

all

pricinI de judecittI, s'a' se insemneze de Duninélor ispravnicil in volnicio, cat

sà iee, twit de la take anal pang la 2 vi 30, dupe departarea loculul. Iar

www.dacoromanica.ro

19q

V. A. tHIÈCHtit

Hatmanul chiaing i la nevoie aduce ea sd nu-0 -piardd vremea la infAtipre partile din un proces. Pre ce'l care refuza a veni la infäcoi din °rasol sé1 local ande se ara' ispravnicatul sa dee trepad slujitoruluI parale 20. insa tlíte aceste trepede Eta sa le dee ceI ce re'infin de judaeata.

l'entro care de se va gasi si de catre Maria ta cu cale acesta chibzuire a

n6stra, se va da luminata 'porunca catre DumnéloY vol logofk do Ora de sus, ca s'a se publicarisésca la tate judetele 061, la Divanul Craiovel. pr;n poruncl DomnescI si s'a' se tréca si in pravila pämêntului, la o margine ca sil tie sciute tot-deauna.-1819, Septembre 29. Ai Ungrovlahiel Dionisie, Gherasim Buz, Gregore Brdncoveanu, Const. Cretulescu, Greq. Ghica, Barbu ractirest:u, Istrate Cretulescu vel vornic, Const. ffalaceanu, JJ1halache Manu vel vornic, Gregorie Baleanu, Gheoryhe Filipescu, Const. Filipescu vel vornie, Iòn IS'tirbet. vornic, Iordache Go. lescu vel vornic, Const. Golescu vel logoftt, Dumitrache Hrisoscolert vel logoftt, Nestor logoftt, Const. Dudescu.

(Tariful de sus, J'ara de textul resolugeI fi al anaforaler este trecut la Coi-1. XCIII fila 109).

Publicatil la tóte judefele pentru deciuelile Trátntriniel cum are sa le ipt, trepedele zapciilor f i mumbafirilor. Durnnév6stra ispravnicilor ot sud . . . sanátate. Iro5 facein in scire, indatii ce am sosit inteacest de Domnecjel 1:laza scaun al Domniel mistre, neadormita ingrijire avénd pentru bona petrecere a tuturor supusilor nostri, a intemeia cele obstescI bunätatil a le ada'ogi, si a falo si din noa lucrad: folositóre, pro cAt ne va fi pri.i putinta, iar caro vor fi supiíriltúre, Bit lo departam, intre elige gilsit'arn si boeria HatmanieI, dregatorie a zapcialAcurilor, ay-6nd

datorie a pune in fapta hotaririle judecatilor, a supone pre coi. CO voesc a ntipastui, a indestula pro ce): napastuitY, i ca o trebuinciása ce este, am ho-

tä"rit si Domnia mea a se pazi, fac6nd dintre Dumnelor boeriI DomnieI mele,

vol Hatman, dar fiind-ca dregatoria acésta se atlä intocmitä si cu hrisov domnesc prin ponturI, pentra iraturile ce are, si unele dintr'acele iraturI gasindu-le sup6rätóre la coi ce atí pricinI de judecAtI, cu sfatul PreaesfintieI sale parinteluI mitropolit si a iubitorilor de Dumnellea pärintilor episcopI si obstiel Dumnélor boerilor, am facut Domnia mea indreptare, spre usurinta ipotesiarilor, iar cele ce s'el gasit bune lo-am intarit, facênd si hrisovul Domniel mele a se pazi, care indreptare, spre a Dutnn6v6stra sciinta i spre mAngAerea tuturor de obste, le ar'ét maI jos, lidia : 1) La pontul ce este pentru implinirile ce se fac de bani i de locruri miscatóre si de sinesI miscat6re, co este orAndait u lua Dumnélul vol Hatman çieciuialä deplin, facerada-se pretuire acelor lucran cAt va fi prin patina maI adeviSrata. s'aa iralreptat cu mijlocul co se arata, mal jos, si spre pliroforie se pone acésta : actea, cAnd are anal s ja de la altul talen I 10.000, din carI sunt de prigonire numaI talen); 1000, iar nu se impotrivosce cel dator a'l plati, fuirìl nurnal cere sa'l dea adeverinta de ecsoflisis, in dea, iar jadecare sa intre i acea mie de prigonire, i acela nu voesce cata hotaresce, ca sl i se implinesca i mia de leI, numaI la acoa mie de leI

www.dacoromanica.ro

193

ISTORIA ROMAISTILOR

tiara, de Ore-ce sunt din prostime, sa-f aducä prin aproP Cu ale IIatmaniei volnicii, dar de sunt din boeriti ca caftan, OA arke Domniel ce este de prigonire, sí se ja deciuiala cand se vor implini, iar nu si la eel% talezT. 9.000 ce n'ai fost do prigonire, carT (Jeciueli sa le respundii acela ce este osIndit prin pravila pilm6ntu1tif. La plinirile ce vor fi de lacrarT nemiscattire, cum : mosil, viT, case,

hotarire domnésea marl si alte stdinI, cand prin jurtecat se mata Stapanirea acestor fel de lucran l de la un obraz la alta!, macar fie si pretaita, sa nu se ja d. Hritratinie, Bel de zapciiI se): ecuuialil, ci si se ja filodorima, adeca a trola parte din deciuiala, iar clad nu se.face mittare aceluI lucra nemiscator de la un obraz la altul, acela care l'art avut, iarasI i

acola al hotrtrit judecata sa remie, Srt 93 ja filodorimi a sesea parte din (jeclittialii si

sil o respumja acela ce oste o3an1it prin pravila prunéntulaY, in si si acea filo-

dorima sa se arrneze cum s'aq 4is mat sus, alec sí nu S3 ja numaT pentrit cad' al hotarit judecata, ci sii se la toc.nti atunct, &and S3 va face implinirea sea teslimatul, niel sa s Ora filodoritni la t(itri cererea parisulur, ci nurnat la lucrul ce va fi de prigonire ; asemenea sa se urmeze to!., dupe acesta pilda si la alte pricinT de judecit( de orI-ce lucran l si tot dape acéstii ho'ltrire urmati si Dumnevestril ispravnicilor la pricinile ce se vor etuta de Dumn6vestrii si se vor srtvé'rsi acolea.

La eel ce se ague de afarti, °and vol. fi dia ce i proOL, si tritnitip Dunmelui 'vol Hatmanul aprodí ca ale Dumnéluí valnicif, ea prin scirea Dumnevestra, ispravnicilor judetalaT,

in

aduci la judecata, uncle sant

orandaitl, lar de vor fi din boerí ca caftane, arete DomnieI mele cu anafora, ca cit parallel damnescil si se alaca acel buor de afara iiträsT prin maMetal ispravnicatulul; asijderea i pentra savêrsirea ce se cavina a se pane ta lacrare, dapii ce se va face anafora judecatel, sI amaze Hatmilnia intocmat dupil povata ce este alcatuita in pravila pamentului. La trepedele mumbasirilor, ce se trimit pe la judete, de aduc 6men1 tie afara pentru pricinl de judecatT i la trepedele zapciilor co infatiseza pricinT

la judeciitoriI pe cer din politie, spre a lipsi catahrisisul ce se urma pana acum, s'ai face indreptare, adeci din ceea ce ail fost mat nainte adaogat, canonisindu-se ce trepad sil ja fies-care, Inst pentra mumbasiriI eel ce ail a merge prin jadete, jata se arata maI jos trépadul cat are sa ja la fies-care Met, iar cel ce (la jaiba si core mumbasir, are si pCirte cheltuiala mancarol

mumbasirulut peste trépildul ce se oranduesce, osebit pentru ceI ce se ana in BacurescI si 'f infatisezi zapciiI la judecatorif, sit' dea zapcialul trepad talerl 2 parale 30, 'MA' nu de cate orI II aduce la ju.decatii si nu este vreme a se infatisa sii dea trépid, ci nuniaT olatil dupe ce se hotiresce jadecata si ia pricina sfarsit si so iscille3c3 anaforaoa, atuncI ja acest trép51, cât so oranduesco, iar nu maT malt; osebit so maT oranduesce si trepedele j tdetelor ot preste Olt

pentra col co se ague la Divanul Craiovel, precum iaras1 mal jos se arati, iar eel ce se erg in Craiova si 'I infatiseza zapciul la judecata, si de a iarasT la cel de ad tot eu mijlocul ce se aratil ma): SLIS, precum ì trepedele slujitorilor ce aduc din judete la ispravnicat, pe ceI co ara pricini de judeciitl si se insemneze de Damnelor ispravniciI in volnicie cit sl ja, insi de la taleri unul pang la talen doI si parale 30, dupe depa'rtarea loculuí iar coi din orasul sea local uncle se eta ispravnicat, sa dea trepei slujibruluí parale 20, care We oria Romibli'or d. V. A. Urschid.

SzooLuL XIX.Tom. XII.I3.

www.dacoromanica.ro

V. A. UilECtIII

Cu anafora, ca Cu porunca Domndscä sä fie adusT, prin marafetul al isprävniciei. Hrisovul stabilesce si tarifoil alergäturilor (träpedele) mumbasirilor trämisl pe la judete i in politie. CeI din Bucurescl, adu0 de zapcil la judecatd, vor pläti zapciului trépad de 2 talen l si 30 parale, o singurä data, orl de cate orl el va fi adus ,la judecatä, i numaI °data dup6 linea judecalet Asemene fixéza hrisovul i mumbasirilor trämisi de Divanul de peste Olt si din Craiova, unde nu este halman. Paza buneT oranduell la judecatä este in guija Hatmanului.

d) Miscarea de nemultämire, care mal ales peste Olt se manifesta printre rani, ind6mnä pe Al. Sutu sä dee un nizam prin care sä fie oprite satele de a veni intregI la Bucurescl, ca sä reclame drepaceste trepedeail sa lo dea coi ce riimiin de judeaata. DecY poruncim DuninévSstra

ispravnicilor, si o publicatI in tot judetul, ca s'A aula fies-caro i sa se bucure usurat sareina greatätil la darea leeiuelelor la Hitcei en pricinI miinie lipsind Po talen): 3 de stanjinul de mo-Oe la schimbarea stapanireI si aceI po talen unul cand nu se schimbh" stapanirea, cum si la alto acaretarl, ci sa dea cee-t-ce se arata mal" sus dup5 mijlocul ce se urina din vechime, i la Implinirile de banI a se lua mima): do la aceea ce va fi Implinire, inca si ele la aceea eu usurinta ; indroptat i catahrisis al mumbasirilor a sci fies-sare ce'I este datoria, iar tropedele judetelor sa punetI a se trece si tu pravila pamôntaluI, la o margine, adeverindu se ea inseg isclitunile Dumnévóstra, ca sa fie sciute totdeauna, si do primire civil si ea atI pus in armare porunca Dotnniei inele siiavem Domnia mea tasci intare, i fitl sinatos1.-1819, Noerubre 10.

Tre'pedele juderelor pentru ea' ce se aduc aid. TalerT par.

TalerT par.

18 11 11

30 Slam firimnic.

10 Baza.

10 Saac. 10 Prahova. 15 Ialomita. 5 25 Ilfov. 11 10 Dambovita. 11

8 41

Arlasca.

15 15 15 15 18 18 22 22

Inscel. Arges. Olt. RomanatI. 30 Vincea. 30 Dolj. 20 Gorj. 20 MehedintI.

10 Teleorman.

Trt!pedele judetelor pentru cel ce se aduc da Divanul Craiovel. Talad par.

18 10 5

30 VRIcea. RomanatI. 20 Dolj.

TalerI par.

18 18

30 Gorj. SO MehedintI.

Asemenea s'ati fácut pitace la departamental de 8 si de 7 i la spiltar aga si la departamental str6inelor pricinl

www.dacoromanica.ro

ISTORIA 110MINILOR

195

tatea lor, ci vor fi datori sa trimilä Cu jaiba lor numaI anumiti tret vechili, cu dovada ea sunt vechilii tuturor, in(árita de vataful de plain, ski i de ispravnic d6cá isprävnicia e pe aprópe de sat, ori de localitatea de uncle vin vechili e) Sub I. Caragea, la 4813, se cläduse Jul vel Portariii dreptul

a percepe o taxa mare de la hotärniciile de mqii. Ac6stä taxa, care atingea moii1e mari ale boeriinel, o micpréza Al. Sutu, dupe) propunerea lui vel Logofät Gh. Filipescu, in 10 Tonle 1819 la jumatate din ceca ce era sub Caragea, (Mad insa portetrelulat rinduit de vel Portar la o hotarnicie dreptul sä percépä de la nno*ia mica, atrépcidul» judetului indoit i de la o mo,sie mare acest trépad intreit i liana la im1. Aeest act este important. El nu va impedica pe T61 gove,tenI a veni in nurnër mare, ca ca amenintari s t proteste contra robieI orasulul lor, de care lucru vom avea a vorbi mai departe. Tacii publicatiunea intrégh" :

.Publicalit la tdte jurletele pentru locuitorit ce yin la judee* rnul0 sai sate intre0. Durnnév6strii ispravnicilor ot sud . . . säniitate V facern in scire crt aci la Divanul domnesc 15cuitoriI eel ce se intémplä a avea pricinI de jadeorI de mo0Y, orI de alte pricinI ale satuluI, se pornesc sate, intregI de vin la judecata, socotind cii ca multimea Onenilor vor sti dobrincléseä ceea-ce cer, eu care nu patina' pagubä se prieinuesce lilcuitorilor acelor sato atat cu perderea munceI lor, cat si cit cheltuelele ce fac, strägtinandu-se in judecittI, iar mal vértos ea' la ori-ce infätisare de judecatil, fiind mulï davagil $i vorbind toff, nid judeciltoriI nu inteleg prieina. nicI et nu pot da pliroforie judecatet precum se cade. Ci ca sä lipséscI ac6stii zmi-icinare a Ricuitorilor Mr' de niel un cuvént i pricinuitdre de multä pagubil a lor, luck' putem dice, Ca' pilte fi pricinuit6re de prelungire judecätel, de aceea eu hotärire poruneim, ea de acum inainte sa se ptizéscil nizamul acesta, adecil mam întèiuí prin zapciii pläsilor i prin vätasit plaiuriler, la judetele ca plaiurl, sit li se facrt eunoseut hicuitorilor de obste, di de acum inainte stint nopriff -15cuitoril a se porni din partea satulut 6menl rnult, ci numat dot séti treI §i acoja s'a fie oränduitt vechull eu .

adeverintä iscälitä de totI ceT ce sunt davagiI, caro adeverintä sii o ineredinteze zapciiT pläseT en iscalitura, $i earl' vor fi aprápe de ispriivnicat, sii o adevereze

si Dumnélor ispravnic:I, iar ceI din plaiurt sil. o adreseze vittaful de plain,

cácI cine de acum inainte se -va arta cu jalba din partea satuluI fiträ acest fel de vechilimea nu va fi primal jaiba lui, precum si ceI ce vor veni niai multi decat dol trel, se vor isgoni, si acoja vechilt au sit fie cu depling paten, adecä plirecsusil si n'art sii lipséseä din judecatä a &lea pricina ping se va da hotärire izbrä,nitä ca Divan inaintea DomnieI mele. Ci dar de urmarea i paza acestiI portincl., sii avem Domnia mea insciintare si fiti nätosl.-1820, Martie 5. Cod. XCVI, pag. 129.

www.dacoromanica.ro

V. A. VRhCflIi

196

Otra, iar dupd terminarea procesuluI ori a hotdrnicief, vel Portar are drept la taxa hotdrnicieI, redusd pe junAtate din ceea ce era sub Ion Caragea. La 23 Iulie 1819 se face publicatiunI domnescl la isprdvnicate In acest sens .1. .Pablicail pentru avaetul Dumnaul ve l portarul ce are ses ia de la hotar nicit

Dumnévóstril ispravnieilor ot sud sä'netate. Ve facem in seire eil pentru avaetul Duinnélui Tel portaral, ce are sä ja de la hotärniciT, caro din vechime era rinduit de un boer un galben`veehiä si banl 200 si de la o vreme ineOce ajansese a se pierde eu total iratal portarieT, iar In vremea selefulaT nostru, randuindu-se irat eu ingreuiare si supärtitor la ea' ce ail trebuintil a'sl hotäri mosiile, de aceea dupe ravna ce avem a depiirta cele superiailre si cat va fi prin putintä a le indrepta, am oranduit pe Durnnéliff einstit i eredincios boerul DomnieT n'ele vel Logofet de Ora de sus Iordache Filipeseu, de ail cereetat si prin anafora de la 10 ale trecutuluT Iunie ne auí %cut aretare atat de obiceiul veeb.iii, ce se urma mal" nainte, eum se aratá mal sus, eat si de oranduiala cea nouil, ce s'el facut la lét 1813. Cana s'ail fost intoemit prin poruncT domnesel, ca sii ja Dumn6luT vel portaral de la hotiirnicif cate parale 6 de stanjen de mosie pentru t6tri suma stanjenilor, ce vor esi la acea mosie, cu cuvént eil in vremile vechT pretill mo-siilor era proa putin, cum si eelelalte luerarl iar aeurn tete inältat si aeest irat ce se oranduise luandu se asemenea' de caro llumnélul vel portara], eard luau ipotesiariT portilrel, s'el rinduit la 16t 1817 August 5 prigonire i prin anaforaoa logofetiel oranduit ea acest irat sil se in dupe co se silversesee hotärnieia si se pune pietrele, &gel multI fac cererl de hotärnieil i esind prieinT de se ziltienese si remane a se face hotarnicie peste trecere de anT, eand judeeätT' urm6zrt, sil dea alt avaet ne aratil llumnéluT vol Logofetul, eil la mosiile ce sunt ea sumti de stanjen1 micil si la cele co sunt de pret mare nu prea este cu greil adistä oranduialrt, iar la cele de pret mic si la cele ea sumä de stanjenT mare este mult simtitäre i eu maro greutate, intemplat la min.' de si-el vandat si mosiile din pricina acestor fel de cheltuelT i cil s'ar euveni sil se faca indreptare, care ae6sta ehibzuind-o llomnia mea, am hotilrit, ea de aeum inainte se ja iratul llunIneluT vel portar de stanjen troT parale qi numaT de la mosia ce va fi in pricinil a se deseoperi s'a' se ja acéstä platä, iar nu si de la mosiile vecino, ce va face trebuintä pentru deseoperirea hotarelor i iratul acesta sä se ja dupe ce se va siversi hutärnieia ea nAsurätärea, iar nu cand se art portilrel, portärelul de la mosia mica sa ja tr6pildul judetuluT indoit, iar de la mosie mal mare sä'l in intreit i panä la imprarit. DecI, ea sil ve fie seiutil acestil hotärire a Domniei mele a se päzi si a se arma, nu lipsim a vi se face canoscut, i fitT siinetost-1819, Iulie 23. Asemenea urmare sa se faca' si de cutre al 2 .lea portar ot Craiova in jadetele ot preste Olt. (peeetea gpd.) Cod XrVI. pag.

58

www.dacoromanica.ro

197

ISTORIA ROMiNILOR

t) O curiòsâ metoda de a face venit la Cutia milostenilor se recomanda de Al. Sutu in Mairt 1820, dupò sfatul boerilor: ceI cari all 16) Alexandru Nicolae Supc voevod i ospodar zemle Vlahiscoe. Dumnéta vel logofete de téra de sus, pentru destoinicile cuvinte si pricint de mal' jos arad% prirnit fiind Domniet mele acésti anafora a Dumitale, po-

runcim, ca de acum tnainte si se fgci urniare intocmat precum mg jos se

coprinde; pentru caro si se facii domnescilo mistre porunci ()are Dumnélor ispravnicit judetulut, spre a lo fi cunoscuti acésti orânduial. 1819, lidie 2. (pecetea gpd.)

vel Logo.M.

Prea Inedtate Dòmne,

Dupe luminati porunca Iniltimei tale, ce mi s t'e dat la jaiba Dumnélut vel portara Iordache, prin care arati ei se pegubesce do iratul porteriof care este oranduit a se lua de la hotirnicil si se arati in cartea domnesca ce se giisesce in condiea Divanulut trecutiti, rugânclu-se ca si se innoiascri si de Maria ta,

spre a putea se, stringi acost irat, co esto drept al portiriet suí nu'l piarzi am Lima cercetare si arel 1nilimiI tale 6, in pravilnicesca condich ati fost orândult iratul portitriet a se lua de un boer hotarnic dotte sute de ball'', care boer hotarnic se socotea inteacestast chip : hotarnicia cea niai mica de boa.): mat miei drept 6, iar cea mal mare drept 12, si peste acesta mai rar se oranduia si 24, si vol portar era dator dea portirel, cu stAnjin i portirelul primea trépidul judetulut, acùstrt oranduiali s'art urmat pana la let 1813, iar atunct, prin anaforaoa Dumnélor velitilor boeri oranduit ca sii ja llumnéltil vol portarul de la hotarnicit dite pando 6 de stanjin pentra tótii sum.1 stAnjinilor, ce vor esi la acea mosie, ca cuvent cit in vremile vechi chnd s'ail orandult acest avaet de la hotiirniciI, pretnl mosiilor era prea putin, cum si celelalte lucran t asemenea, iar acum túte s'ail iniltat, care anafora tot atipla let 1813 Iulie 9 o intiresce i Mrtria sa loan vodi Caragea, poruncind ea inteacestast chip si se urrueze, iar la lét 1814 Septentbre 20, prin artile ce ati dat Miria sa la t6te judecitile, adaogii ca i mosiile ce se aleg si se hotirise cu boerinast orrindtutt dupe la ispirtvnicaturt, sit plitúsdá acest irat si si se stringi a se da la Dumnelut vel portarul i u.nde va fi trobuint1i de stanjin cu portirel sii insciinteze la DumnéluI vol portar, ea sit orAnduiasce portarel cu stAnjin domnese pecetluit, incircAndu se condicarul judetulut a stringe iratul iar Durnnélor ispravnicit &t dea ajutor; in urnirt la lét 1817 August 5, prin anaforaoa logofetiei la pricina ce s'ad intémplat in pirtile Craiovel, s'au ortInduit ca acest avaet si se ia dupg ce se seversesce hoternicia si se pune petrel() cäcï multi fac cerert de hotirniciI i esind pricinI de judeciti se ziticnesc i remfine a so face hottirnicia peste trecere de ant, ciind urmézi sii den alt avaet. Dect la mo§iile ce sunt cu suma de stAnjinI micri si la cele ce sunt de pret m re nu prea este ca gred acéstri orânduiali, iar la cele de pret mic si la cele cu sarna de sttInjint mare este mult simtitere i cu. mare greutate, cii s'art inte'mplat la unit de cuveni si, se faca vindut j mosiile din pricina acestor fel de cheltuelt. indreptare, adeci si se ortmdttiasci a fi cilte tret parale do stAnjin pumaï de la mosia ce va fi in pricinii a se descoperi si a se hotiri, iar nu si de la mesa) vecino ce va face trebuintä pentru descoperirea hotarelor a le mesura, si

www.dacoromanica.ro

198

V. A. URECHIÀ

proces sà fie indemnati a face prins6re tritr. el pe ban'i in profttul Casel milelor, cA adicä care din ei ai sà c4tige procesal ? PrinsorI ca la cursele de cal pe comptul justrtiel 1 g) Arestul preventiv in rnaterie penald este din noti botdrit de trel

olio, dupë care cel bänuit de viná este a se trärnite la vel spätar, ca tacrirul sUi examenta luat 2. portarelnl de la mosia mica s ja trépadul judetuluï indoit, iar de la mosie mal mare sa"1 ja intreit i pina la imptitrit. Dar fiind la rnijloc hotarare donin6sca, r6mane ca si se dea de catre Inaltimea ta hotárire, precum te va lamina Datnne4eu.-1819, Iunie 10. Gheorgache Filipescu vel Logopt. Cod. XCII, pag. 252.

1. Dumnévdstra ispravnicilor ot sud. . . . sal-Mate. V facem in scire, ca cutis milosteniel, de ande se impartasesc saracT i s6rrnanI ca leff, si de unde se fac i alte folosurY obstescl, trebuinta avénd si de alte iraturI, de aceea prin al Dumnélor boerilor, dupé datoria ce att totI de obste, s'ati gasit sfatul cuviinta, ca la pricinile de judecati ce se cauta, orI afara pe la judete, sea aci, cand se impotrivesc anal altuia si se tudemna a face prinsorI, unul clieénd ca va dovedi, altul ca nu, si de acolen prinsori singarI ipotesiarif voesc i oranduese pini, adeca plata de banI, ski alla osandii, v poruncim dar ca la ast-fel de pricinI ce so vor cauta atta de Dumnévástra, cat si de judecatorI, sa se faca indemnare a lega insusI ipotesiaril osando, ea plata do banI la cutia miloste

niel, en caro sa pata face un bun ajutor, i ca o vetI pune in fapta si o veturma si o yeti pazi totdeauna, s'A avem Domnia mea inseiintare.- -1820, braiii 26 Cod. XCVI, p.g. 148.

2. Volnicil eu mumbaOr catre cate-va iepravnicaturi pcntru a:cauta hotil pe la grosuri stand mea de multa vreme, i gaeindul ca examen de La aduca aci. pricina Cut mila luI Dumneded, NoI A lexandru Nicolae Sutul voevod i Domn al Ora. rumanescI. Fiind-di cinstit si credincios boerul DomnieI mele,DumnéluT vol spatarul, ne-ati filcut ar6tare. cum ea ispravniciil dc pe la judete nu urméz'a poruncile DomnieI mole, ce dupti obiceiti i dupë conclica Divanultif sunt date, ca pe hotu i t'aliara' ce se prind si se aduc la isprilvnicaturI spre cercetare

trimita la tie n'unid Ira Ole la gro& pana si le faca examenele spatarre, ce II t'n rjile multe si vreme indelungata, inca pe uniI ca invinovätirI grelo si if slobod prin mijlocirl si se cacirdisesc (armare ea total in potriva vointeT DontnieY tnele), orinduim pe boerul Dornniei mele.+Stoian Malacolo polcovnic za vèntitorY, si mérga pe la judetele de mal jos arlitate unde

prin scirea Dumnélor ispravnicilor si cerceteze grosnrile gil alter, inchisorY ispravnicescï si pe catI hotl si trilharI va gasi tinutY la inchisare -mal mult decht oranduitele trel ()He, sa'i ja in zaptul lui insotitl si ca examenul faptelor Ion si ca burla 'mil trimiti la spatarie. Poruncirn dar Dumn6v6stra ispravnicilor, ca niel' un fel de irnpotrivire la acésta si nu facetl, ci yeti' ti greil raspunptort: insine am grait. Domnul ca voT.-1819, Septembrie 12. Cod. XCIII, pag. 71.

www.dacoromanica.ro

199

ISTORIA ROMANILOR

Epitropia evghenitilor continua a funciona, cum se p6te vedea

din actele ce däm in notä.. Acestei epitropii i se dä un casier, in 28 Septembrie 1819, care sà conserve preti6sele: sineturi, ball] §i scule luate in pästrare de epitropie 1. Staroste de negu.tätorT., fiind-cit Dumndlut °misal Ianache Slaineantil se aflä nevárstnic si dupd pärintésca ingrijire i privighere, ce so envine srt avem Domnia mea pentru folosul i buna stare a tuturor de obste, iar mal vórtes pentru fecioril de boerI, ceT sdrmanI i nevärstnicI, ingrijind i pentru acost nevárstnic, '1 am dat prin porunca Domniei mole, sub purtarea de grijä a epitropiel

sdrmanilor evghenitI, do aceea îl poruneim, ca indatä dapiá primirea acestuI domnesc al nostru pitac si publicarisescI in Mg politia, spre a fi sciut tuturor, ca nimenea sg nu indrriznésort niel a'l imprumuta, niel marfá dea, niel chezgsie a Domniel sale sa, mi primésa, färg de scirea epitropieI, näci orl-care va urma itnpotrivg Lira de scirea si iseglirea epitropiei, s'a scie cu botgrire, crt rail-Anea pAgubas, färg de a i se primi niel un euvént de prieinuiro ; tolco pisah g-pd.--1819, Iunie 1. (peeetea g-pd.) vel Logofit. Cod. XCVI, pag. 38.

Alexandra Nicolae Sufu Vbevorl i gospodar Zemle Vlahiscoe Proa osfintia ta pgrinte Mitropolite, iubitorttle de Dumnedeä, Sfintia ta episcdpe al Baz6ultii i ceIlaltl. Dumnévdstra epitropilor al grrnanilor evghenitI, fiind-cä Maridra, fata r6posatultii caminar Alexandru Colceag, se aflg petreand in vgduvie si dinteacéstä prieing fémáne necautatä averea case): sale, nefiind destoinieä numita de a o cauta &T'ES cm-finta, si fiind-cá stäpAnirea este dattire a ingriji pentru acest fel de case, de a nu le l'Asa sä ajungii la dgräpgnare din pricina neegutilrei, de aceea poruncim Domnia mea, ca indatg ce yeti' primi acest domnese al nostru pitae, numai decía sii facg zapt epitropia, Mg, casa sg ingrijésrg de neum mal sus numitoI MäricireI, prin amgruntg catagrafie

inainte a o cgata si a o iconornisi pe séma el, eu bung ortinduialg, ca i adrtogare, in eät va fi prin putintg ; tolco pisah g-pd.

mérga spre crescere 1819, August 28.

vel LogoPt.

(pecetea g-pd.) Cod. XCVI, pag. 73.

1819, August 28. Mgri6ra, fata rdposatulni eäminarulta Colceae, pentru hice stughiun la monastiroa Dinteun Leinn sud Válcea.

greselI bisericesel

Cod. XCVI, pag. 73.

_Alexandru Nicolae Suta voevod i gospodar.

Prea osfintia ta piirinte mitropolite, ittbitorule de Dumnedeti, Sfintia ta episedpe al Buzeulul i eelialtI Dumnévóstrg boerl eforI al s'érmanilor evgaunitT, de vreme ce acéstä opitropie esto de trebuintg a avea vre-un easier pentru pgstrarea veniturilor, sculelor i banilor acelor caso, co se dail sub ingrijirea epitro-

www.dacoromanica.ro

200

V. A. URECHIÀ

i) Inca din inceputul domniei lui Al. Sutu, informat de vel logofa de téra de sus, ca este mare neregulä §i sgomot in Camera de §edinid a Divanului, unde hita ori cine «cu trébt§i ara tré135.», ordona Hatmanului, la 20 Februare 1819, s'A nu mai fie permisä asemenea stare de lucruri §i sa rAnduiascà un zapciii de ai Divanuluf, piel, i gasitI eu cale a se orandui casier mal jos numitul Spirul Gazoti, primita este DoinnieI mole, cereros ce facetI printeacéstä anaforit, pe care vi intiírindu-o,

oranduim pe numitul casier al acesteI epitropii, cut ac6sta oranduiala, basa, ca pentru orl cate lucrad:, sineturl i genio i se vor teslimatisi de catre epitropie

sa dea vi el la epitropie adeverintá de primirea lor, precum vi baniI ce se vor da si ingrijisca a'i da in dobandila bean s gur, spre folosul i ad'aogirea venitalui acelor case, ale carera vor lì aceI hui, vi pana se vor gasi acest fel de °brazo sigaro, ca sil se imprumute, s stet totI banit in pa'strare la Sfanta Mitropolie i gasindu-se acole obraze sa mérgii, sa radice oranduitul casier dinteacéstil suma de banI de la Mitropolie ca scirea epitropieI, atta suma mama cata are a se da atuncl imprumut, vi casl va fi a se schimba vre-un zapis, fáciindu-se socotéla doban4ilor, s6ii a se scadea din suma capetelor vre-

und zapis pentru vre-o trebuintil a easel stipanilor acelor banl, si se savi3rOsa vi una vi alta prin scirea vi a epitropieI i tóte zapisele de impritinutrirI sa stea in pastrare, iarasI la Sfanta Mitropolie, sub pecetea acestiI epitropiI, iar oranduitul casier srt tie contlica curata de t6te lacrurile ce i se vor teslimatisi i de dat i de luat, i sil fie dator a paradosi pe t)t anal socotéla la epitropie.-1819, Septembrie 28. vel Logofift.

(pecetea g-pd.) Cod. XCII, pag. 48.

Prea Intiltate Ddmne. Cu smerita i plecata anafora araba Mariel tale, ea' intocmirea epitropieT sbrmanilor evgheniti s'ad alcatuit pentru de.a se Oil in tóth vremea Lira de stratnutare vi si le pastreze cu burla sigurautie, sineturile ce va aveit fies care casa, din cele ce se dad sub Ingrijirea acestei opitropit, cum si alto luerurI miscatire, adeca scule si haine, ci fijad-ca vedem ca mergo spre crescere i adaogire,

orilnduindu-se multe din case ale sörmanilor evgheiiiï, cita ad sineturi de acareturl, moviI, prity:álii, vil, tiganI i altele, cum i scule i zapise de banI, acestea tiite urrnézil a se Ostra fórte. bine vi la loe sigan, pana sa se slobdija

de la epitropie, am socotit, ca de se va bine chibzui si de catre Inältimea ta, sil so oranduiasca si Dumalui pira Gazoti din parten negutator6sca, pe canelo sa'l avem casa de pastrarea sineturilor i a sculelor vi a banilor ce va avea fies care casa si acest negutator si tio condica dupö varturile negatatorescI do bite ce i se va teslimatisi de noi prin logot6tul opitropiet, si ca acest mijloc nadajdaim sil se pistroze t6te literal:no sörmanilor evghenitI si va merge spre adaogire cate va fi prin putinta.-1819. Septembrie 15. Al Ungroolahier Dionisie, Constantin 13(114ceanu, lordaehe Golescu.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

201

care sd. stee la u§ile camerel de edinte i sä nu tase pre nimeni altul a intra decat pre eel cit procesul j) Vacantele la tribunale in genere, se otdresc acelea din veal', adecd pe luna Iulie, in interest-it lucrului cämpului. In acéstd land. nimen1 nu 'Ate fi tras la judecatä deck pentru englimatica §i tälhdrit In 1820, vacanta durä .de la 1 Iulie la 15 August 2. 1. Cinstite i credincios boerule al Domniei mele, Dumnéta vol Hatmane al DivanuluT, fiind-eä am luat Domnia mea pliroforie de la Durun6luI vel logofaul do téra de sus, cum di in vremea cand se teorisesc pricira de judecatI de ate Dumnélor velitii boerl, se urmézit atacsie din pricina multuluI calabalac co inträ in odae la Dumnélor, timen1 eu. tréhá. i fitrA tréba, din caro se dä zaticnire de a na se putea face cercetare pricinilor ca amaruntul, precum se cavine ; de acee.t dar poruncim Durnitalo, ca sä oranduescl inteadins un

zapcil de al' DivanuluI, care sit fie dator, ca in töte qilele cand vor corceta Dumnélor boeriI pricinI de judecatl, sit stee la usi napristan i sa nu laso a intra in cash' Po altul, decat numaI pe coi ce vor fi trebuinciosI la prieinile acelea ce va fi in cercetare, spre a nu se face calabalic si a se pricinui atacsie ; tobo pisah g-pd.-1819, Fevruar 20. Cod. XCVT, pag. 15.

2. Publicatit pentru contenirea judecatilor pe luna Jul lulie. Dumnévóstra ispravnicilor ot sud . . . . sanälate. VS facem in scire, cit dupi5 obiceiul ce se urméza in totI anii, i dupi5 coprinderea condicei DivanuluI DoinnieI mele, stint oprite judecatile in WM' acéstit viitére lunii a lret Iulie, fiind vremea a tot lucrul prtméntaluI, pentru ca siVsI péta fies-care 15cuitor a'sI &Ida de seceris si de crIsä ; clod, jata mal dinainte v poruncim, sit insciintatI la top.' de obste, ea inteacésta luna nimenY sri nu se pornésert Cu jälbi pentru pricinl de judeeätI, ca om de earl am poiuncit Dom nia mea sä hu se aducit pentra judeciitI, fär' de llama' pentru pricinl de englimaticEt, acelea nu sunt oprite in nici o vreme ; nicI Dumnévéstra sit nu avet1 a trago pe nimen1 pentru pricini de judocata pana dupö sférsitul luI Iulie; Nei si pe ceI ce ail apucat si al intrat i stint in judecatit, s vS siliti a le izbriini pricina i sit le dati drumul, a nu'l linea opriti i fies-care inteacéstrt vreme de soroe sa fie nesuparatI de judeciiti, dupi5 cum asemenea poruncI avem date

Domnia mea si aicI pe la departamenturI, ci dar asa sä urmatI negresit, in-

sci intand si la tot): lacuitora do obste, srt scie fiescarele, cit nicsi de aicea nu se va trirhite sit se aduca nimenI de alto pricini, far' de numal pricinI de talhariI

si englimatica so vor aduce i Dumnévéstra ispravnicilor pa acelea sa fiti datorI a le cauta i sä datl porunert tut uror a se astêmpöra acurn si a se apnea fiescare de lucrul campulul ca suintA i far' de pregetare i fitI sanittost 1819, Junio 20. Cod. XCVT, pag.

Publica01 pentru contenirea judecti tilor. Dumn6v6stra ispravnicilor ot sud sanatate. VS fac,m in scire,

cä dup.() obieeiti i dup5 pravilii, de la lintEtia a viitoralul Julie pana la 15

www.dacoromanica.ro

202

V. A. tIRECHIÀ

Ne rdinane a anexa la acest capitol cate-va acte de diverse proAl. N. Sutu. Din aceste nota' m aci cese din domnia Procese de cel snicie. Un barbat care bate la betie sotia de o ucide. Pariotil m6rtei s'ají fost impacat in scris Cu ucigapl ginere, ca uciderea nevesteI lut" nu era Cu premeditare. Vel spatarul arará casul liii Veda §i ca a re'inas dupii mártea sotiei un copPq. M. Sutu tramite la Ocná pre ticiga*, %t'A termen, in 49 Maid 1849. 1 ale luI A ugust, ail a fi contenito judecátile, ce sunt intre lcaitori, spre a putea fle§Care así. caute de seceris, casi' i alto lucrar): ale prtméntulta ce so urrnOza inteacésta vreme; deci, iata, maI dinainte v poruncim, sii insciintat1

la toti de obste, ca inteacésta .vreme nimen1 si nu so porn6sca en jilbI pentru pricird de judecatf, fari mima pentru pricinl de englimatica, acelea nu sunt poprite in niel o vreme, niel flumnévóstra sa un avetT a trage pe nimen1 pentru pricinI de jutlecata, pang dup.() sfèrsitul soroculuT ce s'att ; inca $i pre cel ce ati apucat de Eta intrat sunt in judecata, sii vb. 81141 a le ispravi tréba i sri le datl drumul a nu-1 tinea opritI, $i fiescare inteacésta vreme de soroc sa fie nesupiárat1 de judecatI, dupë cum asetnenea poruncl avern

date Domnia mea $i aid pe la departamenturl; ci dar asa sa urmatI negreit, insciintand $i la toti lücuitoril de obste, sil scie fiescarele, ca niel de niel nu se va trimite, sit se aduca nimenI de alte pricini, funi nurnal pricinI do talliad): $i de englimatica se vor Aduce, $i Dumnévóstra ispravnicilor pe acolen si fitI datorI a le cauta si si datI porunci tuturor a se astimpara acum si a fit1 se apuca fiescarele de lucrul campuld en silinta farg pregetare, singtosT.-1820, Iunie 18. Cod. XCVI, pag.

Asemenea pitac s'au filcut $i la Hablan $i vol spatar, $i la maI maro basa.

1. 161 Alexararu Nicolae Sula voevocl i gosporlar zemle Vlahiscoe.

De vreme ce acest Istrate Abagitt ati sifivérsit acest fel de cumplita batae mórte, dupg pliroforia co no da Dumnblul vel spatarul printr'acésta anafora, oranduim pe sluga Domnief mele zapciti armasesc, ca sal ja de aicI $i al ducg la Ocna Telega, unde poruncim camarasilor de acolo al 13441 inlauntin in Ocnii, $i de acolo sa nu fie slobod

asupra sotieI 14 in cit i s'ail prieinuit

far de al doilea poruncii a DomnieI mele, lar orinduitulta mumbasir i se va da adeverintl de primirea vinovatula.-1819, ALMO 19. (pecetea gpd.) vel Logofit. Cod. XCII, pag. 87.

Prea leáltate Dómne. Un Istrate Abagitt ot Tèrsor sud Prahova, in trecutele cjile s'ati tramis la spiittilie de catre ispravnicatul acelui judet cu insciintare, ca 'vi-al omorit nevasta, dupa care viind davagil si socrif luI, adeci parintiI ne'vesteT, insotitl si en alto rude, s'ati cereetat prieina de catre judocata ata din oereetarea,

www.dacoromanica.ro

20

ISTORIA ROMINILOR

Va sä çlicá, vechiul obiceitl al odepgubineia nu s'a perdut din deprinderile nationale, dar Vodä nu permise aiilicarea luT. judechtet ce s'ati Meat aid, cht si de la fata loculut de prin vecinit MY, am luat pliroforie ce. insciintare, cit pricina s'ati urmat inteacestael chip : Acest IstTate avea brinuialh ct nevasta lul umblh in cal necinstite i dephrtate de unirea cdsnicid, asupra chreia totd6una avea privighere, ca sh o dovedésch bine,

iar intr'o i, Miercurt la 26 ale trecutulut Martie, viind numitul de la Nicopolea cu nisce marfit a unut neguthtor, ca sh o duch la Ploesel, nu 'I-ati ghsit nevasta a cash' a'l face do milncare ei el nechjindu-se s'ail dus la eireiumh

ah b6ut via pani s'ah isabtitat, apol negutiitoral stäpanul inä'rfet l.atí silit de ati plecat ea maría la PloescI, all deschreat maría acol), att b6ut iarhet pânh' s'ah imbiltat Mee, s'ail intors a cash la T6r§.or inoptat, uncle gäsinda-ei nevasta s'ati Indemnat a o bate do dou6 pricint, int6iti eh' era f6rte beat, §i al doilea de bAnuiala ce avea, ch =MA in chl netrebnice §i nu o ghsise in qioa aceea a cash', s'ati apace de al batut'o. precum obicInuese pro§tit ei a doua i trezindu-se el din betie si-ail v'eçlut nevasta bolnavh ei Muth Mae, Ufa' sh scie ce ati fh'cut el in trecut séril, care acéstä urmare a kithei socotind-o drept lucra de nimio §i netem6ndu-se cit sg, márh nevasta, s'ati das eu. tatit 661 impreuml, ah inchreat din deal nisce butt. cu vin a le duce cu chirie la Br6za ; iar a treia (ji Vinerl in lipsa lat de a cash all murit nevasta, ennose6nd socrit numitulut Istrate cum ei rudele nevestel luY, cum eh numitul nu 'e-ati biltut nevasta cu hothrire sh o omóre, ce cu chip de cercetare, ca sh se indreptoze pe calea statorniciet, iar mat vértos aviind ei un copil riimas de tith, s'ati imzapis ischlit de totl. davagiil si de altI phcat intro (1601' si s'ail ertat, martorI ca coprindere, eh' nu cer impotriva lut niel o rosplittire, fiind rarte din int6mplare, iar nu ca dinadinsul. Dect cu tóte cit numitul lstrate, dup'6 taut nevasta ca hothrire cercetarea ce s'ail Meat, s'ati dovedit ch nu de mórte, ce cu chip de ertare, preeum s'ail Jis mat sus, dar pentru ch dinint6mplat a treia (ji de a murit nevasta, dup6 pravild tot tr'acea batate ucidere se socotesce, insh ucidere nu de vote, ci de vote, din .int6mplare, ei de vreme ce phritil ei rudele nevestd ertat greeala ei invinovhtirea, neeer6nd impotrivh niel o résplittire, iar mat v6rtos av6nd ei copil mic de tätil, ce all r6mas Merle phrintI i filede ingrijitor al cresceret lul, se sprijine numitul la mila i hothrirea Inhltimet tale.-1819, Maiti 12. Gheorhe Vlahuf ¡Tatar. Alexandru Nicolae Sufu voevod i gospodar Cu cale fiind anaforaoa acésta a praosfintiet sale phrintelut mitropolit, dupii arkarea ce ni se face asupra pricinet, poruncim, sh se filch armare intocmat, precum mat jos se coprinde.-1820, Maid 8. Vel logoftt

(pecetea gpd.) Cod. %CV, pag. 674.

Prea Intilfate Ddinne,

0 Maria, botozatil din armeni, sotia lui Ionitd proin ba§ Ciohodar al MilrieT. sale Searlat Caliraah voevod, ati jhluit smeren:el n6stre, ch ea fiind fath

www.dacoromanica.ro

204

V. A. URECHIA.

Zinca, fata rëposatalul Constantin al 2-lea, cotnis din Craiova, e btttutä de bärbatu-sM stramic §i li ie tAte hainele, s6.1bile §i la 28 de arman bogat, i peutru evlavia sfitntulut mormént, all fliers impreunh ea plirintiI el la Ierustlini, si acolo aprimjéndu-se cu dorirea ca s primésch drépta credinta a bisericet rsuiritu1ui i cugetiind ca ce mijloc ar dosi de eresul armenesc,s*ah insotit intrut cilsätorie en mai sus numitul, atlandu-se in vérstä de anI 17, de undo viind in Tarigrad s'ail i luminat ca sfantul botez prin scirea proa foricituluI patriarh, apoi de acolo merg6nd la 'Moldova ea Märia sa Domnul Calinali ar fi potrecut in liniste 9 ant: dup6 aceea bärbath sail ar ti tnceput

a se allitura la fapte role präpädind i cheltuind astigurile in urmtirt necuvióse, si v646nd ea unele ca acestea ar fi inceput a'l mustra i asa ah Inceput a se pricinui intro d6nsiI nounire i viiata rea, piinä dud ca viclesugurile lut ar fi si surghinit'o la o monastire, iar el ah venit aid', do unde scripand ail venit i ea dup6 dénsul si el nu voIesce a o mat primi intru cilsritorie ; pe cart orb,nduindu'i in cercetarea Departamentulut judechtel- duhovnicescI prin deosebitä anafora ne fac ar6tare, cii dup6 ce acestI casnict s'ati adunat cu petrecania Wire rudele liii la Tarigrad, spre a fi ajutorat la cheltuell si asa pujad jäluithrea in cash cu curio acolo ail niers cu Maria sa Dom nul Calimah la Moldova, spre a se putea chivernisi, iar jilluithrea fácilnd mu1t sup6rare phrintelut Maria sale ail trimis'o si pe ea la Moldova, ca s acjh ca dênsul, ande mergind i adunand la un loe, do cate orI se ortnduia in huzmeturt ea se tinca dup6 d6nsul, de nu putea a'st sriv6rsi slujbele ;

spa puind-o cu ltícuinta inteo mahala, din multrt r6utate a el" ne mal puténd-o suferi mahalagiii, ail i isgonit-o i ne mal avénd unde löcui ah intrat cu se.. derea in Curten domnéseä, ande si acolo incep6nd cu asemenea lirnbuii i inne mat put6nd suferi nebuniile, ca una co ail indrrisnit a's1 schilodi chiar copiil s6I, dup6 ar6ttrea ce art flicut Domnului Calimah, ail si filcut'o surghiun la o nionastire de chlugärite, apoI inténiplAndu-se mazilie Domnultit, Calimah, el ail venit aiel dup6 chivernisélii, undo acum s'ati pomenit ca dénsa tritgiinclu'l in judecatä, cer6nd pAritul ca a se isbitvi de acéstit femeo inrilutatitit; pro care alegere a judecilleI neramitind jälttithrea odihnitil, prin apelatie infätisat am6ndou6 phrtile si inaintea nhstrh, ; asupra ciireia pricinI intriind

insi-ne in cercetare, luaräm Una jäluitóreI si din vorbele i apuchturile et intelesom, ca And ar fi schimbath din scaunul reintet sale si cum si plind de lutéla limbutet i neintelegétiire de cuvént, din care se face curatit dovadä, purthrile luI sh fie adev6rate si nu este indoialh de a crede eä vor fi avut viath rea, si mhcar c jäluithrea intro altelo mat provalisi i ac6sta asupra sotaint eY, cii ar fi avénd tiitóre in casá, dar no t dup6 amaruntele corcethrI ce tamo duhovnicesci am fit-cut, ne-am plirofor;sit ca nu este atins niel intr'un chip de acea femee ce tine in cash', cad dap6 ce este trecutti in vérstä, apoI

este si schimonositä la chip si nu este de cre4ut, di va fi avênd a face ea dénsa, fitrh nitinat o tine pentru eilutarea copiilor, hind ob:eInuitt cal d6nsa incit de la Moldova, tem6ndu-se a iiimânea copiiI singarl ca nu päzind vremea

numita 1111 sotie, cand lipsesce el din cash', sh f noii vre.o nenitdhjduitä prime jdie copiilor, i ca bite eh' gottal bh-rbath-stiii cero a se isbrhni de ac63til femee,

ne teal: puttInd suferi aceste sup6rtirI ale el, dar fijad cii aceste urmitrI ale ei nu privesc toemal in puterea slobozireI ponturilor pravileI si mat ales avénd

copil träitori, gäsese ca cale ea !Arita Ion sii fie dator, ca pe de-o parte

www.dacoromanica.ro

205

ISTORI4 ROMANILOR

Maid 1819, Al. Sutu da in judecata bisericésca casul raulul traid, lai pentru lucrurile ce s'ad luat ZincAl, ordona judecata la Caimacamu. Craiovel ' Dumitru vizitiu sin Petre din Bucurescl, ucide pe un alt vizitid, pe care il prinde in adulter cu nevasta luI. Justitia 11 achita din causa ca a ucis pe un hot al cinstel nevestei lui, deck totu0 femeea e surghiunita la Viforita, lar ucigapl e surghiunit la 23 Octomurie 1819, la sA ja casä ea chirie, Liude am46nd pe sotia lul Afaria, s'a' o cripuiasa cu cele ale hrand i imbräcäminta, dupii starea si parlejul sëui, iar pe alta 81 alba in grijä si pentru crescerea i elípuiréa copiilor, ce ail i jäluit6rea sä aibl a fi zitóre la vre-una din bisericilo politiel cu rugaciuni i citaniile preotilor. ca d6ril se va maI tilmädui din sciiderea stricAciunel sale i când in uring se va trimildui si se va indrepta de ale eI inräutiltir1, se vur uni iaräsI eu petrecerea cilsniciet 1820, Aprilie 29. Ad Ungrovlahiet Dionisie. 1.

Ri) Alexandru Nicolae Sutu Voevod i gospod. Zemle Vlahiscoe.

Cu cale fijad anaforaoa ac6sta n DumnéluI vol logofétul do Ora de sus, poruncim, atät Sfintiei tale, iubitorule de Durnnehti episcoape Räinnicul, dit Dumitale einstitule i credincios boerulo al DomnieT mole, biv vel spritar. Gheorghie Sutule caimacamule al CraioveI i Duinnév6strii boerilor divanitI de acolo, sii se facii armare intocmaI, precum mal jos se coprinde.-1819, Maiii 28e vel Logofit.

(pecetea gospod.) Cod. XCII, pag.

Prea Inaltate [Afirme,

Dapi5 lualinatit porunca InAltiniot tale, ce mi se da la ac6stä jalbil a fata réposatulul Constantin II, comis ot Craiova, fäcénd cercetare, véduI cii jalba II este pentru Neenlat postelnicelul, sotul sZti, tot de acolo, eä filede

niel un cuvint al drepaitel s'aii pornit a o bate striqnic, lutinda-I eu carul hainele i sälbI cu galbonI ci altelo ce ail avut, apoi in urniii scornit este si nebunii; pentru care judeandu-se la clericatul Sfinte1 episcopil dup6' cercetarea ce ail filcut si tul dobândit dreptatea, ini platal il tine In silt litcrurile el, corénd a so indatora sota eI, si aducä lucrurile ce le-el luat in casii, i sa o tie in cilsnicie. Dec1 cât pentru unirea s611 pentru neunirea lor in ciisnicie, &esa ca cale A' fie luminatii porunca Miiriel talo ciare Sfintia sa episcopal RamniculuT, supuindu-I canónelor bisericesel, iar pentru cele-l-alte, Dunangul caimacamul CraioveI, sä'l judeco i sä indrepteze si ce fi de implinit s'A i implinéscii, s6i1 neodihnindu-se vre-o parte de acolo ca cercetarea DivanuluI in seria soroc6scä' la luminat Divan.-1819, Alaiä 23. -va

Ved Logofit.

www.dacoromanica.ro

206

V. A. URECHIX

monastirea MArginenY, fdr' de soroc, sAV ispAsésca pkatul. La 27 Decembrie 1819 Domnitorul gratiazd pe amandol 1.

Nu numai temeile m6ritate eral pedepsite pentru adulter, ci fetele i vkluvele, can cadéti la lucrurl destrdnate fi netrebnice. Pkat numal ca asemenea pedepse se aplicail numai la femeile de negutiltor1

J.

i de Oran, dar nu

i

a hoei'imet 2

16) Alexandru Nicolae Sara rnevod i goapodar Zemle

dalas oe.

Dupil araarea ce ni se face printeacésta anafora a judeciaorilor departanientulaT eriminalion, milostivire filcénd Domnia mea, poruncirn Duruitale epistatule al arniasiel, sá se faca, poruneile Domniet mole catre egumenul la monastirea Marginenil i catre starita de la schitul Viforita, ea sil fie slobo4I din surghitinlac si jilluitortil Dumitru Vizitiu si sotia s.i i '1 volnicim a merge

Ja casa lor. 1819, Decembrie 27.

Vel Logofrt.

(peeetea gospod) Cod. XCv, pag. 119.

Prea Inältate Ddmne, Dupg lu.niinat poriLiicii, cercetänd vini jaluitorttlul llamara Vizitiu sin Petre din BucurcscT, s'all grisit trocla in condica armatorulut an No. 29, coprind6ndu-se, ca pentru eurvia muereí luí in celo dup6 arma gasindu-o 'bite° eärciumit vorbind eu Ionitä Vizitia ibovnicul femeeT sale, priu jungheere de ornorit pe acel preacurvar, si (1110 alegerea j'Acicate): si poranca cutit pravilei ail rönias nevinovat llamara ucigas pentru fapt4 ucidereT, dar pentru

ositudit do catre anriltimea ta de s'aa trimis surghiun

splisenia sulletuluI

la monastirea Márginenií fä'r'de soroc de la 22 ale trecutulul Octombrie, procam i preaeurva mema luT la monastirea Viforita. De aeésta nu lipsim a

1nsciinta. 1819, Decerubrie 16, Constantin Stolnicu, Coatache Ralea. 2.

T6) Alexandra Nicolae &tu neood i gospodar. Zemle Plahiscoe.

Dup pliroforia ce ni se da printeac6stä anafora de netrebnicile si de faimatele urmäri aceI Ecaterina V6duva, s'aq si osändit cu osebitil porunci a Domniel mele, a se trimite surghiun, la schitul Viforita ot sud Dämbovita,

poruncim insti Duanitale

agrt, ca mal iritêRi sa. se 3igurifsésca telte lucrurile

el ca catagrafie curatä de orT-ce, &Indu so in pästrarea rudelor sele, carI sä grijasca si de hrana el in cata vreme se va afla depä'rtatä, i apoI sil se pue In lucrare cea-l-altä poruneä a Domnig mele.-1820, Ianuar 19. (pecetea gospod.) Cod. %CV, pag. 158.

www.dacoromanica.ro

ved Logollt.

207

ISTORTA ROMINILOR

Fiica fugará. Cu muscalii a fugit o junä fatà. Maicti-sa capèt6 de la Voda vofe sä merga In Rusia s'aV aducd copila.1 Prea Inaltate D6mne, O Ecatefina Vikuva, ItIcuitare la Pescarie, fiind näravitra la ducrurr dePiimate si netrebnice, nu incetézil pricinile si galcevurile ce se inténipla casa ei, precum i astö nápte, atlandu-so In casa ei thnenï netrebuid, din cad se adua acolo, ari facia galeévrt si ail batut pe nisce cavafl co vené.1 de la nuntö , asupra cöreia na puma veciniI, dar si rudele ei ari Matt davagelac, ntesI pot avea odihnit din pricinrel si tot-deauna pitimescnecinstecu cele Lira de oranduiala urmitri ale eI; ci pentru ca sit Inceteze galcev urile, care din pridal se urni6zil In mijlocul törguluI, sa se Jdihnéscil vecinil despre supörarile ce li se fac, sit se izbavésci si rudele el despre cea de tot-déuna necinste ce li se pricinuesce, iar mai vértos fiind trecuta in vêrsta' , mantuiasca sufletul i firea de voesI, gases° cu. cale sa fie luminata porunca Inaltimel tale. a so trimite surghiun la monastire, spre Indreptarea römrisitei vieteI ei, iar hotarirea römane la Inaltimea ta.-1820, Ianuar 19.

Vel Aa. 1. 1G Alexandru Nicolae Sutul Veevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe Dupg pliroforia ce ne dö DurunGluI vol logofétul al ströinelor pricinI,

printeacbsta anafora, de vrome ce s'aq dovedit cit acea Ana pe care voesce jaluitórea a o aduce de la Rusia, este &it'll' buna a eI, primim Domnia mea cererea dam vole si slobodenie ca srt'sI aducrt pe mal sus numita fiica sa aicI.-1820, April 1. vel Logofrt.

(pecetea gospod.) Cod. XCV, pag. 44H

Prea In4ate Dcfmne. Dupsé luminata porunca EarieI tale de la acésra jalba am facut cercetare dintr'nn martiricon al mahalagiilor ot mahalaoa Livedea gospod., ce'ml aduse jitinitórea, adeverita si de protopopul Teodor ot tam, carele si insusI ail Tenit aid fata, luaiti indestulare, ea' ac6sta A.na ca adevörat este fatta jaluit6rei In lilele rusilor o si maritase dup6 un Dumilru Dulgheru, pe carel ail petrecut intru casiltorie ca la dol anT, apoI ilisandu-se de dönsul, all fugit prin alte mahalale, i cand radicat armia ruséscrt de aid, dice mahalagiiI, aud6i1 si eI pentru numita Ana, cum ca ail fugit cu rug si de atuncl pang acum nu Wait maI audit unde se a3a, i ca popa Grigore, tatal Anel, cum si Dumitru Dulgheral, sotul el, se afirt mortI, si cat pentru rugaciunea co face jaluitörea a i se da vole sa adat.ca pe fiica-sa aid, römane la milostivirea Maria

tale.-1820, Ilartie 23.

Ved Logofit.

www.dacoromanica.ro

q08

V. A. URECIIIÀ

Un cas curios de bigamia se Oto vedea in actul ce d'hm in nota de aci I. Ab Alexandru Nicolae Suta voevod i ospod. Zeinle V1ahis3oe. Pe acésta anafora a judecatet departamentulut, arnéndoud partile rémálnd multilmitt i odihnitl, ati dat si adeverinta in scris sub iscalitarile lor, la cantelana Divanuluf Domnier mele, adeveritil si de catre Duninélut vol l'atinan al Divanulut, care s'ad T'Out si de Domnia mea, si poruncim atat Domnier tale, einstite si credincios boerule al Domnier hin vel spritare Gheorghe Sutul, caimacamttle al Craiovet i numn6v6stra boerilor divaniI de acolo si Dumndv6stra ispravnicilor din sud Illehedintr, sa se faca armare intru tele, intoemat precum mar jos se coprinde, prin sluga Domnier mele aprod hatmanesc ce se orfindui mumbasir.-1819, Iunie 22. (Pecetea gospod.)

vel Loofit.

Cod. XCII, pag. 927.

Prea Intiltate Ddrnne. Catinca Cernatésca din sud Mehedintr, prin jaiba ce ají dat ingltimet tale, pentru barbata-s61 Zamfirache Cernatescu, dice ca vaduvil fiind, a luat in casatorie pe numitul ca destul t zestre, si din nenorocirea el intêmplandu-se sii iasa ornul ca nrtravurf rele, (hipé ce i-a prapridit multe dintr'ale zestrer, apor o bate si o caznesce, pentru neputinta onienirer ; temëndu-se de pierdarea veter, a alergat la tulla Máriei tale, cerènd implinire pentrtt lucrurile ce prin fdia de zestre anume se aratii i banit ce iLad dat in n.tht si deslacere de casnicia ion, si din luminata porunca prin zapcilacul Dumnélur vol Hatman al Divanulur s'ad infatisat in judecata, jaluitdrea insa prin vacila postelnicul Iordache Episcopescul si ca Zamfirache barbata-s'éti, care spre r6spundere ne arata jaiba data catre Maria ta asupra Catincer, novestel lur, araand multe ponosluirr asupra sotier sale si apérandu-se, cii intru nimic vinovat el nu este, ci ea dimpreuna ca parintit el, cari voesc sä't spaiga casi, si la amilndouli jtílbile lor, vsédlind cii prin luminatii buiurdizma se poruncesce ea, pentru anima in casnicia lor sóuí neunirea Ion sa cerceteze Proa sfintia sa pa'rintele mitropolit, iar pentru

cele ce vor fi avd a cero unid de la altul, sI se cerceteze de catre

acbstil

judecata. Pentru aceea dar am 4is oranduitulur zapen al Hatmanier de ad infatisat mat întêiul cu amêndoud jalbile innaintea Proa osfintier sale parinteld mitropolit, i dupd cercetarea ce ad facut, dovedind Proa osfintia sa, crt Catinca a avut legiuit barbat Irúnu intdia casittorie pe un Sandul, tot de acolo, si pentru prieint nedovedite si farl cercetare bisericésea ce mimar 'raro sinel prin zapise s'ad desfilcut, luand Catinca pe paritul Zamfirache si acel Sandul pe alta femee si de biserica nu sunt despartiti, prin intarire la anaforaoa clericatulur do la 13 ale urmat6rer laut, hotaresce Prea sfintia sa, cil, Catinca s'a ramae filtra cununia legiuitulaI gil celar dintêiìl barbat, iar Zamfirache slobod a se insoti cu cine va patea gasi, rdspundênd irisa zestrea ce va ti luat de la Catinca, pentru choltuiala ce a ardtat'o Zamfirache, ea a facut in trebile socra-s51, dice Prea sfintia sa, sa'0 catite ca acela de va avea dreptate apor dapd izbranirea judecater bisericescr de iznóva infatisandu-se innaintea mdstra, am intrat in cercotare pentru corerea ce face unul de la altul, si am cenit fdia de zestre a Catincilr,

www.dacoromanica.ro

200

ISTORIA ROMANILOR

Caipuzani. Fabricanti de monocle fal§e se prind in mal multe rAnduri, dar nu li se ma' tale manile ca altä data, ci sunt pedepsiti pe care o v6durgm la mina luI Zamfirache, scrisg din trecutul Mt 1818, Ianuarie 27, iscglitg. de Constantin Cernntescu, tatil Catinal, vi intro alte condee,

este treed

i talerl 5000 naht; am intrebat pe Zamfirache, de ail primit t6te deplin de la Catinca, ate anume se aratg in Mitt el de zestre i respunse, c trite cele-l-alto le-ail primit deplin, big nu din nol, ci in starea ce rhigsese de la bgrbatul el, Sandal, vi dup6 cum se atlg le-al lgsat in bung pa'strare la casa sa, in sud

MehedintI, iar din naht ail primit numaI talen t 1.000, fiind-cg, talen t 4.000 tI aro

teal Catinal puvI in pgstrare la un Nicolae RadovicI, negutgtor ot Craiova, clic'énd Zamfirache, ch luerurile zestroI i aceI talen t 1.000 merend a casii le TO r6spunde Mite, cerénd insí i el a i se socoti folosul zestrei la talen T 4.000

de and s'al cununat vi pang acum la desfacere, tiindu-se in s6ing i banti

ce al cheltuit tu trebile socrri-s61., asupra areia provlime r6spunse i vechilul CatincgI, a de va respunde i Zarnfirache tóte lucrurile zestrel dup5 finta intra care era and le-al primit, iar nu dap?). cum se a 1g acurn i acei talenI 1.000 fiiril cbeltuiala judeclitel, i se va socoti folosul dup6 a sa cerere, iar pentru orI ce socot611 va avea cu. tatri-s6 1, ea nu se ames'-ecii vi niel ca se indatoréza a'I respunde cit din ale zeerel, ci canto de la col care 1-ail volnicit sg cheltu6sci. Deel vèglétid nol, ch j idecata biseric6:a, cisáoria lor al cunoscut'o urniata impotriva pravilelor bisericescI, i prin intririre la ana-

foram clerintulul Proa sfintia sa plrintele mitropolitul le desparte asnicia, intra al intéiuluI parlej rginaind Catinca intra cgsgtoria legiuitului Zamfirache volnic a se insoti dupg alta ; de aceea vi nol nu am patut da ascultare la cererea ce fuícurh, atat o parte cat vi alta ci ggsim ca cale, ea luminatg, porunca MgrieI tale, oranduitul aprod hgtmgnesc bland pe Zamfirache de aid, stt'l ducg in casa 14 in sud Ilenedinti i prin marifetal Dumnélor boerilor ispravnid al judetalui, sa imp inésa Catinai tóte lucrurile ce anume se aratg in feria ei de zestre, dimpreung ea ace). talen l 1000, insi ate din lucran l va fi in p6r sg le primescg Catinca in starea ce se va fi Lifland actim, lar ca,te vor lipsi en total, sa se socot6seg pretul lar dup6 fiinta ce se va dovedi cg, a1 fost and i s'aii dat de zestre dimpreuna' i acei talerI 1.000 i Zamfirache uri ce socotéig va avea cu. Coastantin Cerniltescu. tatgl Catincgl, ivI va cauta cu. ; dare acestea, mal proval si vechilul Carincia dicénd : Zamfirache, cand Catinca era venitil aid sa'vl caute ca &Ilse judecatrt pentra interesurile sale, vrénd si pae in manä acei talen I 4.0u0 ce erag puvI in pistrare la acel Nicoliie RadovicI negutiltor din Craiova, vi vcOnd ch negutgEortil nu'I dit, ail amblat sg'I ridice prin marifet de judecatg, dintr'a cgruia pricing

radiandu-se de acolo banil ce s'ari pus la alti mang al platit tatal Catinat

ideciuiala la totl baniI cerénd ca Zamfirache si stapanésca banil pentru 4eciuiala ce ag dat, i fiind-cg Zamfirache impotrivg se aparg dicénd, a el ail cenit llama talen l 2800 vi nevrénd dea, ail rémas tot la acel negutgtor Nicolae RadovicT, farg, a se rgdica vre-un ban dintr'aceia de atre densul la

altrt parte vi pentru acésta pricing 4k...ern. ca sg fie luminati poruna atre cinstita aimicrunie a CraioveI, ea sil. cerceteze i dovedindu-se, cii din pricina

lui Zamfirache se vor fi ridicat acoI ban1 de la numitul negutgtor parte, pe and Catinca se afla evitg din casa luí i va fi plgtit rjeciuialg la zabit pentra acel talen i 4.000 s6i1 i mal Ming tjeciaialg, stand sg se inda. Istora Romantilor 4 P. A. Um/ad.

SzooLin XIX. Tom.

www.dacoromanica.ro

V. A. TitIÈCHIX

cu Ocna, ba pre unil din ei, flind supuV, 11 iartä. §i de Ocnä. §i se rnärginesce Domnia a cere la Aghentie expulsiunea lor peste holarul Ardealului. loreze Zamfirache a plh'ti catt banT se va dovedi c s'ati plata cjeciuiala, lar impotriva dovedindu-se, adeca a el niel' un davagili1c nu. aí facut s ridice banit de la acel ncgutatur, pe c'nd se atla Catinca aicl in Bucuresct, acum si banif stal tot la acel negutator, rara si fi dat vre-o cjeciuiala dintrilinsit, Bit r6intle in pace si nesuptirat de cererea acésta, iar hotaritea Aman° la M'Aria ta. 181.9 Iunie 8. Dumitru Drh ghnescu, Rtiducanu S'ardan Stefan arcclianu, Cerchez Arma', Hurmuz vistier, Nicolae Postelnic. 1. Iffi Alexaniru Nicolae &tu Voevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe.

Dupë pliroforia ce ni se da printeacésta anafora a departamentulut de criminalion, milostivire faclind Domnia mea asupra arkatilor vinovatl, h ertam

din °s'Anda ocnel, i poruncim Damitale epistatule al armásiel, sh li se faca

itlacul Doniniet mole, aduckdu-so aict, porunciin ca prin scirea c.nstitet aghentii si se isgon6sca dará din hotarele rei, ca hotraire ca niel odini6ra inapa sil nu se maT intórcá. vel Logofët.

(Pecetea gospod.) Cod. XCV, pag. 208.

Prea In,sí4aSe D6mne.

Vinovatia jtiluitorilor s'al gasa trecata dapti oraadaiala la condica etamenelor ca. No. 43 si No. 63, cate cinct acestia savérsitort a faptel de calpuzanlic, din cart lude trei anume : Coustantin A.tanasiu. Zachinteos, i Dionisie

Tronos si Nicoli Panaiot Melintios, acestia prin anafora a Dunélut vel sprttarul, se arata, cg, al filcut latero mincinóse do alama g si prin luminati hotarirea Inaltimet tale de la 30 ale trecutultal Decombre, in loe de osdnia molla, co oranduesc pravilele, milostivindu-te Inaltimea ta ca usurinta de pedépsa lor, s'al osindit la °en/ Lira de soroc, de sunt actun apr6pe de tret lunt, iar coi-l-altt dol, Ion RIZiS cofetarul Chefalonitis i Iordache Itachisios sin Nicola Vizmos acestia [la vrut s faca calpuzanlic de mahmudiele, dar

pana a nn pricinui pagaba obstiet, mat nainte s'al descoperit, gäsindu-se la d6nsiI calapurile de mahniudele i pentru a lor fapta dup'6 pravil fiind osanditt iaras la marta, de °Are Inaltimea ta ea milostivire usurianda-le pedépsa, 886 trimis la orna frie de soroc, de la 14 ale trecutulut Decembre de este o luna Si jumkate de ac6sta nu lipsim a insiiintaInaltimei tale.-1820Ianuarie 18. Constantin Stolnicu, Stefan Coatescu, Costache Ra leanu.

Alexaniru Nicolae Sutu voevod i gospo3ar Zemle Vlahiscoe De vreme ce acest Cali:alzan vinovat Toma Titopolitu este nevfirstnic, dup5

plirofria ce ni se dh printeadista anafora, milostiviro factInd Domnia mea asuprrt, ti ertilin din surghiunlic, pentru care qi poruncim Duinitale epistatule

www.dacoromanica.ro

211

ISTORIA R OMLNILOR

Dreptul de proprietate. Prin acte din April 1820 M. Suku recundsce dreptul tirgovetilor din ()rapte libere, de a prinde din locul moOei domnesci a tilguluí, §i a §i-1 apropria, ca loe libar 1. al armäsid, s'a' se facI itlacul Domniel mole dtipi5 oranduialä, ca adistä hotärire

insä, cii aducändu se a cl, sä dea legituri prin ehezisie siguri, precum mal in ios se aratä.-1820, Februarie 4. vei Logofit. (pecetea gospod.) Cod. XCV, pag. 238.

Prea !n4 ate Ddmne, Cu plecatä anafora instiintez Märiei tale pentru un Toma holteia

carel° dupé luminati hotärirea Jnält niel tale se atlä trimis surghiun la monastirea B,strita din sud VAlcea si se tino la aceeasl inchisdre de este o jametate de an, ca Invinovatire pentra fapt de calpuzaalic, de ce al lucrat un -argintar facénd cAtevast mahmudele in tovilrisie ea acest Toma RicuitorI afitin-

du-se in sud Argos, ande li s'al desPoperit fapta si s'al prins numitul, lar

acel argintar ati fugit peste Minare. Ci fijad numitul Toma nevèrstnic s'ar socoti indestulä pedépsa de catad se tino la ace:asI inchisire, ea si te milestiveti Inältimea ta, si se erte, slobc4indu-se prin vreduici chezisie, ca de acum inainte si se feréscii de coi mal mica' faptii roa, hräniddu -se cu. munca drépti, iar impotrivi mal indrilsnindu-se, chezasiI sii fie réspumjétorT, atat la vre-o pagulA, cat si la pelépsa ce i se -va cuveni (hipé pravilf1.-1820, Februarie 2. laneul Racovita.

f. Io Alexaniru Nicolae Saph Voevod i gospaar. Zemle Mahiscoe. -Dupé pliroforia ce ne di Preaosfintia sa pärintele mitropolitul printeacéstä anafora, do 'creme ce din vechime este obiceih legiuit la orasele cele slobode (precum este i acel oras Tèrgu-Jitilui) de a fi votnicl oräsanii, ca sil coprincjil locurI slobode avéndu-le filtra a lor desävérsiti striptinire, i &t'A ce odatä ce se fac stipani nu se pa° in urnii a li s mai lua inapoI do &are altui si de avut jäluitórele coprinso din loe slobod domnesc, fost slobode and s'ati afieorisit de cutre Domnia sa loan Vodä Caragea la biserica doninéeseä 'creme ce acesto locan).

stäpAnit liniscite cu binalele ce al pe dénselo, iar

din mal sus 'numitul oras Térgu-JiuluI, niel aal avut vre-un amestec cat de putin acésti bisericä mal* nainte afieromel la aceste locurI, de acoea dréptä

cpsi.ncidsä, este chibzuirea ce ail ficut atAt Preaosfintia sa. pärintele tultropolit, ,cat si logofetia. asupra acestiI pricinI si hotartm, ca jiliuitérele Manda Brrti16ica i Manda Cräsnärelia slugerésä, si Binici i Iordache fratI Politimosr, fiesI otäpanfisci aceve locar): in pace si fiel niel un fel de supéraro de cittre biserica domnéseä a Térgu-Jitilul si de cutre epitropil acestil bisericI. 1820, Aprilie 2. (Pecetea gospod.)

VeZ togofet.

Cod. XCV, pag. 612.

www.dacoromanica.ro

212

V. A. URECHIX

Asemenea drept este fórte stravechill

i '1

afldrn in sus i in

Moldova. Prea inláltate Ddmne Tirmand luminata poruncY, am vélut ar5tarea ce se face InälVma tale

printeacésti anafora, pentru tra silist1 d n ()rasa Térga-Jiuliff, pe care din

vechime ati fost case ispravnicescT, i dupil vreml remaind local slobod si no-

trebuincios a mal fi case ispriivnicescI, s'a'l coprins de trel °brazo oräsant de acolo si una fIcat case, care locurf le-al stiipanit, cum si sotil lor in diiastirn mai mult de 10 anT, iar in 16t 1813 M'Aria Sa roan Vodii Caragea, dupel cererea epitropilor bisericel domnescI de acolo, prin hrisovul MilrieT sale, ati härä'zit mesto fref silist% bisericeT i s ja embatichiä pe an cate 5 ocrt Ora, pentru caro lice DumnéluT vel bogofötul, c locurile acestea ay-Onda le jii-

luit6rele intru a lor stilpitnire maT nainte pana a nu se da hrisovul Domnului Caragea, coprinse nu din local bisericeT, ci din loe sluboil domnesc, precum coprins i altI oriisenT din vechime, dreptate all la rugitu unen si cererua ce fac, pontru care ar5tiírn Inilltimif tale, c'ä la orase elohode, precaria este pi orasul Tdrgu-Jiului, a* avut ortipanit din vechime slobo4enie lebiuiti a co-

pringe locurt slobocle pi a le m'ea infra deeivérfita lor stelpdaire Ø dupe ce °lata apilas de se face st6p4n1 pe dênsele nu mal _Ole a li se mat lua de alfil, i smerenia ndstril maT nainte avénd amblare pe la Térgu-JiuluT, no suut sciute aceste locurT ca binalele ce ati jäluittirele pe &insole ce se afirt

filtra a lar linititìl stripanire, iar bisurica domn6scit n'ad avut niel vre-un

amestec, nicl vre-un alt loe a se insärcina ea acestea precum si ciliar din hriSOVIli Domnula Caragett (care de Ararla ta innoit) se face dovadä cä n'ea fost ale biserica, ci atunci le afierosesco, si de vreme ce n'al fost slobode cand afieorisit, ce sub stäpanirea pluitdrelor cu suma de anT ma nainte de afieromit, dupii dreptate i dup5 ubiceiul ce din vechime este legiuit canonisit inteacésta térà pentru orasele cele slobode, precum mai sus ariitrtm MrtrieT tale, nu so putO afieorisi aceste tref silisto bisericeT ; de acoea chibzuirea : a fémanea jäDumnéluT vol logofetul o grtsim si smerenia nítsträ

luitérele nesup5rate i srt'sI taba locurile acestea intru desiv5r-sitii a lor stapAnire, fIlrä clittisT de putinti hantuialä, in vreme ce ele le ati coprins din loc slobod domnesc i l'aii avut in liniscitä stripanire atitia anT, iar pentru pri-

ma socotolilor si epitropiel aceT bisurici gospod ot Térga-JitiluT vom face deosebitä artitare Iläriel tale, dupé de)subitä b.uiurdizini ce este d.ttä la alta ana-

fora a cinstita logofe0.-18.20 Itlartie 13.

Al Ungrovlahiel Dionisie.

Dm in anexele la acest capitol: Jur5m6utul mare deferit unta evrel ; anchete in procese reclamate de

sucttI austriacescI si de un sudit frances Iacheti ; Catagrafia averel muribun; o adopOune séí iotesie; produla. C. Giuvara ca sil se as'gure creditoril cesal intentat de emigratul boer acum generalul C. Varlaam, contra cluceruluT tovaräsul laI la intreprindorea postelor, in care proces in-Ittenta Rusia a prevalat asupra droptäteT, de al venit tréba la stergerea luI Deslul din alhondologie, pentru el n'a voit sil se supunä nedreptelor sentinte ale Divanulul ; diverse procese de incalcla de hotare, de hotarniciT, etc.

www.dacoromanica.ro

ISTORTA ROMANILOR

213

CAP. VIII.

Financele. Obligat prin firmanurile de Domnie a ingriji de linitirea tdrei agitatä de jafurile lui Caragja, Al. N. Sutul intréba oficial pre Marele vistierid ce-i de fiicut pentru indreptare? Marele vistier Barba Vacirescu, prin anaforaoa ce am adus-o la capitolul despre administratiune, propune m'ésuri, cart mal tóte tind a face din vistieriti cel mal important boeriti. din Divanul térel. Väctirescu cere, ca nu numal slujbash vistiertei, ci i ispravnicit sá fie numitl dupë alegerea Marelul vistier. Devenia ded acesla cel mat influinte velit boier din ilivan. Nu vom reveni mal pe larg aci asupra ana.oralet lui Barbu Väcdrescu.

Cea dintèifi ;it* a lui Sntul §i a guvernului sUt este de a inmulti numèrul Iticuitorilor tèreí, ceea cg insemna : inmultirea dajnicilor. Vechiul obiceiii al constituirei de slobogii Cu privileghil §i scutiri, na mal se practica de cat-va timp §i totu0 str6ini, Sérbi, Romani de peste muntt, veneati in térA i rdmaneatl aci. Adevèrat câ agentul austriac va reclama repatriarea acestor din urmä, dar Divantil §i Voda vor re-

fusa, declarand cd, dupë vechiul obiceid al Orel, ori care streln se stabilesce in Ora in conditiuni de lucator de patnènt §i se supune la to:Ste datoriile catre Ord ale raelilor, ale supu§ilor plim6nteni,

mai este considerat de stitin Cu acest mod Al Sutu retinu in téra multime do Romani, multi veniti aci in timpnl fómetei din urmä din Ardeal §i Ungaria. Decal nu tarcjih, mai multi din ace§ti non' coloni§ti al teril, vépndu-se prea impovorati de däri. cer sa se dued,ba multi se §i due de la sine indérät, peste munti. Ca sä oprésca acésta

despopulare a Wei rumanesci, la 19 April 1819, Divanul inträ ea anafora la VodA, propun6ndu-i salerea de un taler la sfert la darea cea obi§nuità a Oranilor tämèntenl, in favórea noilor a§ellati prin sate §i Cu adäogirea cA noil a§Nati loruitori, sä nu fie trecutt la catas ihurile vistieriei ca lude, ci pe cap, nominatim. Caragia ordonase simpla inscriere a acestor noui veniti Mire birnicif pPiménteni. Acésta

nu le convenise noilor aeati i Incepusera a se imprit§tia. Acum Divanul lui Al. Sutul revine asupra hotfirirel lui Caragia §i nu numai

acordä saderea de un taler la sfert din dar ci inca hotäresce, acésta dare este individuala §i nu pe ludecu cislá, i a ea va 11 perceputd nu de ispravnicit ordinari, ci de adeosehiti ispravnict» al s'reinilor, de cari vor fi: unul in Valahia cea mare i altul in cea micä.

www.dacoromanica.ro

214

V A. URECHTX

Se vor numi i trel 6meni din al Visteriei, cu sciintA, practico§I §i cinstiti, din carl doi pentru judetele cis-olte"ne, cate unul de 6 judete,

§i al treilea pentru judetele trans-oltene. AceVia vor face afePrea strginilor, dupli orinduiala de sus,.läsand M'ara din a§eclare pee cei ce se vor dovedi cá sunt vechl päinènteni. Acqtia vor fi datl in cisla satelor. Alexandru Nicolae Suta voevad i gospodar. Zernle Vlahiscoe. V646nd DJmnia mea coprinderea acesteI anaforale si a celor rara multl velitI boerl aI DomnieI mole halea si mazill, i chiar cetind aceste ar6tate intoemirI a acestor streinI, ce ail 'zenit hälaiduitorI in plíméntal ValahieI, din pärtile veciniltätilor, am cunoscut-o cá este fileutä din partea Dumnélor, ca de nisce bunI patriotl ai pämèntuluI, tntèiìí, spre a dobfindi térä acésta ca multI salasluitorl de prin alte loturf, a se impodobi orasele si alte locurT, carI trebuint5 spre inmultirea hraneI si a agoniselel, lar nu a se imprástia §i earI ati názait ea a lor 16cuintä in actstä patrie. Al doilea, cit privesce filtra t6te spre obstescul ajutor al tuturor de obste, dup6 alcAtairea care este fácutá cu a se scädea din bantI Dumnélor dajnicil, chte talerI unul, la fiescare sémit primita' este DomnieI mele ar6tarea si cererea Dumn6lor, i poruncim Dorunia mea, Dumitale cinstite i eredincios boerule al Dornajo! mele, Tel vistiere Bar1. .ra

bale Väcilrescule, sä se faca' armare intru bite in tocmaI dup6 avrinderea

anaforalei, adecä de la Iunie tntêiui, s'A se dee de la vistierie Domnescile astro porund ciltre ispravniciI judetelor i eätre 16cuitoriI dajnicI, fric6ndu-li-se en-

noscut cit s'ati sc'Alut cate talerl anal, la fiescare sfert, din talerl 19 aI vis-

tiene!, i sri r6mae a r6spunde cite talerl 18 la fiescare sémá, spre a cun6sce In faptii mingitere i multämiro 16cuitorif Dornajo! mele, sil se ránduiascii treI credinciosl dintr'aI vistierieI, carI vor fi cu sciintä, cinstitI i cercatf, lima doI la judetele de dinc6ce de Olt, fiescare la Me s6se judete i altul la cinc!. judete ot pres'e Olt, ca impreuni cu ispraTniciI judetelor si ca col ce se va orfindui ispravnic al streiniler, sii faca' cercetare ca scump6tate pentru

cátI streinI vor fi adeveratI venitI din pärtile vecinätiltilor. sA se aa(je la

orânduiala str6inilor si sil se faeä pentru Masii catastih de amuele, sima i satul unde se vor afla 16cuitorl, iar cAtI dintre priméntenil Oré!, ca inseläniune se vor fi amestecat in eursal treeuteI vremI printre str6inl, totI acoja

sä se dee pe la satele lor, ea adaosul cel cuviincies de ludo, dup6 starea puterea ce vor avea si sä aibil Domnésca vistierie, osebitä ingrijire, ca sä se pázésca acéstä intocmire dintre páménteniI t6reT, printre str6inl, i and de acurn

inainte vor veni din pärtile vecinatittel niscare-va str6inI, sti ingrijlscil ispravnicul lor, Impreunil ea ispravniciI judetelor, cerceteze si dovedindu'l str6iuT filtra adev6r, sä'l asiuje la oränduiala lor impreunä ca cei-l-alti, iar gásindu-se päméntenl stramutatI din alte judete, sä se inapoeze de unde ruaI nainto vor

fi fost cu 16cuinta lor, ca sä nu se mal intáruple la ac6sta citas'''. de putinä catahrisis, cite!, ciad de acu.m inainte se va face impotrivit armare, ca a se amesteca vre-un páméntean intre str6inl, scie cit hotärire cá se va pedepsi :te& ispravnic al str6inilor pontra neingrijirea sa.-18I9, Aprilie. (pecetea gospod.) CM. 'CM pag.

www.dacoromanica.ro

vel Logoftt.

ISTORIA ROMANILOR

215

aCisla», care in principill esle un ideal al democratiel moderne, cad este a§eaarea ddrilor proportionate, nu o irimeati noii Prea indltate Ddmne.

Doug laminate pitace ale Maria tale, unul de la 2 si altul de la 2.4 ale trecutului Fevruar, cu multa plecaciune am primit, prin care ni se poruncesce pentru pricina intocmireT asedarel strginilor, cil atat dup6 pliroforia ce s'a-i dat de ego:, Damn610: vol banal Grigorie Ghica, and Oat in dregatoria vistierieT i de (Titre Damn610 vel vistierul ce se atla acum, cum si dintr'al ispravnicilor de obste insciintari si din nenumératele jillbT ale acelor strginl, este o desavérsita incredintare, c in loe de a se inmulti l6cuinta aid in plimektul rrel, arc inceput a se imprdftia, §i dinteacésta miscare, osebit cä urni6za a perde Ora pe strainif ce ari apticat do earl salasluit alci,si a fémanea lipsita de folosal si imbivsugarea ce se p6te pricinui din adaosul ltícuitorilor, dar se da i o mare pricina de zaticnire i altura din OA strgine, cad ar cuteza a veni aicT spro salasluire, asupra careia pricinT, adunandu-ne ca totiT. am Lama chibzuire, precum ni se poruncesce, de caro dup6 neapgrata datorie, facem cunoscut tnaltimei tale, printeacéstil a 'Asti proa

plecata anafora, ca intru as ä patrie a nóstril dintru 'nceput, mai dinainte fiind alunare de norod din multe pdetl,aiajuns Cu mijlocul acesta poi iliile §i t6te partile 'Wm bog ,tie de imbivsugare si podóbil. in vreme ce din vechime era patantul cu total nelocuit din uncle rgzvratirI, indemnandu-se un trap de str6ini, atat de scirbi margivert0 de Dundre, cdt i din ungur.ni din Transilvania 0 Ungaria ail alergat sä Ricuiasca in patria n6stra. ea la o seapare, silindu se ca multil sud ire si os'enell spre dobiindirea hranei lor si a lucrareT parantalul, deschidénd locurile acestei tOri i impodobinclu-le ca nenumgrate sernanaturl, in spre imbivsugarea obticT, intocmind slobodie si sate intregl la lét 1792, &And, (cum si ce fel nu scim), s'ati stricat ispravnicaturile strgintlor, s'ail dat o adevgrata pricina a se face de atuncl o desavérsita incetare a intocniirel slobodiilor si satelor none si iara$T la lit 1812 de Marl sa afeçlat isprdonleaturile str riuidor i pail la lit 1818, Ala* feicut 8lOboçV Ø sate intreg1, asa dar str6inil se pasesera in urmi intru orancluiala ca multrunirea lor, spre gre-care folos a domnescel vistierif, si el insusT v6d6nd ou ochiT lor in fapta mangaere la strainatatea lot., unal po altul dintre déosiI indemnandu-se. ari venit din Necinatatele locarl intoomit nu ca patina soma de familii, care ail inceput sa se asede incoce i incolea prin ¡IWO), si dintra acésta sil se ajute ca imbivsagare i ob0-ca si stapanil mosiilor i catre acestea i domn6sca vistierie cunoscea din asedarea lor ére-ii-caro folos prin respunderea dajdiel tetreminiilor, care se implinea prin isprävnicaturile se so intocmisera, i a6 curs ac6sta Oral la trecuta lana Septernbrie, lét 1818, niind prin cea &Litre Inaltatul Domn loan Veda' Carage i anafora, se coprindea pe langi altele, cd treIncesce si se lege

ti:41 irlér streinl Cu lude in domnisca vistierie, precum Ø cel g a4 birnict ai pliméntuluï, ddniu-se intru otedrmuirea ispravnicilor juletelor çi sá lipsjscd amdndouT isprdvniciile steNnilor, ca cuvént e'd multi dintre panténtenit birnicT, aruesteliudu-se prin inselatóre mijlóce intro coi adevgrati strgini. se pricinuia ca actsta darapanarea satelor judeteler. Acest fol dar s'ail dat cionmescul pitac

inceput a se pane in lucrare de la trecuta lima a hi Decembr:e, asedéndo-se adecg i str6inix ea ludo, dar el nesuferindu-so a se vedea ja r6ndul

www.dacoromanica.ro

216

V. A. URECH1X

din causä O. se fäcea Cu marl abusurI, trec6ndu-se lntre mijlocqi orI codafi indivii earl prin averea lor erail fruntaft. paméntenilor birnicI, ea nisce obiefnuitI fies-care dintre ansil steff respunza dajdia pe capul eft osebit, s'ari ivit din multe pärtI jalbT, cu cererea, ca li se paz6sca cea dintêhu intoemire a lor, aIiI cerênd vole de a se int6rce de uncle ail venit, din care s'ati i imprastiat, spre a merge la locurile lor, de uncle mal nainte aii fost, ca caro actista se dä mare pricinä' ta éra, isterisindn-so de multimea haladuitorilor, ce prin lucraroa pam'entuluI i.due imbivsugare loculuI si la domnésca vistierie cu scilderea dajdiilor, multi insa dintre dé'n01: incredintat, ca sii aiba ingaduiala pang se va da luminata porunca de armare, tntocmirea aseçlarel ce s'a 1 fä'!ut In urmi, privind la legarea str6iniler ca numarul ludelor, spre usurarea lacuitorilor birnicI; intru adev6r esto de folosul fé'ref, fiind intermit dup6 can ínele dreptateI, cacI str6inii earl Meuse si se hranesc intra acéstil tIfira, ca cuviinta este de a fi ei dajnicI, dar fiind-ca s'aii aratat cele mal sus cjise discoliT i dintru aceste se vede invelerat, ea este ca neputinta a se pune in lucrare pontul pentru intocmirea asetjareI str6inilor In naunrul ludebor, i fiind-ca aceste discolif se vede ca s'ail cunoscut maI dinainte si de catre Maria sa Domnul Caragea, dup6 intarirea asecjiirel, intru care se coprinde, cii pentru intoemirea staiinilor la oraniniala ludelor se va da deosebit ear° vistierie pitac, aratater mijloculuT, ca care se cuvine sa se faca acéstä intocmire si dintru acest pitac, care s'aa dat in lama catre vistierie, se arata mijlocul economieT, ca care vrea sa intro in lucrare acest pont, pentru inteernirea str6inilor, trebninta face a se pune un soroc de vreme spre degvérsita lar tnteemire, intru care vreme sa se faca euviinci6sa chibzuire i sa se gäsifiscil rnij16cele, prin care sa so aduca la bana saversire pricina acésta, str6iniI intru adista diiastinfa de vreme sa se otcarmuiasca tot ca mijlocul ce se otcarmuia tnaintea aseirareT, de caro deosebifil lor ispravnicI, puindu-se in lucrare una ca acesta, cu atilta mat multa grabit, ca cat curgatórea vreme primaverei ajuta cugetul de imprilstiere al strelinilor, earn: nesuferind ca sa se otearmuiasca de cutre ispravnicil judetelor si zapcil pamènten!, precum ceI-1-altI birnict, negreOt se vor imprastia, fugiud fies-carele la local liff de unde mat nainte aa fost. lath in 'eta i vremea primulereT, clre proa malt ajuta cugetul col de imprilsciere, caci nesuferind nicI inteun chip a se vedea pe sinepf in lude precum fi cd i alfr birnici, nicl sa se otairmuiascad catre ispravniciI judefelor 9l de catre zapciir pla4lor, fiind o'dcrnuifi cu a lor ispravnicat, se vor sili ea sii pue in lucrare cugetul ce ail do imprastiere; de aceea trebuinta urméza a se face o buna chibzuire pentru acestI str6in1, ca caro nu

alma cel' ce se afluí acum inteacest panAnt sa nu so risipbsca, ce si altil" asenienea lar sii se indemneze a veni, sa haladuiasea la tbra, ea sa se impodobésca mat mult politiile, satele i locurile, ce Oral acum sunt pristiI de off ce 16cuintä omenesea, fiind latimea t6rel' prea rev6rsatil, lar 16cuitoriT proa

putint Drept aceea ni s'atl parut ea euviinta si proa de trebuinta, ea sa r6mae acestI str6inI eu numirea ce ail avut i rnaI nainte, i sil li se oranduiasca

osebitl at lor ispravnia unul in Valahia mare fi altul in cea mica, sa se oranduiasea i trel &ilea dinteal vistieriel, ca sciinuí, practicosT. i cinstitf, din earl: del' WI fie la cele de dinc6co de Olt judete, fie.--care la cate 6 judete,

lar col de al treilea la cele de peste Olt cilia judete, sa faca cercetare cu scumpNate impreunä ca ispravnicil fies-caruia judef Ø cm eel ce 8e va afe;la

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

217

Cu dispositiunile luate fatl Cu noil coloniW, nu se A.mplea tesaurul lui Voda. Acésta v646nd §i ca sd aibd §1 aerul de a dol.t drepispravnic al acestor strAini, 0 atï dinte6nsit se vor dovedi cu adevgrat str6inT, S6rbt dintre marginasit Minaret i Ungured din Transilvania i Ungaria dintr'alte locurI venitl, eti 8e aperfe la ortiniuiala strkinilor, iar cat" se vor

gasi ca dintre satele pambtenilorret

amostecat in curgerea trecutel vremt printre str6int, do vor fi si dinfre cei roil n'gra'vitI a se stremuta de prin eatele 5rel ta hazuri gil poste Dunare si intorcéndu-se iarag cu Thouinta dea pe la sate, eu adaos de lude, ce lor in parnentul Orel, pe tott acoja so va cuveni, ca sIi lipsésca de acutu inainte catahrisisul co se urina cit amestecarea pamentenilor printre streint, si cand so va dovedi viind niscatva strgint dintre marginasit Dunarel, Oil din Transilvania si Ungaria, sil li se faca mat întêiuí cereetare de catre ispravnicil judetelor i ispravnicul lor, si de vor fi ca adeferat streint, sil se aede la oranduiala stréinilor, iar do vor fi dintre trimita la satele, ande ja ispravnicit judetelor pilméntenit Orel, ail plait mat nainte dajdia lor, pazindu-so acestä hotarire nestramutat ; cand iarast ispravnicul str6luilor va indrazni sil asede vre-unul dintro 16cuitorit Orel la catastihul seil, fauna' sa se supue acel ispravnicat sub ped6psa vinet sale; si fiind-ca dupe insciintarile ce ail hat pang acum domnesca vistierie, multt din stfeint, cart s'ail asecjat intro ludele birnict si din eel earl pana acum nu s'ail aseijat, ci numat ali aucjit di o sa se awde, imprastiat, adunandu-se ca totit eel ce prtna acum sunt fugitI ca la 500 de familit, mij lerea si din alegeroa care este sit se fact.' si sii se deasebiascil pamêntenit din streint, socotind ca i dinteacésta sunt sil jag cate-va fam.lil; do care no rugarn

tale, ca sii se pue un soroc de trot ani de cjile, ca inteadsta diiastima de vreme, de va fi ca putinta, sa se gasescil mijldcele ca care sii se fist* in linistire si fina turburaro striftinit in numeral ludelor, i fiind-ca in cea de pe urma intocmire a asetráret se coprinde, ca sti se a.-mcle stainit in numeral ludelor spre *torn] paméntenilor birnict, care acta este tot una ca scaderea venitulut strihnilor din suma biruld ce puteo birnicit, i dupe cum este sciut tuturor, ca la numeral streinilor se face pe tot anul crescere i scadere, peutru ca sa se iconomisesca nestramutarea stréinilor, i sa se folosesca Ora din venitul lor, dupe coprindorea a§edarel cet noua ni se pare cts este ca cale: a se

hothri suma ce se cuvine a se da la viatierie si sh n'tmcie steinii pe sima stäpaniret intr'acistä diiastimh (7e fret ani de çlile, pentrIc care ne ruqhm

timel tale ca sh bine-voiasch, ca din taleri 19 de lude, ce acum plhtesce fira pe fiep-care diminie, sa se scaçlti taleri unul pentru banii strPinilor. i &I rgmae numat talen t 18, la inceperea stringeret de banif viit6ret diminit Junio si

Iulie iar venitul strè'inilor sii römae pe gma stapanirel i acesta inteacest chip urmandu-se, nicI str6init, socotirn ea nu vor mat fugi, nict tw4area ce In urma s'ad Meat, nu póte a se strica, cilcl ca acesta se stringe numat niijiocul stringeret do bad, ce se ja din venttul str6inilor, iar nu si coprin-

derea asedarot. Beef, fOrnaind stiéinit deocamdata in coati d'intkil a ion oran(Walk' ce al fost, este de folos patriei, iar intro ludele birnict aseclendu-se, dii vadita pricinit de imprastiere, din care a lor imprasciere se pricinuesce

paguba de bad

i

6ra pierde scaderea de take]: anal de ludo, pe tiexare

dimierie, factInclu-se simtittire imputinare lucrarel patiAntillut i indaratnicire color co vor fi avend cuget ca sa vie sa haladuiasca inteacesta proa larga Ord

www.dacoromanica.ro

218

V. A. URECHIÀ

tatea la apçlarea dgrilor, Al. Sulu' prov6ca un nod 4:45mAnt de biruri inOrd, prin actul din 1819, Tunie 21. Cu ce vorbe binevoil6re care are coprinderea aserréméntulul care s'ati Meat pentra acésta si se va sehimba numat al otcarmairel stréine, mijloc (care este sri so urnieze precum sati urrnat mal nainte in téta diiaitima de Treme de trof anI de 4ilo ce se core de &are slugile leriei tale. adecit cu intocmire de deosebitt al lor ispravnici), atunei se intelege carat, cit nu sunte n saints): sub blestem, ci mal malt sub blagoslovenie, cUel se face introit mat folositor mijloc pentra pilméut si pentru c'a' se face scalémént ca talen t anal, din talert 19 de lude si pentra cite! lucrarea prunitntalut se inmultesce, i pentru diet strè'init ce se atilt. ca 16cainta In pIméntal Orel nu fug; piirerea nústrri, pentru cele spre folosul patriot, se face cunoscatil Inriltimol tale printeacésta a mistril anafora, iar cea deslvérsitil hatkire rémrIne la ..nalta judecatil a Mririel tale.-1819, April 19. Nectarie Mitro polit Costan-lie Constan in Cretulescu, Barbu r-aeilrescu, Dumitrache tä Istrate Cretulescu, Nihalache Racovipi logoPt, lifEhatache Manzi vel Racovi'Grijorie Filipescu, Dumitrascu Racoviti vornic, Constantin Sam urcs, a loriac vornic, he Slätineanu, Constantin Caliiarh vel vornic, Nicolae Golescu Teolorache Piciirescu vornic, loan vornic, Gri-

gorieleanu Petrache Ritoridi vornic, Alexan-lru Ghica logoftt, 5'tefan

Betu logoftt, Ñicolae Vii(:eirescu biv vel logoftt, Nestor vel logoftt, Griiorie .Ralea logoftt, Grigorie Romanitis vistier, Alexandru. Niculescu vornic, Mikalache Cornescu vel vornic.

1. Preaosfintia ta pkinte mitropolite, iubitorilor de Dumne4ei episcopilor i Dumnév6stril cinstitilor si credinciost boerilor al Doniniel mele biv Tel bane Grigorie Brancovene, biv vel bine Grigorie Ghica, bout at' Div:meat Domniel mole, biv vel vornice Constantine Racene, bis- vel vornice Grigorie Filipescule, biv Tel vornice Grigorie Moue, biv vol vornice Grigorie Slatinene, biv vol logofete Mihalache Racovita, biv vel logofete Constantine biv vol logofote Alexandra Ghica i bis- vol Hatmane Constantine Goloscule,

cea mal dintaid &Oil a oblildairet este de a pilzi droptatea ea scumpétate i a ingriji pentra cele folositiire pentru ob0-e, de aceea i Domnia mea tot-déuna acestea avènda le drept temeiil si apurarea pentra acestea ingrijind, Tedem ca ochial oblädairel, crt améndoug aceste ail trebuintil de o cumpiinire dréptit si adevérata la greutatile likaitorilor; dupé ce dar am chibzuit ca osIrdie i ca scumpétate, cate privese ciitre acéstil cumpkire, am TNut de catevasl eit fiinta sa cea de acum stti numat intru-o namire, iir intra adevér este departe de infiintare, si cam Ca' Domnésca nelstrA téri are negresitil trebuintI de o indreptare ; de aceea teorisind i nol, atAt anaforaoa ce atl %cut pentra ase46mkt in lét 1818, pontarile ce s'a i dat asapra ae4éniéntuluI catre ase46méntart, ce s'.ari orilnduit atuncl, citt i cea din luna lul 1unie ot lOt 181', prin care atl hottirit banit lefilor si at menzilurilor, am gAsit cele intr'ènsele intocmirI Irte buno, potrivite i inteo glasuire ca cugetul drepfatet si al obstesculd folos, lipsind alma punerea lor in lucrare, i Trénd rornnia mea a se giisi col mat' cuviincios mijloc spre silvérsirea acestil neapörato cumpAniri nefiind la indoialti, cii i Dumnéviísteä asemenea cugetand i de a patriol invittinda-ve i cea eltre deinsa dragoste arötând vö yeti osfirdai sti in-

www.dacoromanica.ro

219

ISTORTA ROMANTLOR

*i de mangäsre pentru birnici ascunde Domnul läcomia sa de bani Vorbesce de dreptate i de acumpaniren in avçlarea birurilor, pe cand eum vean vedea niel o datd nu va fi mal gròznica prigonirea nenorocitilor birnicl. Ca resultat la acéstä poruna avem catagrafia séii recensamèntul general, ce se torminä in 1820. 1 Tata dupò condica No. 216 (Academie) cifra mazililor §i breslaOlor pe judete. Observä.m cá documentul ce analisam, dä numele chiar ale mazililor i bresla§ilor. Acesle nume de bresla§1 ne aratà cum industria §i comerlul erail Cu toba In mani-le Romanilor pe la 1820. Slam-Rdmnic avea 58 de mullí §i 7 bresla§i, carl platead cate

circa 14 le' de om pe an. Buzat avea 240 de mazili i bresla§1 §i intre negutätoril cu osebità rupt6re Ghforghie sin Vlad Dascalu §i A lexandru sin Caloianu.

Acetia plateati 4072 de la Saac avea 500 mazill, 24 bresla*i cu osebitä ruptbre de 18 lel unul, Preste tot U000 de la Prahova 17 mazill §i 28 bresla§l. Preste tot 706 lel. _Nonata Ilfov

118 29

Dinibovita

Vlapa

45

Teleorman 115 Muscel 102

n

8 23 9 3 112 37

2196 34 29 33 858

D

n

D

D

a

3730

D

2570 D

tocmitl ca totil ìmpreiin acst folositére cumpänire, spre col de obste bine al patria"; cerem printr'acest Dornnesc al nostru pitac, ca te)risind cu snumpélate ponturile dinteacca ainafora i Irúni o engetare improunä chibzuind, ne ariátaff prin anafora cite yett gAsi ca cale ca folosesc, spre a se sévérli acéstá neapérat i trebuinci6s1 cumpänire, precum i neapiárat socotim a fi, ca sil alegetI dintr'a Dumnévéstrii adunare trei boerY, caril sil se insircineze de a cerceta en scumpate madjoes poslusnicilor si a scutelnicilor, arkänd prin osebitä anafora a Dumnélor ceea-ce se vor socoti c este ou cale.-1819, Iunie 2. 1. Am publicat in 1887, in analele AcadellieT romtine, o statisticil a Ora runuinesel din 1g20, dupé manuscrisul care pórtä No 249, in arhiva Acudemiel i carele are titlul acesta : c Hatea i numele tuturor maziltlor, breslasilor Orel, alcatuitei pe fuel*. ( u baniI respun,lerel lor pe urnAtdrea tetraminie ot Septembre, Octombre, Noembre i Decembre, cum in untru se alla.-1820, No 1 Septenabre.

Un al chilea exemplar manuscris, inregistrat la No. 245, pértä acelasI tala, dar in loe de No. 1, este No. 2. Sub No. 247 si 248, Academia mal posedä -alte 2 manuscrise de aceeasl natura, pe lunile Januar, Februar, Marte

vi April.(Analele Acad. pe 1887, pag. 41 si 42).

www.dacoromanica.ro

220

V. A. URECHIÀ.

92 mazili *i 21 bresla§I. Preste tot 4911 lei. 41. Arge? 70 37 » D 1792 » 12. Olt » 34 » 13. .Romanati 49 D » 1288 D 26 444 » 7569 » 129 15. Dolj » 2814 » 16. Gor, 22 632 » 7716 » 27 » 7573 » 17. Mehedinti 401 18. Orat;u1 Bucurescl are detaliate urrnat6rele companif séü bresle Cu numele tuturor hresla§ilor: «Compania bogasierilor» ccprinde 48 de nume datorind Visteriel 720 de lei. 38 de nume =570 lei. «Compania bacanilorn : 48 de » =432 » «Cupetil»: «Steeinif Arnaut-Chioleb : 90 de » .900 » 23 platind fie-care cate 9 leY §i 72 bent «Cojocaril ca hrisov»: «Calfele de cojocari» : 43 de nume. «Cornpania a 3-a» care coprindea bumbacariI, cofetarit, lumina14. Vei !cm

raril, bragagiil, vopsitoril, sapunarit, barbieril, brutarif, ceprazarii, tabacit, arenda.0, carciumarii, argintarif, matasaril, macelara0, logofetit, rachierit, panzaril, chirislig:it, jimblaril, caramidariY, toptangiit, caldärarit, croitorii, etc. : preste tot 427 de nume da.nd

statulut modesta suma de 1275 de le!. aCompania zidaro-dulghero-tèmplarilor» : 81 de nume=972 lei. calpacnich»: 18 270 » cavafitor» : 22 de nume de fie-care cate 1510=330 »

coj icarilor subtiri»: 18 name =180 lei. «Stréinii ot Gherghita»: 37 de nume=-- 532 lel. «Companta ovreilor»: 127 de jidanf platind cate 14 leY i o fracIlene =-- 400 de la A§a dar acum 78 de atri Bucurescil posedad numai 127 de evrel.

Numele lor inscrise in actul oficial de care ne ocupärn (manuscris No. 215), pot servi la deslegarea multor cestinni etnice,§i economice,

in tot ca.zul sunt un rdspuns peremptoriii la asertiunea ciudata a acelor istoricf ovret cart impinsesera neruOnarea pana acolo, ca sa faca din ovrel, autoctonl at Daciet I Sá urmarim nurn6rul bresla§ilor i prin cele-l-alte ora§e ale Wei rumanesci :

Focfana : Muntenii posedail 168 de bresla§I roman! §i 20 de str6inl, intre earl Diet un evrefi.

www.dacoromanica.ro

221

'STOMA ROMANILOR

Ploescif : Tdrgovifte:

334 de oresla§I romanl §i un strdin. » » nici un stréin. 97 »

Zimnicea:

29 47

»

»

»

»

»

»

Argesut *t Pitescii: 117 » Statina : 36 21 » Caracal:

»

»

»

»

»

»

a

»

Cdmpu-lung :

Z.

Vélcea:

225

D

§i

intre acqtia un

postavar.

Craiova: dadea statului de la bresla§i aprépe 7000 de lei. Catagrafia ftind fäcutà de comisiunea de boeri, disfi aboerit efort al obstqtei indrepta" rip de care am fäcut mentiune la capitolul administratiunel, in luna Ianuarie 1820, Marele Vistier §i Domnitorul se incérca a pune pe deoparte regula in céta mereü crescèndä a poslufnicilor §i a scutelnicilor, silindu-se a-I imputina, avdand la dare pe multi din cel abusiv creel. i pe de alta, cu acel* scop, se preocupá de numòrul crescènd al mazililor l feciorilor de némurf. In privinta poslufnicdor boierit efori at ob5te§telor indreptäri, recunosc dreptul

de a rdmane la 1370 lude, afara de posluoicil streinelor curti iamacil ogeacurilor §i a zabitilor, Incá necercetati. Vr'o 795 de lude care eraii intre poslu§nici cu nedreiitul, fura dull in bir 1. Eacil anaforaoa :

Prea :inaltate D6nine Printeacésta plecatit anafora ar6t lnilltimaI tale, cti teorisindu-se de DamWar boerif eforI al ob-Aevtelor iudreptari i catastihul de posluvn:cii ce se atla in flintil vi inteacésta politie a Bucurescilor, ati facut cuviinci6sa alegere vi intocmire, &and la visterie catastihul sub iscalitura, pe suma de lude 1370 posluvnici ce ati giísit cu cale a tinea, dupé cuviinta fiev-cale obraz, (ri5mitiud neeereetatI nunial posluvnicif strèinelor curtI i iamacil ogeacmilor i aI zabitilor, cariI vi aceXa dupii ce se vor lâmuri, earl prin al doilea anafora se va face Marie): tale cunoscur., ca s`i. se dei cuviincicisa hotarire), iar pr.sosul de posluvnicI, carI riiman peste mai sus afétata hottirita sumti, adiett atat lude 795 din suma catastihuluI ce ail dat DumnélaI vornicul al politid, cat vi altiI se vor maI gasi, sa se avele intro dajnicil politiel de la urmatórea tetraminie a luI Ianuarie vi ca sti nu OM pr.cinui la urma obrazele ce li lasat acestI posluvnict sub cu.vént cá li s'ail luat órneniI col trebuinciog

li s'ail lasat altif cu earl nu se pot altura, s'ati gasit cu cu.Niinta ca sí in-

tocmésca Dumn6ltiI vel vornicu, alt catastih aserormat hotarirel Dumn6lor boe-

rilor eforl, prin sc:rea i alegerea obrazelor din sumele ce ad avut pan acum In posluvanie, coprinOtor de numele posluvnicilor fiev-caruia, dar ca sa nu se

www.dacoromanica.ro

222

V. A. URECHIX

eare-I supune Al. N. Sutul dá, asupre annioraleT InT vel lucrarea «boerifor efori al obV.eseilor indreptäri», resolutiunea aftmalivd urmati5rea: 161 Alexandra N. Satul Voevo3 i gosporlar. Zemle Mahiscoe. Printitä fiind DomnieI mele atat alegerea ce Wei filed de catre Dumnélor boerit (fort a obttescel inrireptärI, asupra color se potree intru numirea de poslusnici aid In politia Bucurescilor, cu osebit chip de hririlzirI ebiclnaite de vre-o cata-va vreme catre obrazele, la care posluseso. cat si chibzuirea vis-

tierieI asupra nizamuluI, ce se cuvine a se pilzi de acum inainte, intarim acésta anafora i poruncim amnia mea Dunutale, vol Vistiere, sa dal in scire Dumn6luI vol Vornic al politiei, ca sit intocmósca catastih aflame de awl ludo

1370 poslusnicI, ce aii riimas a fi whit): si vistiorief, dupe" mijlocul ce s'aii gis; acésta intocinire Visa 6a fie at prin scirea i alegerea a acelor obraze ail din numele ce aa avut fiete-care pana acum, i dupii ce ji va savarai ca totalanturiroa i deslusirea in cat far niel un fel de osebire sa se asemene finta lor, ca numele ce se vor arbta inteacest catastih, pe deoparte catastihul iscìulit de DumnéluI dea la visterie, ca dup6" acola fiiOndu-se i adeverintele vistieriet si se impartéscil prin vornicil, precum se cop..inde me jos, iar

pe de alta parte atat prisosul de lude 795 cum si altil catl se vor maI gasi mat intêmple de acum inainte incarcaluri i inmultief fara caviin i ca sit' se asentone finta ca numele poslunicilor ce se vor coprinde inteacest catastih, iar nu sa se atle unii in slujbele stäpinilor i alii in sciinta vistieriel, ai cea dupti arma, ca sä net' mat póta adaoga posluwiicl. la unil alp, am chibzuit a se cuv.ne a se faco acésta orandniala : Tuturor acestor poslusnicI hotkriti sa li se dea la manile Ior adeverintele vistieriel, i ca sä se pazésca i oranduiala iratula vorniciel politiel, dap& ob06sca umbra, ce este data de maI nainte, prin DumnéluI 01 se impartiasca ace3te adeverinte ale vistieriel, scriindu se si de catre Duinnélul in dos sub Dumn6lut vel vornic, ca s'ati trecut si la condica vorniciel. Dupi5 aeésta alcatuire, ail fie cunoscut de bun poslusnic al polit:el. Bu-

curescilor numaI cel ce va avca la maul o.deTerinta visteriel, sé.t mutual ca

a vornicia, ganef anal ca acesta sa se can isca de bun dajuic al politieI,

pentru ca numal ca acest mijloc va inceta necuviinciisa inmultire si neasemanarea catastiselor, ce se arma prina acum i isI va cumIsce ou intemeere fle§-care oranduiala intru care se afia.

De aeum inainte sä nu fie volnica Vornicia a mai da poslusnicI la unii altii, ci la vre-o asemenea trebuinV1 maT ìntêii sa faca afé'are vistieriel si de se va cu.veni la un obraz, a se da cevasl poslusnieI, orl pentru lipsä, sail din nod sa se arate InaltimeI tale, ca prin luminata hotarire a Maria tale, ail se faca i caviinci6si armare. Acésta privindu-se de catre malta intelepciuno a Maria* tale si hotarandu-se a se pane In lucrare, se va da lurnivatä' Intarire dupi5 cum se va gasi .

ca cale de atro In'alpmea ta.-1820 Ianuarie 14.

Vel viatier

www.dacoromanica.ro

223

ISTORIA ROMANILOR

arijo intre dajsub acéstä numire, orT sciutT Vorniciel: s61 nesciutI, niciT 730110,4 la urmatdrea tetramenie de Ianuarie, incepénd de acum inainte Vornicia de a maT face asemenea poslusnicl. pe la una alta: färä sciinta stlipanirel i färil voIe datil de la visterie; osobit de acésta al se arete VornicioT, ca dinteacestI lude 1370 ce féman a trece sub acéstä numire de poslusnicT, off catl vor voi sil se a-,leclo la cumpaniile isnafurilor, ce se alcatuesc acum, dup.() hrisovul Domniol: xuele, niel' cum si nu fie primitY, afará mima cand ca veda i primirea stäpinilor lor dezlegandu-se din tocméla posinsania eT vor aduce la Vornicie, marturie in seria a numitilor stäpanT, a so parases° de d¿insil, si atunci dIndu'sT i adverintelo vistieriel, ce vor avea la mânilolor, prin Vornicie, la vistieria DomnieT mole se vor sedte dintr'acest catastiv al poslusnicilor Bucurescilor, si se vor trece in catastivul cumpanistilor si asa se vor cariase() de hunT cumpanistI; iar pentru ceea ce ni se aratit in-

teacési andora asupra chibzuirei ce s'el L'out la impIrtirea adeverintelor, ca sil nu se smintésa niel iratul slujbel: VornicieT politiel, 4110 glasuirea coprindereT de mal jos, am T'Out Domnia mea, el Vistieria primesce a se lua pentru asemenea adeverinte ceea ce ea ob§tésca anafora s'aa hotarit de maT nainte, dar

fiindc5 dup5 cele ce se coprind mal jos, Po deoparte stramtorandu-se voia sloboelenia ce avea pana' acum, Vornicia asupra fuere): ästuT fel de poslusnicI, iar pe de alta parte imputinanda- se suma lor, pe care maT nainte se impartia adeverinte ale VornicieT, se dä o pricina de mult scacgmint la iratul acestiT boeriT ; asetuenea intocmindu-se i adeverintele de la Vistierie, procum s'ati Jis, cunósce Domnia mea, a urméza a avea i calemul dresI-cara cheltuialli mal multa' stadanie; de aceea am socotit, cá BO cuvine sä se faca' un nesimtitor adaos la avaetul adeverintelor, peste ceea-ce se cuprinde in mai sus numita obstéseä anafora, nesocotindu-se vre-o greutate pentri ceI ce v'or iéspunde acest avaet, fiind ca i inaintea chibzuirel de mal' inainte si dupZi acbsta totati rgspuus maT multa suma pentru folosulVornicieT. dupé cererile ce s'A L'out, f4rA de a cerca vre-o sup6rare ; pentru aceea i puind inaintea eunoscintel n6stre temeiurile ce mal' sus se aratI, hotarinDomnia mea, ea s réspundi prin Vornicie ori" caro sub numire de poslusnic al politieT Bucurescilor pentru asemenea adeverinta, data de la Vmtierie i scrisa in dos do catre Vornic:e, Po taler16 tocmaT, din carT 5 sil se ja pe séma Dumn6IIIT vel Vornica si anul pe &Una calemului,

de la caro se vor scrib adeverintele, urmandu-se acbstä dare de cátre numitil prin schimbarea adoverintelor odatä pe mi, adeca in cursul dreggoriel verI canija vol Tornic al politieI: catre acesta, dup5 alegerea ce se va face si pentru poslusniciT curtilor stremo, pentru coi ce potree sub numirea iamacilor, ogeaclailor ; astepaim Domnia mea sh' ni se arate prin anaforaua vistieriei, cele ce se vor litrnu.ri, ca it ditm si la acesti cloral:Mea ndstrli hotNrire, to/co pisah

pgd.-1820, Ianuarie 19. vel Logoftt.

(pecetea gospod.)

www.dacoromanica.ro

224

V. A. URECHIÀ

Regularea némurilor §i a mazifilor se fäcuse deja la linea anuluI 4819, in adunarea tinutä de hoer! la 30 Noembre, dupé propunerile marelul Vistier flarbu Väcärescu. Se propusese :

4) Ca la oränduiala némurilor §i a mazililor, sä nu maI intre de acum inainto altl 6menI, deck numai col ce vor avea drept dap!) movenire. 2) Ca tot' ceT carl a asemene cärtt clomnesci la mänile lor,

adicg na numaI némurt §i mazilli, ce §t rupta0 i companiSi, sä se mantuiascá de acum inainte de ori ce dare pe séma Domniet, cu ennoscut avaet de innoirea sineturilor, ne mal plätind la asemenea innoiri

altceva decAt numai avaeturile ce se vor gäsi cu cale de cätre ta, pentru Dumnélul cel dupé vremi, vel vistier, i pentru cei ce stint cu Dumn6luf impreunati la asemPnea luarl i pentru muhurdar, ca un hicru ce cu vechimea obicinuindu-se, este ea cum s'ar fl 3) La innoirea sineturilor, din 7 in 7 ant, pe längá havaeturt sä

dee fie-care §i o aajutorintd de 70 talen i de sinet. Ace0 banl

nu intre la visterie, ci in casä dPosebitä organisatä la Mitropolie, spre a servi «spre ajutorul folosirei oNtiei» pentru a se putea cu el intämpina avre-o trebuintä. o4téscä». Acéstä dare de 70 de let se va putea

pläti in rate, in curs de un an. Pentru administratiunea fondulut se institue un comitet din 7 pers6ne : 3 negt4atori, carl vor fi 0 easier.' k)i 3 boerl, sub preedintia mitropolitutut.1 1. Prea ineatate Thimne Aso.-0 la 30 ale luT Noembre, adunindu-ne cu totit la domn6sca tale curte, am citit cu Wale aminte luminatul pitac al Afir:et tale, coprinOtor de cote ce prin osebita anifora, se arati Iniltimet tale, de cutre Dunin61ul vol vistieral, asupra acof de acum inainte buni intocmire, ce ai ehibzult Dam-

nélat a se cavine a se face i breslelor, privileghiatilor i a ruptasilor jade-

plat si cele din orase si cum cá dup5 acésfi glisuire, de vreme co orfinduiala

némurilor, are a se alcitui folositke ob$tiel, at bine-voit Marla ta, ca din

talert 24.940, co s'all hirrizit de la domn6sca Mrtriel talo cimarii, intru facerea

podurilor, si poruneesel Dumn6lui vel vistieral a mfintui si pe numitit de r5spunderea ce li s'ail fost hotirit intru ae6sqi trebuinti, clup6 ebibzuirea ce s'al facut, Ina do la 27 ale tree itulai A.ugust, prin anafora ìntuírituísi de ciitre Maria ta, la care si eanose,6ndu-se i fapta bunet vointe si a pIrinteseit tale ingrijirt, in local numit.lor ce se atli intru depirtare, santem not coi Intru apropiere cunosc5tort at aceiltit facer): de bino i rugitori cutre milostivul Lumne(jel pentru ale Miriet tale vrednice, intra fericire r5splitirt ; dup5 ac6sta am eitit iarui cii luare aminto anaforaoa llumn6lut vol si ne-am indestulat, c prin destuinice euvinte. core asuprd aeestor oranduelt de 6ment tref lacrurt, intra adev5r, dup5 cirviiná, cite trole vrednice de buni euvéatare i cu aceleast temeiurt care privese fâru mndoialá intru iubirea buniititilor.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

fi

Curiòsa este declaratiunea de ma' sus, e privit ca lege!

225

abusul invechit páte

Ca la ortmduiala némurilor si a mazililor, si nu mai intre de acum Initiate altI ()men): decat nuniai eel ce vor avea cadere dupri moAenire. Ca totl, ceI ce ail asemenea cuiT doinnesel la miinele Ir adecii, nu numaI némurI i mazill, ci i ruptasI i cumpanisti, sa so mantuiascil de acum inainte, de orI-co dare pe sérna DomnieT, cu cuvnt de innoirea sineturilor, ne inaI plitind la asemenet mnnoirï, alt nimic decitt numaI avaeturile ce se TO1* gasi cu 'ale de catre Maria ta, pentru Dumn61til ce l dupe vremI, vel vistier, i pentru. eel co stint cu. Dumnúlut, Impreunati: la asemenea luarT i peen multurdar, ca un Iticru co cu vech:mea obictottindu-se, ea actin s'ar fi legiuit. Cum ca, de vreme ce némurile prin sinetttrile ce ati, dobAndesc indestulate folosirT neplatind nid dajdie, nicI dijmarit, niet vinuricitt, datorie aVend si numitil s ajt.ite trebuinta obstiel, ca unif ce petrec intre politic6sca vietuire, cu drept cavt:mt s'ar cavern sit se hotarasc i pentru cl6nsiI, ca la innoirea sineturilor, pe langa (Arian uitele havaeturT, ee se vur gitsi cti cale iarast de catre .Maria ta, pentrtt DuninGlItT vol vistierul i pentru eel dimprouna cu. Durnn6luI .si pentru multurdar. peewit si la celelalte ortInduelY, su facii si o ajutorinta, de talert 70 pe sinet, iariís la innoirea sinetttrilor, earl s se stringa pentru lucran I folo.;itóre obstiei, (pazindu-se insa purtirea o dr6pta analoghie, ca ac6sta röspund .re de talen t 70 po Sinet, sit fie socotita si sorocita pe cur-

gere de 7 aril); so1itsuití atlAndune si not acestor trot brine chibzuirI ale

.Onmn6lul: vel vistierti, dicem si din parte-ne, ca intrut adevër se cavine ca tocinta si so urnieze a fi, insa do se va giisi eu cale de catre 1aria ta, si aceste ce »mi jos aentam, int6itt, adecil : ea la ortIndttiala Manurilor si a mazililor, sa alba, vo:e a intra pe langa cot co vor ttvea cadori, dupi5 mostenire, adica fit i nepoti de at lor f;ti 641 altt prin vrednice martnrit, se vor dovedi ch" 1 i se pog6iii, Omni din némurl boeresd, ce ail statut dupti vrernI, iar eI, (NO intiimplare, Infra cea desaveirsita seadere a 116111161er lor, Inca, dupii le-

ginirile ce stint cunoscute vislierier din vechi me, ttnit ca acestia tot-d'a-una s'ati impartasit de asemenet privileghturr, ma( cit deosebire la judeto ot preste Olt si ori cand so vor aseda dintr'aceste n6muri, la orilnduelile ce s'att J s,

sa so pazésea de catre visfierie, cuviincios nizam, adeca si ntt se p6ta peetlui sinetu. Oita cAnd nu so va sigurifsi vistieria, mal intôitt nit nurnaT cu insciintarea Dunin6lor ispravnicilor judetelor, ce si chiar cu adeverintele cele ce vor da marturie, iaras din bresle, cu ar6tare, ca col ce vor fi sit intro la asomenea orilnduelt li se cuvine intru adevtir, dupe fir(.sca cadere de mostenire ce au, aLlAndtt-se fit i nepotf do n6murt i mazilI, dupe care la ort-ce cercetare doyedindu-se vre u viclenie, nu numaI srt se sparga acole sineturi, ce se vor pecetlui farii de euviinta, ci i Duntn6lirr ispravnicii, sil doved6scil, ca nisce Ingrijitont, desooperirea adev6rult1 si cot ce vor da mincinúse märturiï

sa se osfindésch a'st pendo pnivileghiul, fémaind bunt dajtnict intro ludele vistieriel, spre pild5 i inftanarea si alter asemenea urmiltorI si printeacest chip sa se pazésert bun.' ortinditiala, precut» s'au urniat si in vrernea inceperei acestil alcatuirI; al doilea ea rapunderea do talon' 70, co se va face la innoiri pentru folosul obstiei, de catre fie-,A-caro sinot de neam, precurn s'au Jis si de se soeotesee a ti sirocit .pe etagere de 7 ant, dar si atuncl adeca asupra Innoirei sineturilor, sa nu so c6ril de ()data totï banil de la fies-care htoria Rooittailor ds F. A. Ureohia,

SEGOLIM XIX. Tom.

www.dacoromanica.ro

q26

V. A. tIRECHIÀ

Dup6 cinc! (Pie de gándire, Al. Su tu, cave era incä sub impresiunea

nepldcutä a hatiprifuluI de la 5 Decembrie trecut, primi propunerile ci printr'acest fel de indeletnicire si cit lit« de mult repaos, in eta rtifairea istovul acestel socotell, ce vor coprinde t6te sineturile némurilor din tata Ora, sä ja stivérsire in curgere do un an intreg, chi' de vreme ce iéspuuderea numitilor s'ail chiba-lit a fi spre ajatoral folosirei obstieI, de o potrivil se cuvine a fi ajutatI prin repaos i una ca acc9tia catI se vor afta intru acest fel de stare, incat sa nu p6tii a rafni de ()data si obielnuitele avaeturI acosa Po talorl 70 de sinet; si al treilea, acesti banI de vreme co al"' sil se stringa pentru lacrurI folosibire obstieI, sil se dea la coa mal statornicil casa, ce are Ora, adeca la Sfinta mitropolie, dar si ac6stil casa a Sfintei mitropolii pentru ttitä siguranta ce se cavine sil aibil, sa intociné3cri privileghinrile ce mal jos se arata Se asada o casa de fier la Sfinta mitropolio. Ingrijirea si buna otcarmuire a acestit obstescI case, s'a SE incredinteze la 7 °brazo, din care trel.bä," fie din partea negutator6scli, insil 6menI cinstitT, cu sciinta de lucruri i sigan, carI sii aibä ingrijirea daraveruluT, numindu-se casieri, altI treI sil fie din réndul boerilor, asemenea cunoscutT, cu nume bun

cu iulaire de bunattitI, caril si alba epitropia, iar col de al 7-lea obraz fie Proa sfintia sa parintele mitropolit, dimpreana epitrop cu Dumnélor ortnduitil CoI din partea negutritor6scil oranduiti casierI, sa fie datort a primi venituaile si sti le pastreze, pana cand se vor aduna in suma de talen I 10.000 atuncI in puterea epitropilor, adecil a Preaosfintioi salo parinteluI mitropolit si a Dumnélor oränduitilor treI boeri, sti se teslimatis6scil la casa obst6scä i apoI sä se inc1ii4i1 aceea casa pecetluindu-se ca pecetile fies-caraia, adech si a epitropiei si a casierilor, iar cheea caseI sil se pastreze la Proa sfintia sa pilrintele mitropolit. &mil CaseI obstiel sä se pastreze flama' pentra trebuinta obstésca, la acel fel de trebuinte s'a se cheltuiasca si niel o dará la vre-o in parte dare. Totdeauna sil se alle gata in casa obst6sca, o sarna de talen 25.000 ca iutémplandit-se vre-o neapèratit trebuinta a obstieT, sa se plta implini indenvanare.

OrI cate veniturI se vor stringe intr'ac6sta casa peste talerI 25.000 srt se dee la dobanda prin sciinta srapanirer, ca sigurantä de meran I nemiscat6re, nesupuse la niel: un fel de väramare i cu total nepricinate, (iar pricinate sigurante, se talmacesc cate amanetur/ nemiscat6re vor fi supuse la vre-o prigonire duplo' pravilnicesc cuvent.) Cärtile amaneturilor si a datoriilor se se dea iarasI la Casa, sub pecetile tuturor, precum s'Eta 4is.

Veri cand va fi vorba de elieltuen, pentru ca sil se p6ta intampina vre-o trebuinta obst6scit, sa se ja din casä ori eâ banI vor trebai prin sciinta stripanirei si in vederea acelor ingrijitorI, 7 obraze i iarilsi sil se pecetlaiasert casa precum s'ad (jis. OranduitiI casierI sii fie datorI a da socotéla daraverilor, pe fies-care patria luni la epitropie, mica, la Proa sfintia sa p rintele mitropolitul si la aceI treI bou): ce se vor orandui, iar epitropil sii dea obst6sca socotéla la dimiuie °data pe an, prin adunarea i cantarea Dumnélor boerilor color marI.

www.dacoromanica.ro

227

1STORIA ROMINILOR

boerimeT, prin care se distrage de la Vistieria domnésca venitnl insemnat de la mazili i neamuri. DecT, judectInda-se tate acestea si de cittre MOria ta, si de se vor giísi.cu cale, cu plecOciune ne rugOrn, s bine-voesci Inaltimea ta, a da si lurninata hotOrire a MAriel tale, cu intilrire la ac6strt, plecata a nasträ anal ora, prin care srt se poranc6s6 Dunin6litY vel vistieruluT., ca sil fie ingrijitor a se alcatui osebit hrisov al Mrtriei tale, spre vecinica neclintire i statornicie a acestor bune chibzuiff care are, fOcéndu-se d.up6 acest chip legiuirT folositóre obstiet, s'a riirmie M'Aria tale numele nemuritor si pe lng Mìíria ta suí ne falim no' filtra silvérsirea facereT de bine, ea nisce mijlocitorl i rugiltorT catre Mrtria

ta, pentru a sa banil alcatuire i statornica legiuire, si acest hris)v se va da pe tima in pOstrare la stanta mitropolie, iar dup6 acósta vol bine-voi 11141timea ta, ca puind sub luminatele vector): ale M'aria tale pretuirile obicInuitelor avaeturI, ce se lima la asernenea innoirT, atat inaintea rizineritet, cat po urrna in cursul domnieT Mgriel sale DomnuluI Caragea, pe s6ma Domnulta a acelor cut Dumnélui si muhurdarulta, si bine chibzuind, o potrivire asemilnatrt cuviintel, si daT domnésca Mariel tale hotarire, in ce chip si ca care pret se envine a se legiui respunderea innoireT de la fies-care sinet a verY-cOreia orfinduialii pe s6ma obrazelor ce s'ad die? caro ea fie co. deopotriva at'at afro coi ce vor respande dup6 datorie, cat si crttre col ce se vor folosi dintru acéstii r6spundere; asemenea ne ragIírn s'a bine-voescl Mafia ta, ca dupe silv6rsirea alciltuireT hrisovulta, iarrtsf prin lurninat pitac al Inilltimel tale, dup6 bada alegerea ce se va lace de catre Milria t', s'a se oriinditiasca si ingrijitorT obstescil Caso, EVIeCri atat Dumn6lor boerilor epitropi, cat

i

negutá-

torilor casierl, ca siv8r.sindu-se intru tala bulla chibzuire, sil riimile a se face In vremo i cuviinciósa armare, iar hotrtrIrea cea desivérsitil sa va face de ciare Inältimea ta.-1819, Decernbrie 5. Al Ungrovlahiei Dionisie, Iosif Arjeiìí, Galaction Rcimnic, Gherasim Bazni, Grigorie Brâncoveanu, 00)43.ailtin Crerulescu, Gricorie Ghica, Istrate Cretulescu vel vornic, Constantin BRaceanu, Mihalache liana vel vornic, Grigorie Filipescu, Grigorie Bileana, Gheorqhe l'ilipesca, Iordache Golescu vel vornic, Coastantin dolescu vel logoftt Coi&stantin Cdmpineanu vel logofIrt, Dumitra he Hrisoscolea vel logofit, .11Ianolache Nileanu vel vornic, Panh Costescu vel hatman.

1. Taca resolutiunea data in 10 Decembrie 1819: 16) Alexandru Nicolae Sufu voevod i gospodar Citindu-se inaintea Domniel: mete acéstil obstéscil anafora, am luat s6nut color oprinse inteinsa chibzuirT, de obste fotos Ore ; de multo oil: i maT naiute, in Upa', ni s'ah M'out ctinoscuta iubirea de patrie a Dumn6lor cinstitilor i credinciosilor bula al DomnieT mee, dar nu mal' putin se dovedesee acéstrt rIvnO a Dumn6lor i printeacbstrt anafora, prin enrole pun inainte lucran ' cu adev6rat folositúre obstieT i vrednice de lana ; de aceea primind Domnia mea tac) cate ni se arata, le intarim cu domn6sca nóstril pecete, iar pentru avaetul cât adeca se calque sä" ja la innoirea mal jos aretatelor sineturi gospod, dup6 obiceiìí, coi ce se coprind inteacéstO anafora, cum i pentru epi-

www.dacoromanica.ro

228

v. A. URECHIÀ

Dupe primirea catagraftilor din judete, i la 22 Octombrie 1820, marele Vistier care de astä data nu mai e VAcarescu, ci Grigorie

Filipescu impreuna ca ceI trel boerf Efod' al indrepthilor ob;tescl, supurie luí Al. Sutu definitiva -a§edare a dárilor prin urmátórea anafora-nizam :

Prea Inttltate .1»nne. OranduitI fiind din porunca llarid tale asupra indreptrird judetelor, inca ale luI de la a anultd trocla cu lét 1819, dapi5 ce el inceput a sosi la Vistierie catagrafiile tlup'e la judete, s'Ira facut t6te bOgrtrile de sémá, cate s'Ira cuvenit, i cunoscéndu-se pe alocares multe familil prisosind

peste cele ce ati fost Ultra sciinta VistierieI, cum vi pe alocurea multe neasemilnarl J'Ara corerea dreptatel vi multe necumpilnirI pe la unele sato, care aflandu-se iarhI infra nilpOstuire peste cuviintO, am chibzuit oil se cuvine asemi-Irlanda-se butiele cugetaxI ale Mina' tale vi vremelnicelor inteimplOrY, ce se

urnyezA asupra acelul de acum alivveriv, intrand in lucrares indreptiird, privim nu numaI la folosire de adaos de lude, izvodit din prisosul familiilor ce s'ati gOsit vi din eererea cuviinteI pe aloeurea, ca sil se peda pilzi fistra statornicie intemeerea satelor vi la aeele judete, unde al cenit cuviinta a se face círed-co adaos, vi la altele care s'al intemplat dupil starea loculul a fi inclinate invecinate ea unele ca acelea, vi incli vi la cererea dreptatd i huna cumplinire prin t6te satele de obvte, ca asemiinanda-se urmarea ca cuvéntul tropie, in care ;e coprinde i Preaosfintia sa parintele mitropolit lingrovlahid, ca cel mal intélii pastor bisericese, i pentru orandiriala casierilor, la carI este s'O se ineredinteze ingrijirea CAseI, ce se va intocmi prin osebite domnescile nóstre pitace, vom da hotilrire. Decl, pentru ca sO'd aibrt t'Aria i urmarea statornicrt ac6stit anafora i in vremile cele viitrire, poruncim Durnitale, cinstite credincios boerule al Domnid mele, vel logofete de téra de sus, sil se intoc: m6scii domnescul nostril hrisov, care sa coprindil vi s'a hotilréseil cut desluvire tótO intelegerea anaforald acevtia, care hrisov, dapil ce se va trece in condicile Divanalul Dornnid mole vi ale Vistierid, sil Se dea apoi in piistrare la danta mitropolie.-1819, Decembrie 10. (pecetea gospod.) vel logoftt. Cod. XCV, pag. 47.

1. La ocasiunea facerei recens'érnèntultg, Eforil a;?e(lementari aq facut revisuirea tuturor actelor de scatirr, ale fie-caraia indivirl i in josul lor sens vorbele : (S'att cercetat de catre averlamentarI i oste fara niel o pricina., Biblioteca Urechia, posedil un act de hirotonie, de la satul Padea (Dolj) din 1797, care Po contra paginil coprinde o asemene declarare, din 6 humane 1820.

www.dacoromanica.ro

229

ISTORIA ROMANILOR

indreptrtreI, sil sima totI 16cuitoriI, ca de obste li se Vázesee dreptatea, dep trtandu-se printr'acest mijloc si cele in parte ocrotirl i nesuferitele napastuirI, care urmandu-se paná acurn, nu patina viíramare ail adus satelor, priciuuind color nápiistuiff de multe or): strimthrl si spa'rgaluiri si la cele ocrotite multe

alaturarl si navglirT de altf dreptf eislasI altor sate, car): sub cuget de usurare ntivalind la asemenea loewi, si-art napustit coprinsurile, i Ind multa pagubli ail eercat de cat folos, ob:cfnuindu-se stt petr6ca totdeattna infra nillucire ; asa dar privind asupra catagrafiel fiet-clíruia judet, am feicut socottla familiilor, duptli cum ne-ati povèluit starea loculul i felurimea negotaluf, de /a chibzuirea de aid, atu socotit ca peste ludele ce ni s'a a ar6tat in eatagrafie, se maI pot adrtoga pii,nrc la lude 1155 oirrzslite i alcrituite din finta prisosulul 6menilor ce s'alt ggsit la catagrafie si la dolf6 judete numaI din cuviinta cumplínirel. ce am socotit cui trebue si se alciltuiascii, spre intemeerea acelor jdete cat si a color invecinate, osebind caro acésta dat intru ajutorinta unor 01.4, ce am vOut oh peste 1500 familiI care orati Mtna adeviir napiistuite ; asemenea urmand obiceittrilo visteriel am dat intre cislele satelor gi citt poslutniet feat gäsit pe motif striline cum ti alte pris6se de slujitorf pi sub alte feZur de numirf, cart am socotit ci se scutesc ti se ocrotesc fart; cuviinta, filcand namal ac6stil cuviint4, ea do do va Intampla

ca unif ea acestia sub moire de poslusnicI pe mosif strifine sí poslusasca pe la cevasf vaduve sarace, sél si Po la alto obraze scapatate, care nu vor fi avénd masi ale lor, ca sl'f aibi acolo, cum si vre-o alta mAnetere la a lor sertpAElciune, pentru unit ca acedia si se trimitil rnif int6i1 aci eatastih, ca dupe: .

alegerea ce va faco, si rnie nesupliratI col co se vor gisi ca cale si si tie Visteria un os-Thit catastilt do o suma de 6menI, earl sa fie cunoscutI cí poslusese hitirazire. To inteadeste catagrafii la asemenea °braze, prin irrtarire de mill

se f6t1 si alto neaseturtniirI si ìavuilmeli, cu sciinta Vistoriel, asupra breslelor privileghiate si altor °MacNeil' de 6menl, cum si la cele ma): multe judete, cum ca unii dinteacestia si de se alit h1uí luitnq tuiaï judet, sineturile le coprind ci tin de alte judete, i cuttoscani cil ac63ti mestesugire a numitilor nu privesce la alt nimio, decat nurnaI la cuget de insalilciune cram stripanire, ea la orI-ce leauplare si ewer() dup'6 trobuint4 SA se p5rá apura iateacel jade t undo 41 va ave a hililduirea, am chibz tit cate dupii drept cavOnt se cuvine ca fies-care unde se aflil ca locainta acolo Wï aibrt i otcarmuirel i cui trebuo negresit la unit ea acestia s'a li se in sineturile si si li se prefaca pe nnmele judetelor huiuìtduirei lor asouenea cafe alto neasemilnarf cu. sciinta Visteria

nesogliisitite luertirl ci legiurile ce din vechinie sunt canoscute, am t putut dovedi in catagrafie, s61 am avut b6,nttiabi, pJt s'a. so urmoze pe la uncle judete, pentru títe am facut euviincidsele chibzu;ri indreptarile ce ne-am indeletnicit. si dup6 glasuirea acestor t6te oranduind pe la flet-care jude t edte i

unul din boerif ispravnicf indreptatorl (hoz la judettil DamboviteY, uncle dupe

www.dacoromanica.ro

230

V. A. URECHIÀ

irebuinta' s'ah ot;anduit boor adiiaforos) am dat la racina fief-ceáruia ponturl povIrtuit(Jre fi osebite insenmarI serse si alcatuite ca t6trt deslusirea pentru cele ce ah sit urmeze, dand la téte judetele ì voia i slobodenia, ca preambland numitiI dregatorI satele birnicilor, priv6scil asupra dreptateI i sa intocm6sca

o baila cumpauire de obste, pe alocurea incarcand si pe alocurea scadad, Intocmat dupti cererea cuxiinta i dup6 téte acestea de se vor urma chibzuirile i povetuirile de aicI si se vor sávérsi intocmaI dupé cum s'ah alcatuit, avem bulla natiejde, a tito starile 6menilot ce säliísluesc inteac6sta t6ra se vor indrepta dupé" cum se cuvine, asemanandu-se de acum inainte cu cele adevò'rate catastise ale Vistieria i ludele birnicilor vor ajunge pana la Cuma de 19500 orI pa() ci maT mult, alcatuindu-se aceste lude din tra sume: cea dint6iti din ludele catagrafia adeca 18.175 carI ail ajuns lude 17.055,1 ce fost asupra asedara a anule. ca lét 1818 pana la ac6sta suma din 6rest-care indreptare dupi5 cuviinta si cele maI multe din lepadare de scatelnicI si alto feluximI de 6menI prectuu este sciut la Visterie, coa de al doilea in suma de 1155 lude dupé chibzuirea ce S'all facut de catre na asupra prisosulul ce s'ah védut In catagrafie peste sciinta Visteriel i asupra cuviinta de la doui:i judete cea de al treilea in suma de 188 din alte pris6se de poslusnia pe mosiI stiéine i slujitorI i alta', precian s'att vorbit i maI sus care acestea tncrt nu pot fi sciute pana acum intocmai (111.0 a lor adev6ratii, sciinta, chi near'étandu-se in catagrafil i stiírile acestor plisése s'ah dat pe deplina putero Dualnélor indreptatorilor, ca alaturandei pe la sate, sal.' incarce ca osebit adaos de lude, dup4 starea si puterea ce vor avea. De fiestea i dicem, ca aceste 188 lude, ce se vor agonisi din folurimea acestor prisése, pite sa fie si maï multe ma putine, d.upé starea numitilor si se va vedea dupé savkcirea indreptara. ljecl, pe deoparte facem cunoscute Mirla tale, tac) urmarile ntistre, iar pe de alta parte, spre intemeerea i statornicia acestor lude si spre cea dupi3 cuviintrt trebuinta innaultire a Ion, irisa fila a se sugruma 16'cuitoriI co se as6da acum intre aceste lude peste a ion putero, am chibzuit oil se cuvine otcarmuirea Visteria coi marl sil pazésca negresit chibzuirile ce mal" jos se aratil : 1) Indreptarea ce obicinuial pana' acum Durnnélor ispravniciI, a faCe ort-ce &Sula pe une locuri in3Nrcand si pe alte locurI scild6nd i trimiténd la

Visterie si cato o filie de Indreptare i impreuurt cu extracturile se primia de bunii, de acurn inainte sa lipséscrt ca totul, i ort-care ispravnic la o asemenea trebuinta' de sead6'mant la cevasI sate sa fie dator mal ìntôití a insciinta la Visterie, dand si destoinic cuvént pentru orI-ce sat, si afara dup6 chibzuirea ce 1. Naum amintesce despre rogularea ac&ta a lucidor: clle vreme co dele ti5rit, eraii legate si hotarite a fi numaI 17.000 in t6ta Ora si peste t'oeste lude nu putea a se mal adiloga, ail dat i poslusniciI la dajdie, lasitud o suma oranduita &Te analoghia scutelnicilor, numaY la ea ce ail (Manuscriptul de la Biblioteca tirechia pag. 25.)

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

231

so va face la Visterie, de se ver socoti destoinice acole cuvinte, atunci sii, se dea i vele ca s4 se pune in lucrare ceea-ce se va atla dupil trebuint4, pentru eil inteacest chip s'ail scris i povluirile ponturilor ale indreptiireT, ca curapánirea fies-cilruia sat, sil se faca ata temeinicl i statornica, in cht pentru multa vreme sa rilmhe nesträ'inutota, si mima): ca acest chip se va phi intregimea satelor, depiirtandu-se orl-ce ocrotire in parte a unora sate si orT-ce napiístuire a altera, precum se arma pana acum. 84 so fac4 adesea cercetarI, ca nu caro curnva5f scutindu-se niscare-va sate pentru in parte poslusanie, sil se ocrotéseil si din cele dup6 trebuinta havalele ce se vor int.6mpla, eitel pentru una ca ac6sta so pricinuesc intre llícuitorT i n'apustindu-sT uniT coprinsurile lor, nilvAlesc la asemenea sato ca cuget do a se apséra din ver-carea dupli cuviintit datorie. Ori-catT scutelnicT, s1 alte bresle slujitorescI, se va scadea &gil la sate, ea poruncile VisterieT, sá nu se lirápésc4 de catre dregatoriT judetolor, ci sit se ia ca bunii-voie si Cu multilmita satolor, care ac6sta ea sri fie credutil VisterieT, sil fie daten Dumn6lor ispravniciT dimpreunil ca trimiterea numelor si a sineturilor aflora ca acestora, s'a trimita la visterie i poruncile ca caro s'ati scAlut i adeverintele satelor arkiltóre, ea s'ail scos ca rnultiimita cetasilor lor i ~al' inteacest chip sa se prim(scli asemenea OrT-ceiff scutelnicT se vor arta, de mortT la Vistierie, pe deoparte s4 li so iapecetluiturile, i sil se rampa ne mal fiind trebuinci6se, iar pe dealtri parte,

spre cea desavhsita incredintare a VistierieT, Cil col ce se arata de mort, este inteadevgr mort, iar nu prin vre-o mestesugire alilturat la vre-a altil orAndnialil, s'a faca vistieria euviinci6sa cercetare, prin isprávnicat, la fata de ande sil c6r4 sinet i dovadii, nu numaT insciintare isprávaicósc5, ci inca si chiar adeverinta acola)." sat, de ande a fost h4l'aduitor mortal, iscalitil de preatul 5i ceta5ii de acolo, si apl (lup'6 ce se va incredinta inteacest chip, atarla' sil dea alt scutelnic in local coluT mort, arman la-se dupg chipul ce mal jos se arata, ca sa se p4z6scii 5i la acésta oranduiala si obiceitil co din vechime aii urmat. Fiind-cil prin darea scutelnicilor si altor orginduelI, ce prin sci145m6nt

de lude se scot de la wat), dupli frebuintil, urm6za ca din vreme in vreme sa se aducil lipsil ludelor co acum s'ail chibzuit sit se alcatuiasca prin buna cualpánire a satelor, de aceea se envine, ca Vistieria prin taInice cercetilri sit dovedésea parurea orT-cate prisiíse de 6meni se vor eta ascuase i cotropite sub Miar): de namiri, prin care la orT-ce skaii Se va indeletnici si faca' adaosul de lude si s'A se pótil ajuta la asemenea d.up6 trebnintl int6mpliirI ; asijderea si cAnd dup6 int6mplare va fi trebuinta sil se scala vre-un sat, sil patit a'l ajuta ca searréméntill ce i se va caveni, spre des.tivérsitá mlingaere. Fiind-cil col mal mullí.' scutelnicT avéndu'sT tocmelile in ball): catre stapaniT la carl" so dail (bez numaT pegonarif i viera' cu pecetluiturI, carl AuntIn Mena viilor tocinim i inteacest chip aflandu-se coi mal multI isT

www.dacoromanica.ro

232

V. A. URECHIA

féspund eitstiurile lor ìn douli sorke pe an, adecti la Sfintal_Gheorghe si la Sfintul Dimitrie, de aceoa am chibzuit, c so cuvine s se hotirasci de aiel scutelnici se vor da, oit pentru lipsi, oil din no:i, s6d flirtear inainte, ca schimbAndu-se de la un judet la altul,'sä," se dea numai in séma luí Aprilie si in sbnia.lui Octombrio, iar (101e-1-alto semi peste an sil r6mtle slobode din parten acestuf:fel de sert4ilin6nt si cu acòsta nu se vor págubi niel coi ce att, pentru ci de so va intómpla s lips6sci vre-tinul inaintea sernii luí April stirt a lui Octombre, i se va da dintr'aceste semi si se dospagabesce, cum si impotriva del.' va lipsi in urma acestor semi, va si cjici etl'i lipsesce duplá luazea cOtiultti sZia, i r6mane ca mima): Vistieria sa ingrijasci a'l despigubi pentru cel de al doilea casti t, si de a riámAnea casa mortului intru apiárare /Ana eind se va da alta in locul s'O' i cum si cap' vieri se vor gìlsi ca sunt in lucra viilor, si trebuinpecetluiturt in r&ndul scutelnicilor, ciost putem ()ice in tate lunile de peste an, nu este cu euviinti a intra la nizamul co mal sus se arati pentru cei-l-altt scutelnici, ci trebue s fie osebití se dea, la orf-ce sbmi, se va dovecli ct liara adevr vor fi lipsä. Cunoscênd Vistieria suma scutelnicilor celor dttp6 catastilt, cm si color dupi5 cìirti cand se va da altil in local color ce vor lipsi, cap.' vor fi dupiá catastih se vor da cu scaz6m6nt de lude, precum cargo obiceial, iar cAti vor fi dupe cirtí, se vor da din timenii t'ara pricina de dajdie, fiirui niel' un sci«flikt, adecrt feciorI de scutelnici, de poslusniet si altil asemenea, sigurifsindu-se Vistieria si pentrit unir ca a ostia Cu insciintirile ispravnicilor i cu adeverintelo satelor ar6tatúre, cil n'ati apucat sa intre in cislele satelor. ;

Ort-eíitt 7».eo;t va fi trebuinta sa se hirotonis 'sed, off In eparhia Sfintel s611 in eparhia color-l-alto trei opiscopii, si nu aiba vol° a se Malta

la acéstrt tr6pti, firri voie data de catre satul haladuirel salo prin adeverintrt in scriscu miírturil, ci, dupii trebuinta ce esto, se envino a se preoti nu farrt insciintare ciare Vistierie, dupiS obiceitt si farrt anafora a Vistieriei ciare Mrtria.ita,

care dup6 ce se va intiri atunci si'si alba urnilrea si tilisr6r§lre, acea birotonie dup6 trobuintrt.

Acestea bite pazindu se, cual si cate :atole se vor chibzui de ciare vistiene spre intregimea nizamului otcarmuiref, ce se envine a fi dup5 stiqrsirea indreptirei, de se vor gìísi cu c.tle de catre Inniltimea ta, srt se intaréscii si ca luminati pecotea talo, si tipa si se publicuiasci pela bite dregitoriile judetelor, ca si seie ca totii in ce chip al si urmeze, i dup'6 caro sciinti am adrestris6scá, la Vistierio pentru ori-ce trebuinti ; iar pentru poslusnicil co al gasit iii catagratit pe mosiile suipàn Ior, mil i pentru vieri i pontru alegerea co s'a fieut de catre lid la vre-o caí-va pescar): si ventitorí din judetul Monda', liniqrindtt-se catastisele do catre Vistierie, so va areta 11.1driel tale, dup6 ori-care hotirire se va da, am socotit cí se envine si se pliz6sci nizamul ee s'au fost intocrait cu anaforaoa, VistierieT i pral Domnésert intirire serisi

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

283

de la August a anuld hu. let 1818, sóii orI-ce alt cuviinctos nizam se va socoti, atilt spre ferirea numittlor de orI-ce bintuire din partea dreghtorilor judetelor, cat i spre bana sciin i Iiimurire a catastiselor vistieriet 1820 Ianuarie. Grigorie Ghica, Barbu Treicaresco, Grigorie Baleanu, Grigorie Filipacts ve t vietier.

Asupra ace.ztei anaforale Al. Sutul

urmrttòrea intarire:

/6.) Alexaniru Nicolae SuP6 voevol i gospod. Zemle Vlahio-Joe.

Citinclu-se inaintea Domniei mele acésta anafora a Dumn6lor boerilor ce ail fost orânduiti Efori asupra indrepthreI fériI, am v'édut Domain mea Mt° cele ce ari urmat Dumn6lor intrit buna unire acestri luer'ArY, privind si la drepta cumpanire a satelor, en t6to mijI6cele patrundereï co al aplecat asupra eatagrafiilor judetelor dup6 care ei i alehtuit nturti povátuit6re de urmarea ce s'a.ii euvenit a se face in fie- -care judet, asoiniiat i potrivith fiintel si stare): 6menilor si intocmind osebite oranclueli in opt ponturY, care se euvine a se prizi de &Ore vistieria Domnieï male, spre tinerea intemeerd satelor nebäntuirea lor de orI-ce napastuire i nodreptate li se Neel/ maI nainte cu hrapief de 6men1 cbiar dintr'al lor drepti cis1ai, carI IT pun la alto orAnduelY prin mij16ce de catahrisis, si de se ara de oeamd tta nepricinaitori de pagubh &are Vistierie, dar din vreme in vretne stnintindu-se puterea satelor ca unit' ea acestia, nu numal pagubh infiintatit aclueea, ci Net si mare nä'pastuiro in folurI de ehiparT cerca birnicil 16cuitorI, artineAndu-se ca nedreptate si inmultindu-se ori-ce letniert datorie intr'a Ion rgspandere; asa dtr am laudat Do-nnia mea, ehibzuirea i armarea Dumnelor numititor buen, i dup6 trebuinth adastand sosirea extracturilor iculelor i a felurimol catastiselor color-I-alto orAncluelf de 6tneni, ce sub feluriml do nutuirI potree sulluitonI aid InOra, sub pravoslavnica oblhduire a Domnief mele, dupii co ah sosit dupe' la t6te judetele cerutele hârtil, ne-am adeverit Domnia mea de urmarea ce s'a facut, prin onbita anafora a DumnéluI cinstituld si credincios boor al Domnie'l mole Grigorie Filipescu vol Vistier, serisa de la 14 Lille a urmatoruluI an. Dar fiind-ch cit

ttita stradania luerrttorilor acestei indreptha, iardI pe alocurea din multe pricini urmate nu s'ail pant dovedi adfineimea adevgrului,invinuindu-sesi dovedindu-se acésta din neasernanarile ce urma intro catagrafiI i intre catastisele indreptareT, po alocuret prisosind familiI peste cele ce Cart scris maI nainte, iar pe alocurea lipsind, prin feturimY de arahrl, cu pricina dintr'acésta se facea cunoscut cii inch nu se putea dice lor, si cl ail cástigat satole acea dreptrt cumpanire si indestulare la naphstuirile co coma, adeca acest sfir§it pentra care s'al i °MA si s'ttti pus in lucrare indreptarea ce s'art urmat. Drept aceea, spre desaversith Uri-mire a orI-ertreia invaluirI si spre cea indestulatire descoperire a dreptului adevér, cuget do dreptate

www.dacoromanica.ro

234

V. A. URECHIX

hránind Domnia mea, am hotärit, si nu cun6scem sfirsitul al indroptäret acea lucrare de atunci fiir de a nu se face mat intéig si cate alte bägiiri de &king si adduct piltrundert aii cenit cuviinta i trebuinta, ca i dupd acésta doban-

dindu-st 16cuitorii birnict dreptit lor cislasi, din ort-ce parte li se täinuia, prälejulni cunósa cum si dr6pta cumpanire asemanata indestalarea i multrunita ce se cuvine din partea obläduiret Domniet mele, ace§tii dreptatl urmand, am dat voie i slobocjenie la Vistieria Domniet mele, ca cercand t6te mijlócele acetii dreptäti, sil §i pue in lucrare din sémä in sdmä si pe la or): cate jadee va core trebuinta, ceea ce va descoperi i va cunósce ea este intru indestulare i multämitä satelor, spre a se s6v6r§i cele din partele leginice rdspunsurt, cu t6tä dreptatea i fruit, cea mat Whir( neplistuire, care filed ; intru adevdr, urmandu-se prin scumpiitate, nu pitting lämurire

multe nedreptäti s'ail indreptat si multe nepiístuirt s'ail intampinat, implinindu-se dare acésta dinteacest adaos de ludo odrilslit din felurimea prisosolor ce ail dovedit indreptarea, i indesturg sum de scutelnict pe la multe obraze, ce ail avut lipsä din ceea ce dup6 vechiul obiceiii este cunoscut la Vistierie, iar in cele de pe urniä, acum la urmiitorul Octombre, iaräst dup6 suirea acestif anafora i dup6 pildele urmate si de mat nainte, prin obstesot pärert fäcéndu-se 61130 care alegero i wet feluiimi de 6ment, ce prin nevederea Vistieriet i prin chip de nebilgare de sémii a stäpaniret potree sub numire de poslusnici po la multe obraze monastiresci i boeresci, ing nu myna).* cutre eel ce ail mogt, i av6ndu't pe acole moii dimpreunii cu 1itlIduitorii ca dajnict

Vistieriel 1st implinesc trebuintele egsniciet lor, ci i are unele schiturl, f6duve i alte °braze, care intru desgvérsitä scilpätäciune atlandu-se, ca total intrebuintate de un asemenea ajutor si neavénd mo§il si sate s'ati intómplat sI aibg acest fel de slug' in putine sumo prin ()rap) si local.]: ale judetelor ederea ; am poruncit Domaia mea la Vistierie, ca cati dinteacestä felurime do 6ment vor prisosi pentru alegerea ce se va face laräst ca aceeasst nevedere din partea Vistieriet, sg se dea intre cislasit satelor, ca nisce uncle's): att häläduirea

i

bunt birnict ai lor, i dup6 lärnurirea ce se va face prin trimiterea ecstracturilor dup6 la judete, sä se pilzéscii cuviinciosul nizarn pentru tóte m6surile,

ea sa inceteze oil ce näpästuire se pricinuia satelor panä actun ca unit ca acetia, räpindu-se dintre dénsit, prin felurt de chipurt, §i dandu se pe la unit altif, pentra in parte folosurt, si pentru desgx6rsitii vätämare atat a oranduelilor Vistioriet, cat ai chiar a intemeerel satelor. Decl, din tóte cuvintele de mat sus cunoscèndu-se liimurirea i silvdrsirea indreptärei, dup6 töte aceste lucrìíri, in- tgrim Domnia mea acéstä anafora, i poruncim Dumitale vel Vistierule, cl indatil dup6 sosirea extracturilor urmittóret semi Octombre, sil oranduesct a se astern° socotelile Vistieria pang in s6ma viitorulut Decembre, unde sä se arate ve ni-. turile din sémä in sémil, anurne, precum urmézti obiceiul, spre a se vedea in obOesca cä'utare suma ludelor fies-caruia judet. Asemenea poruncim Domnia

www.dacoromanica.ro

235

ISTORIA ROMINILOR

mea, sì se päzéscii ea tót scumpätatea i ordnduelile ce se aratä prin opt ponturI, inteacéstä anafora, fiind i 100:nice din vechime si bine alcAtuite spre päzirea intemeerea satelor birnice si sti se faca cunoscut, atilt pe la calemurile

si pe la dregrttoriile judetelor, ca sä scie totI eel ce sunt intru lucrarea acestor meseriL in ce chip ad sä urmeze, spre a se pazi intocmaI i färil de zmint614 hotärirea Domniei mele soglasuith si intäritúre bunelor chibzuiff ale Dunn()lor ordaduitilor boeri i tulco pisah gpd. 1820. Octombrie 22.

vel Logofa.

(Pecetea gospod.) cod. XCIII, pag. 189.

Multa hartie stricata, dar nict o scädere reala, in birurile earl apasail asupra prostima T6te chirielele neterminabile de biruri indirecte i directe, cunoscute de sub Domniile anterióre, continua §i sub Al. N. Sutul, dar nu numai continua, ci se §i inmultesc. Mai grava este arétarea lui Naum ca Al, Sutul, de sigur Cu invoirea i cooperarea boierilor, ((ad impatrit

i ail incincit plata la oerit, dijmarit i tabacul». Tariful vdmilor Inca. War] adaos Cartile de neamuri i mazilt, can pana aci puteail coprinde cate 3 §i 4 nume inteuna, Al. Sulu a ordonat sa fie §i ele individuate, ca

sa se inmultésca venitul din asemenea cart!, dupe ce §i taxa o all urcat-o. Asemenea nec,lare de biruri an exasperat téra, iar mat ales str4nicia gròznica cu care se facea perceperea. Cum putea el face cele 8.000.000 de talert, in dot ant de domnie 2, de care pomenesce §i Page ? Pe langa monopolul särel in profaul lul Voda 2, continua vamile (de hotar §i de ora§ apoi fumaritul, sararitul muntilor, gostinaNaum, Copia de manuscrisele lui din Bibl. Ureehia (GalatI), pag. 25. $ ca t6te c adunase attitia banl, Al. Sutu muri särac, ciicl se pare cil datoriile lui erad ma): marl' de cilt eeea ce adunase. VecjI la Cod. XCVIII (pag. 1) crtrtile de arendare a Ocnelor color trei pe 1819, in 17 Ianuar acola s an. Nu mal aducem aceste duff, carI se repetä si pe 1820 si sunt identice cu colo deja publicate in volumele anterbire. : catalogul si ponturile pe 1819 se pot vedea in acelasI codice.

Von] da la anexele volumuluI actele relativo la viírnI, dci ele pot interesa

istoria nOstril economicil, comerciald i industrialä. VeJi i ponturilo vamilor pe 1820 la pag. 209 qi 218 a aeeluiasI codice cu. No. XCVIII. VamesiI co-

miteaä adose (catahrisis», mal: ales la vrtmile do oras (accise). Asa sunt caurmiltóre :

www.dacoromanica.ro

236

y. A. URECHIÄ

ritul, slujba cantarului domnesc, fumäritul bàlilor, cotdritul, säpunäritul, cäminäritul, tutunäritul, descärcatul §i incärcatul butilor, i goipodar zemle Vlahinoe. Ca cale fiind anaforaoa ac6sta a Domnalui vol logofet de t6ra de sus, ca o urm6t6re ponturilor ce sunt date pentru rendal cantaralul o intiírim Doinnia mea si porunciin Dumitale vol spgare i Dumitalo vol agrt, sil se faa armare intocmai precum mai jos se coprinde. 1819, Noembre 29. Alexan Ira Nicolae Sufa voevo

(pocetea gospo l.)

v el Logotét

Cod. XCV, pag. lo.

Prea In'cállate Dòmne,

Dup huninatil porrnca Inuuijirnel t ile, ce mi so d la acóstii jalbil a prectipetilor din 13ticurescI, prin zapciii hAtmrinesc s'afi infiintat la logofetie cati-va din jaluitorl ca paratul hilacho Polcovnicu, vamesul de la Térgul-de-afarrt al Bucurescilor, i fac6nd cercetare ara velut, a jaiba lor este, a merg prin Mari, pe sub munti i cumprtrand 1iveJ ca pometuri, pruni, merl, per): i nucl, le aduc niel in politie de le vénd ca amaruntul,

i

panrt

a nu se rildica vaina Bucurescilor pentru acest fel de lucran, plAtea vaina de car Po bani 49 si banI 30 podiirit, iar de citad s'ail rralicat vama ai remas rumia): acei 30 de bara de se urin6zA i acum, iar vamesil socotind an lucra nort ca cavent pentra edntar domnesc, le cer de car cum intril in Bucurescl friede a fi trebainta de cantá'rit, cate parale 60 si cu acest fel de mijloc su-

pera si pe teranl, carl vin ca d'al de acestea, pentru care aratä a, de sunt

piltra anI superat varnesil i prin judecatii s'ati aperat ; asijderea cand aduc mrilaiii i faina lecuitoril de afara i vind ca rAdicata la ei, al fost obiceifi de a so aduce cantaragiu i canttirind.a-le plgtesce aceea-ce este oraniar de le vind lecuitoril ca mgruntisul nu ail trebuintg, do an'ar domnesc, si n'ad fost obicei I sA" plritésca, precum si el and adre d'al de acestea iarasi n'ad platit, de aceea cer, sii nu li so faca obiceirt co n'al fost ; am cenit do la vamos): ponturile cantarultu si v6laiii lainiattrt cartea AlAriet tale, dat'a dup6 condica DivanuluI, copriniXtdre, ca sit aibil a tinea cantar drept, iar

nimenl ultal sa nu aibi voie a cantad mufa' ce este de vil:10re, si de la tot omul ce ar aduce ori-ce fel de m triti de vinlare i ar vrea sA o cantb.6scit, clis vaaibN a o canthi si a lita, la suta de oea bani 15, du.pe cate pontarl

mestilul, cii fitr'de calo i-ail fost armaren si spre indreptarea sa vrase sh arete catahrisis ce ail facut drept obiceiu, caro nu se tino in smuii fiind imp)triva pontuiilor, ca cat mai vértos, cii merele i nadie i perile si alee Marina' obicinuesc de le dail prin mesurra6re, s61 prin nurneriit6re, sál ca vre-un vas caniar spre pildii sunt marfurile de bilanie, care se aduc din t6ra turc6sa, i zahrirul si cafein, carl acoja co le ad tic vin(16nd ca märuntisal, CALA tr nu pl'Atesc, iar care viad ca ridicata suma mai mare, atarte): daca cantaragie de cantaresce si asa pl1itesce ; ineii am luat pliroforie, cii acest catahrisis al vamesilor s'aii intins acum de curend la prostime de superit pe lecuitoril terani prizind podarile i t6rgurile de ial cat pot, si ac6sta au facut i tabacilor la frunle i altele, ce aduc de mestesugul lor, pentru care s'el dat poruncit

nu'l supere de cantar; decI luminata carte Mide): tale co aro in manii, co-

www.dacoromanica.ro

237

iSICORTA ROMINILOR

vinäricia, dijmärit, darea tiganilor Met! aurari, gärdurArit, pOgonaritul strëinilor, oeritul, cercaturl de huzmeturI, etc., afar% de därile directe In banI §i havaetun prinde, ca acel ce aduce marfg de vindare i ar vrea si i o cantáréscii, acoea sa o antiiréscit cantaragig domnesc i sg ia plata, iar la ceea-ce nu are trebuintii de cantgrit i niel face osten6111 a cantgri, de la aceea niel platg sg nu c6riti. Ggsesc eu cale, ca sg se deft luminatg porunca Maria talo. cu strgsnicie, ca sa se pgrilsésca de a mal face acest fel de supZirgrY, si Dumn6lor zabitil politia apere; iar cand se va grtsi Cu urmgrI impotriva, s i se Noìl infrénare dupi5 cuviintii, a nu so mal indrrizni sui facg suOrgrt locuitorilor cum si jiluitorilor, dar si el sti pgzéscrt obiceiul vechig la cele ce se rind cu rildicata: a nu aduce ciintar strè'in, ci cut dintarul domnesc sit.cfintiirésert, iar hotgrirea coa desgvérsitg rilmilne a se lace de catre Irtgltimea ta.-1819, Noembre 20. Vel Logol'ét.

1. Pentru fumaritul Bucurescilor pe 1819-1821 vedi: coi]. XCVIII, pag.

300-301. Pentru shrgritul muntilor pe 1819-1821, idem, idem. Carte de paza malurilor de sare, yell: din 24 Ianuarie 1819 si 30 Maid 1820 cod. XCVIII, pag. 44. Gostingritul. Yell. XCVIII, pag. 301.

Cântaral domnesc 1819 1821. Id. pag. 302. Ve dt cgrtile la Cod. XCVIL, pag. 302.

Carte de cotgrit a luI rol ciimaras. Idein i pag. 51. ln fav6rea fa-

milia Filipesca, A.1. Salta dri carte, prin care i se acordrt dreptul, in Februarie 1819, de harabagilic de Focsanl si de cottiritul vaselor din Itgmnicul-Sgrat. Iacg aeest act

Pe4tra vat4ict de arabagii dirt Focsanl, i lesuratdrea butilor pe numele Dumnilta, bi,v vel agti Nicolae frilipescu.

Milostiiu Bojiiti la Alexandra Nicolas Sutu voevod i gospodar Zernle Vlahiscoe. Fiind-crt facerea de bine vi ajuttorurile co se sit.'ve'rsese de catre Domnit oblgtuitoriT, cart s'al invrednicit de la Domnul Durnnedert, a ave a stgpgnirea

vi puterea acésta de a face haruft spre supusit lor ca creclinciost, este in adevgr pricing care indéning, imbrarbiltézg si intgresce inimile supusilor cgtre stiipAni spre osgrdnica slujbg cu fierbintélii i credintg desgvérsitrt. Drept aceea fiind-cg Dutnnblut cinstitul $i credincios boerul Domnia mele, réposatul Constantin Filipescu, ca un vechiti prinAntean evghenist dintre ca dint6iii at pamaatului aceStuia, cart ca durere silindu-se pentru patrio, atilt pontru ale Ora folosurt, cgt i pentru slujba Dumnélor, cui odtrdie i credintii, precum si de insine este sciut si (MO ale Domniel sale vrodnice i credinci6se slttjbe, cum si dup'6 oTeutatea easel ettidéndu-i se a fi ajutat, incil din lét 1805, August 22, prin fost harimit viititsia de arabagiT ot Focsani sud Slamhr:sov Domnesc i %tunic, (care yak-4i° eu t6te cii n'att fost oriinduità prin poruncil Doninéscii, mat nainte, dar pentru inlesnirea crtrétorilor si a negutgtorilor ce ati trebuinta de cariti i egrute ca chirie ea di le pritg grisi cu inlesnire i cu sigurantio so obicinuise a 11 vartsie de arabagit si la Focsant, precum este aid in Bucuresa

www.dacoromanica.ro

q38

V. A. URECHIX

Si aceste havaeturl era(' cum se scie multe de tot §i arásati nu numal asupra negutitorimeT, a breslelor, a fabricelor, multe putine de Rude i are vataful iratul sea, precum prin ponturile Domnesci ce se dail la mana vritafuluI din BucureseT se coprinde i toff aceia ce ail trebuintil merg la viltaful de cer si co. acest mijloc ìï au inlesnirea toff coi ca irebuintil) ca srt o aIba atat Dumn61uI, Cu statornicio, cat si némul Dumn61uI In urmil, oranduindu-se de catre Dumnelia i viitaf pe cine va alege om de isprava de credintil, iar stripfinirea sOli vataful de arabagiI din Bucurescl sil nu aIbil nicI un amestei ci orI-ce folos va fi pe séma case]. DumnéluI reposatulul boor ; asemenea i mesuriit6rea butilor din sud Slatn-Ramnic, care mesuratóre fiind-ca din vechime se obicInuia de se facea ca apii, ca care mesurritóre multe discolil area(' ceI ce aveail trebuinta de rasurat, iar de la o vreme inc6ce grtsindu se

buna inlesnire, s'ail pus in armare numaI aid. in BucurescI, si pentru a se pazi dreptatea la mesuratorI s'ati legat a fi sub zaptul cuparuluT, carele s'att indatorat de all pus 6menT. credinciosI, ea cot drept, infierat, de la vistiere, a mesura vasele tuturor color ce ail trebuintil, randuind i plata cu.viinci6sri, dar In urmil incepéndu-se si pe afara incet meet, ail obicInuit vadetorii si cumsa rnsóre vasele ca cotul i pentra ca vindetorul nu se incredinta

pe mesura cumperatorul at, niel cumperatorul pe mesura vindetoruluI, arma trebuinta a cere pe altul strein, si de acest fel de trebuinte fijad ma): multe pe la orasele mar!, mal întêití s'ail pus in oranduiala orasul PloescI, care s'a legat la Menastirea domnéscil de acolo, apol fiind-ca si in judetul Slam-Ramnic este mult alisveris de vin si rachiri, ca. osebire dock in alto j idee, i neRind pus la oranduiala de la stapanire, se intêmplä multe pricint si discoliI la ali ;verisul pitmêntenilor, de care orasanil i alti de acolo nu taceta a cere sit li se pue la oranduiala mesuratiirea butilor ca cotul, la caro pentru odihna órnenilor randuia ispravnicil judetultif pe cine socatia, Maud platil cum putea, pentru care Dutnneut reposatul Banal facènd aretare selefuld nostru de ac6sta si ragandu-se ca A' se harazésert case! Dumn6luI

si mesuratórea butilor ca cotul dintr'acel judo al Slam RimniculuI, filgaditindu-se a pane la buna oranduialif, precum so aila si

in Bucurescl, spre

a nu patimi eel ca trebuinta de mesurat, niel a se disc)lipsi sil gasesca cotar, ce totdeauna sa fie gata si saritor undo 11 va chiaml, luandu-sl plata ce i se va orandui, care cerero a Domnia sale chibzuindu-o Domnia mea si grtsindu-o ouviinciósa i filede superare, ce Inca ca folos inlesnitor color ce ail trebuinta de mesurat, prin hrisov Domnesc, ca let 1813 Martie 3, s'aa harazit case! Domniei sale si ac6stil mesurritúre a butilor ca cotul, de la sud Slam ca sil lag casa Domniel sale apuraren i nestrilmulat folosul ce ar putea lua de la acésta slujba, ea hotarire, ca numaI omul ce se va °rancid de casa Durnneg., sil aiba acésta voie i slobodenie a mesura butilo tuturor color ce vor area trebuintrt de ruesurat, iar alt nimenI sil nu fie volnic a mesura, nefiind poprit iaruíl col ce va area as1 mesura vasele sale, dar a aduce pe altul, 865 a mesura butile altora slobodenie sa nu aiba, si acel om ce se va orandui se nurn6sca cotar, ciiritia sit i se dea de la vistierie cot pecetluit i sil se priz6sca de a face mesuratAírea drépta si sa fie saritor uncle va fi chirtmat, ca dovedindu-se

in vre-un fel de chip ca viclenie, se va pedonsi, i pentru mesurat sil aibil a lua de bute cate talerI unul ostenéla sa, cum -se urméza i aicl In BucurescI. Drept aceea, dupe coprinderea ma); sus numitelor hris5ve, ce cjice cit aceste mili sit le aibil atilt DuranéluI reposatul Banul Filipescu ca statornicie, cat si némul

www.dacoromanica.ro

239

ISTORTA ROMiNTLOR

cAte mal existan, ci §i asupra slujbailor mai micf, cari nu putean dobandi functiune decat primind a da havaeturl peste havaeturi, neDomnieT sale, férnitind acum clironomie la Miman.): cinstit i crodincios boerul Doinnlel mole Nicolae Filipe3ca biv vel aga, fluai DomnieI sale, am bine--voit

Domnia mea si printr'acest dminesc al nostru hrisov, am innoit si am intarit po obrazul numitulal boer clironom, ata vatasia de arabagiI din tórgal Focsanilor i mésuratórea butilor cu cotal din Slan lrimn;c, ca s so pazósca tot deauna ea nestramutare intocmaI precum se coprinde malo sus, adeverindu'l cu Ins41 Domn6sca ndstril iscalitura si pecete si ca credinta prei Domniel mele Nicolae Vv. Gheorghe Vv. loan Vv. Scarlat Vv. Dimitrie Vv. Grigorie Vv., martoff. Bind i Dainnélor cinstitl i credinciosI boeriveIií aT. DivanuliiI DoninieI mele : pan Constantin Cretalescu vol Ban, p in 13 irba Vacaresca vel Vistier, pan Istrate Cretulescu. vel Vornic de Ora de sus, pan Mihalache Mana vol Vornic de Ora de jos, pan Glieorghe Filipescu vol Lvorét de t6ra de sus, pan Teodorache Vaerirescit vol vornic, pan Constantin Caliarh vol Vornic, pan Gheorghe Golesel vol Vornic al obstirilor, pan Alexandru Filipesca vol Logofk de Ora de jos, pan Nicolae Slug6rogla vel Postelnic, pan Mihalache Satul Vol logork de obiceiuri, pan C4hoorg:ie Vlahat vol SpItar, pan Mihalache Cornesca vel Vornic al politieT., pan Alexandra Hariton vel Caminar, pan Alexandru Desila vel Comis, si ispravnic pin Gheorghe Filipescu vol Logofk de Ora de sus; si s'ad scris Itrisovul aeesta la anal dìntuï dintru a treia doinnie

a Domniet mole, aid In orasul scaunalal DorunieI mole Bacuresd, la aniI de la nascerea DomnaluI Nostra 'sus Hristos 1819 Februarie 22, de Chirita logofét de Divan. Procitoh vel logoPt. (Iscalitura i pece tea gpd.) Cod. XCIII, fila 20.

Ve(JI 3 cartI do s'apanara ale VorniculuI de Harem din 24 Ianuarie 1819. Cod. XCVI1I, pag. 51.

Carte de caminarit pe judete 1 Febraarie 1819.Asemenea si pe 1820 si 1821 (pag. 95).

Cartile lai vel caminar si a cutieI milosteniilor pentru varan talia.caluI, de la 1 Februarie 1819-1820--1821. Cod. XCVIII, pag. 96 si tutunaritul, Cod. XCVIII, pag. 145-146. Alexanqra Nicolae Suta voevod i ospodar Zemle Vlakiscoe. De vreme ce coprinderea domnescilor ponturI, co sant intocmite pentru slujba ciiminaritaluI, este dapé carvi mai jos intr'acésta anafora ni se arata de catre DainnéluT. vel Logofétul de t6ra de sas; de aceea poruncim Doinnia

mea la totI ciltI se ciivine, ca intocmal dup5 coprinderea acestor ponturi se faca armare.-1819, lidie 2. Vet logopt.

(pecetea gpd.) Cod. XCII, pag. 957.

www.dacoromanica.ro

240

V. A. URECHIÀ

greit co gandul de a 5i le scae Intreit

i

impätrit dupe spinarea

teranulttf.

Prea ledrate lidanne, 'hipe luminata pornnea MarieT tale, ce mi se da la acésta j'tlb a lui loan Veneto, camperatoral vtinret tabaculul, care esto irat al DumneluT vol Caminarul, facend cereotare, din cArlicile Divanulul m'ara pliroforisit, cì crirtilo domnesel ce se daii, ail ac6stil coprindere, precum se arata in jalba armara din vechime i pinil acant, ea si ja de la tabacal strein, de una oca pando 16, iar de la tabacal de Ora cate plrale 18 de oca, dimprean L ca cutia milostenieT, avènd i entia, parte tlintr'acest irat, i n adever esto, crt in ponturile i in

cltalogul varnit na se coprindo nimio do tabac, prectim nicT in luminatele carti ale huzinetultit carninarieT iariisl nu so faco osebire, si la cererea co face

pentru cet ce se impotrivese de na platesc dreptul caminar:el, remine a se da de cutre Afrtria ta nizam, precum mat bine se va socoti de catre Inoltimea ta.-1819. Iulie 2. ve! LogoPt.

edl Cod. XCVIII, pag. 103. Asemonoa cartea cuparaluT do rdésuratul

batilor en ctul, pag. 100, acelast cotice.

ed): ponturilo vinarleittlutt pe 1819, din 20 August 1819, Cod. XCVIIT,

pag. 167 i 170. Ve çlf contractul do virujare a color treT huzmeturT dijrnarit,

vinaricia, oerit, pe 1819, in 30 Aprilie. AcelasT codice, pag. 117, in limba gr6ca.

Vecji Carto de dijmrtrit pe 1819 Tunie 3 si 1820 :Unid 16. Acelast cod,

pag. 144-145 si 274-275.

Dainnévistra ispravnicilor ot sad... slnatate. facem in scire, cit slujba dijmarituld, (hipe obicoial veeltia, suntet1 datorI a di ajator ea slujitorT, 4menT de slajba si a privighea, sa utt se faca catahrisis, i fiind ca naravirile cele rolo si catahrisis ce s'au urmat mal nainte, atát la acés`a cat si la altele, ridicat de catre Domnia mea, ca sI nu ni n fie, niel sa se mIT ppment5sca, precum si la buznieturI, liar( din ispravnici rea niravitt, corea de la huzmetart rusfetarT, i apoT lo da vote a face catabrisis. si slujbalit ca pricina ca sti salta ce a t dat ispravnicilor si sa in i pentru eT, jitfuia po hicuitorT, iar eare din

linzinetarl nu avea sit da ispravnicilor rusfet, nu llama): Cri nu le da ajutor ea slujitorT de slujba, ci inct lo sta si inpotriva ; de aceea poruncim ca tóta strasnicia, sit nu ve cutentl a ve abate ca cat do putin din datoria Ditinnòvcistra, niel srt ceretT plata sen filodorima, i slujitort sa dati de ajuns, caer orT carel° se va dovedi eit cat de putin, ca al muta impotriva, eri ca s'au Meta cataltrisis. sò i cit na atT dat ajator hitmetulul, din casole Diunnòvistra se va implini si yeti: &Idea si la grea invinovatire ci dar a'pn sil urrnati negre-sit, si fitT sanatosT.-1820, Maia 26. Cod. XCVI, pog.

S.

Verp." si cartile trel do biliat r imanT aurari (din 20 Fobruario 1819)

Cod XCVIII, pag. 109.

www.dacoromanica.ro

q41

t8TORtA nomiNmon

Adauge la atatea birurf i la numerdsele havaeturi ale boerilor din Divan i «privilegiile» lor de cArciume, bìcnli, scaune de macelärii Gardttraritul era havaet al spiitarului al 2-lea, de la judetul si Rämnicul-Särat. Lita de cpopor, cäte un galben turcesc de talerI doI prin perceperea Scaunamlul, rinduit de gardttrar si do butia ca vin, ce se vinclea Iii Dól 45 banI, de grópa de tescovinri co se vinde 132 banl, de rämätor 50 bata'. La judetul Rämnicul-Siírat : de om 50 banI pe an, de butia de vin ce se vindea in oras cate o vadrä de vin, de tocitdrea ca tescovina ce se vindea 45 banI, de vita ce se prindea in vil 20 banI, de vrasnita de rachiä 300 banI, de rimätor 50 banY, de die ski caprä 10 bata. Pirpärul e venitul luI vel Armas, dar mima. din judetul Saac. MaI are gardurilritul din acestas judet (Cod. XCVIII, pag. 238). Strginil plätesc sub Al. S'atta cate 4 talen I noI 16 pando pogonorit (Cod. XCYIII, pag. 146).

VedI oeritul pe 1819, din August 20.Idem, pag. 170. Cercetarea oeritului pe 17 judete in 30 Noemblie 1819 (Cod. XCYIII, pag. 190).

Vamesul de la PitescI ja vamii de la téraniI ce vin cu produete de prima necesitate a orasuluI: päne, oué, lemne, etc. Asemenea supune la vam i vinul

rachiul, ce boerinasiI din PitescI produc pentru propria lor casi. La 22

Septembre 11119 Vedó. Al. Sutil ordonii, dup'd propunerea vol Logofdt Gh Filipesca, s'a' inceteze asomen° abuzurI ale vamertlui. Cod. XCII, pag. 583.

Alexantira Nieolae Satu vocvod i gospodar Cu cale flind anaforaoa ac6sta, a Dumnélui. T el Logofdtul de téra de sus, poruncim Dumitale, cinstite i credincios boerule al Domniel mole, biv vol Spiltare Gheorghe S'uta, caiMacamule al CraieveI i Dumn6v6strä boerilor divanitI do acolo, sil facetI armare intocutaI precurn maI jos se cuprinde. 1819 Iulie 21. vel Logofit.

(pecetea gospod.) Cond. XCII pag. 324.

Prea Inaltate Mimne, Drip5 lurninata porunca IniiltimeI tale, ce mi se dä la ac6stä jaiba a negutiitorilor cumpanistI i läcuitorl din satele ot sud Gorj, fäcònd cercetare, am vgdat di jaiba ion este pentru totl dregittoril judetuluI, dic-ónd ìntôití pentru vamesI, ca'I almea de la ja vamil si la cele ce vénd si cumpkil prin sate 16cuitorif unit la alta, pentru hrana lor, impotriva obiceiului vechiii si a ponturilor domnescI, asemenea si la biticiurI mar): si miel', le in geremele de marfil

pentru alisveris i avaeturI, de catre totl zabitiI, si en oàtì quiere fac nu se p6to plati, din care pricinii s'aii zaticnit i bälciurile de nu se fac, pricinuindu-se zraintela la alisveristtl lor i pagaba 16cuitorilor, ne-avhd de unde intampine trebuintele; deosebit si la trecadrea vitelor de rilmiltorI, cer látoria Ramani'or d4 V. A. Urechiii.

SECOLIIL

www.dacoromanica.ro

1II.-18.

V. A. tRECIII1

§i vada-se ce &Ma continua a se face celor neboerl, sub Al. N. Sutul, ea sub anterioriI jafuitorl ai Well .5,i nu mai lnìräm beilicurile de tot felul ce apasafi pe gâtul Oranului. 1 havaeturile nu erail numal pentru boeril de Divan, ei §i pentru ceI mal micl impiegatI, ca logoteteii, condicariI, vätafil de plaiurT, ba §i starostil de corporatiunl 2. Apoi darea de §oTml 1 etc. 2. se argte ce sunt datort sit (lea; dect fiind cl vainesit ail ponturt si catalog in

lard, unde s aratit anume ce are s ja si de unde, asemenea i pentru tre-

cetérea vitelor sunt ponturt la ceI oránduitt la schelA, cu aretare anume ce ail sA ja, iar pentru ceea ce sunt datori pe la bilciuri, acelea urmézil sa fie sciute acolo, act alte jafurt si obiceiurt noue, ea poruncile DIArieT tale stint rAdicate a nu mat fi; gAsesc ea cale sA fie luminatA poranca In'Altimet tale, boont. divaciltre Dumnélut Caimacamul Craiovel i cAtre Dumnélor ca filcend cercetare ca amAruntul, pentru tóte cele ce se jAluesc, s'A dee nizam a nu se supera impotriva ponturilor 111Ariel tale, ce Bunt date. 1819 Ellie 14. Nicolae Filipescu. Ve4T pitacul (grecesc) atre Barbu ráciirescu. si Gh. Filipescu, pentru avaeturi, din 11 Decembre 1819. Cod. XCVILI, pag. 191-493. Un beilic extraordinar ce apasI asupra obstet terAnesct sub Al. N. Sutul era acel de la timpul asaegild cultap : Pitac la mitropolitul fi la boeri a chibzui 0 Dumndlor mijlocul ce a4 .gait Dumndlul vel Vistierul cu cale pentru beilic. Proa sfintia ta pArinte mitropolite, sfintia vástri OHO: episcopt i Dum-

név6strA cinstitt credinciost velitt boeri, aï Divanuliff Domniet mele, impreunA ca Dumnéta biv vol Bane Grigore Brincovene, epistatule al SpAtAriel i Dumnéta

biv vel bane Grigorie Ghica, sosind si vremea saegilAcalut, ce dupe vechiul obiceiti ce urmézrt in Ora pe tot anul, s'ati dat intru. chibzuirea Dumnélut vel Vistierul spre a se intocmi eu col mat bun si folositor mijloc pentru 16cuitorit Orel, pentru care si poruncindu-seDumnéluT, prin tart avna intocmat dupe ceea-ce se crede de la a Dopuniet-sale datorie i credintA, all urmat 16cele i lucrarea ce se coprinde inteacéstA aliituratA anafora, carea inteadever se cunósce a fi folositóre oNtieT. ; decT. poruncim Domn:a mes, stringenda-ve ca totit la Domnésca n6strA curte, sit luatt sub vederile sfintiilor viistre DumnévestrA, chibzuirea si lucrarea Dumnélut vol Vistiera çii sit ne aretatt In scris prin anafora cele dupe cuviintA, tolco pisah gpd.-1820, April 2. (pecetea gpd.) vel Logoftt. Cod. %Mt pag. 138.

De exempla venitul luT Id-ciohodar era ate talen t dot vecht de Volt actul din 23 Ianuarie 1819 la codal acelast, pag. 40-41.

Publicatir pentru paid. Sluga Domniet mele, viltase de la plaiul . . . sud . . . fiind-cA se apropie vremea a se trimite soimit ceT obicInuitt, dupe care acest obiceid este dator

www.dacoromanica.ro

243

ISTORIA ROMINILOR

De táte veniturile acestea, nu se folosia téra, ci numal Domnia i cati-va boeri. Se scie 6', lefile impiegatilor administrativl, judeciarl, etc., se dedeati din aretsurio prin Casa speciald a lefllor, care in 1819 era sub naziretul luT biv vol Vornic C. Samurca0, Ba §i de banil (crean-

ri/or» adunatI pentru lefl, Al. Sutul III permise a dispune dup6 bunul sda plac, acordAnd lefl la «ipochimene sciuten 1. Socot6lä publia, nu afläm data de banil statului sub Al. N. Sutul, afara de acel al «Casel privigherel» administrad de onestul boer Banu Grigore Chica, pe anil 1818 i p6.nä la 1 Iunie 1819. Acéstä Casa nu numal nu era in deficit, ci dispunea i de un excedent peste cheltuell, de peste 15,000 tàleri 2. si plaiul acesta a da soimiI ce se aratti mal' jos, iatti cii maI nainte 41 poruncim Domnia mea, sil portI grija din vreme, sii eisesci soimI buni, frumosI insil soinuiice adec4 parte ferneiascii iar nu soiml parte bä'rbrit6scii, niel sil fie niscaiva giurele, insti si acésta sti sciI cil nu voim Domnia mea a cumpèra si a aduce din altii tér4, fiind-cuí se aflii Me!, si asa la vremea când este a se tri-

mite, sirl avetI gata si piincl la goce ale luneI le Iunie sit fie adusI in BucurescI negresit, crt orI-caro nu va arma a): aduce panit atuncI, i se va trimite mumbasir ea greil treaptid, acésta itI poruncim. 1819, Maiti 14. Cod. XCVI, pag. 3i.

1. Dumnéta bis' vol Vornice Constantin Samurcas, Nazilrule al case! lefilor cu acest domnesc al nostru pitac sri daI pe ties-care lunti cate talerI 400 la un ipochimen sciut si la incbeerea socotelelor acesteI Case se va tine in s6mti, tolco pisah gpci. 1819, April 28. Cod. XCVI, pag. 32.

2. ./a Alexandru Nicolae Sufu voevo(1 i gospodar.

Osebit ca insine Domnia mele ne este sciutti Arria cea cgtre patrie a Dumnéltif Banultri Grigorie Ghica si bunul cuget ce are pentru cate prives° spre folosul acestel patri!, dar si urmarea ingrijireI ce din asternuta de mal' jos socotélrt se vede eh' are DumnauT. asupra acestei Case, cut desilvèrsitil dorire dovedind mal. cu. adaos aceste ale sale protimii, intarim si Domnia mea incheerea acestor secotelI precum se vd asternute mal jos in numita ana-

fora. 1819, Iulie 14.

(Pecetea gpd).

Nicolae Pilipescu.

Cod XCII, pag. 220

Prea Inaltate Afirme. Duprx lurninatii porunca Miirieli tale, adunându-ne ea 00 aci, la dom. nésca curte, ne-ati arikat Dumnélui biv vol banal Grigore Ghica Naziral Case! privighereI, socotéla de venitul acesteI Case, ce s'ati strins de la Ianuarie 1 ot la 1818 pana la staqitul trecuta lunI Junio ot 16t 1819, i de cheltue-

www.dacoromanica.ro

244

V. A. URECHIÄ.

Ocnele i vamile, cele dou6 importante veniturI ale DomnitoruluI ati dat ocasiunl la cate-va acte, cari le aducem in anexele acestul volum.

Notam, ca referintä la vama ca s'a introdus doug specii de tarife vamale, una spre a se conforma tratatelor comerciale ale PorteI, In urma pacel de la *istov §i alta autonomd. Acésta se aplica la comerciantil pam6ntenl, iar cea-l-altä la cel strëinl. De sigur ca asemene diferinta de plat& de varna, majorata pentru comerciantli paméntenl, nu era de natura a face prosperitatea comerciului acestora. In volumul de anexe vom da tarifele vamale de sub Al. N. Sutul. O importanta contraband& facead numer4 curieri de cabinete, venind din Constantinopol. Aüreclamat vame§iI contra acestei practice,

dar fail sa le WA da Vodá satisfacerea ceruta

lilo co s'ail urmat la trebuintele CaseI in curgerea acestor vremurI i teorisiudu-se acésta socotéla de eiltre no cu doamaruntul, vetjurn, ca prin buna earlsmuirea Domnieisale, dupe ce s'ati filcut tOte trebuinci6sele cheltuell, se atla Casa si en bun capital de talen l 15.418, ce sunt datI ea dobanda la Dumnaul. eaminaral Polizache, bez taleri 156, ce se afluí gata la casa, de care veriendu-se Invederat osardia i silinta ce ail aretat Dumn6luI la ac6sta tr6bil, ce privesce

la folosul obstieI, ca uu bun patriot, dupe cum s'ad aretat si la alte multe dregatorif i slujbe cu care ad fost. DumnéluI insareinat, noI cm vid glas de obste am aretat carjuta raultilmita catre Dumn6luI, facem insa cunosent

timeI tale acestil placutil armare a Domnia-sale catre patrie.-1819, lulie 2. Dionisie al Ungrovlahier, Costanclie Buzert, Barba racrtrescu, Istrate Cretulescu vel vornic, lifihalache Mana vel vornic, Congt. Caliarh vet vornic lordache Golescu vel vornic, Alexandra Iilipescu logofet. 1. VamesiI earvasaraleI din BucurescI, prin jalbä catre Maria sa proa I naltul

nostru Domn, arata, ca dupe ponturile vìlmeT in care se eoprinde, ca vamesiI de pe la schelI, sa aibil vole a cerceta pecurierI, ce vin din Tarigrad cu pacheturI en maría, i faril a supera pacheturile ca scr sorI, varnesiT dupe la scheri luand numaI in scris pacheturile ca marfil, i trimitend cartulie la carvasaraoa din BucurescI, carvasaraoa sii ja vama cea oranduita, impotrivil ved, cii curieril

iasacciiI nu se supun a'I lasa si le cerceteze pacheturile cu marfa,

iar vamesiI duindu'l niel sa se apropie de el, inoTozindu'I ea' va sa'I sfiindu-se sa nu dea pricina de scandilil, II lasil, si ved cii necurrnat arlue

multe salurI pe care in taing unele le vemd, altele le dad pe la negutiltorI, pagubindu-se de dreptul vameI, i eel maI multi'. din negutatorl tsI ca cirdisesc ea acest mijloc marfurile cele mai grelo din pret, sa r6ga sä fie in voitI sil petit cerceta pacheturile ca marfurI si iasaccif i curieril sa nu se impotrivésca, caro cerero a vamesilor fiind dupe coprinderea ponturilor viimeI, urmatóre altor

ponturI vechl de mal nainte, din luminatil porunca MarieI sale Proa Inaltula nostru Domn, o fac cunoscutil cinstiteI chesarocrileseY aghentil, ca se bine_

www.dacoromanica.ro

%TORTA BONINNILOR

245

CAP. IX.

Teranul. Claca. Procese. 5Writ revolutionar. Abusurile vatafilor Sale resvratite.Crularea de filaiurl. Nu sub o domnie ca a luI Al. N. Sutul s6rta féranului putea sä se schimbe in bine. Este adeverat, ca niel o lege sporitóre clacei i celorl-alte angarale detorite proprietä(el de teranT, peste legea din Cod. Caragea, nu a dat noul Domnitor, dar el a lovit ca grele pedepse, cu ocna chiar, r6svrätirea teranului contra clacef i a adeturilor mo§iilor. De

sigur, nu numal lui se pede imputa asprul traiii al tëranulul, ci in mare parte i boerimel *i inca celei adevërat pämantene. A§a biv vel Banul Grig. BrAncovénult inca din 1815 prigonesce vre-o 4ece sate duré mo§iile 14 sub cuvènt cA, invitati de cutare or cutare nu vor sa"-*I dee adeturile i daca legiuitrt. Locuitoril a 5 sate (Islaz, Bacovicióra, Racovita, Moldoverii i Verdea) se r6svrätirä din noil in 1820'. voiascii a da poruncrt curierilor qi isacciilor, cand vin de la Tarigrad s6t1 de la alte pìtrï, sa arete la granita Oral amtia vame;ilor, pacheturile eu. ma'rfitfi. ce aduc i la carvasarana vitrneï Bucurescilor, sa"Vi. dea vaina cea oranduitO,

ea si nu se pligabésea vame0I de dreptul lor. 1819.Martie 6. Gheorghe Filipescu vel Lmfit. Cod. XCVI, pag. 21.

1. Cinstite i credincios boerule al DomnieI mole, Diunnéta biv vol Postal-

'tico Dan Depalt Caimacamule al CraioveY, sAaitate. S'ati Iiiclut do Domnia mea, atat insciintarea Dumitale, cat i a Dumnélor ispravnicilor, din sud Romanatt, ce s'ah trimis de Dutunevústrii, pentru unif din locuitorii dincincl." sato, ce se aflA qe0torl pe moOile Dumneltfi Banuld Brancoveann, fiind, s'ati ar'état ca impotrivire, nesupuindu-se a r6spunde adeturile mo§ieT, clup6" pravila i d.up6 obiceinl piimantuluI; pen`ru care poruncirn Dumitale, ea aducénd in Divan cate dcil tre'l, din fic-caro cetrt de acei lOcuitorY, co se aratg impotrivitorI, suíi facefi ca euvèntu a intelege dreptatea §i datoria lor, ce li se cacle a avea catre stapanul moieï i a5a urmand cu mijloc cuviincios aducet1 la cunoscinta, ea sit fie supuX datoriel lor i fiti DamnévOstri sani5tog.-1820 lulie 17. Cod. XCVI, pag. 169.

°amena ce s'ati arnat impotrivitort 5 din satul Islaz, 5 din lbcovici6ra, 6 din Rqcovita, 4 din MoldovenT, 3 din Verdea.

www.dacoromanica.ro

246

V. A. URECHIÀ

Resolutiunea data de Al. Sutu II face onóre, in acel sens, ca Divanul Craiovel", prin anaforaoa de la 6 Iunie, propusese pedepsirea Cu MUM prin tirg, a cate cincl 16cuitorl din satele rtisvratite. Domnitorul,mai calm decal boerii i cain adev6r sa nu se pagubésca Vistieria

din emigrarea satelor acestora peste Dunare, sâ margini a ordona numal a se face acu cuventul a intelege» satele aceste r6svratite, care e datoria lor fata ca proprietatea. Mal explichn acéstä bldndetcl a Voda §i pe sciinta ce avea, ca se latia spiritul de revolta mai In Mite satele de peste Olt. Era inch' un precursorid a revolutiunel de la 1821 1. lack' anaforaoa Divanulut Craiova

Prea lidltate Ddmre. Dumnélut biv vel Banul Gaigorio Brancoveanu, prin anafora au filcut lariat tale arkare, câ lkuitorit clAeast de la 4ece mosit ale Domniet salo de aid, din partea loculta, nu se sultan a face dilele clâcet i cele-l-alte adeturI ale mosiilor (MIA intecmirea pravilel, cer6nd ca prin oranduit mumbasir, s se silésa a fi urmatort pravilet, séti avênd a f6spunde impotrivil, sì se aduca

luminat Divanul Inilltimet tale; dup6 care de la 21 ale trecutulut Aprilie, ni se poruncesce de cUre Miiria ta, ca frttit cu vechil din parten Dumnólut Banulut, sa se cerceteze i dupii pravila ptimhtulut urntand la dreptatea co va avea Dumn6lut Banal sii'st atle cuviinci6sa indestulare, prin sluga Taltimet tale, Vladu Aprod hatmAnesc si s indreptam, iar neodihnindu-se vre-o parte de niet, cu cercetarea n6stril in scris, ia mumbasirul a'I. aduce la luminatul Divan ; urmiltor fiind, mat int6i6 cu osebitil volnicia Caimrtamiet s'au trimis pe la acele mosit insust nurnitul mumbasir, ca prin scirea ispravnicaturilor judetelor, sit ja din fies-care sat cate dol.' trot. 16caitort vechilI si din partea aI lor, aducti, aicI, spre a se 1nfatisa la Divan, care peste cate-va cjile intorcêndu-se inapot si facénd arkare ca tort lúcuitoril acelor mopil eat impotrivit, çlicenl, eh nu var sa vie la judecatei, s'art oranduit impreurill cu dénsul si un arnAut murnbasir asupra-le i locuitorit do la sóse 1110§iT, Insa : Ruptura, BArboial, Valea Aninilor, tittbeiul i Dilncent Drincea, i OpraviliI

niel nu se supun a face cate 12 dile claca, nict nu se supun a ei la judocata, tnfricosind c vor 86'0 8plirg6tuiasert satele, sa se striimute care incotro vor putea, inca -unit dintr6nsit ati i inceput a se impriístia din lout-

rile lor, iar RIcuitoril de la patru mosil: Beilestit, Corlatele, Sapozusi §usita viind &et adicit Corlatele, Sopuzu i§usita, filrä a primi sh" lasa In judecata, ne-aq arkat Iane Zamon opistatul mosiilor DurnnéluI Banulut cit s'att Invoit ea dOnsit, legandu-se Ca' vor fi lucettort intocmat dup'6 pravila paméntulut, s't asa s'au intors inapol la casele lor ; iar 16cuitorit dup6 mosia BiliescI, infiltisandu-se la Divan, inaintea n6stra, cu numitul epistat, s'att dis numitilor 16cuitort, cit dup6 pravila piltu6ntulta, stint datort a face fies-care casnic la stapanul mosiet, douespredece ibe clacìl, i o di osebit cu plugul, sh" dea i cat° un car de lemne pe fies-care an, bez osebita dijmrt din sernanaturt, si acestea tke de nu le vor fi urmat pana acum, si de nu vor avea cu Dumn6lut Banul, vre-un asedilmçnt in scris mat clinainte a intocmirel

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

247

Locuitorii din alte:treT sate (Larga, Stäncescil i Aninipl) din judetul Jiul-de-sus se resvrätira Inca: in 1819 Aprilie §i Mail). Ca pravilei pìlmôntulul, ca sa nu dea cole inaI sus aritate deplin, co maI patine, trebue a se supane negresit pravilef, spre a'sï implini datoria lor la orinduitul epistat al Dunnage. BanuluT, i ali rilspans cri in scris n'ail de la nimenT, ca invoit ea sii elacu6sca maI patine rjile de cit 12, fiat numaI de voia Ion la ()en una, iar car de lemne stail alteeva fost obicnuitf a da, mal vêrtos cis la dênca pesdure nu se vies, fijad llicuitoriI aprópo do marginea DunilreI, pricinaind catre acestea, cum ca nief 15cuitorI imprejarasI qe pe alte mosil, na stint indatoraff a arma pravileI pamtmtuluf, i niel el: nu pot

faca alt obieeiii, cerkd, ca orI si li se paziasca obiceial ce'l provalisese el, séii de li se va face mal multi suptirare, tfe ridices cu tofil de pe mosie f i se 4is, ea do nu stint multamitI pe hotagamut& la alte pärtl; carora orinduiascii vechilI a veni la luminat rirea judecateI de aid, ail vole Divanul InaltimeI tale si all primit a'sI trimite vechil, iar epistatul in cele respuns, cura ci canoseemd si el ca acolo Ware nu este, niff de pe urma va mal supra de canal ca leinne. Dad, neavénd numitiI ThcuitorI ase4tinAnt In scris de la Dumn6lui Banal Brincoveana, stipinal mosier, ca sil li se piz6sca obiceiul, ce 4ic eil aii fost din vechime, dupi5 pravila panAntuluI datorf

sunt a dace" si a arma la t6te intocmal, neavènd cuvént a se diiafendipsi intru nimic en cele de maI sus aritate ale lor pricinuirf, atta numal pentru multamirea epistatuluf vor Aminea apratl de carul ca lernne pentra pricina de mat sus arRati., dar fiind-ca atit acestia, cat si cele-l-alte s6se sate cu

obräznicie strigez c'd tofl se spargäluesc f i se stMautes din silistele ion, iar a cläcui mal mu lt (lee& ali fost ()Ueda mal nainte nu se supun, ì fiind-di am luat pliroforie ces nesupunerea senzefia acista o Jac din invitarea si, indentnarea fruntasilor satelor, nildijdaind ca acest fel de tertipurI sii dobindéscii privileghii, ea sa dea la stapiniI mosiilor ceea co vor voi of ; de aicf urmare nn am putut face, co am soeotit, cii pa'nä nu se vor pedepsi ca'te cinc sjse fruntasl H'svrestitorI din fies-care sat, izbra aire nu se pdte da la unele pricinl ea acestea, niel intelegitori si cunoseaorI pravilel pilméntuluI nu vor fi ; pentru aceea, ce. intórcerea mumbasiralua, nu lipsim a insciinta tale, ca procura se va gasi ca cale de Mina ta, si se dea desavarsita hotarire. 1819, Iunie 6. Gheorghe Sufu, Alexandru, Constantin llaralambie, Ian Stager, Constan tin Otetelesanu Sluger.

de asta data Domnitorul se marginesee a hotari cele ce urm6za : 16 Alexandra Nicolae Sutu voevol i gospodar. Zemle Vlahiscoe. Cinstite si credincios boerale al Domnief male, biv vol spiitare G-heorghie Suta, caimacamule al Craiovel: qi Dainn6vistra boerilor divanitI do acolo, am -44ut Domnia mea aritarea ce ne facetf priateacésta ansciintare, dopiS care si poruneim Dananévi.istra, ci pa d ateaceP,1 pt 15cuitarl nu vor fi a vèud vre-un deosebit asec)5afe'nt in scris de la Datunauf B tad stapinul acostor

www.dacoromanica.ro

v. A. URECHIX

248

instigator al resvrdtirei se clddea insuO sarnepl din judet, ceea ce e pu in probaba 1 Dar ceea ce este neindoios, e cA cele sate resvrAtite in 1819 *i 1820 preste Olt, constitue o manifestare ciará a de§teptdrei spiritulul public §i sunt sbuciumari precursora ale mi§cArei de la 1821, cum ad fost §i consecinte ale anteridirelor mirad de panduri indatoiat'i negresit frtedo alt cuvént de pricinuire, prin sluga Domnia mole. . . . aprod hatmänesc, ce se orandui mumbasir, ca sa fie urmätorf intocmal" dupr) pravila pilméntuluI. 1819, Junio 19. (pecetea g-pd) vel Logoftt. Cod. XCII, pag. 216.

1. _bu Alexandru Nicolae Sula Voevod i gospodar zenae Vlahiscoe.

Cu cale fijad anaforaoa ac6sta a DumnéluT vol Logofaul de téra de sus, poruncim Domnia mea cinstite i credincios boerule al Domnief niel°, Dumnéta biv vel Spatare Gheorghie Sutul, Caimacamule al Craiova, srt se faca tu-

rnare intocmaï procura mai jos se coprinde.-1819, l'allí 13. vel Logoftt.

(Pecetea gospod.) Cod. XCII, png. 65-.

Prea Intarate .D6nine. Dupé luminatrt porunca Inältimel" tale, ce ni se da la acéstrt anafora a Dumnélul biv vel Banal Grigorie Brancoveanul, filcònd cercetare, vui1í crt araarea DumnbluT este cum cli 1cuitoriT cliicast de pe tra mosiI ale Dumnéluï, anume Larga, Stancescif si Aninisul, din sud Gorj, nu se supun a face dilele clgoel" si a respunde cele-l-alte obiceittrY, dupel intocmirea praTileT prtméntuluI, invitarl i pug, la cale fiind de vamefaa acestui juder, pentru. care,

spre dovadrt ituT aratrt hotärirea mi Divan a liarla sale Domnulta Ioan Caragea, din la 1815 Septembrie 11, cand s'arr judocat tot pentril acéstil, pricina cu. Piltra ot StiincescI i Nitul ot Larga vechill, si din partea altor l'dcuitorl de acolo, si s'att indatorat atta pentru claca, cal si pentrit cele-l-alte obiceitul. ale pthnêntulul, (lar el impotrivindu-se, dice Dumnélul Banal, cu niel pana m'un n'art dat supunere a piral adeturile parnéntulul i a face clacil. Dea, cererea ce face Dumnélta Banal printeacésta anafora, nefiind impotrivitére

pravill i °bici:llalla piiméntuliff, gäsesc ca cale sa fie luminatä porunca Inal-

tima tale catre Dumnélta Caimacamul Craiova, ca s oranduiascil mumbasir vrednic din parten Cainiuíeuímiel, suí silésca pe piritl a'sY. respunde adeturile cele canonisite dup6 pravilä, la stapanul mosia, pe caro implininda-le, sil le facrt teshm in mana oranduittiliff epistat, ce'l are Damnéltul acolo, iar pentru purtat cu acest fel de samesul judetula cercetand, de se va dovedi crt urmiírl, nu numat sii'l dea nizam a se parrtsi de acest fel de pov'étuirl sII dea locuitorilor, ci inca suí insciinteze i Mana tale spre a i se face caduta pedépsli, iar hotilritea cea desilvérsitil Amaue la Inaltimea ta. 1819, Maiii 10. Oheorgache Filipescu vel logoftt.

www.dacoromanica.ro

249

ISTORIA. ROMANILOR

de sub Caragea Vodä : Nu este Tudor la 1821 un creator al rni§careT, ci sinteza unor mirärl carI iï aü orignea in intreg secolul al XVIII-lea §i in primele dowl decade din al XIX-lea. CA revolutiunea ferbea in Ora, se probéza nu numai Cu resvrä.tirile din cele çlece sate ale tul Gr. Bräncoveanu, dar §i cu numerése

alte refuzäri de a se supune la clacd, etc., din alte 041 ale térel.

Am vèçlut cä' in Moldova nemultämirea täranilor §i incercarea lor de resistentä incä pe la 1.804 a fost inäbu§itä prin i mal grelo nizamurf

de sub Moruz Vodd. In Muntenia nu era numal tdranul gata de a sbucni, ci §i locuitorii de prin tèrgurI. A§a afidm pe un 16n Barbatescu fomentänd resvrätirl in judet.ul Välcea §i pe aiurea printre Oranl. Acest necunoscut naint, al mi§carel lul Tudor, a fost prins i aruncat

in temnitä. Bolnav, bäträn, era apr6pe sä peard in inchisére, deacä Barba Vä.cdrescu vel Vistier nu-icerea gratiarea laDomnitoral Al. Sutu, in 18 Maia 1819. 1 1. laca anaforaoa manid' Vistier : Prea Ints4ate Dòmne,

Prin anafora, am frtcut aratarea 11filrieI tale pentru un loan BarbItescu, din sud Valeos, care aci lucrat zavistie intre lOcuitorif satelor acelul judet, altele, cer-éndu'l pedépsa, en a se departa de la casa sa, la Térgoviste sud Dambovita, unde srt petréeä sub pazii, spre pilda altera asemenea lul dupé caro dandi-i-se luminata AlarieI tale licitan:re, a se face aceeasi urrnare, s'ail radica

de mumbasirul cel oranduit, rail dus la argtatul loe, unde i pana astazI

petrece la inchisére, ci fiind-ca m'am pliroforisit, cIt s'ail bolnavit din acoa osan" si ah plecat spre bétranete, atlandu-se 'Ate sa i so intample i mérte la NIZA', me rog MarieI tale, sil i se oranduiasca ertare, de vreme co este sciut, ea omenirea se atia potihnita la greselI, i stapanirea povarnitrt la milostivire, iar cand i dupé acbsta se va maI artita cu vre-un chip de zavistie, atuncI va 6 °sanada Ocna, i cum va fi mila MitrieI tale.-1819, Mala 18. Vel vistier.

Asupra acesteI anaforale, Al. Sutul hotaresce : 163 Alexandru IVicolae Sutu voevod i gospodar. Zemle Trlahiscoe.

Dumnéta vel vistiere, dupg rugaciunea co ne facI printeacésta anafora, milostivire frtcénd Domnia mea asupra acestuT Idn Barbatescu, 11 ertan" de acéstrt osanda i poruncim, sa se serie ispravnicilor din sud Dambovita, ca slob6da de acolo, dandu'l voIe a se intérce la casa sa, ferindu-se insa de acum inainte de urmarI netrobnice, cricT va fi apoI osandit la pedépsa OcueI.-1818, Maitl 20.

vel LogoPt.

(pecetea g-pd.) Cod, XCIT, ¡ni. 83.

www.dacoromanica.ro

250

V. A. URECHIÀ

Eaca un act din 1819 Februarie 22, din care se vede cu ce asprime fura pedepsiti Wranil din satul Peatra (Teleorman) pentru resvratire : Cinstite si credincios boerule al DomnieI mole, Dumata biv vol spátare Iancu Racovitri, epistatule al armasieI, fiind-c5 acestI lude 15cuitorI, din satul Peatra, din sud Teleorman, dup5 pliroforia ce ne-ail dat DumnéluY vol Vistierul prin anaferaea DomnieI sale, care Wail intiírit si de cutre no, de Tina si netrebnica lor faptii, ce a5 urmat, a hotIrit Domnia mea, ca srt'I dea prin térg ; de aceea poruncirn Dumitale, suí orànduese OrnenT aI Armii0eI, care luându'I tréch" prin t5rg lAténdu'I i eT strigAnDelibasa de undo stint la popréla, du'sI vina lor i apoI sii se Neil' teslim iarilsI la Delibasa, spre a se face urmarea ceea ce este poruncitá do Domnia mea la anaforaoa DumnóluI vel Vis-

tierul, tolco pisah gpd.-1819, Februarie 22. Cod. XCVI, pag. 16.

Ch. Filipescu vel logoret se jäluesce, in 15 lulie 1819, ca Omit dupd mqia ce a cumparat-o In judetul Buzda, nu se supun la claca,

etc. Pie atiteitort i-aii bagat la temnita de la Buza. réranit dadea vechiulut proprietar numal cate 22 parale pe an de fie-care, drept clacA. El se revoltä. Al. Sulu trimite pitace sa-i supuna la clack etc., pe cel din temnita de la Bnzki, de nu se vor supune, sä-i la ocna Cu asemenea procedari du§manesci contra te'ranului nu era rnijloc de a spori normal populatiunea Orel. Emigrarea taranilor peste Dunärea §i chiar in Ardeal continua. Totu§l, recensem6ntul din 1819/20 allá, cum valurim, mal multi Wadi de pus la biruri. Deck acest plus qia din casarea a multor poslu§nici i scutelnici abusiv facuti.

Un isvor de Inmultire a populatiunet era vedija institutiune a Slobotiii/or. Se creará multe sate noue, mal cu séma din Romani din Ardeal i Banat, immigrati in Muntenia In timpul f6metel din Ungana, de pe timpul lul Caragea. Pe cartimp ace§tI noul coloni§t1 s'ail fost beigatti la cisletca cei-i-alti bucurat de scutiri i privilegil tarani, ei a ramas stabill. Aft fost incercarl din partea Vistierilor din timp de a-1 asimila cu Omni! pamèntenl, §i Outlet o parte din el ad fugit din terg.2 oil aft provocat intervenirea Agentiel austriace, ca sa li se mijlocésca Int6rcerea In Ardeal §i Banat, ca supu0 austriaci. Cod. XCVI, pag. 165-166. Iacil un act, care amintesce de ac5stil risipire a noilor colonY : Preaosfintia ta ptirinte mitropolite, iubitorilor de Dumnedeil sfintia v6strii episcopilor i Dumnévústra cinstitilor i credinciosI boon aI DomnieI mele, biv vol bane Grigorie Briincovene, velitilor boon b:v vel bane Grigorie Ghica

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

251

Interesul propri a de a nu se despopula satele boeresci, cAt §i interesul fiscal, racu pe Vodd §i pe boerl, sä refuze de a recun6sce

ca suditi OraniI, carI att apueat a se nella la ino0 §i a se ocupa Cu agricultura.

Domnitorul, la 17 Iulie 4719, scrie Divanului i tuturor boerilor hatea i mazili : Preaosfintia ta pärinte mitropolite al Ungrovlahiei, iubitorilor de Dumne4eil episcopi, i Dumnév6stra cinstiff si credinciosi veliti boeri drogiitori al DivanuluI Domniel mole, haba i mazili, fiind-cá cinstita aghentie, prin unele note cutre Domnia mea, cere de a se da domnésca n6strä voie de intórcere in Austriacoscile Oil, la multi dajnici str6inl UngurenI, cari de sunt ani acum aseglat aicl in térii, i fiind-cra Domnia mea din imp6rätesci1e awcpmêntud. ce sunt intre Proa ináltatul Devlet i Austriacésca imp6ratie, cunóscem oil este deopotrivä datorie a se da dezertoril, adecil fugarii estas)", asemenea i cl i se slob6de tot printr'aceste sfinte aseIrtmelturi va° ciobanilor din Transilvania de slobódä intrare, esire si petrecere in Orile Moldaviei i Valahiei cu vre-o cate-va turnio de ale lor, dup6 osebitä Proa 'Malta ponina, iar alt nimic nu

se vorbesce pentru acest fel de sträruutati dintr'o parte la alta; dar cutre acésta fiind-cä Domnia mea ravnim sil nu esim niel cum din drépta cale a dreptätei si a color ce sunt legiuite, ni se pare eä se envine sä püzni fä'r' de zmintélä vechiul obicei6 al acestii luerärI, cale frie de tägtiduire prinde loo de pravilä la cele ce na sunt pravilnicite. De aceea poruncim Dumnévósträ, stringèndu-v6 cu totil la Sfanta mitropolie, sü Te chibzuiti ca dinadinsul Pontru acésta i sä, ne arta ti prin anafora cat cunóscetl. pentru nizamul dajbiv vol dvornice Oonstantine Bäläcene, dup6 pliroforia ce am luat Domnia mea, atat de la Dumnéta biv vol bane G'rigorie Ghica, cand te aflai

In dregiaoria Vistierief, i de la Dumnélui vol vistierul, cat i dintr'a ispravnicilor de obste insciintäri, vedem, Cü din pricina nouluI nizam al asecjäreI 16cuitorilor celor str6ini de aicl din téra intre 16cuitorii birnici domnescil n6stre Vistieril, in loe de a se tntemeia ca 16cuinta lor, aid, ait inceput a se espandi si a fugi din térä, si dinteacéstil miscare osebit cil urméia a pude éra pe stiéinii ce ati apucat de s'ari su1üluit aidl. si a rémanea lipsitä de folosul si imbivsugarea ce se 'Me pricinui din adaosul 16cuitorilor, dar se da o mare pricinä de zAticnire si altera din t6rI str6ine, cari ar civeta de a veni aicI, in vreme ce otcarmuirea une tea, se envine a ingriji ca ori-ce mij16ce, spre a se aduna norod de 16cuitori in tinutul acesteI otcarmuiri, iar nu a se risipi 16cuitoril s6I. Do aceea poruncim Domnia mea, ca adunandu-ve ca totil la un loe, [tia la domnésca n6strit Curte, sä facetI ca deadinsul achina i aniäruntä chibzuire asupra acestil madea a ströinilor i sa ar6tatl Domnil mole prin anafora ; tolco pisah gpd.-1819, Februarie 2. Cod. XCVI, pag.

Am vélat la capitulul Financelor, cum s'a regulat al acerca.

www.dacoromanica.ro

252

V. A. URECHIÀ

nicilor strilin1 ungurenI, si de este cu cale cererea ce face aghentia pentru intórcerea lor ? ca si Domnia mea deopotrivii s'a urmrun &T'O' cuviinciosul mijloc,

päzind cele legiuite ncclintit i nestrrunutat.-1819, Iulie 17. vel Logofirt.

(Pecetea gospod.) Cod. XCVI, pag. 67.

La 27 Tulio repetä acest pitac: Preaosfintia ta prtrinte mitropolite, inbitorilor de Diunne4e6 sfintia vóstrá, episcopilor i Duinnévóstfá cinstitilor i credinciosI hoerilor velitI aI DivanuluI DomnieI mole halen si mazill, fiind-cg cinstita aghentie, prin cilte-va note ce ati trirnis cutre noI, cero a so da voIe si slobocienie sh se MUSITA Inlauntra

multele familiI, ce in aniI trecutl de bunä-voia lor auí venit si s'ati aseqat cu locuinta lor aicI in paméntul täreI, intränd si la dajdia Vistieria, iar Domnia mea avem sciintil din tractatur:le ce sunt intre Prea puternica P6rtrt si intre imp6riltia AustrioI, cii aniènduu6 puterile sunt deopotrivä indatorate una ciare alta a da InapoI pe dezertoriI, ad_ec4 pe f ugariI ostasi, si pe col* ce vor fi cru)utI

In faptit' de invinovatire, iar pentru acest fel de familiI de täranI i orI-ce altri trépta de 6menI ce deopotrivä se muta cu 16euinta de la o parte la alta, nimic in trahtaturI nu se pomenesce; de aceea dar, ca pentru o obstésa tr6brt a täreI ce este ac6sta, vä poruncim Domnia mea sa v adunatI cu totil la Sfänta mitropolie i fäcénd cuviinciósa chibzuire, sii ne afelatI prin anafora;

tobo pisah gpd.-1819, Iulie 27. vel Logofit.

(pecetea gospod.) Cod. XCVI, pag. 61.

Asemenea respingere a cererel Agentiel austriace, pe länga revenirea la sentimente mai bune Uta cu noif coloni*ti, carora li se recunoscu dreptul de a plati o dare scäquta individuali, iar nu Cu ciad, la un loe cu sätenii pamèntenl, opri impra§tiarea lor definitiva. Refuzul DivanuluI de a cunòsce ca suditl pe Romana venitl de peste muntY, deodata ce se ocupa ca agricultura, este unul din cele mal importante acte politice de la inceputul secolului nostru. El pc5te sä ne fie un bun invatam6nt §i precedent pentru nouele colonizar! din Dobrogea. Cu acest tala II d'Un loc chiar aci integralmente: _Mea Iraltate D6ntne,

Am inteles cale prin luminatul pitac al illgrief tale, scriind, de la 17 ale urmatóreI, ni se aratg, cum crt cinstita chesaricéseg aghentie, prin unele ar6diri in scris ciitro Mirla ta, cere stí se dea voIe i slobocjenie, a se int6rce In Transilvania multe familif de 6menI, cari in aniI trecutl, de a lor bunä voIe, ati venit i ati sriläsluit aicI In locurile Ora, aseclandu-se dajnicI aï Vistieriei si cum cit Intatimea ta, aï sciintil din impärgtescile aselilménturT intre prea

www.dacoromanica.ro

iSTORIA ROMÀNILOn

Inaltul Devlet, si austriecésca Marire, c aceste doug puterY sunt indatorate una catre alta, su int6rca pe fugara ostasi, asemenea i ca tóte aceste sfinte aseOminturI, filra cjic vele de slobodri mirare, esire i petrecere in ti5rile Moldovel si a Valahiel., la ciobaniI ot Transilvania ea vre-o cate-va di ale lor, iar pentru acest fel de familiI de Oran", cae" de opotriva se tramuta de la un loe la altul, in numitele impiáratesci aseOminturi, nimio nu se vorbesce, pentru care si ni se poruncesce de catre Mark' ta, ca pentru obst8sca pricina, stringéndu-no cu totil la Sfinta mitropolie, i chibzuind cele cuviincióse pentru

acésta, aun si de este ea cale sal nu cererea agentieI pentru voIa intórcereI dajnicilor strtuini ungurani, sh ar'étam InaltimeI tale prin anafora. Dupi1 luminata porunca MarieI tale, adunându-ne la un loe, pentru cate am chibzuit, arailm Marioi tale, di din vechime nestramutat obiceiii ah' fost pana acum intru fiinta politicesceI constituir t

a ValahieT, a se cunósce snpusI

obladuirel, toti coi sprijiniT aicI str6inI din erice loe, carI sirguindu-se filtra lucrarea pliméntulul se vor asecja in t6ril, si de a lor burla vele so vor face dajnicI al vistierieI, pentru ch una ca acestia iarasY de a lor buna-voIe, alegénd Valahia in local localnicel patriei lor, intru acésta s'ail sprijinit, si de aceea se socotese i dupi5 soglasuire supusI obladuireI, i acel ce infatiséza aicI icdna arlaat pururea ea- fisco primitorl acestiI lueräri, cacI puterilor str6ine, cunosci3nd pe una' ca acestia lueratori ai pam6ntulul i dajnicI dupiá obiceiurile

pilmôntuluI, niel °data si niel un fel de cerero facut. Un asa dar din vechime sfint obicoil, cunescèndu-se dup15 dreptate, ca un ce ce alcatuesce politiasca constitutie, nu se póte ridica acum lira de a se face i pricinuitor de o zmacinare la t6ai politicésca sistema, a careia parta nedespä'rtita sunt acestia ; noI plecatele 1ìtrieï tale slugI acestea cnnoscénd asupra pricineI netagiiduitI i sfinta a mista', datorie, arn socotit ca pe deoparte printeacésta a mistra anafora, in scurt sa le supunem sub a AlarieI tale dr6pta

judecata, iar pe de alta parte, ne rugam sa bine-voescI Mafia ta, a nu prinii niel inteun chip acGsta pilgtibit6re noria ivire ce se cero de catre cinstita aghentie a se pune in lucrare, ci prin puternica ocrotire a Inaltimel tale, oh se pazésea i ac8sta Mere a tareI, asemenea precum ì bite cele-l-alte, iar hotilrirea fémitne la Marfil ta. 1819 Iulie. Al Ungrovlahiei Dionisie, Rdmnic Gherasim, Constandie Buz" Grigorie Brancovau, Constantin Cretulescu, Grigorie Ghica, Barbu Vaca* rescu, Dumitrapco Racovitet, Istrate Cretulescu, Constantin Bardana, illihalache Mano vel vornic, Grigorie Filipescu, Grigorie Baljnu, Iordache Sllitindnu, Gheorghe Filipescu vel logofit, Mihalache Rescovitä, Constantin Dudescu, Pan& Costescu vel hatman, loan

vornic, Iordache Golescu vel vornic, Alexandru Filipescu vel logofa. Alexandru Ghica, Dumitrache Rali, hatman, Grigorie Romanitis, iFtefan B(Ilacénu, Nihalache Cornescu vel vornic.

I. Pentru prima data in limba tntâlnini asemenea vorba.

www.dacoromanica.ro

V A. URECHTI

Acéstä anafora semnatä de tog boerii, halea §i mazill, primesce resolutiunea afirmativä. de la Al. Sutil], dar tocmal peste doué lunI, in Septembre. Presupunem cä Domnitorul a consultat intAirt PeIrtd asupra casului, §i cä numal' invoit de ea, s'a decis a aproba opiniunea boerilor pämäntenl. Eacä resolutiunea : IGi Alexandru Nieolae Su pt Voevod i gospodar Dumnéta vel vistiere, priimind Domnia mea cuvintele de maï jos ariState dup.6 care se cuvine a se pi yi a se urma nestrilmutarea acestor fe] de ste6int de aict din domnésca nóstrá téril, întìírim acéstä obqtéscil anafora a p'árintilor arhierd, i a Dumn6lor boerilor i hotilrim fiinta i urmarea sa intocmaT.-1819, Septombre 18. (pecetea gospod.)

vel Logofét.

Cod, XCII, pag. 485.

D'Aria in anexe cate-va acte relative la procese dintre cläcaiI i proprietarii de mo§iT, fie monastiri, fie boeri. Ele pot improspäta in mintea n6strä diversele ponturi din légea Mentionäm i aci cate-va: In 1820 Iulie, ve! logofét Iordache Slatinénu se jäluesce ca mal mulg locuitori din Ploesciori aa fugit i aü läsat casete §i lucrurile lor, pe mäna unor rude. Asemenea locuitoril din Ploesci, pase vitele lor pe la nulia Ploesciori §i nu vor sà plätésca... Gel-1-alt logofè't (colegul lui Statinénu), propune lui Alexandru Sutu sä se aplice tèranilor strAmutati § 15 de la cap. 6, partea III, «claca§ul fugind dupe" mqie séa murind färd de mqtenitori, de nu va 11 dator Vistieriei sä. stäpanésca stfipanul casa hit, grädina §i curätura. Locuitorilor strèmutati

prin alte orap, li se va aplica dar acel § 15. Cät pentru Ploescenii cari pase vitele lor pe Ploesciori §i apoi nu prätesc, sä se oblige päzitorul vitelnr lor, a da f6ie de cel cart aa päscut vite i apoi sä se implin6scä pretul pä§unatului.-1820, Iulie 2S. Alexandru Sutu aproba in 30 Iulie 18202. Ordin din 14 Martie 1820, catre Ispravnicul Sloboqiei gospod. Locuitoril ei sunt in proces Cu representantul caseY rdposatului Domn Ipsilante, care voesce a sup une la daca §i pre ce! din Sloboqia DomUnnézä' in anexele volumuluT actele relative. Cod. C, pag. 209 i 300.

www.dacoromanica.ro

MORIA ilOMINILbR

néscá, VodA ordona sA fie scutite 100 lude de daca pánl la definitiva hotärire a justitiel. Téranir de la PoenarI ség Pelea din Vlava se opun Cu resvrAtire de a face clacA

AmenintArile téranilor, cri de nu li se face dreptate, se risipese care incotro, ne amintesc, cá dupé ponturi, proprietatea are dreptul de a readuce pe t'eran la urma sa. Va s'A zicA téranii nu fugeati din sat in sat, ci emigrad peste hotarele téreI. Ap se esplicA popularea judctulul Negotin in Serbia §i intregul litoral al DunArel ca éran1 romAni 2.

Unul din grievele téranilor in proces ca proprietariY, era cA nu li se da lemne din pAdurI. Am ar'état in numer6se rinduri, cA acest drept la pAdure era necontestabil. Din dumbrAvile i pAdurile oprite 1. Cod. C, pag. 519.

2. Ia Al exandru Nicolae Suta Voevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe. Dupä arätarea ce ne face DumnéluT vol vistierul printeac6stá anafora, am n ränduit pe singa DomnieI mele, copil din casä de vistierie, sá m6rgá la sud Dambovita, unde prin marifetul Dumn6lor ispravnicilor al judetuluI, sä se faca cercetarea i urmarea de mal' j3s af6tatii.-1820, Februarie 14. vel Logo.M.

(pecetea gpd) Cod. XCV, pag. 187.

Prea inatate Ddinne, Dupä luminatá porunca MárieI tale, ce ni se dä la acéstá anafora a Dumn6-

luI biv vel Banu Grigorie Bräncovénu pentru 11 birnicI ce i-ati luat Hagi Enus ot Craiova, de la satul Ganstova, ce este pe mosia Dumnélul Banului,

dus la satul si GrecesciI din sud DA, am chibzuit, cá se cuvine a se

orändui copil din casá de Vistierie, ca laminara' volnicia Máriei tale, sil mérgri

la Uta loculuI i sil cerceteze, si cand acer birnicI ca adeviSrat vor fi fost selitorI maT nainte pe mosia DumnéluI BanuluI, prin marifetul Dumnélor boerilor ispravnicI aI judetuluI, orändaitul mumbasir sä'I ridice ea tóte ale daca la urmä-le de unde sunt strilmutatI, dändu'I pe chezásie, cá nu lor, vor mal dosi de acum inainte, iar hotártrea cea desávérsitá r6iniine la Mária ta.

1820, lanuarie 30. Vel Logoftt.

www.dacoromanica.ro

V. A. URECHIX

q56

de a se taje pentru motiv de crescere, prin pitace domnesel, inca nu se putea refuza téranilor lemnul de foc ì pentru trebuintele caselor lor 1. Dreptul t6rani1or la pddure il constatii pitacul Dumnesc dat In 10 Noembrie 1819, pentru proprirea pridareI dup6 mosia Popescil, eitel Vodil (jiee : a locuitoriI ce stint sed6torI pe acéstil mo0e ca picture, carI eldcuese mosiet dad dijma... sd anti vote a trtia, adieu numaI pentra trebuinta caselor lor filia de platd, cum lemne próste de foe pontru ineälditul caselor lor, nuele,

par' i alte m6runtisurI... lar pentru lemne de vindare, numaI cu Toia stdpftnuld (pag. 84).

Iirisovul Dumnli vistierul Barbu Vetearescu pentru padure. Fiind-cil DurtméluI cinstit i credinsios boerul DomnieI rnele, vol vistierul

Barba Vdedrescii prin anafora inch' de la la 1814, Julie 24, ad Meat arkare DomnieI sale selefului nostru, cum cit la mosiile DomnieI sale, Lapcqul Salcia din sud Saac, avénd pildurl tinute, oprite si pdzite cu grea cheltuialil de le-ad adus in starea cea mal bunit, i la trebuinta ce ad fost do tdiatul cheresteleI pentru meremetul eetatilor s'ail titiat dintr'aceste prtdurI, o Ruud mare de chereste.1 ca pesto 3030 'mat( copacI roditorI, cart in multri suma do anI nu se pot aduce in starea lor, si pentru acéstri invederatd pagn.bd striedciune ce s'aii fAcut la pddurile DumnéluI pentra folosal si datoria patriel ail cerut porunca DomnieI mele, ca de aicl inainte sit, fie ap6rate aceste pridurI despre téte trebuintele loculuT ce vor el pentru tdiat de cherestele DomnescI

i pentru trebuintele Ora si altele, caro cerero a Dmunia sale primindu-o Domnia sa, ail dat poruncii, ea la orI-ce trebuinti de cherestele se va Int6mpla

a se cere aceste piidurl sd fie ea total apkate si nesup6rate intra nimio nimenI sd nu se indriizniasci pentru niel un fel de trebuintd, a Vila si

strica Waffle acestea. Drept aceea, invrednicindu-ne si pro noI Domnul Dameded ca a treia Damnie a acegii pravoslavniee t6rT. runidnescI, dup6 rugdciunea co ne-ail Meat DumnéluI mal sus nutnitul beer vol vistier Barbul ca si de catre Domnia mea sIt i se intdrésed, privileghiul acesta al apsérdreI pildurilor de pe maI sus numitele moií ale amnia' sale, am bine-voit Domnia mea si printr'acest Domnescul nostril hrisiv, ce II ddm, am innoit si am Intdrit privileghiul acesta, ca sit i se prizéscd intoemaI si Mtn]. Vote en nestrAmutare, precum se coprinde maI sus, qi am adeverit hrisovul acesta ca Ins4I credinta DornnieI mele I6.) Alexandra Nicelae Sutu voevod i ca credinta Proa iubitilor DomnieI mole fiI : Nicolae Vv., Gheorghe Vv., Ión Vv., Scarlat Vv., Dimitrie Vv., G-rigorie Vv., martorI fiind i Dumn6lor cinstitl i credinclosI boeriI ve141 aIDivanuluI Domniel mele : pan Constantin Cretulescu vel Ban. pan Barba

Vitedrescu vel vistier, pan Istrate Cretaleseu vol vorn:c de t6ra de sus, pan

Mihalache Manu vol vornie de t6ra de jos, pan Ghoorghe Filipescu vol logof6t de Ora de sus, pan Teodorache Viicilresca Tel vornic, pan Constantin Caliiar.h

vel vornic, pan Gheorghe Golescu vel vornic al obstirilor, pan Alecsandru Filipescu vol logof6t de Ora de jos, p.m Nico/ae Slagearogla vol postelnic, pan Milialache Sutu vol logof6t de ob:ceiurI, pan Gheorghe Vlahut vol spdtar, pan Milialache Cornescu vol vornic al politieI, pan Alexandra Hariton vol crtmi-

www.dacoromanica.ro

257

ISTORIA ROMANILOR

n u luptati numaI contra proprietarilor lacoml, ci §i contra vatafilor de p)aiii, carl ales eran biciul fui Dumneqed In satele de munte pranul era dator s'A dee i vatafuluf respectiv cate dou6 aile daca 1 Acésta nu impedicA pe viitaf de a jequi plaiul. Multe sunt procesele intentate de tèranl contra asupritorilor vataff. Darn In anexe unul din acestea 2. nar, pan Alexandru Desila vol comis, oi ispravnic pan Gheorghe Filipescu vol logof6t de Ora de sus; qi s'a6 Boris hrisoval acesta la anal dint616 dintru a

treia Dornajo a Domniel mole aja in oraNl scaunalul Domniel mele Bacarescl, la aniI de la nascerea Domnultil nostru 'sus Hristos 1819, Maiti 30, de Ohiri

logof6t de divan. Cod. XCIII, fila 97 V.

.1J Alexandru Nicolae Sutu Vo6vod i gospodar zenzle Vlahiseoe. Cinstitilor i credinciooT veliílor boerI ai DivanuluT DomnieT mele, din

algturata insciintare a Dumnélor ispravnicilor ot sud Musco', trimiskt cutre Ilumn6lor boeriT caimacamT de la 2 ale acestel lunT, yeti lua pliroforie de intrebarea ce fac pentru daca 16cuitorilor a dou6 plaiuri ce le cera vitta01

pentru care poruncim ca fac6nd Dumn6v6strg cuviinciósa chibzuire s'A ne arg-

tati tascris prin anafora, tolco pisah gpd.-1819, 'anuario 24. Ved): anexele respective. Un mijloc de a jgfui pe tgranT, era de a-T acuza de gazde de hotT. Each un cas de acest fel : 161 Alexandru Nicolae Sutu Voevod i gospodar Zernle Vlahiseoe Pe acéstri anafora a spittlirieT nergmáind odihnit Iancu Arion vataf al infiitipt la Divan friaplaiuluT Dthiboviei, oranduitul zapciti spiitgresc intea Dornajo! mele cu 4 din lácuitorif ot satul Bárbuletul, vechilT oi colorcjicénd Arion prin apelatia luT, ca el are dovadg insitsT tacrirul hotilor

ee al dat acolo in plaitl, prin care araig pe 11 dinteacescI stitent, cg pe vreme s'aii atlat eT in fapta tglhgrieT, ar fi avut oi adunare cu d601, maT ales al de Gogul i Marin qi alt Marin. Gogu le-ar fi dus oi de alineare incg cate 4ile ati selut ascung inteo casa pustie a Stoichl Irkilcrin6nu, cgruia i s'ají 4is, ca i adev6rat albar de ar fi cg i-ail dat hotiT acest fel de tacrir, judecata clupg pravilg nu póte da cre46mént la mgrturie de hotT, adecg, nicT la ac6sta ce ar6tri el spre ajutorul sil, niel' la coea ce se arara in anafora, spre ajutorul satenilor, ci de are el alta dove41 vrednice de credintg, cum cii acescT atara' de bung voia lor lo da hrang hotilor, orl intr'ascuns, ski dat scire and ti gonea petera, séit cg i-ail impgrtrqit si pe d6n0I cu vre-un lucra din cele ce ag hrápit de la uniT-altil sii arto, fiind-cg printr'acest fel de faptil sii cunósce cine-vaoT de gaza', i 4ise, cg acest fel de dovadil nu are. Dad la categoi ja ce sil adus Arion asupra acestor cg ar fi fost gizde ale botilor, neavilnd

cituT de puting dovadg, nu p6te judecata sg pue temeig, ca cát maT v6rtos, chiar de i-ar fi dovedit de gazde, a sa datorie era skt fi Insciintat la Spiitgrie, ca prin scire de judecatit sg li se facg cuviinci6sa peclépsg, ea unen Molla Romdmilor do V. 1 Ureohid.

Sial:a.m. XIX. Tom. XII.-17

www.dacoromanica.ro

258

tr. A. URECHIÄ

Un mijloc intrebuintat de vätafit do plaid ca sá jafuiaseä téranii,

eta de a-I acuza cä sunt gazde de hog §i cä art avut intelegere cu gazde de hop:, iar nu sil'I globóse i srt facá' tacere. De aceea dar hotarim Domnia mea $i poruncim DomnieI tale vol spatare, ea Arion sa le intórca llicuitorilor barbulen1 atat baniI ce le-ail luat tr.lerI 1350 i vitelo dat i cheltuiala le plat6sca cat lush' prin blastern se va dovedi buna i drépta factitil inteac6sta pricina i oranduital zapcia spatilresc sit lo faca de la paritul îrnpliiiire. 1819, Junio O.

vel Logofrt.

(pecetea gpd.) Cod. XCIV, pag. 48.

Prea Tnaltate Dcfmne,

L6cuitoriI din satul Barbuletul, din plaiul Dambovitei, prin jalba cutre Inaltimea ta, all fácut plangere impotriva IanculuI Arion vataf al aceluI eh patru anl trecutI sunt de cand ail fugit din satul lor doI iiii anume, Nicola Teodor si Nicola Rusul, car]: acestia intovitrasindu-se i ca altul s'att fost abiltut la urmarI talharescI, si cum cit asta iarna la Bobotéza s'ar fi pomenit ca aceA numitI, ce venisera acolea la fratiI i parintiI lor, ca cuvént ca sil se lase de acole urinlírï, i si se apuce de munca carripuld ca 16cuitorl, si

dttp'6 ce ail vOut pe acestr halharl veniti acolen In sat, s'ail insotit pa un frate al unuia din talharI, si ali dat de stire polcovniculuI Panait proin vataf, numitul rite, ar fi trimis pe acel frate al until tâlhar inapoI de le-ati cjis la totl satenii, ca sa tie pe halharl ca mornerl 12 jilo, in caro acest soroc setjut talhariI ambland prin sac mancand i band ; apol tot acel numit fed, i-ar fi trimis pe jaluitorY imprettnatI cu potera a prinde talhariI, cart talhart simtind ea vor prin46, all incalecat pe cal, aii slobot)it focuri in tóte partile scapat, i cil intampinandu-se la un loe cu. lamo Polcovnicu de potera ca cargo, i lovindu-se s'au impuscat un tovaras; insciintandu se apoI si paratul

vataf Iancul Arion, i iara# cu totI sateniI trimit6nd plains): in t6te partile, allsi prins tntêill del, precum si pe urma pe alti trel, fiindu-se fost fácut ceatii de lude 5, cat'l talharI aducêndu-se la spatarie, au apucat paratul vataf pe toff 16cuitoril acelul sat, si i-au geremetisit ea ban): take]: 130) i ca vite, invinovatindu'l cu nume do gazdo ale acelor hotl, i pentru ca el nu aii titinuit pe hotI, niel s'ail intovarasit ca (Musa, ci nu nurnaI ail dat de scire luI proin vataf de plaiu in ilioa venirei talh.arilor In sat, dar Inca ail fost i ajutatorI spre prinderea lor, care jalba a acestor Ricuitorl Barbule$tonI, oranduindu-se la Spatrtrie spre cercetare, i Spiitaria sciind cele urmate asupa acestor Wharf, cum si neinvinovatireq, jaluitorilor, scris catre Dumnelor ispravniciI din sud Dambovita, oianduindu-so si mumbasir inteadins, ca sa se apuce paritul vataf a despagubi pe jäluitorl, unde si trimitêndu-so rnumbasir cu. cartea SpatärieI, intors fiträ de ispravii, aduc'ènd r6spuns, cum ca isprilvnicatul nu llama): cii n'ail facut urmare ca despagubire a jaluitorilor, dar ati i inchis la ros pe lwle 12 din jeduitori ; viind apoI aid atat paritul vataf, cat si uniI din jitluitorl i pentru ca sit uu pricinuiasca 'Arita" vataf cit fara de judecata se osandesce spre despagubirea jaluitorilor, s'al infatisat anii5udou'6 'Attila la judocata impreuni si ca until din talharI, si la provlimile vatafului, ce ciicea

www.dacoromanica.ro

!TOMA ROMKNILOrt

gS9

el §i aperat in contra rpoterelor, vestindu-le sosirea lor. Apoi gròznicile nedreptäti ale vorniceilor, earl percepeati amendile pentru stricaciunile vitelor isp4ite prin op5re 1 In mai tòte volumele nóstre

anteriáre am arkat asemenea jafuri.

cum ch jáluitori): ail tinut pe talharI inteo cash pustie &Inuit): in sat si pang sh se prin0 le-au dat de ale manchreI precum niel juíluitoiI n'ati &Wait ; intrebandu-se Nicola Rusul, uno]. dintre &Mari si chpetenia talharilor, de s'ail hednit de catre 16cuitorI de vole séri de nevoIe, si de ati imphrtit dénsiI cele de chtre dénsiI hrhpite, de le-ati dat gephanea si de i-ati aprat de poterl, ca sh nu se ph& prinde, ali milrturisit dic-end, c el' all fost venitI in sat ca sciinta tuturor, cum s'ad s mal sus, si dupi5 ce s'ad izgonit cu poterh hrrinescri prin tajan, de cutre Panait Polcovnicul proin vAtaful, all trebuit cricI intealt chip ar fi putut sh'sI Avèrs(isch urnirtrile cele talharescl, adecil sit pricindisch strichciune celuI ce s'ar fi impotrivit a nu le da hrana, poprind Irish pe jiguitorl cut infricosiírI, cit Mel la poterI sit nu'l arte, iar niel Ophanea

dat niel ai imphrtit impreanh cele hihpite. niel i-ati ap5rat de poterI, inch jiluitoril ai fost pricina, ca sh se viralh, eI insotitt find, cu. potera, far' de

name un Harin Pitalcea ar fi fost unit eu dinii, chruia i-ail dat multitimith talen l 80 i o perecho otele, si cum eh cand ati mors de ail chlcat pe diacon, all fost cu scirea ì povata lul, danda-le de ale manchreI i un buriil ca 4iekndu-le, ch din ceea cea ce vor lua de la diaconal, sh'l imphrths6sc,il pe dinsul, care acest Marin nethghduind acestea se si aflil la inchisórea &riot, iar coi-1-altI leaitorí, tot)." le-ad fost voitorI de reìí i impotrivitori, si ca Otis ch le-ati fost impotrivitori si voitori de ruiil, dar iarhsI nu pote sh pue asuprh-le pones i invinoviltire de gazde ale lor. Decl mhrturisind &Mara', cit n'ail avut ca jhluitoril niel un amestec intra nimio, i cit hyena' le-ail dat de novae,. a chrora Wharf prindere, all fost i ca ajutorul jilluitorilor, r6i1 au urmat paritul Iancu Arion, de i-ad geremetisit cut baniI i vitele ce le-ad luat de ail inchis pe din jhluitori, avênd eu dènsil murnbasir de la Sphthrie,

dath catre Inhltimea ta, pe earl jäluitorl cunoscéndaq judecata intra nimio vinovatI, se ghsesce ca cale si cu dreptate, ea sit le intiírch paritul eat banil, cat si vitelo ce le-ail luat, pentru die): gazde de talharl se numese numal aceia ce täinuesc pe talharl, Ii hrInese de vole, le dä gephane printr'ascuns, imphrtesc cele hrilpite si Il ap6ril de poterh, jar nu se pot numi gazde, precum dada pentru interesul ski cerch a face pe jaluitorI, afiandu-se acestI talharI acolo in plath, intru sciinta tuturor panh cand s'al prins, si nu ail fost thinuitI sett ocrotitl despre poteril de chtre jhluitorI; inteacestas): chip este phrerea judociltei, lar hothrirea fémane la Inhltimea ta. 1819.Maid 12. Gheorghe Vlahuf vel Spätar, Vasile Paharnie, Dina Greeeanu.

www.dacoromanica.ro

260

V. A. URECHIÄ

CAP. X.

Tigani1. Tiganit continua a fi sub vechile legl de robie din Cod. Caragea. Marele Arma § administrézä tiganiI domnescl. Läetii, ursaril, linguraril

§i chiar auraril aii vataf special ' *i la tiganil mánastiresci exista'. vätäfie. A§a e vätäfia tiganilor monastirel Znagovul. Tiganil sunt invoitI «a ámbla §i a se hräni prin Ora rumanéscAD, flind-cd sunt tigani cu bir 2. Asemenea vätaff rinduitI Cu cal)" domnescI se aflä §i la tiganI particular)" 8. Tiganil platead bir : de eratil Domnesci, la omul Domniel, de emt monastirescI la monastirea cäreia apartiheari 4. Tiganii venitI din alte ri, erail Inscri§1 intre cel DomnescI. De ace§tia Domnitorul dispunea ca de lucrul hit §i-I &rufa cuI voia 5. Yell Carte de vdtásie in Cod. XCVIII, pai. 410-115. Cod. XCVIII, pag. 119 din Maid 1819.

Doue ceirtl de vlita0 de figani l`de0 ale eirdarulul Nicolae Nica. Zemle Vlahiscoe.Fiind-cuí credincios boerul Domnie1. mole Nicolae Nica biv vol sardar prin jalbd cdtre Domnia mea, ad fdeut cerera i rugheiune, cjic-ènd, ch are o vdthsie do iganI lhetI earil s hrtinesc prin toril, asupra cä'rora are oranduit unul dintrênsi1 vate, cara s'ar fi supdrand pe afarri in foluri de

chipurI, iar mai vfttos ca cal de clac, cerénd poranea Domniei mele a avea Tole s'a amble in térh i sh nu se supere, ea s'a' se pedd heani cu munch' drépth. Dec1 cu acésth oranduiald s'a dat Cartea Domniel mele /a -mana

cu c6ta lul ca ca bunh' oranduialä purtandu-se ta téra DomnieI mele si ca munch drépth hränindu-se, feriti de hotil si do alte fapte rolo, sa fie apha0. de jafurI i suptlirärI nedrepte ce ar anta sh lo fach uuii,. altil filfa' de vinä doveditä, cum si de cal de olac, iar av6nd .cine-va vre-o clava sh le cerceteze Dnmnélor ispravnicii judetelor i judeatorul si altI slujbasI, mide se va intèmpla trimitd la Domnia mea ca insciintare, pricina, ea gdsindu-se invinovhtitl,

iar nefiind vinovatI sh nu se supere, i saam receh gpd.-1819, Cod. %CHI, fila 130 v.

VecjI actul din 4 Septembrie 1819, la Cod. XCVITI, pag. 173.

/a Alexandru Nicolae Sula Voevoi i ospodar Zemle Nahiscoe. Dumnéta epistatule al armhsieY, de vreme co acest Chiritd tiganul, dup6 cereetarea judecitteI acestul departament, nu s'ad dovedit a avea aiel vre-un stdpan i duph oranduialh se envine a rgmanea Domnesc, ca pe un tigan dar

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

261

Daruri mal' importante de tigani din cel däruill aflätn urmdt6rele : a) Hrisovul prin care Al. N. Sutul däruesce 40 sa1a§1 de tiganI

din cel domnescY, in 10 Iunie 1819, boerulul sü credincios Gh. Filipescu vel logofät de Ora de sus, ea resplatire a serviciilor pdrintilor, mo§ilor §i ale luI personale 1 Domnesc ti hgrazim Domnia mea, Dumisale vel vornic Iordache Golescul, de a fi rob al Dumisale, al egruia nurne peruncim s'a se tréca osebit ta condica armasieI, ca araare ca s'ati hgräzit DumnéluI mal* sus numitul boer.-1819, Iunie 3.

va Loofit.

(peeetea gospod) Cod. XCII, pag:

139.

Prea Inaltate Dòmne. Dupti buiurdizma ingltimeI tale, aducilndu-se tiganul de pricina, s'Eta cercetat ca sa'sI are'te stapanirea luI, clicénd c numele luI este Chiritii, se afl4 holteiti ca capul, parintiI lui nu pomenit nicï scie cine vor fi fost trezindu-se cu crescerea luI pe la unil, altiI si cum ca niel rude despre tata-B.6a gsti despre mamá-sa nu scie s taba, dup6 al carilla tacrir strein aflAndu-se fs'ra stapin, dupé obiceiul Ore): so soc3tesce ca un tigan slnbod Domnese. Ci fiind-e ait apucat de s'ad indrggit ca o Maria fata VoiculuI dintre tiganiI Dumnélui. Vorniculul. Iordache G-olesca, ceránd vol() ca dea slobodenie a'l irnpreuna ca cumule, tenAndu-se ca sg nu'l fure tiganca i s'A fugrt pagabindu-se, ca cuviintg este cererea DumnéluI vorniculuI i judecata gasesce cu cale si se cumule co. .acest tigan Chiritg ca Marta tiganca DomnieI sale si copiiI ce vor nasce partes barbat6sca va arma stgrel tatalul lor, lar partea fem.eeasca mumei lor, poruncindu-se Dumn6luI epistatuld armasieI, ca sg'l asab pe acest Chirit'a tiganul in orOnclitiala tiganilor DomnescI, plgtind bir la camara

MgrieI tale, lar edad se va arta orl-cine pentru dinsul de stapin prin judecata descoperindu'l rob al smi, atunci Dumnélui Vornicul se va invoi ca stäpinul lui ca sehimburl pentru dinsul i pentru copiiI luI, dupb' obiceiul panahtulut De ac6sta nu lipsim a insciinta Mariel tale.-1819, Mala 27. Constantin Stolnicu. Alecu Slugeru, State kgztraru.

1. Hrisovul Dumnilia vel logofaul de téra de sus lordache pentru h`árdzirea a 40 sala« figanY domnesci vitral. Mgrirea si lauda Dornnilor i oblgduitorilor acestil pravoslaTniee si de Damnedetl pite ërI. ValahieI se aratg intru adev6r cu mare stralucire si de alte lucran'. inibungtatite ea felurimI de facerI de bine, ce ca inbire de 6menl ca pamèntésca osOrdie revarsg de obste catre totI supusil lor panAntenI spre a se mAngaia impartasindu-se fies-earele dupg supunere, sirguinta i vrednicie de stapanésca milostivire. Dropt aceea dar privind Domnia mea atftt la familia caseI Dumuélul cinstitulaI si credincios boeruluI DomnieT mele Gheorghe Fi-

lipescal vol logofét de t6ra de sus, care este una din cele vechi de frunte ale acestu1 pehnênt, cAt i la vrednicele i credincalsele slujbe, nu numai ale parin-

www.dacoromanica.ro

262

V. A. URECHIÀ

G. Filipescu se va gräbi a contrasemna i el alt hrisov de admire de tiganl, la care era interesat Vodà.

.

tilor i mosilor DumnéluI, ci si ale DoninieI-sale ce ail ar'état atat ma): nainte trecutilor fratI DomnI, cat si in vremea Domniilor nóstre cu trudi i ostenéli In trebile Véril si la impliuirea poruncilor Pomnid male, iar ma): vi5rtos la tréba i menaurietal Divanulul eu multi osardie i vrednicie, precum este sciut de obste i spre resplitirea slujbelor Domniel sale ci4endu-i-se a se impirtisi ca .osebit dar domnese, dupi pilda ce avern de la altI luminatI fratI DomnI, asemenea hararl ad ficut la obraze, unora dupi5 trepta nemalui i altora dapi vredniciile i credinciósele slujbe, care harurI pizit si se pizese, asa printr'acest Domneseul nostru hrisov, hirizim si DomnieI-sale 40 silase tiganI dintre igana domnescI, vitrasI iar nu liietI, pentru care si poruncim Donnie mea Dumitale cinstite i credinsios boerule al Domniei mole. . . . vel armase, si alegI dintre iganii cel ma): de frunte domnescl vitrasI aceste sillase 40, si mal intaid prin osebit catastih afetand Domniel Inge numele lor si al nevestelor i copiilor lor, sä se scaijil din suma .catastihuluï Cimiril Domnief mat) si cu acea fdie pecetluitil de Domnia mea si se faci teslim la casa nurnitulul boer spre ail metaherisi in slujba i trebuinta easel Domnid sale, atat DumnéluI in viati, cat i mostenitoril Domniel sale dupe petrecania sa, nestrimutat, Intirind acesta eu Insii Dorunésca ndstri isci.lituri i pecete i ca eredinta prea iubitilor Domniel mele Nicola° Vv., Gheorghe Vv., Da Vv., Scarlat Vv., Dimitrie Vv., Grigorie Vv., martorI fiind i Dumn6lor cinstitI credinciosI boeriI velitl aI Divanulul Domniel male : pan Constantin Cretulescu vel ban, pan Barba Viciresca vel vistier, pan Istrato Cretulescu vol vornic de téra de sus, pan Mihalache Manu vel vornic de Ora de jos, pan Gheorghe Filipescu vol loge& de Ora de sus, pan Teodorache Viciresca vel vornic, pan Constantin Caliiarh vel vornic, pan Gheorghe Goleseu vol vornic al obstirilor, pan Alexandra Filipescu vol logofet de téra de jos, pan Nicola° Slagoaroglu vol postelnic, pan Mihalahe Sutu vol logofet de obiceiurI, pan Gheorghe Vlahut vol spitar, Alexandra Hariton vel ciminar, pan Alexandra Desila vol comis ispravnic pan Gheorghe Filipeseu vol logofet de Ora de sus; si s'ati scris hrisovul acesta in anal dinteiti dintre a treia domnie a DomnieI mele niel in orasul saunulul DomnieI mele BucurescI, la anii de la nascerea Domnuld Dumneled i mantuitorului. nostril. Isus Hristos, 1819 lunie 10, de Chiritil das&OW slovenesc.

(Iscilitura çi pecetea gpd.) Gh,eorghe Filipescu vel logoftt procitoh. Cod. %CM, fila 32.

_L't 1819 Septembre 10.Fae de numele figangor lude 40 ce s'aft latrazit Casa Dumnélul cinstitul vel logofit de tél:a de sus Gheorghe Filipescu amilO: Vitafal Oprea Pidaro sin Dragomir Fonotea, Ion lAutaral sin ego, Ion Pastrami brat ego, Gheorghe sin Rada Bied, Marin brat ego, Ion Daduvèt sin Joima, Ion brat ego, Ion brat Fonotea, ce ad fist vitaf, Oprea sin ego, Stan brat ego, Damitru brat ego, Ion sin Drigan, zet Fonetea, Ion sin l3ran Moldovan, Vasile brat ego, Holan sin Driigan, Oprea sin Stan Brinoiti,

www.dacoromanica.ro

203

ISTORIA ROMANILOR

Hrisovul luminatei D6mne Efrosina Calimachi, pentru harazirea

a gece sala§e de tigani vä.tra0, in 10 Iunie 4819 1 Alex. N. Sulu' 10 hdräzesce ast-Idl insu0 tiganl din ce l domnesd I Dlanea brat ego, Radul Dancea Fonotea, Stan sin Craciun Dobrica, Dima sin Simeon, Constantin sin Elristea, Stari brat Fonotea, re an fost vataf, Bucur Pastrama sin ego, Gheorghe sin Raducanul, Dinul sin ego, Dumitra sin Raducanu, Constantin Brat ego, Damara sin Carstea, Constantin Motoc sin Dobrica, Ion Brat ego, Ivan Tat:a Diricti, sin §tefan ce ati fost vtaf, Voicul fierarul brat ego, Dobre brat ego, Meant]. sin Constantin Chiarciomec, Ion Tinca brat ego, Dutul sin Constantin Chelbea Camp-lungénu ce ail fost vataf, Iorga sin Stan Ivan, Gheorghe sin Stan, Stan sin Stan, Ion sin Duroiti. Adica familit patru-rject.

Alexandru Nicolae Sutu milosti Acésta f6te de nuncio tiganilor, celor mat sus ariitati familiI 40, fiind dirpi5 alegerea DamnOlut epistatalui Armri0eI, urmatiire luminatulia hrisov,

al DomnieI mele, prin care s'att harazit de catre Domnia mea ace0I tigani, DumnéluI vel logof6tu1 de Ora de sus Gheorghe Filipescu, Drept aceea s'au intarit Cu peceta Domnief mele, spre a'f avea in desivérsita stapanire.-1819 Septembre 26. vel Logofét.

(pecetea go9pod)

Petrache stárdar al irrna)rtel, Räducanu Särdar. 1. Hrisovul Lunanätiel sale D6mnel Efrosinel Calimahi pentru häräzirea

a 5 sälase de tigani vlitrast. Facerile de bine ce se s6var4esc de eel tmputernicitI, orI de ob,Ae s6a in parte, sunt pricinI a doug inalte fericirt la amandoutiprtile, gat celor ce si5varqesc, ea laudele ce le piicinuesc 0 porn enirea, cat i color ce (lob:inclose, ca folosurile ce le aduc i ca indestulare, iar rug ea deadins §i mat malt putern dice, a se fericesc ceI ce le s'évar§ese, pentru c a0éptil platti corésca

pentru acelea de la datatoral harurilor, act eel in trebuintil firesce isI ati apurarea °chit spre manile obladuitorilor, precum acésta o Intelegem ca se ptizesco ping la cele necuvéntato're; aceea§I dar asomanare are i Domnit °bigduitort de Off 0 de nor6de, cart sunt arhitipa qi inchipuirl insutlotite ale

atotziditoruluI pro pamênt §i atuncI se asO hn lorui intru dostiv6r0t 0 se eunose, c aduc multamita ce se cavine la pronia cea prea tnalt, pentru stepena co i-ati invrednicit, cand stint urnititorI §i ca faptele a se asenAina acelaia ce i-ati ineoronat ; acestea luandu-le amnia mea intru bunk' cugetare, din inceput do cand dunmezeiasca pronie a i bine-voit do no-art invrednicit ca domnia ace0iI pravoslavnice tért rarnanescl, i ebibzuindu-le, totdortana sirguitorl am fost, din WI virtutea, in OVA vremea, cum am putea mat ca deadinsal ce sit yodel"i pe toff de ob§Ie petrecand in cea mat buna ferieire, §i ar6tandu-ne maI vCrrtos si parinte ca libov, impartitOnd din domnocile nústre harm.): pe fie-carele cat ne-ati fost prin putinta, (WO' stare §i trebainta, ca 04 folosirile ce VW: clobAndi dinteacelea, sa fe aretam oI multtimitorl, d upe

www.dacoromanica.ro

264

V. A., URECHIÀ

Va sd Iicä, in aceeni 4i, in care Vodd ddruia lui G. Filipescu ddruia §i sotiel séle, Dòmnei. Cine imparte, parte-§1 face cum se cuvine catre fackoral nostru de bine si malt milostivul Dutnnedeti. Drept aceea, i dupi5 volnicia si puterei ce ati DomniI i oblacluitorii asupra lucrurilor domnescl §i (RIO pilda altor fratl DomnI mal dinaintea mistra, caiI ca puterea stäpanireI si a slobodeniei ce ail asupra hrrurilor i veniturilor sale, ail Meat ajutorarl i Brazil.): la locurl cuviincióse i obrazele ce ail vrut, unora pentru danie si altora pentru slujbe, harazindu-le scutelnici i tigani i alte veniturI, ce ail cunoscut ea sunt cu cuviintil, care ati fost bine panto, proem i acum intra a trbia domnie a Domnini mele, intarind si harurile co s'ari Meat a fies-caruia in parte si afland intra trebuinta si pe prea iubita luminata n6stra Deirtina Efrosina Calimahi, am gasit cu cale de a avea Luminatia sa impartasirea acésta de prouomion si de domnescul acela ajutor, bite casele domnesci, boerescI i monastirescI, si am care'l dobandesc

bine-voit de am harazit Domnia mea Luminatiei sale dece Was° de tigani dintre tiganii domnesci vatrasI, iar nu laeti, pentru care si poruncim Domnia mea Dumitale cinstite i credincios boerule al Domniele mele vel armase, sa alegI dintre tiganil eel mg de fr ante Domnescï vátrasI, aceste salase dece mal mntôlti prin osebit catastih, arétand Domniel mele numele lor si al nevestelor i copiilor, lor sa se scada din mina catastihaluI Camard. Domniei mele i ca acea fóie pecetluita de Domnia mea sa se faca teslim la casa ot Brez6ia

a Luminatiel sale, spre al metahirisi in slajba i trebutnta easel sale, eat Luminatia sa in viata, cat si mostenitorii LuminatieI sale, (WO petrecania sa, nestramutat, intarind darul acesta ca insasi Domnksca nóstra iscalitura si pecete, ca credinta proa iubitilor Domniei mele fiI : Nicolao Vv., Gheorghe Vv., Lin Vv, , Scarlat Vv., Dumitru Vv., Grigore Vv., martorI fiind i 15umnélor cinstitY i creclinciosi boerii velitI aI Divanului Domnia mele : pan Constantin Cretulescu vol ban, pan Barba Vilcarescu vel vistier, pan Istrate Cretulescu vel vornic de Ora de sus, pan Mihalache Manu vol vornic de Ora de jos, pan Gheorghe Filipescu vel loge& de Ora de sus, pan Teodorache Vacarescu vel vornic, pan Constantin Caliiarh vol vornic, pan Gheorghe Golescu vol vornic

al Obstirilor, pan Alexandra Filipescu vol loge& de Ora de jos, pan Nicolae Slugearoglu vel postelnic, pan Mihalache Sutu vel logof6t de obiceiurl, pan Gheorghe Vlahut vol spatar, pan Mihalache Cornescu vol vornic al politief, pan Alexandra Hariton vel culminar, pan Alexandra Desila vel corals i ispravnic, pan Gheorghe Filipescu vel logofilit de Ora de sus, si scris hrisovul acesta In anal dint6i1i dintru a treia Domnie a Doraniei mole, aid in orasul scannului

DomnieT mele Bacurescl la aniI de la nascerea Domnuld nostru Isus Hristos, 1819, Iunie 10, de Chirita dascalul slovenesc. Gheorghe Filipescu vel logofit procitoh. (iscalitura i pecetea gpd.) Cod. XCIII, fila 12.

www.dacoromanica.ro

265

ISTORIA ROMINILOR

Mal dam in note unele acte relative tot la tigani, la vinlare «de suflete de tigani», procese etc. 1. Lét 1819 Septembre 5.--P6ie de numele Oganilor, &mita 10 ce s'art. härazit luminatel D6mne Efrosinet Calimahi. amilii : Pana,' Duta Camp-lungeanu ce ail fost vlítaf. Nitul sin Gheorgho.

Dumitru sin Gheorghe lacatusl. Gheorghe sin Ion Ciala'ct Ion brat ego. Damitra sin Aneut. Iacob sin Rada Gaita. Gheorghe Muta. Radu Tosul. Stoian sin Stilnica. Adia 1.0 familil.

/a Alexandru Nicolae Sara roevoi i gospodar Zentle Flahiscoe. Acésta f6ie de numele tiganilor color mal sus arkatt familiT 10 fiind dupiS alegerea DumnéluI epistatulni Armasiel, urmatóre luminatuluI Hrisov al Domniel alele; drept aceea s'ail intarit cu pecetea DomnieI mole, spre cea desiivérsita stapanire nutnitilor tigant 1819, Septem.brie 26. Petraehe Sardarul Armá piel, Raducanu Sardar. vel Logoftt.

(pecetea gospod.) Cond. XCIII, fu 61.

1. 15) Alexandru Nicolae Suta voevod i ospodar. Cu cale fiind anaforaoa acésta a DumnéluI vel logorétul de téra de sus, oranduim pe singa Domniel mele aprod hatmanesc, 1'1 mérga la sud Olt, ande poruncim DumnévOstra ispravnicilor ai judetulut ca dup15 colosal

viilor, prin oranduit tuumbasir, s. se faca armare intocmai precam maI jos se coprinde.-1819 .Septembre 24. (pecetea gpd.)

Irel logoftt

Cod. XCIT, pag.

Prea :Inältate Dómne NO" luminatti porunca Inaltimet tale, ce ni se da la acésta jaiba' a medelniceruld. loan Poroineanu de la Craiova, facend cercetare vgluit1, ea jaiba lor este pentru un Grigerie Cielan din sud Olt, ca cumparand de la dénsul nisce tigant ca buntá tocméla respuns tofi banil, trirniténd i zapistil adeverif de Dumnélor boeri.T. ispravnicT, si pana a nu ridica tiganil de la casa lut,

afland DumnéluI dineral Aleen Vilara, pentru campartitórea acelor tiganI, 1-ati hottirat pe jaluitor de att dat i Dumnéld dintetbs:1, vre-o cate-va suflete i-ail respins i banit, clandu'i zapis dupë oranduiala ; apot radicand Dumnéld clucerul tiganil de la casa le Ciotlan, i-a6 adus Mol in Buctiresci, ande peste cate-va cjile dupli aducerea lov, s'a6 pomenit ea' i-att luat Durnnélul biv vol vornicu Grigorie Baleanu, cu euvént ea s'ar trago din Llenita tiganilor Dumnélut 4icénd ca Dumnélui clucerul Vilera 11 aplica pe dènsul de ai da banit ca !inri ce in mana lut i-a6 Aspuns i i-ati dat i zapis, rugandu-se llariel tale, a fi luntinata porcina catre Durnnélor ispravnicit judetulut s'A

www.dacoromanica.ro

266

V. A. URECHIA.

CAP. XI.

0§.tirea. Al. N. Sutul avea nevole de ceva (5ste, nu numaI penti u alaiuri, dar §i pentru paza internä a tèrei. Oaste propriamente nu mai exista, ci numal nisce slabe cadre, carl mal fac tréba la pot2re §i alaiuri. In eerceteze pricina, i orl sá implinésca de la Cioflan talerI 300 de suflot pe acele 12 sufiete de tiganI, ce s'ati vendut la Dumn61uI clucerul, i DunanOluI vornica Balean]." i-ail luat, stia de sunt tigani bunI çi dreptI aI luI farä pricina, cauta ca Dunanélul vornicu Baleanu. DecI fiind-ca," páritul Cioflan s'A vie nu se afla aicI, ci la sud Olt, gasesc ea cale, sa fie laminara poraLca InaltimeI tale catre DumnOlor ispravinciI judetulal, cu mumbasir, ca aducènd pe paritul cerceteze pricina prin judecata, i ort sa faca jaluitoruld indestulaie

ca implinire do banI ce va fi dat pent:u acei tigani, séti ickd ca are impotriva a respunde, sa'l ja mumbasirul a'l aduce la luminat Divanul tale, si aici viind, de va avea vre-o pricinri DumnéluI vornicu Baleanu,

va cauta prin judecata; iar hotartrea cea desavèrsita remáne la M'aria ta.-1819. Septembre 20. Vel Logofet.

Alexandru Nicolae Sutu Voevod i gospodar. De vreme ce starostea de negatatorI ne dli pliroforie printr'acéstá anafora, cum ca macar ca remasese acosa tiganT de la mezat, asupra Dumn6luI biv voi vornicul loan §tirbeirt i prin jalba ce ahí dat catre Domnia mea, ti pretinderisea, dar mal' in urma j'asas): numitul boor vazghetisindu-se m'a dat

alaturatul engrafon catre starostea (ce se va i de catre nol) ea sa se faca anafora pe numele clucor 1ihaIescu, ca sA stapanésca aciMI tiganI in pace, ca un cump6rator de la sultan-mezat.-1819, Decenabre 9. (pecetea gospod.) vel Logofet. Cod. %CV, pag. 37

Prea intiltate Ddmne DurnnéluI biv vol Vornicu Alexandru Falcoiana, prin jaiba catre Inaltimea ta, ail aretat, ca se afla in judecatil i neavend mijloc a intèmpina cheltuiala judecatel i fiindca ail mal facut datorie, ahí cerut a i se da vole.a vinde prin mezat, doue suflete de tiganl, barba si muere, co si DumnéluI ii sunt remasI mostenire de la parintI, ea care jaiba ahí fost °ramilla la Departamental de opt, spre cercetare, pentru carI tiganl i s'al cerut, ca sA indestuleze jadecala cu vre-un sinet i ad dis, eh n'are nicI o carte pentru díniI, fijad-ca tiganul anume Sandu, i-ati Temas mostenire de la parintl, lar tiganca luI anume Sora, fiind fost a DóinneI postelniceseI EleniI Filipeascal, care ali avut'o sotie, la desfacerea DamnOlor ahí r6mas sil fie a Dumnélui, precum asedementul ce'l

www.dacoromanica.ro

ISTORTA ROMANILOR

267

adevèr, in alaiul de intrare in Bucuresci a lui Al. N. Sutul am vNut figurAnd :

Cä1dra§1 Cu stegaril lor ;

Pandurf cäläri cu stégul lor ; DorobantY in capote roV cäläri ; VénAtori caldri ;

Talpo§ii dorobantiel cu cä.ciule cu moturile spanzurate, ca ceappede§tri ; chinuri Lefegii Cu ceapchine galbene, cu moturile cdciulelor slobodite,

iar cäpitanul lor ceapchin ro, cdlare, cu stéguri i prapure, cu sirmaci i tobopri, i in fruntea lor un Odoba§a ; Seimeni cu ceapchinuri ro§ii, .cu caciulite cu funduri galbene, cu moturi atärnate, cu sirmacY, tobo§ari aläri ; are Mara, coprinde de care s'ati véclut ca tail dat Duninge): i actim adeverin o are vinduta si este volnic sà fanà ca dam, ce va vrea, ei asupra acestor tiganI, neavénd judecata 'lid o bänuiala, dovedindu-se bunI i dreptI al DomnieI sale, ati gasit judecata ea cale, a i se da voIe vinde aceste dotié suflete de tiganI ca mezat, ea WO intampine trebuinta ce are, si ariitat judecata Maria tale, prin anafora, carea intárindu-se ca luminata pecete, mi s'ail poruncit de catre Inältimea ta, ca sä' vin4à acestI tiganI prin mezat, dup6 oranduiala, iar ar6tandu-so cineva ea Tre-o (lava pentru dénsiI, sa nu del sférsit mezatuluI, ci sa instiintez. Urmator fiind laminate): porund, am randuit telal de ail strigat la mezat aceste dou'é suflete, tigan): de vatra aI DumnéluI stolniculul Alexandra Falcoiana, anume Sandal tiganul, ca de anI 48, rnestesugul luI bucatar i jimblar i Sera tiganca nevasta luI, ca de anI 35, mestesugul eI cusatére pe scris, bucatarésa, jimblarésa, tore6tóre subtiro, scie sa calce, s scrobésea i si faca dulceturY, care strigandu-se la mezat tam aurjul tuturor de obste, in soroc mal bine de doué lunI i atardisind din milstoril, dupé obiceiti, la pretul col din 'Irma ail remas asupra DumnéluI biv vol clucerul Scarlat Mihaleseu, amèndoI acestl tiganI cu. talen l 1360, preste care pret ne mal esind alt mustereti, ca sa ma): inalte, niel din coi co li se cuvin protimisis, nicl din altif str5inI i fiind-ca s'ail multämit i numitul vincrétor ail da tiganiI ca acest pret i in diiastima strigareI mezatuluI nu s'atl arëtat nimeal ca niel o davd pentru dénsiI, dar fiind-ca acestI tiganI mai intêiuirbmasese asupra DumnéluI biv vel Vornicu, ca pret de talen 1350, dup6 cunt jaiba dedese InaltimeI tale, pretenderisind acestl tiganI, apoI in arma ace jitibi s'art vazghetisit Dumnélul Vornicul i ail dat acest engrafon, ea sa se faca anafora pe numele elacerulul Mihailescu, s'ati i hareciladisit mezatul, pe séma Damnélui numitul musterea, drept acestä suma de talen 1360, care bad i-ail nurnerat pe deplin la starostie, earl s'ail dat Durnnélul nurnituluI vinTétor; ci fiind-ca Dumnélul mal sus numitul ruustereil, ail cumpérat acestI tiganl do la Sultan mezat i aq numérat si talen t 68 la Vornicia obstirilor, havaetul cute)." de milostenie, la lea po banI 6, sa i se dee i luminata intarire MarieY tale, spre maI bunil stiipinire cu Mariei tale, proa pleeata sluga Diiarnani Starostea.

www.dacoromanica.ro

V. A. URECHIÀ

268.

Fusta§i ai Divanului, purtand darde §i avénd in frunte pe Iuzba§a de harem In beni§ verde; Neferii Cu Tufecciba§a §i Deliba§a. Langä marele Spätar : Zapciii spätäresci, cu capote ro§ii §i berete;

Baraictarii spltärescl cu st6gul Ore' §i TrAmbita§ii Cu conte§e verdl.

pe langä aceste originale cadre de Vire, mal aflä in finta noul Domn :

a) Be§lil tare' cä.läri, Inarmati, §i Nemlii din Párta, o specie de Garde-du-corps al lul Vodä, imbräcatl cu cap )turi ro§ii §i ascultand de un cäpitan neamt. Inca din primele hin' ale anului 1819, Divanul cero Domnitorului, prin anafora, Ore-care reorganisare a fortei armate. Vodá alcatuesce o comisiune era moda comisiunilor ! din Gr. Baleanu §i G. Vlahut, carl sä se sfAtuiascä cât privesce «o mal buncl intrebuintare a cetei

pandurilor». Acéstä comisiune propune sä se urce numèrul pandurilor la 408. Asupra acestora sä se rinduiasca opt cäpitani acunosditorT bine a me§te§ugului armelor, cinstip cu bund purtare». Va sä çlicä cate un cäpitan de 50 de pandurl. Gel 8 de preste 400 vor fi alelí cei mal vrednici §i mal credincio§I, ca sá fie cate unul de companie ca TOOLovaiSsc (ceau§I?)

Asupra acelor cate 50 de o§teni se vor rindui cate 5 cdprari din cel mal ale§I.

0§tirea acésta, in miniaturä., se va imparti in douti cete, adicä In cate 200 de panduri Cu cate 4 capitani. Aceste cete vor servi cate douiá lunT alternativ pe langä. «boerii dreglitorTe.

Budgetul acestei otirl. Capitanii vor avea léfa de 40 talen i pe lunä §i cate 20 parale emiclic (tain) pe çli. Ceau§ii vor avea cate 25 taleri pe lana §i cate 11 parale emiclic. CdprariT cate 12 talen l pe lunä §i emiclic 11 parale. Pandurti cate 10 talerT pe lunä §i cate 11 parale pe çii de mancare. Léfa i emiclicul se va pläti numai pe lunile de serviciu. 1. InAltimea ta, de Dumneleu pazita, aprobAnd anaforaoa prea cinstitilor

boeri, cu referintl lo buna ordine i intocmire, precurn si a uneí mal bune intrebuintrol a cetei pandurilor, a dat o porunca domnésa, prin care ordonrt nou'a, supuOlor sí, s'A se sf4tuiasca in acéstA privintä i sri comunico resultatul Mariei Tale de Dumne4ea pazite, prin o umilita anafora. Asa dar, intrunindu-ne si de obste sfiltuindu-ne, am gAsit de cuviinVi, cá num6rul de nevole pentra serviciul pandurilor, s4' se urce la .108, asupra eáror &I se rindaiascii

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

269

Pe deoparte Al. Sutu cauta sa'§1 aiba o brumä de 6ste §i sa impace pe pandurf, cart se revoltaser4., cum scim Inca sub conducerea lui Caragea ; pe dealta insa opresce portul de arme pentru orl-cine «care nu sunt din brésla vre until ogeac» fie arnautl boerescI, fie ori-ce

cad din causa ca port arme, «pfite sä se Intämple multe hatale pe alocurea». Chiar §i o§tenil «de la ogeacurI» i neferi agiesel i spätäresci n'ati voie de a purta, afarä din servicifi, de cat cate un iatagan, avènd totu§Y la mama terherea de la agie, spätärie, de la zabitil ogeacurilor,

séil de la Ba§ be§liaga. In acest sens Vodä, serie lui Aga §i spätarului 1. opt capitani, cunosckori bine a me$te$ugului armelor, sa fie cinstiti $i cu buna purtare i cart sä, aiba sub comanda lor fe-care Gate 50, iar cel ma): vrednic i eel mai crediticios din eel' 8 O. fie numit saccovatasç. OA 50 vor fi simpli ostera. Asupra acestor 50 de o0eni si se orinduiasca 5 caprari diu cel mai alesi i sa stee cei 4 capitani cu co! 200 de osteni la serviciilor boerilor dregrutori in limp de 2 luni $i dup6 acest termin sa plece si sa fie inlocuiti cu. cel-l-alti 4 capitani cu acelas numër de osteni. §i asa mereil alternand, sa fie la serviciul domnesc in tot cursul ca sä dispara ori-ce svon despre reaoa organisare a pandurilor. Am insarcinat pre insif capitanil vor credo ma): buni, iar pentru ca sa servésca alégh' fie-cure osteniï atat capitanil, cat si ostenii fara de a se plange de mune i a lucra ea rttvnit, am chibzuit, c ar fi bine sa li se dee o mica léfa ,si tain (emiclic) si anume : capitanilor o léfa de 40 lei pe luna si cate 20 parale emiclic pe qi, iar pentru T a cc ouatSec (so pronunta tzausirles) asernenea s li se dee léfa cate 25 de lei pe iun i emiclic cate 11 parale. Asernene cä'prarilor cate 12 lei si 11 parale, iar pentru restul pandurilor cate 10 lei pe luna $i 11 parale pe cJi pentru mancare, etc. Cu acest chip nu nuinai c vor avea tóte indestularea, dar ail declarat eI inviI i ne a1 promis, ch' vor fi neobositi si ca ravna la tréba lor, avênd armele trebuincióse, Ufa si eniielicI oranduit il vor primi numai de serviciti, adech' cel 4 capitani si 200 de pandurT, cart vor fi de rend la serviciti, dup5 cum se aratä mai sus. Cat pentru alegerea capitanilor i a pandurilor destoinici i credinciosi, ne-am adresat i prin scrisóre i catre Damnélut Caimacamul CraioveT, cerend si parerea ail in asta privinta si in intomai bunt% T6te cele de mai sus legere ca Dumnélui am ales 8 capitani, chibzuite ca bagare de sérna si intelepciune le supunem Maria tate de Dumnedel pazite prin acésta umila anafora. lar AY Marie): tale proa plecati servi : Gr. Baleanu, G. Vlahut. Cod. BCH, pag. /29.

(Tradusa de D. M. German.)

1. Pitac catre Dumndlul vel aga pentru arnautt, a nu parta arme. Cinstite i credincios boerule al Domniel: mele, Dumnéta vol aga, fijad ca avem Domnia mea pliroforie, ca atilt arnautii boerescl, cat si altii, earl' nu sunt din br6sla vre-anal ogeac, ambla si se incungiura in politic) cu arme asupra-le, din care pricinh nu este indoialä, cui póte sa se intample multe hatale pe alocurea, de aceea portincim Dumitale, ca prin inteadins oranduit pristav

www.dacoromanica.ro

ir. A. tIRECIIIÁ

270

Reorganizarea o§tirel merge gral. In 18 Iunie 1819, tot Divanul constata c5, «cea din vechime intocmire a ogeacurilor» ce sunt inteadins inchipuite pentru oprirea fäcëtorilor de r6ii... nu mal e suficiente, cá, nu

ajung oVenii dupà actualele nevol. Divanul propune decl infiintarea unei Case speciale a oOireI, sub administratiunea unuf boer din cei marl din pa' mênteni. Acéstä Casa sa primésc'ä la fie-care diminie cae 4 lel de fie ce lude de la Casa lefilor. Cu ace§ti ba n1 sä se sustinti pandura, dânduli-se cuviinciésa lor plata pentru paza tòrei. Panduril s5, stea sub ocarmuirea tot a uniff boer din cei. pämAntenl. Al. Sutul aproba propunerea, dar cu deosebire, ca de fie-care lude sä nu se ia decdt 2 talen I la dimenie in loe de 4, cat se propune, spre a nu se insärcina pre cel incredintat norod mal mult peste netdgäduita trebuintä» sa se publicarisésca prin tot semptul agia, ca si fie tuturor sciu.t, c nimeni altul nu este volnic a parta niel un fel de arma asupra sa, dará' numal din ogeacurY, carI aa J'ole a parta asuprä-le numaI cate un iatagan, precum asemenea si neferiI agiescl si spatárescl si al DumneluI bas-besliaga i totY acestia ce se arata mal sus, ea aa vol° a purta numal iatagan sä, aib tescherele pe a mana' de la agie, spatarie, i de la zabitil ogeacurilor si de la Dumnélul basbesliaga, adeca fies-care de la zabitul sati, iar dará,' dinteacestia orI-caro altul se -Tea gäsi incungiurandu-se prin politie ca arme, séii macar numal ca iatagan, sá scie, cá d.upa ce i se vor e-drama acole arme, va fi si pedepsit ca strasnicie, pentru

care acest nizam sat facat asomenea pitace ale Domnia mole si catre DumnéluI vol spatarul i catre Dumnélul bas-besliaga ; tolco pisah gpd.-1819, lanuarie 24. Cod. XCVI, pag. 6.

Cinstite Dumnéta bas-beliaga, fiind-ca prin domnescile 'Astro pitace catre

Dumnélui vol spätarul si catre DumnéluI vel agá dat nizm, ca nimenea altul sa nu fie volnic a alubia si a se tncunjura prin politie ca armo asupra sa, fara numal neferiI agiesci i spatarescI si al Dumitale i al: ogeacurilor, 'Arte asUpra-le numai cate un iatagan, iar nu alt-fel de arme si. totl acestia sil aibä tescherele de la zabitiI lor spre a fi cunoscutI ; de aceea sa dal i Dumuéta poiunca neferilor Dumitale, ca munal iatagan s'a porte asupra lor, iar nu alt-fel de arma, cärora sa le da): pe a maná i tescherele, spre a 6 cunoscuVi, ca sunt

aI Dumitale, tolco pisah gpd 1819, lanuarie 24. Cod. XCVI, pag. 6.

1. Eacä actelo in intregim.e :

Alexandru Nicolae Sutu voevod Citindu-se ca luare aminte acesta anafora, din care si cunoscend iarasY

ingrijitdre osardie aveff. pentra acésta dorita patre, am laudat dar de i cea de patrie iubit6re ingrijire a Dumnévóstra, dar fiind-cá trebuinta nu oste ata, precum dintru'nceput s'ati socotit, i fiind-ca privim cata'

iznáva ravna

ca o a n6stra &parta parintésca datorie, a nu insärcina pe cel nona incredintat

www.dacoromanica.ro

tSTORIA. AOMINiLOR

271

Din tòte actele acestea se vede ca preocupatiunea clasei dirigente era : reorganizarea pandurilor, cari ales cel de peste Olt nu incetail de a*I" exprima nemullmirea lor. Boerimea credea a-1 andu-le ceva lérá i punéndu-1 sub ascultarea unul boer peimentén... norod, mai mult peste netägaduita trelmintri, de aceea milostivire avénd pentru acest norod, si ca blaudete v6nand al sí repaos, nu primim sil se implinéscg pentru acésta trebitintg mal mult decat numal Po talen l 2 de lude la diminie. T'entra care si poruncim Domnia mea, Damitale vel Vistiere, sa se faca a,supra acesteI pricinI, trebuinci6sele poruncI ale Domniel mele, incepbdu-se implinirea acestor talen, numai doI de lude la o diminie de la dinfèiii al trecutuld Iunie. 1819, Iulie 14. Cod. MIL, pag. 298.

Prea Ináltate Dólnne, Neadormita privighero ce privim, caîn to'tg vremea aI Inaltimea ta pentru linistea si boza petrecere a tot liicuitoralul dinteacésta pravoslavnicii Ora a AIgrieY tale, pricing ne-aa dat noug supusilor s'agite MärieI tale, aflandu-ne adunatI la un loe, a ne aduce aminte de cea din vechime intocmire a ogécurilor tirre'l, ce snnt inteadins inchipuite pentru oprirea fácgtorilor de ri5a, carl dintr'o vreme inccice prea imultit, i nizamul ce se da atat in orasul Bucurescilor scaunul Mario]: tale, cum si pe la orasele cele maI miel de afara din judete, ea neputênclu-se a se tinea acolas): ce ail fost din vechime, co. acea multamire a fies-caruia, inaltandu-se pretul cheltuelelor celor curggt6re acum, din care pricina imputin-Ondu-se unil ca acestia, ca totul este slabgnogitil intocruirea acestora la paza coa do obAe, i fiind-cg, dupé cum seirn, din venitul easel lefilor, nu se ajunge de a se inglta si multimea unora ca acestora pentru paza tgreI, carl fiind de mare trebuinta, ggsim cu cale, de se va socoti si de Ingltimea ta, numai pentru acéstg trebuintg a tgreI, sa se adaoge la t6ta diminia Casei lefilor, de tot ludele cate talen)." 4, adecg,' patru, asupra adaos, sil se intocingsca de Diaria ta o Casa sub un boer de coi marI, din pilingritenl ; asemenea i asupra pandurilor ce s'ati obicInuit pe fies-care an, A' intre Cu randuialg in slujba, luand caviinciósa Ion plata pentru paza iargsi sa, se intocméscg de María ta, unul din boerit pgméntenI, carele ocarniugsca dupg porunca MarieI tale, si nadajduim la intelépta chibzuirea InaltimeI tale, ca in urmii i in mal linitituí petrecere no vom afla totl supasii MgrieI tale.-1819, Iunie 18. Dionisie Mitropolit, Iosif Constandie Buz4 Rdmnic Galaction, Constantin Crqulescu vel ban, Grigorie (Mica. Barbu reicarescu vel viatier, Istrate Creptlescu vel vornic, Constantin Btilliceanu vornic, Mihalache Manu vel vornic, Grigorie Filipescu vornic, Grigorie Braleanu vornic, Constantin Sarnurcq vornic lord ache Slätineanu vornic, Gheorghe Filipescu vel logorn, Constantin Caliarh vel vornic, Mihalache Racovirá logofit, kan vornic, Iordache Golescu vel vornic, Constantin l'ilipescu logofit. Alexandru ilipescu vel logofit, Grigorie Ralea logoM, 5'tefan RAM' ceanu Ilatman, Mihalache Cornescu vel vornic.

www.dacoromanica.ro

272

V. A. URECHIA.

O specie de armata pentru paza fruntariel despre Ardeal exista in téra Muntenésca, Ore cum modelata. pe organizarea gretnicerilor romanl de peste muntl. Aceia sunt pla Dintre toV p1áeil, löcuitoril de la Rucar aprin hrisévele Domniei se afta osebitt de cet-l-alll p1aes1 si incärcatt ca tare legaturt a pázi marginea». Acestt granicerI se pare ca nu-s1 facéti datoria bine si lásati sä se tréca peste frontiera marfa de contrabandä. De aceea urma in 4820 Februarie o ancheta, care insa nu scim sa fi ajuns la vre-o prefacere In organizarea ostäOsa a Rucarenilor 1. La Craiova exista, ca si la Curtea domnéscä. din Bucuresd, un num6r de fustaei pentru ;zuda la Caimacamul si la Divanul domnesc de acolo. Acéstà trupa se compunea din osteni co schimbul. Et facéu mal int6iti o sept6mana la serviciti si douò a casa. Deaca nu putéü veni la sèpbrimana de servida, se inlocuiati insii prin om platit, orl serviati insii alta data cate douë s'épt6mant in loe de una, s66 plätiaü lul Iusbasa

al lor cate 3 taleri pe sèpt6mana lipsita. Abusurile la care dete loe acésta practica, din partea lut Isbasa provoca nemultamirea trupei acesteia i reclaingiunl din, partea el si la Domnitoriti. Aceste reciamatiuni se dati in cercetarea Caimacamului Gh. Sulul si a Divanului din Craiova, adica tocmai la aceT ca cut Iuzbasa impartia benaficiile din abus ! 2 t. Carte domn 'sea catre likuitoril ce se afta la ranita pentru p aza celor ce trec din launtru dinc6ce In tira. Fiind-ca llicuitoril de Ja Rucar, carT sunt lacuitorI Zemle Vlahiscoe. langa granita, prin hrisave domnesci se afla osebiti de ceT-1-altt plaesT i incarcati ca tarT legatuff a pä'zi marginea ca t6ta strasnicia, ca sii na trGcii nimic din cele pronrite peste hotar, far de slobolenie de la Domnia mea, prin porunca in scris, ail venit la ausjul DomnieT mele, cii numitif liicuitorT nu isT pazesc datoria lor i slobod de trec lucrurile cele poprite ; oranduim pe . . . . i pe . . . sii mérga la numitele sato, ande sii fac t scumpii cercetare, ca gasindu.se in adev6r cum ca au trecut din cele puprite anal din mal sus numitiT

anume sit r'émile acolo a pazi marginea iar celalalt sá in doi-trei din lacuitorT ca hrisovul lor aducrt la Domnia mea, i mara recoh gpd.-1820, Ianuarie 14. Vel Logofrt. (pecetea gospod.) Cod. XCVI, pstg. 124.

Alexanclru Nicolae SuN Voevod i gospo lar. Zemle Vlahiscoe. Ca cale fiind anaforaoa acésta a DunanéluT vol logoRitul de téra do sus, poruncim Domnia mea Dumitale cinstite i credincios boerule al DomnieT mole, 2.

./.6.)

biv vel spatare Glheorghe SuÇai, caimacamule al Craiovei si Dumn6vdstra boerilor

divanitI de acolo, sa facet1 armare intocrnaT procura mal jos se coprinde. 1819, Iulie 4. (Pecetea gospod.) Cod XCIT, pag. 26&

www.dacoromanica.ro

Vel logofit.

27g

iStORIA ROMANILOR

Am aretat aiurea, cá functiunea de mare Hatman In Muntenia nu este aceeatg ca la Moldova. Hatmanul muntén nu are a face ca o§tirea,

care ascultA de marele Spätar. Hatmanul avea sub el ramal zapcii maI miel de al DivanuluI domnesc §i pre paharnicei, organisati sub un ceain hätmänesc Prea Ineiltate D6mne.

Dupé lurninata, porunca TuältimeI tale ce mi se da' la acéstä jaiba a fustasilor ce sunt sub staphnirea izbOiel de la Craiova, friand cercotare,

ca jaiba lor este, cutn cil aflandu-se ca pazä la Dumnélul Oaimacamul si la Divanul Mario): tale de aculo, ail avut obiceiri din vechime de slujiail ea rinda!, arleca o séplimänä de ritid i doif6 slobodo, si cand se intémpla do nu putea

sluji la rind, insasi pauta cm in loe, orl slujia alta data dou'é s'éptérnänT. de

rind, gil platea luna cu. tala]: 3; iar de sunt ama trel. ara, jice eh' izbasa co s'ail aflat í col care se atila, stricat obiceial ce aI avut, indatorindu'I de slujesc dou6 säptiimanl si dod lor, ì cand se intémplä de nu vin la rind

din vre-o pricina intémplrthire, II apudi de platos° siftptsémAna cu. talen 1 5. cerénd a li se päzi obiceiul ce avut. Deci fiind-ca izbasa se aflä acolo, urmarea obiceiulta si a dreptätil urtnézA sa fie scrutä Dumnélor boerilor gäsesc ca cale, s'a fie luminatii poruncit Catre DumnéluT Oaimacamul i catre Dumnélor ce1-1-alt1 boerl divanitl de acolo. ca infatistind pe jäluitorl ca izbasa, inaintea Dumnélor, sá cerceteze i precurn vor socoti ca se cuvine, päzind si dreptatea jaluitorilor, sá dea alzara a se arma, seati fiind pricina

intr'alt chip sä insciinteze M'aria tale.-1819, Iulie 2. (9ecetea gpd.)

1. Zemle Irlakiscoe.Fiind-cuí Dobre, ce s'ati aflat slujind ceaus de plihärniceI hatmänese, ail avut privileghiul ce din vechime ati ceausil zapciilor DivanuluI Dorunia mele, spre a fi aperat de raudal däjdiilor VistierieT i do alto orânduelI, sá scutéscil i ale luI drepte bucate, stupl i rämätori de dijm'ara i vinul de vinariciti, sä tie si o pivnitä dréptil a sa aid in BucnrescI sedal si apärata de fumarit, de caminara, de vaina', si alto därl, ce vor fi preste carciume ; drept aceea invrednicindu-ne Dormid Dumnetjeri ca al treilea Domnie a acestil pravoslavnice fnI, ne-am milostivit i printr'acésta Domn6sca nóstra carte innoindu'l intilrim privileghiul de mal sus afétat, ca s i se pri zésca intocmat i nestriimutat, pentru care si poruncim la tofi ciltI se envine intocmal sä fitI urmatorI.-1820, Aprilie 5. (pecetea gospod.) vel Logofit. Cod. ICCIII, fila 168.

Eacä si un act de scutire, dat de Voda in favárea unta clipitan de panda&

La 11 Septembre 1820, Al. Sutu scutesce drepte bucatele luI Vasile

Orepatu, Ortpitan de PandurT, de dijmilrit, vinäriciii, etc. precum scutesc capitanI de pandur1, cum afirmä vel Spätar in anaforaoa sa. islario Roosiimilor do F. A. Urochia.

%moran. XIX. Tos.

www.dacoromanica.ro

274

V. A. URECHIA

Licentiarea din Wire continue §i sub Al. N. Sutul a se face numai pentru adinci b6trânete, orI pentru motiv de «seiceituialec», de infirmität1 vkdute. Este adevitirat cä birul sangelut nu '1 &idea tot

tèranul de la olaltA, ci recrutarea noilor Weni se fäcea, cam tot in ace1ea.51 familii ale vechilor panduri, ori fusta, seu seimeni, séû cel putin din aceea*i categorie de locuitorI i adesea chiar din aceleav sate traditionale 1. l'O Alexandru Nicolae Sutu voevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe. Dup6 pliroforia ce ni se face printr'acéstil anafora a Dumnéltil vol spiitarul de próstä starea jaluitoruluI Mateilh, milostivire fa'cénd Do lupia mea asupra lui poruncim, srt fie ertat si aliérat de slujbri. 1819, Iunie 4. (pecetea gospod.)

vel Logofet.

Cod XCII, pag. 160.

Prea bialfate D6mne. Mateiii Seimeanu de la steagul basbuluebisesc prin jalbIt" catre InAltimea ta, se plAnge ea el Inc4 din ()Role InliltimeI sale féposatulul Domnulul Alexandru Vodg. Ipsilant la intéia Domnie a InriltimeI sale, se atlii slujind seimén la acest steag al basbuluchásiel, i acum ajungôndu'l dupti urniti neputinta vêrsta biátrAnetelor, iar maI Ortos i sarAcia, se Diga InriltimeI tale, s'a te petrécri in odihna rëmä'sita TioteI luI, milostivesel a se erta din slujbil, ca

si de ciltre hailltimea ta prin DumnéluI vol vistiorul mi se poruncesce, ca sii cercetez plangerea luI, i dupt5 orAnditialä, s'a fac Iniiltimei tale arétare. Drept aceea, dupg luminata Inaltimel tale poruncli, cercet6nd mal sus nurnitul slujitor, m'am pliroforisit, esa adevérata este arkarea ce face, véciéndu-se si de catre ìnsui sluga InilltimeI tale, a este cu total trectit in vérsta bkranetelor si vrednic a dobandi mila InältimeI tale, si ertaciunea dinteacéstli slujbtI, pentru eá" i de mult slujasce, i destoinic de a mal' parta jugul acesta slujbe nu este, a cáruia ertriciune fémane la mila i ertaciunea Intiltimei tale. 1819, Martha 18.

G. V. Ilf.

Cartea lut Dragomir edtaful de tra'mbitaft domad. Milostiiil Bojiiii..... Fiind-cA Dragomir din BucurescI ce s'a ailat multii vreme slujind vAtaf de trambitasI domnescI, pentru vérsta bkrtinetelor si scApittáciunea sa este miluit prin cArtile fratilor Domni: de maI nainte as1 avea casa luI de ;lid din BucurescI, in care luerart eismaria i vinde i vin, ap'érat de ciohod'a'rit, de funiiirit si de ca'rninärit, sá se scutéseli i dreptele sale bucate de vinitriciti i dijrnktrit ; drept aceea milostivinclu-ne si Do mala mea asupra lui, II innoim i 'I intarim mila acésta, ca sit i se pAzéseá intocmai i nestriimutat ; pentru care poruncim la totI 641' se cuvine, nimenI ?Atril nimio

supgrare de acestea sit nu'I faca, i mara receh gpd.-1820, Aprilie 9. (pecetea gospod.) Cod. XCIII, fila 167 V.

www.dacoromanica.ro

vel Logofet.

275

ISTORIA ROMINILOR

La Craiova mal exista o specie de slujitori", carI orad cunoscutí sub numele de predati slujitori". AceVi predati" eral' utilizan mal mult, credem, in trebile administrative. De altmintrelea recrutarea licentiarea predatilor slajitori", se fäcea ca §i in cele-l-alte trupe 1 In anul 1820, budgetul de lefi ale diverselor trupe se urca la suma de 252.150 talerl. Panduril olteni costad la 5000 taleri, afard de lefile cäpitanilor lor. Intre capitanit din (5stea lui Sutu, la 1820, sunt cunoscutii Foll de revolutiune din 1821: Capitanit Iordachi, Farmachi, Hagi Prodan, unul din sonI lui Tudor, Frangulea, Costa, Ciolac, etc.

Cu deosebire interesante sunt satele carl se transformä In poi primesc pentru acésta sentid 2.

tera§1

1. Id) Alexandru Nicolae Sufu voevori i gospodar. Zemle Vlahiscoe Dup15 pliroforia co ni se d'A de catre Dumnélui vol Spiitarul printeacésta anafora, milostivire fa'and Domnia mea asupra jaluitorulul, por uncirn, sa fie ertat i apZirat dinteac6stii. slajbL-1819, Iunie 4. vel Logofit.

(pecetea g-pd) Cod. %CM pag. 12R.

Prea indltate DdnIne, Constantin Stroescu slujitor de Predati sud Gorj, prin jaiba' cutre inälÇimea ta se plange, da' 40 de axil sunt de caud se atlii slu.jind intre predafi slujitori ei din trei copiT co ail avut mima! unul i-ati ramas, caro ei acela se atlä slujind tot la acest steag, ei pentru eaci el se afla trecut in vi3rsta Vétranetelor, bolnav, neputincios ei no mai dostoinic de slujba, so r45grt Inaltimei

tale a fi ertat. Dupg luminatit porunca M'ultima tale ce mi s'ah dat la acésta jalb4 nu lipsesc a face arkare, cä cercettind plangerea numitului, am dovedit ca este intocmal procura el se jrtluesce ei luan]. caci cu adevkat are un fecior

tot inteacésta s'uy ä, gitsosc ca cale a se erta mimad ca s'AV petréca in 6reel-care odihna rEirnaeitele vietei lui, indestula vreme fiind de criad slujesce ne mai fiind destoinic de slujba in vèrsta ce se afta', a ciiruia ertaciune fémane

la mila Iniiltimel tale.-1819 Iunie.

G. Vlahut vel n'atar.

2. Carte cu ponturl prin care volnicesce pe patru sate din sud Slanz-almnic a fi in chip de poterasi dar nesupufl la isprervnicat fi 8t fie

aperati, fi mai mare intre dafil pe care el il va alege.

Milostiiu Bojiiu, I6) Alexandru Nicolae Sutu voevod i gospodar pisah gospodvami, fiind-cii din burra vointil a milostivulul Dumnerileti s'a incredintat obladuirel Domnig. mole acést5 pravoslavnia Ora rumanésea, de aceoa piirintésert a nústra datorie cunoscêncl a umbri ei a feri de ori-ce bantuire pe ai s'U salaeluitorT, supus norod al Dornajo! mele, in ori ce vreme nu am incetat de a savérei orT.ce lacere de bine ne-am indeletnicit i mai vértos cu titä ravna am fost silitorT la cate prin adev'e'rata cunoscint5 am descoperit ea' privesc spre

www.dacoromanica.ro

V. A. URECHa

Aceste sate sunt, In genere pe marginea tèrei, deprinse cu armele. Documental din nota se referä la sate din Ftbmnicul-Sarat. repaosul i linistita petrecere a obstia' Theuitorilor ; asa dar fiind-ch si la sud Slam-Ritrunic, uncle loo fiind de margine i invecinare si de alte oblh'duirI atat

adech' dospre partea Moldova, cat i despre partea BrhileI, din vechime s'ail

obicInuit catl fächtorl de role dintr'acele prtï, isgonindu-se dup6 vremI de &Are dreghtoriile de acolo sí nhvolésch asupra acestiI margin): si nu patine shvérsésch atat drumetilor ch't si chiar hillhduitorilor unora sate, pricinuind printeacéstrt rea urmare i turburare la linistea obstia i pagabit prin hräpiri i 1141, iar pe aloctirea i omoruri prin fapte talharesa. La orI ce aseraenea intâmplare si de s'ail trimis poterI dupr: acest fel de fäc'elori. de role, dar este vil4ut i mhrturisit, cà i RIcuitoriI din satill Rasca, din plasa Muntelul a acestuI judet dimpreunii i cu alte tra sate, adecrt Délul-lung i Poenile tot de acolo, prin rava i cu vrednicie ail särit asuprh-le i all shvérsit ca arinele lor izbandh pläcuth stäpfinireI si mantnit6re la t6th' preajma acelor phrtI. Dea cunoscónd Domnia mea curätenia cugetelor acelor acestor stenì i cea chtre stäpanire credinth a lor i mhrturisitä vrednicia ce all la meseria atraelor, am hotärit, ca a lor primire i multumitä', intocrnim poterasi ai judetulul pentru asemenea intamplgrI, duph cum ne-am incredintat chiar din insciinthrile isprhvnicescX ce s'ail primit de la acel judet si ea sà cun6sch i el in ce chip li se face acesth intocmire, cum si faeerile de bine ce ail sh cerco din partea strtphnira pentru acéstä slujba ce li se incredintézil, iath li se doto la maní acéstä domnésca n6stril porunch prin care hothrim sh se pazésch nestfamutat cate maI jos se aratrt : OrI-chtl re'cuitorsi vor fi seOtorI inteaceste sate, fäcéndu-le din vreme ta vreme catagrafia Dumn6lor ispravniciI judetulni, sa fie asecjatl ca ludele ce li se vor cuveni dupë starea ce vor avea, si asupra acelor lude sä aibh riíspunde dreptele d'hjdif prin zapciii plh'sei, ca i tiSte cele-l-alte sate dintreacésth térä a Domniel mele, iar de cisla oranduela fàinei zaporojanilor cazad i a ucraciilor ce se trimit pe varä' la seceris peste Duran cum si la alte podvedI sh fie cu total ap'e'ratI farh a li se core col mal putin lucru inteceste madele. Dabrl sh fie a avea in t5th vremea arme curate si tiitä gatirea, ca la orl-ce inthmplare poruncindn-li-se de cutre Dumnélor ispravniciiI judetuluI, 1ndath sà sarh asupra tálharilor in orI-ce parte a judetuluI se va ivi, ca orI izgonesch peste hotarh séil sh'I prinza spre incetarea rò'uluI ce vor cugeta a face uniI ca aceia. Sh'sI al6gh eI singuri chpetenie dintre (Fetish' pe cine vor grtsi cut cale cunosandul de mai mare al lor, sh'I fach numele whit la isprhvnieat, ca sh soh) i isprävn3catul prin cine are sh dea de scire satuluI la asemenea intèmplärY.

Numitil shtenI cum si ch'petenia lor nu all sh slujesch cu rindul

nici. la isprävnicat, niel intealte 041, ei totdéuna si maI vértos pe vremile ce obicInuesc talhariI a se ivi, ail sh se afle pe la casele lor i totdéuna gata intru primirea poruncilor ce li se vor trimite de isprilvnicat, ca sh' sarrt uncle va cere trebuinta, precum

Pe CAVA vreme Tor sluji cu dreptate i cu credintrt sh fie a nebantuirf de cate mal sus se arath, cum si Mud*" la orI-ce iândà, ca nisce adev'ératl fiT al phmêntuluI hhlliduitorilor, duph' care si din vreme in vreme, dupg me-

www.dacoromanica.ro

277

ISTORIA ROMINILOR

CAP. XII.

Edatatea sub Al. N. Sutul S'a

luat in timpul Domniel, ori cat de scurta a lui Alex. N.

Sulu, unele mesurl de 6re-care importantä, moditicand chiar vechl nizarnuri pûnä atunci existente In ramul edilitatel publice. Una din acele m'ésurl se referä la pavelele politiel. Inca in Ianuarie 1819 Divanul t6iii a intrat cu anafora la Domnitoriti, arètându'l, cä este de mare nevoie sa se faca din nog pavarea a douif, strade : ac6 a Calicilor i a36 a lui S.erban Voda. Divanul impunea

greutatea acestel lucrArl, numal pe ease judete mai apropiate de Bucuresci, adecà cu taiatul i caratul lemnului de stejar necesar. Sulu; Vodä, numaf la 12 Martie 4819, da solutiune asupra acelel anaforale ordonänd Divanului, prin sfat deoWe, sä afle mijlocul de a impärti greutatea lucrareT, nu numal pe cele §ase judete, ci Teste t6te judetele tèreY, «ca sa caçiä cu build cumpanire, asupra tuturor locuitorilor

birnici i bresle din Vita Ora, iar nu numai asupra unora din OD. Divanul propune, ea «cloud parti» de lemnul trebuincios sa se faca ; «din pädurile monastiresci, fiind-cä pentru aceea sunt monastirile inzestrate de ctitorT, ca sà ajutoreze la acest fel de fac-ri de bine ; a treia parte de lemn se va face din padurile boeresci i megiepsei, piasura vredniciet ca care se vor arta, vor fi impArt4ift si en osebite milt ale Domniel mole, iar cAnd tmpotrifii se vor dovedi intru vre-o netrebnicA adecri orI cu nesupunere la poruncile, ce li se vor trimite, dupii trebuintri, ca vre-o tainicil insotire cAtre asemenea fAc6torf de role, din care pricinA si nu vor putea savhsi izbAndele ce se nAdajduesc de la (Musa, Mane): nu numai aceste mili i einste sil li se radico, ci Inca sil fie orAnduitt si la cercetare englimaticéscA, Intru care, dup6 ispitele ce li se vor face, gasindu-se Intru adev6r vinovatt, sa se pedepséscA intocmat dupë pravilnicescile poruncI. Poruncim Doinnia mea, vou'A löcaìtorilor at acestut sat, cunosc8nd de-o potrivA mila Dom -

niel mole ca a v6strA datorie, s'A fitt ingrijitort si strguitorI cu tart privigherea Intru sAvérsirea slujbel ea care v.6 trisarcinatt chiar dup6 a vóstra cerero si multAmire. Asemenea poruneim Domnia mea si la top.' ciltI se envine, intru nimic supArare sti nu li se facrt peste acéstrt domnbsca n6strrt carte, cAci asa

este porunca si vointa Domniet mele, tolco pisah gp l. 1820, August 16. vel Logofgt.

(pecetea gospod.) Cod. XCVIII, pag. 274.

Satul Poenile din plasa Muntelut la sud dimpreuno ca alto treT sate Délul-lung, Rasca. Podul-lacului, séil patru cArtI asemenea la patru We.

www.dacoromanica.ro

278

V. A. URECHIA

tindu-se ca banl lemnul §i lucrul luf, caratul la Bncurescl i a§eçlarea pe strade, a§ia cá costi fie-care podina la 10 talerf una, ceea ce, pentru cele doud strade §i pavarea unul baltac de la capad podulul Tirguluf de M'ara, urca spesele la 220.000 talen. AceW bani ayear' a se cislui «pe ludele birnici din t6tä Ora i pe Vote breslelen 1.

Se mal cere a se face 150 de podarlnu mal mult de beilic de prin anumitele sate de podari,ci din cherestegil de M'ara de la judetul Dambovitel ce sci:a bine megeptgul cherestelei". Acqti cherestegil deveniti podan, vor fi scutitl de dare §i vor plati s'épt6mana In care ar avea s'a lucrezedeaca nu vor fi chiamati in lucru, ca din asemene platf sá se adaoge venitul Casel podurilor.

Dar ce ail devenit vechii podan l de prin alte sate scutite ca podsri ? Ef aü foQt trecutY in bir, ca indapabill de a lucra bine la pavele,

nefiind deprin§l a lucra la cherestele. Divanul, prin sfat de ob§te, mai propune luf Al. N. Sutu, sá fie numiti Efori al cate 4 podurile marl domnesci," doi din velitii boerf dot negutitorl cinstiti, cal-1 sa administreza Casa podurilor. 1. Eacil devisul speselor i repartitiunea lor pe diverso bresle, lude §i alte categerit de 16cuitorI Podinile ce sunt trebuinci6se pentru facerea acestor dod6 podulli baniI

ce ail a se implini, spre plata lor si de ande ail a se implini. talenl

33.000 Plata stripanilor de plidurI, po talen I 1 banT 60. 33.000 pentru tillatul 22.000 miI podinI Po talen l 1 banI 60. 88.000 pentru cantal podinilor la BucurescI, Po talen l 4. 66.000 pentru fcutul podurilor cu §ant ca tot po talen l 3 de poding. 220.000

De ande aü a se tmplini ace0I din potrivä talerI 220.000. taleri

57.000 de la scutelnicI 19.060 po talen I 3. 34.000 de la poslusnicl 17.000 po talen I 2. 14.500 de la neamurI 2.900 Po talen l 5. 4.000 de la mazilI 1.600 Po talerI 2 banI 60 de s'net. 6.440 de la rupta0 3.220 Po talen l 2. 68.000 de la ludele birnicl 17.000 po talerI. 4 de lude. 8.876 de la slujitori 4.437 Po talen I 2. 2.195 de la postelniceI 439 Po talen l 5. 2.989 politia Bucurescilor. 22 ,.000. 000. acn, pag. 898,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

279

Aceste propuned ale Divanului, Cu t6ta ob§tea, din 30 Martie 1819,

le aproba Al. Sutil, Cu o reserva, ca banii sa se perceapa de Vistierie acánd va socoti ca va fi vremea cuviincitisa, de a nu cerca locuitorii discolie...» Atunci sa se puna in lucrare, taiatul i cäratul podinelor implinirea banilor. Ca efod peste podurf AL Sutu numesce, in 25 August 1819, pre hiv ve! Vornic Gr. Filipescu i biv ve! Vornic Gr. Baleanu, iar Casieri (sic) al Casel podurilor pre serdarul Raducanu Trestianu i pe Efstrate Petcu Alexandru Nicolae Sutu voevod i gospodar

Primita funda-no obstésca chibzuire ce se arata inteacésta anafora, o intarim Domnia mea intru téte, i poruncim Dumitale vol Vistiere, cat pentru taiatul i caratul podinilor, i pentru implinirea banilor, cand veT socoti ca va ti vreme cuviinciósa de a nu cerca 16cuitoriI discolie, atuncI sa se faca Domnescile neSstre poruncI, de a se pune in lucrare taiatul i caratul podinilor, implinirea banilor, ca armare intocmaI precum inteacésta anafora se coprinde, lar de alta parte, oranduim Domnia mea EforY aï podurilor mari ale politief, pe Damnélor cinstitl" i credinciosT boon ai Domniei mete biv vol Vornic Grigorie Filipescu, si biv vol Vornicu Grigorie Baleanu, iar casierf CaseT podurilor, pe sIrdaral Raducanu Trestianu, i pe Efstratie Petca, ca un cercat si alta data filtra asemenea trebl de ale paméntuluT, dupi5 pliroforia co ni s'ait dat, i poruncim Dumitale vol Logofete de Ora de sus, sil se dé Domnescul

nostru pitac catre Dumnélor mai sus numitil boerT, vestitoriri ca. se oranduesc 1819, la acésta Eforie, si ca casierl s'au oranduit ceT de mal sus ar'étatT. August 25. vel Logofn. (pecetea gospod.) Cod. XCII, pag. 998.

Prea Inaltate D6mne, Am inteles coprinderea luminatuluT MarieT tale pitac, ce s'all dat de catre nol. de la 12 ale acestil" lunT., cum a s'aa cetit inaintea MarieT tale, o anafora, ce aii fost hice, de la 30 ale trecutuluT Tanuarie, pentru doué podani marI ale politiei Bucurescilor, adeca al Calicilor si al 'al' erban T'oda, ce este a se face din non, flind ca totul dardpanato, si s'ad v'édut, c ca mijlocul co s'al chibzuit de catre noT facererea lor, téta greutatea cacle nimia): pe que, judete, de aceea ni se poruncesce, sä facem cuviinci6se chibzuirT, ea ce mijloc s'ar putea imparti greutatea acestil trebuinte, a cheltueleT taiatuluT, i caratul podinilor, i a pretuluT ce are a se plati stapanilor de paduff, ca s cada' ea 'mina cumpanire asupra löcuitorilor birnicT i bresle din OVA téra, iar nu numaï asupra unora din eI, ì sii arétrim Ilariei tale in scris prin anafora. Urmatori: fiind luminateI porancT, ne-am adunat la un loe, si facénd chibzuire dupé cum ni se poruncesce, ca sfat de obste, se gasi cu cale, ca sa se tale podinile ce sunt trebuinciése pentru aceste don 6 podurl, dou6 pa* din prldurile monastirescT, fiind-ca pentru aceea sunt monastirile inzestrate de ctitorT, ca sa

www.dacoromanica.ro

280

V. A. URECHIÀ

Pentru facerea pavelelor In stradele cele-l-alte (afarA de cele 4

strade domnescl), se utméza §i sub Al. Sutul vechiul sistem de a cislui spesele pe proprietaril din acele strade. Se poite vedea aceste din regularea fäcuta tot in 1819 (Septembre), pentru facerea paveleI de la ajutoreze la acest fel de facer).* de bine, iar o parte, sa se tale din padurile boeresc/ i megiesescI, i tóte aceste podinI, sa se platésca ca banl, fies-care podia,' câte talen l 10, din care sa se dea stap'inului padurel pentra o poding taler1 1 ban): 50, i pentru filcutul unel podinf, lucriltorilor ce o vor taia talen 1 ban/ 60, i pentru carat talen l 4 chirle, si pentru Moult.'" poinrilor cu §aut Cu tdtä podina Po talen / 3, care ac6sta a stapanuluI pädureI, i a taiatuld a caratuluT, este Intreita si mal bine decat plata ce se oranduia alte datT a li se da, adeca stapanului Ware. parale 20 de podia, i taiatul parale 30 caratul iar parale 30, si niel acea patina plata, nu li se da, am facut dar socotélil pe podini 22.000, cu u151 cu tot ce trebuesc pentru maI sus numitele douse) podull al Calicilor, si al lui erban Voda, i pentru batacul de la capul poduld TilirguluI de afarg, pang ese din réndul caselor la camp, ce este neaperatä

trebuinta a se face si acolo pod, ca sa nu maT pat.m6scä norodul necaz dupiS cum pätimea pang acum din pricina acelul noroiä, podina po talen i 10 si fac talen l 22.000, car/ ban): se analoghisirg pe ludeie birnicl din obi tara, i pe bite breslele, dupit cum se insemnéza maI jos, ci sá fie luminata poru.nca Marie' tale, cä'tre DumnéluI vol Vistierul, ca de o parte sa se fach cuviincitIsele poruncl dare Dumnélor ispravnici/ judetelor de mute, ca sA pue pe lö'cuitorI sä facrt ma/ sus numita stung de podinl, i In vreme cuviinciósa sa se si care aici, ingrijind Dunn:161g vel Vistierul ca din china caratuluI ce e orAnduitg a se plati color de la judetele mal de departe, sä' li se dea ma/ multh platä, iar color de la judetele cele mai cu apropiere, sä li se dea maI putina plata, cum

cisla de podita pe Wulf sa se poruncésca Dumnélor ispravnicilor, ca sa o facg co ar'étä'm mai sus, adeca.doa pr)rti la *tulle monastirescI, si o parte la padurile boerescI si megie§escI, insa ca drépta cutupanire, sa se faca cisla dupi5 starea fies-careia pä'durI, iar de altg parte sit se implinèsca i mg sus arittata suma de batal, dupi5 cum se randusce a da fies-care ; zwijderea sá se faca si 150 de podan l din cherestigiI de afar% de la judetul DamboviteI, ce wig bine mestesugul cheresteler, ca sa fie si eT nelipsitI In lucrul padurllor, dup6 ce se vor isprivi podurile, catl nu vor fi trebuinciosf a intra po Apttlmana de rand WO plat6sca sgpt6mana, cu ban/ ca sä" fie pentru alte cheltuell ale easel podurilor de peste an, iar podaril' ce s'atl dat la ased6mantul de aid. din BucurescI, sri se lepede la dajdie fijad nisce bicisnicI i nevrednici de treaba podurilor, randuindu q) do ear° Maria ta, i do./ din Dumnélor veliti boor/ Efori, ai cate patru podurile mar/ domnesci, i doI negutator/ cinstitY, sg tie casa, ca baniI ce Tor vent de la judete al podurilor, sA se stringii la acetI doI negutatorl §i sä' se plab5scil tutulor cu mijlocul ce arkilm mas sus, iar hotgrarea Amalie la Maria N.-- 1819, Martie 30. Al Ungrovlahiei Dionisie, Costandie Buz, Barbu Vh'clirescu, Matache Racovit5, Istrate Cretulescu, lifihalache Maws vel Vornic, Griqore Filipeseu, Constan tin Samurcas, Grigore Bäleanu, Constantin Caliiarh vet Vornic, SicoVornie, Nestor vel Logopt, Griyore Ralea vel Vornie, Constantin Rasti, Mihalache Corlateseu. lae Goleseu, .16n

www.dacoromanica.ro

ISTORTA ROMANILOR

281

mahalaoa Tabacilor, trecènd pe la monastirea Radu Vodä, pänä ce strada dà In strada *erban Vodä 1 1.

16) Alexandru N. Sutul Voevod i gosporlar. Zemle Vlahiscoe.

Citindu-se inaintea DomnieI mele acestrt anafora a Damn()lor orinduitilor boerI, citit Impreunii si apelatia ce ne-ati dat ecsarhil. ce ail fost orânduitI aréttInd ette-va cuvinte de pricinuire prin care la moniistirea

muncea a se apura de chipul acesta sinisfora co grisesc Dumnélor boerit cu cale a se urma i de ear° moniistire peenu faceren acestuI pod, cerênd s'A se indatoreze fies-care din mahalagil de asI face podul ce va fi inaintea case): sale si osebit so fägäditesce a lace si podul ce este tot inteaceeasI linie Inaintea caselor a clout; vkluve si a doT siiracf. DecI chibzuind si Da. cele dupe cuviinta asupra pricineI, osebit de cuvintele ce se arZ?ith' de ear° Damnélor oranduitiï boerI, qicem, c. monUstirile fiind zidite i inzestrate de dare aceI reposatI ctitorI aI lor pentru sfärsiturI sutletescI, care sunt milosteniile si facerile de bine, nicI o nedreptate nu face acestiI inonästirI urmandu-se dup.() mijkicele ce 11'1 gAsit cu cale Dumnélot boeril de a face, adecrt dintr'acest pod ce urmézä" de la p6rta monastireY pftnä. la podia lut Ferban-Arodti, jumkate

mahalagiil si jumetate monAstirea, care acest mijloc este prima i DomnieI mele, pentru cäcï moniistirea nu s'a usurat pn acurn desilx-érsit de plata datorieI cu care era impovrtratä. Drept aceea dar, poruncim Dumitale vol Spatare sa facetI cuviinciosul mumbasiret, prin zapciii spiltaresc, spre a se pune in lucrare coprinderea acesteI anafora.-1819, Septembrie 23. (pecotea gpd). vel LogoPt. Cod. XCII, pag. 469.

Prea In'elltate D6m,ne,

Dupä luminara' porunca Marie. tale, ce mi s'ail da t la jalba mahalagiilor din rnahalaoa prin care aratii, c podul dup5 ulita acestel ma-

halale fijad férte trebuincios pentru politie ail ajans la o mare deriipInare In citt piitimesc i trecittoriI si mahalagiiI. care pod din vechime ail fost obiceiti do se facea do monastirea Radultt-VoilA, aduckd podinile ca cheltaiala monastirel, i mahalagiil cheltuiail la facerea i asecjarea podinilor si c uniI dintrksif in minte, de la lét- 176G, de an): 53, a tot de monastire s'an f4cut podul pa,na la lèt 1805, °And ant treI facutt reposatul egumen Ipatie cerénd de a se indatora monastirea de a face podul dupi5 obiceiul vechitl mat' ales ea,' striaciunea acestuI pod este din patru pricinI : cea ca pe teati 4ioa necurrnat nu stä', butcile cu ducerea i inVircerea la monastire, al 2-lea morile monastireT, ea' pe acest pod 41 carrt brutariI graul pe la moll: si due Mina pe la brutiiriI, al 3-lea isnaful tabacilor, ce sunt din jos, ta téte cjilele to. carg, la cherhanale i casele lor lemne, peI séul scumpie i altele ce stint ale me9tesuguluX lor si iarasT pe acest pod le scot la ttirg spre vinclare, i cea de al 4-lea fo'cuitoril ce sunt seOtori de la politie pitnii la marginea politieI cariI 41' ail casele i namestiile pe mosia mongstirei amblg tot pe podul acesta, si de la toff atI so arati maI sus i de la jiiluitorY, monastirea IT are interesul. Fatii fiind si cuviosul Intim proinegumenul, anal din ecsarhI, i Gheorghe moastireI, vechilI si din partea celorlaltI pilrintI ecsarhY, s'atl 1ntrebat

www.dacoromanica.ro

282

V. A. URECHIÀ

Aci se ordonä, ca juinëtate din spese sa fie de la Monastire *i o parte de la Tabaci i a treia parte de la cei cu case intre Radu Vodá *erban Vodä. ce ati sd féspundil ? i cat pentru obiceiul ce die mabalagiit ca'l avea de aducea monastirea podinele si mahalagiii pliltéti de asedat, tilgíduirti,(jiceind, cli mi se vede vre o simfonie in seria niel vre-o cheltuiald macar sä se coprindä in catastisele egumenï vechI, cli aii riimas podul de sit numal un ajutor ad dat monastirea, caro niet acu.m nu se impotrivesc, vrénd a ajuta pe cel sedpdtaff ar6tand spre dovadd o adeverintd a cuviosului arhimandrit

Neofit mahalagiT' Zglavociosteanu, cu lét 1811 Septembrie 23, scriind la iscaliturd din partea mahalagiilor i coprindkare, cuí ail primit talen l 300 ajutor de la egumenul Ridulul-Vodá, pentru podul ce este sd se faciti de la casa luI Varlaam pana la podul col mare, impotrivd rb'spunserä mahalagia Crt col mal mult pod Il fdcuse Raduliotu parid la casa la Varlaam si filcuse diacapi ca de acolo inainte facd monastirea sfinteT. Ecaterinel fiind mosia numiteI monastirI, de care judecandu-se egumeniI intre densif, indatorat i Raduliotal de au dat acest ajutor achicad dovadd la acésta pe pitarul Ionitd, ce ad fost epitrop

poduld si pe nepottil ltff Pea mahalagiu do acolo, s'ad adus fatd si ca(-va

tabacI ce ad ca 60 cherhanale din josul monastirei si peste Dambovita, e trora fddinduli-se cunoscut, cuí de yrerne ce tara' negutitt)ria lor o aduc si o scot spre -vindare pe acest pod, ei sunt cea mal multa pricind de strica rea poduluI &Te' dreptate se cuvine a da ajutor la cheltuiala, ce se va face la pod, nu impotrivit decat numat ail cerut, ca lor s'A li sit dea a face podul do peste lacul ce este in drumul monastireI si cu tate cii mahalagii se impotrivéa nu le folosesce acel po'l fiincl numaI de trebuinta lor, dar oranduind de s'au miisurat din pcírta monastireI pand, la portita 8f. Atanasie, lacia ce ail cerut tabacii s facd pod, ad fa:cut stanjint. 85, iar podul mahalagiilor din 'Arta monastirel, pana.' in podul lut erban-Vedd, stanjini 137; dupi5 caro de izn6vd infdtisandu-se cito trole piirtile inaintea n6strd si chibzuind mijlocul dreptittil, am gdsit ca cale, ca tabacii sil fila ucel stanjenI 85 pod peste lac, trisit pod Po urs1 i podinf bune, gróse, i mahalagiiI ca monastirea 157 stanjinI, top: mahalagiI juna6tate i monastirea jumiState, neavénd cuAnt la vechiul obiceid cand nu este dovadd in scris, iar mal ales inteacGstiti vreme canci monastirea se afluí cufundatd in grelo datoriI si ail Amas si monastirea si mahalagiil mul-

tdmitI, iar tabaciI s'ad intors pricinuind cii eI sa faca pod de nuele, iar nu de podinl, precum insusI eI ail cerut la infiltisarea Ded spre a se pune acéstd trébä in lucrare, gdsim ca cale, sil se dea lurninatit porunca Mitrie1 tale, prin mumbasir spataresc, a sili pe cate trole pilrtfle, sll giísésca drnenl sil tocrnéscil podul, dand in scris, i fäcêndu-se socotéla de catI bani tale &Sta suma sd faca mahalagiiI cislui precum i tabacil intre et, dupti caro sa urmeze mum-

basirul a implini banit de la cate trole piírtile, carl sa se faca' casi la doI din mahalagil sigurl, spre silvérsirea poduluI si cand se va strica podal de tot, sit se facit itträsl ca acest mijloc, iar pentru meremet sil tie si malialagiiI i tabacit cata la bisericI, remaind ca coa desitvéritil, hottirire sd se faca de cdtre .11A-

ria ta.-1819, Martie 13.

Istrate Crefulescu vel vornic, Mihalache Manu vel vornic. Cod. C, pag. 107-108.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

283

Eforil podurilor din Bucuresci cer luí Al. Sutu sa se iee 4eciuiala

§i de la tiglele ce l'Ara in Bucuresci, cum lag §i de la olane. Asemenea de la nisipul ce se salte din gropile din läuntrul oraplul, cum plätesce §i nisipul ce intra de afarä. Divanul consultat, aproba, in 22 Maili 1820, cu acéstá reserva, ca cine scáte nisip din chiar locul lu1 i anume pentru propria sa bina, sa nu platéseä. asemenea La 27 Maitt 1820, Al. Sutu aproba a se lua 4eciuiala de la top de ob*te, adeca §i de la suditi, cu incepere de la 1 Iunie. Domnitorul ordona, ea acest noü irot sa se vinçla tot la IntreprinOtorul iratuluI vechiù, séti i la alta pers6nd, ce ar da mal bun pret. La 1821 se va impreuna noul irat cu cel vechiii inteun Dispositiunea luata In 1819 pentrn pavarea pe viitor cu podine platite, are o urmare, tot In acel an (Decembre 22) mal de remarcat. Inginerul Freiwald cere privileghiul plutirel pe apa Arge§, co mo-

nopol pe 10 ant El va 'duce §i podinele de pavele, plätindu-i-se podina cate 12 talen una. Freiwald se léga, dand cheza§ie, a aduce 40.000 podine pentru cele 4 poduri domnescl, in 10 ani, a pläti ori-ce pa-

guba s'ar causa moOerilor, la morl, zägaze, etc., prin regularea Argepluï, ca sä devinä plutitor. Ca resplatire, Freiwald cere monopolul transportulul pe Arge§ a lemnelor de foc §i a cherestelelor §i marfel necesare Bucurescilor. Divanul primeizce propunerile cu Ore-carI con-

ditiunl, carI se pot vedea in anexa néstra de la acest capitol 2. Cod. C, pag. 197-198. Mouopolul lul Freiwald nu va impedeca aducerea la BucurescY de orI-ce lemne çi mrirfurT, pe uscat. 16) Alexandra Nieolae Sitfu voevod i gospodar Zemle Vlahiscoe.

Primitá fijad Domniel: mele, ar6tarea ce ni se face printeacsti anafora a pgrintilor arhiereI si a obstiel Dumnélac cinstitilor ci credinciosilor boerI al Divanuld DoinnieI mele, halea si mazill, o intärim §i poruncim Domnia mea, Dumitale vel vistiere, ca sá se faca" c contracturile cele trebuinci6se, dupli glAsuirea anaforaleT, ce se cop rinde mal jos si intocniaI dupti cererea 1819, Decembrie 23. (pecetea gpd.) Cod. X0V, pag. 92.

Prea Intiltate D6mne, Dups6 chibzuirea co prin plecata n6strA anafora, am al iitat Mariel tale pentru cele patru poduri domnescI ale politiel Bucurescilor, a se cuvine a face de acum inainte cu podinI cumOrate, lar tiu sarcinti a 16cnitorilor

www.dacoromanica.ro

284

V. A. URECHIÀ

Dificultatea de a face apele navigabile, era, pe la Inceputul secolulul

nostru, Cu at61 mal mare, on ca.t era une-ori imposibil sá suie indärät Ora, am luat séma iarl dup5 cum ni Wail poruncit de catre Maria ta, pi la alilturatele ponturI, ce se cer de cutre DumnéluI inginerul Ion Fraivalt, spre a i se da vole, ea in curgere de 10 anI, sá anä voe numal: Dunangul a aduce pe apa Argepuld, cherestele i lemne de foc pentru trebuinta politiel; cum. pi 16.000 de podin):, pentru mai sus numitele 4 podar): domnesci, care podin): i se plátésca podina pe talen l 12, legandu-se su iöspungii on-ce pagaba s'ar Intêmpla stapanilor de moii, la morl i zdgazuri pi portal.): cut aducerea lemnelor, pentru care d i chezap. Decl tiind-ca ac6sta este spre al oNtie): folos i inlesnire, sil

am socotit a este cuviinci6s4 cererea sa, care gäsindu-se pi de catre Maria ta cut cale se va da lutninata poruneU, ca s'a se faca contract intro numitul inginer ca domnésea viatierie. Sa nu fie volnic a trece cherestea intealtil parte de loe, faril nurnaI in pUmantul Orel pentru a Ore( trebuintil. Sä' nu indrazniascA a Cilia Ocilla cut sila, Oita a nu se toctui cu stapani):

acelor pàduri ca riza-pazar, i pang a nu le 'Arai, séri sigurifsi cut alt mijloc. Cate mort vor fi pe apa Arge5mlul stäTa:t6re i amblUt6re, de va face trebuintii sti tale zAgazurile morilor, sa platésca de r6tri pe luna câte talen l 100, cum si pentru pitte asemenea, pe catil vreme vor sta rum:He din pricina plutelor pi prinä" a se face zrigazurile la loe, care zágazurl iaràt contracciul sit' fie dator

a le face la loc. precum ali fost, ca cheltuiala lul, iar de va putea face alt mijloc, ca s'a nu se strice zilgazurile, niel a perde apa de la morl, stand sit' nu plät6scti nimic. Cate poduri vor fi pe apa ArgepuluI. pentru cele stKtUtóre pe parI,

de le va strica, sa le faca la loe, platind i venitul podulul pe catä' vreme nu va trece ámen1 pe el, iar pentru cele stAtatóre pe vase, sI plat6sca venitul podulal ca analoghie, pe cata vrerne va fi deschis, pi nu va putea sr' amble pe el. Cate vadur): de mod' pi de podurI vor avea stApanil mopiilor, pi nu vor fi apucat pana acum sit' le faca, sa fie volnicl i nepopritT de nimenea, a le face cand vor putea, (land de seire pi Dumuélut contracciului, ca si aubil gruja apt face mijlócele ce va socoti spre inlesnirea plutirei fara vAtilmare pagubil a acestor morl i podurf, eliot impotrivA urmand, se indatorézil pi la acestea ca pi la cele-l-alte mal sus rpm Cate poduel vor fi pe alte ape ma): micl: ce se varsil in apa ArgepuluT, adea Potopul, Carcinovul, Raul D6mneI, Valsanu, Argepelu pi alto asemenea mal marl pi ma): mieI, (pe care sunt morI Monte WI pot su se mai faca de acum inainte), sit' nu OA vole contracciul a lua apa din susul morilor, pi a o da in apa Argepului pi a rifinanea ca acest chip morile uscate. De se va intêmpla din pricina acesteI plutirf pe apa ArgepulttI, sétl

din till'erea zagazurilor morilor, sit,' se abatii apa Argepulul cu total dupg la moil i sil apuce alt drum, pi dinteacea pricinä' sa r6mae morile Era apä',

atuncI chezapul ce va da, (pentru care se vorbelce mal jos), sà r5spunurl or% pagaba acelor morI, ce vor r5manea sect, pa va aduce apa la local el, contracciu ca a sa cheltuialA. L6euitoril sil nu fie popritI a aduce pi el cherestele i limn° de foc de vé'Ortre i pentru trebuinta ion ca carele lor in politie, ci ali fie totl slob*

www.dacoromanica.ro

iSTORIA ROMÁNILOR

285

vasele, prin «tragere la edec». Acéstá dificultate lnlaturatd dupiä inventiunea vaporulul, preocupa 0. pe toti riveranif Dunärei In fine, tot in 1819, Decembre, Al. Sutu, asupra unei noue anaforale a boerilor, dä un nofi mare nizam, c,are atinge nu numal cestiunea

pavärei de strade, ci

i

alte afacen de edilitate.

a aduce si de vénlare si de trobuillta lor, atat lemne de foc i cherestele, cat si off-ce alta felurime de lema si alto marfuri i zaherele, in scurt orT-ce vor voi i ori de unde vor voi pe uscat, dupa cam ati fost slobocji: pawl acurn, fiind-crt Damned i se dil acésta vole numal" pe apa Argesultif,iar nu si intealtri parte, pe care apa p6te aduce orT-ce fel de negutatorie va voi.

sri fie dator s dea intr'ac6sta vreme de 10 anY, 40.000 podint de lema de stejar, lung. de 4 stanjini domnescI si gr6se de o pair domnésca pe tótil muchea, aduse pe apa Argesula pima In preajma Prisicenilor, 16.000 podinl" incepênd a le aduce de la viitorul August pana la sfêrsitill Mauuicit lét 1821, din care 6.000 sr le aduca acum inteacéstii vara, iar cele-l-ate In urmII, rèndurI, Andurl", panr la numitul soroc, si 24.000 podinl sil le aducti orI and i se va cere ta urma acestui maI sus cJis sore°, dandu-i-se do scire ca 6 luni: inainte. Pentru aceste podinT sa i se pliitésca de podia Po tiled. 12, din cari bant sil i se dea acum inainte 40.000, iar ce1-1-a1ti aducCindu-se podinile sii i se platiasca jumëtate si jumgtate, sit se scacp din mal sus 4isa suma de talen l 40.000 ce se dil drept arvuna. Pentru cat)." bani va lua de la Casa podurilor, s.1 dea chezas raja, ca de se va intêmpla di nu réspunlii podinile cele tocrnite la vreme, t6sca banit ca dobanda lor, aeel chezas. Pentru t6te aceste mai sus aiétate condee in ponturi, tot acel chAzas sr fie r5spunOtor, ca bite le va pazi la orl"-ce fel de intemplare si nu se va intinde a calca cel mai mic litcru dinteacésta legitura, iar impotriva urmand acel chesaz, sit rëspunla, pentru 'kite pagubele i choltuelile co se vor intèmpla dup5 vremY, i contractul s'cl se strice fail a pretinderisi contracciul alto cheltuell

cu cuv(Int de daune, speze, intereso, stri cu alt fol. de numirI ; acestea am chibzuit cil so cuvin a se lega in contract, iar cea deplina chibzuire r6mane

lamalta intelepciunea Maria tale.-1819, Pecembrie 22. Al Ungrovlahiet Dionisie, losif Arqes, Rtimnic Gala( don, Gherasim Grigorie Breincovénu, Constantin Oreplescu, Griqorie Ghica, Barbu Vlictirescu, Dumitrasco Racovi0i, Istrate Crefulescu vel vornic, Constantin Mihalache Manu vel vornic, Grigorie Filipescu, Griqorie Balénu, Iordache Gheorghe ilipescu, Griqorie Ralea vel vor.nic, lordache Golescu vel vornic, Constantin Golescu vel lo.gofit.

1. Le Moniteur din 25 Januarie 1819 No. 25 publica o scrisóre de la Buda, din 3 Ianuarie, in caro so serie cil : «Ou s'occupe beaucoup de l'exécution

d'un projet de navigation sur la Danube, au moyen duquel ou pourrait remonter ce fleuve avec les bateaux. Les dessins et les modèles, sont d6ja achevés; 4 grandes machines attelées d'autant de chevaux doivent servir à faire monter

un bateau chargé de 2000 quintaux.... Nu proa credea publicul in asemenea projecte.

www.dacoromanica.ro

V. A. URECHa

286

Asa el dispune : Ca din noti sä se fixeze hotarul Bucurescitor in mod statornic. Ca sä se creeze un simtitor venit, din care pe viitor sá se facä pavarea stradelor domnesd, spre cea desdvgrOtei isba' vire a löcuito-

rilor" de greutätile ce-i apäsa, lipsind de acum havaleoa si sarcina prei". Venitul caseI podurilor se fixézb'. la 429.722 talerI, constituitl din diverse articole, ce se pot vedea in nota nósträ si in actele din anexe.

Domnitorul ordonä ridicarea planului Bucurescilor, prin inginerul Freiwald. Boeril cerurä ca acesta «preAtribland politia si pe din

läuntru si pe din afarti, sä-I ridice planul in hartä mare, ca ar6lare de tóte podurile cele marI, de tóte ulitile tèrguluI, de tóte mahalalele,

de t6te ulitile mahalalelor care rèspund in drumuriie campuluI, de t6te cotiturile apel Diimbovita si de tóte alte fiinte, ce sunt In trupul politiel, dupë cea de acum sciintA i tóte aceste sä fie Mchipuite prin osebite fete si numere, dupò mestesugul ingineriei, cu tälmäcire deslu-

sità la orI-ce numere pe osebitä parte a härtel si cu scarä, prin care sä" se OCA rasura oil-ce parte de loc. Boeril cer fui Fraivald sä insemne acele locurl «cate se vor socoti indemänatice de hotar i mal ca depärtare i mal cu apropiere de vatra tirgului.» Boeril ti reserva

dreptul de a tiesa hotarele orasulul supuand regularea lor la inVárirea lul Vodä.

O dispositiune nouà mal coprinde acéstä anafora din Decembre 4819, acea ca Roff cap' salasluitorI dajnicl se vor gäsi intr'acest coprins (in

orasul ca hotare), sä fie sub cdrmuirea Dumalui Vorniculul Politiel, iar cap' vor fi häläduitorf peste hotarele si semnPle politiet, sä se dee sub otcdrmuirea ispravnicatului de Ilfov. Se va conserva numele

de mahalale iar nu de sate si locuintelor, carI vor veni in grija ispravnicatuluL E de observat, cä prin faptul intindereI juridicliunei Vorniculul de politie asupra a tot orasul, nu vedem cA incetézä, a functiona i judecätoria de längg, Spätärie, care are juridictiune asupra mahalalelor orasulul t. Pitac la Dumndlut Vornicu obstirilor i Dumndeut biv vel Aga Nicolae Golescu

iri paharnicu Hafta, ca ca Fraivald inginerul, sa faca harta Bucurescilor f i sa aléga hotar dupl margine 165 Alexandru Nicolae Sutu voevod i gospodar. Zemle Flahiscoe. CinstitY i credinciog boeriT Domniel mole, Dumnéta -vol vornice al obOrilor Gheorghe Golescule, i Dumneta biv ve] paharnache l'apache Hafta, fiind

dupii bite destoiniciile cuvinte ce ni so aratä In obqtésca anafora a pärintilor, arhiereT yi a Dumnélor cinstitilor i credincio§I velitl boerT aT. DomnieT

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROTANIL011

281

Cu VIO °tararea luatä, de a se circumscrie rada Bucurescilor, Al. N. Sutil aprobä la 7 Noembre '1810 intinclerea lui despre Colenalele halea i mazill, este de trebuintá a se hotári, prin care locurl si senme so cuvine a se socoti copriusul politieI Bucureseilor ? dupe care facónd viinci6sa chibzuire, s'a arete DomnieI mole, priu osebita obstesca anafora ca sg." dm porunc i hotarare, pe unde se cuvine a se pune hotare si a so face semne intru statornic i neclintitil sciintil. Dropt aceea dar oranduim Domnia mea, pe Damnév6strit, Ultra acéstii ingrijire, cunoscandu-ve cut sciintil de hotarniciI si ca pornire i ravng intru asemenea sáversirl i poruncim Domnia mea, chupe primirea acestul domnesc al nostru pitac, halad impreunit cu Dumnévóstril si pe inginerul Fraivald, s'A urrnatI intocmal &ye glasuirea color ce coprinde numita anafora, adicii, preambland politia si pe dinlituntru si

pe din dará s i se rádice mal. tntihri plana' in hartá mare, cu arátare de

t6te podurile cele mar!, de t6te ulitile térguluI, de Oto mabalalele, de bite ulitile mahalalelor, care respund In drumurile campultu, de tóte cotiturile apel, Dambovitel si de cate alte fiinte sunt in trapa' dupti cea de acuna fiintá i tóte acestea sil fie prin osebite fete si numero, dupif, mestesugul ingineriel., cu tálmácire deslusitii la ver! ce numen in osebitit parte a harte! si cut scara prin care sá se pótá mesura orI ce parte de loe, dar dupe acésta chibzuitI Dumnévóst i vre-o cate-va loma cate vetl: socoti, indemnilt6re de hotar i mal al depbrtare i inaI ca apropiere de vatra tirgulta, i apoI atilt harta, cat si a Dumn6v6strä ehibzuire, arétandu-se la párintiI arhiereI si la obstea Durnnélor, relitilor boerI halea i mazill, sá se chibzuiascg, prin care loe i serane, se envine a se socoti hotirele politil i acea chibzuire arkandu-se i DorunieI mele, prin obste:sea anafora i gásindu-se Cu cale si de catre

Domnia mea, sa se hotárascii priu poruncii si hotarare, a DomnieI mole, Mil catre Dumnévóstra, cii intocmaI s urmatl si ca pusul hotafelor si cut facerea semnelor ce se va socoti, c t se (quino a se cladi, intru statornicá i nestrámutata sciintil. Luand dar acéstg ingrijire asupra Dumn6v6strá, nu santera la indoialg, ca rumand intocmaT portincei DomnieI mole, ve vetY. sirgui ca tot dinadinsul nu numar, ca sil aducetl intra latina ì placutil sáqrsire, cele bine chibzuite prin sfattil obstiel, ci sa i implinitI aeéstá silvérsire, czit fárg, zabavá va fi prin putintii, ca sg so cunóscá i rorlirea in faptg, a acestor bune chibzuirI, sí de orI-ce iniesnire yeti' avea trebuintiq, vC yeti adresarisi la logofetia DivanuluI DomnieI mole, ca sit vi so dee töti't mana de ajator, tolco pisah gpd. 1819, Decembre 25. Cod. XCVIII, pag. 108.

Ro AlexarvIru Nicolae Satu Voevo I i gospodar Zemle Vlahiscoe.

Citindu-se inaintea Dornajo! mele, ac6stá anafora a párintilor arhiereI obstieI Dumnélor cinstitilor si credinciosilor boerI aI DiNanulul DomnieI

mele, haba i mazia am vedut Donmia mea, cg tátá coprinderea privesce la dime bunatiltI insotite i inelinate ciare folosul obstiel löcuitorilor acestit do Dumnedel pazitit, pravoslavnia Ora, care s'au incredintat obladuireI DomnieI mole, adeca cea dintôiui, cii trebuo negresit sä se hotarniceascrt politia Bueureseilor, prin punere de hotare si facere de semne filtru statornicil i nestráinutatg sciinta, ca inceteze vatilmiltórea intindere, si multimea indesimeI 15cuitorilor

www.dacoromanica.ro

288

V. A. URECHIÀ

tina, intärind zapisul ce'! dà »DumnéluT cinstit §i credincios boerul Domnief mele Grig. Ghica biv vel Ban la mAna a 19 fete», din Buculaturilor, prefacêndu-se (1110 savèrsirea acesti): hotg,rniciT si chipul otcarmuirei

catre ce l ce se vor afla haladuitorl: poste hotar, la care si ni s'ail argrat multe destoinice cuvinte cu indestula deslusire pentru binelo ce are a se pricinui cea de al doilea, cum ca fiind-ca facerea podurilor este o mare havalea pentrut teed, si maT vértos inteac6stg, vrome, cand padurile sunt cu total intru depgrtare

spre inceta ea celor pana acum viitrinAtóre urmarl", i cea de acurn inainte bung oranduiala, care va sa cá spre cea desilvftsitil izbgvire a 16cuitorilor,

s'ail chibzuit a se alcatui un simtitor vonit, precum tot intr'actista anafora cu socotélg se aratil, ca care sa se pótg, cladi podan f tot-d'auna prin cumpar&óre de materialuri, lipsind de acum inainte havaleaua i sarcina t'érel" ; asemenea

sa se p6tg face cut inlesnire si trite cuviinciósele meremeturi peste tot anal, farg cea mal mica sup6rare a cuIvasT, ariltêndu-ni-se si la acésta prin indestula tälmacire, stradania ce ar fi fost sil come 16cuitoril la o asemenea °rand uialg, cand ar fi fost sg, faca podan f si de acum inainte, iargsl" prin havaleaua cum si multa pierdere de dobitóce ce ar fi s'a se inti.,Imple i pagaba stilpanilor pgdurilor, care acestea 4icem Domnia mea, cum ea or].-care fiinta omenésca intelegèndu-le dupg a lor infiintare, nu este prin putintg sii le hotarascg faea" mustrare de cuget i farg de a nu Amanea pang la sfarsitul vieter ca o vedfnica intristare intru adancimea simtirilor sale, cgtre adista am vèqut Domnia mea si socotéla acestu.): venit ce s'art chibzuit, ajunend pana la taleff 129.722, ban): 60, iar alcatuit din taleri 25.000, din obianui.tele veniturl" ale podurilor din take 45.892, ban): 60, séa cati" vol. esi dupi5 suma catastiselor lefilor din

poprirea de cate 2 parale la leti de la t6to blue, (bez unele ce s'ati scald si

dupii trebuintg si dupe' cuviinta, precum se area in anafora), si din taleei 10830, din poprirea iaras): de cale clod() parale la lea, de la avaeturile vistierief i

simbriile ispravnicilor si a samesilor de la 12 judote, si din talerT 48.000 de la lude 600 scutelnici ce s'ari chibzuit a se face pe sema case): potlurilor, 300 din podaril: ce swat in fiinta, i altl: 6men): dintre ludele vornicilor cu cate o jumiftate do lude sciitjamént pentru fies-care, s't tre): sute din luarea a

300 scutelnicl" din suma celor dupb" cartl", nesocotindu-se vre-o calcare a dreptulu): cu'ivas'f, dupti tóte ce se arata mal jos, asemenea am vggut Domnia mea si

Inchipuirea socotele): politieï Craiovel, alcgtuita in suma de tale): 5.514, iargs): din poprirea do cate douè parale la leil, la bani): ce s'ail scatitit dup6 trebuinta', atat din catastisele lefilor, cat i s;mbriile ispravnicilor si a samesilor, destultIndu-ne si de cate bine chibzuindu-se pentru acesta suma, so vorbesce

inteacésta anafora ; osebit de acésta am 44urt Domnia mea si sorkele dupé care are a se primi la casa podurilor fies-caro sumg, atat din cele obicInuite si mal nainto veniturl: ale podurilor, cat si de la Casa lefilor i de la vistieria Domnief mele si de castiurile scutelnicilor ; asa dar bine chibzuind coprinderea

acestor ariltarT., i intelegeind cu dinadinsul rodirea acestlif folos, liludgan bunele

cugetar): ale pgrintilor arhierel si a obstia. Dumnélor velitilor booriaI Domnieï mele, i cun6scem ea dinadinsul, cit prin iubire de bungtate i cu indestula ravng catre folosul obstiel norodulta, pornindu-se, implinesc Ned tilggduire o sfantg datorie ca iubire de patrie, catre acHsta pravoslavnicg, Ora, infra care aflfindu-ne i Domnia mea, din buna-vointg a milostivulut): Dumneleil, domn obladuitor ne cun6see.0 col ma): intêid datornic intru ale sale facer): de

www.dacoromanica.ro

289

ISTOBIA ROMINILOR

rescl, nominal arètate, prin care li cid 108 pogeme i 1/2 (cate 6-9 po-

g6ne de om) cu invoialä, acà pe fle-care an sä aibä a da chilla de bine, ce1 mat tnêií cm neadormire si ingrijitor obstesc pärinte, i ca un savhsitor vrednie de bogatele r6splatir1 a tut puternicului, iar impotriva ostindith pacatulat celta' farg de ertare, do aceea si pe langi alte facert de bine, ce ne-am os1rduit sg aducem intru sav6rsire, tirara ac6sta Ora_ a Domniet mole, din ceasul ce ni s'al incredinttt a sa oblädttire, si pe cit ne-al s1obo4it vremelnicile intemplarl, de mare folos cunoseênd i mesto ariStarl, filtra bite ne sunt primito si le intarim Domnia mea, ca sa's1 alba urmarea tntocmat, ca acbsta osebire numat, ca Dumnélor boeril Efori al Casel podurilur, prirnind banit veniturilor ce s'ati (jis si chivernisindu'l prin tdtri economia, intoemat dupiS povatuirea datoriel Dumn6lor, atta la sporirea ce vor putea s agonisésca din dobAncJile ce vor castiga din vreme in vrerne. la cet ce le vor prisosi, cum si la cheltuelile ce vor face dupä netp6rath trebuinth, dhndu-st socotéla la sf6rsitul anulut, prin vrednice si nethgaduite dovecjf, 01.1-011 bata): le vor prisosi, or tu naht ség in zapise sigure, i g tta spre rëspundere la oil-ce teslimatisi la obstésea Casa a rel, care s'ah intocmit cerero, sti fie ihdatoratt si s'al alcatuit eu anafora, prin sfat de obste, si ca a nóstra domnésca intarire incredintAndu-se sub chi vernisirea si epitropia Preaosfintiel sale phrintelutl Mitropolitul Ora i a tret boe I i tret casiert, fiind-ch acésta este cea mal" int6iti Cash a Oret, i cea mal temetnica si statornich, la ca .e are sà primésca nu numat cladirt noug de veruturt, nealaturate la niel o madea hotarIth, docit nurnat pentru lucran t folosit6re obstiet, ce si ori-ce alt prisos din veri-ce venit va fi pe séma trebumtelor täret, i d n vert-ce obstésca socot6lit ce se va chata de phrintit arhierei si de obsteo. Dumnélor velitilor boerl. Dcct poruncim Domnia mea. Dumitale cinstite si credineios boerule al Domniel mele vel Logofete de Ora de sus, Oheorghe Filipescule, s'a se faca de la logofetia Divanulut Doïnniet mele. patru pitace dernnesct si poruncitóre bateen-mí dapt; glasuirea

chibzuirilor ce s'el %cut si (11196 hotartrea Domniet naele, cel dint6iil catre boerii ce se vor orhndui hotarniel politiet Bucurescilor, avflnd dimpreung cu Durnnélor i Dumnólui inginerul Fraivald, ea sa urmeze intocmat precum intr'acésta anafora se coprinde, cel de al doilea catre Dumn6lut vol Vistietul, ca de la urmat6rea diminie a lut Octotubrie, si se ale ttuiasea catastihul lefilor, ce se asterne de la vistieria Domniet mele, dup6 izvodul co se cuvine a se face Intru. asemlnare ace3tif socoteli, ce ni se aratä aeum, asetnenea í pentra poruncilc co se alvino sa se faca tarat de la Deeembrie, pentru poprirea de

elite 2 parale la leh, si la lama' avaeturilor vistieriel si la af simbriilor

ispravnicilor si a samesilor j tdetelor, si in ce chip a i sa se teslimatisésch de la Vistierie acesti: bant, i la eare sortice? t'atocina' dupiS coprinderin socotelet ; asijderea i ca sä albi a Intocmi de la viitórea séma a lui Vevruar cu 161 1820, lude 6 )0 seutelnict pe s6tria Casel podurilor, intoemal dupli chipul cese arda intr'ae6sta anafora ; cel de al treilea chtre Dumn6lut otchrmuitorul Casel lefilor,

ca la sf6rsital fies-ertreia diminit sui alba a teslimatisi banit, co se vor aduna din paprirea de Cate 2 parale la lel, intocmat dupä coprinderea catastiselor ce se vor peeetlui de catre Domnia mea, 5i col de al 4-lea, catre DumnOlor boerit Efort ai Casal podurilor, cum al si urrneze ca strIngerea acestor veniturt, si in co chip al sh'st dea socotéla la sfàrsitul anulul, chnd atht dup1) coprinderea celor de mal jos, cht i dup5 hotiirlrea Domniei mele pentru pris6sele ce se Istoria RomanCor de V. A. Media

Sgooran,

www.dacoromanica.ro

XIX-19.

V. A. URECIIIX . . . Deci ur. sA aiba a stäpAni

p5.mAnt pe fie-care pogon, Po talen I 7, in douò cAViurl.

rnand cu plata chirle] dupë acéstd sinfonie.

.

.

vor vedea la cOutarea socoteleI, Dumnélor insä s li se dea si o copie dupä acéstil anafora si domnésca nisträ intiirire, adeveritii si de logofetia Divanulul Domnia mole, ea srt stea in pastrare la Casa podurilor, improunä cu alte hartiI ce mal sunt acolo, alcrttaitóre de alte venituri si ca'derf ale acestiI Case. Dup'é savérsirea acestora, Dumnéta ve l' fi ingrijitor, ca luand slivérsire si hotOrnicia politieI, intocmaI dupé cele ce mal' jos se aratrt, sä se alelí:tajase-A pentru bite osebit hrisov al DoninieI mele, i hotarire spre folosul obstiet orrisanilor liicuitorI téranT, care impreung ca acéstri anafora i ca anabraoa

hotOrnicieI politid, se vor da in lastrare la Sfinta Mitropolie, spre vecInia çi statornia pAzire a acestor bune si de obste'folositére hotarlri, iar pentru

venitul politieI CraioveI, astepth'in Domnia mea, aretarea ce ni se face ca osebitii intocmire din partea Dumn6luI vel Banal, ca s'O dOrn cuviinciósa hotiirire, cate

acésta sO se vorbéseä in hrisovul DomnieI mele, ce se va alcatui dup6 sOvérsirea hotOrnicieI politieI, precum s'ail qis.-1819, Decembrie 24. (pecetea gpd.) vel Logo.M. Cod, %CV, pag.

Prea &rapte Mame, AstO-dT, la

ale urmaloruluI Decembre, dupé luminata porunca

tale, stringéndu-ne ca totiI la domnésca MärieI tale Curte, am cetit ea luare aminte i luminat pitac al MilrieI tale, scris de la 26 ale trecutulul Octombre anaforaoa Dumnélor boerilor eforI, aT. Casel podurilor, ce s'ah dat intea nóstiä chibzuire, scrisO de la 17 ale numitulul Octombrie, védénd coprinderea acestora, am inteles rara tägAdaire terneiul obstesculuI folos, la caro pe langa buna voin i piirintésca ingrijire a Mriei tale, cunäscem ca din parte-ne o desä'vérsitO datorie a ne supane sit chibzuim i sit' ingrijim, pentru cele maI inlesnitére i trebuinciáso mijkice ale acestor urmOrI s't noI insotindu-ne bunelor eugetärI ale l'aria' tale si mal vértos firésea ndsträ datorie implinind sä cercara nemOrginita bucurie, ca ruin' ce prin slavnicrt faptO, avem s fim pricinuitorY obstiei ; asa dar dupé bite pgrunderile, ce am &cut la cele ce ni arätat si mal vértos urmand gläsuirei mal sus arifdatulul luminat pitac al M'Oriol tale, dicetn, ca' dupä mare trebuinta, se envine a se pan& la o bulla oranduialO, dou5 lucran, unul adecO, sciinta hotaruluI politiel Bucurescilor si al doilea venitul CaseI podurilor, intru asomenea destoinicie, in cal i trebuinta a pusurea sä' se ImpIinésc i havaléoa din Ora s lipsÓsc, cea dintéiti pentru c intindéndu-se politia din vreme in vreme, precum pildele ne aratO, ati pricinuit i intindere podurilor, care adule cbeltuialri neasemënatO tiebuintel i scumpete productelo-r, neflind de ajuns sii implinéscA trebainta numaI 16cuitoriI judetelor, ce cad Ntru apropiere, precum se urma maI nainte strimtorare ulitelor mahalalelor despre campurl, ande inmultindu-se balfacurile i norbiele, este preste pntintO sii trécä carele täranilor, ce aduc folurI de trebuinte la térg, spre imbolsugarea obsiel si asa infra' i trec pe podarile cele marI, pricinuindu-se ca acésta atat de mare derApOnare, in cat de ar fi sä', tie un pod 10 anI, dinteacésta' pricinä abia tine acum cincl si vaso, iar cea de al doilea, pentru c putem dice, cum c färii un asemenea destoinic venit

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

291

vole avònd Cu acPste pogeme de loe in veci, din nérn in ném desävèr§itil stäpanire, a le vinde §i ei la alVI, sea.ii de a le da zestre nicI odiniórri mi se vor putea savérsi podurile, färil de a nu se prieinui o mare

havalea in Ora, prin perderea de multe dobit6ce ale crestinilor, prin care nevoIe si cheltuialri a satelor

i

prin pagaba stripAnilor podurilor, nu numaI

facut podurile, s'au félut asomenea role si

pentrn c. oft' in ce vreme

vAtanAtóre cutre obste, sIvérsiff. si mate role si pagubit6re armArI, ci i pentra fiind-cg cu inteacestä vreme de acum, uinéia", dospre tóte a se inmulti si trebuinta podinilor, este in ma): multa suniä i depärtarea padurilor vederat`a, Inca de ar fi BA se tale podini iaiuÏ prin havaltioa treI, precum fost 'Arai acum, urrn6zii ca negresit, s nrivAl6scri lAcuitoril prin muntl i prin ripe, pricinuindu li se mare strAdanie si nevoIe, päná su saitä o bucatil de lemn, la loc indemAnaor de carat si apoi sA'sl p6rcig si dobit6cele, ea cilratui de acolo pans1niel, fijad locurI depArtate. lied spre inlesnirea acestor doué urmilrI, care este cunoscut, cum cii sunt vätilmät6re obstiel norodului i spre cea de acum inainte indreptare si bunrt orAnduialA, càt pentru nizamul politiel, am chibzuit cii se euvine sA se pue in lucrare, cele ce mast jos se aratil, care gAsindu-se Cu ,cale si de care Maria ta, BA se aducii intru sAvérsire. 6rt se orAnduiascA prin porunca Väriei tale, orl cAtl. boeri se vor socoti, ca sciintA de hotärnicie, earl avénd impreunä ca dAnsil si pro Damn61ul inginerul Fraivald, orAnduit iarìíi prin porunca AlArie1 tale, si preamblAnd

politia qi pre din Mantra si pro din alar, sal radice planul in hart& mare cu arfi,ture de tdte poclurile cele mart, de tóte ulifile tdrgului, de táte maha-

lalele de Mte uliÇile mahalalelor, care réspund in drumurile ampule., de tóte cotiturile apoI DAmbovitel, si de t6te alte fiinte stint in trupul politmel, dupé coa de acrim sciintrt i tóte acestea si fie inchipuite prin osebite fete si numere, dupé mestesugul inginerief, ca tillmAcire deslusitA, la orl ce numire, in ose-

bitä parte a hartei si ca sean, prin care si se p6tA mésura orI ce parte de

loe, iar dupé ac6sta si chibzuiasel Damn61or si vre-o eta° va tocan, crite vor socoti indemAnatice de hotar si ma): ca depArtare i mal ca apropiere de vatra térgulul i apoT atat harta, cAt si a Dunnelor chibzuire arkfindu-se i now)", BA se facA obst6sca chibzuire, prin care loc i semne, se cuvine a se socoti hotarele politieI ? care afettIndu-se si MarieI tale, prin osebita anafora i gAsin-

du-se cu cale si de care Maria ta, sa se intrir6scA prin luminatil porundi a

InAltimeI tale, datA cutre numitiI boerI, ea intoemaI BA se urmeze i eu pusul hotarelor i facerea semnelor, ce vor socoti a se cuvine a se face, tarn statornicif i nestrAmutatil sciintA.

Dupé ce se va hottiri coprinsul politiet prin punerea hotarelor si facorea sernnelor, precum s'aa ()is. orI cAtI siausluitorl dajnicI se vor gAsi inteacest conrins, sii fie sub oteArmuirea DumneluI VorniculuI politieI, iar cAtI vor fi hAlriduitorf, peste hotarele si semnele politieI, sa se dee sub oteArmuirea

isprilvnicatului Ilfovuliff si facilndti-li se euviinciósa alegere, off cal vor fi 6meni ea rne$tesuguri se vor aréta anume la Vistierie, ca 81 I ase(je intro ruptasil judetuluI, dupé orAnduiala ce se urnikti i la alte judete, lar col ce vor fi plugarl i 6menl fait' metesuguri, se vor avgla ea lude, dupti starea i putorea ce vor avea, Indatorindu-se a'sI face cislele intro dêniI depti orAnduiala re se urm6zA in tart tera i printr'acest mijloc orI-ce mahula, s66 parte de mahala va rémAnea pe din afara hotarelor oteArmaindu-se de isprAvnicatui Li-

www.dacoromanica.ro

202

V. A. UtIgCHIÀ

Proprietarul 10 reserv5. dreptul de a relua locul, la copiii lor de va fi lAsat in päragin5., ca sh-1 dee altuia. Asemenea monopolul fovulul, precum s'al 4is, cat despre fèndul dajnicilor se va haladui numaI de catre ruptasl ai judetuld si de catre eel. ce se vor lega cu... . . i estractarY vistieri si t6te aceste 041 se vor da de plasile ce vor cadea insotite, In cap, s6i in Lauri, eu acéstä osebire, insa ca si nu se numésca sate 'lid. in sciinta acelor häläduitorl, niel in sciinta vistieriel, sél a ispravnicatulul, ci tot mahalale si tot ca aceeasI numire, care vor fi av5nd i acurn, pentru numal ca acest mijlec va taceta inmultirea celoi prin catab.risis lacuitori erasenl, carif dosind dup5 la sate navillesc in marginile politiei, pricinuind ca acésta i satelor derapanare si politiel in multe chipurl vatilmare, adeca seumpete de hrana, pentru obstea orasenilor color adev5rati i strimtórea do locurl prin ulitele mahalalelor, cladindu$ï colibele eu atta de multrt dere i indesire, Witt din pricina 'mom ca acestora s'al inmultit nor6ele si batacurile mahalalelor, de nu se póte sä'vérsi trecerea drumetilor si se pricinuesce darapanare i podurilor. 5) Bez dajnieil tërara, slobod si fie cine va voi si salasluiasca in politle, dar mal intéla si se faca cunoscut, prin Vornicia politiel la domnésca Vistierie, sa se aläture la oranduiala ce i se va cuveni i sä i se tr6ca si numele in catagrafia politieI. lar pentin facerea acestor patru podurT domnescl cunoseénd greutatea trebuinta, am chibzuit, ci s'ar cuveni si se alcatuésca un simtitor venit din made-

lile ce prin osebita socotéla se arata mal jos, ca acésta legatura msi, ea de acum inainte, si lipsésca pentru totdoiuna havaleaoa din téra, i 1)umn6lor beeriI Moil al easel podurilor, stringênd acestI banl dupö sorocul fies-careia suma, precum se arata in socotéla, chivern:sésea inmultésca prin dobancill, si ca trecere de anI, ca i euviinci6sele nieremeturY si se facrt peste tot anal, cate vor privi spre ecnnomia i indelungirea tinerel podurilor, si podan l nod si se cladésca in vreme de trebuinta, prin cump5rat5re de podinl fara niel o sarcinil a Orel, indatorandu-se si Dan6lul, ca pe tot anal dea socotéla primirel si a cheltuelelor, la obstea parintilor arhierel si a llumnélor boerilor, precum din vechime aa urmat obiceiul. Acest venit se Ricatuesce din obiefnuitele venituri ale podurilor. din poprirea de cate dou5 parale la lea, din tote letile ce se dau de la Casa lefilor, bez celo ce s'a i seildut dup5 cuviinta i trebuinta, precum so vorbesce mal jos, si larasI din poprirea de cate 2 pantie la lei( din avaeturile ale vistieria, si din simbriile llumnélor ispravnicilor i samesilor din 12 judete, fijad ca simbriile ispravnicilor si ale sarnesilor ce analoghisesc la cele-l-alte 5 judete ot presto Olt se scad dint eacéstä

socot6lii, iariï dup5 euvéntul ce se vorbesee mal jos, si din lude 6(10 soutelnicl ce am chibzuit, sil se facrt pe sérna Casa podurilor, Lisa lude 3( 0 din 91 podan T ce sunt infiinta i 209 alesl Cullen): din ludele birnicilor, earl se vor Karim ca cato o juniètata de lude fies-care, si 300 din luarea a 300 scu.telnicY, din suma color dup5 641', earl' se vor alego ca osebit catastih, precum se va gisi ca cale, socotindu-se ci dintr'ac5sta luare nu se pricinuesce nicY o calcare a dreptuld nimulul, de vreme ce fies-care se face folositor obsitel,

lipsindu-se de un putin ajutor, ce prin harazire i s'ail fost dat, si din care harazire are si facil o asemenea jertfire pentru folosul obstel, i clapä acésta chibzuire se aduna suma acestu.I venit in cargare de un an, pana la talenI

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

293

vinuluI i rachiului, si a scaunulul de carne de v6Inlare. Acéstd afa-

cere este din anu11819, Octombre 26. Ea va da ocasiune apol la lung vin(area celor de maI nainte veniturI ale podurilor, iar eänd si peste acesto veniturI se vor mal chibzui si altele, din vreme in vreme, prin indeletnicire si färä do a pricinui vre-o vätämare la vre-un alt folos obstesc, 01 la vre-o ia parte adore, atuncl iarT snglilsuindu-ne vom iris* pärerile dupii euviintrt, i vom ar6ta Märiel tale, prin osebitä aitafora ; scäderea ce faeem la poprirea acelor eäte 2 parale 129.722 banl 60, p6te si mai mult, firesee,

la 101, atät la catastisele lefilor, cAt si din simbriile ispravnicilor si a samsilor de la 5 jadete ot preste Olt, este in dou5 chiptirI chibzuitl, anal dup6cuviìn altul dup6 trebuintä; col dup6 cuviintä este, sä, ailidicnn cut totul ac6stä poprire la 16fa DumnéluI Divan Efendisi, ca un obraz afländ.u-se musa& pentru osebite niaslahaturI impérätesel si ale serhaturffor, nu se cuvine a se socoti in r6ndul cela! ce trebue s folosésert obstea norodulut ca acest mijloc

i a Dumn6luf Bas-besliagasi, i a zabitilor jadetelor, i a og6curilor si a pandurilor, carl ca nisee paznicl al tèrel, i impotrivitorI firciitorilor do role, indestul ajata obstea norodulul ca slujba ce fac, i de aceea fiind insur,ät folositorI catre obste, nu se cuvine a se folosi obstea si din r6splälirea ce li se face, de, vreme ce folosesce din slujba lor, precum s'ad dis, iar col dup6 trebuintä este

cä arädicAnd de la Casa podurilor venitul acelor dou6 paralo la lell, do la lefile CraioveI si de la simbriile ispravnicilor acelor 5 judete, ot preste Olt, le fuera osebit veuit in trebuintole CraioveI, precum se aran.' iarllí prin soeot6111, in josul socotelei Case! podurilor, ca dinteac6stä suma scaçléndu-se

int5iii ce! ce sunt hotäriti pentru d)htorul politiel. de acolo, co! ce vor r6manea, prin osebitä intocmire sil so dea infra ajutorul podurilor CraioveI, ea sä se indrepteze ì drumurile de acolo prin cump6tra6rea de materialurl färä niel o havalea séí sarcinä a 16cuitorilor t6ranI, ci dup6 s6v6rsirea acestor doull bune chibzuirI i intoemirI, Dumnélor boerif EforI aI Case! podurilor vor fi pururea ingrijitorl, nu nurnaI pentrii buna stare si temeinica cliidire a acestor patru podar!, ci i pentru t6te celo-l-alte ulite, Upé cuviintä, de arre stäpiinii locurilor, ce Tor cildea in laturile acestor ulite, precum din vecliime s'ah urmat obiceial, si printr'acest mijloc sresi atle politia citviinci6sa ingrijire si sä cerco säliisluitoriI orOcnI, de acum inainte o petrecere i vietuire filtra t6te asernanatä cuviintel, i intru adev6r dup6 multämita Acestea s'au chibzuit de cätre no!, caro de se vor primi si de e tre malta intelepciune a Alariei tale, ca pleeätiune ne rugärn sil bine ToestI inilltimea ta a le intäri prin luminatä pecete a MärieI talo, alcätuindu-se osebit hrisov de la legofet.a Divanului MirieI tale, ca si r6mäe pentrit totdeauna o veclnicA si statornicä legiuire, infra a levirir folosit6re obste! nurodulul, al treestil pravo.slavnice t La, a carul obläctuire dup6 caviintä s'a1 incredintat Aläriel tale,

iar botarirea r6mäne la llaria ta. Al Ungrohlahi4 Dionisie, Io9if Arqesiti, Rmizic Galaction, Gherasim Constantin Cretulegcu, Grigorie Ghica, Barba Vaciírescu, fitrate Cretalescu vel Vornic, 311halache Manu vel Vornic, Grigorie Iilipescu, Grigorie Beileanu, lordache Witineanu, Gheorghie .F'ilipescu, Dumitrache Racovipi, Constantin Filipescu vel Vornic, loan ,$tirbeiz1 vel Vornic, lordache Golescu vel Vornic, Nistor Logojkt, Constantin Goles:u vel Logoftt, Constantin Ceimpineanu vel Logofët,Damitr. elche Elrieoscoteil vel Logoftt, Manolache &terma vel Fornic.

www.dacoromanica.ro

294

V. A. URECH1À

proces Intre propriet Colintinei §i intre familiile celor carl at cumWat Ioeuri In anuI 1819. Socotelite iratulul casa podurilor in curgere de un an intreg, precum mal jos se m'ates. Talerl

BanT

De la veniturile podurilor ce sunt sciute, procura s'ad urmat pan acum, aü sd se respundd la sciutele sorke 25 000

De la Casa lefilor ca popi ire la cate 2 parale de "led din lefile ce se va coprinde in catastihul fiee-cdreia diminii, hez la lefile cele sciidute ori mai mult vád mai puin, dup5 alc4tairea ce se face la fiee-care catastih. Dimlnia liii Decembre ot lét 1819 ei Ianuar 1820, insii : TalerT

210.985

BanT

suma catastieelor acestor douli

58.010 - se scad. Talerl

7.000 cinstitnl Divan Efendisi.

152.975 152.975

152.975

152.975 152.975 152.975 917.850

36.100

36.920 DumnéluI Bae-besli-agasi i ogeacarile ei pandurii. 6.710 zabitiI judetelor. 7.380 lefile CraioveI. 58.010 ; cara' socotindu-se cate douiá parale la fac banii ce impotrivd se aratii i urm6z4 a se da aceeti bani la casa podurilor la sfareitul lai Ianuarie . . 7.648 90 diminia lui Februarie i Martie, asernenea la 7 648 90 sfareitul lui Februarie

diminia luI A.prilie i Maid ipac la sflreitul 7 648 lunei. lui Maid diminia lui Iunie ei Iulie la sfareitul lui Julio 7.648 7 648 diminia luI August i Septembrie 7 648 dinnnia luI Octombrie 4 Noembrie

90 90 90 90 45.,-92 60 45.892 60

De la Vistierie pentru poprirea de cite 2 parale la led de la avaeturilo ei de la simbriile Dumn6lor ispravnicilor ei a sameeilor din 12 judete, bez la coi ce se scad. pe Decembrie i Tanuarie. 9.700 avaeturilo

37.400 simbriile ispravnicilor i a sameeilor. 47.100 11.000 so scad coi co analoghisesc la judetele ot preste Olt.

36.100 36.100

36.100 reman, la caril socotindu se cate 2 parale, urmea a se röspunde in Decembrie . . 1.805 1 805 pe Februane i Martie, in Februarie pe Aprilie i Maid, in Aprihe 1 805

www.dacoromanica.ro

295

1STORIA ROMINILOR

Cureitirea stradelor. Se mentine sub Al. Sutul dispositiunile an. teridre relativo la obligallunea prävalinilor de a mätura inaintea prApe Junio i Tulio, in Junio pe A ugust si Septembrie, in August pe Octombrie i Noembrie, in Octombrie

36.100 36.100 36.100 216.600

.

1 805 1.805 1.805 10.830

De la 600 scutelnicT, insa. :

10.830 --

300 din podar): si ludele birnicilor 81 722 60 si 300 din coi ce se vor da din suma scutelnicilor color dup6 carff, socotindu-se fies-caro Po talen): 80 pe an, insa la Febraarie let 1820 castiul intôiü . 24.000 24 000 la .A.ugust, castiul al doilea 48.000 60 Socotéla veniturilor podurilor Craiove ipac in curgere de un an intreg : Din lefile CraioveY, insä : TalerT

Talen

BanT

pe Decembrie 1819 si Ianuarie 1820, la culi socotindu-se cate 2 parale la lea, fac banil ce impotriva se ara.% j urm(yza a se da la sfarsitul le' 'anuario 1820

7.380

369 369 q69 369

talen l

pe Februarie i Martie, la sfarsitul lui Martie . pe A.prilie i Mai6, la sfarsital luT. Malí 7.380 -- pe Junio i lidie, la sfarsitul lal Iulie . . .

7.380 7.380

7.380 -- pe August si Septembrie, la sfarsitul luI Sep369 tembrie pe Octombrie i Noembrie, la sfarsitul laï Noembrie 369 2.214

7.380 44.280

Iar acestI talen)." 2.214 séa catI se vor alego dupli catastise In séma lefilor Craiovel, primindu-se la fies-care soroc, precum se arata maï sus de catre Dumnéluï Caimacarnul CraioveY, se vor da In osebite sume, adeca coi ce sunt hotarlyi de mai nainte peutra iratul dohtoruluI Craiovei si col ce vor r6manea la Epitropil podurilor, ce se vor orandui prin osebita intocmire.

2.214

Din iraturile ispravnicilor si a samesilor de la acele 5 ja-

dote ot preste Olt, care poprindu-se de catre Vistierie pe fies-care séma., se vor da prin oranduiala de la judetul Doljuluï din banif dajnicilor in primirea Epitropilor la podarile de acolo : 11.000 talen pe Decembrie 1819 si Ianuarie 1820, socotinda-se cate 2 parale la len, fac baniï dimpotriva si se vor da cu oranduiala, insiti : pe Februarie si illartie 1820, in Februarie . 11.000 1 550 1 pe Aprilie si Maiti, in Aprilie 11.000 550 11.000 11.000 11.000

»

» »

pe Iunie si Iulie, in Iunie

pe .A.ugust si Septembrie, in August . . pe Octombrie si Noembrie, in Octombrie

.66.000 talen)",

www.dacoromanica.ro

. .

550 550 550 3.300

3.300 5514

BanT

v A. URECHTÀ

296

a caseI §i a ridica noroiul. Se pare cA aceste dispositiunI caQuserd in desuetudine, de aceea A. Sutul 1 reinnoesce in Iulie 1820. Pr6osfintia ta Orinte Mitropolite al Ungrovlahiei chir Dionisie, iubitorule de Dumnerje.1, sfintia ta episcope al Buzkilul chir Gheras:e, i Dumnévósträ cinstitl i credinciosf velitilor boeri al Divanului DomnieI mele halea si mazill, din c6sul ce dumneze6sca pronie ne-a6 asecjat in scaunul otcarmuiresi acestil de Dumnezeä pízite t6rI, socotind pe totI supusiI nostrI, ca un amanet lucredintat sub a nóstrii chivernisire, tot cugeful nostru 1-am Indus cu libov pärintesc spre cele ce privesc la intocmirea color folositóre i pricinuit6ro de obstésca bunä petrecere, i dintr'acel ceas i pan acum, privind la multe obstescl lucrurY, i vécjéndu-le cä din pricina trecutelor vremi, ail ajuns la därii-

pänare, n'am trecut ca vederea nicl un fel de mijloc, a nu'l pane in lucrare spre indreptarea lor, ci din cat ne-ati sloboçlit si pe noi: vremea panil acurn, s'a6 cunoscut in faptä, d)mnésca nosträ pornire i silinä, ce ca dinarlinsul am pus a le aduce iu stare bunä, ca multämirea, credinciosilor nostrI sup*, dar

intr'acele obste-stl trebuinte una este si nradeaoa Po lurilor, de aicI din orasul scaunulul DomnieI mele Bucurescl, earl podurT, este de toti vNut cat sunt de trebuinci6se, atat 16cuitorilor ora5uluI acestu,a, cat si tëranilor de prin judete, ce necontenit vin aid, aduand cele trebuincióse de hranä i imbelstigarea obstiel, aclecii sunt mijlocul impärtgirel si oräsan.lor intro dêniI, i t6ranilor ca oräsaniI, i iariisI de totI este vOut la ce sta.() se aflä acum aceste podurl,.in cat ca anevole se p6te iconornisi dregerea lor, nit este cá. la acéstä obst6scä mare trebuintä, se ctivine a se impreuna si obstescul Duranév6strä bun cuget, a se face Lira perdere de vreme o bung chibzuire, spre gäsirea mijloculuI celui inlesnitor la o bunä intocmire, spre avea acest obstesc folos de a pururea finta sa. Drept aceea, cunoscutil fiind DoninieI mele ravna, ce ca hierbint6lä avetl la cele folositóre patriel, poruncim, ca adunandu-vi5 ca top'. la un loe, mal intaid sä cititl ca luare aminte acéstä anafora ce ne-ati dat Dumnélor boerit Eforl aï podurilor, dupä aceea, st faceti' obstésca chibzuire, ca osebitä protimie, insufletitä de dreptatea patriel, ca sä gilsitl mal 1310.5, care sunt acole mijlóce prin care ea se poprjseä de aeum inainte lungimea i latimea orasuluï, Bueurescitor, (de vreme ce ca slobodit intinderea orasulul in lung si in lat, färä' ,poprire, sporindu-se i podurile, nu se mal pot iconomisi niel cu facerea. nicl drogerea) í ca ce dmenI st fe slobod a se mal primi adäogandu-se cu. Thenintrt, si ea binale inläuntru In col de acum coprins al orasuluI? si al doilea, sit chibzuitI si un iratindestulat i potrivit, ca trebninta ce aratä Dumnélor boeril EforI, printeacéstä osebitä anafora, pentru &coma podurilor, care irat sä fie a pururea temeinic, ca i podurile sä-sl aibii tot&Erna finta lor temeinicä, si de t6te pe larg cu bunä pliroforie sä' ardtatI Domniel mele in scris, tolco pisah gpc1.-1819. Octombie 26. (pecetea gpd.)

Vel logofit.

Cod. XCVI, pag. 93.

Prima Harta a Bueureseilor. Cun6scem härtile Mute a Bucurescilor i Iasilor, in secolul la ocasiunea ocupárel: Bucurescilor de cálre Ducele Coburg, dupä invingerea

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

297

La acéstasj ocasiune obligä pe precupeti, carf vind fructe de-alungul stradelor, sà ridice cojile de pepent, etc. aruncate de cumparatoril de la el 1. Domnitorulul N. Alavrogheni la judetul Rämnicul-Särat, genial ostirel" Austriaco ridicá planta] Bucurescilor. VedI harta Bucurescilor diu opera luI Sultzer. VecJI tomul III din istoria misten'. Carte a venitulul poduluï. I alaftoac`dI

Zemle Vlahiscoe. Find-ca venitul poden"): allugireel i Falastóca, din sud Vlasca, care este venit al podurilor, pe acest urmiltor en ca 18t 1820, s'al vendut s'ati dat dar acestil domnesca mitsrä carte numituliff cumperätor, cure s aIb volnicie a lea venitul de la aceste podan, cari ati fost

obiclnuit, iusä de car ofi ce bol sed ca cal, va fi inarcat de orl-ce material povarä, va fi de jug sase banl, de car desert, de jug t'el" banl, de la vitele de bol, de ved' f bivoll i catárl, ce sunt pentru negutätorie, ate dol banl, de la chirigiiI ce" ce aduc märfurI, impovär 41 de negot si sunt chirigil, carl unul are trel i patru cal, sal mal putinI salí mal" multf, acestia de ties-care cal impoverat sä dee cate o para, Ir mal mult sä nu se indräznevä a lua niel a face superare si la altil care nu este anduit de a lea, cà strasnic se va pedepsi. lie care pornncim Domnia mea, si Dumnévestra ispravnicrlor, fiti cii privighere, a nu face si oanduitul acesta armar): impotrivä, cà vetl fi respundetorl, i saarn reeeh gpd. 1896 Februarie 1. Cod. %Mil, pag, 231.

1. Pitac ca s curete podad fiep-care preieálicq dinaintea .1.6) Alexandra Nicolae Sutu voevol i gospodar. Zemle Vlahiscoe. Cinstite i credincios boorale al Dornniel mole, Dumnéta biv ve! Bane' epistatele al SpätärieI, si in anal trecut s'al fost dat porunca Domniel mele, ca zabitil politiel sri aibá datornicä ingrijire pentru podurile din tot orasen a fi apururea mriturate, curätite si ingr.jite de orl ce fel de murdalrIc, si indatorändu-se präväliasil, i cel ce n'elles° ca casele lor pe marginea poduribr, a malura si a curäti necontenit fies-care inaintea prevriuiel i casel lor, acum véTénd i Domnia mea, a acestä trebnincilsä ingrijire s'ati trecut ce vederea, In at al si contenit ca total, cäcl nu nema)." prä"villiasii si coi ce casele lor deprt marginen podului ne's1 emites° dinaintea lor, ci i precupetii ce's1 fac alisverisul pe dinaintea pràvàliilor, i caselor, i la alte locurf pe DATA zid coprinOnd ate o bucatii de loe, isI pun pepenI i alte felurimi de ale mänarel, de vind la norod, i cel" mal" multl. din prostime, cumpäränd i mâncând acolen in loe, lasä cojile de pepene si de alto necurätenil, fi-ira a ingriji venrjetoril sä le l'Hice, curätänd local. De aceea dar, strasnic poruncim Domnia mea, sä se intemeeze de iznetvii ca dinadinsul, nizamul acesta, dänd Dumnéta pernea' in tot sernptul Spätäriel, prin zapciï, ca sä se mäture si sä se grijéseä adesea podurile, i aceI precupetI ce'si fac alisverisul pe de marginea poduluI,

www.dacoromanica.ro

298

V. A. URECHIA.

Curdtirea zdpeçIel In timpul iernei, si mal ales tdierea ghetei dupd

strade, din causa cdreia se rdstlirnd butcele, caretele si carele, si se vatämd dobitácele, se face prin Spdtarul, Aga si Vornicul politiei, Cu care si cu 6meni de beilic. Pe cd,t timp zdpada e posibild pentru drnblat

cu trdsurile, Domnitorul ordond numal astuparea gdurilor rácute in zdpadd, cu altá zäpadd li se poruncésca strasnic, a radica calabalácul ce se face din cele ce vind, si sa curatésca necontenit, dánduli-se de scire, ca de nu vor urma acésta, se vor sì

popri negresit de acel alisveris al lor, tobo pisah gpd.-1820, Iulie 29. (pecetea gpd)

vel Logofit.

Cod. XCVI, pag 169.

1. Pitac pentru taerea zapedii de pe poduri, catre Dumnélui vel Spatarul vel Agá i catre vel Vornic al politiei. Oinstit i credinciosiI boerilor a): Domnie): n'ele, Dumnéta vol S'Atare Dumnéta vol Agá, din pricina topireI zapediI, facéndu-se gana' nesuferite si dese pe tito ulitile politiel, se pricinuesce primejdie treckorilor ea rasturnarY, cu stricare de baca, careto, cara si altele, cum si vatamarea dobitócelor, acesta fiind invederata, nu trebuesce a se prelungi curatirea podurilor niel macar o ,

di ; de aceea dar, dandu-se Domnésca nóstra porunca catre DurnnéluI vol Vornicu

al politieï, a stringe frira zabava trebuincidsele cara pentru caratul

zapeen):

afara, poruncim Domnia mea, ca i Dumnév6stra, unindu-v6 ca Dumnélul vol Vornicu al politieI, sáv puneti t6ta silinta, cu 6men): de ajutor, in din destul, oranduind i °din partea Duninévóstra epistatI, vrednicI a sta asupra acestuI

lucru napristan, ca in dou6 4ile, mult in treI, sa se cuete negresit t6te podurile, tolco pisah gpd.-1820, Ianuarie 12. Cod. XCVI, pag. 117.

Asemenea pitac s'ad facut i cutre Dumnéliti: vol Vornicu al politieI tot pentru acésta pricina, pentru zapad.

Pitac pentru radicarea zapet,la Alexandru Nicolae Sutu Voevod i gospodar zentle Vlahiscoe. Cinstite i credincios boerule al DomnieI mele, Durnnéta vol Spatare epistaiule al AgieT, flind-ca zapada ce se afla pe podan, din pricinii cii un este potrivitii, s'ad facut gaurI i pragurI, si dinteacésta se face zaticnire la amblet, de aceea poruncim Dumitale, s oránduescI zapci): in tot semptul AgieI, ca precum urmat alto orI, cánd int6mplat zgpada, sí pue i acrtin pe acoja care sunt datorI a indrepta zaticnirea acestul âmblet, astupándu-se gatirile tot cu zapad, iar pragurile sil se tale, ca sa fie fata podulu): drépta, tolco pisah gpd. 1820 Ianuarie 6. (pecetea gpd.) Cod. XCVI, pag, 115.

Asemenea s'aii %cut si catre DutnnéluI vol Spataru.

www.dacoromanica.ro

299

ISTORIA ROMANILOR

In strada Peseariet-Vechi, in 1919 s'ail pricinuit innecaciuni prin

curtile Caselor, din causa cá pescarii spätaü ca multa apa, pescele Pitac la vel Spitarul pentra a fi ingrijitor, dinspreunh cu Eforil podurilor, dupeá coprinlerea obstegtil anafora, trimirdndui-se fi copie dupes'

anafora spre a se pliroforisi 16") Alexandrts Nicolae Sutu Voevod i gosporlar Zewle Vlahiscoe

Cinstite si credincios boerule al Domniel mele, Dumnéta biv vol Bane Grigorie Brancovene. epistatule al Spgtáriel, pentra cate obstestI folosurt chibzuit, i ca Domnia néstrA pecete s'al talara, ca s'A se puYe in lucrare si apururea sa se pazéscii., intr'acest de Dumnezel 'taza oras, al Scaunalul Domniel mole Bucurestif, ea Irtrgimea, adec i curAtirea alit a ulitelor inlguntru in oras, cat si a dramarilor imprejaral ora,sulut i alte obstesci trobuinte, veY lua Dumnéta plirofor.e, din algturata copie, &T'A obstésca anafora, ci fiind si Dumnéta, insgreinat cu ingrijirea tntaror acestor, dirnpreun ca Damnélor boeril efonl. aI podurilor i cu DrunnéluI vel Agg, poruncim Domnia mea, ea

s'AV. pul tdtA silinta, ca osirdie, spre a se pane téte in lucrare fArg casar, si a se pgzi ca tétä strgsnicia in bung orAnduialg, tolco pisah gpd. 1820, Junio 22. veZ Logofit.

(pecetea gospod.) Cod. XCVI, pa& 160.

Asemenea pitac

fitcut si catre Agg.

Alexaniru Wicolae Sutu Voevod i gospodar Cinstite i crediticios boerule al Domniel mele, Dumnéta vol Vornice al politieI, fiind-eg daprt periorghia ce am avut Domnia mea, tacunjurandu-ne in vre-o cate-va randurI, prin politia Bacarescilor, am T'Out, c prin multe mahalale pro ande nu se afig podan, sunt batacurI, care de nu se va face ingrijire, do a se astapq, de acum armézil ea s'A mi. mal' imita trece nimenI pe acolo, dupg. ce vor incepe ploile si se vor face zléte si nor6e, de aceea dar tnsgreingm pe Durnnéta ea acéstli ingrijire i poruncim, sut orandueseI pe zapciiI politieI, ca intr'adins sg se incunjóre a parurea prin ulitile mahalalelor politieI, si ando vor veden batacarY sA indatoreze pe mahalagiil politiel, ea acuna pana este vremea bung, sg astape acole batacurl. negresit ca tufo si cut pleterI spre a-sí as-ea trecgtoriI Maletai ca inlesnire, tolco pisah gpd.-1.819, August 24. 16 .)

(peeetea gospod.)

vel .1 ogofét.

Cod. xcvr, pag 70.

Asemenea pita° s'au racut i cAtré vel Spatarul i vol AA i sA mere-

metiséscrí i podurile

Zeinle Vlahiscoe. Cinstit i credincios boerule al DomnieI mele, Durnnéta vol Vorn co al politiel, fiind-eA dupg perierghia ce am avut Domnia mea, ineunjurandu-ne in vre-o cAte-va ranciad, prin politia Bucurescilor, am vut ert prin multe ina!talule pe ande nu se afhi podurI, sant batacurI, care de nu

www.dacoromanica.ro

300

V. A. URECHIÀ

adus de vinçlare, cum 0 din plol, fiind-ca apele acestea n'aveati scurgere

de óre-ce unii din mahalagii ail innältat curtile lor, ca pämènt gunoiri de nu se mai putead scurge apele spre Dfimbovita. Domnitorul dispune facerea unui ant de scurgere, din Pescarii pe ulita Sed, Oná dä in §antul podului cel mare al podului Targului de Afarä.,

acésta in comunicatiune ca antuI, pb.nä la Hanul lui Filaret, adecti unde acum este Teatrul National. Acest ant avea sá fie adänc de 6 palme domnescl, ha pe alocurea urma sä fie adAncit pAnti la 13 palme se va face ingrijire i poruncim sá orânduestI pe zapciiI politieI si uncle vor vedea batacurf, sil indatoreze pe mahalagi% politioT, cil acum pang este vreme, astupe acelo batacurI, negre3it, cm tufe i ca pleten, spro a's1 avea tree&

toril Ambletul cu inlescire, pentru care poraucqm Dumitale vol Spätare, ca pentru call din mahalagil se vor arta, cu impotrivire, sit' se den DumnbluI VorniculuI cuviosul ajutor, tolco pisah gpd. 1819 Septembre 13. (pecetea gospod.)

Ve l Logofet.

Cod. XCVI, pag. 77.

1.

Alexandra Nicolae Sutu Voevod i gos podar zemle Vlahiscoe.

Dupa arkarea ce ne fac Dumnélor veiii vornicI printeac6stä anafora, primitrt fiind Domniel mete, chibzuirea Dumnélor, porunciin sä se facii urmare intocmaI'precum mal jos se coprinde.-1820, Februarie 17. vel Logofet.

(pecetea g-pd) Cod, %CV, pag. 827.

Prea Ineilfate Dòmne. Dupá luminatil porunca Märiel tale, de la acéstil alaturatil jalbä, am mers

insine la fata loculuI, si intriind prin curtile unora din jáluitorl, am védut

cá uniI pätimesc fiírte r1 de innecriciune, i filcérid cercetare no-am pliroforisit,

cá acéstá innecäciune nu so pricinuesce de alt, decitt numai din ploi si din späliitura pescelul ce se varsil in pow:aril, cum si din pricina unora din mahalizil

co ail inältat Curtilo lor ca prim8nt i gunoid, al poprit cursul apeI co I avea din vechime, de so scurgoa la Dámbovita, pe längit Casele iéposatuluI paharnic Nicolae, si de aceea pát.inesc cal-va din mlhalagil pentru caro Viand chibzuire, am socotit, sil se facil loe acel scursurI din peseárii, pe until Cismele Seel, si

sti dee in santul podulaI celui mare al Tèrgulul de Afarä, spre a se scurge santul in Dâmbovita, fiind maI en inlesnire, i sh se astupe gura santuluI mahalalei VerguluI in drept chir Teodosie Vrana, a nu trece aria de-a curmezisul

santuluf celul mare, ca sA mérgä ar pe unde face innecilciune, de patimesc jäluitorit aceste sapiírarT, i pentru cii arma trebuinta a ne pliroforisi in ce avea apa repochip trebue sil se adänceze santul poduluI celal mare, spre diciunea spre Dämbovita, am fiicut pitac cátre suiulgi-basa a merge la fata loculuT sá Net cercare, si ne-ati trimis in seria de_urmarea. inlesnireI co a

www.dacoromanica.ro

ISTORIA 110MANILOR

301

La 15 Mai'''. 1819, Divanul, provocat de anaforaoa Vornicului obsti-

rilor, se ocupà de cestiunea largimet stradelor. Din vechime «art fost canonisit ca t6te podurile sä, fie largi de 4 stänjeni, ca set pad eimbla

carele feird a se imbulzi si a se isbi unul de altul». Acéstá reguld nu s'a pdzit si impresurat i strimtat stradele numal cu binalele ci coprind tot din lumina (strade° i cu scdrt, cu stresicf CuSI tdräbt, in cAt pe alocurea n'ait rernas strada niel de 3 stAnjenI. Divanul amintesce, cd la 1804, in urma incendiuluf, Constantin Vodd Ipsilante a hotdrit ca tarabele si ciacmalele sä. lipséscd. Apoi la .1817

Caragea a reinoit acea mesurd, ordondnd ca insit Mull' Vornict sd constate la fata loculuf, si Aga sa le taie acele ciacmale, tarabe i stresinl ce incalcä strada. Totust nu s'a realisat nict de astà dalá ordinul

si continua a se mat' face si acum nou6 incdlati asupra

stradel. «Decl, fiind-cd lätimea podurilor din vechime este canonisitä ca Ed fie de 4 stänjeni, mèsuratt cu starijentil cherestelei gäsim cu cale, sd fie luminatä porunca Märief tale cdtre Dumnélut vel Vornic Iordache Golescu, a se insdrcina cu ingrijirea acesta a ulitelor, nu ca un Vornic al obstirilor, ci pe obrazul Dumnélut s'o aibä totdeauna la ulitele tergulut sa inérgd cu Dumnélui ve! Agá, iar la ulitele mahalalelor, cu Dumnélui ve! Spätar i sä, taie ort-ce tarabd, scud, inc61cdnd lumina stradet, orf a cut ar fi casa ori prävalia». lar ciacmalele

sd nu se taie panä cat va sta binaoa in fiintä, lar and se va strica, sa." nu aibà vote a mat face niel una din aceste asupra podulut. Acesta sd se vestéscd tuturov de obste prin pristav. Mat cere fAcut, prin care arara, cA mergènd la mahalaua Ste1i, i fAcènd cercare dise, cA trebuintA este a se sipa santul poduluI TilrguluI de Afatq, incepêndu-se din PescArie pAnA la Hanul lul Filaret, do 6 palm domnesel adAncime, care sunt stAnjinI 104, si de acolo pAnA la Hanul Papazoglu, sA se adAnceze de 13

palme domnesci pentru repeditul apel, acesti adAncime este de stAnjinl 64 lungime ; apoI urmózA a se astupa gura santulul de sub podul care merge spre mahalaoa StehT, caro cercare a suiulgi-basel vddéndit-o si puindu-o in lucrare, cu acest mijloc se pote vindeca acea innecAciune, adecrt spre a merge tóte scurgerilb apelor pe sanal cel mare in DAmbovita, eu adAncimea santultil ce aratä suiulgi-basa cA este trebuintA a se face. DecI, &TA chibzuirea ce am facia, si dupA cercarea i inèsurAtórea suiulgi-baset, fiind mal ca inlesnire de a se vindeca acéstA inneaciune ce vine dill pielsi din scursura pescAriilor, face apa scurgere ea inlesnire, gAsim ca cale, ca luminatA porunca spre Märiel tale, de va fi santul astupat la vre-un loe, s'A se destupe cu cheltuiala Casel podurilor, iar adAncimea ce urrnézA a face pentru scurgerea si repodiciunea apoI, BA se facrt cu cheltuiala jíluitorilor, cet cart pAtimesc acéstA inneaciune, iar hotairirea r6mAne la M'Aria ta.-1819, Noembrie 30. Istrate Creptleseu vel Vornic, Mihalache Manu vel Vornic, Iordache Golescu vel Vornic.

www.dacoromanica.ro

302

V. A. URECHIA

Divanul, ca la str4nile actuale sd fie obligati proprietarii a pune sghiaburl «0 la capul sghiabului cel povdrnit sà puie turli5e spre a curge apa pe Iocul luT, iar nu in pod. A0jderea §i col:lane Cu One, i zarzavaturi, i pepeni, i castraveti i altele de al-de aceste, sd nu aibA nimeni vole a le pune pe pod, nici bärbierii, nici boiangiii sä nu vel se Mull pe pod,» cum i scaunele de carne sä le aibii mdcelarii la semoturile cele sciute, dar sd nu fie volnicf nici pdmèntenii, nicl suditif ai scaunelor cinstitelor consulaturi a le apd,a in lamina poduluf, ci inlä.untrul

loculuf sal a prat/lief ce are. Pentru lärgimca §i indreptarea ulitelor, pe unde vor fi strimtorate §i vor fi mat' inguste dedt stAnjem 4, de vor fi acolo di spre amèndouti pärtile, binale de zid temeinice, sä arete Dumnéluf Vorniculuf Golescu, impreunä ca Dumnélor zabiii politiel Mdriel tale, prin

anafora, ca sd se dee cuviinciosul nizam... lar de vor fi case próste séri ifiuce i garduri despre o parte a ulitel §i spre ceea-l-altä parte bina de zid temeinicä, sä se taie dintr'acea casä. prelstd i uluce §i garduri, spre a se lärgi ulita pänä. 1a4 stanjeni. Local luat pe jumétate, pägubésed cel cu proprietatea §i jumètate sä.'l platésd binaoa de zid de peste drum, pe cat se va prepi. lar unde nu sunt binale de zid nici de o parte a stradef, ci case próste ski ingrädire, acolo sä se despägubésca ulita de locul sétl, de cdtre ambif vecini. Cand cine-va va voi sä. zidéscä bina noud de zid, impotriva alteea tot de zid, va fi dator sd lase din locul s'éu stanjenii necesari la implinirea celor 4 stänjeni ai stradei. Sa se o .done lui Mai-mare-Baa sa ves1.6scd pre dulgheri §i zidari, ad. ven-cine, de orf-ce trépta va fi, if va tocmi a face vre-o bina, O. nu se cuteze a pune temelia, liana nu vor merge acqtia la Mai-mare-Ba§a sä-i spuP, i el sd dee de scire Dumnélui Vornicu Golescu, ca sA mérgd Insu§f Dumnélui Vorni ul la fata locului, sä. m6s6re fata podului §i. a ulitei de 4 stanjeni. Orf-ce constructiune fäcurd färd acéstá rinduiald va fi clärdmata. C I ce va urma impotrivd, va da §i straf la Cutia milosteniel talen i 100. Dup6 un an

de la darea acestul nizam sd se rinduiascä dol bout de starea 1-a, «ca sA cerceteze prin chiar vederea Dumnélor, de s'ail fAcut armare Intocmai dupä acest nizam». Mal este insdrcinat Vornicul Golescu «sá ingrijésca i pentru drumurile ceie de atará dimprejurul Bucurescilor, spre a nu ing5dui le strimloreze unii altii, ca ingrddiri, ori cu §anturi, ori cu alte ci ca nisce drurnurt ce sunt din afará d politie, sA fie largi peste 20 de stanjenI. Proprietarii de pe aceste drumun (in vii, grädim etc.) sä. fie obligati a dree drumurile in fata locului lor. La capetele podurilor oraplui sä. chibzuesce a se face un fel de piatc1 sä

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINIL011

303

ròmänä loc liber pentru carele ce vin IncArcate cu cele trebuinci6se orasuluI. S'a oprésca intinderea orasulul cii case noue peste hotarele «ce se vor pune imprejurul Bucurescilor», ca sunt in mahalale destule locuri pustiL Vornicul Golescu sä mal aIbà grija, ca cdt va Ii prin putintá, sä indrepteze telte drumurile si podurile, i prin malialale, cu linii drepte, iar nu sä eérnAnd drumurile incolturate i de tot strimbe, cum se allá aeum. Asemenea sä fie oprità täierea de vite mari, orl miel, pe cele 4 podurI domnescl, ci s'a' le taie afarä, unde nu aduce putóre i stricaciune vieteI omenesci Al. Sutil aprobä in parte propunerile, iar pe Vornicul Golescu 11 dä numal ca ajutor pe längd boeril Efod, a Casei podurilor cal-1 el r'éman principalmente insärcinall cu esecutarea nizamulul 2. Relativ la clk2selliderea de strade i cäI de comunicatiune, ddm la anexa s, un act din 20 Aprilie 1819. In interesul eteimeiduirei de noroaie» 1819 Mida 15 semnatil: Sevast Dionisie al UagrovlahieI, Iosif Argesin, Constandie Buzëli, Greg. Bcancoveanu, C. Cretulescu, Gr. Ghyca, Barba VAcäresca, Istr. Cretulescu, C Bälacbnu, G. Filipesca vol Dogorét, C. Caliarchi vol Vornic, Alexandru Filipesca vel Logofét.

1820, Junio 22.Cod. C, pag. 117. 10 Alexandru Nicolae Supu Voevocl i gospodar Zemle Plahiseoe. Primitä fiindu-ne acéstti anafora a Dumnélor boerilor, ce ari fost orinduit" asupra pricinef, o intririm Domnia mea, si porancim Dumnévósträ cinstitilor credinciosI boerilor ai Domnief mole, vol Fornico al obstirilor i vel Spatare, ca amésndoI impreunä, mergênd la fata loculaf, s facetT armare intocmaf, precum rual" j.is se coprinde.-1819, April 20. (Pecetea gospod.) vel Logofit. Cod. XCII, pag. 88.

Prea Inältate Dòmne. Arlarim ThilltimeT. tale,

cii ina din lét 1818, Martie 9, prin intiirirea

Domnuld. han Vodä. Caragea, la anaforaoa Dumnélor velitilor boerT, am fost ränduitI nol slugile Mario"' tale, impreunä ca Dumnéluf vol Vornieu al obstirilor ce s'ari atlat atuncI, pentra deschiderea drumurilor i tämaduirea norclelor pe drumurile ce sunt atara din coprinsul i hotarele politief Bucurescilor, printre viile i pometurile ce fficut unii aliT pentru desfritarea lor spre vittrimarea politief cu strinitorarel drumuluT i pricinuirea nor6elor, in

vreme co locar"' de vil' si de pometurI sunt in destul mal pe departe de politie. De aceea am fost no"' oränduitl ca plirecsuriotita, pe unde vom gä'si cu cale sä se deschillä drum noti la margine, unde ese din rändul caselor si al gradinilor, sil se pile in lucrare, täindu-se case, viI, pometuri si off-ce gardurI vor cridea in lima drumultif noä, ca sä nu stea politia Bucurescilor

www.dacoromanica.ro

304

V. A. URECHIX

pe drumurile ce stint afarä din coprinsul i hotarele politiel Bucurescilor, pentru viile i pometurile ce srall filcut unii-altil, pentru desfätarea lor, i spre vätamarea politiei ca strimtorarea drumulut pricinuirea noroaelor», Inca de pe timpul lui Car,gia, a fost numitä o comisiune din Grigore Ghica Ban, Barbu Vacarescu vel Vistier, si Vornicul Constantin Balaceanu Aceasta, la 15 Aprilie 1819, raporléza lui Al. Sutu, ca la capnl podului Calicilor, ail lasat dru mal a fi in largime de 21 stanjini, si aü dat zapis eel ca vii i ingrädituri pe acolo, cä nu vor incalca asupra largimet acelei strade. Pe acolo comisiunea at taiat ingrädituri. Pentru podul Mogosifiei inch ail deschi3 un drum prin grädini Ispre mana drépta», nnde iaräsi cu iniesnire ese si intra norodul in politie, fara de a pätimi». Acum Comisiunea a aflat ea' s'ati fäcut incalari asupra calei Craiovei, de aceea cer ca Voda sa delego pro vel Vornicul al Obstirilor, sa mérga la arnêndouè. serea, din pricina nordelor, dupä care am apucat de am Meat urmare numfa la capul podului' Calicilor spre drumul Craiovei paná ande eso din randul caselor si al ingrädisurilor, am läsat drumul a fi intra lärgire de 24 stainjeni; ail dat i zapis eel co isT ail viile i ingràdisuri le pe rnosia monastireY Raduluf Vodä, cii apururea in veci. vor päzi srt fie ulita inteacéstä mësurá de stanjenT si cu ingrijirea drumuluT, astupand batacile ca a lor ostenélä, dar mal inctice spre politie pe mosia 8fintel Illitropolii, fiind patru cind ingrädisaff Cu 6resI-ce pomY, unde este local ma): nalt i adeverindu-ne 6' a1 fost si casa postiel gospod acolo, am deschis drarnul ca therea gardulilor, spre inlesnirea Ricuitorilor, ce es si inträ', in politie cu cele trebuinciése, fäeênd si pod peste un loe in dreptul voila' drum, ce am desehis, si s'ad urniat pana acum trecerea norodulul cut inlesnire, cum si la podul Dlogos6ei asemenea am deschis un drum prin grädinT spre mana dréptä, ande iaräI ca inlesnire ese si intra norodul in politie MI de a pätimi ; acum, fiind cA nail din pärtinitorii drumulul CraioveY, din pros'ime, prin nebagare de Omit' la ceea-ce s'ad fault cu hotärire, ail inceput de ingrädesce i striintorézä ulitile ce s'aii gäsit cu cale de s'ail deschis ganef., si din vreme in vreme ca a lor obräznicie, pcite sä se inchilla drumul ca strimtorare ca si mal nainte, si din pricina nordelor filcêndu-se batacurT, hills' se pricinuesce polit ei Bucurescilor muhaserea, a nu putea 15cuitorif sii iasä i sá vie ea cele trebuinoi6se politiet l'e aeeea dar gäsim cu cale, sä fie luniinatä porunca Inältimel' tale, ciitre Dunn-1610 vol Vornicu al obstirilor, si mérgä la ani"éndou'é capurile de pedal.): si off ande va gh'si ingrädit mal mult peste ceea-ce am lasat atunei drumul, sä deschiçlä cu tiiere de gard la aeele sempturi, si ca hotrtrire cätre aced' ce se vor mal intinde de acum infante mal malt, peste ceea-co s'ati lasat drumul, sii i se taie túte namestiile ce-T va maI fémanea la acel loe, fémaind virane intru trecerea obstiei, pentru care spre pliroforie, aläturam si ce r de atunel anlfora, ca tärirea Domnuluï. loan Vodä Caragea, iar hotärirea remane a se face de Mina ta.-1819, Aprilie 15. Grigorie Ghica Ban, Barba direscu vel Vistier, Constantin Balticeanu Vornic.

www.dacoromanica.ro

305

ISTORIA ROMINILOR

ort unde va gäsi Ingrädit mal mult peste ceea ce Comisiunea a läsat atunci drumul, sä deschitiä. ca Mere de gard la acele sempturi. capurile de .poduri,

Cu referinta la o piatä in ora, afldm urmätorul act din 12 Marti& 1819:

Cartea locului cartel gospod. ce l vechl, de la p6rta de sus. Zemle Vlahiscoe.Fiind-el la locul unde all fost 'Arta din sus a CurteT domneseT coi veal, in r6spantil dintre trot podurT mart, s'ail aflat o bucatg de loe doninesc deschis slobod, a cgruia lee periferic din poruncg domn6sca, nAsurandu-se afi esit despre foisorul lui Hagi Teodosie, stanjini 3, palme 4, i despre cafeneaua lut Altantop, stanjira 5. palme 5, i pe fatg pe langrt podul col mara al lilt §erban-Vodg, stanjinl. 4, palme 6, care acésth bucatg de loe este hrtrilzitil prin. sineturI domnescI ot let 1804, Iulie 24, si et 16t 1814, Main 12, caro le vgdum i Bulimia mea, adecg nu numai ceder ce se afia alaturT en local acesta, ci i catI sunt vecinT imprejurul acestuT lee, si celar din impotrivg de peste podurI, dandu-le sinet domnesc la manile tuturor acestor imprejura$1, ca sg fie bucata. acésta de lee a lor, ohavnicrt i nestramutatg in vea', farg de a fi volnic nimenI dupg vreml, a face vie-o bina pe déusul, ce sa fie apuruyea deschis i slobed. Drept aceea dar, si Domnia mea, innoim intrtrim acésta, ea sa se prizéscii, intocmaT si nestrarnutat in vea', precum se copriride mat sus, i saam ecoil gpd. 1819, Marti° 12. vel Logof'et.

(Pecetea gospod.) Cod. XCIII, fila 18.

Bucurescit tind a se transforma, prin därimarea de ziduri din jurul monastirilor, seail prin deschiderea de u0, in asemenea zidurt. In 22 Aprilie, 1820, Dommtorul opresce spargerea zidului Sfintului Ion :

Pitac critre Aga a popri pe lucrAtoril ce sparg zidul Sf. hay. Zemle Vlahiscoe. Cinstit $i credincios boorule Domniei mele, numnéta vol Agg, am v64ut arRarea ce ne fad prin anafora, pentru spargerea zidulul monastirei Sf. loan, ca si se fiert prilvaliI in fata poduluT, din care spargere zidul, pite sit adacä primejdie de mkte, surpandu-se, atilt color din Mantra, cat si color de afarg, aclecg trecetorilor pe pod, do care poruncim Dumitale, sa popresci.negresit pe ce): co lucrézì i sparge la acel zid, indatg ce ye): primi acest domnese al nostra pitac, parka cand vom da porunca DorunioT mole, asupra acestiT pricinI, tolco pisalt gpd. 1820 Aprilie 22. Cod. XCVI, pag. 144. Maria Romdnilor de V. .4 Vrechid.

SECOLUL XIX. TOM. XII.-20

www.dacoromanica.ro

j06

V. A. DLitCillik O lunA Mai apol, mesura devine maI genera) à. Ved6nd cà se sparge

zidul de pe la alte monastirl, Domnitorul dä o nouk hotdrire in acésta privintä, in 25 Marti 1820 1. Alexandra Nieolae Supc Voevod i gosporlar. Zemle Vlahiseoe. Cu cale i primitä fijad Domniet mole, ac6stä anafora a Dumnélor velitilor bawl, poru.ncitu Dumitale vol Agä, sà fact urmare tntocmat precum rattI jos se coprinde.--1820 Maifi 25. 1.

.I65

Vel Logofit.

(Penetea gospod.) Cod. XCV, pag. 636.

Prea Intiltate Dcfmne,

Dumn8lut vol Agä, prin anaforaoa do la 17 zle trecutulta Aprilie, ail. artitat MärieI tale, cä unele din monastirl, ce se aflä din lh'untrul tèrgulut, all inceput a sparge zidurile cola din afarä, dupä marginen podului, ca care 'nu putinä slabiciune aduc patent zidulat, din care este indestul rtí i fan% rasátóre primejdie, precum i egumenul monastiret Sfintulut loan, acurn de curänd, aii spart zidul col despro hanul Ziiltarilor i ail fault fete de prävälit, släbindu-se fórte, pentru ea' i cu iovirilö spargeret, smintindu-se i ca spargerea 'imputinAndu-se puterea, co tinea greatatea märimet zidului, ce ail ri4mas in sus, care are multri greutate, feresoii llumnedeii, 1)&0 sil cadii i sk" pricinuiasa primejdie de mórte, color din nauntra, färä. indoialä, dar póto i trecaorilor, de afarä, fiind pod mare, pe uncle urdinä, multime de norod, la care anafora, ni se poruncesce de cätre Wiria ta, ca vgdend arkarea Durnnéle vol AgI, sti facem cuviinciclsa cercetare i chibzuire asupra pricinet, i sil arkäm tale, in scris prin anafora; urmAtorl" fiind laminate."' porunct, am &hues pe arhitocton Harz i pe mat mare basa, ca este ì staroste, dimpreunrt ca cati-va epitropf,

isnafulul la nurnita rnonastire, sä vada en bung luare ante pre-

tutindenea, atAt greutatea zicialut de sus, cAt i spargerile ce s'al fäcut jos si sil chibzuiascä cu intrega socotintil, de póte sta acea greutate de sus, farä prifäcut arkare rnejdie de cildut, mat vértos la intemplarea do cu.tremur in scris, ck" pe dinl4untrul hanulut all stricat stalpit, ail därámat i boltile ce

eral deasupra si ail fäcut zidurt de iznóvä podind cu grind]." si a din partea hanulut, fata dinläuntru, nu are niel o friert de primejdie, iar despre fata podulut, uncle ati täiat zidul de ail asedat usile i ferostrile .si ail täiat si angurile de la bolff, este mare primejdie, pentru ca ort de cutremur, sentí child trec care incärcate, darduindu-se, p6te ca sä fie primejdie de a &Adea boltile zidul avilnd mare grentate, ctict all täiat paterea boltilor-si a zidulul" ; apt am mers i insine not tol dimpreunä cu Preaosfintia sa párintele mitropolit ca Dumnélut vol AO, la namitul han al monastiret, de ne-am uitat pe dinnauntru si pe din afarrt si ne aratarä prin chiar vederea n6stril numitit mat sus, cl vätämarea ce s'ail .fäcut, ca slähirea do jos a arcalet zidulta, si ce. stricaren. stttlpilor de la boltile din odadle dospre pod, este primejdiúsrt, pentru care ne aratä Mat-mare-Basa, ca' fe'dénd acéstä vätämare, dupä datorie i in putera hrisovulut domnesc, all mers de all cps atilt lucrätorilor, cát si color ce'f puseso Sil lucreze, ca srt popréseä din lucru, si n'ail vrut sä intelégä, ain't ail

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

307

Piala de la Biserica Sfintul Anton, a dat loe unor reclamatiunI ae la negntatori ambulanti, cá ce] cu magazine pe margine, §1 preotit de la Biseria le cer chirie pentru ca ocupä un loe in piatä, pentru vinderea märfeI lor. Al. Sutu pune sä se másòre piala i sa se faca carta el, §i In loe de a rala acéstä piatä micului negot, el,histoire du troisidme laron il däruesce luí Manolache Arghiropulo biv vel Spdtar, epistatul AgieI I ! mers la Dumnélui vol AA de i-a6 spus i DumnélitT, fäcénd arare MärieT tale, ail trimes egamenulul monastirei, luminat pitacul 3färiet tale, poruneitor srt stea din lucra, si n'ail contenit. DecT, pentru ca sä nu se int6mple primojdie, feréseä Dumnedell, de omor de dmenT, gäsim cu cale sil fie laminará porunca Mä'riel tale, ditre Dumnélul vel Agä, ca sii indatoreze pe egumenul monastira, randuind asaprä'i si zapciä harnic, spre a surpa tLite boltile odailor a usura si greutatea zidulul arcalei, de deasupra, iar hotärarea coa desiiv6rsita, rgmane a se face de ciare M'aria ta. 1820, Maiii 7. .91 Ungroviahiei Dionisie, Barbu Vhcarescu vel Ban, Istrate Cretulescu ved Vornic, Costache Sanzurcap vel Vornic, Gheorghe Filipeseu, Iordache Golescw

vel Vornic, Nestor logofrt.

1. loi Alexandru iVicolae Sutu Voevod i ospodar. PrecupetiT ce al täräbile lor pe loe domnesc, in dreptul luT Babic Brutarul, prin jalbä cItre Domnia mea, au facut arkare, cä apururea sunt sup'érati cu numire de dhirie i avaeturI, une-orl de priiväliasiT ce sunt imprejur, alteoff de zapcifi agiei i alte-orT de preotif bisericet SfintuluT Antonie, caro cum

póte Ii jäfuesce, cerénd ca sA li se faca m'osera cine este stilpfin? a nu fi

supératT de multi. A cä'rera jaiba: oranduindu-o Domnia mea, la Dumnélor velita dvornicI, prin anafora de la trecutul Aprilie 27, fac arétare, cii n'erg-6nd la fata loculuT, ail védut acest loe ca o piath in mijlocul a treT drumurl, ce merg

unul din ulita Bäratiel spre podul Térgulul de Afarä, i altul spre ulita Gabrovenilor, i altul din ulita din dosul

spre ulita ce merge in podul cel mare. Dupä acésta, aducénd pe stiipaniT präväliilor, ce cad peste drumurile acestiT piete, p.o carl intrelandu'l de ati vre-o stäpanire asupra acestut loe, ail rdspuns, ca niel o stapitinire nu ati, decat numaT chiriasiT la carT ati

inchiriate, mu cate o putinä chirie pentru calabalacurile ce tin n6ptea prin präväliile lor, cel ce ii ail tä'rabile pe acest loe, precum i preotil de la biserica SfintuluT Antonie, carT obidinuiati de stringeail ca cutia milostenie, aducandu-se

ail afkat cii vre-un privileghiti -ser' vre-o dreptate, a lua chirle pentru

acea piati-i nu aä, i local fiind slobod fan); niel o robire la nimenT, dic Dumnélor

volitií vornicI, ca' nu so cuvine a fi procupetit supgrati, dar niel sunt volnici dat portinca Domnief mele Catre Dumnélor velitif vornicT, ca sä &di si m6surätäre aceI piett cu. stanjintil domnesc, i s'a' arke raele tu scris, cap.' stanjint . sunt in 'ungid i latul loculuT, i prin al doilea aneara de la 19 ale trecutuluT Junio, fac arätare, cii mergénd la fata loculuT, i mal tutela alegénd acele treI ulite dupä acest loe, ca li-itimea ce s'ají atlat, ail rémas local pieteT ande isT ail precupetil täräbile, slobod, caro loe fiind in loe curat, ail pus de latí miSsurat a pune titiräbile acolo färä slobodenia stäpauireT. La care anafora,

www.dacoromanica.ro

308

Ir. A. URECHIX

Comunicatiunea externä e Inlesnitä Cu cate-va poduri nouè, reinnoite. AVa fu podul pe Milcov incuviintat a se face de Paharnicul Dinu, la mo§ia sa RtiO 1111 Hasan gasit Irma dupa orfinduiala cu sttinjin domnesc, facandu-se si harta, despre miada-n6pte, st5njint 42 si jum6tate, si despre apus stanjint 4 si palme 3 si jurnRate, iar despre miaza-di stiinjirif 5, §i nefiind sub robire la nimenT, domnesc in fiinta, se vede si dupa cum asemenea slobod Il cunosc i stapanit pràvliilor ce cad peste drumurf imprejur ; de aceea, ca un Mc slobod domnesc coprins din treT ulite domnesd, dupti, volnicia ce aii Domnit asupra locurilor domnesd, prin intarirea co am dat la aceste anaforale, ¡ilea de la 4 ale acestit lunf Septembrie, '1-am harazit amnia mea cinstituld si credincios boerulut Domniet mole biv vel Spatara, epistatul agiet, Manolache .Arghiropulo, ca atba intru desavèrsita stapiinire, ca o moie ohabnica, coborandu-se si la -némul Domniet salo, care har ji intarim i ca acest domnbsc al nostru hrisov

dm Domniet sale de stapanire ohabnica, cu t6ta coprinderca acestuf loe, drip') cum Dumnélor prin anafora i rin harta radicata de inginer i iscalita de

Dumn6lor velitit vornid, se arata starea locuIul, ca suma stânjinilor. Drept

aceea, ca sa se pazésca acest liar a parares cu nestramutare, am adeverit hrisovul acesta cu insasT credinta Domniel niele. 16) Alexandra Nicolae Sutu Voevod, i Cu credinta Prea Iubitilor Domnid mele fil : Nicolae Vv., Gheorghe Vv., Ión Vv., Dimitrie Vv., Grigorie Vv., martorl fiind i Dumnélor cinstitt i credinciost boerit velitT at DivanuluT Domnier mele : pan Grigorie Brancovénu biv Ban epistatul Spatariet, pan Barba Vacarescu vel Ban, pan Grigorie Menu vel

Vornic de Ora de sus, pan Grigorie Filipescu vel Vistier, pan Constantin Samurcas vol Vornic de tera de jos, pan Gheorghe Slatinénu vol Logofa de téra de sus, pan Constantin Filipescu vel Vornic, pan Grigore Ralea vol Vornic,

pan Nicolae Vacarescu vol Vornic al Obstirilor, pan Constantin Golescu vel Logof6t de Ora de jos, pan Oonstantin Campinénu vel LogoRit al streinelor pricint, pan Iacovache Rizal vel Postelnic, pan Dimitrie Hrisoscolel vel Logof6t de obiceiurl, pan Nicolae Ghica vol Vornic al politiet, pan Alexandra Hariton vol Caminar, pan Dimitrie Sutu vol Comis, i Ispravnic, pan Gheorghe Slatin6nu vel Logof6t de Ora de sus ;-si s'aa scris hrisovul acesta in anul al doilea, dintru a treia Dornnie a Domniet rnele, aid in orasul scaanulut Domniet mole BucurescI, la anit de la nascerea Doinnuliff DurnnedeI i Mantuitorulut nostru Isus Hristos, 1820, Septembrie 20, de Nicolae Logofet de Divan. Cod. RCM, psg. 184.

1. ko Alexandru Nicolae Sups Voevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe. De vrerne ce acest pod, este trebuincios de a se face, si de vreme ce ja-

luitorul Paharnicul Constantin, s'au tncarcat a'l face ca a sa cheltuiala, far'' de a se supra satele de prin prejur, dupa pliroforia co ni se da printeacésta anafora a P. S. Parintelul Mitropolit si a Dumnélor velitilor boert, dam si domnésca astra intarire, ca sa aiba a face jaluitorul Paharnic ace' pod, fara de a sup6ra satele intru nimica.-1819, Noernbre 28. (L. s. D.) Cod. XCII, pag. 606.

www.dacoromanica.ro

Vel LogoPt.

309

ISTORIA ROMINILOR

Podul important de pe apa Buz6u1ui, cu 32 podad scutiti, se da' sub epistasia. (§i In *c6.§tigul) lul Aga N. Filipescu, sub cuvènt crt vine pe moja sa MAracineniI §i cá din casa Vistieriei nu ad cheltuit nicl ()data Cu introtinerea luf 1. Prea Inaltate Ddmne, Dupti lamillatli porunca 111.5rieI tale, de la acést5 insciintare a Dumn6101

ispravnicilor do -Piasen, am védut insciintarea ce fac catre Dumnéler, oranduitiI ce ari fost trtimisT la fata loculuI, adec5 Pitar stefan Ornescu i Const. Postelnic, pentru pedid ce cere DamnéluI Postelnic Dina, a face la mosia sa Ruii lui Hasan, poste apa Milcovului, cum oil ati cercetat de este drum mare pe la acest loe? de mi fost niat nainte pod ? de este trecerea ea anevoIe ? De se giisesce cine-va sil'l fria de poma ? i negilsindu-se sil facii nAsurtítóre, de cap stânjonI trebue sil se fact./ pedal si can' cheltuial5 merge ? i arata acesti oranduiti, cii stringénd óineni bötrni, imprejurasI din satele din apropiere, ail arkat cii este drum mare pe la acest loe si a din vechime ali fost pod fácut de ciare lilcuitorl, silitT din poruncil, dupti trebuintil si nu de multti vreme s'ati stricat i cil trecerea este cu an.evoie, dup5 cum ail vg(jut si acesti orlinduitI i crt nimenI nu pite fac5 de poman5, fiind mare cheltaialti m'ésurat lìlfimea, unde este a se face pedal, i ati it stiinjenI 33, la care dupä socetéla ce ati fAcut numitiI orinduitY, dupti pretia ce ail cenit tot dintre 16cuitorii imprejurasI, stanjenul cate taleri 32, trece cheltuiala peste talerT 1000. DecI, dup5 pliroforia ce se (15 dinteacéstá cercetare, de vreme ce acest pod este trebuincios sii se fac5, fiind la d'uta mare, si trecerea cu anevole, ne-fiind pod, mticar cá se cuvenea s.i se iniatoreze satelo din prejur, din poruncil a-1 face fiiri platit, (1(1pit cum se arat5 in cercet tre de la fata c5 s'au facut i mal nainte, dar fiind cii jaluitorul Paharnic se incareil inaintea néstrA sti'l faca ca cheltuiala sa, sil aiba a'l face frie de a se supra satele. 1819, Septembre 22.

Al Ungrovlahiei Dionisie, Istrate Cretuleseu vel Vornic, Constantin pesen vel Vornie, Constantin Golescu vel Logopt, C. Dudeseu, Dumitru soscolert vel LogoPt, Gh.. Filipescu, Iordaehe Golescu vel Vornic. 1.

16) Alexaniru Nieolae Suta voevorl i gospod. Zemle V1ahis3oe.

Cinstite i credincios beerule al DomnieI mele, Dumnéta vol Vistiere pentru destoinicele curiate do maI jos arétate, primit5fiada-no acéstii anafora a Dumitale, o intárim Domnia ine.t, i hottirim, ca epistasia acestuI pod, bu-

preunri ca acestI 32 podar!, s5 o aiba de a pururea casa DumnéluI biv vel Agg Nicolae Filipescu, carera podar!, ca sil fie sciittl in téta vremea. cii sunt orAnduitl pentru ingrijirea acestuI pod, poruncim Dumitale sit li se dea i Dom-

nescile n6stre pecetluiturI pe la maulle lor.-1819, Mai6 2:3. l 40,qopt,

(pecetea g-pd.) Cod. XCIV, pag. pp,

www.dacoromanica.ro

3W

V. A. URECHIÀ

Acésta dispositiune o dä Vodä asupra anaforala Marelui Vistier din 49 Mara 1319. Prea Intdtate Dòmne. Dupti luminhtä porunca MärieI tale, ce ni se dii la ac6stä jalbii, a Dumn6lul biv vol Agä Nicolae Filipescu, urmiltor tlind, am läcut cercetare pentru acel pod de pe apa Buzi5uluI, ce cado pe mosia Diunneut, Märricinenil, si dupil pliroforia ce am luat, arè't AlärieI tale, a pentru cheltuiala ce ar patea merge pe an la meremetul acestuI pod, fiind-cit Vistieria nicI odath' nu atí fitcut c:IcI mi s'ail .gäsit trocla cu niel o. numire, adocii niel intre scutelnicI, si asa pentru descoperirea adev6rula, am scris Dumnélor ispravnicilor diBuza, ca dea pliroforie, de la carI acum 'rnI-ait venit réspuns, ca fiSie de numele podarilor, *off sunt la numk 32, aretand, cii acestf podar!, niel pecetluituff, niel alte adevorinte att avut vre-o dat, niel MI in maulle lor, ci pentru cii so atlit slujind dupii trebuintä la acest pod, de multä vreme si pana acum att fost apb"rati i ocrotiti de verI ce dita pentru cäd. cand vine apa Buztiultif mare, de vor fi mal' putinI, nu paf) urni podurile de repediciuuea apel, spre intimpinarea trecereI ofacelor, si a acelora ce pururea trec pe acolo, dinteacesta se m'Asee, cl numaI 32 polar! att fost i sunt, iar nu mal multl, .pentru cil i cand se inteunplä s'A rarit dintrénsiI, Dumn6lor ispravniciI oranduesc :110; iar pentru cererea ce face DumnóluI AgA, a se da acest pod sub opistasia DumnéluI, fiind-cä a pururea se pricinuesc zäticnire trecätorilor, neavénci

asupra ion pe nimenI purtlitor de grijä, ; ci pentru ca sil fie päzit i intemeiat bine si totdeaima In stare .bunä, maT. vèrtos fiind i mosia DumnéluT, de se va gäsi eu cale de ciare Maria ta, cu etiviintä este a se da sub epistasia Dumnéliff. Aga Filipesca, impreunä cu totf podarii acestia.-1819, Dlaiä 19. Vel Vistier. Alexandru Nieolae Sutu voevod i gos podar

Dumnéta vol Vistiere, pentru cuvintele ce ni so aratii mal jos, printeac6stä, anafora a Durnitale, primitä' fiind Domniel mole cerorea DumnauT. biv vol Agä Nicolae Filipescu, poruncim, s'a' se facri cuviincicIsa poruncit ciitro

judetulul, pentru mutarea acelor podar! la local unde le va orandui DumnéluI Aga, cu apropiere de acel pod.-1819, Tulio 12. LogoPt.

(pecetea g-pd.) Cod. XCII, pag. 289.

Prea Intiltate Ddnine,

Dupri ltiminatä porunca Milriel tale, ce ni se dii la acéstii jaiba, a Dulan6luI bis- vel Agri Nicolae Filipescu, am frictit cercetare, i ca adev'érat podaril de la acel pod, nu sunt eu 16cuinta acolo, cu apropiere de podurl, spre Inlesnire

la pan podurilor, ce sunt rèspanditf. ca depiirtare pe la multe sate, din care negresit urinézrt Sri se int¿Imple zätienire trecRorilor, lipsind podarif din prejur,

cerorea DumnòluI Agili fiind ca oranduialii, de a se aduce aceY podar!, a fi lOcuinta apr6pe de pedal unde îï va aseda Dtimm5liiI A ga, §i la ac6sta

www.dacoromanica.ro

3f1

ISTORIA ROMINILOR

Un alt pod recunoscut de utilitate publicd, este in cala spre Moldova. El este particular §i proprietarulul, se dad 4 lugI podar! in Martie 18201.

In Octombrie 1819, Al. Sutu luase deja o nrAsuri generara' cu referint6 la podurile i podiscele din téra, dar ea nu avu aplicatiune decAt in deosebl la poduri anumite de pe mo§il particulare 2. r6milne alta decilt cu luminata porunca Mariet tale, catre Dumnélor ispravniciI de Buz65, sa se ridice toti: podara de pe ande sunt acum cu §ederea, i sil se mute mi apropiere de" pod, unde le va orändui loe -Dumnélui Aga, ca sa fi e

apururea pazitorf, a nu se inté'mpla trec6torilor cel mal putin casar. Ci eil dupa datoria ce am, nu lipsiid a arta MarieI tale, iar hotarirea remane la Maria

ta.-1819, Iulie .5. Vel Vistier. 1. 1-6.i .A.lexandru Nicolae Sufu voevod.

Dumnéta vel vistiere, (lupa pliroforia ce ne dat printeacéstil anafora, primita fiind Domniei mele cererea jaluitoruld Serdar, poruncim s'A se innoiasca

domn6sca Carte ce are, spre a avea aceW. lude, patru rodarl nestramutatt 1820, Afartie 26.

VeL Loofet.

(pecetea gpd.) Cod. XCV, pag. 413.

Prea Inaltate Nnine, Dupa luminatii porunca inaltimeI tale, ce ni se da la acdstil jaiba a Durnn6lul serdarulul Nicolae Giurescu, facénd cercetare, m'am pliroforisit, podul acesta ce este pe mosia jalultoruluI, cade In unja drumaluI cela! mare al poste!, adica al MoldoveI,.Focsanilor i Brailel. pe ande fara incontenire, qiva i ndpte trec olace ea dmenI donmescI j alti mosafirI, cum si curierl de la mil nu se ja un fel de plata. De la ceI-1-altI callítori earl trec, de platesc acola, dresI ce, dar nu i se ajange pentru dresul poduluI i cump6rat6rea vaselor, cum si alte cheltuelI, i ca cuviinta este de se va gasi ca cale de catre Maria ta, a i se l'asa acole lude, patru podar!, pe s6ma aceluI pod, de a fi pentru inlesuirea necurmatelor trecetórelor olace si a i se innoi si Cartea domn6sca ce o are, a fi nesträmutatT, spre ingrijirea acole. pod, iar hotärirea cea desivérsita rämäne a se face de catre inaltimea ta.-1820, Martie 29. Ve? Logofet.

2. Vitae catre vel Vistierud pentru poduri i podiftcl ce sunt stricate pe afará. Cinstite i credincios boerule al Domniet mole, Durnn6ta vol Vistiere, din obstésca anafora a parintilor arhiereT, impreana ea Dumnélor velitii boerT, co

no-ail dat de la 21 ale trecutuluI Septembrie, ni s'ad facut cunoscut, ea' pe lânga cele-l-alte ingrijirl: co ail cut multa ravna pentru cele folositdre patrig, 40 socotit o trebuincidsii si ne-ap6rata ingrijire, a se pune in faptil din vreme

www.dacoromanica.ro

312

V. A. URECHIÀ

Un alt pod Amblätor pe apa Buzëului este invoit a se face de c6.tre biv vel Clucerul Cretulescu in judetul mnic-Särat, la mo§ia sa Pleoiu. Pentru dreptul de a face acest pod, a urmat inainte proces intre Clucerul Cretulescu §i Cäminarul C. Sutu, ispravnicul judetului, care invétase i douò sate de *se jäluiserd, cä prin facerea podului Clucerului, li se c6.5,unzä sup6rare. Dupe" anaforaoa din 10 Maia 1819 a luf vel Logofet Al. Filipescu, Clucerul Cretulescu e invoit a'§i lace podul, cu reserva, cd dacti va fi r'émas in judecatä de cine-va, el insui va ridica podul dresul i filcutul podurilor.si podiscilor de peste ape mid. si de peste mocirle

din t6ta Ora, atat pe drumurile cele marl, cat si pe drumurile cele mid, ce inerg de la un sat pana la altul, de a nu se fade zaticnire ilia, color ce rnerg si vin catrebi damaescide la jadee totdeauna, niel carelor ca sare domn6sea, ce se cara la schele, niel 16cuitorilor töianI ce urdinä a pararea pe densale

eu ale lor trebr ; acésta buna ingrijire primindu-o i Domnia mea, ca o folosibire obstieI, si voind mal intóiu a lua o 1ntrégii pliroforie pentru starea acelor podiscI, care adeca sa se faca din locuel i pentru dregerea lor ca podan l noti, i care si se dréga fiind stricato, s6J ca podinl lipsuí, poruncim Durnitale

si se facä Cattle vistieriei pe la t6te ispravnicaturile, ea prin zapciii plasilor sa se facä scumpa cercetare prin vedere la fata loculuI inteacestasI chip, adecil care sunt acole locurI role ea mocirle i nor6e, ce ail trebuintil a se face pod, sél podisca din non? cati stanjini tine aeea diastima si ea cate podinl s'ar patea face din cap pima In cap ? i iariqf ande vor fi podia.): s61 podisci stricate, cate podinl trebuesc ca sii se dréga ? i osebit sa se dovedésca, caro sunt acele mosii ale carora stiipani s tnt indatoratY prin CartI domnescI, ce vor fi avénd la mama, ca sa ingrijasea insusf el a face si a tinca podurlsOu podiscI ca a lor cheltuiala, folosindu-se cate 6resi-ce din treatóre, dup6 slobodenia ce vor fi avénd, si cine sant anon° acei stapanI? acésta pliroforie sa o trimitä ispravnicaturile in scris la vistierie fira prelun,gire, negresit i prin Dumnév6stra sil ni se faca cunoscutii, ca sa dam porunca Domniel mole, in ce chip si se facä' urmare.-1819, Octombrie 18. Vel Logofët. Cod. XCVI, pag. 88.

161 illexandru, Nicolae Sutu voevo i i ospodar. Ca tilt() ea prigonirea dintre DumnélaT Clucerul Cretulesca 1.

i

locuitorii

acelor dou6 sate pentru acest pod, nu s'ati hotarit pana acum, dar de vreme ce insusi Dumn6lui d'a fagaduinla si legatura do mai jos ar6tata, cii de se va arifita adeca in urmä vre-un davagiu pentru acest pod si se va hotari de jadeeatii, cil nu se cuvine a avea acolo pod si'l va radica, de aceea primita este Domniei mele cererea Dumisale, si poruncim Dumnévóstra ispravnicilor al ju-

detuluI, ea cu sartul çi legatura de mal sus aretata, si RUA' vole DumnéluI Clucorul de a'sI asela pedal pe apa Bugulaï, acolo, pe rnosia Dumisale. 1819, Maitt 30. (pecetea g-pd.) COtl. XCII, pag. 115,

www.dacoromanica.ro

Vel Logofe't.

ISTORIA ROMANILOR

313

Eforil podurilor (Gr. Bäleanu vet Vornic, Greg. Filipescu vel ViRtier

Const. Cornescu) supun luï Al. .Sutul, la 12 August 4820, anafora, Prea Latinate Manne. Dupe laminate' porunca lIerieI tale de la aceste alliturate jalbe a DumneluT biv vel Clurerul Alexandra Cretulescu, Land cercetare, verjuie c jaiba Damnélul" este pentru 'an pod embletor de pe apa Bugulta, c apr6pe de doI anI stint, de and vrend sì face, acest pod pe numita aprt, la o mosie de zes're, din sud Siam-Re-runic, care mosie este si de o parte si de alta de api tot a Dumnéluï, chid era gata sä"1 dea pe ape, s'ar fi pomenit cu. Dumnélta Crtrninarul Costache Sutul, atlandu-se ispravnic si avénd mosie de zestre acolo aleturea, care nu trece de amandoue pertile de ape, c ail invitat done sato de s'ail pornit cu Ore, 4ici)nd, ca se nu face, acel pod, ca cuvént eh' li se prieinuesce sapereri si asa zeticnindu-se, atuncI DumnéluI Clucerul pe de alte parte s'ar fi pomenit cu. DumnéluI Cerninarul cu puterea isprevnicieT, indate Nand vase si getind pedal, l'art si dat pe ape de so folosesce ca venitul, iar DumneluI Clucerul se pegubesce, pentra cui trice de atuncI, intrand In judecatä ca acele doue sato, infetisandu-se la Dumnélui biv vel Vistierul, n'ar fi remas multemit pe anaforaoa ce s'ail fecut, si and apelatie DumnéluT Clucerul, art fost se se infetiseze la domnescul Divan, dar co folos, cil DumnélutI Ceminarul davagiul, viind inteascuns si aceI 16cuitorI de atuncI atl fugit din judecate, strt Dum-

n6luI Clucerul, prigubindu-se cu podul pe uscat, ca caro aii cheltuit ca la

talen l 6000, qicilind acum, fiind-ce nu vede pe nimenea davagiii, ca care s'e se judece, cere laminate porunce ca vole i slobocienie, de a da si podul Durnisale pe ape', i in urmrt de se va areta cinevasI davagirt, se va infiltisa la luminat Divan si cend "nu va avea dreptate, sii aibe pedal intriacel loc pe mosia DamneluI, 11 va redica ; asupra crtreea areterI i cereri, Wend cercetare slugaillitriol tale de cole urmate maI dinainte, verjuie la mana Dumnélta CluceruluI aceste de mat jos ar'étate, 'lase : 1816, Maui 25. Jalbe a CluceruluI, cui avénd o mosie, ce se numesce Plesoiu, care cade In mijlocul pleseï G-redisteI si trece apa BuzeuluI prin mij-

local acestel mesa, are si drum mare, cere vol'e de a face pod pe aceste ape pentru inlesnirea tuturora de acolo, care jalbe se orenduesce in cercetarea Dumnelai vel Vistierul. 1816, Maiti 29. -- Cartea DumnéluI vol Vistierul °litre Dumnólor boera IspravnicI din sud Siam-Rémnic, ca sil cerceteze de este cererea DumnéluI CluceruluI cuviinciese si de nu aduce vre-o vetemare, séti superare acel pod altor invecinate moii, i la ce s'emn i parte de loc cado ac6;te mosie, cum si local unde voesce a face pedal i sui Insciinteze Vistieriel, precum si de va fi cur-

génd pricina intealt chip, iare'sï sii insciinteze. 1816, Iunie 23. -- Insciintare isprevnicéscii, ce dupe porunca cinstiteI Vistiera, nul cercetat Dumnelor ispravnicil i s'ae pliroforisit, cil aceste mosie cade in drurnul IbraileI si trecere de 16cuitorI apururea este la tete alisverisurile lor, mal vertos la semeneturI i fanete, co le ail peste apa Buzeulta de multe orI se stenjinesc cend so fac apele marl si cii despre amendotte pertilo acesteI mosa Plesoitt a Dumnélul CluceruluI este mosio de a monastirel fârìtul Toan din Focsanl, aretand Dumnelor, crt si dinc6ce de ape si dincolo fiind mosia Dumnéld CluceruluI, uncle este si drum niare maI dinainte.

www.dacoromanica.ro

314

V. A. URECHIÀ

arètand, cd podul pe Dambovita, de la Grozdvesci, este slait i stricat cä e de lipsd sä se facd Cu'plata de la monastirile Cotroceni gi St. 1816, Tillie 1. Anafora a Dumnéle vel Vistierul, prin care arate, intrend in cercetarea jiibel DumnéluI CluceruluI Cretulescu, ce ail dat, prin care cere vole, ca la mosia Dumisale Plesoiu din sud Siam-R6mnie, peste apa Buzeului, se face pod dupe orenduiala Vistieriel, fecend mat mntêiü cercetaro prin Dumnelor Ispravnicii judetulta, de aduce acest pod vre-o superare, see viitrunare altor podurI de prin prejur §i la sernnul ce Amble sal face, de aduce vre-o superare dupä vrernI, ail venit respunsul de mal sus aretat, si de vreme co nicI o vittemare see superare nu se aduce ca facerea acestiff pod la nimenI, dupg isprevnicésea insciintare, ce mal vertos folos trecetorilor, ca inlesnire, gesesce cu cale a i se da &idea slobodenie. 1816, Lillie 11.Respuns prin buitirdizme in dosul anaforaleI DurnnéluI el Vistierul, ett ail vedut Mária Sa aretarea ce face, la care si respunde Maria Sa, ce In vrewe ce steptInif moiilor ceI ce art apa curgetóre pe mosiile lor, cend le va fi mosia si pe de o parte si pe do alta ca ape, sunt volnicI fee de niel o poprire a'sI face pod, si de vreme ort DumnéluI Clucerul are mosie de amOndoue pertile apeI Buzeulul, carel este pricina de cererea vole' a i se da slobotlenie se'si face pod? 1816, Wile 15.Anafora a DurnnéluI vel Vistierul, crt fecend Intrebare Durnnélul Clucerulul, ca se arate ce pricing att fost care Pail parachinisit córá aceste vole, ati dat respuns, cA témg fiindu-I a nu bilnui acei cari att asemenea podurI prin prejur, de aceea ail filed acestg aretare. 1816, Iulie 23. Respuns prin buiurdizmg In dosul acesteI anafora a Duninélui vel Vistierul, crt ail vedut Domnia sa aretarea co face printr'acea de al doilea anafora, de care §i poruncosce, se se serie Dumnélor Ispravnicilor judetuluI, se cerceteze cu deameruntul, spre a se pliroforisi de acea adeveratil pricing', din care s'ail indetnnat Dumnélui Clucerul a cere vole pentru facerea aceluI pod si se trimitrt Dumnélor IspravniciI insciintare ca bung pliroforie. 1816, Septembrie 2. Insciintare ispritivnicesce din sud Siam-Remnic ogre Dumnòlul vol Vistierul. Wend cercetare pentru podul ce era se asade DurnneluI Clucerul Cretulescu In apa Buzeulul pe mosia DumnéluI Plesoie, dintr'acel judet, ail dovedit cil masia este ea adeverat a numitului boer i dincolo de apa Buzeului §i dincece, si drum este trecetor la Ibraila, pe undo merg si vin lecuitoril ceI ce fac aliveri ettil ibrgilene, si malt): et semenefurl' peste apa BuzeuluI, care se socotesce a fi de folos la trecere, and se intample a fi apa mare, si alte poduri prin prejur nu mal sunt, ea se, aduce vre-o superare, decet In altg plasg a judetuluI cale ca de done cesarI este un pod al 1111 Rum' Costandache Moldovetinul, ce'l are pe mosia sa, pentru cam cereetend, nut i se aduce aceluI pod niel o superare. 1816, Septembrie 22. Anafora a Dumnélul vol Vistierul, ce dupe porunca, ce prin buiurdizmä i dat la al doilea anafora, ca sá cerceteze de izneve prin Dumnelor Ispravnicil judetuluI cea adeverate pricine, eg pe mosia Dutuisale urmätere fiind, si scriind Dumnélor Ispravnicilor cu dinadinsul, trimis aleturat respuns, adece eel de mal sus aretat, din care acésta este cercetarea i anaforalel, tiind-ce se alego si se face dovade, cum e acolo uncle cere DtunnéluI Clucerul a aeda acest pod, esto mosia Dutnisale Plopiu, de o parte §i de alta de apa Buzeulul §i alto podan l Cu apropiere; dupe acesto in.

www.dacoromanica.ro

315

ISTORIA ROMANILOR

Ioan, flind-ca vine pe mo§iile acestor douò monastirI, dupii planul inginerului 1.

in 7 Iunie 1819 Al. Sulu mal da privileghiu de un pod pe Milcov aharnicului Constantin (?) la mosia luI Ru§iI luT Assan (Vlava), pe unde trece drum mare spre Zimnicea, Giurgiu, etc. 2 sciintgrI isprävnicesa nu se vede a maT fi dealt podul unuT Tamil Costandache Moldoveanul, cure dupg depgrtarea ce aratg, ca este de done' c6surI podul

Clucerului la acela, nicT o fatämare nu face, ei de vreme ce Dumnélut Clucoral dice, prin chiar jaiba sa, crt de va alike cinevaeT in urmg, i dupe' acest davagiti judecandu-se cu DumnéluT ei hotgrindu-se de catre judecatit a nu avea

pod acolo, singar 11 va radica ca un pod amblätor ce este, iar nu stätiltor, la care. pod, fiind-cg ail cheltuit talen f 6.000 de Pail fgcut, sciindu-so stgpan de. mop) i de o parte ei de alta de apa BuzguluT, dupg dreptatea ce are, ei ca srt nu i se strice acest pod stand pe uscat i sit pitgubbsa Dumn6luT atilt de cheltuiala ce ali Meat, cat ei de venitul ce ar putea sit aibrt, ggsesc cu cale, eu luminatä porunca MitrieT tale, sit aibrt vole i slobodenie DumnauT Clucorul, eu oranduiala de mat sus, a'eT pune acest pod in lucrare, acolo, pe apa

Buzgula la moeia sa Pleoiuí, iar hotärirea riimane la Maria ta.

1819,

Maiti 10.

Alexandra Filipescu vel Logofit. 1. Cod. C, pag. 374. 2.

Alexandra Nicolae Sutu voevod i gospodar

Poruncim Domnia mea, Durnnévóstrg ispravnicilor aT judtuluf, sit" facet): ..ercetarea de maT jos aretatä i sit insciintatI DomnieT mele. 1819, Iunie 7. (pecetea gospod.)

Vel Logofet.

Cod XCII, pag. 149.

Prea Inpate Ddmne, Am fédut actistil jalbä, ce ali dat la Yrtria ta, Dumn6liff. Paharnicul Constantin, cum cit la rnoeia sa RueiT luT Hasan, in sud Vlaeca, este drum mare care merge de aice pe la podul D6mnei ei de la alte pä'rtI merge la Zimnicea, la Giurgiii ei la alte benn i cg din vechime ail fost pod peste apa MacevuluI, Scut din porunca domnéscit de 16cuitorif Oran); iar de la o vreme 'Mace stricandu-se, nu patina nevointg piltimesc trecgtoriT, intêmplandu-se primejda de mor dobit6cele in nor6Te, pentru care sit i se dee vole ca sit facrt

nest pod cu a sa cbeltuialg, ei pentru ca sit tie in tótg vremea dres, sg i se

dee vote prin luminatä porunca MrtrieT tale, a lua de la trecgtorT avaet, dupg cum aratil In jalbg, ei un om strein scutit de tóte cererile domnesceI VistieriT, ca srt fle pilzitor la acest pod napristan. Decl, sg fie luminatg porunca MgrieT tale cAtre Dumnélor ispravniciT judetuluT, ca sg cerceteze prin om credincios tale, la loculuT, de este dram mare pe acolo ei de all fost pod maT nainte de este trecerea ca anevoTe ? dupg cum aratä jaluitorul ei do este trebuincios a so face acest pod ? de cati wanjinT este ei cata cheltuialg pOte srt largrt la

www.dacoromanica.ro

316

V. A. URECHIÀ

Un alt pod este 1nvoit Clucerul Otetelqanu sä faca pe apa Jiului, Cu drept de brudinti dónsul, de voecc Ricaitoril ce

maI Meat alta data 85'1 fad"' si acum_pentru

pomenirea lor, fdra pinta de la treeetorI si de tit° sa inseiinteze Malik' tale si atuncI se va face chibzuire, iar hotarirea cea desavarsita, r.6mane a se face de cgtre Maria ta.-1819, Maiti 14. lets-ate Cretulescu vel Vornic, Mihalache Manu vel Vornic, Conetantin Caliarh ved Vornic, Iordache Godescu vel Vornic, Alexandru Pitipescu vel Logoftt.

1. Ai Alexandru Nicolae Sups voevod i gospoclar. Primita fiindu-no acésta anafora, a Dumn6lor velitilor boeri, poruncim Domnia mea, Durnitale cinstite i credincios boerule al Domniel mole, biv Spatare Gh.e)rglie 8utu1, Caimacamule al Craiovei, sil alba vole Dunin610. Clu.-

coral Otetelizqantt, a face acel pod pe apa hula, la awl Ice, luand insii de la trec'étori avaetul ce se aratrt mal jos, iar nu mai. mull. 1819, Ernie 4. (pecetea g-pd) Vel Logoftt. Cod. XCII, pag. 118.

Prea inältate Nmne Am vérjut a.óstil alaturata insciintare, ce aii facut Maria' tale Dumn6lui Cairnacainul Craiovel, dimpreung ca Dumn6lor boeril divan*" de acolo, pentru portal ce au fost iimbliitor peste apa Jiulul, la mosia Breasta a Durnn6luI CluceruluI Constantin Otetelesanu si acum voesce numitul beer faca statritor

si facénd cltibzuire, precum ni se poruncesce de dare Maria ta, inaia adecii fiind acolo pod amblator, de este neap6rata trebuinta a se face statator, precum cere clucerul Otetelesanu si de vom cunósce a este trebuinta a se face statiitor, atunci sa chtbzuim i pentru avaetul trecétorilor, cat se euvine a lua, arätiim InaltimeI tale, eg neap6rata trebuinta este de a se face podurI stiitgtóre i temeiniee, peste apele ce sunt in drumurile cele marl ale post:eI, ea sä nu se zabovéseil coi ce tree cu poruncI domnescI grabnice, iar pe la acea mosie Brésta, nu este acest fel de drum, egeï drumul coi mare al posteI trece mal pe la vale, dar este si acel pod trebuincios, pentru inlesnirea trecereI lo-

cuitorilor, ce merg si vin ca trebuintele lor si pentru a nu cerca treatoriI zatienire, cand vine apa mare si and nu este inghetata tare, ca s pótä trece pe gbiata, bine este a se face acest pod statator si sa se in platg de la treciitoff, dupil cum se ja i do la alte asemene podurI de pe ape marl, adedi do la caul" indirect, de jug doug parale, iar de la carul sec de jug o para i de de omul &Aare o para, iar de omul pe jos sa nu ia niel o para, i de la 61141

herghelit de vite marl o para, iar cele miel dou6 una, i de turma do sau de ramatorT talen l until de turmil, si de la minziluel orl chi iargst nimic sa nu ja, lar hotarirea rtimane la liana ta. 1819, Maiii 21. letrat6 Cretulescu vel V ornic, Mihalache Mann vel Vornic, Constantin Caliarh vel Vornic, lordache Golteeu vel Vornic,

www.dacoromanica.ro

311

ISTORIA ROMANILOR

Pe apa CiorogArlei Al. Suta recundsce privileghiul lui Barbu VAcärescu vel Vistier, flind-cä vine pe mo§ia luI, in drumul cel mare al

Craiovel. Caragea i-a dat lude 10 podar. Sutul li reinnoesce acest hrisov in 15 Maid 18I9'. 1. Zemle Vlahiscoe. Fiind-cg pentru podia ce este pe mosia Clinconit sud Ilfov, a DumneluI cinstituluI i credincios boerul DomnieI mele Barba VAcrtrescu vel Vistier, care se atl'a peste apa CiorogarleI, in dru.mul ce/ mare al Craiovel facut de DumnéluI, si do multe trocen I ale locuitorilor i olacilor s'ail fost stricat i iarllí co. daeltuiala Dumnélul Pali Mont, pentru ea sa fie In stare bunii de a pururea, fijad pentru obstesc folos, s'aii hiiriizit de Domnia sa loan Veda Caragea, prin cartea DomnieI sale, ca sí tie lude 10 doce podan, din 6menit far' de pricing pe dajdie, seutitr ea pecetluiturl domnesci, de réndul díjdiilor Vistieriel si de alto orânduolI, cu earl 6meniI :IA se insiircineze DurnnéluI vel Vistierul stiipanul mosiet, s'a" tie podul totdeauna in stare buna si trecritoril s'a nu se supere ca aid un fel de dare la trecere, procura si n'au fost supiiratI. Drept aceea bino-voim si Domnia mea, de vreme cá, s'ati facia dup'a" mu-Bath', pentru obstesc folos fiind, si i-am innoit si i-am intitrit Domnia mea priu cartea acésta a DomnieI mele, ca sg tie acesil lude deco si de acum inainte ea nestrranutare, pentru coa de a pururea interneore si stare bunri a acestuY pod, si poru.ncim intommi sg se urmeze, cg asa este porttnca Domniet mele, i saam receh gpd. 1819, Maiti 15. (pecetea gpd.)

Ved Logofrt.

Cod. XCIII, fila 7 v.

16) Alexandra Aicolae Sup. Voevod i oapodar. Zemle Vlahiscoe. Dupe pliroforia co ne d Dorungul vel Vistierul printr'acéstil anafora de vrerne ce acestI aretatl lude opt, sunt apururea trebuiaciosI in paza i dregerea poduluI ce este Meet statornic pe apa ArgesoluI, in drumul.eel mare al Giurgiulut si al RusciuculuI, cu. cheltuiala Dumnélul biv Logofëtul i tefan Belu si sub a Domniet sale ingrijire fiind, asa dar fiinta luf in bun'fi stare pentru inlosnirea olacilor si altor trecUtorI, poruncim Dumitale vel Vistiere, ca sg fémiie acestl lude 8 nesupgrati de réndul drijilidor Vistieriel, spro putea ?Irma datoria lor ce stint legan fiicèndu-se i cartea DomnieI mole de apurare. 1820 Februarie 5. Vel Logofrt.

(Pecetea gospod.) Cod. XCV, pag. 217.

Prea lnaltate 4.136mne,

Dup lumivat buitirdiznirt, a Dural-161ut biv vol Logofaul tefan Pela intriind in cercetare me adoveriiil, crt acestl lude opt, ce se area in jaiba, nu sunt socotitI in trebuinta CaseI Dumngul, nicI Se pot socoti in Andul ci podariI ingrijitorI asupra podului, ce are Dumngt fiicut pe apa Argosului in drumul cel mare al GiurgiuluI si al Rusciu.culut, care mear ca acum In vreme de iarnil, tóte cele-l-alte asemenea podurI dupe ape marl

www.dacoromanica.ro

V. A. URECIla

818

Apa Ddinbovitel. In Domnia lul A. Sutu se refac podurile de la Grozävesa §i din GorganI. Mai multI riveranI al DAmbovi¡el .ingustézA din noll malurile el bät6nd ru i Inältänd locul.

Biv vel Banul Gr. Bräncoveana reclatnä, cä mahalagiii de pe malul Dämbovitei, In fata caselor sale, ail incälcat cursul apei bätènd teru0 §i apa aú fost impinsd spre Cartea tul, de ad mäncat peste un stinjen de loc. Se randuesti.e cercetare i se adeveresce acésta. Divanul decide täierea tArtnilor incAlcatorl *i Al. Si,* aprobil la 24 Junte 1820 1.

In privinta §anturilor regulatóre curs.ului Därnbovitel din Bucuresci, posedem urmAtorul document: Zenale Vlahiscoe. Fiind-crt ne-am insciintat Domnia mea, cum c la gura §anturilor, s'art fiicut o mancäbire Mulo mar°, in cal mal ca vreme 1)64) sil se abatti matca apeT Dambovita, cu total pe acolo i s rmtUo politia Bucurescilor, isterisitrt de apli, de aceea dar, oranduim pe ThininguI cinstit credincios boerul Domniel. mele, biv vel Vistierul Grigorie Romanitis, ca im preunri ca Dumnéla Clucerul Iordaehe De§liu i ea paharniaul Enache Hafta §i cu inginerul, ce se -agii in parten loculta, sil mérga §i sil &tea' cercetare prin

ins5§Y. vederea Da unélor la fah loclui i chibzuind mijlocul care se 'Ate face indreptarea aceT rancáturl, s aduca Domniet mele curatìl pliroforie inseria, tolco pisah gpd. 1819, Naiil 24. (pecetea gpd.) Cod. XCVI, pag. 37.

Imrortanta vadurilor de. luat apa din Dämbovita am arelat-o anteri6rele volume. Vadul servea pentru sacagif §i era de nevoIe sä fie se rildicil din prioina desghettzle §i a slribitulta gheteI, dar acesta fiind strartfor

sub ingrijirea numitilor podan, tóte olacele co vin de la Giurgiu qi Ruq-

ckl'étorI nu pot cerca ciuc, cum i cele ce merg de aicL asemene.4 §i impiedecare niel ()loa nici n6ptea, atlângu-se nitini0I °u ingrijire in t6tA vremea asupra poduluI, de aceea nu lipsiia printeacéstii plecatrt anafora, a face cunoscut InültimeT tale, a ca adev6r sunt trebuinciog acontI dmenI, a fi podan i ingrijitorI la acest pod, ce este In drumul col mare, precum ari fost §i pank" acum

lurninatti Carte gospod., ca sl nu cerco trecgt6rele olace i crarttoril din pricina lipstreI acestor podad, discolie la trecere, iar hotrtrirea rgmane la Mrtria ta.-1820, Februarie 4. Vel Vistier.

I. Cod. C pag, 87.

www.dacoromanica.ro

31g

1STORIA ROM/11411MR

mai multe vaduri pentru grabnica Amplere a sacalelor la intèmplare de iangan (incenditl) 1 1. I Alexandru Nicolae Sutu voevod i gospodar Zemle Vlahiscoe. Dumnéta vol Ag, am vg4nt Domnia mea arlítarea ce ne faci printeac6stil anafora, si de vreme ce acest loc din vechime ad fost ved de apil pentru trebuinta obstieI, arát adecd mahalagiilor, cilt si altora din partea loculuT, cát pentru sacagil: la intémparl de primejdil de foc, si de vrerne ce aliiturea caselor, ce ad fácut ptritul Egumen 111 local vadulta cele): vechI, este loe indestul a se face alt vad, poruncim Duinitale, ca dimpreunä cu DumnéluT vel Vornieu al obstirilor, mergénd la fata loculut, sí facetl chibzuire ande se euvine a se intocmi. acest vad, ce este trebuintii a se face in local vadultit celuI vechiti, si de ditt stánjenT de loe faca trebuintá a fi Iiirgimea vaduld, ca sii pdtd aves inlesnire a mergo sacalele la apá si a se int6rce, si s ne arlStatI tn scris p1in anafora.-1820, Martie 24. Vel Logoftt.

(picotea gospod.) Cod. XCV, pag. 430.

Prta Ináltate 136mne, Pe marginea DámboviteI, In dreptul caselor reposatului BatruluI Dumitrache Chica, din vechitne ai fost vad de aprt, atat pentru trebuinta malralagiilor si a altora din pgrtea loculitT, cát i pentru sacagil la taft5mpliiri do priinejdil de foc, cd nefiind vad prin prejur, maI ca apropiare de cilt cel de la Curtea 'coche, care cade peste maná, alérgil la acest vad, undo se ajutd cu apropiare si cu graba. pentru crt la vad, adunándu-se totl de odatd si neincápènd, nu piite prohtacsi sil amble cu inlesnire, col do acum Egumen al monastireI Sfántulul han, fácènd case intr'acel loe, ail stricat vadul, aldturea caselor ce ad fácut tot in unja cele d'int6iti, este loo indestul i netrebuincios monastireI, a se face alt vad, iar numitul Egumen nu ingiiduesce, fiind-cd vadul la acest loe este de mare lipsá mahalagiilor si color de prin prejurul acestif mahalale, neavénd alt vad mal cu apropiere, decat cel de la Cartea veche, care esto peste maná' si depártat, lar mal .vilrtos sacagiilor la intikapldrI de foc, de aceea nu lipsesc a arbia Indltimel tale, crt de se va gdsi cut cale si de cdtre Mária ta, prin luminatit poruncd. si:1 se dea sloboijenie a se face acest vad, en hotririre do a so pilzi in Ora' vremea, spre a nu mal' patea monastirea duprt vreml str:ce ca un lucra, ce si mahalagiilor este trebuincios si politieI la intémplilef de foc, iar hottirirea este la Milria ta. 1820, Itfartie 20. Vd Aya. 16) Alexandru N. Sutul Voevod i gospoclar. Zemle Vlahiscoe. De 'creme ce Durnnélul vol Vornicu al obstirilor i DumnölnI vel Agit, ce prin osebitrt porunca DomnieI mole, ad fost oránduitT sil chibzuiascil, ande

so envine a se intocmi acest vad de apá, si de 6g stfinjinT de loe, face tre buintd, a fi largimea lul, ca sii p6til avea inlesnirea, a mergo sacalele la tipa, si a se int6rce, no dad pliroforie priutr'acöstil anafora, crt din josul caselor

www.dacoromanica.ro

:120

V. A. LUURICHIX

Apa. Niel o mesura nouä de inregistrat cat privesce indestularea Bucurescilor ca apä. In 8 Septembrie 1819, Al. Sutu acordä biv vel Hatmanulul Const. Golescu dreptul de a duce la casele sale, din susul Bucurescilor, Muga apa DamboviteI, olanul de apà co a fost adusa de Alex. Ipsilant in intaia domnie, de lang5. Cranga§1, din jos de Giulesci. Din acesta sorginte su acuse douò cismele, una de tanga casele Dum-

nélni Banului C. Cretulescu §i alta din Salvaragii, ciar dupä ce s'ail gäsit alt destoinic la Crevedia, de langa Cretulecci, pentru cismelele ce se afla acum tn politia Bucurescilor, s'au .batalisit aceste doué cismele, aflandu-se *i mesura apei mal' jos, in discolie flind a se aduce

in polifie §i aü remas curgerea acet ape acolo unde

aflat

nainte i fabrica de postav, care fabrica cumperand-o Dumnélui 1-lat-

manul, unde linpodobind acel loc cu acareturi i cu alte infrumusetärI recum se ved, a facut cerere la Seleful nostru, prin palintele Dumnélui reposatul Banu Golescu, ea sa i se hailizescA Durnisale acest olan de apä, care vine din isvorul ot Giulesco). Caragea a acordat acésta Banulut Golescu, in 17 Mal(' 1810. Al. Sulu reintaresce donatiunea olanului catre Golescu, Cu conditiune sá facä curgerea ce ari filcut egumenul moniistirel Sfintulut I6n, in loca] vadulut celta' vechiti, âdecá spre baia monä'stirel, este loe slobod enviincios, de a se face vad de apri,

din care aii mesurat 8 stiinjini, cía este trebuincios pentru vad, si al Rimas indestul i pentra Curtea bael, poruncim ca acest loe de stanjinI 8, sil remhe a fi tot-d'auna slobod peutru vadul apel, acolo ande s'a i müsurat, film de a se strica vre-odata cu facerea de binale.--1820, Maiui 13. (pecetea gospod.)

Trel logoPt.

Cod. ICCV, pag. 592..

Prea Inaltate Deimne, 'hipe luminatit porunca MitriM: tale, ce ni se d'A la anaforaua agiel, prin care s'ail fricut cunoscut tale, pentra vadul sacagiilor dupe podul curtosi gospod ce arse, cii stricandu-se de egumenul montistireI Sfintulul: Ii5n, filcitind case inteacel loe, este trebuintA a se face altul, am mers la fata loculuI,

ara vedut, cii locul crit mal este remas din susul caselor, nu esto bun de a se face vad, fiind ntlmol i plin de gunoiti, unde red nornolindu-se cait si

sacalele, nu pot umbla, (lar este alt loe slobod din josul acolor case, spre baja monitstireT SfintuluT hin, care mesunInd i-se opt stanjin't, citt este destul pentru mergerea si intercerea sacalelor ca inlesnire, ail remas si pentru Curtea loe destul, si nu lipsim a areta "M'aria tale, ca sil se dea luminatii porunca pentrit facerea vcestui vad ca hotitrire do a nu fi volnica monristirea (N.O vreniT sri'l mal strice, fijad fút4-e trebuincios, atAt malialagiilor ci1t si politiel la intomplitei de foc, iar hotitrirea r6mâne la M'Aria ta.-1820, Nicolae n'atraca vel Vornie, 3fanolache Arghiropol vel Afirt.

www.dacoromanica.ro

321

ISTORIA ROMINILOR

drum, pentru drumetsi i o§tile lor. Golescu primesce conditiunea

Cu

acésta reserva, cá find apd putina, sá nu curga mered ci§méua de la drum, iar drumetil sä pÓtä lua totus,1 apa necesarä lor din asemenea civil ea

E ciudat conceptul ce-l" faceall boeril noVri chiar ceI mal de trébrtde lucrul public : conductul era fäcut de térä., dar Golescu reserva sie-§1 apa. 1. Cartea DumnéluIbiv vet liatman Constantin Golescu, pentru o nasurrc de apii Zemle Vlahiscoe. Dat' am Domnesca nústra cirte, cinstituluI si credincios boeruluI Domniel mele, DumnéluI biv vel Hatman Constantin Golescu,

ca sit alba olanul de apa, ce se afla in gradina. caselor DumneluI, ce le are din susul Bucurescilor, langa apa DrAmbovitel, care apa inca dintru Donmie a reposatuluI Domn Alexandra Veda Ipsilant. al fost adusa de la °rang*, din jos de GiulescI si aii fost dou.6 c,ismele una de LIDO easels DumnéluI Banulut Constantin Cretulescu si alta din §alvaragiI ; iar dupa ce s'ati gilsit alt isvor destolnic la Crevedia, de langa CretulescI, pentru cismelaic ce se era acum in politia Bucurescilor, s'a t batalisit aceste dode cismele, afifindu-se si mesura apeI maI jos, ca discolie, fijad a se aduce in politic) ait remas curgerea acel ape, acolo unde s'a i aflat mal nainte si fabrica do postav, care fabrica' cumperand'o Duinnelut Hatmanul, an le impodobind acel lee ca acareturI i ca alte imfrumusetarl, precum se vede, al facut cerero la seleful nostru, prin parintele DurnneluI repos ttul Banta Golescu, ea sä i se haraziasca DomnieI sale acest olan de ap I, care vine din isvorul ot GiulescI, si dupe coreetarea ce s'a I face de catre Dainnélat vel Vornic al Obstirilor, prin an 'fora aret'and, s'aii dat si intarire Domaesca, in 16t 1816 Maiu 17 la aceeasl anafora, ooprinljettire, cl primita fiind raglciunea, II harazesce acel olan de apa, de la fabrica ce a t fost de postav, eu legatura, ca sil fie dator a face o eismea si afara' spre dram, pentru caletori drumasI si sil tie atAt cismeua, cat si drurnul acestil ape, totdeuna in bunil fiinta, cu a Domniel sale cheltuialá. Acum DuanneluI Hatmanul facada-no rugaciune, ca i hand sa'l intarim si in loe de cismeoa ce este indatorat a o face, afara spre drum, pentru caletorI, sti tie hazna ca u,a, slob_rda do a bel ori-ce Itioaitorf vor vrea, cael apa fijad patina' de o va face ail curgl, nu rernane pentru trebuinta Dumisale ; care cereal a DurnnelaT chibzuind-o, intarim harul acestal elan de apa, pe obrizal Du.mn61-111, iar pontru eisnieua ce este st tie afara spre drain, 11 indatoram Domnia mea, ca sa o faca 3a acesta randu.ala, adecá, sa nu atba. lipsa de apri, niel discolie de luat caletorif s6 i i alt,1 vor avea tre-

buinta a lua, apa de beat, sea calétorul a'sI a lapa vita sa, si asa se dá vole sa o faca, ca mijloc a nu cargo si so imprastieze, sOi sa se verse apa pe pament far' de folos, pentru care sl o tie Dumnelul totdeuna in stare buna ca a Dumisale cheltuialá, i saain receh gpd. 1819, Septembre 8. (pecetea gpd.)

Trel Logoftt.

Cod. XCIII, fila 86.

istoria Romdnilor de V. A. thwhid.

fiaooLux, XIX. Tom. XII.-81

www.dacoromanica.ro

822

V. A. URECHIÀ

In 12 Septembre 1919, Al. Sutu reinnoesce hrisovul pentru muele ajutorul acordat Foc§anilor, ca sâ§i pátä Intretinea ci§melile de apa 1 1. Crestinésca datorie art Domnit si obladuitoril, car6ra li s'ad incredintat de la Dumneded stapanire de trwi si de nor6de, a nu trece ca voderea lucrurile cele ce sant de folosul si de mare trebuinta 16cuitorilor, co li s'ati in-

crodintat sub a lor obladuire, ce mai vèrtos a le intemeia spre mat buna

indroptare, ca sa fie bine prizita. Drept aceea, insciintandu-se Domnia mea, ca In orasul Focsanit se afla lipsa de apa, i mal: din vechime ca ajator domnesc s'au intocrair o cismea, de s'ad aclus apii pe olane, de la loe departat, ca care aph' se indestula, atat térgovetil din FocsanI, cat si altI trec6tort, si une-orI din vechime, alte ori din ale rh'zmeritel intemplarI cand s'ait stricat i iarilsI cu ajutor domnesc saul dres si facut la loe, lit care cisinea, spre a se putea tinea in stare bung totdeattna, ail facut randuiala fratil DomnI de mat

nainte, prin hris6vele Domniilor sale, care le am v6dut, a se da pe tot anul de la Epitropia obstilor, cato talert 200 pentra cheltuiala i pentru plata °randuitalui suiulgiu, avénd si 12 ludo Hontanafi scatitl, i inteac6strt razmirita trecata. din pricina cii niel oranduitii bara de la cutia milosteniet, nu li s'au dat, lasandu-se far' de ingrijire, s'ad stricat, iar in partea orasaluI Focsanl, din tinutul MoldoveI, so afla cismele, o aprt luata din 0:manta' acestil teri nu de mat nainte, ci din vremea Domniet sale frateluI Alexaudra Voda, Moruz cand so afla la Moldova, dup6 cererea ce ad Merit la Domnia sa, Constantin Voda Ipsilant, prin slobodenie domnésca s'ail dat vote de ad luat apa din pam6ntul törol, fac6nd cismele indestalate, nu numaI in oras, ci si in alte locurI

mat departato. Pentru ac6sta dar, all trim's Domniel jaiba, boerit i boerinasit de la FocsanI, cum si Dumnélor ispravnicit insciintand iaras Domniet, cum ca cism6ua din Focsant se and stricata si patimesc marl discolit, pentru lipsa apei, fiind

do tree dincolo in Moldova do iad apa, si cum ea cand s'ad dat slobodonie, de s'ail luat apa, din paméntul rel, ad Meat legatura, ca din apa aceea ce se ja din pana6ntal Orel de aicI, sa dee 6 m6surI de apit adusa la hotar, ea cheltuiala pä'rteI Moldove): si de la hotar ca cheltuiala parteI de dinc6ce, se imparta in orasul Focsanit de dineke, a se ma): deschide alto patru cismele, unde so va socoti cii sunt mat trebuincidse, si atilt pentru cheltuiala cismeleI cei vecht, cat si pentra acole, ce sant a se aduce din nod, fachd chibzuirï do cheltuiala ce trebae, cu t6Ie ca au mat ajutat i parnentenil: de acolo, dar all cerut i ajutorul romniet, atat pentra dregerea ciineleì eel vechI, cat pentru cheltuiala lor in vremea viitóre, sa se mal adaoge irat spre a tinca totdeauna in stare bung, ca i cand se va strica undo-vast, dintr'acel irat se drégri, ail oranduit Domnia la DumnéluI vol Logoftitul, de ad cercat i prin anafora, de la Maid 27, a acelm 16t, ail %put ar6tare, cri este proa malt trebuincidsh' facerea acestor cisniele i trebuinta are de ajutor, pentru urmaterele cheltuolT, atat de a se face acum, cat si do a so tinea in state bunk' totdeauna, pentru care acestea din hrisovul solefulut, ce'l vedum, cu let 1814, Aprilie 30, ad chibzuit si iubind facerea de bine i obstescul folos, au primit cererea si mai inteiti pontru epitrop, atí insarcinat pe iubitorul de Dumneded Sfintia sa parintele episcop BuZ6uluI. chir Costandie, ca po un arhiered al eparhiet acestia, i deosebit all poruncit la Dumn6luI vel Vornicu al obstirilor, epistatul catiei da milostenie, ca sii dee talen ): 1400, pentra septe am. trecutt ce nu s'ail dat acest irat, dupa coprinderea hris6velor domnescl, spre a se urma

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

323

In 28 Mai(' 1819, Alex. N. Sutu reinnoesce in a 3-a domnie uricul de milá i scutiri monastirel de la haznaoa apelor de la capul Podului ca s i se dee aceI cate talerI 200 pe tot anul, de la cutia milosteniilor, insarcinand pe Sfintia sa opiscopul, ci din baniI EparhieI ce da la cutia milostenieI, sil dee acestI bad si la cutia milosteniel sil se tie in sera, care acest venit nefiind destoinic peutru facerea cismelelor i dregerea lor, dupa yremI, dupa aretarea si rugaciunea ce aZi Meat iubitorul de Durnnecjel, Sfintia sa pärintele episcopu, ail maI oranduit i aceste iraturi, adeca incarcatul si descarcatul butilor din Focsanl, ca sä fie al cismelelor, precum se urinéza niel

In BucurescI, (care este yenit al podurilor) big, plata si se ja dupe starea pivnitelor, dupi5 cum se urinéza si in Foqanil de dincolo, si Duran6lor is-

pravniciI Sil ingrijósca a se pazi acésta cu dreyta cumpanire, ca nu pritimesca eel ce ail trebuinta, de inca,"rcat oranduiala' si descarcat, dupe' care oranduiaiä i obiceiä, ce se urméza dincolo, sil facil Dumn6lor fiile do tóte felurimile de pivnite, in care sa arete asemenea ce are sa la de incarcat, sa faca osebire

la butI marl si la bittI miel, care f6Ie sub isdliturile Dumnélor sa se dee in

pastrare la Sfintia sa parintele ep:scop, i alta asemenoa f6Te isc dita sii se dee

la mana suiulgiu.ul, ce este purtiltor de grijä al cismelelor, spre e se cauta yenitul acesta pa gala cisrnelelor, sa se vincja pe an dupe cum se vind si alte huzmeturI; asijderea mal oranduim sil ja i milli de vinaricitl, cite 2 banI de vadra, din ppporul Jidenil i Oratia, In care are monastirea Rómniculu, cate doI bad lung veche i biserica ca scela ot Argesi 1, cate un ban i din poporia Garbovul, Tamboescl, Bordescii, Candescii, DragosloveniT, UrichesciI

TariicesciT, iarilsI cite dol bad de vadra in care are monastirea SfantuluI ban din Focsad a lua cate altI dol banI mut veche si biserica Cu sedla ot AgiestI cate un ban, i di i Curaturl, Blidarilsi BontestiI, iarìil cate dol banT de vadra

in care are Sfanta episcopie a Buieuld, a lua cate altl doT bani si biserica cu seóla ot AgiestI, cate un ban ; osebit all nutI oranduit, ca sit ia pe tot anal de la eel ce vor fi insarcinatl, ca taIerea camel la scaunele din Focsad, ate talen t 100, sa se feel si un terg no tcimna la Vertiscoiil, care terg fiiind spre folosul delenilor de acolo, ca a'sI inlesni cele trebuincióse, ail gasit ca cale a so incepe de la 15 clile ale lul A.ugust qi BA tie pang la 15 Ole ale luI Noembre, dupg cum se urméza si la tergul Valea Teanculd, din sad Baia al spitalului SfantuluI Pantelemon, uude si la acest Virg sil nu se amestece ispravnic.I. seau altl 6inenI domnesd, ca nume de niscare-va havaeturI, niel vamesil ca nume de prostichi6 de varna, fara numai cimeni1 cel oranduitl de L

iubitorul de Dumnecleil parintele episcop epitropul cismelelor din Focsanl, alba a lua tótil Yama improuna i ca tut celä-l-alt obicInuit venit al terguld

pe séma cismelelor, iar avaetul loculd sit se ja pe dim mosiei, pentru urea piimentului; sil alba i acel 12 fontOnarl scutitI. Beef invrednicindu-ne si pro nol Doninul liuninejei, ca a treia Domuie a acestil pravoslavnice rumanescr am bine-voit Domnia mea de am limit si am intarit tóte aceste iraturl i ca numitiI fantiluarI i Sfintia s.1 parintele episcopal sit pue la bung oranduialä', dregerea cismelei ceI vechI i facerea din not"' color patru cismele spre a se face temeIn.ce si a avea ingrijire apururea de a fi aceste 5 cirnele in lucrare, ca apil totdeauna, in stare bung i drese dupil vreml, tyre adaparea

norodulul de acolo, ca un lucra ce este de obstesc folos si am intarit hrisemi acesta, ca insasl credinta Domniel mele, 1G Alexandru Nicoltie Sutu

www.dacoromanica.ro

324

V. A. URtCH1A.

Mogov5ia (Cu hramul TämAduireD, cu conditiunea sa intrelina ci§meaoa

gradina de acolo Un ultim hrisov relativ la apä, este acel prin care Alex. N. Sutu mal d5ruesce o m6surd de apd peste cea ddruitä. de Domnitorul Alex. Vodä Moruzi, la casele din Bucurescl ale reposatuluI Banul Constantin Filipescu «din apele noue ce adusese» 1isul Domn Moruzi. Sutu ordona luI suiulgi-Ba*a, sA dee urmaplul lul Banul C. Filipescu, anume fiul sdil vel Logofk de Ora de sus Gheorghe Filipescu, acea a doua m6sura de 80, de unde va cgdea mai aprelpe, ca sä. pótà DumnéluI mai Cu lesnire, cu cheltuiala DumnéluI, a §i-o educe 2. Voevod, i cu credinta prea iubitilor Domnia mole fil: Nicolae Vv., Gheorghe Vv., loan Vv., Scarlat Vv., Dumitru Vv., Grigorie Vv., martorI fiind i Damnélor cinstitl i credinciosf boerif veliff aï Divanulul Domnia mele : Pan Constantin Cretulescu vol Ban, Pan Barbu Viicarescu vol Vistier, Pan Istrate Cretulescu vol Vornic de t64a de sus, Pan Mihalache Manu vol Vornic de téra de jos, Pan Gheorghe Filipescu vel Logofk de téra de sus, Pan Constantin Filipescu vel Vornic, Pan Gheorghe Golescu vol Vornic al Obstirilor, Pan Constantin Golescu vol Logotét de ter& de jos, Pan Nicolae Slugearoglu vel Postelnic, Pan Dumitrache Erisoscoleu vol Logofk de ObiceiurY, Pan Gheorghe Vlahut vel Spätar, Pan Manolache Bäbeanu vol Vornic al politia, Pan Ale-

xandru Hariton vol cäminar, Pan Alexandra Desila vol comis si Ispravnie. Pan Constantin Golescu vol Logofk de téra de jos, i s'ail scris hrisovul acesta

la intkul an intru al treilea Dornnie a Domniel mole, aia in orasul scan-

nuliff Domnia mole, Bucurescif la anif de la nascerea Domnuld DumnecleI mántuitorule nostru Isus Hristos, 1819, Septembre 12, de Nicolae Loga6t de Divan. Cod. XCIII, fila 135. 1. Am donat acest uric Academia. El e scris pe folio, romtinesce, in Bucuresa si are sigil rotund ros de forma.t mijlociti, cu cele dou6 mrtra ale Principatelor, dou6 cor6ne, un buzdugan, un palos si intre ele scuturile, iar mai sus un glob cu cruce. 2. Cartea Dunandui ve l Logofitul Gheorghe Filipescu pentru doug' rnauri de apts.

Zernle Vlahiscoe. Fiind c reposatul Band Constantin Filipescu prin sinet domnesc ot let 1796 Februarie 3, i s'aii häräzit din apele nouä ce adusese ilia in politia Bucurescilor reposatul Alexandra Vodä Moruz, o m6surh' de apil la casele din Bucuresa, care har i päzindu-se nesträmutat, iar mum dupä rugifeiunea co ail Merit Domnia mele Durnnéla cinstit i credincios boerul Domnia mele vol Logof6t de tóra de sus Gheorghe Filipescu, fiul elironomul numituluf reposat, cum cà dupä impovärarea si greutatea atat a familia reposatulul boer, cb,t si a DumnéluT trebuintil, urmand a se maI spori apa la acéstä cismea a case): Dumnelor, care trebuintä cunosandu-o si insine Domnia mea a urmezil a fi in adev6r, am bine-voit de am dat pe numele Dumnéluf vol Logof6tul incä' o m6surä de spa presto ceea-l-altä m6surä, ce

all avut'o pärintele Dumnélta, fiicandu-se harul acestor dou6 miSsurf de apä printr'acest sinet al Domnia mele pe chipul i obrazul Dumn6luT vol Logo-

www.dacoromanica.ro

325

ISTORIA ROMiN1L0R

Tot din 1819 (Martie 28) avem o carte domnéseä de scutire de dajdie i de alte angarale, a lui Ioniä sin Stan suiulgiii al Craiovei. Aceste

scutiri at fost acordate deja de Caragea Vv. i acum Alex. Sutu le reinnoesce 1. O anafora a Vorniciel Obtirilor, ca sa se fach conducte noue de aph la ci§mele, cele vechi flind stricate, dice : aFiind-cä Congurile ci§me-

lelor ce vine in Bucurescl aii inceput a se strica prin multe local% afländu-se f6rte vechi, se cere 1764 talen i pentru Conguri reinnoite. Cutia c*nelor n'are de unde lua acéstà sumä.. Vornicul ObOrilor la 30 Aprilie 1820, propane, sä se platésca acéstä cbeltuialä din Casa podurilor 2 La 8 Maiii 1820, Alex. Sutu aprobä. propunerea. Incendii. Se iaii certe mesan i relativ la paza de incendil in domnia lui A N. Sutu, a§a e anaforaoa a dou'l boeri din Divan, cärora Domnitorul le-a trämis in cercetare jaiba isnafului rachierilor, earl se tinguiaii, cA le merge comercial DUI, din causa c'ä sunt impedecati de Agie de a

tine suma mare de spirt prin prävälil, adäogènd cä ati ajuns tréba la catahrisis, de dad bani ca BA remänä soboçli a tine spirt malt in präAnaforaoa conchide, ca primejdie de foc nu vine mime de la rachierii, ci i de la cele mai multe felurite materil arçlätóre, ce se aflä la casa fle-cdruia, iar mai cu deosebire la spiteril i deci propune ca aibä de-apururea nesträmutat ; de care poruncim tie saiulgi-Basa, ca, de uncle va cuides maI apr6pe, s'a' dai DumnéluI vel Logofb'tul incl o mesurä de apä, ca sä p6tä maI cu tnlesnire, cu claeltuiala DumnéluI, a sI-o aduce, i saam receh gpd.-1819, Septembrie 16. (isciaitura i pecetea gpd.) Vel Logofit procitoh. Cod. XCIII, pag. 63 V.

Zemle Vlahiscoe.Dat-am Domn6sca n6strä carte hi Ionitä sin Stan, carele adându-se cu mWo5ugul intro suiulgil CraioveI i ajungénd la grele liétranete i scilpätäciune atí awlt milä' prin sinet domnesc scris de la Mt 1817 Noembre 14, a fi ertat de rancid dajdiilor si de alte angaril ce vor esi de la vistieria domnéscA, precum si o prävaliúra ce o are In orasul Craiovel sa fie scutitä i apgrata de fnmärit i cä'minärit si de alte därl ce vor esi pe pravalii, Drept aceea milostivindn-ne i Domnia mea asupra luI ti innoim i intarim mila acésta, ca sui i se päzésch' intocmal i nesträmutat ; pentru care poruncim zabitilor din orasul CraioveI, nimenI intru nimio sui nu'l facetI supérare preste porunca Domnief mele, i sawn receh gospod.-1819, Marti° 28. Fed Lo,qoftt.

Cod. XCIII, pag. 7 T.

Cod. C, pag. 67,

www.dacoromanica.ro

326

V. A. URECHIÀ

DomnitoruluY, ca rachierii sa albA vole de a tine in prävälll spirt cate patru-cincl buril de cate 25 de vedre, lar nu in vas mare, flind-ca burile mal mici se pot ridica iute la intamplare de foc. Boerii semnatarl

anaforalei amintesc, ca Bucurescii ail ars in trecut nu din causa rachiertilor, ci a unet spiterit, cum §i mai daunazi Hanul Gabrovenilor earl deräpanat din causa depositulut de iarbd de ptwa, Domnitorul Alex. N. Sutu aprobä propunerea celor dout boerl. Nu scim cat va fi costat pe me/lien, asemenea relaxare a mÈisurilor anterióre, hotärite pentru apèrarea de langane, adica de incendill 1. I Alexandra Nicolae Suta voevorl i gospodar. Zevale Vlahiscoe Primitä fiindu-ne anaforaoa acésta a Dumnélor orancluitilor boorI, o intririm Domnia mea, i hotiírim, ca de acum inainte, asa sit urmeze intocmaI.--4819, Maui 20. Vel Logoft. (pecetea gospod.) Cod XCII, pag. 92.

Prea inalfate Denme,

Dupá a Märiel tale luminatä poruncil de la acéstä jalbä a isnafuluI rachierilor, intränd in deamä'runtä cercecare, ea sá ne indestulam mat intáiti de inceperea urrnäreI acestel supärärI, pentru care se si plang din ce pricinä li s'al scoborat alisverisul, cri ia vremea armieI rusescI ca primejdie de foc, s'al aprins o prä.välie in térgul Clamant la zidul SfintuluI Gheorghe col noti, ce era plin numaI de marrá de in, si intinOndu-se focal pana la al patruleI prävälie de rachierie, aii dat iíresl-care zä'ticnire si mal m ultä strridanie stingerea, deschis ranä, cäet cea de atuncT agie poprit de a nu maI tinea iar i suma mare de spirt prin präNäliT, dar eel maI din urinh, aducilndu-o la catahrisis,

supui la dare de banI, ca sá rtuae iaräsI slobotil a tinea nebäntuiti

lucrul ca total neintocmit bunel oranduelf, cad primejdie de foe nu se adac numaI din spirtul rach dui:, ce mal ca temoiti din neingrijire, cura si cu cele mai multe felurimI de materiI, ce stint supuse la acest fel de primejliI, se ell in tótä politia si la casa fies-artiia, ìtic mat ca deosebile la spiteri T, fiind i neincontenitä lacrare de foc, d ir privigherea ingrijireI ce aduce ße-care,

la ale sale lacran, päzesce iutlimplarea rea, de aceea cand si de eltre ìläria ta, li se va chibzui a ion stenahorie, ce färä folos obstesc li se aduce asupra märfeI ca care se hränesc, numal ca sä se salmi+ la dare de banI, lice, de va fi primit, a se intocmi un cuviincios nape, adeca, sit tie fies-care in prävälie, rachiti, spirt, bez eel stins, patru, cinel burle miel, unul ea de 25 vedre, iniesnit6re de aridicat, cand feréseä Dumneleg se inté nplä primejdie, iar nu prin vas mare nemisator, ce se amp' numai prin pivnite si la loe rilschirat, i asa sa remae odihnitI i aOratI de siluirl, ca uniI ce niel odatil sint ca incepere de vritämare, pentru cit atilt la arderea a tot térguluI politiel, cat si la däraprinarea until han al Gabrovenilor, ce in trecutit anl s'ail intdmplat, s'ati féelut a fi din spiterie si iarbä de puscii, iar nu de spirtul rachiuluI, séti cum de Ìnältimea

ta se va hotart.-1819, Maid 15. Grigorie Filipescu, Grigorie Belleana vel Aga.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

327

Exista tulumbe séti. pompe. In budgetul ástel, sunt trecuti tulumbagiil. In 1820 se reinnoesc mdsurile din vechime luate pentru paza de foc, prin un lung hrisov, addogènd 6 articole. Divanul propune prin anaforaoa sa inflintarea une l Eforii speciale de privighere (astinomie) asupra ora ,sulut. Este o specie de noul po-

litie. In favòrea ei se va arunca, pe langa alte iraturi, un adaos de 2 parale la oca de carne vindutä in Bucuresci. La capitolul Administratiunel am mentionat-o ; in nota aducem numal «ponturile» adaose de Domnitor, ca referintA mal ales la incendii §i edilitate in genere 2. VOL Iorga, Acto In fragmente, II, pag. 558. Iaca documental: Anaforaoa obptclsca cu, penturl pentru, intocmirea Casa polifiel, care este cu intarire domnésca. 16) Alexandru Nicolae Sutu Voevod i gospodar Zemle Viahiscoe. Printeacésta obstésca anafora a Preaosfintiel sale parintelui Mitropolitul tgreT. si a Diunnélor cinstitilor i credinciosilor velitilor boerl", DivanaluY

DomnieT mele, indestulata pliroforie ni se date de crildur6sa ravná ce au Durnnélor spre baria intoctnire, intemeere si odihnitg petrecere a tótei obsta co 15cuesee intr'acest de Dumneqlei päzit, oras al scatinulut Domniei mele Bucuresd, i chibzuiroa acésta ce ni se aratg, &inda-o Domnia mea pricinuitóre de folosit6re rodad., i unite intocrnaI cu cugetul Domniei mele ce hranim, de a se gási mijlóce prin care sa sa pótii ocroti orasul, pana si de coa mal mica 'Anida), atu liilat acé3ta ravni a Damnélor, i primind tóte ponturile cate se coprind inteacésti anafora, le intárim Domnia mea, ca sa'sY. alba urmarea

intocmai, fára catusI de patina stramutare, mal adaogand lusa Domnia mea, aceste 6 ponturl folosit6re, poruacind ca sq se pue in lucrare dimpreung ca cele-l-alto ce se atig inteacésta anafora. 1) Atat la pravgliile ce sud in lánntru in tèrg, cat si la cele ce sunt pe ulite, pana si la cele find ca departare co se ela prin malialale, si pe la marginï sa alba fies-care pravalias cate un vas ea apg apururea, i cate o cofa', iar

inlauntru in oras unde este desimea pravaliilor, insotindu-se cate 4 gil 5

pravaliT, s:f alba cate o cange, un topar si o scara, i fies-care právalie sa afba'

cate o funja legata de sus de la inv5lito're, si spanzurata in jos, in partea sg fie indatoratl dinainte, i afarg dinteacestea unde este desimea a tinca si cate un felinar cu lamina neadormitg, pravaliilor' ca depa,rtare unid de altul, cat se va gasi ca cale, si iarasï din loc In loc, ca departare pe cat se va socoti, ea este trebuinta sii pazésca t(strt, n6pteq, cate un pravalias cinstit, carele sa fie sub chezasuirea stapanilor prìlvaliiloF, aNènd credinta catre acel paznic, ca sil

le frie si lucrul lor ca criduta sigurantie, cad acest1 paznict s i albìi purtare de grija, pentru intémplaie, ca necontenitg privighere, spre a putea intimpina orf ce, alergand In vreme de nevoie, sil dea de scire la strajile cele mal ca apropiere, si la zabitil coi marT, ca sil ajunga indata ca ajutórele cele trebuinci6se, í acea patina cheltuialg a felinaruluI si a pazniculuI, din parten

www.dacoromanica.ro

328

V. A. URECHIÀ

Indestularea publicet. In 8 Martio 1819, Divanul compus din mal multi boeri paia (adica' biv), supune Domnitorului anaforaoa, prin care pravaliasilor sil se analoghisésca intre diánsiT, de fies-care cjece pravalY, i s4

pazésca ac6sta oranduiala, nesträmutat, dar si zabitiI sa'sY alba paznicii si strajile ce so preambla ca mal.' multa sträsnicie, faea a se riázima Ramal in paat prava'iasilor, si pazindu'4 datoriile lor neclintite, sil bage de sémä cercetand pe pravaliag de pazesc acésta oranduiala, si pe cel nesupusI sri'l inteleptiasca fila al trece ca vederea, ski la interes privind zapciiI spatareseY i agiesm,

sa se abata din datoria lor. Maimarebasa s

fie dator a aves omulsäl la Agio, s'a pazésca napristan,

si orl-ca,nd se va intkipla foc la vre-un loe, indata

dea de seire omul

ca sà alerge ca dulgherY i zidan. fiind acestia mal* istetI i mal' indaznetI la focuri, i ca sciinta Cain s intimpine primejdia lilÇiroi foculul, si in ce chip

sil faca mai cu inlesnire potolirea arderel rica binale. La t6te hatiurile celo mar', sa se indatoreze stapaniI lor, a avea cate un paznic crerlincios, carele sà se preamble bita naptea, i sà bage de Ama la intiSmplare de foc, din pricinä de ogeac séi manga', ski ciubuc, ski de vre-o lucrare de hotie, i clupä trebuinta sh se dea pe loe scire color co lacuesc in han, ea sa grijasca pentru acésta, dand seire si la strajl si la zabiti, ca sà alerge spre intimpinare. Asijderea si la monristirile cele marI, ce sunt imprejmuito, unde se aflul cu locuinta feluriml de chiriasl, sa se indatoreze egurnenil, a avea paznic credincios pe t6ta nópte carel sa so preamble inlauntru. in monastire, bagand de sérrta de vre-o nenadajduita intèmplare de foc, oil din M'infra, ori din afara skl de vre un furtisag, ori spargere de odaY i pravalif, pricinuita dintro co locuesc in monastire, ski din cel ce vin cj.loa de abra, i intrand in monastire se aseund ca acest fel de eugetare, si indata paznicul acola sa dea de scire la totY cet din monastire, ca sa intampine acea primejdie, dandu-se asernenea de scire i la zabitI, ca sa alerge spre ajutor. Intkuplandu-se ceva-sl din cele impotrivä, orI inlatintru in han, orY In monastire, orI afara imprejur, i paznicul nu va da de scire pe lec duplí datorie, atuncl acel paznic sa se pedepsésca strasnic i stapanul hanului, egumenul monastireI sa se osandésca eu pini de banl ; asijderea i pini ce se coprinde in pontul al doilea, al troika si al optaba, intriac6stil anafora hnpotriva

ealcatorilor poruncilor celor coprinse inteacele panturY, sa se pue in lucrare tot in banY, ditpil suma ce se va gasi ca cale de catre Eforie, si cu analoghie, dupiá starea si puterea calcatoraluY poruncel., cae]: aceia sa insemneze in condica

Casei, ce se va alcatui inteadins suma banilor, ce se va riáspunde cu condeiul lor, cati vor aves sciintrt de scris, iar cati nu, insusl el sà aléga pe alt al, ca, sa serie in local lor, i cap: bala): se vor aduna dinteacest fel de pird, sa se, pliziasca la Casa pe Mima slujbasilor celor oranduitl. Pe tanga acestea, fiind-ca acésta intocinita Casa.' are inclinare ca Spzitaria, Agia i Vornicia politief, la cate aceste trel. zabitlacurY, sunt indatorate a lucra,

de trebuinta este a se ada napristan la Casa, treY zapciI, unul al Spatariet, unul al Agiei i unul al VornicieY politieI, ca sà pue si eY in lucrare cele ce se vor gasi cu cale de catre iiumnélor bo.eril Eforl aï Casa, cerbd ajutorul SpritarieI, Agiel si Vorniciei

; vataseil de mahalale dupe datornica armare

co an filcut pana acurn, asa si de acuna inainte sa urmeze cercetand cu tóta

www.dacoromanica.ro

329

ISTORIA ROMANILOR

'I vestesce, cá mgeelaril din Bucuresci, se léga ca i in anul trecut sä indestuleze orapl ca carne, cea de 6ie ocaoa cate 18 parale, §i cea de vacä. cate 16 parale, pana la Sfintu Petru viitor din 1819. Macelarii cer lnsä, sà li se dea un epistat, care färä de a se amesteca

de putin la c4tig, off paguba lor, sä le dea bant cu imprumut, ca'cl numai cu mijlócele proprii nu pot s'a intreprinda acest comerciii. Alex. Sutul aproba acéstä. regulare, i ordonä. marelui Vistier, sa dea mäcelarilor cuvitnciefsele poruncl pentru stringerea de vite, iar Logoletul cel mare de Ora de sus, este insäreinat s'a vestésca mäcelarilor, cä lnsu-§1 Domnitorul are de a priveghia, §i cä pe ori care din el 11 va gäsi Vodä vinOnd carne, ori pr6sta, ori lipsa la dramurt, séri

cà nu va avea indestula la scaun, pe unul ca acela il va pedepsi cu

sträpicie'. scumpatatea pentru aceeali naprasnicA b615, i arétand la epistatit mabalalelor,

ca 5i aceia indata sa facri ar6tare la Eforie. T6te aceste ponturt ce ca burla chibzuire s'aii alcatuit pentru burra starea qi paza oraquluI, poruncim Domnia mea, si se pue in lacrare intocmaT, 51 sa se pazésca ca tótä scumpatatea, 5i Dumnéta vol Logonit de tóra de sus, trecéndu-se acéstri anafora in condica Divanulut. Domniet mele, si se secIta copit adeverite de Logofetie, 5i insotite osebitele domnesc le mistre porunct, sa se trirnita la Dumnélut biv vol Banal, epikatul Spatariel i la Dumnélut vol Aga, 51 la Dtzmnélut vol Vornicu al politieI, ca i Dumnélor sa fie sciatti acésta bung intocrnire, i s pue in lucrare, cale in parte sunt indatoratl, cum i la cinstitele consulaturt, insotite co. note din partea Logofetiet, spre a le fi sciutä. acéstit burla ingrijire de ocrotirea norodulut acestut ora5, de ort-ce bantuire. OsOit si se faca poruncile Domniet mele, 5i catre Durnnélor ispravnicit tuturor judetelor, ca sa'51 alba ingrijirea i urmarea nestrOluutatrt la t6te cate suut inclinate ca ponturile ca se coprind inteac6sta anafora. ApoI scotéldu-se alta copie, intocmal, adeverite de Logofetie, sa se dea Durnnélor boerilor ce ea osebit pitacul Domniet mele,

se vor orandui eforf asupra aceAt &Mesa: ingrijirt, ca sä stea in pastrare la acésta casi, (lupa care are sa se faca t6ta urinarea, iar anaforaoa acésta stea in pgstrare la cantalaria Divanulut Domniel mele.-1820, Martie 18. Vel Logofet.

(pecetea gospod.) Dad, %MIL pag. 217.

16.) Alexan Ira Nicolae Supi voevoli ospoclar. Zenzle Vlahiscoe. Primita fiind Domniet mole ac6sta ob5t6.3cO anafora a parintilor arbieret 5i a 1)umn6lor boorilor, dupa arkarea ce ne fac de legatura ce ali dat macelarit, o intarim cit legitura de a se urnil intru t6te intocmat, dupa caro i poruncim Dumitale vol Vistiere, si se dea macelarilor cuviincidsele porunct ale Domniei 1.

mole pentru stringerea vitelor, iar pe de altä parte, poruncim Dumitale vol Logofete de t6ra de sis, cí aducénd de iznóva pe macelarit inaintea Dumitale, sä le dril a intelege, ca ìn.ine Domnia mea avem a privighea, 5i pe ori caro

www.dacoromanica.ro

330

V. A. URECHIX

La Iunie 1820 Divanul inträ cu anafora la Alex. Sutu Voevod in cestiunea eftinirei carel de vacä. i de 6ie. Afacerea s'a inceput dupá o ardtare a luf Chir Th odosie Vrana, epistatul cärnurilor, care avégènd

eftinätatea de estimp a vitelor, din huna a sa proerisis primesce sä se scacçlá din pretil' cärnel 2 parale la ocaoa de òie i 2 parale la cea de vaca'. incepadu-se acest scäcjemént de la viitorul San Petru "Ana la sfäritul soroculul de doi ani (ai contractului)». Divanul laudä acéstá propunere a Epistatulu'l §i éste multämit ca sc646m6ntu din ei fi vena gäsi vingliind carnea, pana la soroc, ort pr6stä, ort lipsa la dramurt, gil nu vor avea indestal pe la scaune, pe unul ca acela 11 vom pedepsi ca strasnicie.-1819, Alarde 12. Vel Logopt.

(pecetea gpd). Cod. XCII, pag. 15.

Prea Inälfate Dcímne,

Cu plecata anafora arät Mariet tale, ca mat aduc6nd si astilp inaintea nóstra pe Date viitaf de macelarit de aict din politia Bacurescilor, dimpreunii ca catt-va din macelart, 'i-am indatorat s'a tie tréba carnet politiet asupra lor, pana' la viitorul Sfintu Petru din acest urmator an 1819, vinc)(Ind-o ca pretal col hotartt, cea de 6ia ocaua Po talert 18, si cea de vaca Po talert 16,

si partand grija a avea carne indestala si buni, daoa cum s'al fost legat inaintea nóstra In postal cel mare al anula): trecat, i mal detera i acum de izn6va legatura prin chiar graiul lor, dupa mal sus numita datorie ce sciil

cri o al, ca, vor fi armatort acestel legitart, pana' la numital soroc, atata mima):

clisera, ca nu ai putero a tinea acéstä tr6ba ca sermaiaul lor, de na vor avea epistat ca ajato ca banI tinpramat, la caro acésta ii s'ari dat ri5spuns, col ce le-al filcat ajutor ca impramatare de bant, de el tinat tréba carnet de an de la Pasa' pana acuna, tot acola sa't inlesnésca ca imprumatarea do bant pana la Sf bita Potra, sigurifsinda-1 dapi caviinta, dar si scie ea hotiltire, ea acola nu are a se amesteca niel' la pagaba, niel' la castig, niel la mural ce se va face asupra trebeY, ce 'Vota tréba i rispanderea de ort-ce casar se va face de la &Casi'', i spre intemeerea acestet legatari, se va di si laminata intarirea M'aria. tale la ac6stä plecati a nóstra anafora, ca si nu mat p6ta avea macelarit niel un cavént de pricinaire, pan la namital soroc, i apot siirirnae slobo()I de acésta legatura, iar hotarirea coa desévérsta ri5mane a se face de catre M'aria ta, poruncindu-se do catre M'aria ta i llumnélut vol Vistioralut, ca si li se de 4 porunct domnesct de la Vistierie a merge si stringä vite.-1819, Martie 8. Al Ungrovlahiet Nectarie, Constandie Buzú, IosV. Argesiu, Griyorie Brdncovénu, Constantin Crefulescu, Barbu Fach'rescu, Durnitra.che Racovird, Istrate Crelulescu vel Vornic, Constantin Baleacénu, Olihalache Manu vel Vornic, Grigorie Filipescu, Grigorie Baldnu, Iorlache fin nu vel Logoftt, Con stantin

Filipescus Constantin Caliarh vel Vornic, loan k tirbeirt biv vel Vornic, fordache Golescu, Alexan ira Pilipesc4 vel Logopt, Grigorie Ralea, Griyorie Romanitis Vistier.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

331

fäcut din pretul hotarit in contract §i dispone, ca cele 2 parale sed-. 0m6nt la carnea de vacä. O. se folosésca locuitoril politiel, deci sä se viuda ocaoa de carne de vaca pe 14 para le *i in qiie de post pe 16 parale. «lar sal'émèntul de 2 parale la ocaoa de carne de die sa se ia de la ceI ce cumi 'era carne §i säl stringd Epistatul cärnurilor deosebit, dando-se la Casa privegherei, a fi pentru trebuincidsele chel-

tueli ale acestel Case, a cäreia in tocmire este de mare trebuintä. §i folosit6re tuturor de ob§te, §i a§a carnea de die sd se vindä tot cum se vindea panä acum in qilele de dulce, ocaoa pe parale 18 i in qiiele de post pe parale 20...» Va sä dicg, carnea de die ce o manca poporul, remanea tot mal scumpa. ScAdèméntul este profitabil numal boeriinei ! In 19 Ianuarie 1820, M. Sutu aproba propunerea Divanului, iscalitä de : Al Ungrovlahie. Dionisie, Gherasim Buzdil, C. Cretulescu, Barbo

Väeärescu vel Ban, Istrate Cretulescu vel Vornie, C. Samurcn vel Vornic, Iordache Slätineanu ve! Logofdt, Gh. Filipescu, Const. Filipescu vel Vornic, Gr. Ralea vel Vornic, N. Väcärescu vel Vornic, Manolache Bäleanu ve! Vornic

lndPstularea cu pdne se face prin nart, bazat pe cisniuri, dupà obiceiul vechiù 2. Cod. C, pag. 56 si 57. Cinstitilor st credinciosilor boerl aY Doninier mele, numnéta vol Vistiere Barbule Vicirescule, i llumnéta biv vol Voruice Grigorie Filipescule, i Dumn6ta

biv vol Vornice Gr:gorie Bilene i llumnéta vel Agä, s'ari apropiat vreraea de a se fAce cisniii si a se pune nartul pinol, curn are a se vinde, adeci de la 25 ale acestil lunl si gaifa' iaräsI la 25 ale viitorulul Septembrie, dupi

pretul ea care se va arma vinlarea graulul la Térgut de afari, de la 25 ale urnAtoruluI Aprilio si pani la 25 ale viitoruld Maid, dula' nizamul ce este intocmit, de aceea dar poruucim llumnbdsträ, ca adunandu-rti ca teta la un loe, si facetI cuviinci6sa cercetare si chibzaire, si sa arkatl DomnieI mele prin anafora ; tolco pisah gpd.--1819, Aprilie 11. (pecetea gpd.) Cod. XCVI, pag. Si.

Alexarviru Nicolae Supi Voevod i gospodar zemle Vlahiscoe. Cinstittlor si credinciosI boerilor Doiuniei molo, llutnnéta vol Vistiere i Dumnéta biv rel Vornice Gr:gorie &nene si llutnnéta vol Ag, fiind-ci pretul graului s'a i eftinit, si arrn6zi a se face cisni dupi oranduialri, i &Ti cum si insisl. breara cer pentru vlmjarea panel ca ce pret 83 cuvine a se arma, de aceel poruncim, ca adunanda-viá Id un loe si facet1 cuvi nciósi cisni si de pretul cu care votl chibzui, a se arma vin(jarea pänei, sil arbtatI In scris, tolco pisah gpd.-1819, Septembre 9. (pecetea gpd.) Cod. XCVI, pag. 76.

www.dacoromanica.ro

332

V. A. URECHIÀ

Divanul complectat i Cu Manolache Arghiropulo vel Aga, la 12 Iunie 1820, propune s'A continua pAnä. la Septembrie 1820, a se vinde

'Anea pe 4 parale ocaoa. La Septombrie fiind grAul din recolta nouä., se va face un noil cinit i se va hotärl pret.ul pAnei j. 1. 11 Alexandru Nicolae Sufu Voevod i gospodar Fiind-ca dupa urmateral pret al cump6rittóreI gr,lultù este drépti i eaviinci6sa chibzuirea ce fac Durnnélor velitiI lama pentru nartul paneI, cum are a se vinde, dupii, care niei brutarilor nu le maI römàne vre-un cuvént destoinic de impotrivire; de aceea, intarim Domnia mea anaforaoa acésta, poruncim Dumitale, vol Agá, sil indatoreg, pe brutaril politiel, ca sa Be Intoalla): urmatorT, vin46nd adecti ocaoa de parle Po parale 4, faceind-o cripta bine

si alba, si pe t6tii clioa scotand pane ca indestulare pentru trebuinta politieT. 1819, Septembrie 21. (pecetea gpd.)

Vel Logofit.

Cod. XCII, pag. 444.

Prea Inaltate D6mne, Dupa a Mariel tale luminata porunca, ce prin pitac ni s'ati dat, ca dupti pretal vind6reI grauluT, ce se urméza la oborul TérguluI de rifara, s'A facem chibzuire, cum s'ar cuveni a vinde brutariI ptinea la norodul politieT., arruinen'. Bind porunceI InaltimeI tale, ne-am adunat la un loe, impreuna ea Durnnélul vel Aga, unde aducênd Uta si pe coi mal de frunte din isnaf n.J bru.tarilor, am facut socotéla ce se vede alaturata, puind atat cump6rat6reI graului la una de frunte, alta de mijloc si alta de coda talen l 58, dupa cum acum se urméza vindarea la Obor, cat i cheltuelile ce merg pe o 4i. la o bruttirie lacrand, altI talen 45, imprenna ca dobanda banilor si castigul lor, i facénd si socetéla grauluI din treI chile, macar ca este alai multe oca, umplandu-se banita numaI ca grati, dar mil ne-am pus la socotéla chila po oca 352 dupa banita Vistierieï cea cu ajar tntocmita de 44 oct., care Lic. oca 1056, din care scadénd oca 105 tárate, r6mane faina cernuta oca 951, iar pane cdpta ese oca 1236, puindu se in spor la (pace treI, care aceste oca ce ose palle fac dramurl 494.400, si impartindu-se la parale 4.040, ce fac acel talen 101 cumparatórea t6ta cheltuiala, rifara din talen: 2 vindarea ta,"ratelor, venea sil so linda la o para dramurl 192 bez dranitul: 1520 ce le mal féman prisos, dar nol, ca sa nu le mal r6mae brutarilor niel' un fel de pricinuire, am socotit ca sii li se puTe nart a vinde 'Anea la para dramurI 100 si nu se multantira, 4icAnd sporesce numaT la dece dou6, si peste cheltuelile acestea sii li se scada icleciuiala, la care n'Eta niel' un cuvênt, pentru ca si la trecutul Aprilie, cand s'Eta dat iarasI talen l 15, dalia a lor multamita peana tóte cheltnelile. cum si spor, trebuia s'a se pue la dece cincY, ca la alte cercanï de mal nainte, iar nol le-am pus numal la dece treI, maI harilzindu-le alte dou.6 oca' la dece. Ci de se va gasi ca cale pretul acesta si de catre Maria ta, se va da lurninata poruna, ca dupa acest nart s'a aibit brutarif a vinde panea pe drainurl. 100 la o para, fiind ca indestal falos al lor, indatorindu-se ca sa o faca c6ptil bina, alba, si pe t6ta 4iva indestula de trebuinta orasuluI, iar hotiirlrea Aman() le Mafia ta.-1819, Septembrie 18. Barbu ráctgrescu, Grigorie 1 ilipescu, Grigorie Bäleann vel Ag4

www.dacoromanica.ro

iSTORIA ROMINTILOR

333

Nu e lucru curat I Vodä ceruse ciniti, ca sä se scaqä panea. Boerif

aratä, cá se scumpesce §i scade graul §i deci e mal bine sá rèmänä pretul actual de 4 parale pasta la Septembrie. Cumperat6rea grtiulul Talen

23 Chila micg, 20 a doua,

13 cea de a treia. 58

45 Se adaogg la fies-care chilg Po talen l 15 pentru tóte cheltuelile cristig. 103

2 Se scade din tgratele ce se vid. 101

Socotéla painel Oca

1056 Se adung cele cind chile dupä banita cinstiteI Vistieriï, cea cu ajar intocmitg pe 44 oca, care o art brutaril. 105 Se scade tgrâtele. 951

285 Se adaogg sporul ce dä, fgc6ndu-se päine cu siacatavasis la 10, 3 1236 ese päine cr5ptg si fac dramurI 494.400, care analoghisinduse la 4040 parale, la o para dramuil 122, mai prisosind 1520 dramurl ce nu ¡neap la impgrtélg.

Pitac catre boerit ce l orancluitá pentru a face cilia graulut chibzuire panel ca ce pret sa se vin(la. Cinstitilor i credinciosI boerilor al DomnieI mole, Dumn6ta vel Bane Barbule Vgarescule, i Duninéta vol Vornice do Ora de sus GrIgorie Bglene, i Dumn6ta vol Vistiere Grigorie Filipescule, i Dumnéta vol Agá, fiind-cg milostivul Dumnecjeti ail trinns blagoslovenia sa preste r6dole pämêntuluI in anal acesta urmgtor spre indestularea zidireI sale, vremea este acum i datoria ne silesce a face cuviinciósa ingrijire de nizamul panel, ce este firésca hrana noroduluI, ca nu cumva lgcornia sä induplece bisugul abiitänd spre in parte folos ca sup5rarea obstiei. De aceea dar, Dumnévóstril, ca nisce iubitorI de patrie, i cu ravna la obstescile folosurI, poruncim Domnia mea, cii adunindu.-f6

ea totil la un loe i puind inainte pretul cu care se vinde gräul la f6rgul de afarg, sg faceti cisni cu chibzuire intr6gii si cu cumpgnire dréptg, cu ce pret s'ar cuveni ca sit se vincjg plinea pe anul acesta, i sg ariltatI DomnieI mele prin anafora, tolco pisah gpd.-1820, Maiä 30. Cod. XCVI, pos. 151.

www.dacoromanica.ro

V. A. URECHIÄ

334

in Octombrie 4819 Divanul propune luI Al. Sula, dupà reclama-

tiunea brutarilor, scaderea uiumulut ce dad la morI, ca sä nu se scumpésca panea. Domnitorul aprob5.1. 1. Zemle Vlahiscoe. Cinstite si credincios boerule al DomnieI mele, llamnéta

vel Agil, ca t6te c pentra prigonirea ce se urmézil intre DumnéeI Clacorésa Elena lludeasca ca breara politiel Bacurescilor pentr-i oemul morilor Danaisale ot Vitan, dat poranea DomnieI mole prin intirire la anaforaoa Preaosfintol sale pärintelra Nitrupolit si a Durnnélor volitilor beerT, in ce chip are a se face armare, dar fijad cil insäsI Dumnéel Clacerés3 prin pitacal Damisale ce serie catre un Ivancea Stoicial G-abrovaldu care s'a vglat si de platésca bratarif oem dc &lila pe talerI 2, &gro Doninia mea, cere ca care cerero fijad priniitil i bratarilor politioI dupg pliroforia ce ne-al, dat, poruncim Dainitale ca de acum inainte sa da l nizam asa sí se faca armare ca darea oenutlia de catre brutarI, adeca, ate talen f 2 de chal (lupa cererea DumneeI Clucerosei, indatoränd pe brutal.): ca s L abil ingrijire de a milcina 1819, Oczaherea indestula pentra indestularea pìilitieï, tolco pisah gpd. tombrie 7. Vel Logoftt.

(pecetea gospod.) Cod. XCVI, pag. 85.

Atexanira Nicolae Sata voevo' i gospodar. Zemle Vlahiscoe. Primita fiind DomnieI mele acésta anafora a Proa sfintieI sale pArintelia Mitropolit i Domnélor vbliilor boerl o intariin i poruncim Durnitale vol Aga, sa se facil armare intoemai precum mal' jos se coprinde, dänd cuviinciosul nizam, ca sI ingrijascii breara a mäcina Lira zabava spre indestalarea politiel Boca escilor.-1819 Octombrio 3. (pecetea gospod.) Vel Logoftt. Cod. XCII, pag. 404.

Prea Inaltate Dómne.

llapa luminatil porunca M'aria tale ce s'al dat prin Damnélui vol Logofétal de téra de sus, am vëut acesta anafora a Dumnélal vol Aga i jaiba ce au dat opt brutal.): at politiei Bacurescilor, ce ai eladit de vre-o atl-va anI, adeca magazil, arnbare si alto trebuinciése mestosuguld lor la morile ot Vi`ana ale Dumnéel ClucereseI Elena): DudeasI, macinänd zaherea pentru trebuinta hraneI politiel i ca platea °mol col ortinduit dupa poruncile stapinireI, iar acum le cere omul DumnéeI adaos la plata oornalaI i protosie; asijderea am v'éclut i aliituratele anaforale ca intariri domnesci coprinOtóre, ca mai inainte

da brataril pentru oem de chiba do grill Po talerI anal, apoI aí riinduit stä'panirea sil (lea de chilá Po parale 30 dapi pretili gräulul de atuncl, fiind scump, pana and se va face imbisugare la bucate si so va mai efteni pretul lor i atuncI si dea brutaril oem faina in ntnrìl dapa vechiul obiceiä, din ;lece una. Dect macar a la alto morl de pe afana ande nu macina bratara politioI i prin juclete se iea oem mai mult, la unele rnorl din opt una, la altele si din 7 una, dar acestor brutari fiad-oil sunt aI politieI 13ucurescilor, ea'sim

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

335

*i la judete se ordonä aplicarea de nart la pdne Luminel ri. In privinta indestul5rei ora§ulut cu luminAri de cétrd galbenä, aflärn diverso acte: cCinstitilor i credinciosI Dumn6v6stril velitilor boeriaï Divanulta DomnieI

mele, fiind-ca lumtnarile de Ora alba i galbenit este un lucru, cu care se tmplinesce trebuinta slujbel sfintelor bisericI si a sittletescilor porniti ale norod uhu, pentru care fies-care grao este silit de a cumplira, si fiind-ca avem Domnia mea pliroforie, ea améndouli aceste felurI de lumtnárl se vind cut un nesuforit pret de c .tre ceI ce so negutatoresc cu densele ; de aceea poruncim Dumn6v6stra sa facetI cuviincicíss chibzuire, ea ce pret s'ar cuveni sil se viuda ocaoa do fie§.-care dintr'aceste douli felurimT de luminari i s'A ar6tatl DomnieI mele prin anafora ; tolco pisah gpd.» 1819, Martie 7. Cod. XCVI, pag. 22.

Pitac pentru chibzuirea lumin'arilor de cérei albenei albtä. Preaosfintia ta parintele Mitropolite si Durnn¿iv6stia cinstitilor i eredinciosI boerilor velitT aI DivanuluI Domniel mele, cu t6te ca pentru luintnarile de Ora alba si galbenä, de la 7 ale trecutulul Martie, prin domnescul nostra pitac vi s'a5 poruncit, ca sa faceti chibzuire, cu ce pro t s'ar cuveni sa se vindä ocaoa de fie$-caro dintr'aceste dou6 feltirl de lunituarI, ca s dilm si Doninia mea cuviinci6sa hotirire; dar fiind-cá pana acum niel o urmare nu vedem, de aceea poruncim, ca adunándu-ve cu. totiï la un lock fä'rg de zabava, vNiind i coprinderea doninesculuI hrisov, ce are biserica de aja a 40 m ucenicl, pentru lumtnärile do cérl alba, sil facetl cuviinciúsa chibzuire ea ce pret s'ar cuveni Bit se vinqg ocaoa lumingrilor de céra alba i osebit cele de ara galbona, sil ariftatI DumnieI mete prin anafora ; toleo pisih god.-1819, Iunie 8 2 Cu cale sil li se faca musaalea a da oem din 4ece una, ins'a,' faing in natura

tar nu in banI, iar hotgrirea remalle la l'aria ta. 1819, Octombrie 4.

Al Ungrovlahiel Dionisie, Istrate Cretulescu vel Vorni., Mihalache Manu vel Vornic, Gheorghe Filipescu vel Logoftt, Constantin .Filipescu vel Vornic, lordache Golescu vel Vornic, Constan. tin Goloscu vel Logofel, Dumitrache FIrisoscoleii vel Logoftt.

4. S'al facut volniciï ca idiclil catre IspravnicI cu altI boerI parantenI ca idicliti sit pue nart la palie si carne pe la orasele din 12 jidete bez 5 judete ot preste Olt. 1819, Maiti. Cod. XCVI, pag.

chtre 2. Pitac chtre .PArintele Mitropolit i chtre Duoznlor boerii velip Dumnélut vel Vistieru, a face chibzuire pentru lurninhrile de c;rti galbenli alba cu ce pret sá se vinf,lti ocaoa. Iii Alexandru Nicolae Sufu Voevoi i gospodar Zemle Vlahiscoe.

Preaosfintia ta Parinte Mitropolite si Duinnév6stril cinstitilor si credinciosI

boerl. al DivanuluI Domniel mele Impreuna, si Dumn6ta vel Vistiere,

www.dacoromanica.ro

-v. A. URECHII

'336

Mentionam contractul a 9 faclierl, sa faca luminärI bune de ara galbena, de la 1819 Noembre 15 la 1820 Noembre 45, cu pecetea pe lumlnarile ce lucréza. Ei dobandesc «protimisis», impreuna ca Riga Zisul, cel ce are fabrica de luminarl albe, a cumpiára el lntèiu céra ca le trebue pentru Bucuresc1 ' Se decide di oca de fulminari va costa 8 talen. Riga Zisul primesce fabrica Episcopiel Ramnic de la biserica 40 de de sfintl, Cu monopolul lumindrilor albe, carl vor costa oca talen l 9.

Bisericei, poprietara fabricel, se léga a-1 da cate 100 oca luminäri

pe an in natura. 16) Alexandru Nicolae &fu Voevod

gospodar Zemle Vlahiscoe

Cinstite si crednucios boerul Domnio'l rnele, Dumnéla vol Agá', fiind-cii pentru lumintirile de céril alba, i luminärile de céra galbenä dupii nizarnul ce

dat cu sfat de obste s'el hotärlt, ca pe un an intreg, de la 15 ale luna): Noembrie Oda* la anal viitor iarIíi Noernbrie 15, Riga Zisul fabrica lamida.rilor de MI alba dupg ponturile ce s'aí legat a le prizi, care ponturf prin cartea ce i-am dat la mánil le-am intärit, asijderea i lumtnärile de °Ora galbenä, s'ari fiicut isnaf ca staroste iaräsl" prin ponturT, crirora prin osebitä cartea Domniel mole ce le-am dat i lar le-am intärit, si fiind-eä sunt legar]: ca fie luminarile de cérti curatä far' de niel un fel de altä amestecäturä, sä' indestulare pe cat este trebainta politiel, puindu-sT fiN-care pecetea sa la laminärT, spre dovadä cA sunt carate, care pecete sä pule fies-c Are lurniniírar

atät in condica divanuld, i in condica sfintel Mitropalif, cAt gi in condica fiind-c11 aii sosit vremea a se chibzui pretal lumtnärilor de obra galbenä albá, ce este un lucra, ca care se implinesce trebuinta slujbel sfintelor biserici si al sutletescilor pomenirl ale norodulifi, pentru care fies-care s6rac este silit de a cumpéra, i fiind-cä avem Domnia mea pliroforie, ea arnéndoué acesto felurimI de luminärl se v1nd ca nesuferit pret de cätre col' ce se negutritoresc

al dénselo; de aceea poruncim, ca adunándu-vé ca totil la un loc fará de

i védénd i copriuderea domnesculul hrisov, ce are biserica de rúa 40 de mueenicI pentru luminäraria de cérä albä, sIl faceti cuviinciósa chibzuire, cu ce pret s'ar cuveni sä" se vindä ocaoa luininárilor de eérti albá osebit cele de Ora &liben I, si sä arétat'l DomnieI mole prin anafora. 1819, zlibavä,

Septembrie 15. (pecetea gospod.)

Vel Logoftt.

Cod. XCVI, pag. 76.

1. Pag. 185. (Pocetile fäclierilor sunt puse in originalul act).

www.dacoromanica.ro

337

ISTOttIA ROMINILOR

Agiel, ea oii anci se va ivi lumìnrï ca pecetea sa a avea amestecturi, iar nu curato, sg, ße °Bandit si judecat, a cArora vindare de lunitniiri s'au hotartt a fi ca nart, îns lumintirile de cérii alba ocaoa Po talen l 9 si ocaoa de luminiirT de cérit galbenä po talen l 8, ferindu-se de a se face inselaciune la

norod, nicI a lila pret ruaI mult de cat nartul, nici a da lipsA in dramurI. De aceea poruncim Duinitale, ca sì . aibI ingrijire a se ptizi dreptatea obsteI

a se face vindarea dupa nart, cum si de a nu se pune in lumtnulrï vre-o amestecNtura, sead a fi lipsa de luminiírl in politie, fiind acésta datorie a Dumitale

a privoghia spre a se pgzi, laiiga care si la altele cue se coprind in cartile DomnieI meie ce li s'ad dat spre paza dreptäteI si a lor pentru. cumOratul cereI, cand se vor arka la Dumn6ta s li se facti ajutor si tnlesnire la acPlea câte vor privi la zzb!tlfteul Dumitale spre a se pfizi ponturile ce prin cartea Domniel male s'ati intoctuaI, tolco pisah gpd.-1819, Noembrie 15. Vel Logoftl. Cod. XCVI, pag 101.

In 17 Noembre 4819 se dä vole until non i venit la BucurescY, facri liber luminärf de'seti, «pentru cä scie ineVe§ugul lucitrel luminärilor de sat Cu multá o.-4ebita curat, nie la fatura (zisallpa) lar de cat lumanarile ce le fac luminärarii Bucurescilor §i Cu atata hies frumósä arderea lor, in eat i vremea depärtézä Cu mai multe césnri, pe land asernAnarea forme' lumindeilor din tèrg.p Vocla gice, ca de incredintat insuW. Totu0 continua a se fabrica luminäri acésta de sell i säpun §i dupa metoda vechiä 2. Cod. XCVI1I, pag. 184-185. Pitac catre vel Ag pentru nartul luminririlor de sert pi elipun. Cinstite i credincios boerule al Domnie mole, Dumnéta vol Aguí, fiind-cI

vindarea lumtarilor de sei, i a sitpunului celuI mai bun ce se numesee do Targoviste, ca chibzuirea Dumnólor velitilor boerl ce prin anafora ni s'ad

ar6tat si cu domnésca nóstrA horarire s'a t asedat a se arma pe curgiltorul an ce se incepe de la 20 Octombrie 1819, pana la 20 Ale viitorului Octombre 1820, dupg pretul cel hotirit, adeca ocaoa de lurn Mir): de seu po parale 62, dupg, cuin ail fost si in anal trecut si ocaoa de sttpun de rérgoviste Po parale 56, proprindu se ca total a nu se maI lucra sitpunul cel mai prost, ce se nu.mince eialcama, ci s so lucreze si si se 17'06 numaI cel de Térgoviste. Poruncim dar Dumitale, ea s4" fad' acest nizarn cunoscut cu pristav la bitil obstea po'itiei Bucurescilor, spre a le fi si prep.]. Kite tutur )r, avénd si Dumnéta mare ingrijire cu privighere necontenitg, de a nu mijloci vre-un fel de viclesug vi catahrisis la acost fol)sitor obstel nizam, macar cat de putin, atat cu vre-o amestecare la facerea acestor doué 1rebuincióse lacran, cit si la vindare cu

lipsä la dramurt del atuncI Dumnéta veI avea a d i r6spuns ca un neingrijitor la neap'érata Dumitale datorie, i saam receh ppd. 1819, Octombre 12. Vel LogoPt.

(pecetea gospod.) Cod. XCVI, pag. 88. Istoria Romanior de V. A. Ureehid.

bzooLui. XIX.Tou. 111.-22

www.dacoromanica.ro

888

V. A. URECHIÀ

Pescan. l3reas1a pescarilor s'ad j uit, cà uniI pescan l nu trag carele lor cu pesce i rae)" In ulita Pescariei, ci prin alte strade §i prin mab.alale. Vel Aga, In August 1820, propune lui Vodd, sà fle obligate t6te carele Cu racl §i pescl a veni. In pescärie, sub cuvint &A se lmbulzesc ulitele calca cade la mabala, cand se adund 6menil la carele de pesce lescele i carele, i cd pescele stricat ddunéza sdnelatea publica', etc 165 Alexandru Nicolae Suça voevod i gos podar zemle Vlahiscoe. Cinstite i crediticios boerule al DocanieI mole, Dumnéta biv vol Logofeto

epistatule al AgieI, ca acest Dornnesc al nostru pitac,.se face Dumitale sciut, crt dupa contractul co ati dat in vistieria Domniet mele, epistatul vindareI lumingrilor de seg, i a sapunulul de téra col bun de Tdrgoviste, s'ad hotarit de catre Domnia mea pretill atat al lumingrilor, cat si al sapunuluI, cum sa

se urmeze vindarea lci pe acest urmator an ca incepere de la 20 ale tre-

cutula Octombre, adeca ocaoa de lumanarI de seil Po talen l 58, .ce vine cate 4 parale pretill maT scgdut decfit In anal trecut, ce se vindea cate 62 parale ocaoa ; asijderea i ocaoa de sapun sa se viuda Po pando 52, adeca 6 parale

mal jos (leca se vindea an ; acestrt milostivire am fä'cut Domnia moa catre tot norolul numal ca sa se folos6sca sa rdinae multamitI. Do aceea, poruncim Dumitale sa facl preturile acestea sciate in tot coprinsul orasulur, priu strigare de pristav, ca sit scie vin Atora cum sl viuda, si curap6rgtoriI cum sa campero, incredintandu'l eh' cel ce va indrazni peste preturile acestea a viudo, se va pedepsi negresit i vind5tarul i cu.mOratorul. avénd si Dumneta datornica ingrijire, de a se pä'zi -nizamul acesta intocrual fara stramutare; tolco pisah gpd.-1820, Noembre 4. (Pecetea gospod.) Vel Logofit Biv vel Stolnic.

acestiI'

Cod. XCVI, pag. 194.

1. Sigiliul original al liff Riga. 16) Alexandru Nicolae Sutu voevod i gospodar Cu cale fiind anaforaoa ac6sta a Drunnélui vol LogoThlul de téra de sus, poruncim Dumnévdstra Ispravnicilor ai judetultA, sa facetI armare intocmaI, precum mal jos se cuprinde. 1819, Junio 6. (Pecetea gospod.)

Vel Logof'ét.

Cod. XCII, pag. 136.

Prea Indltate Dòmne. Dupg' luminata poruncii InaltimeI tale, ce mi se da la acésta jaiba a pescarilor din BucurescI, ce aduc pesco aice, fgcénd cercetare, am vdut ca arOtarea Ion este cum ca aduc pesco de la Carcinov si de la Cascidra si de la Turtucaia, si mal inainte la clrum n'ati fost supiáratI de capitanI, iar acum capitanul ce. se afla la Oltenita le in de fies-care cal.* cate un leí, cum si beliii asetuenea le in iarasI cate un lea, si la beslil maT inainte da cate cjece parale, lar la capitanI avut obiceiu sa dee nimic, i daca se impotrivesce vre-anal din pescad a nu da capitanulta un lei, ji opresce i cu necinste 11

www.dacoromanica.ro

330

iSTORIA ROMINILOR

Din judete avem de amintit douè casurf care ating indestularea publicd. Primul este din Mala 1899. pece macelari de la Pitescl sunt abuziv opritl de ispravnici de a'§i exercita meseria, pentru cà n'ad voit sá vin4A ()caca de carne pe 16 parale. Acum primesc §i cer invoirea de a táia carne, Domnitorul incuviintézá cererea lor ia leul, corênd ca nu numaI sa fie opritI de acéste hure, ce Inca se le si Implinesce ce le-a luat. DecI, fiind-ca de acest fel de luarI sunt opritl

neferil, besliiI i eapitani i totl altI slujbasl, pentru caro i porund strasnice ale MerieI tale sunt date catre Dumnélor IspravniciI jadetelor, ca se nu baga-

duiasca pe nimenea a lua cit de putin, niel de la pescar, niel de la butIca singurI Dumnélor se vor hivinoveti, vin, i rachiù, niel de la alte märfurI,

&ese ca cale, se fie lanainata porunca Inaltimel tale, ce Dumnélor Ispravnicif judetulul, sa cerceteze acésta ca scumpetate i ceea-ce se va fi luat de numitul capitan, i de nefera zabitilor, na mima): se le implinésce ca cheltuiala ce li se va fi pricinuit, ci Inca s insciinteze Atarle): tale dreptul adover, cum ad ingedait impotriva poruncilor M'aria tale a se lace acest fel de urmerI.-1819, Junio 3. Vel Logofit.

1. 16) Al. N. Suta Troevoi i gospodar. Zemle Plahiscoe. Dupa aretarea ce no face printeacéste anafora Dumnélta vel Logofetul de Ora de sus, poruncim Petunia mea, Domnév6stre ispravnicilor a judetuluI, facetf aunare intocrual precum mal jos se coprinde.-1819, Maiii 14. Vel Logofa.

(pecetea gospod.) Cod. zar, pag. 89.

Prea baltate D6mne, Dupil luminata porunca lnaltimeT tale, ce ni se da la acésta jaiba a 10 mecolari de la Pitescl sud Arge$, feckd cercetare, aret InaltimeI tale, ca plengerea ion le este, cum ce atet parintif lar cat i eI s'ati atiat Imecelarl la acest oras, iar acum la sfintele Pasa chiematI Bind de catre Duinnélor boeriI ispravnicI qis a viudo ocaoa de carne po parale 16 si Dumnelor ispravnicff neprimind i-ati indatorit de i-ati dat si zapis, sub iscaliturile lor, ca sil nu mal

vemje a carne, In arma carnia zapis ved ca un Arghir impreune en Ionite

vataful, ce s'ail iscelit si el la zapis, vend carne ocaoa pe parale 16, iar eI sunt

popritI, rugendu.se a h s1obo41 $i el de a viudo ea acest pret de parale 16 ocaea de carne, ca se se OVA chivernisi si a se ajutora, atlendu-se árnenT scapetatl; care aretare a lor de va fi adeverate ati droptate la cererea ce fac, pentru care &ese cu cale, sil fie larninatil porunca ineltimei tale catre Dumnélor ispravnica judetaltit, ca de este piecum arate, su, le dea negresit slobolenie a viudo i ei carne ca pretul ce vitid acer dol, ca se fie totdeauna rndestulare, iar do este pricina intealt chip, sa insclinteze mariei tale adeviirul cum este.-1819, Maiii 7. Vel Logofit.

www.dacoromanica.ro

840

V. A. URECHIÀ

Al doilea cas este urmatorul : CYamenT

i muerl care fac One In Tärgu-Siuluï se jäluesc, cä

tspravnicil luat 120 de taled cu nume de avaet, pentru ca scot avnt» prepane eambland a le face obiceill, care eI ¡Ana acum cum §i vame0I le ja yam& de cuptor ego 7 pAnY pe fiece qi. Marele LogoRSt George Filipesco, in 23 Noembre 1819, propune luI Vodä, ca ispravnicif s5 tnt6rcä baniT luatl cu nume de avaet, precum i vame§il,

cAcI dupa ponturl vamä la pane nu este. Domnitorul aproba propunerea t. I.

Alezandru Nicolae Sup Voevod i gospodar zentle Vlahiecoe.

Cu cale fiind anoforaoa itcésta a Dumnélui vel Logofétul de téra de sus, poi uncim Dumnévdstra ispravnicilor ai judetuluT, s facetf armare intocmat precum maY jos se coprinde.-1819, Decembre 1. Vel Logopt.

(pocetea gospod.) Cond. iCV pag. 19.

Prea Ináltate Ddmne, Dupa luminata porunca Inaltimel: tale, ce ni se da la acésta jalba a catf-va

6meni i =lea car): fac pane la orasul Targu-JiuluT din sud Gorj, fäcènd

cercetare vbduiti cä jaiba lor este cum ca Dumnélor ispravnicif dintr'acel judet le-ail luat talen i: 120 ca nume de avet pentru c et soot pane, amblând a le face obiceia care el' pana acum n'ati avut, precum i vamesa le ja vama de cuptor cate 7 pani pe fies-care di, rugandu-se ca nu numaï sa fie aparatT de acestea, ci Inca Dumnélor ispravnicif sa le int6rca inapot aceT bara ce le-au luat, cum si pe vamesi sa'T. Infraneze a nu.'1" mai supra de vama pentru painea ce scot si sil le intlirca inapot ceea-ce le va fi luat rí. DecY, fiind-ca acest fel de luarY nedrepte stint ca total ridicate ca porunca Maria tale a nu maT fi, cum si vama la pane niel eä.atí fost Tre-odatä, niel ea este, ci vamesi'l are sa ja cjeciuialä de la zaherea cand se aduce prin targurT, iar ceea-ce campara 16cuitor de la lacuitor pentru hrana lor prin sate, de vama nu ail sa se supere, iar la zahereaoa de alisveri§ de va fi vindétorul privileghiat vama sa o platésca cumparatorul; pentru care gases° ca cale sa fie .luminata porunca Inaltimei tale &Are Dumnélor ispravnicif , judetuluT ca sit le tnt6rca inapol" negresit ceca-ce luat ca nume de avaet,- iar de alta parte sa dea nizam vamesilor, a na maY supra pe jaluitorT impotriva ponturilor indatorandu'I a int6rce inapol ceea-ce va fi luat reti, aparandu'T si de acum 'mint° de acest fel de luarY §i jafuri nedrepte, ca vor cadea la invinovatirea aceea ce prin porancile Marie): tale sunt hotaritY.-1819, Noe;ubre 23.

Gheorghe Filipescu vei LogoPt.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

341

In 26 Ianuarie 1820, Barbu VAcärescu, vol Vornic, propune infiintarea la Craiova a uneI Epitropil, compusA din Episcopul de Eldmnicul Valcea, Caimacamul Craiovei §i divanitii, .cu doui casieri. Acéstii Epitropie va avea grija podurilor (pavelelor) §i a sailei, cu din venitul facut prin prelevarea unet taxe de 20/0 din lefile slujbnilor Craiovel §i Cu un airat» de la monastirea Obedeanu 1. 1. Ve4I cod. XCV, pag. Alexandru Nicolae &tu. Voevod i gospodar Zenale Vlahiscoe. Citindu-se inaintea Domnie1 mate acéstre anafora a DurnnéluI cinstitulta credincips boer al Divanulul Domnief malo, Barba V6cArescu, vel Ban i eanoscé'ndu-se asemä'natil obstesciI chibzuirl si intocmita cu bune alctituirI intru. folosttl i Miele orasuluI CraioveY., o int4rim Domnia mea si porancim ca intru

t6te intocmai A'sï aibrt urmarea, pentru care poruneim Domnia mea vi Dumitale, vel Logofete de Ora de sus, ca si se faca porunca Domniet mele. Dumnélid Caimacamul Craiovel i catre Dumnélor boeril Divandul de acolo, asemänata acestor chibzuirI i afeTátére de bina voinra ce avem Domnii mea vi asupra intregituel starel acestuI oras, care se va trilmile dimpreuna ca acéstii anafora ce s'ail Intarit si de catre Domnia mea. 1820, Iannarie 27. (pecetea gpd.) Vel Logofit Cod. %CV, pag. 190.

Prea Inedtate Dòmne,

In obstésca anafora ce s'ati arétat MarieI tale parara intocmirea venitulul poduritor se coprinde si un venit de 5.514 talerl pe an pentru politia CraioveI,

incepéndu-se acest venit de la Decembrie trecut cu lét 1819 vi alcátuit din. poprirea de cate 2 parale la lert de la téte lefile CraioveY vi iarT din poprirea de cate 2 parale la lel de la simbriile Ispravnicilor si a samesilor de la acole 5 judete ot preste Olt, pentru care se vorbesce, dit din lefI poptindu-se

aicI la Casa 'afilot cum vi col' din simbril la Vistierie sa se dea prin oranduiala de la judetul Doljului in primireA color ce se vor orandui Epitropl, coi din left la sfarsitul fies-ciireia diminil, i col din simbrif la inceputul fies-careia seme, si dinteacest): banI scotêndu- se maI intéií ceea ce se da si pana acum in trebuinta politieT, câti vor rémanea s s9 strIng11 si sä. se inmultéscá din an In an si prin crescere de dobant11, ca printeacestia s'a se faca i podurile cele marl ale Craiovel, cu cumOratére de materialurl i eu plata de master', l'Ira do a mijloci vroodatrt havalea, sét vre-un fel de podvada asupra locuitorilor téranI, ca dia slujba'ml datorie Implinind arét Mariel tale urmarea ce ad fost

pana' acum la leal() Craiovel si cele ce am chibzult crt s'ar cuveni sil se intocinésca, dapa glasuirea nizamulta, ce se cuprinde In maI sus nuinita anafora

sit poptéscii, pana acum pe fies-care diminie din leíble DumnéluI CaimacamuluI Craiovel i a Durnnélor boerilor divanitl da acolo si a judecItorilor de la douéDepartainenturl Po talen l 289, socotindu-se cate (bah' parale la leti, cu. iratul

InenastireI Obedemului se da4 daKtlilor fedleI fi la vre-o celti-va uceniet.

www.dacoromanica.ro

34 2

V A. URECHIX

Igienä , spitale, medial Incd tot este grija de ciumh sub Al. N. Sutu. Una din indatorirde nouel Case de privigbere este tocmai de a lmpedica ivirea din no( a acest i epidemie. Acum dupA alcAtuirea obstescel cbibzuirIurtnézA, ca totI banil ce se string pe t6te diminiile, adecii de la tdte lefile de acolo Era' osebire i do la t6te simbriile Ispravnicilor si a samesilor, sA se adune in sunni de 5.514, dupé cum se aratA mg jos cu socotéiA anunie si scriOndu-se dinteacestia talerl. 1.734 pe an, adecA ceI cate talen l 249 ce se popria panA acum pe diminie, dupA cum se vorbesce ma): sus, rilmane venit al podurilor color marl de acolo, ta.,.eff 3.7s0 intr'un an, (orI mat malt ski mal putin, dupii alcAtuirea lefilor ce vor curge pe fiescare diminie) asa dar intru stringerea acestuI venit i intru a sa economie am socotit sh se intocméses o Caget in oraful Craiovel, sub ingrzyirca de Epitropr,

a careia urmare sa fr dupa chipul ce mal jot, 80 arath.

1.) SA se oranduiascil Epitropl acesteI Case Sfintia sa Episcopul R6nnacului, peistorul Eparhiel. DumntIlu% Caimacamul dupti vrena i Dumnilor boerii divan40, sub earl ea fie si casierl DumnélutClucerul BalutA i Dumnélul Chir Hagi IanusI.

Ace3tI casierI sg fie datorI a string° baniI eta col ce li se vor da prin oranduell de aicl pe fies-care dirninie si de la Casa lefilor si de la Vis()is, cat i eel' de la iratul monastireI Obedeaaul si de cate terie, precum

orl vor primi, sA fie datorl a rAportui Epitropilor, ca st fie 8(.111110 totdeauna

câti bani se OA li CasA. anteaceste primirI scAgéndu-se i dandu-se prin scirea Epitropilor clupA trebuintele ce vor fi la cheltuelile pea& procum s'art urmat si plait acum, adeci i eel de la iratal monastirel Obedeanuld i câte talen l 289 la o qiminie din baniI lefilor ceI ce vor mal remanea iarAs1 prin scirea Epitropilor sii se pristreze dupA cuviintA i nefiind trebuineiosl sa se dea la dobändil ca bunA sigurantA si prin treceno de vreme i ca adaosul dobanclel sit se inmultéscA in WA sumä va fi prin putintri. Acosti banI sA nu se nuel cheltuiascA la nicT o altA trebuintA, decal la facerea axelor dotd poduri marl din noil cand va fi trebuintA, cat si la a lor nierernetur1. Oranduitil casierI, la fies-caro 6 lunI, sit fie datori a astern° socotélA, si a o aréta epitropiler prin infatisare de bune dover,11., ant asupra primirilor, cat si asupra cheltuelelor, si EpitropiI vi546ndu-o si grisindu-o intocmal adev6ratil, el o iscAliascA In douii catastise, asemenea, din care unul sA stea in plistrare la CasA, si altul prin Banjo fig se trimitil aid, ca sg se vailA si de dare ra'ria ta.

Tot acesti casieri sA fie iéspun46torI, cand vor lipsi cevast banI

dintr'aceste primirl, orI din ceI co se vor da la dobanA, cand nu se vor sigurifsi,

dupri cum se cade, precum s'an dis. sói ar5tandu-se cheltuitl la vre-un alt condeiti, iar nu In facerea si meremeturile acelor doud podurI marl. Epitropii pe langA acéstA ingrijire a cad i a numitelor dou'd podanI

sa fie datorl, ca pe unde vor fi locuni. bältóse, sii indatoreze pe stripanir acelor locurI, sA facii podurI de a lor cheltuialA, fies-care dupò suma stanjinilor ce va avea in fata nliteI, si ca acest ruijloc tag politia, drumurl bane cuviinciósa curAtenie. Ci gitisindu-se ea cale si de dare malta intelopciunea )1iiriet tale, oranduiala ce mal sus se aratri, veI bine voi Ingltimea ta,

www.dacoromanica.ro

343

ISTORIA ROMiNILOR

La 22 Tulle 1820, Boeril de la Casa de privighere (astinomie), cer lui Vodä. Al. Sutu, pedepsirea unui Gheorghe Ceprazaru ce ad tainuit in casa lui de o stipthman6, un om bolnav de friguri §i nu luminat4 inthrirea Mhriel tale, la acésth plecal a mea anaf ora, care du.pil ce se va trece la condica Logofetiel DivanuluI MárieI tale, srt se trimith la Craiova,

tnoit

i ca osebith luminatii porunch a MitrieI tale, ca pe depo parte, sh aunfte a sta acolo in ph'strare, iar pe de alta parte eh' se pue in lucrare, cele ce ca bausa' intocmire, s'ail alcrituit pentru folosul si binele orasulul Craiovel, iar hothrirea desávlirsitä, riSmáne la drépta judecatá a Inhltimol tale. 1820, Ianuarie 26. Barbu Viicetrescu vel Vornic.

Socotéla veniturilor podurilor Craiovd in curgere de un an intreg. TalerI

Talen

44.280 din lefile CraioveI, fusil : 7.380 pe Decembrie 1819, si Ianuarie 1820, la cari socotindu-se

cáte doul; parale la leí, fac banil ce impotrivh se anta, urmézh a se da la sfirsitul luI Ianuarie 1820 . . . 369 7.380 pe Februarie i Martre 1820, ipac la sfirsitul luI Martie 369 7.380 pe Aprilie i Maiii, la sfirsitul lui Maií 369

7.380 pe Junio si lulie, la sfirsitul lul Tulio 7.380 pe August si Septembrie, la sfirsitul lui Septembrie 7.380 pe Octombrie si Noembrie, la sfirsitul luI Noembrie 44.280 66.000 din simbriile ispravnicilor si a samesilor de la acole 5 ja-

dete ot preste Olt, lag : 11.000 pe Decembrie 1819, si Ianuarie 1820, la carI socotindu-se Me 2 parale la leí, fac banil din potrivá, se vor da cu orânduialh, in luna luI Decembrie . 11.000 pe Februarie i Martie 1820, in Februarie 11.000 pe Aprilie i Maitl, in Aprilie 11.000 pe Junio i Iu.lie, in Iulie 11.000 pe August i Septembrie, in August 11.000 pe Octombrie si Noembre, in Octombrie 66.000

369 369 369

"14 550 550 550 550 550 550 3.300

11.028 se scade acel ce sunt hothritl pentru cheltuelile sc61e1or po ta-

lerI 289, la o diminie. Adech treI miI seapte sute opt glecI, aman aI podurilor

.

.

3.780

Calle catre DurnnlluI caimacamul Craiovd i boeril velitit de acolo, pentru intocmirea ce s'A filma, a don, poduri mart de acolo. Cinstite i credincios boerule Domnier. mole, Duninéta biv vol Sphtare, Gheorghe Sutu, Caimacarnule al Craiovei i Dumnév6strá boerilor divanitl de acolo, sani-itate. V facem Domnia mea in scire, ch' dupa obstésca chibzuire ce fAcut pentru cea de acum inainte, buna intocmire a podurilor color mart ot orasul Bucuresci, scaunul Domniel mete, fria a mal mijloci cátusi, de putinii

www.dacoromanica.ro

344

V. A. URECHIÀ

1-ati declarat la vdtaful ce Qilnic cercetézd casele. Acéstd pedepOre o

cer ca pild pentru alii. Vodd le dà voie

pedepséscd cum vor

crede.

Grija de a nu se introduce in térd iard*t ciuma din Turcia, face ea sà se dee pitace de impunere de carantinä, la toti neguldtorit cari vin de peste Dundre. Acéstä m6surd este incunosciintatd consiililor rusesc i austriac, cult nu avu nimic de 4i.,1 contra, ba publicd inch' cdtre sudith lor, sd se se supund milsurilor de aperare de eiumd havalea in t6ril, luinclu-se cuviinci6sele nAsurY, si asupra ruggciune't ce ni s'al arkit de acolo, prin anafora s'al flout asemenea ingrijire, i pentru doug podurt miff co stint si la acel oras al Craiovet, intocilindu-se osebit venit, ca sä se pita face, si a se mere nettsi t ttdeattni dupi cererea trebuintet, fgra catust de putini sarciii a Ricuitorilor rtnT,si dap)," tlte chibzuirile ce s'art fä'cut, ni s'a t afétat, prin a atfora do catre 1Jumn6lut vel Banal, bunele alcgtuift ce al chibzuit D irrinólut taro. prtzirea acestra nizam, care primindu-se si de cgtre Domnia mea, s'a t dat domn6sca nistrg intgrire, in`ru tóte asemenatg. Dect tritniténdu-se Du nnévóstril, acesta poruncg a DJmniet mete, impreung

numitg anafora a Dumnélui vel Banal, intgritg ca domn6sca nóstra pecete, portincim Domnia mea, ca &A se citéscil in Divan, in aqua tuturor, dupg care intelegand cut totit, bunele cugetari ale Duroniel mole, si pärintésca ingrijire ce am bine-voit Domnia met, sä avem si pentru buna stare, si curgtenia acelut oras. sä' cun6sca cu totil, catil datorie au, sa inalte glas de ruggciune, cdtre milostivul Dumnedel pentru a nóstril bang petrecere si invitare pentru asemenea

brine lucrurI, iar duprt acésta, eat anaforaoa, ct i ac6st i carte a Domniet mele, trecandu-se in condica Episcopiel si a Divanulul de acolo, pe de oparte se vor da sá stea in pästrare la oranduitiI casiert, ca o legiuire folositóre

vralnicil de vectnica pästrare, iar pe do altg parte, se vor pune in lucrare, cate s'au hotärit, avénd si pazirea si ingrijirea cu tag scumpiltatea, ca sá se cuniscil in fiptuí, i rodirea actstul bine, ditpil care sg fie läudatI i toticel ce'l vor silvérst dupg cuviitg, si intocmat dapg baria hotarire a Doinnief mole.

fitt sängtost 1820, Ianuarie 27. Cod. XCVI, pag. 121.

1. Cod. C, pag. 263-264. Alexanira Nicolae Sutu voevorl i gosporlar Zemle Maltiscoe. Cinstitilor i credinciosi boerilor Domniei mele, Dumn6v6stril eforilor tit AstinomieY, la panighiurul ce se face la Ogiungiuveiu in Ora turc6scl, dulf6 sciinta ce avem, se adung 6men't din multe pärtY, iar mat ales din pilrtile Ore/ turcescI, st fiiud-cg la Andrianopole si la Filipopole, se aude de ngprasnica b6lil a ciumet nu este indoialg, ca' din pricina adunärel ce se va face la numitul térg, p6te sa se intincyl molevma si pang acolo, la acel panighir; fiintl ca ail mers si din negutgtorit bucuresteni, de trebuintä este, ca la intórcerea Ion sä li se orauduiascil lä'zgret, spre lipsirea de off ce bilattialil, ca nu cumvast fer6seg Dumnedel, din neingrijire, sg se inrèmple vre-o molevrnil si a ic

www.dacoromanica.ro

345

ISTORIA ROMINILOR

Asemenea mësuri constad In lazaret de trel 4i1e la fruntarie §i

al(e pase ciile langa Bucureci, inainte de a intra In ora. in tóra ; de aceea dar, dupa, neadormita ingrijire si privighere ce aven] "rara t6te cate privosc spre ocrotirea supusilor nostri de orI ce bantuire, poruncim Dumnévósträ, ca pe la schelile aeelea pe ande se socotesce intórcerea lor, cum la Zimnicea, Data si Oltenita, sit oranduitI cate an om vrednic, carele dimprenda' ea capitanal margine): s'a stea acolo napristan si pe toti scoT negutatorY

ce vor veni din cee.1 parte, ata,t pe parantenI, cal si pe altii din t6ra turpopréscil acolo a faco lazara de 3 c6scá, earl vor veni dinc6ce in tbra,

dile, in care soroe, sa, se aeris6scri bine, atät el, cat 3i marfurilo lor, precat se va putea, iar dup6 iniAnirea sorocutut slobida a veni indee, dandu-le sloomul Dumnévóstra Ova). la mana, coprinOtor de cati 6inenil anume boglit de la lázáret, ca ce fel de rna'rfurf si In cate vase, d ir sit nu le dea drumul de acolo singurl, ci dirnpreuhl ea fie3-care ceata de slobocjiti sa oranduiascá 3i cate un stujitor, seal dol din slujitorif cápitánieT, duplí cum va fi suma 6menilor, pentru ac6sta s'ad dat osebitá porunca Domnieï mole, c'atre Duinnélul vol Spatarirl, ca sä indatoreze pe capitanit de margine, a fi impreuna lucratori si cut armare intru tóte la cate i se vor ariáta de catre oranduitul Dumnévóstra, ca este trebuintä a le savtársi el ; dat asemenea porunci i catre Dumn6lor ispravniciI judetuluT i catre zabit, ca sa se atle ca aceeasi urmare i ingrijire, spre paza i ingrijirea lrizaretuluï, lar coi venitI din ceca parte. pentra care s'a6 dis mal sus, dupá ce se vor slobodi do la lazáretal cel de trei ile, nu sunt volnici ca sé. intre in Bucuresci, ci slujitoril acola de capitanie, ce se vor orandui a veni impreuna ca dênsiï, sri'l traga drept la via Dumnélui Postelniculul Iordache Vlangali, ce se allá aprópe de Vilcáresci, unde este loe cu Imprejmuire, larg si ca odai de odihna i acolo deschizandu-li-se marfarile prin ingrijirea altai deosebit epistat, ce trebue si" avetY. Dumnévóstrá, sa se j'afilada si sá se aeriséscri bine, atat marfurile lor cat i eT, unde s'A sadá 6 dile intra acest fel de caratire, fara a fi sloboll ca alba amestecare ea ea niscare-va alt1 sit iasa de acolo vre-anal dará, seal limen): de afarä, iar dupiá. implinirea de 6 dile, s'a' alba vea ca sit intre in politie; intocmaT dar sa urtuati Dumn6vcIstra, ca asa este porunca DomnieT mele, tolco pisah gpd. 1820 August 29. Vel Logo.M.

(pecetea gospod.) Cod. XCVI, pag. 181.

C'estre einstitul consalat gheneral al Rosiei, de la Logofega mare a p'rei de sus

Prea Inaltatul nostru Domn, priveghind apururea pentru ocrotirea supusilor InaltimeT sale de off-ce bantuire, aq grijit din vreme a da cuviinciosul nizam prin porunci gospod. (al earuia copie se alaturrt) i pentm negutatorl cu marta i altl, ce se vor intbrce de la panighirul Ogiungiuvoi, in ce chip sá so carrito, pentru bAnniala ce se alde, ca O.' nu aduca molevmá primejduit6re aici in pamantul tiirel. mal' jos iscalitul am cinsto a face acésta arkare din porcina' prin alatarata copie, cAtre cinstitul general Consulat, ca s'A se fact.'

www.dacoromanica.ro

346

V. A. URECHIÀ

Cu referintd la spitale. -- In Septembre 1819, Alexandru Sutu d'A Carte domnéscä spitalului din Sfinta Vinerea, scutind in fav6rea lux sciut supusilor autocratoria ruseseY, acéstä folositóre punere la cale pentru mantuirea obsta', asteptand Cu cinste réspuns do primirea acestiT insciintart 1820, August 30. LogoPt. Cod. XCVI, pag. 182.

Asemenea nota mi copie dupa pitac

trimis si la aghentie.

Catre cinstita mare logofetie de Ora de sus. Am primit la chesaro-craiasca agentie, ea cinste, nota cinstiteI marY logofetiï

de la 30 ale esitel lunI August anal curgator, ce din porunca InaltatuluI

Domn all trimis'o aghentieI dimpreuna cu copie de pitac Domnese, ce s'el dat pentru ingrijirea de intampinaro, a nu se aduce si aicI vre-o molevrna primejdiósa, Cu intórcerea de la balcial OgiungiuveT, atat color dusl cat i marfulilor

lor, si no fiind agtentioI atta decat a lauda acésta' grabnica ingrijire ce ail faeut'o stapanirea obstesce, pentru nebantuirea i folosul tuturora, iat ati

n'out, dupà cerero, alaturata porunca catre totI acei suditI chesaro crileseT, ea prin DumnOlor numitil sa se trimita la acelo locurI de trebuinta, poruncitdre fiind, precaria se va vedea, de a fi intoemaI si el urmatorI acetii bune do izbava orandueli, ce aii bine-voit malta stapanire de a ingriji, de care nu lipsi aghentie ca prietenesc röspuns, catre cinstita mare Logofetie.-1820, Septembre 1. Iscalitura aghentuluI, Fleisacar. Cod. XCVI, pag. 182.

De la chesaro-criliasca Agbentie din principatul ValahieI, catre totY suditiI chesaro-craesci i craescI BritanicescI.

Porunc Fiind-ca dupä nizamul ce ali dat malta stapanire aicI pentru col' ce se intorc de la balciul OgiwagiuveI din Ora turcésca, prin care vor fi si uniI supusI altor sträine puterY, ca pentru nu cumva cu int6rcerea lor si a marfurilor viind. in Valahia, ne facéndu-se cuviinciósa ingrijire cu aerisitul i inerea de lazgret, sä se intOmple de a se aduce vre-o molevma de primejduire i aicI in tha, s'ail facut orAnduéla ea pe la schela ande vor veni din téra turcésca aicI In pamént, su se opréscà in oranduitele loeurI, sil faca litzaret de treI gile,

se aeriséseil atat el, cat si marfurile pre cat le va fi prin indulta, apoI de acolo cu om tnteadins oranduit fära de a fi slobocji de a intra in Bucuresel,

sa se traga drept la via DumnéluI postelniculul Iordache Vlangali (apr6pe de monastirea ViicarescI), unde sà intimja si s'a se acris6scii atat marfurile cat acol veniti. `Afré'ncl lazaretul inca cjile 6 fára de a fi sloboij1 a esi vre unul de acolo afara ; i asa dupä implinirea i acelor 6 (Ale este a fi slobo41 de a intra in politie. Ci dar flichdu.-se canascuta tuturor suditilor, acOsta de fo'os obstései iugrijire dia partea stapanirel, li se poruncesce qcelor suditi strasnie

www.dacoromanica.ro

347

ISTORIA ROMANILOR

pe un brutar de däjdiI i prävälia luI de fumärit i dArile ce dati brutarI, cum i de ploconul vätafulul In 12 Se.ptembrie 1819, Al. Sutu reinnoesce hrisovul dat de Caragea spitalulut 1nflintat sub domnia lui Moruzi, dupä dieta Pähärnicesel Maria Mänäilésca, pe mo§ia sa din judetul Buz6ti 2. ca intoemal i el' suditiI sa fie urrnatorl acestil oranduelI i povete din partea oranduitilor, ce se coprinde irt poruncile DomnescI, ce s'ai dat, fijad si tuturora

lor de nebantuire sl cumpla folos acesta.Bocurescl, 1820, Septembre 1. (pecetea Aghentiei)

Cod. XCII, pag. 183.

Trecuta in condica de Manolache Fuma'

1. Cartea bolnavilor de la Sfinta Vinerl Zentle Vlahiscoe. Dat'am domnesca nóstra carie bolnavilar saracl ce .se afla la spitalul de la Sfinta VinerI, dirt orasul Bu.curesciI, ca sä alba volnicie printeacesil carte a Domniel mole, sa tie un brutar. anume Nicolae Adam, la p taria ce aa sama acolo la Sfinta Vinerl, care orla s ie in pace pi ertat de dajdiile ce es de la Visterie, preste an in téra si pe t'erg, de nicI unele superat sí nu fie, asijderea sa fie pravalia aperata de fumä'rit si de alte angaril ce daa altI brear): si de ploconal VatafaluI, pentru c acesta mira ail avu.Co sä'racil din vechime, prin cartile fratiler DomnY, de mal nainte, precian din cartea selefuluI nostru, loan Veda Caragea, ce o ve4um Cu 16t 1813 Februarie 10, ne-am adeverit. Deci. invrednicindu-ne Domnul Dumne4eil

ca a treia Domnie a acestil pravoslavnice teri, ne-am milestivit i Domnia mea, do i-am dat mila acesta, ca sa fie ertat acest om, de tete cate scriem sus, si s'A na se supere niel el, n cI casa de pitarie a säracilor, unde va lucra ca s'a pita face pan° pentru saraci ; poruncim Dornoia mea Durnitale, vol i vol capitane za derobantI i altor slugl demnescI i beerescI, i tie vatase de brutarI i ved famarilor, totl sa avetI a ve feri de acest (pm si gel datl bula pace, de nimic si nu'l superatI, ca asa este porunca Demniel mole, saam receh gpd. 1819 Septerubre 20. Vel Logofit.

(pecetea g-pd) Cond. XCIII, tilo 87.

2. Brisoval Pe'thhrnicesel; Mariel de spitalul ce are la sud Zemle

Päharnicesa Maria Mánailesca din sud Buzilli

ce aii murit far' de mostenitorl, din indemnarea sotletesca, atí fost hotarit prin Dieta sa, de a se face un spital de seraci bolnavi la Buz6u pe mosia sa, asupra caruia s'au fosr oranduit Epitropr reposatul Pabarnic Grigerie Hrisescoleu, nepela-sea si Epistat Prea sfintia sa proin Mitropolitul chir Dositeili, inca fiind episcop Buzeolul, ca din averea reposatel, ce prin dilata s'aa oranduit sá se seviIrsessa spital, cure spital dându-se pliroforie DomnieI sale Alexandru Constaniin Moruz Voevod, cum ca, s'aa ispravit túte cele trobuinci6se, dupil ruga-

www.dacoromanica.ro

348

V. A. URECHIX

Prin hrisov Al. N. Sutu acordä acestuf spital 250 bolovanf sare de la Ocnä, i cáte 20 lei pe fie-ce lunä. Acéstä sumä o acordä din chines ce ail fost facia atund pentru o fapta buna ca acésta, spre adapostirea sprijinirea color saracl, cart putero a se cauta la neputintele i Wale lor, ca sa LOA la acest loc odihnä ticalosit, spre a se cauta ea doftor, cu giarah, ca doftorit, ca hranä, cu 5menT, ca muert slujnice, cu lemne pentru incalqitul caselor i ca tart poslusania eea de trebuinta, prin hrisovul Maria sale harazit i ati orânduit, ca sa ja spitalul pe tot anal de la °ma, bolovanl sare 250, asijderea si de la Epitropia obstesca. sí se dea la spitalul acosta pe tóta luna ate 20 din banit preotilor eparhiet Buzaula, ce se aduna la Cutia Epitropiet, care sa fle ajutor de léfa doftorulut si a giarahuluI i osebit sí aiba spitalul si 25 lude scutelnict pentru lemne de incal(jitul säracilor bolnavI alte poslusanit alo spitaluluI, pe cart gasinda't orânduitit Epitropt, 6ment straini ì fara aiel o pricinii de dajdie, sa li se faca. de catre Ispravniel cometare duph orän luiala, i ca adeverintele Ispravnicilor viind la domnésca Vistierie, sa li se doa pocetluiturI domnesct pe numele i chipul lor, ca sa fie nedajnict si aparatt do bite orAnduolile Ora pontra care aceste milt avéndu-le spitalul de la fratil Donint de mal nainte, prccum din hrisovul selefulut nostru ce'l valum, cu. 16t 1813, ne-am adeverit. Drept aceea, invrednicindu-ne si pe not Domnul

Dumne011 ca a treia dornajo a acestil pravoslavniee tart rurnanesct, si ca un lacra sutletesc co esto acest spital, spre mingaerea i ajutorul saracilor bolnavt, ne-am milostivit i Domnia mea, de am Innoit si am intarit milele ce se coprind. mal sus, ca sä se pazéscii totdeauna, dar si oranduitit Epitropt de acum. sit fie datort de a se urma acesta bunä fapta, ca a fi doftor i giarah nelipsit acolo la spital, ca tag orrinduiala cea trebuinclasa, spre cautarea i odihna boluavilor, intocmat dupa orandulala dietit acel raposate, ce o face pentru acest spital, si am intarit hrisovul acesta ca insasT credinta Domniet mole, 1(7) Alexandra Nicolae Stitt]. Voovod, i cu credinta proa iubitilor DorrtnieI male fit : Nicolae Vv., Gheorghe Vv., loan Vv., Scarlat Vv., Dumitru Vv., Grigolie Vv., martort fiind i Dumnélor cinstiti si credinciost boerit veliti at Divanulut Domniet male : pan Constantin Cretttlescu vol Ban, pan Barba Vacarescu vol Vistier, pan Istrate Cretulescu vel Vornic de Ora de sus, pan Mihalache Mann. ye) Vornic

de Ora de jos, pan Gheorghe Filipescu vol Logofat de Ora de sus, pan Constantin Filipescu vol Vornic, pan Grigorie Rilea vel Vornic, pan G-heorghe Golescu vol Vornic al obstirilor, pan Constantin Golescu vol Logofat de Ora de Ora de jos, pan Nicolae Slugearoglu vel Postelnic, pan Damitrache Hrisoscoleu vel Loge& de obiceiurt, pan Gheorghe Vlahut vol Spatar, pan Ilanolache Baleanu vel Vornic al politiet, pan Alexandra Hariton vol Caminar, pan Alexandra

Desila vel Comis, si Ispravnic pan Constantin Wiesen vol Loge& de Ora de jos, si s'au scris brisovul acesta la intèiul an diutru al trellea dornajo a Domniel malo aid in orasul seaunului Domniet malo Bucurescit, la anit de la nascerea Domnulut Dumne(jeti i mäntuitoralut nostru Isus Hristos, 1819, Septembrie 12 de Nicolae Logofatul de Divan. (Iscalitura i pecotea gpd.) Constantin Goleseu ve l Logofit, procitoh, Cod. XCIII, fila 104 v.

www.dacoromanica.ro

349

ISTORIA ROMANILOR

banii EpitropieI ObVesci, pentru a servi la plata lefeY datorultfi §i a girantului i 25 lude scutelnici. Se constitui i spitalului Filantropía, un venit din amenclele pe vitele de pripas. Dupa artitiírea ce ne fac printeacéstä'' anafora Durnnéler velitit boerT, primita fiindu.;ne intocmiroa acestuI nizam i inchinarea acestut venit la mal' jos arkatul spita/ le Intarim si Domnia mea s't hotlram ca intocmat sa so urmeze si de acum Inainte, iar pentru catahrisisul ce se plang fáluitorit s'ar fi urmand de citre cet ce se oranduesc ca crtutarea acastut venit porunciin Domnétale vol Logofete do Ora de sus sa se faca strasnica porunca a Domniet mele catre Dumnelor iSpravnicit judetulitt spre a face urmare IntocmaI precum mâT jos inteacésta anafora se coprinde,--1819, A ugust 10. Vel Logoftt.

(pecetea gospod) Cod. XCV, pag. 441.

Prea Intagate D6mne. L6cuitora ce al.] vil In 5 popóre ot sud Sano si dail vinariciii la sud Buen ati j'alma Marieí tale pontru un Nitul sin Minea Rostelnicelul i peniru. un Costache Dragulinescu dintr'acel judet ca se afla traitorT tu partea podgo-

rier undo ail vil' atat el cat i altt boert din vechime, care vil unit le ati ingradite ca gardurt, iar ce1-1-alti cart sunt scapä'tati le Mi neingradite, iraprejurul carera vil' av'ènd si sate, se intampla, une orl vara, de sctipa vite de la pazitorl i intra tn vil si de facea vre-o stricaciune cand avea viile rod, fama ispäsanie vonicelul ca del tret 6ment i. plä'tea cel ca dobitocui intôiuí stricaciunea (tipa gl6ba vorniciet, de boti i vaca Po parale 7, i de cal parale 13 si un ban, si cit asta iarna pe cand era campul si t6te Menuda slobode i neoprite i chiar pentra ceï str6int, prinpndu-le pirita cu 6menit lor vitelo pe prin vil atat ale altora cat si ale lor, le-ati luat de t6ta vita cate talen l 5 far' de ispäsanie sart rod in vie fiind lemnul vital uscat ; inca

de la coi ce ail avut vite mal' multe seau de do mult scapate seaii dona de ijece facut suma de 20 i art luat talen t /00, pe care oil.' de ail scripat ta vie, vincielnd a-le nu Oto coprinde acet baal spre a plati g1ób. i cer a li se ridica acésta greutate de asupra-le ; pentru care am cerut de la Casa SpitaluluI (IubireT de 6inent, de ni arRat hotararile ea care s'Eta fama ac6sta plata venit al Casal i sunt acestea, lusa 1814, Maiu 40. Anaforl a Dumnélor velitilor boa.): catre Maria sa Domnul loan Voda Caragea la jaiba ce dedese boerinasit i 16cuitorit piimi3ntent, ce ail vil In délurile ot sud Saac, 4ic DurnnOlor beerit, cit adeve'rata este jaiba lor, día in vechime sodea po la vil' muna): viera' faril, de vite, iar de la o vreme

inc6ce s'al/ fricut in pólele viilor sate intregt cu muitime de vite pe care lo la vacarl numat do la sfantul Ghoorghe pana la sfantul Dimitrie, iar atunct lasandu-le slobode iau viile de rand roOnd vita pana in painênt &anead i surpand i baraca' din care se pricinuesce nu putina pagaba color mi viile, cum si Vistieriet doninescI, de ama ic Dumnélor, ea de trebuintä este ce ail facut jaluitorit a se indatora cet co tst 'asá vitelo fitrit de vacar i se va gasi In vit facénd stricaciune, ort de ce trOptà va fi stapanul viter, sa 06M/sea de vita mare cate talen l 5 spre tnfrénare si sa se facrt *acosa bant venit pe stuna spitalulut dubiret de 6ment». dail

www.dacoromanica.ro

850

V. A. URECnIX

Din anteriftele acte publicate s'a putut vedea la ce gròznice abusuri dAdea ice perceperea amendelor uentru vitele scApate lu tearifle §i vil. 1815, Mani 28. Carte a lIfiria sale Dornnul tit Caragea, mnchìn

la ma

sus numitul spital acest venit dupa anatoraoa Dumnélor boerilor, srel aiba totdeauna randuind spre a1 cäuta om vrednic si cinstit de a nmi face catahrisis; vedem

i la mána jiluitorilor insciintare de la 18 ale trecutulut April a

Dumn6lor Ispravnicilor (fe Secueni catre Dumn6lut vel Vistieral, r6spuns la scris6rea ce le au scris Vistieria, pentru arötarea ce ail fost Mont la Vistierie un Banica Mazilu, ot Tohanl, ca mal sus numitil piritt Ii corea talen 40 ca pricinuire de ispilsanie, eh' ar fi intrat vitelo lut prin vii i li s'ati scris cu

atat pe el sal mantuiasca de nedr6pta cerero ce i se facea, cat i pe asemenea ce se vor mat arta, neingaduind pe pirttI a mal face jlf art löcui-

torilor si arata Ispravnicilor, cii ea acéstil scrisóre a Vistieriet a6 venit inaintea Dumnélor, atit Banica cat si altiI multi din locuitori plang6ndu-se de jafurile si

pniijilo ce li se fac de cutre oranduitit ce sunt asupra acestut huzmet,

pentru care aratii Dumn6lor Ispravnicit, ea Dumnélor boerii Efort al spitalalut

find acest venit Mtn.' pret nu analoghisit ca ceea-ce string el si cump6ratoril oránduesc in fies-care popor slujbasl seal Il vind i el, pop6re, precum s'au urmat i estimp i aceI cumpZiratort, (jic Durtinölor ispravnicii, duda cercetarea ce aii &cut ca fac acesfe Mari ned.repte, fiind-ca se int6mpla de sceph o vita de 7 orl pe varä sead iarna in cat jum6tate pretul il platesce la glob* nemijlocind ispisanie precum chiar vitelo ce le al de se intampli de intri in vine lor iarast II aptica de plátesc acestt cate talen t 5, si ca ac6sta s'ati Lout i se face o mare catahrisis, pentia ca ca neputinta esto atiandu-se unit din löcuitort secjitorl in pólele villor de a nu intra vitele ion In viol cum i cel ce ail vil in pólele daula ca pricini ca viile lor se pazesc de &titre slujbast, lasat dezgradite nernat voind a'a face gardurt, ch'ci je ar avea fies-care gardu'I fäcute tot nu s'ar face atatea jafurI, de aceea Dumnélor Ispravnicii, ca nu pot infrana pe col ce sunt poinitl la catahrisis fiind cii chiar in vindare se coprinde, cii ort ate vite se vor prinde prin vil si platésca citte talen , si on acesta nu se incetézii a pururea jafurile. in cat socotesc ispravnicil, ea spitalul dupa jafurile ce so fac cu luarea de fies-care vitä ate talen t 5 nu aro folos- niel a treia parto. Dect fiind-ca acbst irat. s'a.i randuit prin porunet i hotarire Domnéseä, a se lua totdeauna de spitalul Iubirei de 6ment a grmanilor nemernici, spre cantarea i mangderea lor, do aceea dar nu este ca cuviiuti cererea ce fac jaluitoril de a se radica, cael ianiiT dupi jiílbile löcuitorilor de acolo s'ari intocmit acésth,' hotarire, jäluindu. so, ca li se face mare pagaba la vil de &Ore

vitele celor ce se aflil ca löcuinta Iii palele viilor, i far'de a avea viile ingradite lasi vitelo slobode de rod s prapildesc vita, cum si hanicit it frang sa'I sari* i deosebit de pagaba lor, se prigubesce i vistieria Domnésca de canonisitul venit al vinariciula, lar pentru catahrisis ce se plâng jaluitorit ci fac eel ce se oránduesc ca cántarea acestui venit, gasim ca cale, si fie lumina-a porunca Maria tale catre ispravnicii judetula, ca si ingrij6sca cu buna luare aminte poste t6ta vremea a nu se face 16cuitorilor nepastuirI, nedreptatI i "liar): ma Inuit peste ceea ce se coprinde in Domnesca porunca,

www.dacoromanica.ro

351

ISTORIA ROMANILOR

Ceva mal tár4iti se da ii nou6 ordine, in general in interesul nestricAreI viilor de vite §i pentru constituirea de venit din amenda pe vitelo

de pripas care strica viile Spitalele cunoscute din trecut, continurt de a functiona, devi nu reinnoit hrisávele. ci s'a"I apere de orY ce armare impotriva a slujbasilor ; iar hotarirea r6mAne la M'Aria ta.-1819, Maitt 30. Istrate Cretulescu vel Vornic, Mihalache lifanu vel Vornic, Constantin Caliiarh ve l Vornic, Iordache Golescu veZ Vornic, Alexandru Filipescu vel Logofit.

1. Anafor a pentru löcuitori cel dimprejurul dealurilor cu vil. 16) Alexandru Nicolae Sutul Veevod i gospodar. Zemle VIaltiscoe.

Cu calo si primita fiind DomnieI mole ac6sta anafora a Dumn6luI vol Logofkul de Ora de sus si urm6t6re dreptateI ca nizam bine intocmit i folositor obstel, o intrtrim Domnia mea ea sit's1 alba urmarea tntocmaI far' do céa maY mica stram atare i poruncim Dumitale, vel Logofete, sa facI cartea DomnieI mele catre Dumnélor Ispravnicit ot sut Saac ca asemenea coprindere de ponturY, dup6 cum se ¿trata mal jos, porancindu li-se ea intocmaT sa se faca urmare negresit si iarrtsI asemenea carte a Domnied mele sX se faca .spre a

avea si el sciinta de acest nizam. 1819, Decembrie 13.

Vel Logofa

(pecetea gospod) Cod. XCVI, pag. 194.

Prea Ináltate D6mn e. Dupa luminata porunca InaltimeI tale ce mi se da la acésta jaiba a Epitropilor spitaluluI de sti6ini, facOnd cometan m'un pliroforisit ca la loa 1814, Afaiti 10, prin anaforaoa Dumn6lor velitilor boerI dupa jaiba ce dadas() boo-

rinaiï

lacuitorit patantent ce ati Vil in dealurile cele mar): ot sud Saac, ca de la o vreme ine6ce s'ati facut la pólele viilor sate intregI ca multime de vite pe care le dati la vacar): ~al de la Sfintul Glteorghe pana la Sfintul Dumitru, apoI läsandu-le slobude iaü viile in rind de le róde vita si le strica haraciI ea care nu patina pagaba' lo pricinuesce celor ca viile i Vistieriel domnescI, de aceea qic Dumnélor ca de trebuinta este coi ce 14 lasa vitelo fi-ir' do vacar si se va glisi in va fikand stricaciune orI de ce trépta va fi stapfinul viteI, sa plat6sca de vita tuare cate talen l 5 pentru -l'Acallare si su se faca acosa banI venit pe quita spitaluluI iubirei de 6menI. 1814, -Haití 28, Carte a MAriel sale Doninulul 15n Caragea, prin care j'Achina la maI sus numitul spital acest veait dupI anaforaoa Dumn6lor velitilor boerI alba totdeauna, randuind spre a'l cauta otn vrednic ì cinstit de a nu face catahr;sis. 18l8, Septembre. Anafora a logofetiei intarita de M'Urja sa I6n Voda Carapea, Limita la jaiba 16'cuitorieor de la satul Tohiineasca sud Saac, arbtand

www.dacoromanica.ro

32

V. A. URECHIA.

Cu referintä la spitaiul Pantelimon, posedärn urmätewele acte Pitacul ce s'ah' facut in pricina mahalagiilor, Cu monastirea Sfintulut Pantelimon. Preaosfintia ta pArinte Mitropolite, asupra prigonireI ce se urmézá intre 16cuitoriI din 16 mahalale de aiel din doinnésca n6stril politie a Buctirescilor, ca spitalu.1 ot Sfintal Pantelimon, pentru réspunderea catre spital, din partea celor ce a case i alte sadirl, pe aceste mahalale, fiind-ca r6posatul intru fericire, ctitorul acc9tiI monastifi, Domnia sa Grigorie Vodu Ghica, prin testamental DomhieI sale i prin osebit catastih sub domnésea sa pecete, ati intocmit orauduiala acestil féspunderl din partea 16cuitorilor acestor mahalale, in ce chip su se urmeze, la care, osebit cu i mal' sus numitil liícuitorT, prin jaiba ce ne-all fäcut arkare, cá se multámesc, dar si de ar fi pricinuit milcar vre-o

nemult4mire in vre-un fel de chip, nu este cu cuviintg a ii se da ascaltare la nemultámirea co ar fi cercat su arao in potriva oránduelel testamentulaï r6posatuluI Domn, ctitorul acestiI monastirl, care aceste sineturI ca nisce vrednice de einSte, afèndu-le Domnia mea dula' tótA caviinta i dreptatea, temeid neclintit asupra acestil prigonirT, poruncim, ca aducénd inaintea ProaosfintieI tale, pe Epitropul spitaluluI ot Sfintul Pantelimon, sil i se dea ponina

a na indräzni su supere filtra nimic, pe mal' sus numitiI, st31 sil se abatI importiva orándueleI si a chipulaï coprindereI mal sus arkatelor sineturI domnescI ale aceluI iéposat Domn, ctitorul spitaluld SfintuluI Pantelimon, tolco pisah gpd.-1819, Iunie 17. Vel Logofa

(pecetea gpd.)

satul lor este din jos de satul TohanI spre amp i s'ail fácut vii nouI la vale de cam de doul treI anI, care atí renit cu apropiere de satul lor si garduri nu fac, pentru oil sunt priidafi i jrifuitl de si-ati vindut coi mal multl vitele de ati pliitit, s'ail hotarit ca coi ce ail rit ca apropiere de sat si nesI vor face g-ardurI stilpasnil riilor sri se indatoréscg la acéstá platri.

S'ail arkat si ¡tal cii cumpériltorul acestal hazmet vìiiçônd huzmetul

pe la zapciI. i altI slajbasI isprilvnice-A, cum si pe la émeni necinstiI, viucjimi in parte dealurI si vilI, II pradil cu nápristuire.

Decr, acest huzmet este ortinduit pentru a se infrána coi co sunt in dealurI cu vite, ca s'a si le dea la vacar, iar sä nu le laso slobode prin deal a face stricaciunI prin viï ; de aceea, spre pasa dreptitel, am socotit sii se ur: rueze la cautarea huznietulal aceste ponturi, sh se virKlit de Dumnélor Epitropii la om cinstit, dánd legritura a nu face cát do putin catah.risis. S'A nu vinirá niel acel cump6riitor la zapciI séd altT. 6menI cescI, séll str6inI, niel sa pue tovarás.

Coi ce vor cáuta slujba, férte sii se ferésa a nu propano pe nimenI

ca márturiT, cii ar fi v6lut vitelo cui-va in vie, ea sái globéscil, ci numal

www.dacoromanica.ro

353

ISTORIA ROMANILOR

Cunóscem o anafora a Mitropolitului, in grecesce, de la 19 Iulie 1820, pentru rinduirea doctorului Arsache, la spitalul Pantelimon Cu t6tA esistenta de spitale, in ora, bolnavii strè'ini pare ea nu ere' lesna primiti la ele. De aceea Vodä dete urmatorul pitac : oDumnévostra orlinduitilor boerT epitropT aT spitalurilor, ot monastirea Pantelimon, monastirea Coltei oi a SpitaluluT strëinilor, dupá arb'tarea ce fáctit DomnieT mole, Dumn6lui biv vel Banal Grigorie Ghica Nazirul Casal privighereT, cum cá multl dintre s6rmanil: str5in): din politia Bucurescilor, carT sii

hrrinesc cu corlad, bolnavindu-se zac pe alitele politieT, neavênd

mijlocul ìntîmpinuírei b5lelor, poruncim Domnia mea, Dumnévástrá, ca ved-ciad se vor trimite la aceste trei spitaluri, bolnavi ca rávamle Dumngul oränduitului

boer Nazir al Casal, si se priméscli, oránduinda-li-se cele trebaincióse, prin cantare de dohtor, ca Olí afta una' ca acoja tämädairea de bga ce va a vea; intocmal sil se urmeze, cá ga este porunca Domnie): mala, tolco. 1819, Iunie 21. .

.

Cod. XCVI, pag. 46.

Aaron Florian pretinde cä la numirea in Domnie a lui Al. Sutu, ciuma incii nu incetase In térl, i ca prin caimacamii si, noul Domnitor a isbutit sii scape Ora de acest flagel.

Acéstä asertiune nol nu o putem documenta, dei, vOuram, I uate cite-va m6suri de privigh( re din partea Astinomiei. Principalii doctori din Bucuresci, cum am aretat deja la capitolul va prinde, seari atad cel ca via stricatil va face dovada, precum §i cel ce va

mergo cu vita la, in via luT si va pasce pe räzúre, nu are si se supero cu acéstil dare, (iar fijad vie ströinö sii plátéscá, niel Sil facá vre-o me0eqiugire a bága vitelo cuivag in vil', cu cuget ca glob6seä, nicI dupá páräginT vechT

neluerate de cate 2-3 ani. cari vor fi deschiso la marginl fä'r' de gard, srt nu cérii g1613A.

4) Viile ce vor fi in marginea satelor, s'a se indatoreze stápánii viilor, a le faca gardur1 temelnice, seati a le ingradi ca garduff, ci orl cari nu'O vor face in.grádipri bane, sii pliltéscá acest irat al spitalului, stápánul rica' vil, iar avénd gard ivor deschide parléz ca viclenie a brtga vite, Muna n u are sil se inviuovö4ósc stiipnuI vieT la platii, ci aceia ce a i deschis parl6zal.

Ci de va fi primita M'Aria): tale, se va da luminatá poruncI, a i se da luminatil cirte la m'Ana numitulal, din partea Spitalalul la autarea acestul huzrnet, ea orituduiala dreptiltel. si a lipsi, urmatul catahrisis, la care Duningor ispravnicil i zapciii sil dea ajutor la cele ca cale; iar hotilrirea cea desávilrOta airatIne la Ilitria ta. 1819, Iunie 20. Ved LogoPt.

1. Cod. C., pag. 219. /atoria Randmaor do F. A. rfrechis.

SzooLux. XIX. Tom. XII.--26

www.dacoromanica.ro

354

v. A. URECHIÀ

scólelor, eraü, in 1819 August : Ilie Vlasopulo primul medic, Silvestru Filiti, Constantin Darvari, Constantin Caracn, Mihail Bristaris §i Rasti, care era medic al Agentiei Austriaco i ArsaPhe. Medicif empirici babele all fost, pe cAt posibil, irnpedecati de a esercita profesiunea de medic. O femee omorind un om, cu clodorii de mercur, rinduit ancheta §i s'a convins cercetarea, ca e o femee perdula, gäsesce

hrana qilnia in destrAnare. Proceand la un indelnngat interogator, ea a sustinut, cá mòrtea aceluf om a provenit, nu din causa medicamentului, ci din imprudenta lul, ca a luat de 3-4 ori rnai mult decat doza ce i-a hotarit. Tot odata proto-medicul comunica informatiunea,

cä in timpul verei, cand multi medici lipsese din ora, babele specul6za naivitatea poporului de jos, dAndu-se drept cloctorese. Propune

ca sä fie dat un exemplu din surghiunirea femeei, care a dat argint vid, la o monastire 1.

Al. N. Sutul, ordona SpätaruluI, sa fie batuta la spate femeea acésta, prin térg, i apoi sa se tramita surghiun la monastirea Tigänescf, fdrá termen 2.

O cornisiune alcatuitá din aprápe top medicil mal sus numiti, a supus Domnitorului Alex. Sutu, un intreg regulament de 20 articole, In Noembrie 1819, relativ la farmacii. Tariful medicamentelor este acel adoptat de Austria, in 1814, cu adaogire de 3001a, spesele de transport, etc. 2 1818, MaI 23.Senanag: Barbu Väeärescu. vol Ban, Obeorghe Romanitis Vistier. Cod. XCV, fila 547. Potrivit ea Prea strälucita porunca a Mirka' tale, de Duninelle`i pita, din 4 Noembrie, anul curg5tor 1819, prin caro ni se ordona Proa plecatilor doctorI servi ai Mirk')." tale, sä no consfätuim despre farmaciile atlätóre acurn In oras, cum si asupra calitätel si cantitätel drogolor, precum i asupra tarifului lor, i asupra a tot ce privesce paza igienel publice, care este cea mal preictisä

din We cele ce privesc la corp. Nu patine abuzurI s'ati fácut pänä asta-al, din causa releI start a farmaciilor si a farmacistilor. Märia ta. ca

pärinte i apärätor al obstiei, pe 1'1110 cele-l-alte a Domniel., bine-voescI Maria ta, a da un Inalt ordin pentru farmacistl, i Dumnedeil sä därniascä Mä'riel tale cretine, o viátä' lungii, pe tronul s1 strälucit. Intrunindu-ne i luAnd ca noI doI membri cousultatorI germanI, dupä recomandatia a excelenteI sale Agen-

tului K. K. al MajestäteI sólo, in conformitate ea ordinul MärieI tale, si cu el consfauindu-ne pentru tot ce privesce farmacitiI, cum si dospro facerea si qualitatea doctoriilor, am alcätuit urmätorul proiect, care aprobeindu-se de Inaltimea

ta de Dumne44 ptizitä, sâ fio intärit i ca sigiliul domnesc. . . Ilie Vlasopulo primul medic, Silvestro Fiuti doctor, Constantin Darvari doctor, Constantin Caracap doctor, Mihail Pw.staris doctor, dr. Rasti al Agenfiel.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

355

Casuri deosebite.Inregistam aci doud easing care ail (5re-care afinitate cu documentele din capitolul acesta. Primul ne aratä pe maArticole dupe& proiectul doctorilor.

Fiind-ca din causa numarultiT fart° mare a farmacistilor, cu si diploma, se comit maI multe abusurI, atat asupra calitateI, precum si asupra preparatiuneI, i pretula a diferitelor doctoriI, din care cauza stifera omenirea, sa fie supusI la un examen de catre doctoril Eforl, i aceT fara diploma, earl: se vor arata capabilT, suí '§.1 p6th urma profesiunea, iar ceI-1-alti sa fie departatI. TotT far macistil vor avea farmaciele lor, aprovizionate ca tcite drogile prevklitte in farmacopea. 0 data pe an, 1.0: vor procura materiale pr6spete, erburT adeca radacinI, flori i altele, preparand elixirurl, extracte, siropurT i altele.

Drogile carI sunt supuse la stricare lesno, de doug orT pe an, vor fi inspectat de doctoriT EforT, i drogile care vor fi gasite stricate sea netrebuincióse, sa fie aruncate tu Oda'. i spre ped6psa, ea nu aid ingrijit suí Wbìi doctoriI bune va plati fe-care din et, cite una mie de talere pentru spiral. Farmacistil vot orandui buifo]. medicamentelor dupa acel al VieneT,

intocrnit in anal 1814, adaogandu-se numaI ate 300/e, pentru cheltuelile de transport si altele. §i pentru inlesnirea farmacistilor si a cumparatuluI,

sa se expue de dare doctoril Eforl, un tarif in bimba latina, dupa acel austriac, convertind moneda austriaca' in moneda turc6sca, qi srl fie imprimat. Acesta pretuire a medicamentelor In vigrire pana la emiterea and al doilea tarif, in eparbie!e cesaroregescI, fiind-ca atunci: urmand a se face intrunirea doctorilor, se va fixa çi aci, pretul i cursul monedeI, pentru al duilea tarif. Acela din farmacistI, care nu se va conforma tarifuluI oranduit, si fie pedepsit cu amonda mentionata maT sus.

Niel unul din farmacistl nu are vote suí libereze medicamento fara reteta recenta a unuT doctor ca diplomí, iar retelele cele maT veclil do cel put:n 20 tide si fie din nod revNute de doctoral respectiv si numaT co consimtiméntul acestuia se vor putea elibera doe,toriile ordonate. Acésta regula nu este obligatorie pentru vin4area de materiale simple, ca : musetel, nalbá, soc, revent, cremortartaris i alte de asemenea natura. Aceste se pot desface dupri pretul din tarif. Fiind-cuí unele din medicamento se vird cu pichtura, devenind pretuirea lor fdrte anevoi6sa, farmacistul e liber, pe langa pretul din tarif, mai adaoge cate o para de fie-ce doza. Va avea Lisa grija, ca preparatiunea sa fie intocznaT dupa reteta. Farmacistul e obligat cuí noteze in iosul fie-careI rateo pretul medicamentuluI liberat, spre a'si putea da Wig doctoral de pretul medicamentelor si a deveni controiator intro comparator i vinclator. OrT-ce farmacist, caro a cautat prin o invoiala osebitii atraga clientI sa fie pedepsit. Drogele secrete (arcana) vor fi ca totul proibite i nimen1 nu Ta avea

vole de a le vinde. FarmacistuluI, care se va fi prins In f agrant delict, ca au dat medicamente altele decat cele ordonantate, fe din respectul calitateT, cat si a quantitatel, i se va Inchide farmacia spro pedépsa. Delia un farmacist, prin o imprejurare Ore-eare, nu va putea descifra

www.dacoromanica.ro

356

V. A. URECHIÀ

halagiil din mahalaoa ColleY, reclamAnd contra unuia dintr'in§ii anume

Rada Dogariu, Acesta a cumperat un loe in mahalaoa Coltet pe care roteta, atta va banai a ea pata fi eronata, va fi obliga sa intrebe prealabil pe doctoral respectiv, spre a evita erorile. El este obligat s deschida farmacia in orI-ce ora a nopt,e1 i s'ar presenta vre-o reten; de lela. Fie-care compt va fi plata de cumpérator exact dupa. tarif. Deaca va trece un an, fara sal se agilite comptul, se va preleva peste suma datoritli o dobanda de 50(, la punga pe luna si crind una va fi covar§itare, sa fie ajutat de autoritatI de a-si avea indestularea. Farmacistif vor intrebuinta antarirea obicInuita in Austria. Niel'. farmacist nu va avea dreptul s'a deschi4a o farmacia rara hrisov doinnesc, dat prin medica primar.

Niel un medic, de curand venit, nu va avea yac) exerciteze profesiunea, pAnii ce prealabil nu va fi fost vi4utii diploma sa de catre medicul primar. Acole din medicamento compuse, care nu se coprind in farmopeea din

1811, cfind vor fi ordonantate de medid., se vor prepara dupa cele mal' bune farmacopea, in care se va gasi compositiunea si prepararea lor. Cand medienl va ordonanta o doctorie, ce nu se tala in farmacopea, séti care ar necesita un alt mod de preparatiune, medicul va fi obligat sii inserí° in reteta, (lupa care farmacopea Ambula preparat rnedicamentul ordonantat. Spre a se evita ori-ce confusiuno, vor fi obligatT totI medien, cat hirurgiI, premiai si farmacistil., sii aiba fie-care cate o farmacopea din anal 1814.

Bacana, orrei1 si argintarii, cari aduc si pun in vinçlare medicamento periculase. ca eublimat, opium, arsenie çi specimente mercuriale, nu vor putea viudo in detalla, ci mima en roa, i numat la farmacist1 ; la din contra vor fi pedepsiff in raport ca delictul comis ì ca muenda in ball): in folosal spi-

taluluI. Pentra care scop politia s'a le tramita acum mndatii in inaintare, ca sii nn aiba Iii tima pretext de Bauza. In fine, fiind-ca se comit mai multe abusurI í Vino omenirea este amenintata cu do aceste de barbatI i ferneI, carI esercita medicina, sa se dea un ordin aspru sa inceteze pe viitor profesiunea lor, chal alt-fel vor fi pedepsitl proportional cu indraznéla i nesupunerea lor.-1819, Noembrie 14. (Traducere din grecesce.)

°insta° i credincios bernia al Domniet mole, Dumnéta vol Vornice al dupa nizamul ce s'ail dat de catre Doninia mea asupra spiterilor §i spiteriilor din tot °misal seaunuluI DomnieI mele Bucurescl, prin ponturI alcatuite ca bulla i folositare &Miel chibzuire a Dumnélor doftorilor politiei, iata se trimite si la Vornicia politieI opio de ponturi, adeverite de Logofétia cea mare, de cara poruncim, ca i Durnnéta sa aibI datornica ingrijire de a se pazi C.11 tata strasnicia pontul al 19 si al 20-lea intocmai, talco pisah gpd. 1819, Noembrie 30. uod. XCVI, pag. 03

Asemenea pitac

facut si catre Dumn61.0 vel Agä.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

357

voesce a intemeia o dogärie. Mahalagiil vor sä.'1 impedice, cad le shied odihna i se declarä gata a itscumplira locul de la Radu. Mahalagiit sustin, cä in actul de cumpérare al locului nu s'ar fi ar6tAnd ca ai cumperat locul pentru a face altä ceva deck casä de locuit. Anaforaoa presentat& Domnitoralui in acéstä chestiune nu dä dreptate mahalagiilor, cä mai sunt dogärii prin tärg ì pre linga case boeresci nu sunt impedecati de a'§i exercita meseria. Numal la 48 Decembre 4819 Domnitorul aprobä. vederile Divanului 1. Pitac chtre vel Aq pentru ft oriciòic5 pi argintul vig i alte asemenea materialurl. Cinstite si credincios boorule al DomnieI mele, Dumnéta vol dupi nizimul ce s'al intocmit prin anaforaoa ce ne-a ficut Dumnòlor doftoriI

politia, ilia de la 14 ale trecutulul Noembrie, care s'ail intilrit si do care nol, sunt popritl bricanil i ovreil si argintarii ce obicInuesc de mine i vind primejdicise doftoriT, adecil siricici

i

oricitiicd i argint viil i altele ea acestea

si nu vino' ea mirunteaoa, ci sa le dee ca ridicata la spiteril,

aceste materii sant trebuinchise mat malt la lucrul mestesugulal de aceea poruncim Dumitale ca si se facä sciutd tuturor color ce lucrézd acest mestesug si se afirt in semptul Agiei, ca orl-când vor avea trebaintil de acest fel de materialurl, si so arate la Caingi-Basa i Cuingi-Basa sil vie la DumnéluI

vol Cäminirasul, ca sä, facä cerere de materialurile ce-i va fi trebuinciúse a cumpöra, ca ca pitacul Dumisale si mérgi la Dumnélia. doftorul col mare, ca de la DumnéluI si i se facii oränduiala, de la cale spiterie si i so dee acole trebuincidso matorialun? care acéstii oranduiali si dal Dumnéta nizam a se arma si a se pazi nestrimatat de acum inainte, tolco pisah gpd. 1819, Decembrie 28. Co,. XCVI, pag 112.

Asemenea pitac s'au facut si ciltre vol Spä'taral. 1.

Ico Alexandru Nicolae Sutu voevod i gospodar Zemle Vlahiacoe.

Pe ac6sti aliturata anafora a Dann-161u velitilor boan]. nerifimaind odihnitI mahalagiiI ot malialaoa ColteI, or;induital zapciu agiesc i-aii infatisat la Divan mele, prin vechil stolnicu Scarlat Chitoranul, until dintrénsiI inaintea

ca Racial Dogarul, c}icend jaltiitoriï prin apelatia lor tut cele co at 4is §i la Damnélor velitil boon., cii adeca cumpöränd nurnitul Dogar acest loe ce este mahalaoa

i veciniaatea lor si intrand ei in binuiará a va avea

socutéli si faca dogNrie pe acel loe, ca lucroze acolo mestesugul, dintr'a caruia pricing WO pbrcyl odilma, indati au mars trot diateinsii la numitul dogar si arcs:Stand banuiala ce at, i-au provalisit di de are acest fel de socotéli ca faca adecil .dogirie acolo pe acel loc, sa'si primésca baniT cumpördttireI

i si laso local slobod si prin grait s'au invoit Intro dêniï, ca

nu faci piratal prävilie acolo pe acel loe, ci casi de 16cuintii, care ac6sti voialg au mirturisit'o numitul dogar si la judecati ina:ntea DumnGlul vol Agi i fiind-cd dupe pravila pinAntulai tuvoiala ce nu se va face in serio

www.dacoromanica.ro

V. A. ITRECHIÀ

358

Al douilea cas este din Noembre 1819. MahalagiiI din Vergu din Stelea se jäluesc, cä. cuc6na Catin3a Stirbòica avnd un loc viran cánd se va dovedi de adevärati are putero intoemaI ca i cea frteutä in seria, ceruri jiluitoriI, ea orI si fie pirätul poprit despre a's1 face dogirie pe acest intdrchl henil cumpäritorieI si si loe si a'sI lucra mestesugul acolo, sead ja et local in striphnire : Impotriva eirora tllgiidui piritul 4ieänd, cii niel* el nu le-ad dat acest fel de hothrith fgiiduiaIi cii nu va face adech prävälie pe acel loe si niel cii i-ad beta jìlluitoril vre-o acest fel de provlimii indati dupi ce au cumpärat el locul de la mezat, ci toma): duph o jumätate de an, provallindu'I le-ad dat fespuns ca o verbi próstii, cii de'I va da indem5nä va lucra mestesugul. iar ne-dandu'I indrimâni nu va lucra, si fiind-ci el ad cumpärat acest loe ca si's1 stringi copia de pe drumurl i sit's1 lucreze mestesugui acolo, ca s'AV pdta sc6te chivernisirea vieteI, cera si fie apärat slobod de pira si cererea jiluitorilor, nedändu'I indäming ca sii ie i osebiti privälie ca chirie. Deel jaluitoriI mahalagiI, pentru destoinie.le cuvinte de mal jos arätate, nu orad volnicI, niel in vreme caind se striga acest loc la mezat, niel dupil stivirsirea mezttuluI a cere vre-un fel de sart, orI de la piritul Badal, seaa de la vea cine alt s'ar fi arätat mustere1 í cumpäritor al acestul loe, niel se pot ajutora en ceea-ce qic, ch, insusI pirritul s'ad invoit eu dinsiI de a nu face dogärie pe acest loe, in vreme co invoiali se Ore numi numaI acee.1 care se face ea hotiiritii fiigiidaiahii ori in scris seal prin graid, iar asupra acesteI pricint vedem cii pirita' n'ad dit vre-o hothriti fiígiiduiali, fini numaI

en un euvint prost aí idis, ci de'I va da indimini va lucra mitemgul, iar

nedfindel indimini nu va lucra, si fiind-ert si Dumnelor velitiI boerI no deterrt

pliroforie in Divan, cii maI sunt si alte dogirif prin tärg, lingi case

boerescI si altor (unen): 4e ispravi, cari's1 lucrézii mestesugul nepoprit, nu ati jäluitoril niel un euvint de dreptate la cererea ce fac, iar anaforaoa acésta a Dumn6lor velitilor boerT fiind urmati cu dreptate, o intirim Domnia mea si asemenea hotrtrim, si fie volnic pirita" Rada Dogarul, ca sa'sI faci i privilie pe acest loe ce '1-ail cumpärat de la mezat i asl lucra mestesugul dogirieI In bunä pace si nesupärat de catre Dec,embre 18. (pecetea gpd.)

Vel Log ofa

Cod. XCIV, pag. 187.

Prea inatate Ddmne Pe acésti aliturati alegere a AgieI, ce este de la 8 ale trecutuluI Iunie, neramäind odihnitI Stolnical Scarlat Chitoranu i serdarul Dumitrache Mihulet

alt1 mahalagil din mahalaoa Coltel, de aiel, ad jäluit MirieI tale, pentru Radul Dogarul, qicènd, eh vin46ndu-se cu mezat un loe din mahalaoa lor, a unuï Cristaehe Maxim, ad cumpärat i parittul 4 stänjenI dintrksul i ei arétändu-se parâtul de stipan, i-art 4is uniI dintrksil, ert de are gänd a'sI lucra mestesugul dogirieI acolo, pe acel loe, si nu aIbi nidejdo, cli ei nu'l 1110duesc fiindu'I mestesugul supäritor de neodihna, si el ati dat r6spuns, ei va luereze in t6rg, unde si'sI faca casi de sälut, iar mestesugul are s l'ad lucrat ptinh atuneY, aeum msi apuckdu-se faci prävilie, ail dat jiluitoriT jalbi InratimeI tale, rugändu-se a fi pargul oprit, si nu'sI faeä prä-

www.dacoromanica.ro

359

ISTORIA ROMINILOR

in numita rnahala, Tat] impartit cu chirie la Dice tiganl

i

eimen1

pro0.1, care din oara ce '0-afi fAcut colibele pe acel loe, jäluitoril simt ca nu'l pot safer' cu sgomotul mestesuguluI sea, fiind-ci eY acolo in mahala so afia tot familitl i numaY ca familiile sedëtorl si fiind oranduiti

la Dumn6luI vel Agìi, undo infatisindu.se cu *M.d la judecati, i s'ati dat de la judecati poranca, sä nu lucreze la bina, dar prini a li se face ana-

fora de la Agio, pitratul au inceput iarisI a litera, pentru care cer sit fie orinduitf la judecati, de unde sit se dea part-Waal porunci, a nu fi slobod sit lucreze pat nu se vor infatisa la luminat Divanal Mirk')." tale, Crld lucrilnd mestesugul lui la ferestrole lor, eI urméza priris6sci easel° neputéndu'i suferi zgornotul ; dupe' a cirora jalbi, din luminati poruncil, prin zapcia agiesc, améndou6 puírile tnaintoa nóstri, am citit anaforaoa Agiei, in care tigiduit figiduiala, ce prin grairt ail dat se arati ci niel insusI pit:lard mahalagiilor, a nu.' si hiera mestesugul s61 aicI, ci in ferg, fiind plin de zgomote si pricinuitor de needihni, Lira numaI ail Jis, ci nu primosce a se cunósce pe sine): indatorat ca si pä'ziasci o asa figiduiali a pururea i totdeauna, ci numaI clad II va da indilmini, cicI Inca nu oste IR stare a tinea si deosebiti privalie ca chirie, iar mahalagiiI cunoscénd neodilina, ce este a li so pricinui din mostesugul pirìtuluT, ari cerut, ci orI si le dea Inscris, ci insusI va fagiduiala, priméscit banil cump6ratóreI loculuY, pe carele povatuit si judecata sii nu dea turburare, ci sii petrécii linistit ca mahalagiiI set, induplecat. Impotrivi ne arata piritul jaiba ce ail dat i Maria dar nu tale, si s'aI orandait iarisi la nol, in care dice, cii la 16t 1816 strigAndu-se la mezat local WY Maxim, dupe silinta ce'I facea pe Ora lioa cu felarl de chipurI i sfituiri, serdarul Mihulet, unchial vindaorultlY, qicênclu'i si campero si el citI-va stanjenI, sciindu'l ci are trebuinti de a'sI face casi de literal mestemplul, ail cumpkat si el dinteacest loe, stanjonl 4 fati drept talen I 300, uncle iitcep6nd acum sa's1 faci o cilsutá, ca WO: stringi copiiI dupé

drumurI, II sta Mihuletul improuni ca altI mahalagiI impotriva, la caro dice paritul, cii local '1-au curnOrat de la mezat i ci jaluitoril sciut eh este om grman si en acest mestesug se hrinesce, iar la ceea ce die jiluitortil, le-ar fi diat filgaduialii a nu'qi hiera mestesugul acolo, ei la tOrg, acésta el dice ca este cu. %total impotriva adeve'rulul, cid l nu mama" vorba ac6sta art fost o

verbi prasta (ca sii vedem cum iï va da mina) Rind ulita nu tocmai in te'rg ci mai in dos, care si acesta ail dis'o numal dare unul, dol, din vecinI fari temeia de fagiduialit tug, nu pe sin, precum zic jilluitoril, ci in urma cumperatorer, poste o jum6tate de an ati cjis ci de'l va da va hiera mestesug iar nedandu'l mána nu va linera i el ail ticut pâni acum in curgere de ant 4 Lira a core vre o Incredintare, iar me ales, dice piíritul, ca prima pentru care s'ai pornit ca para asupra luI, este in pizmi, dim n'ail Trutt s'i dea un stinjin de loe Mihuletulta si lui Grigore Cojocarit si acestl dol al radicat pe coi-1 altt mahalagil asupra 1111; asijderea dice pzIriltul, crt Stolnicul Chirazi

Anghel Cojocarn i's1 all casele peste pod, ca "ndestura depirtare de dasul, cirora niel o superare nu le aduce, i cere dreptate, a nu-I réminea copiil pe drumurI, mamal din pricina pizmuireI unora din mahalagil, co all pus la 'abosi pe col-l-altI ca zavistiI si strige asupra luI. Led filnd local acesta scos la mezat ca porunci domnesci, nu av6tl mahalagai niel o volnicio si c6ri sarturI de la mustereI, ci oil cine da Mai mult, acela era volnic sal cum-

www.dacoromanica.ro

360

V. A. URECHIÀ

cd trdesc viata necdjitä din pricina furtipgurilor §t altor supèrärI ce Incércä de la numitil tigant Divanul cere Domnitorulul rdrirea colibelor, cat i invelirea lor Cu indrild de stejar, sead olane, In interesul

sigurantet de foc, In loe de a fi invälite Cu trestie i ca ovar; iar cdt pentru furtipgurI, sd se dea in grija z9bitilor, oca totdeauna sä cerceteze ce (5ment se adund ami° ? §i cd.nd se va gäsi ennen1 de prisos

la ceI ce acolo locuesc, pro unif ca aceia sd'I isgon6scd, ddridu-le nizam de a nu se mal stringe t. pare, ver): ce metestig ar fi avut, L'e do niel un art, lar mal ales insusi mahalagiif nu trigaduirä, a in urinä, &l'A ce ati cumpärat paritul local de la mezat, (jis vorba aceea cä ntel ingilduesc a lucra mestqugul dociind eT acest fel do putere

a'l opri, fiind-cä maT sunt si alte dogärit

prin térg, länga case boerescI si altor binen): de ispravrt i 41' lucr6z6 me§teugul nepopritT. Drept aceea gäs.in cu cale, sä fie volnic pirltul Rada Dogarul faca' casil si prävälie pe acest loe, ce s'ail cumplfirat de la mezat ca a§T lucra meOesugul dogäriel in pace si nesupdrat de cutre jäluitorl, iar hotärirea fämäne a se face de ciare Märia ta. 1819,1alie 18. Al Ungrovlahiei Dionisie, Istrate Cretulescu vel Vornic, Mihalache Mana vel Vorn.;c,Constantin Caliiarhvel Vornic, Constantin Dudescu, lordache Golescu

vel Vornic, Alexandru Pilipescu vel Logofrt. .163 Alexandru Nicolae Sutu voevocl i gospodar zemle Vlahiscoe.

Citindu-se inaintea DomnieT mole ac6stä anafora a Dumnélor velitilot VornicT, si a Dumn6lut vol Spätaral, i dupa pliroforia co ni se dä asupra pricinel cuviinci6sa, fiind chibzuirea Dumn6lor, ca una ce privesce spre folosul obstiel, primita este Domniel mole, i poruncim Dumitale vel Spätare, sä se puo in lucrare çu. urmare intocmal precum se coprinde. 1819. Noembre 22. (Pecetea gpd.)

Vel Logofit.

Cod. XCII, pag.

Prea Indltate Dchnne, Dupä luminala porunca MLlriei tale, ce dat la jaiba mahalagiilor, ot mahalaoa Verguluf si Stelea, prin care aratä, cl Dumn6eT coc6na Catinca

*tirbóica, avénd un loe viran in numita mahala, 1-ati impartit ca chirle la nisce tiganT i 6men'T prosa, carT din c6sul ce O-mi fäcut colibele lor pe acel loo, sunt jäluitorT cIl träesc viatä necä'jitä din pricina furtiqagurilor, i altor suprirdrT ce c6rca de la numitii tigan1, care acdsta jaluitorlf facéndu-o cunoscutä

Dumn6a, i rugä'ndu-se a nu inaT baga si pe altii asernenea 6ment a inmulti rdul, cerénd ca sI i dea, orl-ce enteres ar avea de la aceia, si nu numaï ca ascultare nu dat, ci 1116 ati mal inmultit acel ruí puind i alii asemenea 6men1 de si-aa lacta colibI la spatele caelor unora din jaluitorT, si deosebit cl pätimesc acest fel de rdu de la aceT &neta, dar cel mal mare reí este, cl totdeauna au frica de foc. cil fiind lipite una de alta i invelite cu §ovar, numaT

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

361

HoVW §i spargerile de prävälil prin ora § se tnmultesc. In Februarie 1820, Domnitorul dä urmätorul pitac: Pitac cettre Dumnd10 vel Sp'd tarul a pat: strajile tótà nòptea. Cinstite si crodincios boerule al DomnieI mele, Dumn6ta biv-vel Episstatule al SpiitgrieI, fiind-cg al venit la auszjul DomnieI mele, cg eel riiil dintr'o scrintee p6te sil se aprin4g, din care pricing urm6z1 sg cerco si vre-o paguba, si se rúgil IntiltimeI tale a se desrgdgc:na acest 1.511 si a se rári iar de se va impotrivi Dumnéel Vornic6sca, sä' le dea chez6)ie cit orl and se va inteimpla vre-un hiera netrebnic sit fie DuinnéeI rëspuncy6tore ;

pentru care pricing mergènd in fata loculuI, unde fijad si DumnéluI biv vol Logofiltul Dimitrie Bibescul, i VisLierul Sandal vechilul Dumneil VorniceseI cu

jalbg datg crttre Maria ti, prin care arata, cit in mahalaua Vergulul aviind un loe de casä zestre de la parintI, unde-.ï fruiuse i casg, care neputendu-le meremetisi s'ati dargpanat, rmaind local slobod. Mahalagii'l de prin prejur nu numal cgramida ail furat'o, ci ail scos i multime de nisip, de fittit si in ascuas fuícênd local tot gropI de nu'I era de niel o trail, si facêndu'l vindétor, musteriI de acéstii pricinit s'ati ferit, i fiind-crt póte ail vinde la starea ce se atlii, ail tocrnit chtl-va 6ment sgrael a0 face colibl ca pad' si ca nuele, cariI apacindu-se s facii s'al pomenit cu Paharnicul Dinul, care vade inteiteea mahala peste ulitg, viind la Daninéel, ail cerut dea si Duoiniet sale dintr'acel loe, a ptìtti chine egt plätesc si altiI, nurnaI si fie slobod si nu facg nimio pe &instil, ea socotélg si'l spargg sit mat se* nisip, si sit facg drumarl pe nevrtind dea nude lucra acei 6ineni facg colibI, ail trimis de i-ail poprit din lacra, puind la cale si pa altl m ihalagif a pricinui lucrurI neobicInuite, care acest loe il are ales si hoigrit din poruncg aminésci, si aceAl mahalagil nu sunt lgtarasI ca acest loe, ci peste ulitg, i acéstit pornire fac din Autate a face drumurl pe acel loe, ave-ndu'l de negutitorie cu sc6tsrea nisipuluï, pricinuindu'l i pagubg peste talen i 500, ce ar fi putut lua de la

nisiparl de ar fi vindut nisipul, la care loe fecbd perierghie am fédut, cg

stint casal() lipite si dese una intealta, invelite ca trestie i cu. sovar, 16nuind felurimI de 6menI, hiera färg de oranduialg i primejdios aicI in politia Bucurescilor. DecI cererea ce fac mahalagiiI prin jaiba lor, ca a se dezrgdgcina acest fel de rea adunare de feluriml de ótnenI ce s'ail incuibat pe acel loc al Dumnéei VorniceseI §tirbóicgi, ce l'aii avut pang acum viranea, intre cariI sunt i iganiI Dumnéel ce lucrézil la fier, fgand colibe invalte ca trestie si cu. sovar, §i ca asa indesime de colibI una langä' alta, WA' pentru dous6 pricint : una de primejdia focului si alta de furtisagurI, care cerera chibzuindu-se sit

de cgtre not, i cunoscênd In adeviir, eh' r6mgind acole colibI in fiinta ce se aflä, atilt la desime, cgt si la invelis, negreOt cit p6te sg se intómple si una si alta. Dar ca srt lipséscg acéstil primej lie, gilsim ca calo, ca mai intaill acei tiganI ce lucrézii fier, sa se ridice en total dintre coi-l-altI locuitorI, iar cele 1-alte colibI co ail apucat de s'ail facut cu a§a desime i sunt invälite cu sovar, sg se mal rgrésch una de alta mrtcar de doI stanjenI, i sä se inv51.6sca qindrilii de stejar seati olane, cum ì altele ce stint s5 se faca in partea despre Oita VerguluI, asemenea sit' se inveléscil i acelea iargsI cu sindrilg s6i1 ca olane iar cilt pentru felurimea de 6menI ce ail apucat de s'ail interneiat pe

www.dacoromanica.ro

V. A. unEcinX

362

rávig nu inceteiä a face supkArI In politia Bucurescilor, In cilt si case s'atl spart .intr'aceste dile; de aceea poruncim Dumitale, ca s daï strasnicil porund zabitilor spRilrescI a Intiri striljile si a so preâmbla coI orInduiff cu strajl pe sera pfinii diminéta prin t6te ulitele mahalalelor, pndind ca s prindá p4 aceI spiirgsétorI de case WI pruiv1i, ca sa se desrächicineze ca total o asa uritä

nesuferitil faptq, ccI mal intêmpländu-se a se maI simimrtcar catusI de putinä crticare, se vor pedepsi strasnic aceI zabitI pentru nopurtarea de grijil la neapgrata lor datorie, tolco pisah gpd.-1820, Februarie 27. Cond. XCVI, pag. 127.

CAP. XIII. Comercia

re/Tun. Balciurt. Narturt. Mono-

fiolur2.Marfa .pentruConstantinofiol.Evghenigit.Vamile ,brivinta comerciulu2. Mifidce de transbort.PaMortun. Moneda. Fabric2. Industrie. Breslele. Suditit.Lovitura data breslelor. En scurta domnie a WI Al. N. Sutul comerciul, breslele §i mal ales industria nationald sunt departe de a fi prospere, ba din contra. aceste din urmä mai ales, industria §i breslele, sunt isbite de mórte

prin o alcätuire ce se face cu Agentul Austriac, de care alcdtuire avem a ne ocupa la vale. Cele mal numer6se acte interesand comerciul, de la Al. N. Sulu, se referä la dreptul de tärg, bälciurf, ob6re, acor date, or] numat reinnoite la mo*if particulare.

a) La 20 Februar 1819, Al. Sutu acordä drept de balcia i obor de vite la 25 Martie, pe mqia Cru§ovul din Romanati a lui biv ve! Clucer Iordache Desliu 1. In 12 Februarie 1820 se mal adaugä in altä carte domnésca 4ilele de WW1. acel loe, inteacele colibl, spre paza furtisaguliff, acesta rämane la Ingrijirea zabitilor, ca totdeauna sì cerceteze ce emeni se adunä' acolo, si când se va gäsi 6monI de prisos din NA ce l'ecuesc, pe anti' ca aceia

izgonescrt ditindu-le

si nizam spre a nu se maf string° acolo, iar hotrtrirea Fenian° la Märia ta.18l9, Noembre 17. htrate Cretulescu vel Vornic, Constantin I ilipescu vet Vornic, Gheorghe Vlahuf vel Spectar.

I. VecJI actul la anexele volumultu.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

363

La 1 Martie 1819, Cartea Vorniculul D. Hrisoscoleil pentru 2 bAlciursi dupà minia sa Särnatescii (Buzdil), de Sfintu Gheorghe §i Sfinta Treime i. Hrisovul de reinnoire a dreptuluY de 3 bAlciurl pe an

i obor

de vite la mqia Peretul a lul biv vel Vornic de Ora de sus Stefan Belu. Al. Sutu, donézä. luI Belu *i vama de la aceste trei balciurl. 1819, Martie 20 2 cb Vole de tèrg sèptemänal i de douë bAlcium an uale rein oitti de Al. Sutu in 24 Martie 1819 in favelrea lul Grigore Baleanu biv vel Vornic

de t6ra de jos pe mo§ia sa Baleni) 8, ea rdsplätire de slujbe aduse tare! §i ma) ales in timpul ciumel. Vama va fi a lui Baleanu. In 29 Maill, reinnoesce dreptul Caminarului C. Nästurel de a face tèrg sè ptemdnal Vinerea §i 4 balciuri pe an la mo§ia sa Herescil. Perceperea vämel In folosul proprietarulul 4. Bond balciurl acordate Serdarulul D. Aman, in 6 Iunie 1819 la mo§ia CorlAtelul kMehedinti) 5.

in 29 Ianuarie 1189, Al. Sutul da hrisov lul Alex. Ghica biv vel Logot-et de Ora de jos, sä aibd dousé bAlciurI §i obor de vite la satul

Herbint) (Ilfov) de el interneiat. Varna o va percepe proprietarul 8. Cartea din 21 Iunie 1819, acordAnd '2 balciurI la mo§ia Bobenta 1. i) Cartea lul biv ve! Spätar N. Sutul, din 25 August 1819, pentru trel balciurl Isbaceni (Romanati) 8. J) Cartea din 14 August 1819, prin care se dä vole lui vel Vornic al 04tirilor, Tordache Golescu, ssa intocmésa 4 balciurl pe an la mqia sa Leurdeni §i 4 bAlciurl la mqia sa Glima §i cate 2 scaune de carne la fie-care mo§ie, cu vama bAlciurilor in favórea proprietaruhu 9. Vole de bálciuri la moOle Corzul §i Baclep, din 16 Octombre 1819. a Logofëtuluf D. Bräiloiil 0. Cartea din 23 Noembre 1819 a lui 116ducanu Hrisoscoleu biv al II-lea Vistier, sa' aiba vole de a schimba 4ioa de tirg, de lunf, pe Vecp: add la anexele volumulaï. Vecdi actal in volumul anexelor. Vecil anexa. Ve41 anexa. Ve4I Cod. XCVIII, pag. 151, Vecif anexa. Cod. X CVIII pag. 163. VecjI Cod. XCVIII, pag. 259. Ve crf anexa.

Vecrf anexa dupii Cod. XCVIII, pag. 180.

www.dacoromanica.ro

364

V. A. CIIECHIÀ

ploI si a se opri cei care vin la tèrg sa vènçla spirt6se, tiind drept al proprietatei

in) Al. Sutil aproba cererea 1w biv vel Dan Greg. Brancovénu (in 8 Noembre 1819) de a fl opritI teranil i oil-cine de a vinde vin *i rachia i pdne (H) la balciurile de pe mo*ia sa Ipotescl (01t) la Durninica Tome' *i 27 Iulie 2. Sub pretext ea la Buzea, unde se face t'erg pe fle-ce sepia-

mana, Duminica, obor de vite nu se p6te face, da dreptul de obor pentru Buz6a, a se faee pe mo*ia vecina cu tèrgul, Simileasca, a luI biv vel Vornic Gh. Filipescu. vama vitelor o va percepe acest boler. 1820, Martie 47 2.

In 5 Iunie 1820, se da Carte ollariet sale Delmnel Efrosina Calimah» pentru douè scuune de carne *i *ase balciuri cu vama lor la mo*iile M. Sale : Brezéia sal Poiana-Lunga (Ialomita) In 5 Iunie 1820, M. Sutu da carte lui Caminar Ianache Cocorescn sa alba yola de un batch.% pe an la rno*ia sa Cocoresci (Arahoya) 5.

Asemene balciurl *i tèrguri se inrnultesc férte mult. Numal in judetul Mehedinti, ere' peste 19 balciuri anuale 8. Acésta. inmultire VOY anexa. Cod. XCII, fila 539. B. VOY anexa. Vecji Cod. XCVIII pag. 263.

Vei anexa N. XII.

Insemnarea de bcilciurile ce 8C fac peste an, in sud Mehedinri, dupè' inscintarea ispravnicilor de acolo 1 la satul Strihaia, pe mosia Sfintet monastirt de acolo, la Tintereni, la Dumineca Pogorilrel. D4hulut. Sfänt.

1 la Tintaren): la 25 de Martie, in ioa Duna. Vestirl. 2 la Bäläcita, minia Dumn6lor boerilor Bibesct i Brälloi, insa 1 la Dumineca Florielor. 1 la Dumineca. Toma. 3 la Cleanov, mosia Dómnet Sárdáresel Elencát Balésciii, lasa: 1 la 40 do Mucenici, la 9 de Martie. 1 la Dumineca Mironositelor. 1 la Sfäntul lije. : 3 la Corlátel, rnosia Sardarurai Aman, 1 la jumiltiltirea Paresimilor. 1 la Nascerea M'atea DornnuluT. 1 la cjioa Sfintilor Apostoll. 3 la Lup6ia, mosia boeránasilor Silva, irisa 1. la Sfántul Gheorghe.

www.dacoromanica.ro

365

ISTORIA ROMINILOR

de balciuri nu este favorabilä comerciului stabil din orne: sunt nevoiti sä, aibä aprdpe tot anul cbervan preetit cu marfä §i sâ mérgä Cu el din balciil in balda, ca sä-*1 o p6td desface. Apoi §i la tirguri §i bAlciuri de aceste, indepärtate de privigherea ceva mai bunä a oraplor, jafurile zapciilor era(' mar' §i legitimate cu numele de ha vaeturY. Acésta o probézä. §i urmätòrea carte deschisà, din Martie 1820,

adresatä la toti ispravnicii de judete, la S'Atar

la Ba§be§légä..

Eacä ce Ojee cartea : Publicatil la tdte judetele, pentru Dumnévósträ Ispravnicilor ot sud sIn6tate. Fiind-cA de acum inainte apropiindu-se prinAveara, Incep balciurile prin locun hotArite ale jadetelor §i fiind-eil la asemenea lcalciurt obieinuesc de vin spre tinerea nizamulta i spre strNjuirea celor fért niträviti, at'at za.bitii judetelor, cum i zapcit spittáreset i orä'nduitit ispeavnicaturilor, din carl unit in loe de a s'Aver0 datoria ca care sunt insh'rtinati din partea ertpeteniilor lor, ci impotrivA ea cuget de hriipire athIndu-se, ngrastuesc pe sgract, de la cart cer i Implinesc orI cata suma de bata' pot s'a' ja ca nurnire de havaeturt de la cara §i eu numire de cheltuelt de asemenea dintr'acestea, in vreme ce niel unele dupit nizamurile ce sunt date nu se cuvine a fi suferite la au4u1 stilpaniret ca o fapt6 ce privosee numat la cuget de napAstuire §i de nedreptate, iar nu la vre-un bine al 16cultorilor, s66 la vre-o Intemeere i inmultire a ali§veriplut ; drept aceea poruncim Domnia mea, 11 fitt ca OCA privigherea, cala asemenea intémplart

s5, nu ingiiduitt pe unit ea aeoz9tia a face cel mat putin zulum 16euitorilor impotriva poruncet Domniet mole, ci fie-eare datoria pentru care se trimete la asemenea locar, sil strrtjuiasert i sà feréseil pe 16cuitort de orI-ce b[Intuire ar putea s coree din partea altor str6int i sà nu indrUznésca, orI a eere ceva.,1:eii numire de havaeturt, s6 t a prleinui ceva0 cheltuell pe la sate, die): pentru asemenea intiimplart sunt lefa§t i slujbaV, iar nu ea siI fie sup6ratorl satelor §i prieinuitorl de impedecare la ali§veri§urile 16cuitorilor ; asemenea ponina' s'ati dat i cìtre zabitit judetelor, cum i cgre Dumnélul vol Spitarul, ca inteacest chip sil porune6seg, a arma i zapciit

1 la Sfantul Dumitru. 1 la SLIntul Nicolae. 1 la Arginttiia, In dita SIntulut Pantelimon, la 27 lidie. 5 la Plenita i CdlugárenT, moii1e lut §tefan Micolescu, lusa 1 la 2 Februarie. 1 la InAltarea Domnulut. 1 la 29 August. 1. la 24 ale lui Februarie. 1 la 15 August. 1820, Dceembre.

www.dacoromanica.ro

366

V. A. URECHIA

afländu-se sub ttíta supunerea i ascultarea la poviltuirile Dumnélor clreglítorilor judetelor; iar osebit do acésta sil scitI c ctind se va intèmpla sä soséscá la auzul DornnieI mole, cum crl s'au intëmplat la vre-un bâlciú vre-o urmare, numaI de la Dumnévóstrá se va cere tótá rëspunderea, pentru

de vreme ce vi s'a t Wat cunoscutä bunä vointa Domniel mole, de aceea nu yeti avea niel' un cuvint de pr;cinuire, nicì cil vi se va da ascultare la orIce iudreptare vh" yeti incerca sii ariltatI ; intocinaT dar sä f1Í urmiltorI, trimitênd. si riStpuns de primirea porttnce' i fitT slinatosí.-1820, Martie 6. Duprt aceste publicatiT s'ati fäcu'; pitac i cätre Duntnélui vol Spatarul. Asemenea slati dat i copie la Stolnicul Durnitrache, de aii &cut poruncl

si din partea DumdtluT Bas-besliaga arre neferiI i zabitiI de prin judete.

Unul din balciurile principale, mult timp inchis din causa ciumei, Drägaica t'e la Buzdil, se redeschide in Iunie 1819 §i tot la vechiul loc ce ocupa altä data, pänä ce nu se mutasä la Niscov in interesul pazil de ciumä. In Maiii 1820, Al. Sutu ordonä a se face publicatium prin OVA léra, pentru Innoirea facerei tirgului DrägaiceT, «acum din mila

Dumneçleft, fiind sandate in tac pa' ?lile» 2 IMpOrtanla balciului Drägäicei face cd Al. Sutu sä rinduiascd un «Eforn special pentru a asiste la acest tèrg In 4819 acest Efor es!e insu§i ve! Vistier Romanitis. Iacä pitacul domnesc de rinduire 1. Vell anexele relative. 2. Publicatit pentru tdrgul Drägclicet.

16) Alexandru Nicolae Satu voevod i oepod. Zemle Vlahiscoe. Durnnév6stra isprávnicilor ot sud vö facem in sdre, Cii térgul DrágäiceT, ce este vestit i obicInuit a se face la 24 de (lile ale viitoruluT Iunie, la care vin nogutsátorI si de la locurI depiirtate si fiind-cA In anil trecutT pentru pricinä de b,kii se poprise, iar acum tito mila luT Dumne4eil fijad sänätate, n t6te phrtile, este slobod, de aceea vé poruncim sil o publicuitI acésta in tot judetul, en tot dinadinsul, ca sä se aurilá si la piírtile vecino, cum cii térgul Drägaicei este slobod a se face, duprt oránduiala i obiceiul vechiä si Si Indemnati pe tul' ceT. ce vor vrea a merge, s'AV facä alisverisul, de vindut cumOrat, fijad acest folos obstesc, si de primire si avem Domnia mea insciintare.-1820, Maiti 30. Ve1 Logoftt. Cod. XCVI, pag. 150.

www.dacoromanica.ro

367

ISTORIA ROMINILOR

Cartea prin care se oranduesce Efor peste tdrgul Drägeíicel ot sud Bueii Dumnélui Vistierul Grigore 1?omanitis.

Zemle Vlahiscoe.Cu neadormita ingrijire afltindu-ne pentru baila petrecerea credineiosilor nostri supust, iar ma vértos pentru alisverisurile lor ce le fac la térgurile si bälciurile acestit de Dumnedoti päzitgi si nota incredintatä. Ora, ca s'A' se urmeze ca iudestulare i nebäntuitrt de catre col Cil rele cugetArt, si nrträvitt ca multe ellipurt i mijlóce silnice a supra, atitt pe col ce se atlä ca alisverisurt in térgurt näpqstuindu'I, da si pe eel ce merg si se J'Atoro de la tenzurT, silindu-se a se imbogati din pagubele lor, pentru care apururea att fost ingrijirea annuiet mele din vrerne a se infrAna acet cu role cugetäri, prin zabitil ce]: orânduitl, dindu-le s'-rasnice poruncile Domnief mele eu povatuirt indostule in co chip s'a' ingrijés3ä. de linistita petrecere tuturor de obste, iar mal vértos la térgul Drägäleet, de la sud Buzeti, ce se face la 24 ale aceldit urmäldre luí, fiind-ca ese cel mal mare têrg unde se adulza tot

alipverisul nu ~al din tdtli tjra acésta, ce si din partile vecin.e fi din alte locurY ma1 depärtate, voind Domnia mea a se urma alisverisurile la acest térg eu indestulare i ca linistire, osebit pe Domnescile nóstre porunet ce sunt date Po la tott zabitit, am ortmduit Domnia mea intr'ndins Eforos peste acest

tèrg in cate dile va tinea pe Dumnblut cinstit si credinciog boerul Domniet mole Grigore Romanitis vol Vistier, dändu't ca indestulare trebuinci6sele povätuirl -Je este dator a le pune in lucrare spre a zitticni pe eet obiclnuiti a mestesugi mijlúce i chipuri do hrä.pirt in diiastima tèrgulut ; fäcéndu-o dar acésta cunoscutä tuturor, strasnic poruncim Domnia mea Dumnév6strä isprav-

nicilor al judetulut i Dumitale Ba-beliagas

i

tuturot celor-l-altl zabitl

spätaresct st armlísesct, aréttindu-vi-se acéstä Domnésra n6strä. caree sä avett a

da tal supunerea

ascultarea la povittuirile Dumnélut ordnduitulut boer Efor, necuteánd nimenT a face cea mai mica miscare Lira scirea Dumnélut, a se va pedepsi strasnic, ci pgzindu-vé fies-care datoriile cele nettignduite, sä. aveti pentru °d.-ce a face tntrebare Dumn6lut, spre a se pazi intru t6te buna cumpiinire, cu 1inite, dupil voluta Domniet mele ; i saam reeeh gpd. 1819, Junio 15 1 i

Cod. XCVI, pag. 4E Øi Cod. XCVIII, pag. 151.

In 25 August, Al. Stitu d'A carte rude, sale, luI biv ve! S'Atar Nicolache Sutu, pentru trei bAlciuri la mo§ia sa Tzbicenl, din judetul Romanatl 2.

1820, Iunie 16. Asemenea carte s'a fä'cut i acum ortinduindu-se Efor tot Dumnòlut Vistierul Romanitig la térgul Drilgilicet sud Bueért.

Vell anexa.

www.dacoromanica.ro

368

V. A. URECHIA.

In 1820 Noembre, Al. N. Sutu reinnoesce actele Vornaresei Ru-

xandra Campineanu, de a nu se folosi decal, ea, ca proprietara, de privileghiul vinprel spirtóselor In ora§elul Campina Breslele.Nurnerbse continua a fi breslele in téra romanésca. beg cele ce aflarn existand : Isnafurile politiel: Lipscani, Cava fi, *Mari, Bra§ovenl, Barbieri,

Argintari, Croitorf, Cojocari subtirl, Ilicarí, Cojocari gr4 i Caciulari, Carciumaril §i rachieril, Brutaril §i Jimblaril, Simigif, Ceprazari, Bacan', Dogari, Curelari, Tabaci, Abagii §i Panzari, Pescan, Lautari2, Coved, Luminararil de céra §i bumbacaril, *alvaragil, Caldärart, Postivarl i GAitanarI, Boiangil 3, Tutungit, Conduragi! §i Cizmarii, Dulgheril i zidaril prin mal Mare-Baa4, Bngasieril, Precupetil, BragagiI, Macelarif, Tabaccil, Papugii 5, Pläpamari, Tèmplari, Fainaril, Träistarif, *erbeccif §i Ghetarii, Sarafii, Calenelele, Caramidarif, Bucataril, MarchitaniT, Sticlarif, Hangil, Gradinarif, Uleeril, Luminararit de sett §i Sapunaril 6, Capanlait i Sureccil, Nisiparit, Ceasornicaril, Giuvaergil.

In ordine cronologica, sá aducem actele relative la cate-va din breslele mal sus enumerate: a) Din 6 Martie 1819, M. Sutu da un hrisov bärbierilor pentru rennoirea vechelor statute ale breslei, recunosc6ndu-le §i alegerea Mould de brésla in calitate de aprotomestere s66 staroste lul Negoita sin lordache. Hrisovul, chiar in art. I inglobéza §i pre astrgini» din ori-ce parte ar fi» In brésla barbierilor pfimantent Justitia specia1à a logei rérnane in vig6re. Membril logel pe langa staroste, se numesc epitropi.

dispositiune frumósä este la art. 6. eApururea sa aiba datorie starostea, cu epiiropif breslei, a da meqterului celui bëtran, care este neputincios de a lucra, o calfä niai mult deck ine4teri1or, celor cu acésta sa se pótä ajuta ce! tinerI, earl pot el 1140 sa lucreze, 1. Veli. anexa. 9. Cartea vatajilor de lautael pe orasul Bucuresd, Februarie 1819, (Pag. 98). Cìmrtile vatajilor de tiganT. Riutael pe jadete, Februarie 1819 (pag. 99). Asemenea pe 1890 (pag. 99), Cod. XCVIII. Brèsla zugravilor subtiri care sub Al. Ipsilante in 1775 exista, nu o mul atiiim in fiinta. Vedi Carte de Ma/mar-Bap, 23 lanuarie 1819 (pag. 42). Carte do staroste de papugit din 30 Iaauarie 1.819 (pag. 41) Cod. XCVIII. In 1819, Al. Sulu face o singurg bréslä din stipunarY i lamtiniirarf

de seq. lug s'a'panul sh nu se maï fac4 de ad de cel de la Térgovistea.Cod.

XCVIII, pag. 176 si 178. Se pane bréla sab osebitii Eforipu din booral Grig. Romanitis.

www.dacoromanica.ro

369

ISTORIA ROMANILOR

bétrAnt neputincio§i, pe tang cei tineri putincio§T». Cele-l-alte dispo-

sitiuni sunt cele din anteri6rele hris6ve, deja cunoscute cititorilor no§tri 1 1. Zemle Vlahiscoe.Fiind-cti rufetul bUrbierilor me§terI earl' Mouse aicl In orawl DomnieI mole Bucurescil, ail avut obicohiri1 i aseléminturile, co so coprind mai jos, incá de mal nainte, din vechime, a0jderea ail avid 0 un proto me- ter maI mare preste cl6n01, adedi staroste pentru purtarea de grijrt, de dare Pomnia mea, dup6 co no am pliroforisit, intéiä cri le-ail avut acestea

prin hrisóvele fratilor DomnI de mal nainte, am poruncit sAli WO sta. roste dup6 obiceiti si all ales re Neg)itii sin Iordaehe, diruia am dat Domnia mea, acest hrisov al Domnid mele, ca sA *IDA a fi staroste i purtätor de grijrt, peste totl bärbierli de aid, si el impreunA cu ease epitropi mWerl ai breslei ace-Ala maI b6träni i maI de cinste aI lor, ce vor fi a prtzéscii ortInduiala, ce ail intre et, adecii. Totl câi lucrézii me0e0igul acesta, alci in BucurescI, ori plimilntenI aWinI, din orI-ce parte ar fi venit, s6i1 cAlara§I, dorobantI. sArbi, sél orl-ce

fe l de slujitor, ar fi sä anti ascultare de starostea §i de acel ease epitropI, la cele ceI va povätui, pentru ale meqteuguluï. lor. Pentru ucenicl cand vor vrea sA iasrt de la me0erT., sA fie datoil a da de cire starosteI i epitropilor, ca prin scirea i voia lor sA jasA, iar de sinei sA nu fie volnicI, niel vre-o anal din me0erI sI nu indrilznéscil a lua ucenicul altuia. Ciind se va int6mpla, orI gmalä srt facä vre-un blirbier, de a nu lucra bine, orl de a nu päzi Dumineca, seati alte grbatorI, seail judecatil sit aIbrt unul ca altul, pentru ale me§tepguluI lor, sä nu fie volnic, boer mare, Agil, 865 alti zapeil a'l jadeen, &tit' numal dimpreunit cu. epitropii jadece, sal indrepteze dup6 obiceiulstarostea' oräncluiala lor, certiindiel i dojInindayf dup6 vina ce vor face. Calfa anal meter ce va voi s¡t deschhjä pravAlie, sit nu fie volnic a deschide aprópe de prUvAlia rne$eruliff ce ail lucrat, ca sit* nu tragA miotern me$erulul la prAVälia sa.

Calfa unui meter, co se va muta de la un meter la altul,

sii se

mute la prAvaliile ea Ice mal depirtat, de prävälia co ail lucrat, lar nu la prävälia ce este aprópe, ca sA trag6 mu0eriï me$erulul de la care ahí e0t, la me-0-eru1 ce ail intrat.

Apururea sit albA datorie staeostea eu epitropn bresleI a da tuesteruin): celin b6trän, care este neputincios de a lucra, o calfä mai mult decAt rne0erilor color tined, earl' pot in00 sit lucreze, ca ca ac6sta sä, se pótä ajuta col b6trant pe col tinerI putincio§I. neputinciogi Piln nu'§1 vor deschide me0eriI col maI de cinste prhtvälíile lor nn OA vole coi-1-altI Värbierl. t3) Peutru Cutia de milostenie ce ati avut obiceiti a Om brésla acésta sti se la de la tot me0eru1, din Durniniel in Duminicil, câte dou6 parale i de calfil ate o para, dänd aceste parale orY cine ar lucra me0e0igu1 acesta sä, se string4 in Catie la starostet, care Cutie sit se tie pecetluitä atilt de starostea, cit i de epitropl ca pecetile len §i sit se pAzéselt peste tot anul, ca dinteacel banl sit se cheltuiascri la praznicul Prapa-D6mneI Paraschivel ce'l priáznuesc eI 0 la m6rtea vre.und meter din br6sla lor, ce nu va avea cu ce Igtoria Rom/Miter d A. V. Ursaid.

flacours. XIX.Tog. 111.-2C

www.dacoromanica.ro

V. A. tinterfa

370

b) in Pitesci esistà, ca §i la Bucuresel, o bréslä a papugiilor i a cistnarilor. Statutele acestor bresle sunt identice cu ale sector din Bucuresci. Al. Sutu reInnoesce cartea acestora, in 20 Aprilie 1820'. slufacii trebuinciósele ingroprireT i ale pomenireI, dinteaceI banI jascii si sa'I faca pomenirile MT, cum si de va rómtinea vre-un me--0-er de-aI lur la slabiclune si /a sarricie, din b61A Nail din altil intamplare, iar dinteaceI /pant sliijasca cu ceea ce va fi cu cale, dupä starea lor. pentru care aceste cheltuell, and se va intimpla trebuinta" a se face, cu toti impreunii sa deschiqil calla i cu sfat de obOe al epitropilor sa se cheltuiasca, si atilt din

baniI ce se vor stringe la cutie cum si de cheltuiala ce se va face la acele mal sus arótate, in tot): anil suí aiba starostea a'sI da socoté'a inaintea acelor sease epitropI, care cheltuelI fia se aeote celor-l-alti de obste, spre a i se vedea

slujba de este cu credinta seati nu. Dec,I am intgrit Dumnia mea hrisovul acesta co insuiï credinta PomnieI mele 161 Alexandra Nicolae Stittt voevod i cu credinta proa iubitilor DomnieT mele fiI: Nicola() Vv., Gheorghe Vv., loan Vv., Scarlat Vv,, Dumitru Vv., Grigorie Vv., martorI fiind i Dumnélor cinstiti si credinciog boeriI veliti: aI

Divanuld Domniel mole: pan Constantin Cretulescu. vel Voinic, pan Barba Vadirescu vel Vistier, pan Istrate Cretulescu Vornic, de Ora de sus, pan Mihalache Mann vel Vornic de Ora de jos, pan G-heorghe Filiposcu vol Logofttt de Ora de sus, pan Teodorache Vacarescu vol Vornic, pan Constantin Cali arh vol Vornic, pan Gheorghe Golescu vel Vornic al Obsti filer, pan Alexandra

Filipescu vol Legeot de Ora de jos, pan Nicola° Slugf-roglu vol Vornic, pan Mihalache Sutu vol Logofét de obiceiurI, pan Gheorghe Vlahut vol Spiitar, pan Mihalache Cornescu vel Vornic al politieI, pan Alexandru Hariton vel Caminar, pan Alexandru Desila vol Comis, i ispravnic pan Gheorghe Filipescu vol Logyfot de Ora de sus; si s'aii scris hrisovul acesta la intoiul an, dintru a treia Domnie a Domn:eI me/e, lid in orasul seaunulul PomnieI niele Bacurescl, la aniI de la nascerea domnulkil Dumnezel i Affintuitorulul nostru Isus Hristos 1819 Marte 6, de Chirita Logefótul de Divan. 1. Zernle Vlahiacoe. Dat'am Doninosca nástrii carte.... pro carel diva alegerea bresleI papugiilor i a cizmarilor din orasul PitescI sud Arges, Pam Domnia 11103 staroste de cizmarí i papugil dinteacel oral al Pitese:lor, ca sui fie ca purtare da griji pentrii bresla acosta, dupa oranduiala ce se urinéza' si aid in politia Bucurescilor, adec1, cu b'étrani/ eel mal de frunte sa judece

po cei de sub bresla luI, earl vor fi avénd pricinI Intro dónsil pentru ale mostesugulul lor i pentru ucenicI i cälf i, i dupii dreptate i dupil vechiul obiceiu al breslel, ce s'ari tirmat si se urrnóza aicI in Bucuresel la orfinduiala mestepguluI lor, i dupa vinì sui faca indreptare i hotilere; sti ja scama totdeauna pentru buna oranduiala, attIt intro el, cât i la obste si la totl urineze dupa buna cuviintl ; pentru care acostä buna intocmire v.64énd Dolunia mea si sinet Domnesc din lót 1814, Septembre 9, am dat ac6stii Doinnésca nóstra

carte la manile numitulur, prin care poruncim Domnia mea tuturor co yeti: fi la ac6sta bresla, sit avetí a'l SCi de staroste si datI ascultare si supunere la oranduiala mestesuguluI vostru, &clef acolul impotrivitor are vole faca cortare dupa vina luI, i saam receh gpd.-1819, Aprilie 20. (Pecetea gospod.) Cod, XÇIIL, Ms IS.

www.dacoromanica.ro

Vel Logofa.

ISTORTA nomIrmon

371.

c) La 28 A.prilie 4810, Al. Sutul retnnoesce hrisovul zabunarilor. Prin acest act, Domnitorul ordonA ispravnicilor din judete, ape uncle vor fl bilciuri, sä cautatl mai mult decAt rufetul zabunarilor de Ora, pdmOnteni, set nu ingd duiti pre nimeni a vinde lucruri de zabundrie, ca s'A se p6tä chivernisi fiesce-care (zabunariii), Cu me§te§ugul lui 1 1. Cartea rufetultil zabunarilor. Zemle Vlakiscoe.Fiincl-cA pentru a ob:-Aiel inlesnire la trebuinta ce aii de lacrurile zabunariel, i pentra a se si putea hrani si a se chivernisi in Ora 1)0r-finial melo, 041 aa sciinta metepgalut acestuia (cu slobodenie cand vor pazi oranduiala bresle acestut niestoug), fost Neat intomnire si indreptare la unele ponturI ce erail in vecLile cartt ale bresle zabunarilor

piltantent, dupa trebuinta vremet de acum, cand i norodul s'ati inrnultit intr'acésta politie, si trebttinta de acest lucra ail prisosit; de aceea dar, am dat Domnia mea rufetalut zabunarilor pamentee de ale, din oraFml Bacarescilor, acestä carte, ca sa li se urrneze, si sa li se pazt5sca si de acum inainte privileghiul acesta, adeca la motougul zabuteiriel, orI-cate se imple bumbac i ca lama, alt rufet al altul moteptg, di nu se amestece a'l lucra, precum niel altit streint, iar carele va sci mestwgul acesta, si va urtna oranduele breslel, adeca va fi supus la starostea al zabunarilor, si a pazi sarturile bresle si ale catiel: lor, cum i havaetul ce este obicInuit de 1 dail la deschidere de pravalie, acela mlicar si stri5in fiind, slobod si neoprit este a lucra tnec)twgul acesta i a deschicle ai piiív1íe, spre indestularea trebuinte de ol*e, véndarea de zabunarie aicI in BucurescI §i prin tArgarile da pe afara, adeca auterie voinicesci i zabune femooscl i copilìtresci, i alt-fel de zabutie marI, si ort-ce lucru se ample co. butnbac seau 1àn, sa o faca" brésla acesta, si et sti. fie datort, ca aparurea s aTh haine Manta gata, spre vanc,larea si indestularea te'ranilor, ce vin de pe afitra, cart nu se pot zabovi au Weptarea

pana se face haina, dar nict zabunarii la mestesugul altor rufeturI, sa nu se amestece, ii pentru catt din alt rufet vor avea ac-est fel de marfit gata, sa MIA; zabunaril breslei volnicie, ca ori sa le dea some sá i le venda aceia, seal el di le ampere cu ; sá atba brésla acesta, dupá obiceiul lor, staroste de zabunarl, pe acola ce iOat dupil alegerea a tot rufetule lor s'ail otanduit, carole impreunaca coi mai franta-,4, sá atbil a cauta pricinile co so vor intampla

intro den;i1, de ale mesteugulut lor,sa tie si Cutie in care sil pae de meter si ealfá, po fie-caro Aptemana, cate o para, cum ai col care se va dovedi in vina ca stricarea vre-unta lucru, wail va calca legatura bresle, a lucra la alt pravalia, sa dea la cutie cate talen t tre, iar al doilea cand so va prinde in vina, s i se indoiasca darea ; col ce va deschide pravalie, sí dea talen t 5, care acest venit din cutie, di fie pentru ajutorul color scapatatI, i cand va muni vre-un s'erac din brésla lor, de la Cutie sa se ingrcipe ; niel un rneter nu fie volnic a lucra la altil din alte bresle, lucran t de vemciare, i la trebuintele curte, °and va trebui, 0' so Ora de la starostea ce s'ati oranduit si el ca dreptate, si in r6nd, sit dea pe fie-$-care, care aceste randuell, A' fie si eu scirea frantasilor, spre a nu se napastui vre-unil, lar care nu se va supune off la oranduiala bres:el, seaa la rand aril° ce va fi la curte, sil fie poprit de acest rne3teug; sá alba bri3sla acésta i randuiala aceea, asupra ucenicilor, cura se urmeza i alte bresle de ime0ougw.1, ca ucenicit sII alba a sluji spre buna

www.dacoromanica.ro

372

V. A. URECHIX

d) O ci dupa aceea, la 29 Aprilie 1819, Domnitorul relnnoesce hrisovul elarilor, cel ce li s'a dat in 25 Aprilie 1813, de Vodd Caragea 1 1nv6traurrt a meste-suguld, dupä zapisul i tocrnéla ce vor face crt mesteriI, stAnd piing, la soroc, tot la infina aceluiasl stAprin, iar sä' nu se prefaeä din

meter in mesier, cum $i totil mesteril: sí se feréscii de a nu primi ucenicul unul altuia, purtand grija i stilpànil ucenicilor ca saint:4, spre a'l

mestestigul des6v6rsit, duprt sorocul ce'sI vor pane ea pgrintil copiilor ; ciafile

ce vor lucra in präväliile lor, ori ca shnbrie, seal ca platä pe 4i, precum le va fi tocinela, sti urmeze si sti nu fi slobod a e$i de la acel 'nester, pan nu se va cerceta de starostea i de fruntasii lor, priciva i sf6rsitul e$ird, cum mesterI sä nu'l prim6scii, ftirti de dovadil, cii orl prin vole sért prin

scirea rufetuld, ati esit, si asa aIbri si el acéstä orAnduialä, dupä' cum alte rufeturI; pentru caro poruncim Durnitale vel AgI i vel Capitane za dorobantl., ca pe coi co va arta rufetul ziibunarilor, crt urm6zii impotriva mestesuguld lor, niel inteun chip sg ingäduitl ca sti li se p6trt prizi privileghiul acesta, intocmal dupä curn se coprinde mal sus ; asij lerea porunchn i Dumnévlsträ ispravnicilor de prin judete, pe uncle vor fi bgleitiff, sä' autati, mat malt dectlt rufetul ziibunarilor de t6rä, piirnênteni, sä nu ingtiduitl pe nimed, a viudo lucran l de zribungrie, ea sä se pltä chivernisi fies-care cu mestesugul lui, i saam receh gpd.-1819, Aprilie 28. (pecetea gpd.) Cod. %CHI, fila 9

Vel Logoftt.

V.

1. Hrisovul &read .,elarilor. Fiind-a Intro alte rufeturI ale politid. Bucurescilor, s'ati aflat i brésla selariler, earl neavad orinduelile breslelor intäritti prin hrislve domnesci, nu li se pIzea dreptatea Mtn.' ale mestesugului lor, i ca nisee trobuinciosl obstiel dap' oränduiala altor rufeturI, aí cerut prin ¡AU. la Domnia sa, seleful nostru,

sä li se facä hrisov dorunesc, si ortinduindu'l la Damned rel Logofkul de Ora de sus, prin anafora au frtcut afkare Domniel sale. c'ä br6sla acesta

avut ortinduialrt de isnaf, dar nefiind intäritä ca hrisov domnesc, cam ail alte isnafuel, li se intémplä nedreptiitI, mai v6rtos la cei maI s6rad, atilt in ale mestesugulul lor, cat si la craft i ucenicl, si cii este ca curiintä' a li se da hrisov domnesc. Primindu-se dar cererea i rugaciunea lor, li s'ati dat hrisovul Domnid salo, ce'l v6dum, scris ca 16t 1813, Aprilie 25, hotiirindu-se ca srt se pä'z6scii ponturile de mai jos arkate Ninienea din altil streid, s'ä nu dbri vde a deschide prärtilie, s61 a se pune tovarils cu altä brésii, iar carele va sci mestesugul acesta din streid sell din pilm6uted, sii ang a merge la starostea, aI orgudui pe la präväliile rnesterilor, do a lucra dupä

Marra de a mestesugulal lor, and vine din t6ra turc6scri, sä nu o

coprindä' numaI unul, ce precuru so urni6zil la alte rufeturI, starostea ca epitropii sii facä tocm61A, i marta sä o impärtiascrt la to de o potriyä, iar carele nu va area stare si putero, va lua pe cAt va fi starea si puterea lui, i cea-

laltä se va Ina de ceaalti. sa anä brésla ac6sta dupti obiceiul lor, si un staroste de selarl

curelarI, pe acela ce insäsl brésla il va alego, precum. i acurn dupä alegerea

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROISUNILOR

373

e) In Iunie 1819, isnaful Racanilor reclama contra toptangii/or, cà vend ctt deamenuntul marfa de bacanie. Toptangil sunt opriti de a mai vinde marfä de bäcdnie In detalla, afarä de zahar, catea, 15mae fer, articole carl din vechiä ail fost tolerati a le vinde in detalitt toptangiil. Cu acéstä exceptiune, boerimea era folositä, cáci toptangiI a tot rufetul, este rdnduit Hagi Dumitrache, sin Stan, carel impreunii ca doI epitropI co iarist dupe alegerea lor, s'ati oritndnit anume. . . i ca coi mat fruntasi ai bresleI, ali asibit a cauta pricinile ce se vor intimpla intro densa de ale mestesuguluI lar, ea dreptate.

Se tio acest rufa si Cado in care se se pue de fies-care meter ctite done parale pe septemane, si de calfi cite o para ; asemenea si cela ce se va dovedi in 'Villa cu stricarea vre-unuI lucra, séti va alca legetura bresleI, a lucra la alai prevelie, si AM a da la Cutie cite talen l 5, iar de se va dovedi si al doilea intru acest fel de Vil* se' dea indoit, iar cel ce va esi meter dea talen l 20 la Cutie i starostel talen l 5, care acest va deschide prävelie, venit sii fie pentru ajutorul color sapetatT, i catad va muri vre-un sgrac din br6sla lar do la acéste Cutie se se ingrópe.

Niel un meter s6e vre-o calfi, si nu fie volnic a lucra la altii din alto bresle, mear i tovares de'l va pune ; anal ca acola de se va dovedi, srt fie poprit de rnestesug.

La trebuintele curteI de lucra and va fi, si se Ore de la staroste ce este orenduit, si el cu dreptato i in rind sii dea pe fies-care, caro ac6stii dare si fie si Cu scirea epitropilor, iar carele na se va supune, oil la 011111dt-dala breslel

Oil la ortInduiala curte', po acola sil arete la zabitil politieI, spre a'l supino. Se aibe br6sla acésta si orendulala alfiler i a ucenieilor, cutn se urm6ze la alto bresle, adeeä ucenicil sii albe a sluji spre buna inveteturii a mestesuguluY, culpe zapisul si toern6la ce vor face ea meterii, inaintea starostei,

slujind .ping la soroc, sepnd dupe soroc inca un an cu sitnbrie, tot la acel stipen, si si nu fie slobo4ï a esi de la acel stepin, pXne nu se va cerceta de starostea si de epitropi cum i ceIlaltI mesterI, si nu'I pritnésel fea' de scirea starostei i a epitropilor, ca si so urmeze si la ei o bulle orenduile t dreptatea intru tete. Drept aceea bine-voind i Doroia mea, a li se päzi si a li se urma oranduiala acestil bresle ea dreptate intra tóte, aro adeverit hrisovul acesta cu Jugo credinta Domniei mele, Itv.) Alecsandru Nicolae Sutu Voevod i cu eredinta Prea iubitilor Domniei mole, fiI: Nicolae Vv., Gheorghe Vv., ión Vv., Scarlat Vv., Dimitrie Vv., Grigorie Vv., mnrtori fiind i Dumnélor einstitI credinciosI Velitil boeri ai DivanulnI DomnieI mole: pan Constantin Cretalescu vol Ban, pan Barba 'M'egresen vol vistier, pan Istrate Cretulescu vol Vornic do Ora de sus, pan Mihalache. Mana vel Logofet de t6ra de jos, pan Gheorghe Filipescu vol Logofet de téra de sus, pan Teodorache M'e:gresca vol Vornic, pan Constantin Caliiarhu vol Vornic, pan Gb.eorgh.e Golescu vol Vornic al Ohst.rilor, pan Alecsandru Filipescut vol Logofét de téra de jos, pan Nicolae Slugearogla ve! Poste:nic, pan Mihalache Sutu, ve! Logofcit de obiceittrI, pan

Gheorg'ie Vlahnt vol Sp ttar, pan Mihalache Cornescu. vol Vornic al politia, pan Alecs3ndru Hariton vol Cerninar, pan Alecsandru. Desila vol Comis, Ispravnic, pan Gheorghe Filipescu vol Logofet de téra de sus, si s'ad scris

www.dacoromanica.ro

374

V. A. URECHIA.

vindért mal ieftin asemenea articcOie de care mal cu sernä bogatii aveati nevoie ' b.risovul acesta la anal dintèiti dintra a treia Domnie a Domniet mole, aid. in «astil scaunulul Domniel mole BucurescI, la aniI de la nascerea Doinnulut nostru Isits B.ristos.-1819, Aprilie 29. De Chirita Logofét de Divan. (Iscalitura i pecetea gpd.)

Vel Logoftt.

Cod. %CHI, fila 26.

1. I Alexandru Aicolae Sutu Voevod i gospodar De Treme ce negutétorit toptangit, s'ad multamit, a se arma nizamul ce se coprind intr'ac6sta anafora, diva, pliroforia ce ne dad Dumn6lor oranduitil boerI, o intarim Domnia mea si poruncim Dumitale vol .Aga, ca intocmaI sa se faca urmare. 1819, Iunie 27. Vel Logoftt.

(pecetea gpd.) Cod. XCII, pag. 240.

Prea Inältate .136ntne,

Lurainatet Mafia' tale porunol armator fiind, ne-am si adunat la un loc, unde achicad de fa tä améndoue prile, adeca isnaful ba.'eanilor si pe cal' ce se nuniesc toptangil, am intrat in cercetare ì din chitar tacrirul paratilor, ne-am indestulat, c ca adeverat fac vèn4are marunta marfel de bacanie, prin pravilele têrgulut, iar nu dupa &Acoja si oranduiala negatatorilor toptangil, ce s'e) urmat totdeauna, alece' sa 'sf véncja maría ce o adufe de peste Dallare prin cantar gospod, dand sume mire si de la magazie, armare ca total impotri va buriel oranduell i pricinultdre de dezgliinare si pagupa i inaf ulut bacan i lor.

De aceea dupe marturia Dumnélut pah.arniculat Andronach.e Teohari, co ad metaherisit acest fel de negoturf., in mu4I ant si a n6str1 slugile Mariel tale, cunoscintil, care avem asupra oranduelilor acestor done isnafurt, chibzuind cu cuviinta, am indatorat pe cel ce numesc toptangif, ca de acum inainte sa'st urmeze aliverial, dupa vechiul obieeia, adecil ort dupil orandaiala toptangiilor, dand marre ca suma mare de la magazie si prin cantar gospod, seati voind a'.s1 vinde si el marfa cu deamaruntul prin pravillil, sa se unéscil de isnaful bacanilor, si induplecandu-se ad remas odihnitl, dand fulgäduial, ea Tor pazi intocmat i fiírá zmintéla urn3area datoriet negotulul fies-careia partI, rugandu-se numal, ca pentru ort-catI dintrónsit vind cafea, zahar, tainae hier, sa remate slobo41 a'st face alisvoris, cum le va da indernana, la care macar de se si impntrivira isnaful bacanilor, cu cuvint, ca la Treme trebuin-

ciása si aceste lucran l de la dansil se cer, dar niel s'ad dat ascultare, &ad aceste patru felurimI dintru inceput s'ad Tindut si de alta si de aceea diem, sa urrneze vechialut asegemént ; pentru care si nu lipsim a aréta Mariel tale, ca sil se intarbscii a ésta alegere i ca luminata pecetea Inaltimei tale. 1819, lucio 24. Grigore Pilipescu, Grigore Bäleanu vel se fie slobocit, iar

www.dacoromanica.ro

375

ISTORTA R OMINIL OR

e) In I unie1819, Hagi Manolo Mal-mare-Dap, al intrunitelor bresle

a lemnarilor, tämplarilor, zidarilor, caramidarilor i nisiparilor, se jäluesce, ca de 19 ani nu s'ati facut alegere do Mai-mare-basa, Inca din a doua Domnie a räposatului Alexandru Moruzi-Vodä, si cere voie a se face o noul alegere. In 26 Iunie asupra anaforalei lui ve! Logotet, se aproba cererea lul Mai-mare-basa

Brésla intrunita mai sus arkata se jäluesce lui Al. Sutul in Iulie 1819, cd se amestera in brésla i dulgherii pe langa tamplari cer sa fie opriti de a mal se baga in bréla intrunita, conform hotarirel data de loan Vodä Caragea sa fie opriti lemarit a lua si ei lucru de tèmplärie, precum ferestre, ui, scaune, mese. La 8 Iulie 1819 nu aproba cererea i da slobollenie dulgherilor a lucra lemne de tèmplarie vice-versa 2. 1. 1.7.) Alexandru Nicolae Sutu voevod i gospodar

Dupa aretarea ce ne face printeacesta anafora, DamnMai vel Logof6tu1 de tbra de sus, primim Domnia mea rugriciunea jiluitorulul, ca o trebuinci6s4' a so pane in lucrare, i it dam voe i slobotjenie do a face alegerea de mat jos artitatil, ea acésta ortinduiala insa çi legatura, de a se fori fúrto j duitoral Mat-mare-basa, ca si nu boil cea mat patina catahrisis s61 nepastaire in vre-un fol de chip asupra acestit alegori, cad. ar6tandit-so vre-o jalba asuprit lut despre cinevast din col re sunt inpusI la aceste bresle, si dovedindu-se jaluitorid in scie, crt dupa ce so va indatora a despagabi pe col näpastuit, i se va face osebit i cuviinci6sa certare.-1819, Iunie 26. (pecetea gospod).

Vd Logofet.

Cod. %CH, peg. 93,

Prea Inrdtati D6mne, Dupa luminata porunca Inaltimet talo ce ni se da la ac6sti jaiba a MI Ilagi Manolo MaT-mare-ba$a, fac6nd cercetaro, am v6ijut, cA arata, cum ea °ran-

duiala breslei acestuí meste4ug, este a se face longe ca b6trilnit si ca tott nieterit sA alégii care este vrednic a se numi mester FA fie sciut, si acésta alegore

ne fiind facuta aid' de 19 anT, niel mat mare basa nu We canús .e pe tott cart sunt nieteri ca sciintil desaversitil si care nu. Do acee.t core, ca cu slobo4onie de la Maria ta sil faca acésta alegere; am cautat in brisovul ce are Mat-inare-basa si nu se coprinde pentru acésta, ir din cercetaro ni6 pliroforisiil, ca din Domnia a doua a rapowititlut Märiet silo Alexandra-17-mM Moritz nu s'ari mat filed ac6stil alegere. Dec.! fijad-crt alegerea acósta ce are Mai-marebasa sA faca, nu este de stricaciane, ci de folos, ca sit nu sa faca si inselaciunt

stricare de litera, spre a se =OK° me#eral din cel ee nu este meAer, de aceea ar6t, ca flint' primita Inalyimet tale sA i se dea sloboOnia ce core. 1819, lunie 6. Vel Logofet.

2. I& Alexaniru Nicolae Sufu Voevorl i gospolar. Zemle Vlahiscoe. Osebit cri adista orandu6lit ce cer faluitorit de a li sé urma, nict mat nainte, aiel de and s'ail Meat Domn6sca hotarire de mat jos aretata nu li s'ari urmat,

www.dacoromanica.ro

376

V. A. URECHIÀ

g) La 44 Noembre 4819, Al. Sutil dä un noti brisov de reorganisare a breslelor §i in special a breslei unite, mal sus amintite. Brésla va purta pe viitor nume de cumpanie §i va avea un Sta roste f i Epitropi. Fatà Cu Visteria membrii ocumpaniei» se vor inscrie in cruci cate de

dou6 nume, irisa de acela* mqtqug ambele nume. Cei din o cruce dupä pliroforia ce ni se di printeacésti anafora, de ciare Dumnélui vel Logofétal de téra de sus, dar si de s'ar fi urrnat tacar i s'ar fi pizit, fi ind-cii In adevIír este pricinuit6re de paguhá la coi ce ail trebuintä de acest fel de lucran', cid ca eilt vor fi mesterl mal patini la un niesteug, atät mal mult se scumpesce plata acolor lucran', de aceea privind. Dorania mea mal' mult la obstescul folos decat la col in parte, dim voie si slobotienie, ca si dulgheril sä aihá voie a lucra lucra de témplilie si tämplariT sli lucreze lucra de dulgherie.-1819, lulie 8. Vet Logofil.

(pecetea gpd.) Cod. XCII, pag. 473.

Prea hältate Dònzne, Dupi luminatá porunca Mariel tale, ce ni se da la acestil jalbä a t6mplarilor de niel din BucurescT, f'564:1d cercetare, am vséltit din condica DivantiluT, hri-

sovul ce este pentru orfinduiala maI-mare-basiil coprinptor, oil i se dii in zapt lemnarT, templarT, zidarT cirämidarl si nisiparl. ne fieändu-se in hrisov vr.)-o osebire, a nu se amesteca dulgherii la mWe-?.ugul t6mplarilor, niel t6mplarit la mestesugul dulgherilor ; vNuiti la mänile lor si o angora cu lét 1816 Iulie 8 a Dumnélal vol Agri, ce ad fost atuncT coprinOtóre, cil aceste bresle ar fi fost osebite la mestesugul lor, si cA este cu citviintri a se arma ränduiala ce ail fost, care jice, cri s'ati pizit, si nu se ameste, e dulgheril la motesugul lor, care anafora o intiresce si Mina sa loan \roda Caragea, tot atuncl Tulle 30, a

se pllzi, dupi care eer jaluitoril a se innoi si de Mina ta. Ara cercetat cun s'ad urnlat ac6sta, si care este mal bun folosul obstesc, i m'ani pliroforisit de la ceT ce ail lucrat si ati ficut binale ale lor, cii niel maT. nainte, niel de

catad s'ail ficut ac6strt hotirire, dulgheriT n'ail fost opritl a mi lucra impreuni ea binaua i tisT i ferestre, i tilimplariT metahirisesc de fac scaune, mese, si dulapurl, iar cine voiesce se tecmesce si ea tämplar de face si usI i ferestre de témplari, adecil s'ati urmat o slobo4enie neoprita intre aceste dime' bresle, iar folosul obstesc este acesta, di in vremea ce s'att urmat pânui acurn in slobotlenie, gisit 61 o feréstri ce se face de dulgherY ca talen 6, t6mplaral

mal jos do talen 15 nu o face, i o usa' ce se face de dulglierI ca talen 12 témplaral o face ca talen 30 si mal mult, apol ciind vor fi opriti dulgheriI urrnézi, ca t6mplariI si maT scumpéscil hiera lor, iar de a fi sloborlen:e la

dulgherl, cum se vede cli s'ad urmat pâni ami], pricintiesce eftiniltate obstieY precam in faptil se vede ; dar la mijloc fiind hotrtrire Domnéscii, r5infine ea de &Are Jnlulimoa ta, sii se dea cea des'evirsiti hotrtrire, si de se va da de cifre M'aria ta slobegenie lonanarilor a lucra si rnestesugul tämplarilor, asemenea sil fie slobocjI

i

témplariI a lucra mestesugui dulgherilor.-1819, lidie 4. Vel Logoflt.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMÀNILOR

377

se cisluiaft §i plätiati darea lor dupa puterea fie-careia. Visteria arunca

darea asupra intregel cumpanii, iar nu nominatim Darea era de 24 taleri de cruce la fie-care 4 luni. Compunerea logel va fl prin alegere. Cine va fi staroste cumpaniei, va fi .5i Mal-mare-Baa. Prin acesta51 hrisov, ultimul Domnitor fanariot aproba realegerea

ca Mai-mare Tina §i staroste a lui Hagi Manole 5i a noue Epitropl, cate trel din fie-cave brésla unitä. Se conserva logel intregi, dar nu numal starostelui, dreptul de jurisdictiune asupra bresla0or, in procesele dintre el, en apel lusa la Divanul veliiIor boerl. Trebile cumpaniet rdman mai cu sala asupra Epitropilor, caci starostea fiind insarcinat §i cu trebuintele Mai-mare-l3a5ieT, la domnésca Curte, mai cu temeiri se va indeletnici de acésta, nerándindu-1 vreme a se zabovi 5i la t6te ale cumpaniei, l'ara numai la judecati 1. 1. Ia Alexandru Nicolae &tu voevod. Indemnat fiind Domnia mea de catre burla cugetare, ce avem asupra salagluitorilor acesteT pravoslavnice tert. ce din Durnnecjeiasca providenta

incredintat obladuirel. Domniet mele, na am ineetat din cate facerl de bine am socotit ca se envine sa aplecrun pentra vea-caro stare gi tot ea acelagt cuget de rnilostivire, privind gi asupra staret haladuitorilor oragultit Bucureseilor, smunal Domniet mole, am socotit ca esto de cuviinta, s'a se alcatuiascit pentru veri-caro isnaf cate o cumpanie ea staroste gi Epitropl, haräzindu-i-se cate privileghiturt i alte alcatuirt s'ad gasit ca cale gi dandu-i-se numire pe langit cuvintul de cumpanie i chiar numirea mitestriet aceita isnaf, ce se va cupriiide inteinsa i dupa acesta baila gi do bine-facetere chtbzuire ant intocrnit gi osebit hrisov al Demniet mele, coprinOtor i ariStater de tete cuvintelo ce ne-ail pornit intr'acesta burla urmare. Aga dar, fiind-ca gi isnaful zidarilor,

dulgherilor gi al templarilor, care sunt unitt la ale lor megtepgurl, neputend savergi anal farit de altul iutregimea uno! binale. cerénd prin rugaciune a se uni 11 o cumpanie, am bine-voit sà le primint rugaciunea i dapa glasuirea numituld hrisov, alcataindu-se printr'ace- tia campanil zidarilor i a dulgherilor gi a tèmplarilor, datu-s'ail acesta domnésca carte, prin eare are sa se urateze intocrnat tete legaturile i legiuirile ce mal' ]os so arará. Si alba a intra la acesta, cunipanie alcatuitil in cruel i cruces unita din doue nume, orl carel va fi din acele inetegugurl, adecii zidar, lemnar templar, iar altit de alta meserie i rnegtegug sI nu fie volnict a primi, asemenea si in adoverintele Vistieriet ce li se vor da sti nu atiesa crucile ca nepotrivireu megtepigului, ci zidar ca zidar, leinnar ca lemnar i templar cu templar, ca sI nu fie amestecare la unire. Cei: ce vor intra la acésta cumpanie, sa taba privileghiu a scuti i dijmarit i vinaricia. iar alt nimio, sub indatortre a plati Po 24 de cruce la fiegcara patru lunt, adeca de nume po taleri 12, facendu'gl ei intre dengil obgtésca cisla, dupii starea i puterea fieg-caruia, precum se urrnéza la tete cumpaniile acésta oranduiala.

Coi ce vor intra la acésta cumpanie, mal inteiti sa se arete la Vornicia

www.dacoromanica.ro

378

v. A. URECHIX

h) In Augnst, 1819, se intèmpla un proces intre cismarI §i abagiil din Craiova. Abagiil vind la präväliile lor marfil de cismarie, importatä de politic de catre EpitropiI cumpanid, si se cerceteze do sunt cu adev'érat din mesteyugul aceluí isuaf si de stint 16cuitori °rapid Bucurescilor, cAti vor fi 163uitorI din pirtile durg afarg, se cacle a intra la ränduelile ce vor fi acolo, iar nu in cumpania politid, care sunt intocmite wind pontru 15cuitoril cd curatl de Bucurescl si de se vor dovedi intro aniêndouti fir' de pricing, atund vor Era mirturie in scris do la Vornicie, co care infitiyindu-se la donintsca nóstri Vistierie, li so vor da dupg orândulali, adeverintele Vistieriel, iar adeverintele Vornicid se vor oprr la Vistierie i se vor pistra in t6tii vrernea, ca nn din netigarea de sang, sit intre la cumpanie órneril deosobitl.

Fiind-cg acéstil cumpanio are MaImare-Bayi, hotgrim, ca de apuraren MaImare-Basa col dupg vremI si fie si staroste campanien si fiind-cg dupg ränduiala cumpaniilor, starostea apururoa se alcge de care Epitropl yi de 'We vor primi col mal aleyl i mal cinstitI at cumpanion pro carele el vor voi Wit a se arnesteca, s61 a'l sili cinevayn urmézi, ca dupi acéstä alegere, Malmare-Baya sit fémile in tart vromea la alegerea lor. Drept aceoa, acum afländu-se AlaImare-Basa Hagi Manole, acestasI va fi si staroste aee3tii campanil; asemenea fiind-ci si-ati ales yi 4ece Epitropn adecg din zidarI tren ammo : Leontie Saul, Dimache Mares i stefan loan, din lernnarI tre, anume : Stoian Carale, Ivan

Peicul i Modo Iprodromus, precum yi din t8mplarl iargyl trel, adocg: Data sin Mihaiii, Stoian i Morchrun, yi Dornnia mea VI ayeciiim a fi Epitropn cad si fie datorI a tinea cutia yi tóte cheltuelile cumpaniel, si pe ciIttl vreme se vor purta cu bung rindulali, si firä asuprire, sg fémie neschimbatl i nostrilmutatI si si ingr:j6scii pentru folosul i ap6rarea obytiilor, si crInd se vor mntêmpla pricinl intre cumpaniytl, starostea cu Epitropil sg cerceteze acea pricing, si de if vor invoi va féminea acea pricing izbrinitg, (Find in Boris la mêna prigonitilor invoiroa ce le ver face, precum í ei dimpotrivrt vor da in Boris la Editropia loi, cit s'al multgmit cu acea invoire yi si nu p6ti dupg vreme, vre-o parte a trage pricina i la maI ¡alto lean: iar de nu se vor multimi vre-o parte, atuncl co curgerea pricinel in scris de alegerea ce vor face, vor merge la Divanul Dumn6lor velitilor boerí, de undo iyi va atta OVA dreptatea, insi la niel o pricing, starostea singar sg nu hotgrascii, firg a fi fatg si Epitropin &id acea hotgriro sit' nu se tie in semi, cit voiin Domnia mea a goni t6ti asuprirea cea in parte i tótg nipistuirea de la obytea cumpanid ; peutru ac6sta trebile cumpanion miff ca osebire le vor avea Epitropin starostea fiind instIrcinat cu trebuintele MaImare-Basid la domn6sca nóstri Curte yi la alte pirtl, mal eu terneizi 11 acestea so va indeletnici, ner6maindu'I vreme a se zribovi yi la t6te ale cumpan:el, fari myna): la judecitr. dup6 obiceiul si rändaiala ce s'ai urmat ping acum, se lua po talen 3 si jum6tate pe an do la tot me-Aortal acestor isnaf urn ca nume de venit al MaImareBiyil, hotirim Domnia mea ca yi do acum inainte si se adune baniI aceytia de la fiey-care, afarg do baniI Vistierien din carI dindu-se pe tot anul po talen t 750 la Cutia podulul, cati vor prisosi si so pue la Cutia companion pentru care si se tie socotélg curati, si si se isc thisci tpitropil pästra, ca din aceyti: baal, si so ajutoreze dupg vremile cislelor pe féduve po altI cumpaniytl sgracl, (Mpg urmarea cumpaniilur celor de peste Olt. Epitropil sä aibi ingrijire in IAN vremea la sctiterea dajdia Lde patru

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

370

din Turcia i Tirnova, (cisme, iminif, papuci), de s'ail sgracit cismarit. AceVia prin caven lor, reclamä, ca abagiiT sa'si focd numal comerciul hint, a lua prin Vornicia de politie fúie pecetluitl cu pecetea DomnieI mole, coprindönire de t6te anume alo cumpanistilor eu banit lor si di fie daturi a orandui stringétori tonar acestora, i réndurI a-I röspunde la Vornicie, luand adeverinti de datul lor, iar Vornicia TA va da la Vistieria Domniet niele, pizind aeésti randuiali, ca pentru tot numele co va intra la acéstä cumpanie, s ia ehezOie cä vor röspunde baniI dijdiel la vremea coa cuviincitísä, pentru cé Vistieria nu primesce sadere din banit Mot pecetltute, precum se pizesce

tóte cumpaniile, ci ori and so va intêmla a muri vre-un curnpanist, neputénd a pliti bard): acei curgötöre atunct tetramlnii, se vor Implini din casa luT, seal (ne având stare) din Catia ob stet', i indati sä aduci la Vistierie; adeverinta la din catastih nu se va smite, ei si pe alta tretaminie tirmiltdre va römânea cumpania dat6re a r'éspunde dajdia lit; asemenea i and va fugi vre-un cum-

panist, in at si nu se p6ti gisi untie se atli, si o dea ca si, S9 rumpi i sti se stérgil, pentru ca ne intorcéndu-se adeverinta la, din catastih nu se va smite;

adua marturie vrednici de credinti, cii ca adevérat ail fugit si asa plitindu-se banit tetraminet eel curgiteore, pe cele urinit6re se va smite din catastih. Starostea si cu epitropit si fie datort la fies care tretaminie, a arilta la Vornieie nuncio ce se vor adiega la cumpanie i Vornicia, cercetindiel, va da adeverinte pe numele lor, ca cu acole adeverinte si se dea adeverintele Vistioriel, de va fugi Cu adeverinta,

precum s'al dis mat sus. CAnd se va dovedi cii starostea i epitropiIciland impotriva buneT randuell, au indriznit a tinea la cumpanie niscaI mime ne sciute Vistieriel si ne trecute

in catastih pentru rul lor ast.g, seau cii fit% cercetare ai primit vre-un om abet din eel ce nu vor fi din mestesugul lor, seal din locultorl de pe afari, iar nu din sedötorif politiet Bucurescilor, fauna pentru. acei . . . . . se vor pedepsi si se vor osandi a pliti indoit aceea ce vor fi luat de la dènsiT, iar acel primil In cumpanio fit% a fi de acelasl mestesug si fie' a fi din hiliiduitoriI politiet Bueurescilor, indatil se vor inn:ire() la randuiala ce si mal nainte ail fost, si starostea cu epitropit vor rilmanea datori a pliti dajdia lor, spre inteleptire, ca si nu se alunece la urniftrI ca totul neplicute Dom niel mole. Pe fies-caro an adunandu-se la um loe epitropiI i starostea impreunil ca ttiti obstoa cumpan:et, si ja socotéli venituluT Cutiel i cheltuelilor aceluI an, si de se va dovedi seal starostea, seal vre-anal din epitropt ea vre-o urmare spre vitimarea si prigubii ea obstiel, col-1-altI epitropI tmpreuni ca ceI-1-altI voie, prin scirea sthpìnirei, a'l schimba din slujbi i In at cumpaniet, local lor alegénd pe altY, IT vor face cunoscutt, ca iarist prin scirea si se asede, aröttInd inteaceeasi vreine si pigubirea ce vor fi pricinuit cumpania,

ea si se indatorésci a pliti Rini la un ban, si a despigubi cumpania. Si aibi a tinea acésti cumpanie lude 9, holta, funi pricini de dajdie, atat pentru alte slujbe i trebuinte cumpaniei, cât i pentru strinsul banilor tetraminiilor la vremile cuviinci6se, cart vor fi aptiratt de réndul dajdiilor Vistieriel si de tot felul de podvedl si angarit ; at:It starostea ct i epitropiI sii ingrijései fúrte ca scumpitate a nu primi Intro donsit i 6inent en role niravurl, seati ca total necunoscutl, si in seurt fiede chezrisia altuia dintre col vredniet de credinta a isnafuluI, ca Intr'ace.st chip cel ce vor intra in

www.dacoromanica.ro

380

V. A. URECHEA

lor de abagie, ea, din vechime, conform §i cu dispositiunea din 4 Iunie

i a sentintei deja datrt in un identic proces. fácut la 1 August 1800 unui aoagiii. Se dispune, ca marfa de ctiväfie importa* sA nu o acapareze abagiii, ci sä o lee cismarii §i numai la prdväliile lor s'a se vin4.1 marfil de cáválle, ca i la Bucurescii. In acest sens Al. Sutul 1800

dA §i hrisov cavafflor, la 22 Noembre, 1819 1 cumpanie, sá aib

acest fel de intocmire, incat s'A fie chezavl unul catre alte.1,

nu numaI pentru cinstea lor, ci i pentru multrimirea color ce cu dênviI vor face orI ce fel de zidirI vi binale ; vi spre intarirea i intemeerea acestuI avecjémèut ce s'el intocrnit i s'ari hotririt de catre Domnia mea, s'ati dat acésta carte intarita vi adeveritri ca insä'vI iscrilitura i pecetea DomnieI mole, la anul 1819, Noembro, 11 dile.

Alexandru Szqu Voevod, Barbu Vacarescu ve! Vistier. (pecetea gpd.) Cod. XCIII, fila 201.

1. 16.) Alexaniru Aicolae Sul-u Voevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe. Osobit

e pliroforia ce ne da. printeacésta anafora, DurnnéluT vel Lego-

fétul de Ora de sus, trebuinta fiind a lua Domnia mea vi acestri pliioforie adecri : cato prrivala de ale isnafuluI jaluitorilor, sunt acum la oravul Craiovel ? de se alfa vre un sinet domnesc pentru acest isnaf. ? vi ce oranduiala are ? de

este slobod a se tnmulti pravaliile acestut isnaf, far' de poprire, ori sunt duite cate ail a fi ? cine sunt ceI muI alevI dinteacest isnaf vi de este acesta jaiba vi cerero sciuta vi primita vi de el ? De aceei poruncim Dumitale cinstite credincios boertile al Domniei mele, biv vel Spatare Gheorghe SiiÇu, Cainia-

camule al CraioveI, srt facI cuviinciésa crcetare, pontru ten° cele ce arétam mal' sus vi sri insciintezI DomnieI mele. 1819, August 28. Vel Logofit.

(Pecetea gospod ) Cod.

Prea 17154ate Dòmne,

Dupil luminata porunca l'hiel' tale, co ni se dit la sofista jaiba a caraflor cismarI de la Craiova, facénd cercotare, am vérjut ca jaiba este pontru abagiiI din Craiova, ea se amesteca in alivverivul lor, de nu se pot hrani, adeca marfa ce vine din Ora turc6scri do la Térnova, cisme, imiiiii, ì papucI, pentru mevtevugul lor, se clac de o coprind vi apo'l o vind po la prasáliile lor, de li se inchide alivverivurile ce pot sa faca, pricinuesce i scumpete, ca dad el

pros mai mult, din care uniI din el" s'al saracit, puitand el groutatile isnafuluI i cer a fi popritI, sa nu se mal amestece in mevtevugul däväflei, ci sa'0 fost, arbtandu-ne pentru faca' alivverivurile de abagie, precum din vechime

acésta mal intélii o buiurdizma a Caimacamief. in dosul jan: lor scrisa din la 1806, funie 4, ea coprindere, el nimenI sit na se indraznésca a mal. vinde marfa de cismario, far' de nuirtaI cismaril, col* ce luorka mevtovugul i alta

www.dacoromanica.ro

'STOMA ROMANILOR

381

Din actele pn aci aduse din 4810, nu putem afla nict o scfidere mat' isbit6re In intréga organisare a Brestelor. Nu tot a§ia vom putea porunce, tot a Caimacarnuld in dosul altel' NH a lor, calm polcovnicul Craiovel, ca nu numat din vindarea made): de cavafie, se' fie abagiil opritt, ce ince i marfa ce at legate' se o duce la belcie, se se oprésce, dendu-le porunee, ca s scie, ce la or carele se va gesi marfe de cevefi.e, vindênd-o in belciti, nu numal ea se va lua degeaba, ci inch' si so va pedepsi ; i o carte de jadecate a DivanulaY Craiovel, cu let 1806, August 1, ca copr.ndere, c infatisendit-se isnaful eismarilor cavafl din Craiova, ea un Vasile Gheorghiu abagie, ce se atie intru isnaful abagiilor, care tin si marfe de eavefie din Ora turcescii si alte ruarfe de Tarigrad seraelec, adeeit séle, franc+ si altote si pentru cact ail

dat legAture, ce va fi si el ca isnaf al cavafilor, nu s'ae oprit si marfa co se va aduce de alt1 streint in Craiova, se nu and vole Vasile shipr a o campera, ci cu. tot isnaf al cismarilor, sä o campero si se, o imparte intro et, dar abagiii seau i a1t1 din alto isnaf art, se nu fie slobodl a viudo cevafie, dectit cavatil ; dupe caro la lét 1806, Augast 29, veduiti altìi judecatil mat jos, tot printeacéste carte iar a Divanulut CraioveI, en coprindere, c Gheorghe i Croia, en

alti ci ncI tovares1 at lor abagiI, nemultemindu-se pe alegerea di atei e ail %cut are-

tareLumineret sale, reposatulut Constantin. Vode Ipsilant, cosebitde alisverisul ce fac eu marfit de abagie, dar dicend chi din vechinie ail avut obiceie de vind

si made de ceváfie din Ora turcésee i cismaiiI cavaff din Craiova, nu'l ingeduesc, cerênd a fi nesuperatl, i dupe porunca ce ati adus fecend Divanul cercetare, asemenea interesce hoterirea d'intéiii, ca numat cismarit s -abide in präveliI marfe de csaväfie, iar jeluitoril se'st pezésce mestesugul abrigiel, ca indatorat cavafiii de ail nisce abagil i marfa ce s'ed atlat pe la abagil, pletit'o i ati luat'o et, ea se nu mat ges6sce pricine cu marfa veche a mai vinde; dar s' all maflndatora4i jiluitoriï, ca afet marfa de Ora turcésce, cát si maría cea care o lucréze et, su fie ca indestulare si sA o vinde ca pret cuviincios, iar dovedindu-se cìi fac scumperate, so va da vole a vinde i altit ; dupe care lie jeluitoril eu ca mardalele ce ae mat' multe pagube ii s'a il intêmplat i c ar fi avut

hriseve mal dinainte i in räzmirita nemtilor, li s'ae prepedit i cer a li se mntrisi de care Maria ta, prin hrisov, spre a li se pezi orenduiala isnaf ce ati avut din vechirne. Deci fiind-ce acéste orenduialä se pezesee si Edell in politia Bucurescilor i de vreme ce si Divanul Craiovet, pria cerceteri, fate si ca acet abagit i prin hotrtrire de judecate, i-ail intocmit, dupu privileghiurile vocht, ce dic cìi ae, de aceea cerorea jaluitorilor perändu-mi-se a ii viinci6se, aret Ina'ItimeI tale, ce de se va gesi de Maria ta ca cale, se mi se dea laminate' poi "Inca a le face sl hrisov, lar hoterirea cea dese'versit, remene a se face de catre Maria ta, Lisä dare' din inceltemintele de Tarigrad, ce se aduc de ditre lipscant, bogasierl, acelea dupe obiceiul ce se urin6ze i in BucurescI, stint slobodo a se vindo. 1819, August 19. Vel LogoPt. Hrisovul eavafilor ot Craiova. Intro alte bunatetI folositere peméntenilor fies-cereia terT, fiind si isnafurile i mestesugurile, care pricinuesc folos in done chipurT, cel dinteiti ce se cb.ivernisesc multime de ement ca lucrurile ce scot, al doilea eh' coi ce

www.dacoromanica.ro

382

V. A. URECHIÀ

conchide, cercetAnd i actele relative la Bresle, din anul urmtitor 18i0.

In acest an se va in templa ceea ce mai sus am aretat: Conventiunea ati trebuintd, gilsesc de curnpérd ca indestalare si mat eftin, si mat mare fericire

este chnd nu va fi

1ips

i

trebuinth a se aduce din alte tárT, ci diti lucru.

pärnéntenilor imp1in6seil trebuintele, inch s i pris)séseg de a esi afará, ca sä se pilzésed dreptatea i din partea obldduitorilor li se dä privileghiurI,

insd la politiI mai marl IA. ail fiescare isnaf sÓi mestesug rhnduell a nu se

amesteca unil in mestesugul altera, ca sil se pRii chivernisi totf ; si aicl inteackstä

de Dumnedel pgzitg Ora', din vreme in vreme, inmultindu-se meste3ugari1e s'al si pus in orAnduiald cele mai multo isnafuri cu privileghiurf doninescl, intre allele fijad i isnaful cavafilor din orasul Craiova, care phnd acum neavénd Did' o orInduialg de privileghiurl, ail venit en j-rlbil la Domnia mea, arkAnd, ed in Craiova fiind ease prdväliI de abagerie, se amestecd in istmful lor, adeed aduc marfil de egväfie din Ora Turcésca .si din BircurescI, care pujada-o

In prdvdliile de abagerie, fac vèndilif la norod, de le stried alivoriul, arkhnd ch. prin judecatg ad fost popritt i pa'rdsire nu fac. A. cdrora jalbä oränduindu-o Domnia mea in cercetarea Dumnélui cinstituluI i credincios boeruluI Domniei mole vel Logofkul de Ora de sus Iordache Filipescu, dupd trebnintä s'ati arias si din partea abagiilor doI dintfensil, earl infiitisändu-se la judecatd; cu t6te ed s'ati vèdut si la mana lor indreptärI iardsI prin judecätI a avea vole abagiiI sii véndd qi cdvgfie, dar duph bana ortinduiald ncfiind cu cuviintd a se amesteca uniI in brésla altora, i cunosand i abagiiI dreptatea, s'ad invoit prin zapiso

ca call din abagil vor vrea s'a tie prilvdlie de eilvdfie, sg nu fie popritl, dar sg nu amestece abagerie in prAvAlie do egvgfie, ci sil se numéseg cavaf, si sh fie supus la tke oränduelile cavafilor, cum stint i cel-l-altl cavaff, iar abagia. ce nu vor vrea sd fie cavarl, sd fie opriti ea total a maT vinde marfd de oily-at-le,

precum si alte isnafuri iaräsI sil nu se arnestece la alisverisul chvgieI, pentru care cerändhrisovul Domniet mele de intdrire, atht pentru acestea, eht i pentru alte orânduell ale bresleI, a carora cerero arkAndu-o Domniei mole, Dumnélui vel Logofkul prin anafora si primindu o, le-am dat acest al nostru hrisov eu

ponturile ce ad arkat el, eh ail avut obiceiti, si care s'ad groit de trebuintil dupä orhnduiala altor isnafuri, adecg 1) Nimenea din altif str6inl B61 pgrnènteni sd nu and vole a doschide niel a metaherisi inestesugal vènddrel de cdväfie, afard din marfa de Tarigrad, ce se aduce de liptcanl i de bogasieri, aceea nu are sd fle popritd, iar care va avea mestesugul acesta, din str'éinI s61 din phnikitenI, sii mórgil la starcstea si la epitropil bresleI, ea sd '1 cerceteze, dapil oranduiala lor,

dand legilturg et va pilzi obiceiurile bresleesi va da si la Cutia lor, ceca ce

este obiceil i la starostea si la opitropl, asa sii i so det vole a deschide prdvdlie, precum si din mat sus numitiI ease abagil, ehti vor voi acum sIi se fach cavafi, asemenea all sì dea tóte oritnduelile breslel i tofï sii fie supusi la starostea

si la epitropii bresleI, ca sil se OM da nizam de indreptare la orl-ce pricinI ale lor, iar altil cuff nu vor fi la brésla lor, prinOndit'i ca vèrulare de cilvilfie, prin zabitii politief CraioveI sa" se opr6scil, lar primpndu-se al doilea sd se pedeps6scd, cum si abrigiiI earl vor ri-jmi.Inea tot abag 1, pentra marfa de cävdfie

co vor avea, orI sd se invoiased ea cavatif a o viudo lor, Bel in slroc de °incl. 'tin'', pang. la SI. Ciheorghe -viitor, sii o desfaci ca orI-ce mijloe vor ci, nefiind slobodl a mal aduce alta, niel a mal. tinea de la soroc inainte marfa de cdväfie.

www.dacoromanica.ro

'STOMA ROMANILOR

383

cu Austria, in pute,rea ctireia corporatiunea va inceta de a fl cetatea comerciului i a industriel pämèntene, prin faptul admiterei obli-

gatorie in bresle a sudililor strèini. Magi de a mestesuguluI lor, child va veni din Ora turcéscil sr' nu o coprin4 mimai unul, ci precum se armézil la alte feluri, starosteu Cu epitropil sit facil tocm615, iar cire nu se va putea tocmi, si nu fie slobod a viudo eu miíruntul, ce si o duci la alte pirtI depirtate, iar marfa ce se va cumpgra si o imparti la ton deopotrivi, si carol° nu va avea stare si putere, va lua pe cat if va fi puteroa lul, si la talerI 100 sil pue 10 parale la Cutie, iar care din cavan va aduce marta pe séma luI, acela este slobod, ferinclu-se a nu face Ticlonie la marta adusil de altn pentru vén(jare, si o ja el ca cuvént ci ali adus'o

cn banil lut, cad dovedindu-se cu ac6sti viclenio, si fie sups a da gl6bi la catia bresleI, cit va gisi cu cale starostea i epitropii si cu coi mal Mani ai bresloi. Pe starostea al lor i pe opitropi ail sii 'I alégi tag br6sla, adeci cind va fi sit se pue altn, care staroste ea epitrop:1 si cu. ceI-1-alti !Atrial" i cu fruntasil bresleI, sit aibi a ciuta pricinile ce se Tor int6mpla intro (MnOI, atit de ale meOesuguluI lor, cal i pentru craft', pm= si la deschiderea de präviln. Si tie acésti bróslut Cutie, in care Cutie peste cele ce s'ail çiis mal

sus, si pue fies-care meter pe taa gptemina Simbita cite 2 paralo, iar

calfile ei.'e o para i cel ce va derhide pririuie, adecil se va face cavaf, ea din stedini, orI din calif, sit dea la cutia lor, talorI 41 i starostif o pereche papuoI de Tarigrad, si opitropilor cite o poncho papticI de Térnova, i de la carafiI

ce se vor gisi in T.ni, iariiï sä pue la Cutie dupil vina sa, ceea ce va gisi starostea cu ceilaltT ai bresleI cu calo; i uconiciI cind se tocmesc sit dea stripinul lar la Cut e cite parale 24, iar dud eso ueenicul calfi sit puo la

Cutie talerI 2, care vonit al Cutiel sii fie pentru trebuinta cheltuelilor bresleI i pentru ajutor suttees°, cum aii avut obiceii si mal nainte, i pentra ajutorul vre-unuI sciplitat dintr'aI brcslei si pentra ingroparea vre-unuI sarao, si Cutia si fie peeetluiti de staroste i de epitropl si de altif din coi mal b6trinl al bresleI, care Catie si se piístreze de om cinstit, la care se Ta increde br6sla, si cilnd se va so:Ste din cutie, oil pentru cele de mill sus cjise, senil pentra alti trebuinti ale bresleI, si fie MO toti acoia co ail pus pecetea, cit &Tit' ce se va salto ceea ce se gilsi cu cale de tot* sit se pecetluiasei iaräsI la loe. Si atbi br6sla ac6sta i orinduiala c.ilfilor i a ucenicilor, cum se urmézi la alte bresle, adecil ucenicul sil slujtscil la cavaf dupi zapisul si tocrnéla ce Tor face inaintea starosteI, ping la soroc, si dupil soroc inert un an cu simbrie tot la acel stipân, i si nu fie slobo(ji a esi de la acel stiptin ping nu se va coroeta de starostea si de ep tropl, cum qi cel-l-alt1 mesterl, primésci tiri scirea starosteI i a epitropilor, ca si se urnieze si la el, o bunä oranduiali i dreptate intru t6te. Pricinile ce Tor aTea eavaf eu cavaf, si nu fe slobid a merge la altä judecati, OM"' nu va merge intélil la starostca i la epitropl, cu adunare si din ceI-1-alti mal bartinl, ca si le cerceteze i si se sil6sci a'I iiìipiciui, iar de nu se Tor putea ìmpáca, atunci sit m6rgi si la alti judecati. Fiind-cil obiclnuesc cavafil din Craiova, de merg pe la térguri i balciurI cu marfil de vénriare, si fie ap6rati do zabití i de nefern zabitilor i do alp.

www.dacoromanica.ro

384

V. A. URECHII

In ordine cronologicA lard i actele din 1820, cu privintd la bresle :

a) In 12 Marte 1820 Al. Sutui intervine in brésla croitorilor impunènd ca staroste breslei pe un Radul, pre care nu-1 primea tótá brésla, ci numat o parte din ea 1. slujbast, ca a nu li se cere semi s nu li se ja bani ca niel un fel de numire ca avast al lor, fiind-ca aceloa s'ati radicat de Domnia mea a nu mal fi, afara din cele ce vor fi oranduite i canonisite prin porunet domne§ci. Led spre a se päzi oranduelile ce mal: sus se arata intocrnal, am intarit hrisovul acesta ca insast creitnta Domniel.' mole I6) Aleesandra Nicolae Sutu Voevod i en credinta Prea lubitilor Domniel mele fii : Nieolae Vv., Gheorghe Vv., i6n Vv., Scarlat Vv., Dumitru Vv., Grigorie Vv., Martort fiind si Dumnélor cinstitt §i credinciog boerit velitt al: Divanulut Domniet mele pan Constantin Cre;ulescu vol Ban, pan Barba Vacarescu vel Vornic de Ora do sus, pan 1111halache Manu vol Vornie de t6ra de jos, pan Gheorghe Filipescu vol Logofel de t6ra de sus,

pan Constantin b'ilipescu vol Vornic, pan Gheorghe Golescu vol Vornic al obstirilor, pan Grigorie Ralea vol Vornic, pan Constantin Golescu vel Logofet do Ora de jos, pan Nicolae Slugearogla vel Postelnic, pan Dimitrie Hrisoscoleu

vol Logofet de obiceturi, pan Gheorghe Vlahut vol Spatar, pan Manolacbe Baleana vol Vornic al politiei, pan- Alecsandru Hariton vel Caminar, pan Alecsandru Desila vol Comis i Ispravic pan Gheorghe Filipesen vol Logofel de t6ra de sus, si s'ati scris hrisovul acesta in anal al doilea, dintru a treia Domnie a Domniet mele, aid in orasul scannulut Domniet mole Bucuresci, la anit de la nwerea Domnultil Dumnedeil i mantuitorulut nostru Isus Hristos, 1819, Noembre 22, de Chirita Logorel de Divan. pecotea gpd.) Gheorghe Silipescu vel Logofilt, procitoh. Cond. XCIII, fila t54 v.

1. Carte de staroste de Croitort. Zemle Vlahiscoe.Fiind-ca brésla croitorilor dintrienceput all avut obi ceiti, ca sa atba unul dintre ansil co. name de staroste, ca dimpreuna en epitropiT breslet sll pazésca dreptatea croitorilor, a nu so napusti unit de catre altil, a indrepta pricinile calfilor, a savi,iri si lucrit domes°, ce se da prin Terzi-bap, ea drépta cumpanire, fuír napästuire la niel until si in scurt are sa pazésca randuiala hrisilvelor dernnescl. care §i de Domnia mea este sa se innoiasca, la care acéstil epistasio aflandn-se un Radul, i unit din croitort far' de scirea celor-l-alti scottIndu-1, pusera pe altul ; apol cot mal: multi al breslet arétandu-se ea jalbil la Domnia mea, cerénd tot pe Radul a fi staroste cercetand Domnia mea corerea lor, am grisiro primita dreptatet §i printeac6stil carte ce dm la mana Radulut, hotarim, ca sa fie nestrarnutat din stil-

rostia acetil bresle a croitorilor, in ctll vreine se va parta bine ; de care poruncim i tuturor al breslet cun6scrt do staroste, arkand supunere la cele cu cale, ca sil nu se faca mar i ntipastuirt la niel unul, zind intru. bite oranduelile breslei, do.p saam receh. gpd. 1820, Marti° 12.

coprinderea hrisóvelor domnesct i

(peeetea gpd.) Cond. %CM, fila 151.

www.dacoromanica.ro

Ved Logoftt

385

1STORIA ROMANILOR

Cate-va oile dupä. acésta, Sutil1 reinnoesce hrisovul breslel croitorilor (/a 27 Aprilie 1820), cu privilegiul ce fost acordat Alex. Ipsilant, la 1781. Decembre. Loja breslef se compune din un Terzi-bap si 6 epitropi, din carY starostele va fi ales de brésla acésta, dintre pdrnen-

teni i un ceau§. Biserica Breslei este aceea din mahalaoa Flämända. Cele-l-alte conditiunI sunt identice cu cele din hrisovul de la 1.781 1. 1. Hrisovul breslel eroitorilor de aiel din Bucuresei Intre cele-l-alte rufeturI trebuincióse obstieI, Bind i brésla croitorilor, ca cale de a se putas la oranduiala lor, spre a's1 avea privileghiurile cele caviincióse, orinduitu:-s'ail de cátre Domnia sa fratele nostru Domn, reposatul Alexandra Ipsilant voevod, ca jaiba ce ati fost dat Domnief sale, la Dum Olor boeril epitropI aT Ostia, de le-al cercetat orancluiala si obiceiurile, spre a li se intari cele cu cale, ande maT lntêiü facèndut-li-se cercetare, de 641 sunt bunl mostea, s'ati ales intr'acea vreme lude 59 si trecendu-li-se 'amuele lor In condica rafeturilor, duph acésta apo'l s'ah' cercetat ce obiceiurT anume ail avut rufetul acesta, i macar ca bris6vele domnescl ce MI avut rufetul acesta mai nainte, ail ar5tat ca s'ati r'épus in vremea razmiriteT, dar ar5tând anume cererile lor, cara 4ic ea' ati avut obiceiti si cercetandu-se, cate s'ail gasa ca cale si li s'ad urmat i li s'ati pazit si mal nainte arkanda-le Dumn6lor boeriI epitropT, prin anaforaoa Dumnélor, Domniel sale, le-atí intarit Lumia sa prin hrisovul DomnieT sale, ce'l 17NUM ca la 1781, Dechembre 10, ca li so urmeze. Care oranduialá i obiceittrI, ce ati avut acéstá brésla, le ah intara si totT fratiT din urrnä, precum din hrisóvele Domniilor salo ne-am ade-verit. DecT invrednicindu-ne si pro noT Domnul Dumnotlea, ca al treilea dom-

nie a ace$til pravoslavnice tri rumanescI si cerénd brésla acésta intarire de la Domnia mea, cum i indreptare la cate-va =dele, asupra breslelor, nesup6ratóre la obste, seatl la alto bresle, s'ad primit i iatä printr'acest hrisov, ce le &din, intarim si innoim oránduelile i obiceiurile, ce ail avut ca indreptarea ce li s'ad fácut, ca sit li se pazésca, nestramatat, intocmal dupa cum se coprinde maI jos, iutriacest Domnescul nestru hrisov, adeca Niment din alta rufeturI, sti nu fie volnic a lua mestesugul croitorieI,

adeca sit croiascá, seati sa c5sa materif cu fire i alte cumasurl, orl cate sunt ca matase i de bogasie i alagele i de postav bun (dará nurnaI din postavul de Ora, ce'l lacréza rufetul salvaragiilor, fackd a-lo haine i vind gata si afara din rafetul abagiilor, carT ati a lucra numaT malla do abá, cum si zabanariT cart ati a face numat haIne de bumbac), iar tide cele-l-alto felurimI de halle numaI de rufetul eroitorilor sa so lucreze. Langa Terzi-basa, sa fie ease master): din coi mai ales): aT rufetuluI, naunindu-se epitrop'i aI bresleT croitorilor, din carl acer soase epitropT, unul

fie starostea care va fi de brésla ales dintre pamantenT, om ca statornicie ca pracsis, precum ali avut acésta starostie si maT nainte, care staroste sit alba'

in pastrarea sa, si Oto sineturile bresleT, spre a nu se rapune niel unul

sá 'Arte grija dimpreung cu epitropiT si de si hita biserica, ot mahalaou manda, ce ati asupra lor, cum ail urmat pánä" acum, si právália starosteI i a epitropilor, sa fie nesupérate de angariile Terzi-baseT, ca uniI ce slujesc la Oto trebile bresleI, in tóta vremea ; sit ie brésla acésta.si un ceaus aparat de Istoria Romtinilor de V. A Urechid.

SzooLus. XIX. Tom. XII.-26

www.dacoromanica.ro

V. A. tmEctiiii,

3E36

b) Desfiintarea la 7 Iulie 1820 a mareI companii a negutätorilor din Bucurescl, este deschiderea portilor Prei comerciului austriac §i dajdiï i de angariI si de ofi-ce alte därI vor fi pe altiI, ca sü slujésca breslef si SfinteI biseriel si Terzi-basa imprerzna cu starostea i epitropiT, sü caute socotelile si judeciltile ce se va intéinpla a avea intro dénsiT, peatru ale mes-

tesugulul lor, iar Terzi basa file de longca i far' de scirea lor, sa nu fie volnic a isbrani seal a certa pe cinevasT. ca biltaIe, cum si pe cel ce vor &idea in vre-o gresalä, pentru ale mestesugului lor, iarasl sa nu MIA vole a'l file de scirea starostel i a epitropilor. Terzi-basa cu starostea i ca sicel ()iv. epitropY, sa tie cutia de milestenie, precum si din weehime allí avat, puind fies-eare meter pe s'épaimana ate done parale. iar calfile cate o para si sì ie catastih carat, atát de venit cat si de cheltuiala, pe aniline si acea milostenie, ce o vor face din cutie, se urmeze darea obstescul sfat, uncle vor gasi ca cale acolo sii se dea. 8ii tie rufetul un ceaus, carele sü ring putere prin velnieia Terzi-baseI

i a starostiI si a celor-l-altI epitropi al bresleI lor, spre a a aduce la jadecata, pe eel ce vor avea pr'.eint de ale mestesuguluI lor, cum i soeotell. Niel un eroitor sa nu deschirja prä'valie fall de scirea longel rufetulu. lor, insI i pe eel ce 1.1 vor alego de meter, Intéia si i se tréca nut-n:1e in condica, i luandu-sl pecetluitul domnesc, asa sä. Fe volnic sü deschicja pravAlie,

unul ca acela sü pne la eutia rufetulul, patra galberif stambolI, dand terzi-basa pentru avaetul lul, doi galben1 stomboli, afara numaI din feciorul

de meter ce-va r5manea in local tata-si meter, acela sa nu se sapue a da niel la o parte niel la alta, ce O.' urrneze si el a pane paralelo pe si'ipt6manti

la cutie, cum pun si altiI. Ucenicif sa ani a sluji spre basa inviitatura a mestesuguluI dupa zapisul si tocre6la ce vor face eu rnesteril, stand pan'a la soroc tot la Juana acelui stapan, iar sa nu se prefaca d.n meter in !nester, cum si totl mesterit sil se ferésea a Ua primi ucenicul altuia, purtand grija stapanil ucenicilor silintä spre a inféta mestesugul desaveirsit dupa sorocul vor pane cu päzintil copiilor, iar netav'étandu'I desavérsit, sa dea glóbg la cutie talerl 10. Ucenicul dupa co va esi din ucenicie, sil acja un an tot la mana acebuiaI meter, care 1-atl inv6tat mestesugul, platindu'I stapanul simbrie, precum se va gasi cui calo de csatre terzi-basa, i de starostea si de acel epitropI

al rufetoluT lor. Calfile bascaliI ce vor lucra haine ea plata in pravalie, intrii a ertrora nadejle stapanii dughenelor croesc mustereilor haine indestul, iar apoI la vreme de Os, el se prefac la altiT si lasa InnecatY, de aceea sä nu fle slobocjI a esi de la acel meter pana se va cerceta de terzi-basa, starostea i de epitropiI

rufetulul pricina si sfèr§ital Orel, iar intr'alt chip sä nu lipsésea, eum si

mesterl sä nu'T primésca fara de dovada, cü or): prin vole seal prin seirea rafetulai ali esit. Langa aeestea ai mal fost cerut eroitorii, ea prilvaliasil

cilrora le este alisverisul ca alte felariml de marfurI, sl se tie numal de al lor alisveris, cael laeomind croesc i fac bailie gata de le vénd prin pravaliile i telaliT earora ae6sta le este hrana ca haine gata date de obste, sä se tie numai do acel alisveris al mezatuld, iar sIi nu vroiasca niel sii c6se din bocata, railcar ori-ce fel de materie va fi, insa fiind-ca norodul dupä viind la eras spre imbracaminte, nu se pot.zabovi i.0 asteptare pe la croitorl,

lor, asemenea

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

387

In genere strilin. In trecut, suditiT carf aduceatl balotan l de marrá, nu le puteati deschide spre a vinde ca bucata, ci la toptangil Desflintarea marel cumpanii a negutätorilor, aLi suprimat privilegiul comerciantilor pämèntenT de a nu vinde decAt el in detalifF. trebue dar ca pe Janga cele-l-alte haine vechT ce tin telaliI, sa faca si rufetul eroitorilor pururea de tot felul de haine trebuinci6se taranilor i cal6tori1or, cum asa s'ati prins croitoril inaintea boerilor epitropi cänd prin cercetare s'ati facut hrisov pe obice:al lor, eam cà vor arma $i pkind el acestil legälura

ati dreptate ca si se zitien6scaprvìUiaii cel ce tin mufa spre osebit . . . lor, ea inteacestasl chip si se p6tä hrini $i aeest rafet prin osten6la acului, pkind i eI nafta]. cusatulta (lupa felarimile hainelor ce se vor croi. Drept aceea, ca s li se pazésca töte mal sus numitele privilegbiurl nestramutate,

le-am intärit hrisovul acesta cu insä$I credinta Doman)! mole 161 Alecsandru. Nimia() Sutil Vv., i eu credinta Prea lubitilor DomnieT mele fi! : Nicolae Vv., Gheorghe Vv., IOn Vv., Scarlat Vv., Dimitrie Vv., Grigorie Vv., martort fiind si Durar-1610r cinstiti i credincio$1 boeriI velitI Divanalul DomnieI mole, pan Grigorie Bräneovénu biv vol Ban epistatul spätariel, pan Barba Vackeseu vel Ban, pan Grigorie Mana val Vornic de Ora de sus, pan Grigorie Filipescu vol Vistier, pan Constantin Sam arcas vol Vornic do Vira de jos, pan Gheorghe

Slätinéna vol Logofel de Ora de sus, pan Constantin Filipesca vol Vornic, pan Grigorie Ralea vol Vornic, pan Nicolae Viciresea vol Vornic al obtirilor, pan Constantin Golescu vel Logofel de Ora de jos, pan Constantin Ctimpinena vel Logofiat al streinelor pricinf, pan Iacovaehe Riza vol Postelnic, pan Damitracio Hrisoscolei vol Loggöt de obiceiuri, pan Ilanolache Bileanu vol Vornic al politiel, pan Alecsandra Hariton vol Ci.ninar, pan Dimitrio Satal vol Vara seria Ispravnic pan Gheorghe Slätinénu. vol Logoföt de Ora de sus, si hrisovul acesta ia anal al doilea dintra a treia Domnie a Dornajo! mole, aja' In °rasa' scaunalui Dornajo! mele Bacareacl, la anil de la naseerea Dorna alai' Domar:4(3i i tnantuitoralal nostru Isus Hristos 1820, Aprilie 27, da Chirita Logoföt de Divan.

(balitara i pecetea gpd.) Iordache Slectineanu ve/ Logoftt procitoh. Cod.. XCIII, tila 168 T.

1. Cinstite si credincios boerule al DomnieI mele, Dumnöta vel Logofete de Ora de sus, fiind-cä cumpania coa mare a negutatorilor de aici din politia "reme, dtipi oränduelile de Bucurescilor, ce se atta intoemita de vre-o atuncI si de la o vreme inctice facendu-se alte orändueli dupti intoemirile noue, selef al ail remas acea cumpanie fir' de niel o ränduialä, pentra Can nostra innoit b.risoval ion ce '1 al de la Constantin Vodi Ipsilant. Drept

aceea, cercetänd Domnia mea coprinderea acestaI hrisov i gásind dupë formele

cele noue, ci acésta cumpinie na este de niel' un folos si inteadevör netrebuinciós'ä, de aceea si Domnia mea n'aria primit si o intäriin, pentru care ei poruncirn, ca de aeum inainte nu are A' se mal pomenései clt este acest fel de eumpanie, ci Dumneta primind domnescal nostru pitac, si pul a se cauta In condic1 si ande se va gä'si treeat acel hrisev si se rumpi foile din condicI

www.dacoromanica.ro

388

V. A. URECHIÀ

Din o gre§ala In alta 1

Deja in Iunie 1820 se intamplase faptul, amintit maI sus, al introducereI suditilor in bresle. Guvernul t6rel era nemulrOmit, cad supu0 str6ini, negutätorl §i meserias,i, nu se supuneati a plait acelea§1 dari ca pamtntenif. Agentia austriacd, sezisatä cu afacerea acésta de guvernul muntenesc, declara ca Austria va primi sh fie supu0 suditii s'él la acelea§1 darl ca i pëmêntenif, de indata ce 0 suditif vor ti primiti in bresle i vor beneficia de privileghille bresla§ilor parnèntenl. Al. Stitu nurnesce o comisiune, care sa studieze afacerea. Boieril din comisiune se lasä a fi convinV de delegatul AgentieI austriace §i priLogofetia mare promulga mesc cererea. La 5 Iulie 1820 çli fatala conventiunea. Cetatea breslef e därimala ! Se comunica hotärirea in 9 Iulie 1820 nu numal consulului austriac, ci §i celuf ruses° i celui frances

Noua situatiune creata breslei se reguléza prin special nizam al suditilor, inca din 3 lunie 1820. Acest nizam e comunicat i ispravnicatelor L'12 Iunie 1820, Logofetia. cea mare, vdc;16nd intârierea Agentiei de a vesti supu§ilor el noua conventiune, serie Agentiel : Catre cinstita chesaro-craiasca Aghenfle, de la Logoferia cea mare a

pret de sus. Fiind-ca intro comisia ndstra i cinstita Aghentie s'ati facut aseVamént pentru réndul suditilor, co sunt intre isnaf ad, ca sti fie supusT la oranduelile isnafurilor, la obiceiurfie paméntaluT, la nizamurile ce se dati de catre stapanire si la telte cfite sunt datorY a pazi eel' ce se aflit in isnafurY, cam si la pricinile de judecati ce se Intémpla de ale rneteptgalui lor i pana acum este necunoscat, de Wail poruncit suditilor a urma Visa intocmire ; de aceea se polltesce cinstita chesaro-craiasca Ighentie, sui bine-voiasca cu publicatie a face canoscut tuturor suditilor acésta tntocmire, cum §i o asemenea copie dupri

spre sciin i adeverire tie stricarea acestei curnpaniI, dupa care pitao al Domniei mete scotiltida-se copie sui se si adevereze de Dainnéta i sa se trimita la Dumnéla vol Vornic al politiel, ca s'a se faca cunoscutti ciitre numitif, ho-

tarirea Domnia mele ; tolo pisalt gpd.-1820, Iulie 7.

Vel LogofN. Cod. %CV!, pag. 162.

*POI la Cod. XCVIII, pag. 264-265. Cod. XCVIII, pag. 264-268.

www.dacoromanica.ro

389

ISTORIA ROMANILOR

acésta publieatie adeveritä, sa se trimita la cantelaria Divanuld, ca sìí scie in ce chip s'a se dea poruncá de Stapanire la locurilo unde face trobuinta, spre

a le fi sciute.-1820, Innie 121. Vel Lognftt.

Pnblicatiunea cernid de la Agentie se fdcu In 47 Iunie 1820, in termenil urmlitori: Porunc4 din partea A ghentiel catre Badila ce l cu meptefugurl, spre a fi pi el urmatorl dimpreuna cu isnafurile la tdte. De la chesaro-craiasca Aghentie din principatul Valahiel.

Publicatie. Tuturor suditilor chesaro-crilescI, ce se afta aicl, li se aduce aminte, ca catI din vechime at metahirisit aliver4url statornice cu märun0ful cu acele ce privesc la isnafurile paméntenilor, totdeauna iarasI din vechime s'ati fost obicInuit, ca s'a fie si aceI suditI ca i altil supusl oranduelilor panAntuluI la cate privesc asupra aceluI alisveris de isnaf, cum i pentru pricinile do judecrttI, ce privesc spre isnaful de raOesugul lor, féspundênd avaeturile si dárile ce obicInuesc de es catre acel dregatorT, la care sunt supuse acole isnafurT,

fiind deoselA iarÏ ca totii i sudii top:, ea unii ce locuesc niel, urmatori nizamurilor ce se daä de catre stapanire pentru burla intelegere §i iconomie. Drept aceea dar, ca sí fie 'In sciinta tuturora si sub ingrijirea lor acésta oranduiala, ce ai de a o urma, na lipsi i acata chesaro-crdiasca Aghentie a da dará acésta poruncit6re publicatie.BucurescI, 1820, Iunie 172. ( L. 8. )

In urma publicatiunel Agentiel, M. Sutu scrie si el, la 21 Iunie, luI ve! Aga si luí vel Spätar, sä aplice noul nizam relativ la bresle : Pitac la vel AØ pentru a fi pi stulitil ce l cu meftefug dimpreuna cu isnaful acel bresle. IGi Alexandru Nicolae Sat26 Voevol i gospodar Zemle Vlahiscoe. Cinstite i credincios boerule al DomnieI mele, Dumnéta vol .Aga, so tri-

mite Dumitale spre pliroforie ulaturata copie dupa publicatia ce ati dat in serie cinstita chesaro-cratasca Aghentie catre tosi m'Alti]. ce): catI metahirisesc alisverisurI statorniee, ca acole ce privesc la isnafurile panAntenilor, vindènd ca márunteaoa. a fi si aceI suditI supusT ora,nduelilor pamentuluI dimpreuna cu isnaflaiI pany:intenI i nizamuluI, co se da de catre stapanire pentru buna intelegere i economie; de care poruncim Dumitale, ca fac'ènd acésta cunoscuta Cod. XCVI, pag. 153. Cod. XCVI, pag. 153.

www.dacoromanica.ro

390

V. A. URECHIÀ

la tole isnafurile din orasul Bucurescil, i ca dupa acest nizam au a arma si supusil celor-l-alte imp6ratescI Curtí, sa le da f caviinciésele povatuirf de a se parta ca aceI suditY, ce sunt inclinaff ca isnaful lor, cu Uniste i ca dreptate pazind filtre dénsif datornica unire, privind i Dumnéta ca neadormitä privighere a le fi petrecerea cu huna orAnduiala, tolco pisah gpd.-1820, larde 211. Vel Logopt.

(pecetea gpd).

c) Dona ultime acte gäsim In '1820 priviteire la breslele pämlntene,

seati mai drept : tòste pamintene. Unul este din 20 Septembre 1820 orinduindu-se o comisiune de can-va boierf sa cerceteze reclamatiunea isnafului cismarilor, pantofarilor, iminigiilor §i papugiilor asupra cavallor, §i cel-l-alt act este lnvoirea, dup6 cererea ibrifingiilor, de

a fi incorporan la brésla croitorilor, care fiind prea puini, nu pot constitui el singuri o brésla. Cererea lor, primita §i. de ei toti, este aprobata 2.

Cod. /XVI, pag. 159. Asemenea pitac

fä'cat si catre Durnnéluf epistatul SpäUrieT, pentru

publicatiile suditilor. 161 Alexandra Nicolae Satu voevod i gospodar Zemle Vlakisgoe. Cinstitilor i credinciog boerilor Domnief mole Durnnéta vol Fornico de Ora de sus Grigorie Mono i Dumnéta biv vol Spatare Manolache Arghiropole epistatule al Agief i Dumnéta vol Ciitnarw Alexandre Desila, ca aläturata jaiba facura strigare inaintea Domniel mole isnaf al cizmarilor, pan tofarilor, irninigiilor i papugiilor asupra cavafilor, ca cererile ce se anta, de care poruncim Domnia mea, ca infatisand pe jaluitori cu paritil, i ascultând ale tuturor coren i prigonir'f, sä, chibzuiti apol mijlocul ca care se cuvine a se aseda aceste brosle la o burla i tionita oranduialä si s 'a'. ariStatl Domnief raele in scris, i pentru c nu este indoiala ca vor fi dintr'6'n01 uniT rezvratitorY impotrivitorf dreptateI si nesupusf bunelor orânduieli, cari indaratnicind

pe ceI-1-altI nu'f. lasa in odihna, ci lo da pricina a supra audul Domnief ar6tatf Domnief mole mole cu jalbi, Dumnév6stra dovedindu'I pe aceia, ca si lo facem ca'cluta cercetare spre a se astampara. Tolco pisah gpd. 1820, Septembrie 20. (pecetea gospod.)

Ved Logofit.

Cod. XCV1, pag. 187.

Alexandru Nicolae Sutu, Voevod i gospodar zemle Vlahiscoe.

Cu cale si primita fijad Domnid mole ac6stä' anafora a Dumnélor ortinduiti/or boerl, o intarim Domnia mea si hotartni, c isnaful ibrisingiilor din

www.dacoromanica.ro

391

ISTORIA ROMINILOR

d) DOUe bresle compuse special din streinf prosperd: acea a evreilor

acea a arrnenilor. Al. *utu relnnoesce hrisovul breslel evreilor la 23 Februarie 1819, adecd indatd dup6 sosirea la Bucurescf. Se pote

bnui cä acéstd renoire a trebuit sä costo ceva bant re evrei I De altfel brisovul nu diferd de hrigvele anteri6re ce am publicat 1 s fio de acum inainte unit ea isnitiil croitorilor din Bacurescf sub otermuirea lor, socotinclu-se adeeä amindoue aceste isnafurf un isnaf, urmand intru tóte dup6 hrisovul Domnief mele ce este dat. 1823, Oc-

Bucuresc

tombrie 19.

Vel Logofa.

(pecetea gpd.) Cod. XC1V, pag. 16.

Prea inrdtate Dònme Ibrisingiil do aid. din Bucarescf, printeac6stil jalba rilitesc MärieT tale, cum a el' nofiind isnaf deosebit i neputénd numaT el a se face breslä deosebita fiind putinT, i fiiind ea' acéstä bréslä a lor pretutindene sunt allíturatI tot pe lãngì iaful croitorilor, de vreme ce obieeturile bleslelor urm6za la t6te cu ale breslef croitorilor, si cum ca mergend i el' la bresla croitorilor de aid: s'ar fi rugat ca priméseä, si ea' primindul le-ar fi si dat zapis cIl vor fi supusT si urmatorl la tóte obiceiurile si orinduelile, ce prin luminat hrisovul Maria tale se coprinde, rugändu-se Märief tale spre a li so intari si de catre Inaltimea ta acéstä otindttialil i simfonio ce al Meat intro dónsif aceste dou6 bresle. Luminatef poruncf urmatori fijad, ant fa'cut cercotare si am dovedit, cuí tóte arkarile lor ce fac cutre Maria ta prin acésta jalba stint adev6rate. DecI, fiiad cí rugAciunea co fac numit 1 este cerutil si din lintel isnafuluf croitorilor i nevkiimä't6are la nief o pare i nut-nip atlandu-se putinl la num6r, neputändu-se a's1 intocmi numaT el isnaf deosebit, cu cuviintl este

cererea lor, &int. cu cale, ca prin luminata poruncti Marief tale sä fio de

acum Ina nte impreunate aceste isnafurl, sub otcarmuirea lor, urmand dup6 Luminat hrisovul Marioi tale, iar hotarirea cea desáversita r6mane la lugtimea ta. 1820, Octombre 5. Grigorie Baleanu vel Vornic, Alexandru vel Ceimrap.

1. Hrisovul starostei de Ovref. Zen-de Vlahiscoe. Dat'am Domnescul nostru hrisov lui Moise sin David pe care 1-am facia Domnia mea staroste de ovreT i es!e si habarn-basa, ca aibuí br6sla ovreilor i ca starostea al lor privileghiurile ce mat dinainte avut prin hrisóvele fratilor Domni de maf nainte, adeca : starostea impreunä

cu totI ovreif sh' fie ap6rati de tóte alte orandueli ce vor esi peste an in teed far' de numaT ruptórea lor sä o dea, cum stint ase()AtI, i maI mult di nu fie sup5ratf. Pricinele cele maT micT ce vor avea ovreil intro densif sä le judece starostea si cele maf marl' si care nu stint odihnitl pe judecata luT, sä le judece DumnéluT vol Camarasul ; lar zapcia marl i mid al terguluf la pricinile i judecatile ce va avoa ovreiO ea ovreiti intro dinsiT, sIl ntt so amestece. Asijderea si casa starostof sa' fie ap6ratli de furnarit si de alto orinduell cum si dijrnarit i vinaricid pe drepte bucatele luT sa nu pliltéscri i cand

www.dacoromanica.ro

392

'V. A. URECHIA

Pentru armenI, dupò cererea lor, inca da Alexandru Sutu o speciala carte Domn6sca de reorganisare a breslef lor. Brésla exista, de stringe bairn' diljdieT da la ovre s ia starostea, dupá obiceiti, de flume ate ban1 30 pentru ostenéla luí, carele fiind-cä este 5i Haham-ba5a, s ja do tot ovreiul casnic cate talen l unul pe an 5i alte veniturI ce se numese ale hahamuluI dtip6 oranduiala 5i obiceiul Ion. Asemenea sä tie o vie 5i povernile co

avut facute ca cheltuiala lor In BucurescI pe local ce li s'ati dat de

la Domnie 5i sinagoga ion. Alijderea s aibLl starostea In zaptul s'ért, atat pe evreil primentenI, cat 5i pe col' streinI ce vin, anti in seiinta sa catastih carat pentru tot1 de ob5te, precum i pentru tilerea cärnil de mancarea

lor, sä aiM nutria!

el', adic

ovreiI pämèntenl, de a täia carne aid' pentru

den5i1, de la care sä campero 5i ce l streini ovrel, cu adäogire peste pretal cu. care cumpra 5i el de la milcelaril cre5tinI, cire acest adaos de parale 2 3 seati cat va fi List obiceial lor, stangéndu-se la cutia lor, are sä fe pentru

intémplät6re trebuinte brésleI lor, iar alti ovrel streinl sä nu fie volnic1 a tgia aid' carne pentru dé01, 5i fiiind-cii starostea are doue prävälil in care se atlil 5i ea 5ederea, s aib dar i apé'rarea acelor done prävälil de f =lira 5i de alte orindueil; sä tie 5i o care:rung in care sä vindt vinul ovreilor scutitä i apriratä de fumärit, de amindrit, de vamä 5i de toate albs oranduell ce vor fi pe alto pivnite; sä tie starostea 5i un vier la via sa, om strein färä pricinä de dajdie, scutit i aprirat de ranclu.1 dLljIiibor Visteriel 5i de alte oranditeli; pentru care poruncim 5i la toti ovreil sLl dea starostel supunere ascultarea cea cuviinci6sä 5i protimiséseä orl awl° i intru tóte lucrnrile ca pe un staroste i Hahrtm-bfqa al lor, lar eel ce se va ar'éta impotrivitor, neurmätor i nesupus, sil i se facä cäluta dojanri, urmandu-se intra Vito dupiii

obiceiul ce s'att urniat 5i pawl acum. Decl invrednicindu-no 5i pre no! Donna Dun:metier eu a treia Domnie a acWiI pravoslavnice trT rumanesci am bine-voit de am n innoit 5i am intärit ttite orinduelile i muele ce se coprinde mai sus, ea sLl i se päzéscrt intocmal 5i nesträmutat, am tntrint hrisovul acesta cu insäg eredinta Dornniei mole Ica Alexandra Nicolae Stita Voevod 5i ca credinta prea iubitilor Domniel mele fi!: Nicolae Vv., Gheorghe Vv, , loan Vv., Scarlat Vv. Dimitrie Vv. Grigorie Vv., martorl fiind 5.1 Dumnélor cinstitI i credincio51 boeriI Teliti aï divanuluI Dornajo! mole: pan Constantin Cretulescu, vol Ban, pan Barba Viichrescu Tel Vistier, pan Istrate Cretulescu, vel Vornic de téra de sus, pan Mihalache Mann, vel Vornic de Ora de j1s, pan Gheorghe Filipescu, vel LogoRit de Ora de sus, pan Tadorache Vtiarescu, vol Vornic, pan Constantin Filipescu, vel Vornic, pan Gheorghe Golescu, vel Vornic al Ob5tiri1or, pan Alexandra Filiposcu, vol Loge& de tara de jos, pan Nicolae Slugearoglu, vol Postelnic, pan Mihalache Satu, vel Logofét za obiceltirl, pan Gheorghe Vlahut, vol Spätar, pan Mihalache Cornescu, vol Loge& al politioI, pan Alexandra Harten, vol Cäminar, pan Alexandra Desna Ispravnic : pan Gheorghe Filipescu, vol Logofét de Ora de sus; vol Comis, 5i s'ati scris hrisovul acesta la intéiul an dintru a 3-a Doninie a DomnieI mole, aid: in omul scaun ala! DomnieI mele Bucurescl, la aniId e la nascerea Domnulal Dumnecieä i MantuitoruluI nostru Isus Hristos, 1819 Februarie 23, de Chiritä Loge& de Divan. (pecetea gospod) Cod. XCVIII, pug. Si.

www.dacoromanica.ro

Fel Logofr,t.

393

ISTORIA ROMANILOR

Ore-ce vedem cá deja la 15 Februarie 4819, Alexandru Sutil Intäresce pe noul staroste al et 1, dar modificArile cerute de armeni la statutele

breslel lor se pot vedea In actele de la notä 2. 1. Vedi Cod. XCVIII pag. 100. 2. Prea Inaltate Dòmne. Dupk jaiba ce ah dat M. Tale OVA brésla armenilor jäluind cum-cá spre a li se paz' intre d'Alisa o linistire i Impkciuire, cum si nesup6rare stkpAnireI ca implinirea banilor Visteriel i despre judecktile ce se vor 1ntampla intre Unsii, s'A te milostiveseI M. Ta a li se face un pronomion, ea sk OVA alego tétii brésla dintre el 4 hmenI eeI mal cinstitI i locuitorI de aicea a-1 orIndui epitrop

i acei 4 sä aibk a alego de staroste pro un om cinstit, carele

alba a da r6spuns pentru tót brésla, ata dajdia domnesceI VisteriI, cht si alta pricinI ce se vor intâmpla intre dêniT. LuminateI poruncI urmätoriii fiind, am facut cercetare si dupk tótk ispitirile ce am cercat asupra acesteI bune alcktuirI si intocmirI privind i acésta a lor cerero, dupä cum ail i alte bresle privileghiuri, Oses° ca cale, cum ca rughciunea lor este ca bunil ofinduiali sk bine-voescI M. Ta a li se da acest privileghiil, dupk cerorea lor, aséstä' intocmire, ca t6tri, brésla lor cu sfat de obste sk ank a alego 4 epitropI carl sä fie aceI mal cinstitI i TheuitortI de aice si aceI 4 carI sk fie aceI mal cinstitI i liicuitorI de aice i acel 4 sä' alégk' un staroste. Pro starostea ce'l va alego Epitropil, s aIbk a'l face cunoscut DomnesceI CamkrI. A.ceI 4 ale3T epitropY, lcupreuni ca starostea, s'A dea chezäsie la Domnésca Visterie, cum ck na se va face niel un casar la implinirea banilor dájdiilor,

ce vor esi asupra bresleI armenilor, ci vor rZispunde la vremea cuviinciésä. TotI aceI aleg ea starostea, s albk a pune la bunk oranduialk, cele ce se vor Intémpla la brésla lor, urmand dripk vechiul obiceiti si sk alba a re-spunde, pentra orI-ce se va Int6mpla la némul armenilor. Starostea sk nu aIbli vole, a cauta niel o pricinil, fkrä scirea epitropilor, de vreme ce impreunä, aui s dea féspuns, la ori-ce tnt6mplä'a ale bresleI, cum si cánd se va Intèmpla a se judeca armón ca armón, sk aIbk totl impreunk a eerceta si a le face alegere dupk dreptate i nemultämindu-se vru-o parte, sk-I infatiseze la domnósca Ckmark, dupi vechilul obiceih. Dar hotkrirea 1820, Septembre 20. cea desilvérsitä ióniâne la Mkria ta. Vel Ctimäraft. Cod. C, pag. 637.

Asupra acesteI anaforale Al. N. Sutill pune apostilul urmktor :

(Cele ce ni se aratä de cktre Dumnóluï vol Cámáras, printeacéstk anafora, cunoscéndu-le Domnia mea alcktuite ca bunk chibzuire, le primim si le fiind de folosul i odilina acesteI bresle a armenilor, ca s petréck el, intru o bunk oránduialk, precum insusI ah cenit. Drept aceea, poruncim Dumitale vol Logofk de Ora de sus, sk li se faca cartea DomnieI mole, eu táck cuprinderea, ce se aratä mal jos. 1820, Septembre 22. Vel Logofet.

(L. s. u.)

www.dacoromanica.ro

394

V. A. URECHIX

Ceea ce nu putin impedica prosperarea breslelor, eraii §i diver.

sele havaeturi cu care eral insracinate, in favòrea Curtei, orf a diver§ilor impiegatl al Curtel. Asemenea narturite obligatorii §i monopolurile I. Zemle Vlahiscoe,. Fiind-cA intre alte bresle, ale politieI Bucureseilor, s'ah' afiat si brésla armenéscA, care ne-avénd intocmite oranduelile broslelor,

atat la implinirea banilor dajdiilor TistierieI, cat si despre judeeätile co se Tor intampla Intre dênil, el cenit prin jaiba la Domnia mea, spre a intra brésla lor, la oranduiala ce se envine, precurn sunt i alte isnafurl i bresle, a aror jilbä' oranduind'o Domnia mea, in cercetarea Dar-ni:Lela vol Cámärasul,

prin anafora, ati L'out arkare Domnia mole, pe pontarile de mal jos ar6tate. Drept aceea dar, primindu-li-se cererea i rugticiunea lor, hotärtrn sä' li se ptizeseä ortnduiala acésta nesträrnutat : T6tä brésla armenilor, adunandu-se, cu sfat de obste, s'A albá a alego patru opitropT, cara sä fie ce): mal cinstitT Monitor): de aicl acel patru s'a alég4 un staroste, care s5.'l faca cunoscut, dornnesceI AcestI 4 epitropT, improunä ca starostea, sii dea chezUsie, la domnésca Vistierie, cum cä' vor rb'spunde la vrerne euviinci6sä däjlide, ce vor ei asupra breslei armenilor. A.cestI alesi ca starostea s pue la burla oranduiali cele ce se Tor int"èmpla la brésla lor, urmand filtra Oto, dupti vechilul obicei[1.

Starostea s'a nu alba vol.() a cauta niel o pricinä, färä scirea epitropilor, do vrerno ce impreunä ati sä dea r6spuns la orI-ce Intamplärï ale breslel.

Cum si cand se va internpla a se judeca armén ca armen, tot acestI cincl Impreunä si alba a cerceta si a le face alegere dupä dreptate, iar nemultumindu-se vre parte, sä I Infatiseze la domnesca eämarä, dupä vechiul obiceiä. Asa dar, bine-voind Domnia mea, a li se päzi si a li se arma orandat acestri carte a DomuieI mele &tenle acestea ca dreptate intru tdte, de Intärire. 1820, Octombre 2. lordache Sltitineanu vel Logofgt.

(pecetea gpd.) Cod. %CM, fila 183.

1. 16) Alexan4ru Wicolae Sutul Voevod i goapodar Zemle Vlothiscoe.

De vrome ce, prin ponturile DomnescI, ce s'ati das la lét 1817, lunie 1, este rinduit havaet Polcovniculttl, adea cate talerl 3 de la prävälia de cismar, ce lucrezä eäväfie, dupä pliroforia ce ne dii Dirmaeltel Yel Logofét de Ora de sus, printr'acéstä anafora, portincim DuninélitI einstit si cred.ncios boerul al Domnief mele, biv vel Spritar Gheorghe Sutu, Caimacarn al CraioveT, sa datoreseI pro jäluitorl a r6spunde polcovniculal acest canonisit havaet, iar de alto cheltuell i cerenT. sä fie apëratl. 1819, Noembre 19. (L. B. D.)

Ve l Logofrt.

Cod. XCII, pag. 680.

Acbstä resolutinne e datä pe anaforaoa luI Vol Logorét, de Ora de sus din 9 Noembre 1819, constatand, cá. sub Caragea s'a ac)rdat acest havaet, Polcovniculul de Craiova. MaI inainte do nizamul din 1817 Cavafil, dad6a numaI cate un pesches PolcovniculuI si nu plä'téti de prävälie decat eiohodiíritut.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

395

Industria. De putinä importantà sunt actele din Domnia luT Al. N. Sutu, relative la industrie. Ca mesurf protectioniste abig gdsim cate-va. A§a e botärirea domnéseä. din 8 Februarie 1819, in fav6rea aptir'ärei de vama a peilor tälAcite, cand le scot din lucru scumpia, ransa i alte asemenea, cum §i peile vitelor ce se aduc in Bacuresci pentru tSbacire 1. Tot asemenea este i casul urmAtor. Monopolul mäcelarilor, a carciumarilor, a bdcanilor, chiar pe la sate, in favórea proprietatel continua. Exista uncle monopoluri infiintato in interesul sigurantel publico, precum este col urmator

Pitac cátre DumndluI Ve l Spátarul i pentru nizamul foricidicen i sáricicn. CinstitI i credinciosI boerilor al DomnieI mele, Dumneta vol Spdtare, Dumnéta vel Aga, fiind-ca pentru vin4area saricical i a oriciellc51, prin hotarire obst6sca, ca intariri domnescI, de maI nainte, este dat n'zam sa nu fie volnic sa vinuí fies-care i veii undo, ci numaI anal seed doT sX facä acésta vincjare aid in politia Bucurescilor, precurn s'ad urmat maI nainte, ca unele ce sunt otravitóre si fiind-ca acests materiI sunt trebuinci6se maI mult la lucrul mostE9ugulul argintariel, de rteeea s'al incärcat Ciuiungi-basa, dimpreuna ca alt fruntas, dintre Ciaiangii, ca vincjarea acestor dou5 de mal sus numite materialuri, sa se tack' numai de eT, la Ice orancluit i sciut obstid, care nizam de trebuinta fiind a se pazi, iata printr'acest donmesc al nostril pitae, insarcinam pe §tefan Culungi-basa si pe Toma Argintaru, pe care volnicino, ca la orl-ce pravalie, sead verl in eiro alta parte de aicI, din politia Bucures.cilor, vor afla orl saricica, sad soricidad, tótit sa anä a o cump5ra si a o lita in zaptul lor, ea sa vìnuí nu.mai ei cu mijlocul acola, ce s'ad urmat mai nainte, adeca sit vé'rKla la o'menl sciutf, pentra trebuinta cunoscuta, prin bune cheasil, cad' impotriva urmand i intémplandu-se vre-o primejdie din nepurtarea de grip a mal sus numitilor, vor fi crujuti in osanda i vin(jarea di o Lea ea pret cuviincios, iar nu ca vre-o inearcatura neprimita dreptateI. Pe langii acestea sit fle datorl niunitil, a face cunoscuta la totl de obste, prin ajutoral Dumnevóstra, ea la cine se va afla, sa o vincji numitilor, apoI sa alba a cerceta, ca orl-cine va fi avélid acest fel de materil si nu va vrea s'a o vincja numitilor, sa'l arate la Dumnéta vel Aga, de va fi in tèrg, iar In urma aceluI soroc de 20 cjilo, sa o sc6ta afara din teara, iar in arma aeeluI soroc, la cine se va atla sarleica isoricided, tAlnuita, mdcar catusI do putind,, nu numd ca i se va lua Era nica o plata, ci i acel tainuitor se va pedepsi,

tolco pisah gpd.

1819, Februarie 5.

Cod. XCVI, pag. 13.

1. la Alexandru Nicolae Sup& 117oevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe. Chibzuind i Domnia mea cuvintele dreptatilor ce ad jaluitoriI la cererea,

ce fac, de a fi aptirate de yam's' peile cele tabacite and le scot din lucru i fruncje, cum si peile vitelor lor ce le aduc aid scumpia, ransa si

www.dacoromanica.ro

396

V. A. URECHIÀ

La anii 1813, sub Caragea, s'a constituit un venit noü in profitul Cutiei Inilostenief «de la dulapurile ce lucrézá borangic aid in polilla gasindu-le euviincitise, hotgrim si porancim Dumitale vel Logofete de téra

de sus, ea de la anul viitor inainte, sll r6mo apiirate, cu urmare intocmal precum se area', in dosul acestef anafora a Dumitale.-1819, Februarie 22. Vel Loge& (pecetea gospod.) Cod %CM, pag.

r..

Prea fnaltate Dòmne, Dup luminatä porunca Inilltimel" tale, ce mi se di la acestg alaturata jalbi a bresleI tabacilor din politia Bucurescilor, fìícuacl cercetare fe4iti i la mmna ion hotgrirI domnescI, ins a Märiel sale röp3satulu1: Constantin Vodg Ipsilant, cu let 18 )2, Decembrie 27, coprindötdre, cg infátisat inaintea MgrieI sale si all cercetat prieina Time)", ce s'ati pilas si atnncl c'á sunt supöratl de care values)", arid dat hotitirire Ca pentru peile co etimpöril tabacil" pe afarä de prin tèrgurf, pentru care pliltesc vindétorif vama, aditc6nclule aicl In BucurescI, sg nu se supere de vamesil tergulul, nefiind suferit Domniel

a se pläti la o vinlare doué vilmT, iar pentru cele ce eumpörd de prin sate, Bind-eg pentru acelea nu s'ail plait vamg i urmezg a le avea i eI cumpörate cu pret ma): eftin, peen). acolen s'ati indatorat s plgtéseg varni eänd le aduc aiel, iar eänd tabacil le vind lucrate aicl in Thiourea')." i unele i altele hotilrasce ea si fie apöraff de vamg, precum i peile co cumpörg do la mlicelarT, fiind-cg plgtesc micelaril" van* el' nu ad sä se supere, ci ad fie slob* a viudo ori-ce fel de pel." tiibilcite in poIitia Bucurescilor far' de supörare de vamesi

dar sit fie datorl si et a vinde dupä nartul ce li se va pane. Alta hotiirire, prin anaforaoa logofetiel, de la let 1803, Lille 26, intäriti iaräsI de Märia sa

v'édut la mäna röposatul Domn Constantin Vodg Ipsilant, coprindöt6re1 eg lor i altg hotdrire domnéseg maI veche, de la let 1797, lanuarie 17, ea sä

se pgzéseg privileghiul ce all avut din vechime pentru scumpia ce string de aid. din OA,' de trebuinta metesugulul" lor, sg nu se supere de varnd, iar vinOndu-se prin tirgurl sä plaeseg vamil ; asijderea coprinde i pentru ränsa i soverful si fruncja de mör ce le string tot pentru a ion me-Aesug ea si de acelea sg nu se supere de vamä, care acestá orilnduialg

pgzit pang aprúpe

de pace, când atuncl s'ad mal" scillut din privileghiurile ce avea, iar la let 1813, (NO pace, prin ponturile vdmel ce s'ad dat, indatorat ca sg plgtescg vamg la pei i chiar de la vitelo lor °and le aduc in Bucuresel" ; asijderea 8'10 indatorat si la peile tlíbitcite cand le scot din lucru ca sg plitésci vamg, cum senmpia i cele-l-alte frump co le string de me-Aesugul tibAciei, ce s'ad

pus la vaing ; insä" in tot): anit &ad contenit tabaciI a supära en jalbg, arötänd eh' le este proa eu gred si li so va face mare smgeinare i supörare, mal vertos la peile titbitcìlcite, cg rnerg vamesil de le pun peals): si le stria märfurile, dupä multa lor plängere, la 161 1817, cunoseend litria sa Domnal. Caragoa

greutatea lor, le-ad dat apörare dupg privileghiurile acestea ce era prin hotirirf clomnescI., dar 'I-ad legat la Sp talul "Ströinilor, ca sit de a talerl 1500 pe an, ape): iaràI Mgria SA stricat acel privileghiti, neintränd in energhie, asa la o pele aju.nge de se ja tre han!: una crind o aduce in politie, alta

www.dacoromanica.ro

ISTOR1A nOMINILOR

391

Bucurescilorn cate 5 talen l de fie-ce dulap. Ati reclamat lui Al. N. Sutul lucrfitoril de borangic contra acelei drï. Reclamarea fu data in cercetarea « Vorniciei ObOirilor». Domnitorul, asupra anaforalei acelel autoritay, face sa inceteze darea efiind-ca materia borangicului este din cele trebuinciòse aid in pamèntul tèrei, a cäreia inmultire este de folos». In locul därei de la borangic, Voda hotaresce, sa se ja 400 talerl de la eiratul tredt6rei vitelorhi. Era destul de importanta industria matasel, de óre-ce numai in Bucuresci se aflaii pand la 60 de re)te de borangic. cand o seete din lncru tbcit

i alta and o sc6te gal* i in adever fiind-cg le este cu ingreuore, cart avend privileghiurI de hotärirl. veclif, cut euviintä ar fi sä se reverse mila .11driel tale asupra lor, sg clobindésed usurintd, ca unif ce se afld trditorI i dajnicl YistierieI Märiel tale, adecd sd se ridice vama de la peile talAcite child le scot din lacra si de la scumpie i râns i alte frunde, cum si peile lor care le aching färd de a nu fi enmperate, cdeI vama este orfinduit'a.' numaT la vindare, ca care acestä usurintg ce li se va face isvorasce multo bundtdtl pimêntu.luï a2estaia i obstiel, peatru c tabaciI avendu.'sI

folosul din ostenelile lor, vor veni si alti1 i se va inmulti nutesugul acesta cu care va aduce eftindtate la obAe, apoi prisosind va ei la alto prirtI sume mari de se va face folos vdmel mal mare deeät acesta. Ci de va fi primit Maria' tale a li se päzi privileghiul domnesc vechiri ce ari, nu cu sadernintul la prostichiurile ce s'ad pus de etitd-va vreme inccice, ce numaC ca lipsirea vämel ce este addogatd peste cavil*, se va da luminatd poruncd si hotdrire

a se pune in faptd de la viitorul an inainte, cad pe acest an s'ad vindat

vrimile cum s'ail aflat si la anal va intra si la ponturile vmeT, iar hotitrirea eea desäVersitit remâne a se face de cutre Indltimea ta. 1819, Fevruarie 8. Gheorghe Filipescu Vel Logoftt.

1. Zemle Vlahiscoe.Fiind-cg pentra ajutorul urmriterelor cheltuoll ce are Cutia milostenieT, ale cdreia veniturT, dupg, cercetgrile ce s'ad fäcut, dovedindu-se ch' nu sunt do ajuns spre a le int'empina, tried din let 18t3 s'aii fost adriogat i acest irat nod, ca su se in adecd pe séma Cutiel de la dulapurile ce lucréztz borangic aid in politia Bucurescilor de la fe-care Po talen l cincI, iar acum aretându-se ca jalbä cdtre Domnia mea aceI lucrdtorl al borangiculuï fitc6nd phingere a so ridica de-asuprd-le acésta dare, cri fiind grad luerezd acest metesug pentru eresI-care ajutorintd, s'ad orAnduit in cercetarea Vorniciel ObAirilor, de uncle prin anaforaoa ce face aratd eg ca adeverat se urmézd acéstd dare de la dhisa. cutre Cutia milosteniel insrt de la 16t 1813 incdce, ci ragear cä acest avaet se vede intocmit pentru bun sfersit, adecd de ajutor la Cutie, dar fiind-cä materia bnangiculuI este una din cele trebuinciáse niel in

ptimentul Orel, a cdreia inmultire este de folos, de aceea milostivindu-no

Domnia mea asupra acelor lucrdtorl de borangic, s'ad dat domnesca nested intdrire la anaforaoa VornicieI, cu hotgrire, ea de acum inainte sii fie ca totul aperati de acest avaot, dar pentru ca i Cutia sä nu remi,e pdgubitg de acest ajutor, am oränduit ca sd aibä' a lua Po talerl 100 din iratul trecetereI vitelor, pentru care poruntim Domnia mea Dumitale vel Logofete de Ora de sus qi

www.dacoromanica.ro

398

V. A. URECIIIÀ

Fabrica cunoscutà de testemeluri de la Märcuta, d'a ocasiune la

un proces, filtre coi doui asocian, «ce ai avut asupra lor» acésta Dumitale vol Vistiere, si ingrijitt ca la vremea cänd. se va vinde huzmetul trech5re1 vitelor, si se sigurifsésci accWI tabla.): 10) batan' Cutiet de la nump5ratorul ce va fi, iar pentra acest urmitor an, cum si pe altI mil' ce nu se va vinde huzmetul treck6ret, ce se va cauta in credinti, atarle): sí se sigarifséscli de la ortInduitul ce va fi pentru stringerea banilor huzmetulut si si se dea la Cutia de milostenie, ea si nu se pigubésci Cutia de acest irat, i saam recela gpd. (pecetea gospod.)

Ved Logofit.

Cod. %CM, pig. 31.

Ith Alexandru Nicolae Sutu Voevocl i gospaar Minar e acest avaet din r6tele do borangic s'ad intocmit pentru bun sfarsit, adeci pentru ajutoral Cutief milosteniilor, dar fiind-di si acésti materie a borangicaluT, este una din cele trebuincióse aict in pinAntul Ora, a carda inmultire este de folos, urtnnzi de a se si insutleti acest nicntwag, adeci critorit sr3i, ca si aibi tragere de mimi spre sporirea i intnultirea acestel materii, iar si nu se zaticnésci dintru acésta in vre-un fel de chip, ci dar, ea si mWetigul acesta si se urmeze de nitro lucrä'toril siT spre sporire,

Cutia rnilosteniilor si nu eérntle priguba3i de acest putin ajutor ce avea pe an din avaelul rótelor de borangic, hotirini Doinnia mea ca de acum inainte rémite ap5rate rcitele de borang c de darea avaetulut ce se arma pani acuna la cutia milosteniilOr ì cutiel, in local acestui avaet si i se dea pe tot anul n'Ate L'ea 100 dia iratul trectitciret vitelor ; pentru care si poruncitn Dumitale vol Logofete de téra de sus, si se faci osebita' carte a Don:miel' rnele pe cb.ipul Cutiet milosteniilor de a i se arma clarea aco;tor elite talen i 1.00 pe an din

mal' sus Llamita irat al trecadrel.-1819, Iunie 15. (Pecetea gpd.)

Vel Logofa.

Cod. XCII, pag. 200.

Prea Intatate Ddrnne Dupä luminati porunca Iniltimet tale, ce mi se di la acésti jaiba a femenor care lucrézi ca dulapurt tragerea de borangic aict in politia Bucurescilor §i mi; adeverit din condica Epitropief, ci in lét 1813, Februarie, prin pitan, gospoi tiind râncluitt Dumnélai ie'posatul Constantin Banu Filipescu i Dumnélut rèposatul Ban Grolesca, pro cand se atta vol Vornic de Ora de sus, ca si cerceteze veniturile Cutiet iniIosoniilor, s'ad vOut ni nu sant destoinice a intèmpina cheltuelile ce are Epitropia i ati ficut chibzuire gäsind ca cale intre alte veniturt ce erati din'ainte adiogandu-le, cum si altele ati mai legat a avea Cutia milosteniet filtre veniturt nota, rAnduesce ca si se ja de fie-care róti de borangic ate talent. cinc): pe an, and lucrézi, intirind Domnul loan Vedi Caragea, ca si se armen intocmat precum ati gisit Dumnélor numitit boort cu cale ; se mat vede o anafora ot lét 1814, Noembre 29, a Dumnélor velitilor

www.dacoromanica.ro

iSTORIA ROMINILOtt

:309

fabricA, anume Anghel gi Zguri gi un al treilea Manole Culoglu, «ce s'ati areat tovarAg al lor, Cu contract, fdrA de a fi cunoscut stapanireI». Divanul cercetézä casul de neintelegere i raportézA, ca Intre numitii mal sus, «curge o mare desghinare i pizmuire, silindu-se la felurl de mijleoce, a dArima gi a isgoni unul pe altul din tovAragia fabricef. Acestea dar v646nd noi slugile MAriei tale, am vrut a'i impAciui

silindu-ne in tot chipu!, nu ail stAtut prin putintd, cad cumin!'

prin taInd, fiegt-care imparte-gi se intovArAgia, cA.nd cu unul, cAnd Cu altul, atA.t el intre dèngii, cat gi eu OW, voind a Ingela unul pre altul gi a desrädAcina gi a isgoni, cum licem, pe ce1-1-a1n din tovit-

ragie. Decl fiind cA Intre numiii, curge o pismuire gi un viclegug, carele noI slugile MArieI tale, cu Old silinta ce am pus-o, nu all fost cu putintä a-I indrepta i a-i împäciui, ròmátie la hotArirea Marie! tale I.» Anaforaoa adaogA a Oice, ca din causa desbinärel din tre aso-

clan, fabrica pätimesce zAticnire in paguba industriei pämèntene. i ail indreptat veniturile CutieI milosteniilor eale ail fost vechT. si crite s'ari mal facia noul, cum s5 se urmezo implinirea, scägend altele ce n'al fost de trebuinta, fiind implinirea ea anevole, care anafora se vode iaräsI intärita de Domnul loan Vodil Caragea, unde se vede si candeiul retelor de borangic, ca sä se urrneze .zu ImpHaire pe fies-care an de tart reta po talen 5, de la caro rete de borangic me pliroforisiT din condicho Epitropiel, cIl inch' din let 1813 de and s'a.i alatuit s'ail si urmat de rfind respanderea do critre tott eel co a ti lucrat ca dulapurl borangic, adun5.ndu-se uneorl de la talent'. 150 pâtiä la talerl 300 pe an. Drept aceea de pliroforia ce mal dia engrafa co se gasesce in Epitropie i din condicile incheereX soco..elelor nu lips3se a insciinta InAltimel tale. 1819, Junio 6. Iordache Golesccu vel Vornic.

boenT. ce ati fost oranduitY, din halea i mazilI, de ail cercetat

1. Eacil ins,* ciudatul act de expropriatiune : kb Alexandra Nicolae Sups Voevod i gospodar Zemle Plahiscoe.

Cetindu-se de eätre Dui-11'16e): proa ca luare arninte acést5 anafora, am grisit cii in adever, cele ititr'ensa aretate, asernenea fitnt5 vor avea si pentru cant voind mal ea prisos insutletirea i cea dapi patina crescere a acestor fel de intocmirl obgescl, care privese spre pocIób i spre folosul acestul de Dumneilei pgzit Balinese al nostru swim, oatä depiirtiirn pe aceste viitärn5t6re i pagubitere obraze, din iconomia si tinerea acestel fabrico si o dtim sub intelepta si de bine iubitlre, oteArmuire a Duinnélul cinstitula si credinciosulul boor ulitI Dom nieT mole, biv vol Vornic de politie, Manolache B5leanu,

ca sit o OA totdeauna statornie si nestr5tuutat la Burnnélia, precum asetnene obstescI 'acme"' se gAsesc orinduite prin attl i brialve domnescl, pe chipul si a altor familiI päruentene, ea acest asegemént insä, ca s5 lucreze in tall

vremea, ca tail trebuinci5sa osirdie, spre a liking° lucrul e ad va fi prin putint5 taru cea desitversitil imbunältitire si al se vin45 Mtn' pret potrivit

www.dacoromanica.ro

400

V A. URECHIA

-,

Alex. Sutul, la 25 Sept. 1819, indepärtéza de la folosinta fabricel pro ceI trei asociati, cari sä cért6 §i o da sub cinteléptd §i de bine iubiOre otcArmuire» a boierului biv vel Vornic de politie Manolache Balénu. analogon ci fiinta fie-careia felurime i sa dea tot anal mila cea obisnuitä, insa talen 1000 la spitalul iubirel de ómenl, M'ea de a indrasni alt cinevasI

sí intoemésca alta asemene fabrica, far' de scirea si primirea Dumn6lul numaula)." boer, ea sa se päzésca intru kit() si orinduiala cea dintruinceput legiuita pentru acésta, prin hrisov domnesc. Inteacest chip, dar hotarind Domnia mea, poruncim Dumitale, cinstit si credincios boerule al DomnieT. mele Vol Logofk de ttira de sus, Gheorghe Filipeseu, sa so faci i domnescul nostru hrisov, pe nurnele Dumnéliut numitulut boer, ca cuprindere intocmal" dupti acC)sta domnbsca a nóstra intoemire. 1819, Septembre 25. (L. s. D.) Vel Logoftt. Cod. Reir, pag. 453. (numerotare mal noull).

Prea Inaltate Dcintne. Dalia luminata porunca Inaltimel" tale, ce s'ad dat, ca sa cereetam prigonirile co are Anhel i Zguri, ce ad avut asupra lor fabrica de testemelurY, urmatorY fiind lunainateIporundi, i-am adus inaintea nóstra si in multe réndurX infatisandul: atat pe numitil, cat si pe un Manolo Culuglu, ce s'ad arkat de tovaras al Ion prin contract, %t'A de a fi cunoscut stapanirel, alta nu am putut srtvérsi, de cat am inteles, cá intre numitiI cargo o mare desghinare i pizmuire, silindu-se ca felari de mijkice, a darima si a isgoni anal pe altul din

tovarasia fabricel; acestea dar vdp,nd no)." slugile rár.el tale, am vrut a'l impa.'ciui si sitiada-no in tot chipul, nu ad statut prin patina, cct numitif prin taína, fies'f-care in parte se intovarasa, cand cu anal cand ca altul, atat el filtre dênit cat i ca alit, dapa, anaforam voini a se insola anal pe altul si a dezrálacina si a izgoni, cara dicem, pe cei-l-alti. din továrasie. Deci fijad intre numit1 cargo o pizmuire si un viclesug, carele no): slagile

tale, ca teta silinta co am pus'o, nu al fost ca putinti a'l indrepa i a'i im-

rlímine la hotarirea Infiel tale. Catre acésta indraznim sa arötä'm M'aria tale, ca din pricina nounireT numitilor, se pricinuesc trot lucrad necuviinei6se, intaiti, ca pana in cele de pe lama si irnpä'ciuindu-se intre dkisif, de vor lua asupra lor tot numitil acésta fabrica, ca altoindu-se ca acest mijloc, pentru ale lar desghinarY, firesce aLi s incarce vincjarea marfel i sá plätésca cump6rator.1 fara niel un fel de cavént; al doilea ca ruzimarisesce (sic) a se strica fabrica, in vreme ce sunt acuma atatla ant, alcatuinda-se aducea destula pod6ba politiel si al treilea, ca incetand lucrarea acesteI fabrid si de nu se pricinuesco lipsa. de testemeluri, pentru ca gasesee fies-care sa campero si din alta parte, dar se pagabésea Ora, do banil co ad sa jasa in 0'41 streine, pentra. cea dupa

trebuinta cumpèradre acestií marff, in vreme ce aflandu-se fabrica in finta, precum ora si pana aeum, baniT ce se dad In cumpdrateirea lacruriler sale, rilman tutdeauna In Ora qirarisindu-se (sic) in feluri de alte trebuinte Drept aceea i ea dreptato i fórte do trebuinta ar fi, povatuindu-te 'Varia ta, de catre malta intelepciune a Inältimei tale, sA bine-voescl" a hotäri ceea co se cuvine a se face, spre tinerea acestill fabricl, precum Duhul sint te va lamina, iar anit MarieI tale fie multt i fericitl. 1819, Septembre 16. Dumitru Baleanu, Alexandru Suru? M'are Caminar.

www.dacoromanica.ro

401

IsTORLI, 110MANILoti

La 3 Noembrie 1819, M. Sutul emite i hrisovui pentru -expropriarea celor treI asociati si de clarea fabricel in folosinta Vornicului de politie 135.1eanu (Nlanole), reinnoind privileghiurile fabricei 1 1. Hrisovul Mrieet testemelurilor ot Mreufa. Sciut este, cá obladuitoriT i bunil sthpinitorI, carT din pronia Dumnedeeasca. li se incredintéza t6rf i Eparhia ca norócie spre otcarmuire, sunt litorT ci prin- bune mijlóce si intocinésea mestesugurT si lucrurf care aduc

pod6ba férel, inlesnire negutatorieT, imbisugare lucrurilor ce tia trebuinta si folos do olMe tuturor lacuitorilor si intocatind fabricT ca privileghiurf, oranduesc purtatorT do grija asupra acestora dintro familiile mai de neam, méntenl, obraze cinstite i ea iabire de patrie, ca mal ales ea mijlócele cele intelepto sil le Intemeeze i sa le adiada in cea maf bunil staro i adilogire. Socotind dar si Damnia mea in Scaunul acestif crestinescI t6r1., ce din pronie Dumnedeiasca ni s'ad incredintat si bine cugetand Domnia mea ca si pentru acest fel de fabricf si Mellanr. sa intocmim cele mal bune can6ne, i gasind filtre alte si fabrica de testernelurT, care de la 1.6t 1800, gasindu-se un Stanuta sin Tudorache Tgrigradeanul, prin ajutor domnesc cu privileghiurT i ca soroc orAnduit aii deschis fabrica, care soroc s'a'vérsindu-se la 16t 1817, se dadeso acésta fabrica una Angheli i Zguri ea sarturï de privileghiurT i alte oranduelT dupa buna ven rea n6stia inteacest päzit domnesc al nostru Scaun s'ati ar6tat ea jaiba, atat namitii tntre eT vr6nd unul pe altul srt se departeze, clit si alta a1 cerut fabrica acésta, pe carT oranduindu'l Domnia mea in cercetarea Dumn6lul bir vol Vornictil Cirigorio Baleanu i la Dumn6lui vol Camarasul s'al gasa cit prigonirea i neunirea lor este reutate si scurnpete obstieT, pontru care do la trecutul Septembrio 16 ne-ail venit anafora de la Dumnélor orAnduitil boerf, ae6tittóre, cit A.nglael si Zguri ce ati avut asupra lor fabrica de testemelarl, s'al infatisat in multo randurf inaintea Dumn6lor ea un Alanolache Culoglu, ce s'aa ar6tat do tovaras ca eT ea contract fara a fi cunoscut stapaniroT si alta alegere n'a i putut sa le faca, canose6ndu-se numal o desghinare i piar-naire, silindu-se cu falta de mijlace a departa unul pe altul n'ati patut sta mijloc impaciui, de al-.1eea ail lasat la a n6strit hotatire,

mal ar6tandu-ne, ca de si se vor impacitai intre ef, din zavistia ce aa intrat cu desghinari, firesce se cunósce ca le pricinuesce choltuelf i acea cheltuiala urat6za sa o incarce la maldad ca sa pricinuiasa scump&ate obstief ; al douilea cit sfársitul acostif desghinarr a lor aduce in cele de pro urmil a se strica si chiar fabrica, care de atfitia anf ait fost i padArt politieT i folos obstiel : al trellea, ca lucrarea acestif fabricT de va lipsi, so adule din alta parte acest fel de lucrad' de viniJaro, de se pagubesco Ora de baria co ail sit iasa in para stréine, si ca un hiera pricinuitor de binele férel, elandu.-se fabrica in fiinta, de aceea die Durnnélor, cit de trebuinta este, ca sit clara Domnia nóstra hotarirea

ce se cuvine a so face spre tinerea acestif fabrico; care anafora de la 15 ale trecutuluf Septembrie, chibzuind o Domnia mea cu. luare antinte, am gasit inteader6r cele inteemsa afétate, cit asemenea fiintti isT ail, i pentru cit voim trua ca prisos prin cat va fi prin putinta crescerea acestor fel du intemeerT obstoxf care privesc spre podilba i folosul acestuf de Durnnedea prizit dornnese al nostru SCIVIII

al acestil 161, prin hotarirea ce am dat la intarirea acef

anafora, am departat pe obrazele cele vätèmilt6re i pagubit6re la econornia tineroa acestif fabrico si am dat'o sub intelépta si de bine-iubitarea otcármuire lstoria liontinilor de F. A. Ureohia.

SscoLui. XIX. Tom. XII.-20

www.dacoromanica.ro

V. A. URÈCIIIX

Fabrica de postav a incetat de a lucra. Mal constatäm odatá acésta din un raport al Jul vel Arma, prin care se ia de la fabrica a Dumnéluï cinstitu1u i credincios boeruluT DomnieI mole, vel Vornic de politie, Manolache Baleanu, ca sit o aiba' totdeau.na statornica i nestramutata de la DumnéluI, precum asemenea obstescl lucrar): se gases° oranduite prin cart1 i hrisáve doninesel pe chipul altor familil pamêntene, aseland-o ande va socoti Dumnélul crt este maI spre folos, de nu se va patea invoi cu sfinta monastire Marcuta de a o tinea acolo, ande ati fost pana actun, ca acest ase4amint, ca srt lucreze in hita vremea cu t6ta trebuinci6sa osärdie spre a ajunge lucrul eI e:U va fi prin putintrt intru cea desav6rsitil iinbanatatire i sa se vincja intr'un pret potrivit si analogon ca flinta fies-eareia felutriml, far' de a indrasni ast-cinevasT sa intocntésca alta asemenea fabrica' far' de seirea si primirea Dumnelul numituluI boer, la care fabrica sI se paz6sca oranduelile ce se arata niaI j)s, adeca : 1) Acésta fabrica are srt lucreze testemesurI, bohcele, maeaturI, perne, plapome, bräne i °d.' ce alt lucru se face ca mijtocul calapurilor acestul meste-sug, numaI fabrica sa le lucreze, iar alt nimenI s'a nu fie slobod a intocmi alta fabrica seati in parte a tipari, niel aicI in BacurescI, nieT imprejur, niel In jadetele téreI, iar col ce vor avea sciinta acestuI mestesug sIt lucreze cu simbrie la acésta fabrica, orIcine va vrea, ascultand de

col cc va fi mal mare orânduit de Dumnélul Vornicul, iat cine se va areta impotrivitor seail prin taita lucrand cu tipare, s'a se radico i sa se pedepsescä la Camara domnésea. 2) TreI-ajecI CartenI streinl sitfie aperatI de randul d'a} diilor in cata vreme se vor a!la lucränd la fabrica, carI aretandel la Garuara domnésea spre eercetare, sit li se dea la manI tescherele, ca sit fie sciutI, a nu se supera. 3) Sa fie dat6re irisa acésta fabrica a da pe fie-eare an cate talerI 1000 la spitalul cel noI al dubireI de cimera». 4) S'a aibil vote fabrica acésta de a desehide i pravalie aicl in t'erg, pentra folosul i inlesnirea color ce trebuinta a cumpera acest fel de marfil, care sá fie datorI sa o vinga mal eftin de cat mArapaziI. DecI ea s'a se pazésca oranduelile si muele de mal sus aretate,

am adeverit hrisovul acesta ca ìnsìLi domn6sca 'Ostra iscalitura si pecete i ca credinta proa iubitilor DomnieI mele fil: Nieolae Vv., Ghoorghe Vv., loan Vv., Scarlat Vv., Mimara Grigorie Vv., martorl fijad Durnnélor cinstitY credincisI boeril velitl Vv.' DivanuluI DomnieI mole, pan Constantin Cretalescu vol Rin, pan Barba Vactireseu vol Vistier, pan Istrate Cretulescu vol Logofet de Ora de sus, pan Mihalache Mana vol Vornic dc téra de jos, pan Gheorghe Filipeseu vol Logofet de téra de sus, pan Constantin Filipescu vol Vornic, pan Gheorghe Golescu vol Vornic al Obstirilor, pan Grigorie Ralea vol Vornic, pan Constantin Golosa.' vol Logefet de téra de jos, pan Nicolae Slugearogla vol Postelnic, pan Dimitrie Hrisoscolel vol Logofet de ObiceiurI, pan Gheorghe Vlahut vol S'Atar, pan Manolache Baleanu vel Vornic al politieT, pan Alexandru Hariton vel Caminar, pan Alexandru Desila vel Comis: si ispravnic, pan Gheorghe Filipescu vol Logofk de téra de sus; si s'aii scris hrisovul aeesta in anul dintéiti dintru a trola Dorunie a DomnioI mole, aid in orasul ScauntiluI DomnieI mole, Bucurescl, la aniI de la Nascerea Domnului Dumneleil si mantuitoraluI nostru Isus Hristos, 1819, Noembre 3, de Chirita Logufet de Divan. (iscalitura si pecetea gpd.) Gheorghe Filipescu vel Logoftt procitoh

www.dacoromanica.ro

403

ISTORIA ROMiNIELOR

care a incetat, tiganii ferari ce i se ddduserä. Raportul lui vel Arma§ e din 1 August 1819 1. Brosla luminärarilor de sett acea a säpunarilor, le reunesce Alexandru Sutul in und singurd §i pune nart luminärilor, de la Octombrie 1819, la Octombrie 1820, Cate 62 pirate ocaoa. Säpun sä nu se mat' fabrice decal, in calitate ca «eel de Têrgovige, iar nu Cealeama».

säpunului se pune nart : 56 parale ocaua dréptä. Noua organizare a breslel acesteia imbinatä face de prisos «epistasia» ce era rinduitä asupra acestor douse bresle contopite in una 2. Totu0 Domnitorul rinduesce un special Efor asupra intrunitelor bresle. Ve4.f. Cod. XCII, fila 507. Eaca insä,' i actele _relative

Ici Alexandru Nicolae Sutu voevod i gosporiar zemle Vlahiseoe

Citindu-se inaintea Domniel: mere acésa anafora a Dumnélor velitilor boeri, si cutiosceind si ins:no cele asecjate intrènsa ca bunh cercetare Cu cuvilnt drept si folositor obstief, le primim Dornnia mea si hotärim, MOM, ca

lamin'arile de soh in tot cursul an alai acestuia, ce se incepe de la 20 ale

urrnätoralui Octombrie 1819, 'Aril la 20 ale viitorului Octombrie 1820, sh se vin0 ate parale 62 ocaoa, &TA cum Ffah vilndut si in anal trecut, coprinlu-se adecii inteaceste 62 parale si acole hoth.rite 12 parale, pentru ttith cheltuiala si castigul, (kph cum se aratä intr'acéstii anafora ; at doilea, shim

sil nu se mg lucreze altul fa'rh numai: col de nrgoviste, iar nu cealcarn.a, care s'art i radicat ca total de a nu se mal: lucra, insil i shpunul de 'Drgoviste spre a fi obstea multhmitit sä se viln41 ea done' parale mai jos din pretul din anal ce era pantie 58, adecA in tot cursul anuliff acestuia sil se vin0 ocaoa po parale 5G; si al treilea, pe làugil neadormitä ingrijirea ce este

dat6re agia a avea de a nu se face viclesug la lucrarea luminärilor si a

slipanulul si a nu se vincle ca dramuri lipsit, vAnd Domnia mea a se pä'zi nizamul acesta ca tah' intregimea, fiird a incapea vre-un chip de catahrisis col ma): mic, ada'oghin i osebitii Eforie care dupä' alegere o incredinthin asupra Dumitale cinstitule si credincios boorule al Domnief mele vol Logofete do Ora de sus, luand in condeih trebuinciósele ponturi ale tocmelef, durd care

este dator numitul a tirria, jute° gläsurre ca obstesca chibzuire si hothrire, sit le fad. artitate Domniei mele, spre a se inthri cu. Domnésca nóstrh pecete dandu-se si la mana DutunéluI, copie intocmaf ischlith, care s'a' se fach caid i, atat in condica domnesculd nostru Divan, cat si in condica domnescei n6stre Vistieril, Maud si domnescul nosru pitac chtre Dumnéluf vel ca prin pristav sit se facii sciat acest pret al luminärilor si al sapunulul la tótä obstea politiel Bucurescilor.-1819, Octornbrie 10. Trel Logofet.

(pecetea gpd.) Cod. /CCU, pag. 00,

www.dacoromanica.ro

V. A. tlilECHIÀ

4O4

In 17 Noembrie 1819, Al. N. Sutu aduce o 1ovitura nea§teptata breslei rutranäraritor de sea, acorand unlit strein non venit, dreptul

Prea Intatate /Awe. Dupg luminatä porunca Märiel. tale, ce prin pitac ni s'ail dat, adunandu-se

inaintea ntisträ ce l mai de frunte din isnaful säpunarilor si al lumanärarilor de sel de aci din politia Bucureseilor, am v6Itit jälbile ce ail dat Märiei tale, atilt aceste dour) isnafurl, cum cIl nu pot a mai fi sub ipistat, ci et fie isnafurä slobode, cu obiceiul ce ail avut i mai nainte, cat i chir Teodosie Vrana dändu-se de epistasia acestor dou6" isnafuri, i Maud chibzuire cu ce mijloc pricinuitor de folosul obstiei se cuvine a se pune in oranduialä aceste douii isnafuri, si sub a cal ascultare sä fie, am gäsit ea cale, ca améndouë" aeeste isnafuri al säpunarilor si al luminiirarilJr, sä se unesca ca totil i sä fie de acurn inainte anAndotfé cetele un isnaf nedeosebitT, canI pentru soul de la mäceläriile do aiel sä, fie urmatori duprt invoiala ce al facut inaintea DurnnéluI vel Agii, precum se arata in aliiturata anafora a Dumisale, adecg din tot seul co este de la inäceläriile de aid. din Bucurescf, douti5 piirti sä le ja luminärariI, lar o a treia parte sg o in säpunaril, si asa sil facii amhdoifé isnafurile nopopritl säpun, precum ail facut i pang acum, and cheztisie until pentru altul, si alegéndiesi pe unul dintrénsil &a', le fie staroste peste améndod iznafurile ce se ayes°, insä luminärarilor dupä cum li s'aq dat in tofï mil, sit li se doa si estimp 30.000 in care surtiä sIl li so dea tot seul de caprä ce va esi, iar ceea ce va esi pang, la acéstä sumg. sii li se dea sell de vacg, inlesnindu-le Vistieria acéstii trebuintä a seuluI cu mijloe cuviincios de a nu li se face vre o zätienire i améndoai aceste isnafuri ce se unesc, sä se dea sub ingrijirea liumnélui vel .Agä' dupil cum ail fost i mai nainte, ca sii privigheze Dumn6lui pururea a fi politia totdeauna indestulatä de luminäili si de sa,pun, luerate aniendouè felurimile bino din soil luímurit i curat, färä de alte rele amestecilturI, si a so face vèncjarea acestor felurimi la obstea noroduluí dupg pretul cel hotärit, insä, pretul lumingrilor langg 12 parale ce want hotiirite, t6tg cheltuiala castigul la una oca luminni fricute, aciriogandu-se si pretul seultti dupg fiiatul col hotärit, ca acel pret ce se adunii cu cheltutiala cea mai sus afétata i cu eumpärätCirea seului, sii aibä a vinde luminuírile, iar ocaoa de säpun sg o vén4ii

eu patru parale mal jos, si siiprin de cel prost ce se chiamg Cialcama, sii nu facg niel de cum, chef ca voia ce avea de lucrail dou6 felurl de säpun, unul bun ea cel de Térgoviste i altul prost Cialcoma, se facea insellicitine norodulul, vérigénd i säpunul col prost tot cu pretul celul bun, ei sä. Meg' numal säpun bun, ea col de Tèrgoviste, i s11 Vén(jä cu pretil ce 4icem mal sus ea patra parale mal j)s do eat luniinuírile, iar pe cAre dintrònsil 11 va davedi Duninélui vol Aga, chi urméeä impotriva acestuI nizam, cii4uta cortare &JO' m6sura vinel luí, i ìncIl pe col ce cu certarea acesta nu se va infrina, al ar'éte Muiriel tale, ea O. i se facä mal grea peclépsä, cit térgul si ca ocna, iar hotgrirea cea desäversitä reltnäne a se face de Nitre Mina ta.-1819, Sep7 tembrie 23.

Al Ungrovlahieä Dionisie, Barbu rciciirescu, Istrate Cretulescu vel Vornic,

lifihalache Maim vel Vornic, Gheorghe Filipescu, Constantin .Pilipescu vel ',ramie, Constantin Dudescu.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

405

de a fabrica i el laminad de sea, Cara a fi intre, bres1a0, sub cuvènt ca insu,s1 el Vodá, a experimentat bunätatea fabricatelor acestuia 1. In Noembre 1819, Domnitorul anuléza dreptul de monopol ce avea

Episcopia de Ramnic, de a fabrica ea luminárile de cérä alba, sub cuv6nt ca facea táctil praste i scumpe. Al. Sulm dá acest monopol pe séma greculuf Riga Zisul, Cu anumite condiliunl §i ca lumlnarile sá fie de céra alba, curatä, Cu pret de 9 talerl ocaoa 2 1. Carte pentru slo5o ,lenia luminirilor de eri de a se face bune. Bunele miNce ce se intocmesc prin mestesuguri. si lucrurI care aduc pod6bO Orel, este de mare Iaud i cinsto oblilduitorilor politief acoja, care din pronie 1)uinnezi.s.6scá li se ineredintézil tiirl i noróile. Drept aceea dar, fiind-c

se

afih venit aid inteacest scaun domnosc,

carele sciind mestesugul 1ucruíre luminárilor de seti ca multa osebitá, currttenie la fa'ptura lor decat luminärile co le fac lumináraril Bucurc.scilor, i ca &ata lamina frum6sil arderea lor in cat i vremea o departéza en mal multe ceasurI, pe langá, asemánarea formel lurninarilor din térg, care acéstO pliroforie o avem

Domnia mea din insine a ntistrO cercare ce am Lene° in fapta; pentru care, ca un lucra de laudá térel, de la care urrnézil indemnare ca deprindere si prunktenilor de aid, de aceea i-am dat Domnia mea la manele numitulul ac6stO domn6sca nóstrg carte eu slobodenie a inestesuguluI acestuia, ea sO lucreze neoprit si cine va vrea s campero slobod este, tolco pisan gpd. 1819, No-

embrie 17.

2. Ponturile ce s'atí facut can& are si urmeze Riga Zisul, eel ce s'afi incarcat Cu lunzinarile de cérli alba. Milostiii Bojiitc. 1ro Alexandru Nicolae Sutul Voevod i gospodar. Zemle Vlah;scoe. Bumnélor boeril de obste, prin anafora de la 9 ale acestil hin)", ne-ati Metal arkare pentru lunainärile de cérá alba', care se luer6z5 si se fac aid, cO aflanda-se ca privileghiurl domnesd: data' acésth fabric4 hisericei sfintilor 40 de mucenid, metohul sfintel episcopii Ramnic, din pricinä' ea' cel orânduiti din partea numitel bisericl na s'ail purtat ea oranduialO bunii, fátênd luminOrI prOste, vindéndu-le cu pret mare si pricinuind lipsO la obste ; pentru aceea, 4ie Dumnélor, cí spre a mi patimi obstea si spre a lipsi catahrisisul de luminOrI prtíste, sil se rOdiee de a se mal da embaticliiti de bAnX, de cat sil, dea 50 oca,' luminä'ef de c6rO albá pe an la bisericá, i col' ce se vor incarea ca facerea acestor lumìnrï, s'a' le scdtá curato, lamurite bine, file de niel un fel de alta amestecáturä de oil: ce material, decat sä" fie córà curata, i pentru cácI luminárile de cérrt alba' ail scgOmént la nálbit, s'ati gOsit ca cale ca vindarea lor s'O fie ea taleri unul mal' sus ocaoa de cat luminarile de Ora galbenO, i fiind-cA acum luminiirile de córii, galbenO se atlä la nart talerI 8 °caca, are ei se N'inda' luminIrile de c6rA albA talen): 9 ocaoa, care anafura 4 Dumnélor boerilor chibmindu-o i Domnia mea, si silindu-no ca VOzim i privilegniul bisericel sii nu'l ìuipuiaumni, s'ail folosul obstesc gásit Riga Zisul, cu sciintil de 4cest me-Aesug al nIlbituluT cereI si al faca-

www.dacoromanica.ro

406

V. A. tTRECHIÀ

Episcopiel, proprietara fabricd, Al. Sutu il reserva dreptul de a primi un numèr de ocale de lumlnArI, de la Riga Zisul. t'Ud lumindrilor

i

primind a se inch'rea, i s'a5 dat asupea''T cu aceste

ponturT, adecrt :

Lumintirile sä fie de cera' curathi alba, indlbite frumos, fdr' de niel' un fel de alto amestecaturT, i uumaT el s'a' metahirisésed acest mestesug, iar totl

altiï sd fie popriti de a face si a viudo lumtiiilrl albe, prtzindu-se nizamul ce ad fost pand acum pentra oprirea altora. Sri se faca lumindrI ca indestulare, ptecat este trebuinta politieT, puindu-se i pecetea sa la lumindrY, spre dovadä el sunt carate, care pecete si o pue atat in condica DivanuluT, cat si in condica AgieT, ca ori cand se va ivi lumindel ca pecetea sa a avea arnesteaturd, iar nu carate, s'A fie osandit si judecat.

Fiinl-cä lumindrile de céril galbend s'ah oranduit a se viudo cate talenl opt ocaoa, iar aele albo ca cate un leri mai sus, adeci cate talen l 9 ocaoa, ca acest pret sä fie dator a le viudo, dapl nart, fär' de a fi lip3i la dramarT. La vinrjarea acestor lambida sh fie slobod a metahirisi pe cine va socoti el si va fi de trebuintd. Pontru ca sri pótd coprinde trebainci6sa cérd la vremea vincläreI si ca sä lipsescd intrigile si urchrile la pro t nesuferit, dupd cum se obicfnuia din partea isnafuld lumindrilor de cera galbend, sII oranduiased starostea un om, ca sri campero eérd pentru trebuinta a tot isnafuluT i tot ca acel pret al cumperdt6rel sil o tmpartii la isnaf. Sri aibd protimisis numitul i cel-l-a t isnaf al lumindrilor de cera galbenä, a campera inteiti eI cera cata trebuesce peste an pentru politie. Pentru acestä fabrica de cérd albä, ce o are biserica Sfintilor 40 de mucenicI, sd aibd a da la nutuita bisericd luminärl albe carate una sufh ocd pe acest urmdfor an, si dupd hotrtrirea ce am dat, sri fie dator a da luminar): In naturd, iar nu bani, care lumindrI sri fie dupi forma co vor trebui bisericeT. Aceste puntual' de mal' sus aretate s'ari legat numitul citi le va päzi intocmaï, urmandu-se vincjarea pe acest an, ce se incepe de acum, lét 1819 Noembrie 15 pila la lét 1820 Noembrie 15, iar pe alt1 anI inainte sui aibä protirnisis tot numitul Riga a tinca acéstd fabrica*, fusa de va päzi ponturile intocmaT, ciad atuneT sui fie dator a viudo lamindrile dupä pretul carel i dupd cuviinciosul nart, ce se va orandui si se va pune ; iar nepdzind ponturilo, srt fie lipsit i fär' de niel un protimisis, inca i pedepsit daprt mesura vinol luT, pe care leghturd ari dat si zapis sub iscrtlitura 53 la eantälaria Divanulul DomnieY mole. Deel, spre a se pilzi intoemirel acesta fdre de stremutare sead schimbare, i-am dat acestä domnésed a nestril carte la ~I, prin.care intrtrim ponturile ce se aratä mai sus, si poruncim la totl cati se cuvine, nimenl impotriva supérare sh," nu'l faca; i saam receh gpd.-1819, Noembrie 15. Cod. XCVIII, pag. 189.

Contractul ce &A dat Riga Zisul pentra luminarile de cérli alba Ineredintez ca acest zapis al metí la cantillaria luminatuluY Divan, ca fie seint, cri pentru ca sui lips6sed catahrisis, ce se arma pand acum la facerea lumindrilor de cera galbenh inteacestd politie a Bucureseilor, m'ara insärcinat

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

407

Pentrn aprovizionarea politiei cu luminäri de cérä galbenä, cu

pret 1)01 ärit de 8 talen i oca, se légä prin osebit contract, breasla lumingrarilor I. eii, cel mal: jos isclit, luand asupra-ml fabrica de Ora alba, ca acest wcjátu'ént,

a pazi ponturile ce mal' jos se aratä: Luminrile sa fie de céra curata alb, mnlilbite frumos, do nicI un fel de alta amestecaturY, i numaï: el s metahirisesc acest me-$tepg, iar altiï sa fie popritI de a face si a vinde luminar): alba, pazindu-se nizamul ce ali fost pana acata peutru oprirea altera. Sil se faca laminärilo ea indestalare, precat este trebuinta puindu-se i pecetea mea la Jurninirl, spro dovada ca sunt carate, care pacata sil o pula atat in condica Divanulul i in condica sfintel: MaropoliI, eat si in condica Agiel, ca or): cand se va ivi luminar): cu pecetea mea cu arnestecaturI,

iar nu carate, s'a fia ert osandit si judecat. Fiind-ca luminarile de Ora galbana s'ata hotärit a so viudo cate talen)" opt ocaoa, iar cele alba cu cate un lea maI sus, adeca cate talen i 9 ocaoa, ca acest pret sunt dator a le vinde, (lapa nart, Lira a fi lipsa la dramurl. La vintjarea acestor luminar): si fili slobod a metahirisi pe cine Yola socoti eli i imI va fi de ttebuinti. Pentru ca si pot coprindo trebuinciasa cha la vremea vincjirel si ca si lipsésca intrigile si urcarile la pret nesuforit, dapi cum se obicfnuia din partea isnafului: laminararilor de céri galbana, sa orancluiascä starustea an om si campero Ora pentru trebuinta a tot isnafului si tot cu acel pret al cumparatérel si o imparta la isnaf. Sa am protimisis el si cel-l-alt isnaf al luminararilor de Ora galbana a cumpara intéta noT Ora cata trebuesce peste an pentra politie. Pentru acésta fabrica de Ora alba, ce o are bismica Sfintilor 40 de mucenicI de aici, ce este metoh al sfinteI episcopil Rârnnic, si dati la numita biserica laminar1 albe carate una sati oca pe acest urmator an, 'l'usa dupa luminatä hotärtrea Miriel: Sale luI Vocla, ce s'aa dat, si fia dator lurninarI a da dupa misura si trobuinta co va fi, iar nu banT. Aceste pontur): de mal: sus aritate mi leg ca le voia päzi tntocmaY, armanda-se vindarea pe acest urmator an, ce se incepe de acum, lét 1819 Noembrie

15 pana la lét 1820 iarasI Noembrie 15, iar pe alti an): inainte si am protimisis tot eì.1 a tinea acésta fabrica, insa de voiti pazi legatura ce dila actun intocmg, cand atuncl sil fiti dator a viudo laminärile dupii pretil carel si dupa cuviinciosul nart, ce se va orandui si se va puna, iar nepazind ponturile, si fi ti ltpsit i far' de niel un protimisis inca i pedepsit de stapaniro, dupa sura vineT mele.-1819, Noembrie 15. Riga Zisul. Cod. XCIII, pag. 187.

1. Contract pentru cearet galbenti ce'd da ce t ce s'ati orânduit cu acest fel

incredintam ea zwisul nostru la cantalaria lurninatulta Divan, ca pe anal acesta ce se incepe acum 16t, 1819, Noembrie 15, pana la lét 1820, Noembrie 15, ne-am insarcinat no): coi: mal jos iscalitl: isnaful. luminararilor, a lucra luminarl de ceari galbana, cu acest aseglamént a pä'zi ponturile de mal jos aritate :

www.dacoromanica.ro

408

V. A. IMIECH1X

In 15 Martie 1820, Al. Sutu a dat carte de slobodenie a se face rachiù din producte, sub cuvint ea aù putredit multe prin gropile tdranilor. Decat s'a impus clarea cätre vame0 judetelor i al ora§elor,

cate 30 parale pe vadtl. Odatà darea plätitä, vindarea in deta(i(i e

La export se va mal percepe 60 parale de vadrä, iar deacd a platít deja taxe interne de 30 parale, va plati incä numal 30. Can(' va veni lipsa in térä, atuncl fabricarea rachiulal se va popri iarä*l Luminärile sU fio de cearä curatti, ltimuritä bine, fdrii. de alta ames-

teaturä. sa se facä, luminäri eu indestulare, pe cat este trebuinta politieI, puindu'sl fies-care lurninärar pecetea sa la luminiirile ce lucrezA, care pecete sä se pue atat in condica DivanuluI i in condica sfinteï mitropolil, cat si in

condica AgieT, ca orI cand se vor ivi larninärI ca arnestecaturI necurate, sä se petä dovedi cel co ar face acest mestesuo., si fie osandit $i judecat. SU se vendä ocaua de lumintirl cate tálea opt, dupä nart, fará de a

fi lipsä la drarnun.

Pentru ca sui putem coprinde trebuincihsa cearh, la vremea venderel., si sui lipséseä intrigile i urcärile la pret nesuferit din partea isnafului, oranduiascii, starostea un orn sä campero ceará pentru trebuinta a tot isnatul, si tot ca acel pret al cumpärätoreI sä" o imparta la isnaf. SU avem protimisis noI i chir Riga Zisal, cel ce are fabrica de luminárI albe, a cumpAra inteTh nol cha catá trebuesce pe acest an pentru politie. Pe aceste ponturI de mal sus arétate, ne legärn ea' le vom päzi intocmaï panil la soroc, iar pe altl ad: inainte dupui pretul cereY si cuviinoiosul nart ce se va pune atuncI, de ne vom dovedi cui am urmat impotrivä sä ne pedepsim

dupä mesura vinel 'Astro 1819, Noembrie 15. (pecetea) Ioan (pee.) E Conitantin sin Gheorghe, Enach,e Anghelut

(pec.)

.

Cod. XCVIII, pag. 185.

I. Publicatil la tòte judetele pentru sloboc,lenia a se lace rada' (lin bucate. Dumnév6strä ispravnicilor ot sud

senätate. V facem Domnia

mea in scire, ca dupä incredintárile ce ni s'ah dat prin adesea insciinUri, cri multe zaherele näpustindu-se prin gropile 16cuitorilor si ale arendasilor din pricina neautärel ce ah priu tóte pärtile, nu patina pagubii pricinuesc, atat ciare strädania plugarilor, cat i atre veniturile mosiilor mouastiresei i boerescl, ad: cele mal multe se stricil i sunt silitl emenif sä le arunce in loe de a se folosi, dupä care si de cititre multe obraze cerendu ni-se Tole a seäte rachiurl dintr'acest fel do zaherele ce prisosesc de obste färil de a aduce cel mal putin folos la alisverisurile noroduluI, privind liorunia mea ca privire de omenie si asupra acestil folosirl ce ar putea sui coree supusii DomnieI mele, prin domnesca n6strä intärire, scrisä de la 7 ale urmätorului Martie, la anaforaoa VistierieI am dat vele i slobodenie, ca sä pótä a scóte rachia din asemenea zaherele orI-cine va voi, orT din coi ce le vor avea, seah si din Off

www.dacoromanica.ro

ISTORTA ROMiNILOR

409

Industria pecurei, continua a se esercita, dupa cum in trecut. Vama percepea bun venit de la puturile de pilcura, monopolizato in fav6rea acestei intreprinderi, afara numaI deaca nu erati scutite cu carti domnesdi. De asemene scutiri, AI. Sutu ac,ordä la unii boieri, Monastirei Mislea, pentru trel puturi noue §i Monastirei Sinaia pentru cloud puturi 1 Estragerea Ocurei in judelul Sacueni se face pe comtul cumperiltorT, firg do a fi poprit de catre nimenea, sail de a i se face vre-o superare cu vre-o numiro de cerera, afaril numal s respundi o patina dare co hotirit do ear() vame:0 judetelor si aï oraselor, dupe chiptd ce se aratii mal.' jos, adeeil, fies-caro col co va suite rachiurf din asemenea zaherole, Uri osebire, din cftte vodre va sc6te si fie dator a respunde cutre vamesul aceluf lee unde iT va avea povarna seArt cazanul, pa parale 30 de vadrrt si apol cram

verl cine ti va viudo, acel rachirt al nu mat fie supus la Ilia' o alai dare, micar, si de 'I va precupeti in tent' Ora de la unul ptini la altul, cid f si a

respuns odati darea ce s'ati hotirit pentru sc6tere, iar trecendu'l peste hotare, de va.avea adeverinta vamesuluf pentru ri",:spunderea celor 30 de parale, sil plitésci cii euvint de treeetdre, la vamesul de la acea wile% pe undo '1 va trece, po alte 30 de parale de vadri, iar neavend asernenoa dovadi, s1 plitéseif de vadril Po parale 60, adoei si vama seetereI i treceterea, intelegéndu-se acestA dare numaf pentru eel adeveratf povarnagif seail si orT earele altai bird osebire va obielnui acéstrt negutitorie, ca a sc6te singur rachiii, iar ciltf vor ampere rachiuri de zaherele de la eel co vor sc6te, precupotindu-le in ail s platései nimic, iar trecenda-le peste botar, ail sit plitéscil treeetdrea toarnu ce s'ail dis, adecil po parale 30 de vadri, ficeadu-se curnscut printeacésta, asemenea rachiurf cumperate si-ail respuns hotiirita dare la local sc6tere1 lor. Decf, sosindu-ve acesti porunei a Domniel: mele, si intelegendal coprinderea, numat cleat si o publicuitt la totl de ob3te, ficendu'l srt inoiÓguí, cif si acestrt

chibzuire s'ai trimis de eitre amnia mea poem binele obstief i intemeerea folosuluf fies-ciiruia si sí indemnati pe tott eel ce vetT socoti cä pot si

nuiasci acéstil negutritorie, ea si o pule in lucrare si si'sf cheltuiascii fies-care zaherelele inteacest chip, de vreme ce neavend nicT o vindare se nipustose prin gropf si se strici fir' de a aduce cel maT putin folos; acestil lucrare a rachiulta, va cargo Wit poprire pe citil vreme va fi si imbi§ugarea co nrtnézi din mila milostivulut Dumnedel, iar când se va ivi vre-o lipsi ('er6sci Dumnedeu), atuncl nu numal dupi cuviinti se va popri, ci inch' i ehiar cu atilt a vintjetorilor zaherelelor, era si a povarnagiilor, pentru crt flresee, ureindu-se preturile lor si col ea zaherele se vor folosi mal bino yindendu-le intra a lor fiinil, duprt cautarea co vor avea si povarnistil vor ineeta din lucrarea raehiuluT, tiedflndu-le mina sí campera zaherele ca preturf incircate ; asa dar yeti arma Dunmóviístrii, trimit6nd si respuns de primirea porunceI si fiti senitosf. 1820, Marte 15.

I. Cartea monastirei Mislea, din awl Prahova, pentru Ire puturl de phurti ce le-ag de8chi8 in aud Saac Alesan ira Nicolae Sutu , voevo L i ospodar. Zemle Vlahiscoe.

Dat'am domnesca mistril carte sfintoT i DumnedebsceT

monastief Mislif, din sud Prahova si euviosuluT cgumen do la acesti monas-

www.dacoromanica.ro

V. A. URECFla

410

vame§ilor, carl platead mo§nenilor Izesci-Pacureti, cate 20 de parale do vadra, §i osebit ail vame§il sà li päzésc i acole 40 de pe pe tire, Chir Gavril, ca sä' Oca vde ai sloborjenie a deschide pe mosia monastird ce se numesce BäräceniI, din sud Saac, trel puturI de piicunii, ca cheltuiala menastird, i fiind-eä aceste puturl, dupi jilba ee ati dat numitul egu.men, oranduindu-se in cercetare la Dumn6lui vel Logofetul de t6ra de jos, din anaforaoa ce ati ficut asupra pr:cinel, ne-am pliroforisit, cii se deschid ea mare cbeltniali i urrnézi sii simtä grea eheltuiali, de aceea ne-am milostivit Domnia mea ai printeacéstä domnesei carte-i hirä'zint numitei monastirl tot venitul

aeestor treI puturI de pécuri, nefiind intrate in vindirea color-l-alto puturI, maT dinainte, ca ea dénsul si póuí drege ai sii tio totdeauna aceste puttirl In fiinta lor i si se ajutoroze monastirea la cheltuelile ce are ; pentrti care poruncim vamesilor i tuturor do obste, nimen1 matra nimio supérare sii na faci, fiind-ca acestea sunt a fi scutite de cheltuelile i dirile ce dal alte puturl,

cid asa este porunca Dnwniei mele, i saam receh gpd. 1819, Octombre 28. (pecetea gpd.) Procitoh G °loma vel Logoftt. Cod. XCIII, fila 104 v.

Zemle Vlahiscoe. Dat' am domn6sca nelstra carte, Dumn610. cinstit credincios boeruld Dornniei mele, vol Vistiera' Grigore Filipescu, ea sii dbi a lua venitul 'Acure): de la doué puturI de pécari, co are Dumnélul la IzescI, sud Saac, la care va.mesil domnescI sii nu se amestece, ce tot venitul ce se va aduna de la pécari, ce va esi dinteaceste doné puturI, sii fle pe s6ma casal Dumnéld, nesupérandu-se de vamesI intra nimic, pentru cii dupi rugiciunea ce ati ficat Domniel mole, a'l huirizi vaina domnései, de la aceste putuff si

atril dupi evghenia nómaluI amplia. sale, diere cal dintéid ai piméntulul, cat i dupi slujbele Damnaul, cele credinci6se, care sunt cunoseute Domnid inela si chip)", pilda altor asomen() hiriziri, din venituri dontnescl, caro s'el dat si se päzesc, ciOndu-i-se ai Durnnélul a fi impärtisit ea acéstá mili, am

bine-voit de ara fäcut acest har ai ea si se pizéso5," ea ne3trilmutare, am dat domnescul nostru sinet, prin care porunciin vamesilor i altor slujbasI, intru nimic supérare sii nu facetT, i saam receh gpd. 1820, Nuembre 15. (Pecetea gospod.)

Vel Logofet.

Cod. XCII, fila 192.

Alex2niru Nicolae 81414 Troevol i gospo lar Zemle Vlahiscoe

Dumnéta vol Logofete de Ora de sus, pentru destdnicile cuvinte ce se arati maI jos inteacésti anafora, a Dumitale, ca cale fiind cererea jäluitorilor, primitä este Domnid mole ai poruncim, ca la vincjarea vimilor anulul viitor, sii

intre in ponturile vimel i acest adaos de parale 20, spre a lua adeci

jäluitoriI, cate talen l unul, de vadra de pécari de atund inainte. 1819, Aprilie 13. (pecetea gospod.)

Vel Logofet.

Cod. XCIT, pag,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

411

an, ale stapanilor mo§ieï Cu p'écurä. Cu asemenea platA nu se mal mulpmesc locuitorii, acum cand päcura e vèndutä de vame§I de la Prea inAltate Mazne Dupi luminatti porunca IniltimeI tale, ce mi se di la acéstä jalbi a moanenilor IzeacI-Pácureti, din sud Saac, fä'cènd cercetare, am v6dut ponturile vämilor la capul 35, scriind chiar a: CumpdrätoriT. vämel Vilenilor-de-Munte, dupii vechitil obiceiil, are plátésci 16cuitorilor, ce lucrézi puturile ca Ocurii, pentru manca ai ostendla lor, cate parada 20, de -vadra de pdcurá si pe fiea-care skotdmänä, procura s'al urmat din vechime, pani acum, sä nAsóre pécura si si o pr.masci vameaiI de Id 16cuitorI, iar plata sä se urmeze a se da la fiea-care trel lunl o dati ai osaba are si li se päzéscit ai acole 40 stile pe an, ale stiprinilor moaiel ea Ocurl», ai dic jiluitoril, cl acele ate 20 de parale pentru vadra de picuri, al fost ránduite din vechime, cänd lucrul muncitorilor era cate 7-8 parale po di, de unde aveaá i et folos, iar acum att ajuns ai pluil la 69 de parale, cum si Ocura o vindél vame-01 un led vadra ai acum o vind de la talen l 4, pänä la talerI 5, care p6curá o scot ea mare greutate, puturile unele trec ca adAncimea si preste 300 de stänjini, cura ai la Mental puturilor, atuncl era cheltuiala la un put pani la talen): 100, iar acum merge pâni la talará' 1000 ai miele puturI eind firä de pticurti le rIlmäne cheltuiala perdutil ì afarä din cheltuelile puturilor, numai la sean" p.a2urel., care o sc6te amestecatä cu apä, apoI el o aleg ai o fac teslim, la vameg nu le ajunge acea leiä, ce mat dad din cAsele lor, adecä perd fäcutul puturilor i manca ai osten6la lor i lemnele g erg 'hilo cele trebuincióse ai de treI anl inc6ce n'ati mal luat din leita aceel nimic, dandu-se tóte prin m'Ana vame-Wor la (linee streinI ci aui muncit; li se intdmplä' i primejdi1, cii numal in anal trecut le-aá murit trel 6meal din duhárea OcureI, prin cercetarea ai chiar a

vameWor ai a altora ce. sciintä ai s'aá gisit ci este ca cale a se adiogi alto -.5äte 20 parale la vadrä, a fi plata un leí, dar pentru °Uf jäluitoriI nu arel multaimitl pe acoa platä de un leí, cardad a se puna cäte 60 de parale qi dintr'a lor neputinti, cum si din imrntrivirile ce dic ci al avut, n'ari dobändit'o niel aceea. DocT din cercetare ce am fä'cut, si el m'am pliroforisit, cá jaiba lor este adevgratá ai acéstrt adä'ogire ce o cer, este cusiincidsä a se lace, fijad folositdre ¡atilda la 16cuitorl, ci din manca lor cunoscdnd fotos, nu esto indoire, ca se vor sili a sc6te pdcuri mal malta; al doilea ca' vameaul ca acel adaos de plata, dobandind plIcuri mai inultit, se sporesce.venital vimel ai se face folos i Cämärei. De aceea cererea Ion fiind primal dreptitel, Osase ea ca si li se adaoge, alta cäte 2J parale de vadrä, a fi un leá si bine-voind M'Aria ta, a li se face acésti adiogire, sa se dea lurninatä poruncä, a se puna

in fapti, de la inceputul anulut viitor inainte, cänd atuncl, la vindarea

vii-

milor, so va puna si in ponturile viimilor, iar hotorirea r6mäne la M'Aria ta. -1819, Aprilie 1. Gheorghe Filipeseu ve! Loggfit.

Cartea paharnieula1 Anironache Teohari, pentra dold puturt de péeur6 Zemle Viahiscoe. cinstitul i credincios boerul Dornnia mole, biv vel Paharnicu Andronache Teohari, prin sinet domnesc, ot lét 1818 Martie

www.dacoromanica.ro

412

V. A. URECHTÀ

4-5 talen vadra, i cand puturileaU trecut unele In adincirne preste 300 de stAnjeni

i costa panä la 1000 talen sgpatul unul put, cu risicul

23, al avut privileg' iii de slobodenie deschide pe mosia sa Cozmina, din sud Saac, dour';' puturt de ëcura ca cheltuialiti de la sine, al canija venit 1-al avut hdrzit pe chipu-sï, iar acum dapil pliroforia co ne-al dat Dumnélut Oinstit §i crediticios boom]. Domniet mele Gheorghe Filipescu vel Logefk téra de sus, cum cd. numitul boler, de apururea este sirguitor, cu mare rivna protimie de cele intèmpllittire slujbe ale tèriI, iar niaI v6rtos, dup'd hieredintarea ce ne-al dat iarrtsl DI-mm(314 cii deschiderea acestor puturt, se face ca mare cheltuialli, de la caro un proa putin folos are stilpttnul mosiet, pe Muga' multa cheltutialil ce face, do aceea, dupl tot cuvintul drept si chip() protimia co are pentru patrie, cadOndu-i se si óresl-care ajutor, ne am milostivit Domnia mea si nu numal privileghiul, de dota)" puturt do p6currt, ce al avut, il ilumina si tl intiirim, ci inca i har de la Domnia mea, ca vote si slobodenie II am, a deschide incd o gura de pus, caro si acesta faca.' tot ca a sa cheltulairt si sä le aibd de a-pururea, cate trole puturile, ca tot venitul lor, pe séma caset sale, scutito si aOrate, de t6te dg,rile si cheltuelile ce dal alte puturi, fiind-cd,' asa esto porunca Donaniet mole, i saam receh gpd. 1819, Octombre 3. (pecetea gpd.)

Vel Logoftt procitoh.

Cod. XCIII, fila 87

Hrisovul monastirel Sinaia din sud Prah ova. Fiind-c4 sfanta si dumnedeeasca monastire Sinaia din sud Prahova, atat prin alto cilrtl ale fratilor Donint de mai nainte, cut i prin cArtile Domniet sale Ioan Vocht, Caragea ail avut mila do mal jos artatii, insi lude 20 Cu scAd'émént de Jalo din dajuicil vistieriet, scutiti: i apbratl pentru. aj :toral monastirel si al phintilor cAlugdrasi, ca sii aibii velo si slobodenie a deschide pe mosia monastirei ce se n amosco Sinaia, douë; puturi de pëcurá ea cheltuiala monastiret, al *era venit ia monastirea, nefiind intrate in vëndarea color1-alte puturt de mal nainte, precum si vama din patru jol de la zborul co se iace la vremea culesulul de vil. In Valea Nig,vanilor, pe unsia monastiret fiirä de a se aniesteca vainesit Ultra nimic, cara zbor fiind-crt de la o creme 1nc6ce s'al mutat de se face mal jis, adecll la UrlatI, Vinerea, in tott anil ali avut egumenul monastirel prig inire cut Varnesil Hrlatilor, nevrènd a 'I lisa sil 'st." ja vama do la aeest zbor, ca pricinuire citcl s'al mutat facerea zberulul. din Nigevanl la Urlatt, la care acésta neavénd cuvlint vamesit, crt

de si s'al mutat zborul dintr'un loe intealtul, fijad tusa cd monastirea n'al

avut bar do la Domn, local unde se facett zborul, ci vaina bArdzittl de la acel zbor, de aceea si s'al hotárit de claro ar6t'atif. Donnit, ca monastirea (DIO privileghiurile ce are pentru acest har al vrtmet zborulut, sii 's1 ja vama din patru Vineri ale zborulul ot TJrlati. tiSmna pe vromea culesului viilor ftird de a se amesteca vamesil de acolo t'Atril nimio, dapl cum chiar din sineturile domnesct co le véduid Domnia mea, no pliroforisim. Dropt aceea Invrednicindu-ne Dornaul

Dumnedel si pro not ea a treia Dornajo a acestil pravoslavnice térl, nu nutnat le innoim si le intdritu muele de mal sus arlítate pe deplin, ci dupil.arkarea

www.dacoromanica.ro

IST0111A nomANILori

443

de a nu da de 'Aura. La 43, Aprilie 4819, Al. Sutul a.probri sporirea ca 20 parale la vadrk plata muncei locuitorilor proprietari, unde se deschid puturi de piacurä.

Mijléce inlesnitdre comerciului. Slabe rle tot ere' aceste 16ce. Caile de comunicatiune in téra *1 spre fruntarii continua a fi in pr6sta stare. Cu pericolul vietei poti str'ébate spre Ardeal, prin nepracticabile cäi i peste ape fail poduri. Chervanele seta cand pléck dar nu *1 cand ajung ande-va, deaca ajung ! Greutätile Cu moneda de la diverse State imprumutata, este *i ce ne-ail Moat prin anafora Damned. vol Logofaul de Ora de jos, a acestI monastire se afl la 'Dante si lee stramtorat ca pärintI Licaitorl intrinsa, unde nu pot Cu inlesnire agonisi cele trebuinciése ale hrand, si al fost dupq vreml i sunt totdeauna sup'ératI de mosafief trec'étorT, spre ajutorul pririntilor de acolo, i ca sä 5e si Noué vednica pornenire, hrzimsi Domnia mea aceste

mill de mal jos arétate, insq s scutése vinriciul, dijtaritul si oeritul pe drepte bucatele monastird, cum si 50 bolovanl sare de la ocna Slániculu.l, sq ja pe tot anul de la lét 1820 inainte, precum si vole ea sloboglenie de la anal In colo a mai deschide monastirea inca alte doutT Marl de 2Aurei pe mofia sa ce se numesce Sinaia, ca asemenea randuialä ce an deschis si Po cele-l-alte dott6 do mal nainte, ale arora venit si'l ja tot numita rnonastire, nefiind intrate niel acestea In véncjarea putarilor color véndute ; si ca sq. fie muele numitd monastirl, atat cele de mal nainte cât i celo hilräzite do Domnia mea statornice si de ìntuirire, iar Domniel mete i reposatilor pqrintilor DommeT mele veclnia pomenire, am dat sfintel monastirl acest hrisov al Domnid mele, adeverindu'l ca insás1 credinta Domniel mele 1C Alecsandru Nicolae Sutu Vuevod i cu credinta Prea lubitilor Domnid mole iiI : Nicola() Vv., Gheorghe Vv., I6n Vv., Scarlat Vv., Dumitru Vv., Grigorie Vv., martotI fiind i Danin6lor cinstintI credinciosi boeril velitl al DrvanuluI Dom niel mele : pan Constantin Cretulescu

vol Ban, pan Barba VIcrtresca vol Vist,ier, pan Istrate Cretulescu. vel Vornic de téra de sus, pan Miltalache Rana vol Vornic do Ora de j.)s, pan Gheorghe Fdipescu vol Logofgt de Ora de sus, pan Constantin Filipesca vel Vornic, pan Grigorie 'Idea vol Vornic, pan Gheorghe Golescu vol Vornic al ob;tirilor, pan Constantin Golescu vel Logofét de Ora de jos, pan Nieolae Slugearoglu Tel Poste, nic, pan Damitaache Hrisoscoleti vel Logofét de obicelue, pan Gheorghe Vlahut vol Sprttar, pan Mihalache Brilénu vel Vornic al politid, pan Alecsandru Hariton vol Ciiminar, pan Alecsandru Desna vol Comis; si Ispravnic pan Constantin

scris hrisovul acesta la anal dintèiq Goleseu vol Logofét de Ora de jos ; si dintru" a tre:a Domnie a Domniel rude, aitl in orasul sea unuluI Domnid mele

Bucuresd, la anil de la nascerea DomnaluI Dumnee i trantaitorulal nostru Isus Hristos, de Nicolae Loge& de Divan.-1819, Noembrie 20. (iscrditura i pecetea gpd ) Constantin Golescu vel LogoPt. Cod. XCIII, fila 151.

www.dacoromanica.ro

V. A. LIRECHIN

414

ea mare *i dà loe la chine rele : esistenta de zarafi 1 **1 ivirea d6sa de calpuzani", Alcä de fabricanti de moneda fa10 2. In 1819 Octombrie 28, Gheorghe Vlahut vel Spatar i membrii tribunalulul Spätariei Vasile Iconomul Paharnic §i Dumitrie Greceanul,

raportéza lui Al. Sulu, a aü prins (Tatra streini suditi inglezesci, facènd Calpuzanlic, anume Spiral Mitoane, Constantin Atanasiu, Dionisie Trono *i Nicule Lemundios de la ZachintD. Ei märturisit

culpa. Dupa pravila (Cap. 8, § 2) pedépsa le este meirtea. Voda, in aceeql cji da resolutiune, comutandu-le pedépsa in ocna fära termin. Alt Calpuzan.In 8 August 1819, anaforaoa Criminalionului (?) aréta lui Voda, cd Apostol sin Radu *oiculescu tigan aavénd me§te§ugul zlätäriei, ce se asémäna cu me§tqugul argintarilor, a facia parale mincinóse de tininkea, suma pana la talen 490, §i le da unul Gheorghe Carciumaru de la straja podului Colentinei, cu care era unit spre acésta fapta, pana descoperit urmarea... Dupa a caruia fapta pravilele cele 1mpòrätescl, (holdrasc) a i se tdia mcinile, iar dupa pravila cea nou6 a Orel, se osindesce la mórte. Dar fiind urmarea numitului sigan de calpuzanlic, o fapta färá atata mare vatamare spre paguba ob§tiel,

de catre judecata s'a gasit cu cale, ca in loc de pedépsa pravilelor, care s'ati obicinuit, sa se p6rte cu bataie prin térg, §i sa se trdmita la ocne, cum asemenea hotarit §i de Inaltimea ta de i urmat pedépsa §i este tramis la ocna fard soroc, de la 14 a trecutulul Iunie... 1. Pitac catre Dumnaul ved Aga pentru nizamul zarafilor ce stai pe uli;ele tergulul

i drnbld

Cinstite ì credincios boerule al Domnie mele, Dumnéta vel Aga, din alaturata copie de anafora, ce al facut catre Dornnia mea Durnnélor oranduitiI beer): pentru nizamul lu care se cusine a so pune zarafif ce amblä i stal pe ulitele térguluI, metahirisind zaraflaz ca schimbarea monedelor, vei lua Dumnéta pliroforie pe larg de coprinderea el i de chibzuirea ce ail flout Dumnélor numitil boeri, pentru care poruncim Dumitale ca prin compania cea mare de

aici a negatatorilor sä se pue in lacrare coprinderea acetii anafora, (care s'aa intarit de Domnia mea) si de armarea i chibzuirea ce va face numita companie, sil arke Domniel male prin anafora, ca sä se dea, in urna i poruncile

ce vor fi cusiinciése; tolco pisah gpd.-1819, August 15. Cod. XCVI, pag. 71.

2. Cod. XCLI, pag. 526.

www.dacoromanica.ro

IsToMA PomANILOR

415

Proprietarul tiganului se róga de Von gratieze. Voda, la 1 Noembrie 1819 dispune a fi ertat i dat pe mana staparmlui sè'il O alta dificultate de invins erapentru negutatorii cad voiati sa mérga peste fruntariemal ales in Rusia, de a dobandi vole, pa§port de la Domnitor. Ca sa capote un negutätor roman, Ion Dumitru, pa§port de mergere in Basarabia, a trebuit angora a lui vel Logotét, din 14 August, 1820, cätre Al. Sutu, spunèndu-1 cum a ispitit pre jäluitor : Unde merge? La ce se (luce ? Se va mal int6rce ?.. §i i s'a luat cheza§ rtispunçlifitor 2. O fornee care voia s'a marga in Rusia, ca sä i caute o fata fugita In 1812, Cu vre-un soldat rus, nu i s'a dat pa§port, decat :iar Cu asemenea formalitat1. Numal pastoril de 01 ardetenl, aveati maI lesniciòsa comunicatiunea intre Muntenia §i Ardeal. In privinta acestor pastorI §i a privileghiilor ce li se acordarä, ori numai earl li se reinnoira de Al. Sutul, se pot consulta actele ce dam aci In nota. Multe pitace opreso abusivele purtäri ale vätafilor de plaiuri, in contra acestor ciobanI, dar sunt §i acte oprind abusive urmärl din partea pastorilor fib Alexandra Nicolae &tic voevol i gospodar Zemle Rahiscoe Cinstit i credincios boerule al Domniel mele, Dutunéta biv vel Bane, epistatule al SpatarieI, neadormita ingrijire avetnd Domnia mea ca sa dovedim

pe cot r61 narävitI, co so silesc in mete chipurI, sá pagubéscii obstea ea al lor rui castig, fara nadejde ni s'aa arätat catevasI mab.mudele minein6se, care nu sunt taiete la taraphanaoa impkatésca din Tarigrad, si stint mal albici6se, decilt cele adev'érate, si nu se indoesc procura se indoesc cele bane de aur carat, de aceekt volnicim Domnia mea a plpri indatä ca total acésta vicléna

si urita faptä Oa a nu se intinde in tot coprinsul acestai oras, cum si afara In judete, räsipindu-se acest fel de mincindse mahmudele spre pagaba obstieT, strasnic poruncirn Domnia mea ca indatä si dai de scire in tot semptul 81)41i:trial arètändu-le semnele acestor mincinutíse mahmudele dupa cum s'aa qis maI sus fachclu-le cunoscuta i porunca Domniei mele, ca nu numal sa se ferésca a primi cinevasT vre-o acest fel de mahraudea, niel macar drept o para, ea se va pedepsi, ci inca pe cel co se va dovedi avé'nd acest fel de mahmudele, sa'l aducä negrept la Dumnélal vel Camarasul dea in zaptul Dumisale; tolco

pisah gpd.-1820, August 13. Cod. XCVI, pag. 174.

Asemonea pitao s'ati Meat o la Aga, si la starostea de negutatorY. Cod. C, pag. 366. Publicatil in 17 judefe, pentru mocanil ardeleni, a ?tu se supera impotriva ponturilor domnesci i vechiulai .ra Alexandra Nicolae Sups Vo6vod i gospodar zemle Vlahiscoe gnatate. V facem in scire Dumn6v6stra ispravnicilor ot sud ca pentrut ca sá nu maI gasésca mocaniT oerI ardelenI, cálusI de putin jaluire

www.dacoromanica.ro

416

V. A. CIRECHIÀ

Dupä jaiba acestor ()ter! Ardelenf, Domnitorul a trämis in anquetä

la judetele de munte §i la al Ialomitei, pro omul sed de Incredere, pre Cafegi-Ba§a al s'éti, asistat de un dragoman al Agentiel Austriace. catre audul Domniei mole, iatá ca deadinsul si cu strasnicie v porancim, ca de acum inainte, atat la coborirea lor ca oile ale): in teard spre ernatec, cat si la intórcerea la monte spre pixne, si fitl ca mara privighere, datad de scire

tuturor de a nu ingadui, ad pe stapanif moAilor, ori pe zabitif ja

precum si. pe beslil i pe polcovnici i pe capitani i pe zapcil mur& pe ori-ce alt slojbas, de a'f supra ca vre o Jalare se al cerera, ca cat de putin macar, Tmpotriva ponturilor dernnesci ce sunt date, dupá oranditiala co este aserjati pentrn dénsiT, a vechialui obiceirt, precaria asemenea, niel pe vataW plaiurilor (catre caro s'al trimis din p trunca N.istrii si osebite scrisort catre Dumnélor velitif

Vorn:c1") si do se va arka vre-anul din mocanf la ispravnicat, jiluinda-se facett negrO.t caviincitist insiestalare cm imde vre-o imptriva armare, plinirea dreptalaT sí, artuani cuprinderel ponturilor domuescl i vec:tinlal ob:ceil, precum mal sus diem, si pe de alta parte sa si insciintatf. catre Dumn6lor velitil Vernici, lar do primirea i intelegore I ace?tif peraucf, si triinitet1 röspuns in scris catre Dorunia mea si fitf sénato,T.-1820, Ootombrie 2. Cod. XCVI, pag. 188.

Id) 9.1exanira Nicolae Sara Voevo. i ovolar Zemle Vlalliscoe Dupi5 arkarea ce ne face DaTn6liff, vol Loggétlil de téra de sus, printeac6sta anafora, poruncim al nastru cafegi-basa, ce eA1 oraiulait asupra pricinilor

mocanilor oerf suditf chesaro-criescf, ca dimpreani ca llamador ispravnicil judetului, si facetf artn.tre intocinal precian m.tf jos se cuprinde, iar ciad vre-o parte se va arta ea dava si va qice ca are impotrivi a réspande. orf pentru claeltai ils stricaciunef paturiler, orf pentru acef talen f 6J0 co ni se aducl aicl la arata ci s'ar fi ceré-ad, atuncf. si j5t pe améniouti partile si Divanul Domnief mole. 1820, Marte 23.

Vel Loofa

(pecetea gespod.) Cond. XCV pag. 417.

Prea Inaltate Mmne, Mocanii eerï suditi ce s'al stelganat in vara trecata prin jadee, venind cafegi-basa al M'acial tale, si le implin6sca jafarile ce al arlitat ea li s'Eta facut, gasind si pe un Alexaadra Suteccia din sud Ialomita, ca vitela pornito la zalhanale, '1-al apilo it ca strinsire, si dea pose talen 601, ea cavint de

pagabl, caci ad isgoait oile unor sulitf de p:inuivara diipi sulutarile sale, iar Alexandra Sarecciu arkand ca el are p igabi ea stricaciunea ce i-al fiicut luat zapis si vie la Decembro 10 si se jadece si la puturl; pentra caro viind Alexandra la soroc, piritif nu s'al arkat a e;i in judecatit i ca jaluincl Alexandru, Marjal tale, arkand pr.cina, al cenit si se cerceteze la fata localuf, s'al orinduit jaiba la Legofetio, si Logofetia ai soris, din manca Mariel talo, la Duranélor ispravnicif judetului, si cerceteze si si 1nsci,ntoze; dupil care al venit alaturatele insciintirf, copriruptiíre ci, fata ca améndoué partile cercetand, art descoperit, ca suditif s'al gasit vinovatf si indatorati a piad stri-

www.dacoromanica.ro

417

ISTORIA ROMKNILOR

Pentru inlesnirea comunicatiunei i transportuluf marfei din Ardeal, s'a acta o Incercare de navigatiune fluvialä In 1819. caciunea puturilor i deosebit insciintéza, ca tot suditiI acoja, neurmand randueleI ce ari a fi arablatorI ca pasunea, s'ail pus In sita' de aii batut parI i ali filcut saele farii slobodenie, seati toeméla cu numitiI, sed'ònd statornicI pe subat, si

acum in primavara, nu vor sa so ridice ca s'A'f parlesca suhaturile, cácI la SurecciI, suhat neparlit na este bun; decI, randuiala isuditilor oerI nu este sloboda a fi statornicI la un loe, sa sada t6ta iarna, niel a bate parI sa faca saele, niel a se pune In sil a eu perdele pe suhaturI, care sunt trebuinci6se de sureccit, ca' se pricinuesce sureccilor pagriba, i precum suditil isI cauta dreptul lor, este cu cale ca i dreptul pain-entuluI sa se Implinésca, pentru care sil se dea luminata pernea catre cafegi-basa al AlarieI tale, ca dimprenna cu Dumn6lor ispravnicil judetuld, s implinésca de la numitiI, cbeltuiala stricacianeI puturilor, atat de an, cat si de estimp, i sä''I isgon6sca chipa suhaturI, ca si le capuiasca negutatorul, deosebit sil li se dea nizam a nu mal' face statornicie pe mosie seaii si,' faca saele fax' de invoire cu stapaniï, niel si se pue pe suhaturile de vite cu fataciune de oI, in sila, iar hotarirea Amalio la Mina ta.-1820, Martie Logofët.

163 Alexandru Nicolae Satu Voevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe.

Cu acésta anafora, a DumnéluI vol Vistierul, si ca apelatie Impotriva, esind inaintea Domniei mele jaluitoril oerI suditI chesaro-craescI, fiind fatil Senior Udrischi, secretarul cinstitef Aghentil, am facut Domnia mea cuviinciósa chibzuire, atta la cele ce se aran,' in anafora, cat si la cererile jaluitorilor, voind Domnia mea a se da sfarsit acestiI pricinT, ca despagubirea jaluitorilor, la cele ce in adevlir vor fi asupritI, oranduim pe al nostra cafegi-basa, larga impreana cu jaluitoriT la argtatele judete, i dupa cum le-ati fost facut despagubIrea la judetul Slam-Romnic, asemenea sii urmeze si la cele 1-alte judete a face despagubire, apticand pe vatasit de plaiurI i vamesil i arendasii de mosiI si altI slujbasT ; asijderea i pentra asuprirea ce li s'ají %cut la cantar, cand cantarit telemeaoa, si le faca' ianiiI euvenita despiigabire, spre a rimanea jaluitoriI intru t6te odihnitY, Insti, aia,t din col ce vor fi filcut jafurile, cat si din cei ce vor fi Wat asuprirea la cantar, carI vor vrea a se Invoi cu jilluitoriI, si se faca' Invoirea in scris, dand zapise unul la mana

altuia, adeverite de ispravniciI judetulul, iar cati vor dice ca ati a rispunde, in oranduitul mumbasir sil'I aduci aid, ca sI stea hita ca jaluitoriI ; poporuncim, oranduitule mumbasir, si fact armare intocmai.-1820, Ianuarie 20. (pecetea gospod.)

Ved Logofét.

Cod. XCV, pag. 182.

Prea Inaltate Dòmne, Suditil oerY. SacelenI, prin doui jalbI ale lor, ce le v'éduiti scrise, din la 1818, Septembrie, si date de catre Domnul Ioan Caragea, ail ficut doui cererI, adeca, intru una dic, cii li Meta Inselaciune de catre ceI cu Istorics Ronsdnilor de P. A. Urechia.

www.dacoromanica.ro

SzeoLui XIX. Tom. 111.-27.

418

V. A. UttEC1111

Romänul neguldtor brapvean Gheorghe Aron ail cerut voie ca sä pogóre marra pe apa Oltulul : sitride de prin piafan', i cele din camp, In curgere de tret ant, ca cantarele ce ail tras telemeaea, fiinda-le aiarul mat mic si le-al mancat la suta de telemea, 15-16 oca, si pan la 23, cuan(' pentru acésta, ca cu mijlocul ce s'ail urmat la plaiul Prahova, ca mumbasirul ce ati fost s li se faci despigubire, in dosul acestet rálbt, li se (14 porunci, ca prin oranduitul mumbasir domnesc,

sil se in un cantar pecetluit s mérgi, si prin ajutorul ispravnicilor, sll hiel cercetare jillbei acestia, fasi ca piriil, atat prin alta dove4I, cat i prin blistem, si dovedindu-se arätarea lor adevärati, di adecá charit, vrénd si't insole la primirea telemelet, aii ficut cantare mal niict docta cantarul, acel luat de aidt. de mumbasir ; ten acea pagaba' ce se va dovedi in adevär ci, au cercat jiluitoril, si o implin6sci, lar neodihnindu-se vre-o parte ca cercetarea ce se va face la lata loculuI, aduci la Divan ; osebit, in cea de al doilea jalbil, iarist se plan si j'atiese pentru falda]. plaittlut Teleajenulul, din sud Sane i vamesit din acel judet, cat i altt dregiátort din trel judete

Ialomita, Buz6ii, Siam-Ramnic, cit tret anI de Ole sunt de cand pitimesc jalar):

de col mal sus araiitt, i unde nildäjduia, ei dupi intecmirea ponturilor nizarnulut ce este hotirit, spre a fi de bite apérati, eI impotrivi, mal 1.'66 ati fost pigubitt si pridatI de citre numitit, fiind-ci in penturl este poruncit, vitafal plaiulut a le lita un miel dintr'acea vari si ait ca s de stanil pe vari, iar mal sus numital vätaf, le-al luat impotrivi cate un galben de talen l 14, iar de la alta. cate 2 si 3, ca cuvint de avaet al multa domnesc ; li s'ati luat de claro vitast si dout miel de stani, care plata miel al pe talen l 5 ; li s'aii mal luat cate talen l 10 de rivas de drum, do un om ea calai, iar nu doui5 parale, cum art fost de obiceni ; cum si pentru milaial ce '1 duc la ciobant, li s'ail luat avaet, cum si de varnesi li s'En:1 luat cate parale 12 si 13, ca nume de avaet al lor ; asemeneo apucat un Alexandra, din sud Buz6d, si

jibia si el in prieina oeritulul, avénd vitelo plitite, dar ca viclesug luand rivasele de la ciobaul, apucat de lo-ati luat ali eerit, dará' de alte jalan' ce le-ail ficat acel cipitan i alta: dintr'acel judct, ce prin osebit catastih it vor ariáta, cerand i pentru aceste jafurl, ca tot mumbasirul ce a fost in pricina

ca impreuni ca vechilit lor, Gheorghe Pela si Petcutu Albuletu, se faca implinire de tóte celo arkate in dosul acestil: v6(juia ponunca a Dommilut Caragea, cu mumbasir si mérgit la judeteIe ce se arati printeacésti jaiba, si prin scirea i ajuterul ispravnicilor aI judettilut, fati ea vechilit ráluitorl i ca un oin din parten cinstitet A.gentil, i ca col ptritt, si faci cercetare ca deamilruntal, atat prin alto dovegt, cit i prin carte de bl'istem,

si cate dintr'acele ce arati prin jaiba lor, se vor dovedi hiato mal' mult de la

jä'luitorI, peste coprinderea ponturilor ce sunt date pentru nizamul oerilor suditt, din 16t 1815, cum si peste coprinderea ponturiler si a tarifet vámilor, sit. urmeze oranduitul mumbasir a implini jiluitorilor acea luare roa, pana' la un ban, iar f6maind vre-o pricini de neodihnii cu cercetarea ce va face in scris, srt'I aduci pe ce): neodihnitl la Divan ; iar in urmitoral lét 1819, Junio 18, iaris): *uní anafora a Dumnélut vel Logoliátul de la Depertamentul sträinelor pricint ca ai6tare citre Muíria ta, ci compania oerilor Sicelent suditt prin vechilif lor trimist do Gheorghe Bola i Petcut .Albulet ca jalbil acolo pe Oprea sin Oprea dail cätre Mina ta, alliturati ca nota cinstiteI AghentiI pentru vitasit de plaiurl

www.dacoromanica.ro

iSTbilIA ROMINILOtt

410

Milotiiu Bojiiu. 16 Alexandra Nicolae Sutu Voevod i gospodar. Zenzle Vlahiscoe.Fiind-a Gheorghe Aron, negutatorul AustrieT, pog6ra din téra nemtésca pe apa Oltuliff, un ceast ca marfa, poruncirn vatase de i yams)." i arendasa de moi i altor slujbas`i din cincl' judete Secuenl.',Prahova, Slam-Ramnic, Ialomita, jäluindu-se ca. de la let 1815 inc6ce, a patimit de la numitil" ¡afar)." i asuprirI, cerénd cinstita Ighentie, ca sa se facä cunoscute

Inältimef tale, While lor, cat si cele de rnal: sus arkate peruna din let 1818 Septembrie, care stint date de Maria sa loan Voda Caragea asupra pricinel, sjí se oranduiasca un mumbasir i un oranduit al cinstitel AghentiI, si jaluitorii ca ca carte de blastem sa le faca implinire ; la acesta anafora peste 7 ile, véduitl in dos porunca Marie): tale coprin16t6re, s merga cafegibasa al Maria'

tale, la judetele ce se arata inteacésta anafora, si prin ajutorul ispravnicilor, fa tä cu tke pärtile, s'a faca cercetare, atat prin alte dovedi", cat i prin carte de blastem i cate se vor dovedi mate de la jaluitorY peste oranduiala suditilor

°ell, cum si peste coprinderea ponturilor si a tarifel" vrunilor, acea luare are aduca sä le-o implinésch oranduitul mumbasir, iar care nu se va odihni la Divan. Mal" v6quiti iarasT si alta anafora tot a Dumnélul: vol Logofkul al strknelor pricinT, in urma cu 12 dile, i cu acésta coprindere, cum a oerit Saceleni prin cinstita Aghentie cGr ca dou'é jällA ale lor, una catre Maria ta, si alta pe la trecutul let 1818, Septembrie 23, pecetluita, care ail fost dat'o Domnulul: Caragea pentru pricina de paguba ce li s'ail flout in let 1815 cu lipsa cantarului de catre negutateril casarl", cerénd cinstita Aghentie, ca sa se insarcineze tot mumbasirul ce este oranduit pentru madeaua jafurilor de la vatasil de plait'', a le implini ceca ce li s'ati luat ca asuprire de la acesta madea ; la care anafora se da intarirea Mariei tale inteacestasT chip, ca primita fiind Marie)." tale rugaciunea oerilor, se oranduesce cafegibasa al Marieï tale, carele ia de la Vistieric cantar pecetluit, sä merga la judetele unde se vor fi afiand pârììi casari" i prin ajutorul ispravnicilor, fata ca t6te pàri1e, atat

prin alte dovelT, cat si prin carte de blästem i dovedindu-se arkarea jäluitorilor, s'ati näpastuit la cantar in let 1815, tag acea pagaba s le-o implinesca iar neodibnindu-se vre-o parte srel aduca la Divanul Maria. tale. Dupa acestea

dar de mdf sus arkate anafora'e i jalbl ale suditilor, face acum pretentie cinstita Aghentie prin Dun-maul Senior Udrischi secrelar fata ca unul din vechilil suditilor din Ardeal, c aceste doug madele ale suditilor

neluand savérsire, cer sa bine voescl." M'Aria ta a se orandui murnbasir de izn6f1 meargä pe la judetele ce sunt arkate in jalbY si in anaforale, ca s le faca

implinire, insa despäpubirea o car la tke sa se descopere din let 1815 si pana In let 1819, adeca pe 5 ani de rand, care cerere dindu-se de Maria ta in chibzuirea singe): Marieï tale si prin anafora sa ark, n'am lipsit dar dupa, porunca a cerceta si a intra in teoria provlirnelor ce din inceput facut suditil asupra acestor madelo si le vëduiil Impotriv i neasemanate cele de atundi ea cele de acum, adeca jaiba suditilor cea din let 1818 prin care se jaluesc pentra casarf, (lie adevgrat intro cererile lor, cli li s'ail facut inselaciunt de casari si de amesf in curgere de 3 anY, iar porunca ce li se da la acesta jalbä de Dorunul Caragea poruncesce mumbasirulut ca sil le faca cercetare cil implinire far.A a prosodiiarisi vremea anilor ; asemenea si la jaiba ce afi dat'o tot inteacel let 1818 pentru vatasil de plaiii, iarási in adevk dic, di de treff

www.dacoromanica.ro

420

V. A. URECHIÄ

i cäpitanilor i vätasilor, supi5rare seati zaticnire s nu'I facetI, nicI sìI ceret1 nimic cu nume de vama, seail de alt avaet, ci acolo ande va deschide si va vinde, s platéscil vama cea oranduitä, dupd tarifa i ponturile vaineT, päzind tnsa randuiala ce ail alte marfurI ce vin din Diuntra priu trec'ét6re; i saam receh gpd.-1819, Februarie 9 1.

Narturile obligatorii, precum am spus deja, nu eraii

i

ele de

putinä, greutate pentru comercial*, pe 16,ngä, c'à eraii ocasiuni de exanI do (lile de cand patimesc, dar Domnul Caragea la porunca ce o da si la acea jaiba, iarasI nu prosodiiarisesce anil de cand sa se taca cercetare, ci noima

poruncil este, ca sa li se faca cercetare jalbeI lor ce o da in lét 1818, pentru cate jafurI li s'ad M'eta inteacel an peste nizamul oerilor ce s'ad dat in lét 1815, cum si cea dintéiti anafora a Logofetiel strélnelor pricinI aratit, ea cereroi suditilor este pentru cate ail patimit jalan l: de la 16t 1815 inc6ce, iar cinstita Aghentie ail cenit, ca s'a se faca cunoscut Mariat tale, jalbile i poruncile din 16t 1818, dupa care Logofetia a face cunoscuta stapinireI i havalea ca sit mérga

acum mumbasir si cate se vor dovedi mate i urmate impotriva ponturilor a tarife): vamilor, sit li se faca implinire i tarasl i acésta judecata nu prosodiorisesce aniI i vremea de cand sa se faca cercetarea, premia si Maria ta la intarirea ce daI la acésta anafora, asemenea nu se prosocliorisesce, cum si intru cea de al doilea anafora, iar a acestii LogofetiI v&juiti, ca cererea suditilor

care ad facut'o pentru casarI in lét 1818 pentru pagaba ce li s'ad facut in

lét 1815 din pricina cantaruluï, cere cinstita Aghentde, ea sa li se implinésca suditilor cele ce li s'ad luat cu asuprire ; la care anafora iardsi intarirea Marie tale este data, dupa anaforaoa judecateI, a se face cercetare de murnbasir ce napastaire la cantar li s'ad facut jaluitorilor in 16t 1815 si aceea sit li se implinésca, séii neodihnindu-se vre-o parte, sa'l aduca la Divan ; asa dar dupa coprinderea acestiI poruncl de la acésta anafora, parerea singa' Mariel tale este, sa se oranditiasca un mumbasir, cu. porunca Mariel tale, co. coprindere,

ca pentru cate casara' din 5 jadee adeca SecuenI, Prahova, Ialomita, Buz.611, Siam-Ramnic, vor arta suditii cd, nu s'ad facut cercetare napastuirel cantarulta ce li s'ad famt numaI in lét 1815 pe aceI casarI aduca aicI, ca sa se faca cercetare pricineI la domnósca llärieI tale Vistierie, iar pentra jafurile vatasilor de plaid i ale va iieiior i ale arenclasilor, do care s'ad plans in lét 1818 si lea:I Wat prosodiorismos stapanirea prin porunca ce s'ad dat chiar fricut napastuire inpotriva la jaiba lor, a lo cerceta de cate adeca li ponturilor, ce s'al dat in I& 1815, acele jalan t si la cate din judetele de mal: sus arkate nu s'ad M'out cercetare, fa se faca acum cu porunca Ma'riel talo prin mumbasir oranduit, iar nu pe mal' mulI anI, i ca ceea ce se vor dovedi napastuitI sit li se faca implinire pana la un ban, séd cand vre-o parte nu vor rsémanea odihnitI din fata loculca sa'l aduoa aicI la Divanul Mario): tale, si col ce va r6manea de judecatil va plati treapadul i cheliuiala mumbasiruluI, iar hotarirea Amarle la Mafia ta.-1819, Decembrie 28. V el Visan., 1. Cod. XCVI, pag. 13.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

421

ploatare a acestora, de agentiI cal-1 acele hotärail narturl. La capitolul Edilitatel, s'ad adus cate-va narturi. Ad i ne märginim; a aduce in nota' pitacul domnesc din Iunie, 1820, pentru stabilirea de narturi la primele articole de indestulare i prin judetele tèrel, ceea-ce nu prea s'a prac-

ticat peste tot, pana aci In Bucuresci, la Septembrie, 1819, se hotärl pretul panel la 4 parale oca, bine cdptet fi alba" 2. I. Eaci acest pitac : Zemle Vlahiscoe. Necontenita fiind ingrijirea Domniei mole, pentru hrana supusilor nostri din Vita téra, a ft cu indestulare, i sa depirtam ttíti lacomia color ce sunt narivitI a metahirisi feluri de chipurI, spre al lor folos, scumpind rindarea do pane si do carne, care este cea maI maI trebuincidsa hrana a obstieI, dupi ce am dat, Domnia mea, nizarnul cel cuviincios, aicl in domnescul nostru oras, Bucuresel, nu am pregetat, tot Cu aceeasI ittbire de dreptate i cu libov catre supusil. nostri, a face acésta ingrijire i pentru ceI ce 15cuesc pe afaril, .in judetele tireI; drept.aceea dar, oranduim pe In 5 jadee: Slam-Ramnic, Buzìí, Saac, Prahova, Ialomita, volnicindu-1 printfacésta dornnésca n6stri carte, ca morg-èml la nurnitele judete, si. se arte

int6iti la Dumnélor ispravniciI, unde aduand pe col mal alesI din 15cuitoriI acelul oras, adecrt, boerI, orisanI si ea mal' de frunte negutatorY, fa Cu celara' si brutara, s'a faca socotéla eu bulla' cumpanire. atat a carnel, cilt panel, puind inainte preturile cumpiritoreI, dupa cum se politifsesc in partea socotind i cheltuelile, ce in adeviSr -vor urma, ca burla dovada, &inda-D.-se i cuviinciosul castig, srt intocrniasca i srt hotiirasca cu chibzuire do obste, si ca primirea macelarilor si a brutarilor, pretul cel adevërat si drept,

atát al carneI, cal si al panel, care acest pro, are si se urmeze pe 6 lunI, incepéndu-se de la di ìntêití, a viitoruluI August, fiind la sfarsitul exameniel, iarasI ca osebit nizam, cu multimirea si a vinditorilor si a cumpIirabrilor ; inteacésta tusa diiastimi de 6 lunI, poruncim Dorania mea, ca nimenI 1ntru

nimio, sil nu fie supiratl micehril i breara de catre dregatoril judetelor, mi niel un fel de chip, ci sii aibil bulla pace despre toff, urmandu'sI datoria Ion, fara numaI cand impotriva urmand, vor face viclenie la cantar, sean "Mea va fi nec6pta i preista, atuncI, dupi m6sura vincI lor, si le dea zabitiI nizamul cel cuviincios, spre Indreptare. Poruncim dar, oranduitu-le al DomnieI sretI deschill ()cha' a pune in lucrare acésta poruncii, ca t6ta credinta, spre a riknanea licuitoril multamitl la dreptul nizam ce se va da dupil voluta Domniel mele,i intorcéndu-te, si aducl Domnief molo in scris preturtle panel qi a carnei, sub iscaliturile acelor boerI orasan1 i negutitorI, ca carl dimpreuna vor face chibzuirea, ca s'a', se faca caidu la cautalaria Logofetiel Divanulta Domniel mole, i saam receli gpd.--1820, Iunie 26. Vel Logofét. Cod. XCVI, pag. 161.

Asemenoa porunCI s'ai fama si la aceste ari5tate judete : Vlasca, Teleorman, Darnbovita, Argos, Muscel, Olt, RomanatY, Valcea, MehedintY.

2. VedI cod. XCII, pag. 444.

www.dacoromanica.ro

422

v. A. URECI111.

Fluctuatiunile pretului cgrnei «ad motivate de faptuirile in Ora a surecciilor §i a adunärei oilor de saigialic. Mari abusan i se comiteail

in aasta privintä ' Apoi fixarea unui pret derizoriii pentru oile Mumbaelei, a Tarigradului, constituia o grea näpaste pe crescètorii de vite. AL Sutul ce'! dreptul cauta, in 1820, sä mai staxpéscA abusurile saegiilor §i a 6menilor lor i s'A urce Cu ceva pretul de cumpl4r6tdre fortatel a 1. Publicara la t6te judetele pentru treeerea rcimatorilor in téra nemtéscli a vitelor mart in téra turcdsca. Dumnév6stra ispravnicilor ot sud sänatate. Fiind-ca pentru trecerea ramatorilor peste hotarele tereI cum si a vitelor color mar): de hranä ce trec tu Ora turcesca, bez cele ce se tae la Zalhanalele de acolo, in trebuinta capanuluf, s'Eta dat osebit nizam, ca cumparatorul séLi oranduitul cu ingrijirea acestiff huzmet nu numai sa fie cu OVA privigherea a nu cerca nimenea din cel ce se negutatoresc ca asemenea vite catusi de patina' napastuire de catre cinevas1 sub vre un fel de numire, ci inca si cele legiuite darl' ce se urmezil pe langa ale huzmetulia ;ivaeturl s'a aiba a le primi insusl la schela pe unde se va face trecerea i apol s'a aiba a da dreptul fies-cäruia, si ca acest m jloc cunoseend fies-care, cii mima): cu un obraz are sa'si desfaca socotéla, sä se inlesnésca intra urmarea negutatorieT Erg de a cerca vre-o nedreptate, precum pe larg se coprinde Vota intocmirea acestui nizam in cartile cele slobode ale Domnief mele, f3e se vor da la mana oranduitilor pe la schele. Drept accea se face cunoscut i Dumn6vóstra, ea ivindu-se oranduita si la acel judo cu cartile Domuiel mole, precum s'ati dis, sa se urmeze Domnesca nóstra porunca intocmai

dupä nizamul ce s'el hotarit, dandu-se si din partes Dumm'ivcistra tiita mana de ajutor la cele co va cere cuviinta, spre ferirea Ricuitorilor §i. a altora ce se vor neguratori ca asemenea vite de &atila orl-ce bantu.re i nedreptate, pentru ca de si dat tótii ingrijirea asupra huzmetarulia, dar si Dumnéy-Costra ca nisce dregatori al judetului, suntetY datort sä fitl ca tHa' bagarea de stlimrt spre incetarea relelor armar): ce se fa:coa pan i acula de catre unii alta fära de euviinta, intoemai veti fi urmatorl trimitÉind i respuns de piimirea poruncilor i fiti

Martie 15.

S'ají adäogat la judetele ot preste Olt vorbele : tot de la numitu oranduit, avetI sä ve luat'i i Dumnév6stra acei cate banI 24, la o ~che de ramatorI ce vor trece peste hotare prin schelile acelui judet. Tot la ariitatul semn s'ati adäogat si la Dumnélta Caimacamul : i M'infamia

tot de la numita oranduitI dardo ce sunt hotarite pe Orna caimacamieï, adeca Po banl 48 de la o pereche de ramatorT, i. Po parale 60 de la fies-care vita mare ce vor trece pe la schelele acelor 5 judete. Cod. XCVIII, pag. 942,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINIL OR

unel

423

Comerciul täièrel de vite la Salhanale d'a ocasiune la diverse

acte, ce le dam in note I. 1. 16) Alexandru Nicolae Suta Voevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe. Primita, fiind DomnieI mole azlésti' anafora a Dumnéld. vel Vistiera, o intarim Domnia mea si hotarim, sa se faca armare intocmal, precum mal: jos se coprinde.-1819, Aprilie 18. Vel Logoftt.

(pecetea gpd.) Cod. XCII, pag. 32.

Prea intatate Ddinne, Dupa luminata porunca Mariel." tale, ce mi se da la ac6sta jaiba a treT negutatorl" surecca din sud Romanati, ca plecilciune ar6t Mariel: tale, ca la trecuta luna luï Martie Duinnélifi Caimacamul CraioveY, prin insciintare catre luna ta, corea a se da slobodenie lai Mateiu Hagi Giolea, anal din jäluitoril: acestia, ca sii zidéscá" zalhanale In marginea orasuluI CaracaluluT, la care i dat respuns, ca, douë zalhanale, ce se afta la Craiova, una a luT. H.agi Enus

si alta a pitar uliff Ana, sunt indestule pentru tilierea vitelor ce se string de catre negutatorii: judetelor de peste Olt, si datl chezasie printeac6sta jaiba a lor, cii vor piizi oránduiala acej: negutatorI fra.' de cusur. De aceea, ca acest fel de siguranta, nu este spre vatamare a face i el' zalhana ruma la local ce arata, si de se va gasi ca calo de catre Inaltimea ta, i se va da slobodenie ca sa-sT faca zalhanaoa fin á poprire, pizind ìnsi legaturile, ce prin jaiba lul" se arata, pentru care si aiba a da si osebit zapis la Vistierie ca asemenea coprindere, care si stea in tart vremea la calemul acesta, spre a se putea pazi cele ce de sinesï se léga, i cum va fi porunca Mario)." tale.-1819, Martie 28. Vel Vistier.

Alexandru Nicolae Satu voevod i gospod. Zemle Vlahiscoe. Prea Sfintia ta parinte Mitropolite, Sfintia v6stra parintl. EpiscopI i Duranév6stra cinstitI i credinciosi velii boeri dregatorY al' DivanultA Domnia mele, impreuni si ca Dumnéta biv vol Bane G-rigore Bráncovene, epistatule Spatariel", Dumn6ta biv vol Bane Grigorie Ghica, sosia(' i vreinea saegiláculu'i, ce dupa vechiul obiceia se urméza in Ora, pe tot anal, dat intru chibzuirea Dumn610. vel Vistierul, spre a se Intocmi ca cel nra! bun si folositor mijloc pentru llícuitoril tëreI, dupa care si pornindu-se DumnéluT prin tóta ravna, intocma. Upa ceea ce se cero de la. a Dumisale datorie si credintri, ail urnit mijlócele si Marea ce se coprind inteacésta alaturata anafora, carea intru ades'ér se minósce a fi folosit6re obstiei. DecI, poruncirn Domnia mea, stringendu-v6 ca totii la domn6sca n6stra Curte, s'A luatï sub vederile Sfintiilor viistre i Dumnév6stra chibzuirea si lucrarea Dumnélul vel Vistierul i si ne arkat'l in scris prin anafora cele dupa cuviintìí, tolco pisah gpd.-1820, A_prilie 2. (pecetea gpd.)

Vel Logof'ét,

yo. XCV, pag. 410,

www.dacoromanica.ro

V. A. URECHIA

424

Ne mal t'emane aci sá aducem acte relative la robirea ora§elor domnesci Ploesci, Ro§il-de-Vede i Tèrgovi§te. Iti Alexandru Nicolae Sutu voevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe Citindu-se inaintea Domniel mele acésta obvtésca anafora a parintilor ArbiereY, impreuna ca Dumnélor velitiI boerl, am cunoscut i invi-ne Domnia

mea ravna cinstitula si credincios boerulul DomnieI mete vel Vistierul, ce ati arkat asupra acestiI pricinI, carele puind in rnijloc saegilacul, ati adus la o osobita filotirnie pe ceI ce metahir;sesc acésta tréba, incat att evit pret nenadajduit, cu mult folos al likuitorilor, ce 'fati statut alta data; de aceea dar, primind i laudand Domnia mea silinta DurnnéluI, intarim Une cate in osebita

Dumisale anafora ne-ail arétat si poruncim Dumitale vol Vistiere, s'a facI trebuinciósele cal): ale Domniel mele, de saigilac, pe numele CaminaruluI Pashaloglu, celta' ce s'ah arkat ca mal mult pret la cumpiiratórea oilor, arkandu-se inteacele cartI i trebuinciósele ponturI dupa obiceiii, dar irisa si fie sub a Dumitale ingrijire, ca nu cum-va s'a se faca macar catusI de putina sup6raro In vre-un fel de chip Pkuitorilor de 6menil ce's1 va orandui numitul saegiu asupra cumpiirät6reI oilor, ci sa se pazésca odihna lor infra tote, intocmaI chipa vointa DomnieI mele.-1820, Aprilie 4. (pecetea g-pd)

Vel Logofit.

Cod. XCV, pag. 440.

Prea Inaltate D6mne Dupa luminatul pita° al WarieI tale, scris de la 2 ale urmatorulul Aprilie, stringéndu-ne cu totil la domnésca Mario): tale Curte, am cetit anaforaoa DumnéluI fratelul vol Vistier, coprindetóre, ca puind saigilacul intre Dumnéltá. Ca, minarul Pashaloglu i Dumnélul Pabarnicul Zaman, le-ail arétat la améldoI, cL cel ce va da mal mult pret, acola vi-1 va lita urmand Dumnélui

la acesta intocmaI dupa ceea ce se cero de la datoria Dumnéluï, asomanata bunel vointe a InaltimeI tale vi chipa acésta peste pretul ce s'ati armat in anal trecut, dupa a tale milostivnica hotarire, ati maI adaogat Paharnicul Zaman in cel dupa urniä pret la oile de starea intéia Po alto parale 28, impotriva carora mal adaogand i Caminarul Pashaloglu inca cate o para la 6ie, la cele de al doilea stare s'aii protimisit i aii rémas saigilacul asuprä''I, fiind mal fértos cunoscut si din anul trecut ett s'ah purtat ca tka oranduiala cinstit, fara de a pricinui vre-o nä'pastuire. Dinteac.este téte se intelege ea oile de starea inteili aii sa se platesca cate talerl 9, iar cele de al doilea stare cate talen 4 parale 21, pret cuviincios i folositor catre Monitor:1, pentru cayo si laudam ravna i lucrarea DumnéluI fratelul vol Vistier, dar dupa chiar a Dumisale marturie, ce se coprinde inteacésta anafora, intelegénd ca totil si la acéstä pricina buna i milostivnica cugetare a InaltimeI tale, Ultra semnul de multamita atat din parte-le cat si din parten santero. rugkorl. catre milostivul Dumnedeil pentru t6te fericirile cea &Miel' intru t6ta buna petrecere a Ináltimel tale.-1820, A.prilie 3. Al Ungrovlahiet Dionisie, Gherasim Buzefi, Grigorie Brancoveanu Barbu Vactirescu, Grigorie Bgeanu vel Vornic, Constantin Samurcaf, Gheorghe 815tineanu, Gheorghe Filipescu, Constantin Pilipeseu vel Vornic, lordache Golescu, Grigorie Ratea vel Vornic, Constantin Golescu vel Logofrt, Constantin Ca'mpineanu vel Logofrt, Dumitrache firisosco'eii ve! Logofit.

www.dacoromanica.ro

425

ISTORIA ROMÀNILOR

Al. Sutul dt, la 12 Martie 1819, dupd stäruinta Moruzescilor, un notl hrisov de reinnoire a stäpAniref ora§ului Ploescii, cel funda de Alexandrzs N. Suful Voevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe

Primita fiind Domniel mele cele ce se coprind inteac6sta anafora, poruncim Dumitale vel Vistiere, sa se faca trebuinciósele poruncl ale DorunieT mele pe numele CaminaruluT Pashaloglu, cu ponturile cele obiclnuite si cuviinci6se asupra acestiI madea a saegilacultiT, avénd Dumn6ta tot felul de ingrijiro, ca sí nu se faca 16cuitorilor catusT. de putin jafurI i nedreptAtI din partea oranduitilor saegil seail a 6ruenilor lor.--1820, 111artie 27. Vel Logopt. (pecetea gospod.) Cod. XCV, pag. 418.

Prea Inaltate D6mne Parint6sca ingrijirea InAltimeI tale pentru folosul obstieT este cunoscuta patrieT nóstre prin multe si netAgAduite doveql, i ail indatorat pe supusul norod la dragoste i cunoscintA fiiasca; inteacésta scurta vreme a pArintesceI M'aria tale Domnil, num6rana noT singa° Mariel tale atatea ispravl folositóre obstieI, cate niel anal din procatohil InAltimeI tale, in multì vrerne domnind, nu s'el 1ngrijit a face una din cele marT facetT de bine ale InAltimeT tale. Dalla dreptate se p6te socoti i crescerea pretulul oilor color ce se trimit pe tot anul la Imp6rAtesca cetate, cacI i acesta vederat se aduce la intelépta epistasie, prin care al' bine-voit Maria ta sa otcarmuim ac6stií pricina, poruncindu-ne s'a se protimis6sca i sa fie saegití cel ce va cresce mal mult pretul oilor. Dupa ac6sta domn6sca porunca a Mario): talo, chiämand eu sluga Mitriel tale pe col

ce voia sá ia lucrul acesta, adeca pe DumnéluT Caminarul han Pashaloglit pe DuannéluT Paharnicul Zaman, i puindu-le inainte saegilacul la acela carel va da mal mult pret, s'ají 1ndemnat numitiI la maT multa intrecere i inteacest chip la oile de starea int6i6, care se vindea cate 8 leT, iar M'Aria ta in anal trecut aI savérsit a se maI adAoga inca -12 parale, Paharnicul Zarnan ati maT adaogat acurn alto 28 parale, iar la cele de starea al doilea, ce se vindea cate 4 leí, Paharnieul Zaman ail mal ad5ogat alte 20 parale, pretul cel mal' de pe arma, dar fiind-ca Caminarul Pashaloglu au dat adaos inca cate o para la oile cele de al doilea stare, s'ail protimisit Dumn6luI la saegilac; de ar fi fost mal multl. mustereI la madeaoa acesta, p6te i adaogirea s'ar fi facut mal. multa, cu tóte acestea, in luminate lilele Ilariel tale simtitóre osebire ati v6dut Ora

si han' ac6sta adaogéndu-se la oile de starea int6i6 un le6 si la celo de al doilea 21 parale ; are i acest bine otcarmuirea ce s'el facut la acest lucra, ca

ailr6mas saegiu. iarasl Caminarul Pashaloglu, oni ca acest fel de randuiala purtarl, in cat de ar fi dat altul i mal mult, iartiT DumnéluT trebuia s'a se protimisésca, cAcT din cercare s'O dovedit, ca mal mult decat or1 carel altul se feresce de sup6rarea 16cuitorilor ; asa dar s'ad saversit domn6sca Mitriel tale porunca, spre mal multul folos al domnekii AlAriel tale ferT, i ntt lipsesc a ar'éta printeacésta proa plecatil a mea anafora, iar hot'arirea cea desrtvérsita fémame la

Malta intelepciunea 11Ariel tala-1820, Martie 27. Vel Vistier.

www.dacoromanica.ro

426

V. A. URECHIA

Mihal Vociä. Vitézul, in fav6rea ginerelui Banului Ianache Moruzi, care Prin acest hrisov se amintesce de vechii

era Beizadea Costache Caragea

1. Hrisovul luminatulul Costache Beizadea Caragea, pentru PloescI. Luminatia sa, Beizadea Costache Caragea,. facénd cerero i rugaciane, ca sà intärim i Domnia nóstra, domneseile hriso've ce are pentru mosia PloesciY, ca orasul de acolo, care ii stint date de zestre de casa Aposatulal beer, Banal Ianache Moruz, sacral Luminatieï sale, am cerut sa ni se arRe acele hriscive, ca sa le teorisim i sa le vedem insine Domnia mea coprinderea lar, i v'éclu.m maI intéid un hrisov al ré'posatulaï Domn Alexandra Veda ipsilant, scris in lét 1775, ca coprindere, cä rëposatul Banal Moruz; atIdndu-se de ném rudenie a DomnieI sale, si casatorit intr'acésta teara, fara avut de mesa si acareturI cu care se pot tinea casole boerescl intr'acest pitirant, dupa cea dosilvérsita paten) i volnicie ce ail Domnil asupra lacrarilor scaunuluI Domniel si dupä pilda si altor rëposatY DomnI de mai inainte, ail ha,'razit si Domnia sa numittiluI rgposat boer, mosia PloesciI i orasul i cu satele ce sunt pe densa, ea o rnosie ce pitnä atuncI era sloboda domnéscrt. MaI v6cjam i alt hrisov al rëposatulaï Domn, Nicolae Vrocla Caragea, scris in lét 1782, cu co-

prindere, ca prin eercetarea pärintilor Arhiereï si a tuturor boerilor velitI, cart prin adunare deplina, in multe randarl s'ati facut, de fatá fiind i oräsanil PloescenI, s'ati vò'qut, cà dupa dreptate darul este bun Meat de Domnia sa, Alexandra Veda Ipsilant, dapä puterea ce ail Domnil pentru tóte darurile, care fac maI vértos la acest fel de obraze marl' de cinste si rudenie alt1 LuminatI DomiLi, cdnd atuncI, macar ca s'ad v5ciat ca Domnia sa

Alexandra Veda Ipsilant in lét 1781, adeca peste 6 anl in arma hrisevaluI ca care dilruisa rëposatuluI BanuluI lloruzi, prin alte hris6ve ce ad fost data

Dornnia sa la mána orasanilor Ploeseera, aU fost deosebit orasal cti crIt-va loe imprejur, ca sa iémde iaras1 slobod domnesc i sa se hrainésca oriísriniI far' de vre-o dare de obiceiurile paméntultil, iar cea-l-alta mosie, ca casele co vor fi pe Unsa, s'ail läsat a fi tot in stapAnirea r6posatului. BanaluI; dar r6posatul Domn, Nicolae Veda Caragea, arata, cà din cercetarea ce s'ad facut atuncI, s'ail pliroforisit ca acésta mosie PloesciI, ca orasal dimpreuna, aU fost slobodri,domnésca,

i mai inainte din vechinie: rposatii DomnI randuiail boerenasI de

stringead dijrna si o aducead la jicnita domnésea, faril nunial de la dodé bresle de 6menl, din ceI co Theuia pe acésta, mosie, ce le (lie 1?osii de féra §i

fiind-cal ar fi avut sinetarY domnescI pentra apkare, aceia numal ar fi fost ap6ratI de dijina si de claca; pentra care aceste némurI privileghiate, arata facènd cercetare ca boer ráaduit la fata locului, preeum i niel in Divan, aducènau-se i cercetdadu.se, s'all dovedit ca numaI lude 14 sunt din orasaniI vechI, RosI i CalarasI, carI s'al la'sat a fi apératI de dijma i de claca, iar pentru a daralul scadere, ce s'ad fost face in urinal de Domnia sa Alexandra Veda Ipsilant, lásdndu-se °rasa' osebit, iarilsI pe chipul scaunulaI domnese, chibzuind Domnia sa rnijlocul al care ail avut orasanil acest oras, s'ad pliroforisit ca n'ad fost dat lor infra desavérsita stapdnire ca pämêntul, ca p6ta face orI-ce vor vrea cu ansal, ci numaI s'a' se hranésca pe ansul acel vechI oraani, Rog i CalarasI, precura si in cele de pe urnia hrisáve ale DomnieI sale Alexandra Veda ipsilant, ce li s'ad dat orasanilor la scriderea daraluI, nu li s'ail dat orasal ca mai multa stapdnire cleat îutêití, adecri

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

427

stärdni al oraplui Roi i alleircqii. Al. Sutul ordond ispravnicilor de Prahova «sh supuneti pro Ploescenl §i fär' de voia lor a fi urmätorl dupá acest hrisov». pangintul, ci iarasY cum ail fost slobod domnesc, maY dinainte, s'ail läsat sä se

hranésca intr.6nsul si cum el nu pot lilcuitoril: Ploescenl, pe 1ngri acea

ce ail avut Rosa. si Calarasif, a staprini i päin6ntul ce este domnesc slobod mila acestor ce s'aii dovedit ca se trag din RosI i CalarasI, nu o strica Domnia

sa, ci 'I lasä a fi apkati de drjmärit si de clacri, iar orasul cel lasat de Domnia sa Alexandru Veda Ipsilant slobod dornnesc, cu aceeasI domnesca putero ce are si Domnia sa asupra lucrurilor domnescI, il driruesce i Domnia sa reposatu-

laI Banuluf Moruz, dinipreunä' i cu acea parte de mosie, ce se osebesce itnprejurul

orasulut Mal -Adam i alt hrisov al rZiposatalut Doran Mihail Sutu Voevod, din Domnia dint6iii, scris in lét 1783, cu coprindere, cri gaud venind ca jalbrt veneticiI i ecAtoril in PloeseI i cerend sri aiba i of privileghiul ca ceI1-altl oräsani privileghiatY, nu li s'ail dat ascultare la rea si far' de cale cererea lor, ci s'ail izgonit. si intarind i Domnia sa buna stapänire a acestii mosil PloesciI reposatuluI BanuluI Moruz, cu tóta mosia nedejghinata intru nimic, afara namal din treI neamurI de 6menI ce se numese Roiï, CalarasiI cainaraseil', acestia sa se hränésca slobodI pe mosie, iar vindarea vinuluI si a rachiulul sä fie numal a namituluf boer, pentru Ca, cerénd Domnia sa acelor locuitorl strainI din orasul Pleesa sri ar6te vre-un sinet cu copr:nderea ca sit fie apkatI tuV, adica orY-cine vor locui in PloescY, dupa ce n'atl avut niel un sinet ca acesta, apoI insusl el ait märturisit inaintea Domniel sale, ca in sineturile vechl nu coprindea sa fie si pam6ntal in stilpänirea color privilegiatl, ce numaI apkarea a o avea ; i doosebit de acésta s'ail ar6tat cu dava impotriva celor-l-altY PloeseenY i n6murile color ce stint pHvilegiatl, cariI se trag din Rosa, din Calarasi si din OamäräseY, si de MO cu amändou6 partile fiind in Divan i-aii pärit, cri strainf si din adunatura fiind fär' de niel un cuv6nt corea a se face si ei privileghiatl sisri pornésca, in judeeatI do se pricinuesce atrita stingere i cheltuelI la toff, cer6nd dreptate, de a se infrunta, ca pótä avea odihna lor ; la care r6spuns de impotrivire n'ail putut avea PloesceniI, si asa Domnia sa fäcênd amerunta cercetare pentru totI acel privilegiatI earl: se olivine a 's1 avea privileghiul nestramutat, ail dovedit lude 19 si hotrtrasee, ca atät aceia, cat i altif ce vor maY dovedi in urma macar si lomee de va fi din privileghiatI, si va tinea strain orasan, sa alba tot privileghiul acela, i ei i copiii lor, ea sa fie nesupkatl de cIacri si de dijrna,

iar coi-l-altI de obste sa fie supusI la obiceiurile pitméntulut Am vut

alt hrisov, iarrtsl al DomnieI sale reposatuluI Mihail Sutu Voevod, dintru a doua Domnie, scris in let 1792, coprindetor crt stapámirea BanuluI Moruz pentru mosia Ploescil, dimpreuna cu orasul, s'aii urmat pe deplin intocmaI dupa mal sus arkatele hiisóve, päna cänd ail venit Mavroghene ca Domnia aicY in Ora, cänd atuncY, macar cii impotriva domnescilor hris6ve de mal nainte fä'r'

de cutv6nt ail aneresit acel har ce Fab' gasil Meat si intarit de treI DomnI si isteresind pe mai sus numitul boor de orasul Ploescilor, ail fost dat hrisovul suit tuturor orrisenilor din PloescI, de a fi privileghiatI deobste, adica si color ce li cadut i color co nu li s'aii cadut, ca caro ail dat pricing orasenilor de a porni jail* i atuncI intru cea de a dotiä Domnie a DomnieI sale. Dar fiiud-c4 cu prea inalta poruncil impWatésca s'ail aneresit pecetea lui Ma-

www.dacoromanica.ro

428

V. A. URECHIA

Ori eke amenintari face Al. Sutul Ploescenilor i prin acest hrisov,

ei nu vor nceta

urrnari drept6ti1e oraplui lor.

vroghene, nu s'ail tinut in sema, ce da acest hrisov al Domniet sale ca care anerisesce acel hrisov al lul Mavrogliene i intaresce iarast hrisovul Bantilaï Moruz, dupg cum si mat nainte la ce-1-al ti Domnt urrnat. Mat *UM si alt hrisov al Domnid sale reposatulut Alexandru Vodg Moruz, scris in let 1793, coprinletor ca, gasind Domnia sa tag mosia Mown; si ca satele ce se afla pe densa, harazite de Domnia sa Alexarklru Vag' Ipsilant (dupa volnicia ce ail Domnit pe lucrurile Domnesd slobode, la reposatul Banul lanache Moruz intru desaversitli stapanirea Dumisale i intärit acest han si de reposatul Nicolae Voevod Caragea i de reposatul M:ihail Sutul Voevod intru intéia Domnie i intru a doua Domnie a Domniei sale, ì viind atund orasenit ca jalba care Domnia sa cerend orasul ca total intru a lor stapanire, area Domnia sa ott ail infatisat la Divan inaintea Domniel sale pe orgsanit Ploescenl, cu. reposatul Banul Moruz, cárora le-ati cerut i lor stt arete

hriseve de la Domnit vecht, sa, se yap, de ad fost harazita lor mosia acésta, de mat nainte, ca ca acesta sa se cunósca de ail putut Alaxandru Voda Ipsilant, a fi ca cale ham' acesta, la reposatul Banal Moruz, seil nu si macar ca ail aretat nisce copit de porund vecht domnesct netncredintate i ne adeverite de niment, dar cetindu-le Domnia sa cu amaruntul, all várjut ctt nict inteinsele nu coprinde, ett att fost i mosia dimpreuna ca paméntul, data lor, ca sa o stapánesca, ei impotriva o numese prin tole cartile tot sloboda domnesca, numat hrana sa'st o faca Calama', Rosa i Camaraseit, pe &in, far' de dijmg si far' de clacii, niel: ott scr;e tu acole copit, de a fi privelighiatt pe langa CáTära0, RoT i CamaraseI i alt1 orasant, totl catt vor fi si se -vor aduna streint dupg vreml, in Ploescl, ca 16cuinta, i asa pliroffirisindu-se Domnia sa ca ca un lucru. slobod Domnesc, aa putut i ail avut volnicie, reposatal Domn Alexandra Voda Ipsilant, a hä'räzi ande art fost buna vointa Domniet sale, care har ce s'ail facia °data, ca dreptul caveat al voluiciet, ce ail avut, neputilnd cot mat de pe arma, a'l aneresi far' de pricina vrednica si inca, 1ntärindu'l in urma i reposatul Nicolae Voda, Caragea, cum si repositu.1 Mihaiil inteamendoue domniile, aratg Maria sa, ca putut ea cuvent drept a strica patru hriseve a trot domnt, ce inta'resce si Domnia sa acel LTA cuviinta har i stápanirea Banulut Mora; atat pe eras, cat si pe rnosie i pe satele ce

se aflä pe densa, spre a fi desilversit stapan, hand de la totI cet-l-altt duma, daca i adetul pruivttliilor, dupg aseclamentul ce va face unman,' reposat bolor, ca un stapan, vencrend i numat vinurile i rachiurile sale, dupg privileghiurile ce all tott stapanit moiilor, avénd stapanirea i volnicia nu mime pe mosie, ce si pe orasul Ploescit, ca intru tete intocmd, sä urrneze ca stapanirea albg tete veniturile si folosurile pe deplin,fara mime acolo 19 lude, ce s'ag dovedit ca se trag cu adeverat, dintr'acele trot veal némurt, hotaresce i Domnia

sa a fi privelighiatI, ca sg nu dea niel claca, nict dijma, dupa coprinderea cartilor Domniilor sale, ce arata ett s'aii dat la mama° lor. Mal: veil= i alt hrisov al reposatuluI Doran Constantin Voda Hangeari, scris in let 1798, coprincjetor, cii macar ca Domnia sa Alexandru Voda Ipsilant, intru a doua

Domnie, iarast ail dat hrisov al Domniel sale orasanilor Ploescent, cu scaderea därilor, adeca ca osebirea orasuld, (land orasul in stapanirea orasenilor Ploescent, dar arata, reposatal Doran Hangeari, ctt prin anaforaoa Obstescil a pgrintilor

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

as

°raptlii-de-Vede 'Inca s'a luptat §i sub Al. Sutul, ca sä scape de sub stäpAniroa bisericei St. Spiridon-non din Bucuresci. Vechii Arhierer si a Damn()lor borerilor, s'an pliroforisit, c vechiul obiceiä al pilmèntului

ce se itrméza la häräzirile, earl: fac Domnir pe la nail altir pe lucrurile dornnose si mar vértos intarindu-se si pe altiT dor Domnr, ce ail stiltat in arma Domnulur ce ail häräzit, nu este nicr o pild a se fi stricat vre-o data' acest fel de dar, dupg, care obiceiii al pämëntulitr, s'aii ga,sit cu cale, ca chironomil Banulur Mora z stäpanescä ca pace darul desävarsit, adecä rnosia si orasul pe deplin, intocrnar dupä cum s'ati hilräzit Banulur Mora; prin hrisov domnesc, care dar s'ail intrtrit si de al p: der Domnr, pe cat pravilile multämesc, ci s'art intärit si de altr. trei Domnr, de m.ar in urmä, prin patru hrisóve ale Domniilor sale, iar aceia privileghia, cat): sunt aleÏ prin patru hriséve domnescr, unul al r6pos Nicolae Voevod Caragea, altul al r6posatuluT Mihail Voevod Sulu, dintru intèia Domnie, altal itträsr al Domnier sale, dintru a &ma DOMIIie §i al treilea al Domnier sale reposatul Alexandra Voevod Moritz, aceea s'ti fie nesupgratr, duprt coprindorea sineturilor, co li s'ati dat atuncr pe la mama() lor, dupä care intäresce si reposatul domn Hangeriu, cu hotrtrire, ca mosia dinprejurul Ploescilor, ca orasul dimpreunä sä se stripanéscil de clinoromil Bandar. Moritz, dupa' domnescile hrisiïve i poruncesce, sii se ia de la mainile Ploescenilor acel hrisov, ce li s'ail fost dat Domnia sa Alexandra Vodä Ipsilant,

intru a doua doinnie, iar eel catr sunt alesr de privileghiatr, Rog, Cälärasi Cilmäräser, eI i copir lor, cati se ver trage dintransir parte bärbiltésa, si

femeeascrt, acera llama)." sa, fie nedajnicr. Mal v&jum si alt hrisov al Domniel sale, selefular nostril, intäritor color de mar sus coprinTétére hris6ve domnescr, acéstä osebire numal fäcènd, care si in hrisovul reposatalui Constantin Voila' Hangeriu, ot Mt 1798, se coprinde, ca nu ruling. acole 19 lade, ce era atund in aibä prifiintä, pogorite din nemul Rosilor, Cälärasilor i Cämära'seilor, vileghiul aOrarei de dijma, i de c.lacit, ci i cap' de atuncr si pang acum, se vor fi pogorit din némul lor si se vor mar pogori si de acum inainte, ca bunil dovadä, parte bärbiltéseä i ferneeascä, totr aceia sä fie asemene apäratr si neflajnicr "de dijma si de claciti ; ci indestulandu-ne Domnia mea, din coprinderea a tóte acoste domnescï hris5ve, cate mar. sus pe anume sunt arktte, cí acéstil mosie Ploescir, ca orasul de acolo, fiind fost slobodä domn6sca, ca drept cilvént s'ail

hitirrtzit reposatulur borer, Banulur Moruz. Drept aceea, vëéndu-se de catre Demnia mea, atatea hris6ve domnescr, de la eel dinaintea néstra f rat)." luminatr. Domnr, intärit6re harulur acestuia, si din coprinderea lor, pliroforisindu-ne de téte cele urmate, spre intitirirea acestur han i gäsindu-le cuviinciése, am primit rugticiunea luminätier sale, beizade Costache Caragea si am bine-voit de am intrtrit si nor, printr'acest domnescul nostru hrisov, harul acesta i privileghiurile, Cate se aratä in domnescile hrisclve, adecit, sit stäpanéscil Luminätia sa mosia acésta Ploescil, ca orasul de acolo, ca o zestre ce'r. sunt date Luminätier sale, de la casa fdposatulur. Banulur Moruz, avéndu'sr intréga stäpaniroa, intru téte intocmar dupä privileghiurile, ce ail toff stäpanir mosiilor si poruncim Domnia mea, Dumnévcistrrt ispravnicilor, din sud Prahova, sit supunetr pe Ploesceni si far' do voia lor, a fi urmätorr dupa" acest hrisov, al Domnier mele,

cetindu'l intru audul tuturor de obste la oras, spre a intetege, ca sit scie intarirea ce o drun Domnia mea, spre a se astamOra pricinuitorir i amesteciitorir. Asemenea sil albit Luminiltia sa, intru acest numit eras Ploescir, patru

www.dacoromanica.ro

430

A. A. URECHIÀ

o§teni cä1ära§1 din RoOl-de-Vede reclamará libertatea oraplul lor. De aci lungi procese, care cei interesal' le pot afta in actele ce publicám

in nota '

scaune dc carne, scutite i ap6rate de erbarit, de fumara, de rama si de túte angariile, co dati alte scaune. Asijderea s alba. volnicie, a face pe acésta mosie

a Luminatiel. sale, térg in fiesce-care an, oda* la fosco-care 23 de dile ale luneI luI Aprilie, in qioa sfiintulul Gheorhe, care térg s tie o sépt6mana de rénd, la care acest térg rama s'a se . ia pe séma LuminatieI sale, precurn si vinul i rachiul, nimen1 s fie volnic a rinde la acest térg, intr'acésta gpfémana, far' de scirea omuluI LurninatieI sale; sa stpnésc i tóta vatasia tiganilor donmescI, ce se afla in PloescI sud Prahova, s alba a'I tinea si a'I stapitni pro eT, pre nevestele lor-si copiil lor, si ca,-nd dinteac6sta vatiisie de tiganl, ce se arata mal* sus, se va intémpla a loa ce. cununie tigan pe tiganc:1, seaa tiganca pe tigan, din altI tiganI domnescl, fax' de a i se cero schimb de catre nimenI, pentru cti t6te aceste asa se coprind, atat in carta° fratilor DoinnI de mal nainte, cat i in hrisovul DomnieI sale, reposataluI Alexandru \Toda Moruz. Adeverim, dar Domnia mea, hrisovul acesta, ca mnstI Dornnésca nóstra iscalitura i pecete i ca credinta proa iubitilor Domniel mele fil : Nicolae Vv., Gheorghe Vv., Ioan Vv., Scarlat Y v., Dimitrie Vv., Grigorie Vv., si ca marturia Dumnélor, cinstitilor si credinciosilor boIerl velitI al DivanulutI Domniel mele

pan Constantin Cretulescu vol Ban, pan Barba Vacarescu vol Vistier, pan Istrate Cretulescu. vol Vornic de Ora de sus, pan Mihalache Mana vol Vornic de Ora de jos, pan Iordache Filipescu vol Logofét de Ora de sus, pan Teodorache Vacarescu vol Vornic, pan Constantin Caliiarh vol Vornic, pan Gheorghe Golescu

vol Vornic al Obstirilor, pan Alexandru Filipescu. vel Logofel de Ora de jos, pan Slugearoglu Tel Postelnic, pan Mihalane Stitu val Logofdt de Ob iceiurl pan Gheorghe Vlahut vel Spatar, pan Mihalache Cornescu. vel Vornic de politie, pan Alexandru Hariton vel Caminar, pan Alexandra Desila vol Comis, si ispravnic,

pan Gheorgache Filipescu vol Logofét de Ora de sus, si scris hrisovul acesta la intéiul an di ntru a treia Domnie, a DomnieI mole, aicI in orasul. ScaunuluI DomnieI mele, BucurescI, la aria de la zidirea lumeI 7327, iar de la nascerea Domnului Dumnedea si mantaitorulul nostru Isus Hristos, 1819, Martie 12, de Chirita Logofk de Divan. (iscalitura si pecetea gpd.) Gheoryhe Filipescu vel Logofilt procitoh. Cod. XCIII, fila 45. 1.

16) Alexandru Nicolae Satu voevod i osporlar zemle Vlahiscoe.

Pe acésta alaturata anafora a Dumnélor velitilor boerY nerlámaind multamit)

aminarul Iancu Crtlinescul epitropul monastireI SfintuluI Spiridon-noti de aici din Bucurescl, DumnéluI vel Hatman 'l-ati infat.sat la Di-van inaintea Domnieï mele ca pârìtil stil Marin Sardarul Butculescu, i ceI imprecad ca dênsul, insa medolnicerul Mateiti Berendeiti clucerul lonita cumnatul serdarulul Marin pitan-1.1 Petrica, Gheorghe Butculescu., clucerul de arie Gheorghe Reped'eanu clucerul de ario Iordache, II vistier Constantin, II vistier Neagul, Alecul Logofet Baceta, Ionita postelnicelu i Mihaiii betel impreuna fiind de Uta si 11 din Calarasil ot tam, ande epitropul prin tacrirul ski el facut ardtare

www.dacoromanica.ro

1STORIA ROMANILOR

431

Sentinta datd de Al. Sutu rapesce Calcircqilor Rofi, vechile lor dreptap', Cu sofistice restälmäciri a actelor prin care li dat, anteriormente, Domnieï mole, c ca t6te c reposa,tul Banul Enachitä, Vrictirescit ail fricut acéstä invoiala la lét 1781 Septembrie 14, intre epitropul monastiret, ca ludt 60 slujitort ce se afla atuneï in slujba isprävnicatulut cii pecetluiturt domnesce pe aman, ca s'a se desparta adeca din tot trupul mosiet Rosit-de-Vede, o parte

de stanjint 600, cate 10 stanjint de fies-care slujitor, pe care parte aihn et privileghiutilo lor ce li s'ati orandnit de catre reposatul Domn Alexandra Scarlat Ghica Voevod ctitorul monastiret dupä ctitoricésca sa oranduialä ce prin hrisov ail Meat, si sà scape monastirea de multele turbaran t supilrärt ce't pricinuia acet slujitortf fiicOnd felurimt de catahrisis ca acele privileghiurt spre pagaba monastiret, dar cuncisce curat, ea acea invoialä s'atl Matt insä.' ca multä vätämare monastiret, ce este stäpanä pämèntuluf, pentru c rò'posatul ctitor häräzit acele privileghiurï ca sä se cJbóre si la cel din urma neam al Calärasilor de atunct ca o mostenire, ci ca un cuvènt la Calarast, adecä slujitort steagulut ispräynicesc, cart din vreme in vreme se vor eta slujind ca pecetluiturt domnescI in mânll i locuind pe mosia monastiret si la preotil bisericet de acolo ce se numesce a Cantacuzinescilor ; asijderea cunósce c'd insist Calarasit acel asedamént, pentru ck Banul Vhcgreseu ati dat la acet 60 cälarast, parte de stanjint 600, numat pentru säläsluirea i hrana lor, ca catt dintrénsit nu vor merge sä löcuiasca acolo ce vor fémanea pe partea mkastiret, nu s'all mutat nict clacä atí dat, ci inpotrivä s'a5 pornit ca judecätt asupra monastiret, radicand impreunä si pe cet-l-altI oräsant ce nu aveati

un fel de impärtäsire la privileghiurile lor, iar pentru invoiala de al doilea, cea din lét 1816, Noembrie 20, ca bite ca insust opitropul märturisi, ea' ca a sa vointä si primire s'a5 fAciit, dar dise, cit iarast ciilarasit al stricat i acea mnvoialtí pentru cä ca acéstä invoialg dupi ce manastirea le-a5 häräzit lor peste talen t 24.000 at clacel ce se faceA pang atuncl dupa invoiala dintêiìi i nu codeso la monastire, apot undo se clivenea ca luand et ace): cate talen t 1.500

pentru arenda piirtilor de stanjint. 600 sä se astampere i sä fie multämitt la ceea ce ea singatavasis s'a5 fost tocmit, diva' cum in engrafon de invoiala se

aratä, eI banit i-a5 luat, si pe monastire n'aìi läsat'o din supärärt, pentru cii iaräst et niel pe aceste pagube ce ail fäcut monastireT nu s'ail multamit, ci ail mestesugit i alt viclesug, ciict in vreme and se fricea invoiala de al doilea, ca sit aibä monastirea arena' vectnica, partea lor de stanjint 600 cu cato talen t 1.500 pe an, et n'ail dat de fatal arétand dà cu 5 ant mat nainte

att fost dat engrafon al lor la manile serdaralut Marin ca cetasif Jut, prin care le da vote atat lor, cat si celor-l-a1t1 orasant aft' vor voi ea si se mute cu lücuinta pe partea Ion do 600 stanjint, si sit fie slobodt a se impärtäsi tott de privileghiurile lor, Inca Marin i cetasit MY in puterea acelut engrafon s'ail duca acolo, ca silit a stigmata si ispriivnicatul dupä partea monastiret, prin mutaren isprävnicatulut sui faca orasul pe partea lor, si sit pustieze partea monastiret, lipsindu-se de tot): lOcuitoril s61, alergand tott sit dobandéscii slobode

privileghiuri pe partea cillärasilor, din care pricina i pang in cliva de astä-dt se stinge monastirea eu cheltuelile prin judecatt ; pentru care aceste cuvinte cere Epitropul despägubirea monastiret si hotarire de dreprätile et, 'neat sä se ptiz6sca färä strämutare coprinderea ctitoricescel oranduell, spre a'sI lua monastirea

iaräst stäpanirea cea desilvérsitä peste tot trupul mosiet Rosit-de-Vede,

www.dacoromanica.ro

432

V. A. URECHIÄ

aceste dreptäti. De sigur cä§i acéstä. nedreptate fäcuta o§tenilor calära§t nu era de naturä a asigura lui M. Sulu iubirea acestor oten i a familiilor

lor din Oltenia. scape de cea gresitä, tältuicire a anaforaleI Banulta Entichiti Viciresca, si aibä, privileghiurile atT cu pecetluiturI donmesei pe a m'atid se vor atia aeum slujitorT läcuind pe partea de 603 stanjinI, sead pe partea monastireT, MA.' a maT face catah ctitoriceseff hrzirT, ci hrin:ndu-se llamai pe mosil monastirésa, fuir elaci si fdrá dijrni; aceste cavinte ale EpitropuluT citindu-se In domnescul nostru Divan, si ca perierghie ascultAndu-ne, am intrebat pe cee impreuni en Marin ; dre ea ce putero cunosc ei a ad cildrasil asupra acelui prunkt de 600 stánjinl, ce s'ad deosebit din tot trupul mosieT monastirescI,

taat si' l impirtisasci si pe el din privileghittrile lor ? i f6spanseri, cä, acea

nutere ail, ce le este dati prin anaforaoa eéposatuluI &mule Eadchiti Irdarescit ndu-li-se parten de 600 strinjini ohabnici, incát si fie volnici ca slobodenie

si ja i el dijmi de la altiI stiiiinT ce vor ara si vor s5mina pe acea parte

si a putea si o si v6ndi, care anafora s'ad intiritsi de reposatul Domn Alexandx u

Vodi Ipsilant col liétrAn in Domnia cea dinteiti ; ìnci i dinteo poruncii a -Domniel sale, ce s'ad dat atuncY cAre ispravniciT ot sud Teleorman, so dovedesce, cii partea aceea s'ad dat ciuirai1or ohavnici, precum si din invoiala de

al doilea, ce s'ad ficut intro cilirasT ca Epitropul la Mt 1816, Noembrie 20, s'ail Introit de Domnul Caragea, iarisl se dovedesce desivérsita stipänire a alirasilor pe pirnéntul de 600 sth'njinl ; acéstä stäpanire a cilärasilor cunoscéndu-o si ei ohavnici dupi sineturile ce ad alirasil la 'liana lor, i and credintil la acestea ai luat si el prin ìuvoiali in serfs de la insusT stipAnul aceluT pinAnt, slobodenie a 15cui pe partea aceea fini clack' si otastini si a se negutätori ca vêndarea de vin i rachid i altele ea si cilirasiï, de aceea ad si Meat zidirI; i aceste re-spunsurf ale orisanilor, fiand Domnia mea cuviincidsa chibzuire i sirguindu-ne In tot chipul a pizi cumpéna dreptiteT si la. o parte si la alta, am bigat de sémi, cii ca cuviinti este, sä, punern inainte spre cercetare dou6 lacran f si acelea prin lirnurire si le deslusim fiinta lor, adeci s'neturile ctitorulal i celor din urtnä luminatT Dinini ate prin dom!Asa pecete, ai hotä'rit in pricina acésta i invoelile ce dupi vremT s'ati Meat In scris intro prigonitele Drept aeon, citind, am fOut copnnderea luT InteacestasY chip, adeci :

boeriT Cantacuzinescl ad afierosit ctitori-

c6sca lor biserici ot RusiI-de-Vede, ránduind si fie de-apururea sub purtarea de griji a monastireT sfAntulul Spiridon, ad afierosit asemenea i Domnia mea, t6tä, mosia domnésci cea slobodd RusiT-de-Vede, tot la acéstä, monastire, hotirind

si fie mosie monastirései vecInia, luandu'I tot venitul i slujind la numita biseria a Cantacuzinescilor, si pe slujitoriT ce se vor afla la steag, slujind cu peeetluiturI rosiT in mama' i 16cuind pe acéstä" mosie, acestia numai si nu fie sup*: a da acebo câte 15 parale, nicT leciuia14, niel °tasting din viile ce vor avea mniI eI sädite pe acéstä,' mosie panä la acea creme; iar coi-I-altY totl sä, dea deciuiali din ON), dupi obiceid, micar i slujitorl de vor fi läcuitorI

pe mosie, iar claca si se ja ate 15 parale de fies-care casi i otastini de la totT ceI-l-alt1 ce nu vor fi slujitorY ca pecetluiturT roiT, i vor avea viT pe acésti mosie, si se ia din 20 vedre vin o vadri, iar nu banT ; asijderea si de la morile ce vor fi pe acésti mosie, si in monastirea obicInuitul avaet din ati zaherea se va aduna, si si nu aibil vole. nimenT a viudo vin i rachiii pe acésti

www.dacoromanica.ro

433

1STORIA ROMANIUSR

Cu lncepere de la 1768, Iulie, este seria documentelor presentate la judegata dintre Ca1ära§1 cu monastirea Sf. Spiridon, careia ad lost in. mosie, frtrA numaI vinul i rachiul monastireI A' se vändrt ; am vädut si cartea Dom-

nieT sale Alexandra Ghica Voevod, data la 16.t 1768, Septembrie 14, prin care se dO vole Epitropuld monastireI sa ja venitul mosid dupil coprinderea hrisovuld ; am védut si anaforaoa räposatuld Ban Enächita Viicrtrescu, scrisil din lét 1781,

prin care gOsesce Cu cale si se despartrt din tot trupul mosid monastirescI, o parte de stänjinI 600 si si se du la lude 60 crtlrirad, ce se Etna atuncl in slujbä, ca pecetluiturI, ca cavént ohavnic, trictit de vor voi, sii aiba putero a o vinde. acea parte, care anafora

Donmul Alexandra Vodii Ipsilant,

dice asa: cii fiind cii s 'ail fOcut invoialä inaintea Dumnél al vol Spatarul ca primirea amändurora prtrtilor, poruncesce MOria Sa intocind srt se pilzéscri, oränduind pe

ispravnicil judetuld, sii facil despartire ; am védut i porunca tot acestaI Domn Ipsilant cAtre ispravniciT din sud Teleorman ca coprindere, cii s'ail dat crtlarasiler din mosia monastireT o parte de 600 stânjenI ohavnieä', ea sii o rail pentra hrana lor, iar ceea-l-altrt parte tail sii rämäe de-a-pururea mosie a monastireT si apoT

cAtI din slujitorT vor voi sii se mute ca locuinta pe. partea lor, se vor muta, iar câi vor vrea sit tart pe partea monastireI, sit se invoiascO eu omul monastird pentrn platä i srt dea dijm4 din bite semilaturile si °tasting din viT dupg obiceiä si vindarea de yin i rachiä sä' fie numd a monastireI, iar eT de vor voi srt vindä vin, vor viudo numaT pe partes lor, co se va deosebi; precum si vadul de mtirtl ce va cides pe partea slujitorilor, acel vad rämäne ca coprinsul luT si in stä'pänirea monastird, iar el srt nu aibl amestec. citit ca lucre aminte si hristivele Iuminatilor Domnl celor din armii câte s'aii dat in pricina acésta, adecil cartea räposatuld Domn Nicolae Vodä Caragea, ce s'ail dat crttre ispravnicil din sud Teleorman, in lét 1782 August 25, prin care dice si Domnia sa, cO s'ari despartit din tot trupul mosieI stfinjinI 600, ca continéseg tOte prigonirile ce aducea pagaba monastireT, i cii 041 din WOrasI vor vrea ca si löcuiaseg pe acea parte a lor se vor muta, iar atItI vor vrea sä' lticataseti pe mosia monastird, se vor invoi ca epistatul pentru clacrt vor da deciuiala dup;ii obiceiii din Vote semäniiturile lor, i otastinti din viile lor ;-asijderea si pentru vindarea de vin i pentru vadul de tn6rO, poruncesce sti se urmeze intocmaI dup6 cum coprinde cartea Domnulul Ipsilant, la care am bilgat de séniä Domaia mea, cri reposatul Eurichitä VOcirescu, avéndu'd ttite mijlticele inteacea vreme in dilele aceluI Doran, inlesnittire de a'): intäri pe deplin ttitit coprinderea anaforalel sale ce art dat in duele Domnuld Ipsilant bätrânitluT, dar reposatul Domn Nicolae Voevod Garages se vede a nu induplecat, ei la domnbsca sa carte ce s'ati dis, trece cu vedares cuvéntul ohavnic si face tricere de a ayes vde cOlitrasiT srt'sI vmndui parten lor de stänjiai

600 ctind vor vrea, ca niste mostenitorT cii desäversitil putero, iar Domnul Mavroghene impotriva, primind t6te cele coprinse in anaforaoa Vidiresculul, aii intOrit desävärsit stipänirea crtlärasilor din neam in neam, and la mânile lor i hrisov ; dupil aceea reposatul Domn Mihaiii Vet% Sutul prin domnescul sOil hrisov co all dat la lét 1792 Februarie 17, anerisind hrisovul DomnuluI Mavroghene, cold ce impreung ca altele multe si pricina acésta o schimonosise impotriva cugetuluT luminatilor Domal de maT nainte, intOresce hotärärile doinnescI si &Total ctitoruld, poruncind ca calrtrasiT sii stdpinéscii partes de 600 stänjinT dupii cum este desprirtitti ca hotOrnicie, iar ceea-l-alt4 'stories Romdnaor de V. A. Ure MO.

SzcoLui. XIX. Vox. XII.-28

www.dacoromanica.ro

434

V. A. URECHIÀ

chinata de ctitorl monastirea de peatra de la RoO-de-Vede. Donatianea facuta de 600 de stAnjedi din ac.Astil rno0e calAraOor Ro0011, a fost de mosie sit o stdpftn6sc& rnonastirea i càï lilcuese pe damn srt'sI facil claed si

sd'sI dei tpciniala la mandstire dupd obiceiri, din Vita semdniiturile, iar vin rachid sit nu aibd vole nimenI a vinde, fiírd numaI monastirea ; ti5te acestea asemonea le intrtresee si reposatul Doran Alexandra Vodrt Ipsilant infra a doita domnie, prin litisoval ce ad dat la 16t 1797 Mart 17, anerisind hrisovul Mavroghene, fiind dat cu chip impotrivitor i schimonosit domnescilor hrisilve color de mal nainte i deslusind amnia sa ptind undo se intindc intiirirea ce ad fost dat la domnia d'intéld asupra anaforalel tideitresculig, nimic alt dinteacelea nu pomenesce. ft'r nuimaí sil stripiluésch citlitrasit partea lor de stanjinf

600, ce li s'ad fost deosebit, jar la Mt 1803 in luna lui April, in Domnia

reposatuluI Domn Constantin \Todd Ipsilant, ordsang ot RosiI-de-Vede insotin-

du-se si ca cìiluíraiÏ, ail dat jalbrt asupra monastirei, tot aceeasl cerere de privileghiarI fdcènd, cu cuvent cd se trag din nikuul color vechl alitrasI puind inainte, ea un puternic sinet, hrisoval luI Mavroghene, s'ad judecat in Dumalor velitiï boerf cu Epitropul monastheI i judecata le-ail dat sit intel6gii, cil hrisovul luI Mavroghene intru nimic nu le esto de ajutor la cererea ce fiind impotrivitor ctitoricescif ordnduell i stricat prin imp6ritteso hatiserif,

si c In mosia monastirei altil dreptate nu pot avea fruit decftt llama mila ce li s'ail fdcut de dare clitoral liorna, care mild nu o ad doblndit'o i jitlaitora oriisanI mdcar si de s'ar trap, dapil cum el. 4ic, din neamul celor vechi, dar privileghiul nu s'ad hitrdzit de &are luminatii Domig a se cobori din neam in neam, ci s'aii dat numai la acel eiltilraI co se vor afta slujind dupit vremI ca pecetluiturI domnesci pe a mAnd si la preotil: bisericeI Cantacuzinescilor. De aceea gdsesc ca cale :velitil boa, sit stilpaneascrt miindstirea sffintulig Spiridon títul ceea-l-altd mosie RosiI-de- cede strinjinl 2.800, dapil cartea de hotitrnicie i totI coi ce 16cuese pe dënsa, orI citlarasI ce se vor afla in slajbd, or): col ce se trag din coi vechI cililrai, sul armeze dupil domae-

seile hotdrirI, and hit° cele obicinuite ale mosieI, dupd condica Divanulul.

iar 014 eillitrasi se aflrt senil se vor atta slujind dupil vrernl la isprdvnicat, ofi malt)." sead putinI, Sil stiipiln6scit aceI 600 stttinjinI in partea de sus, undo insist

ei ail carat de s'ail despiírtit; pe caro anafora a Ditunnélor velitilor boorI nemultamindu-se orilsang, s'ail infdtisat si la Divan, nude intrebandu-se Cu CO sinetarí pot dovedi cul neamul lar a acest priviloghiü, in cât sil ptuí sIL mostenéscil si mi. din amid, ad fespuns sinet nu ad fdril nurnig hrisoval Mavrogliene, iar Domnal Ipsilant cjiandu-le lor crt ace' hrisov nefiind rezimat

In alt-cevasI fdril numaI in vointa lig Mavroghene i fijad impotrivitor la

atiltea hotíìrìri domneseI i stricat ea hat imp6riltesc, art poruncit do s'ail Made la

nidnile Ionsisìi nui li se maI dea, fiind de fatrt dovedit, ert Irma): intr'acel hrisov rezimAndu-se pornit iii judecatI si asa ad hottirit, cli privileghial nu s'ad dat ea srt se pog6re din neam in neam, ei numai la eel dapa vremI preotI aI bisericel Cantacazinescilor si la eel dapit vreng slujitorl cu pecetluiturI domnescI, iar toti sd resptin4d cele drepte si obieInuite ptimCntulig la monastire, intdrind anaforaoa velitilor boerI fiind

armatil dupii dreptate; am brtgat de sémil si la hotdrirett selefalaI nostru Domn loan Voevod Caragea, ce ail dat la lét 1816 in luna lal Noembre, imprtrtitil in poud, si cat pentru orilsanil ce corea sil rut dea claert la monastire, fijad locuitorl

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

435

atunci cand reintarita de Domnitor, cand atacatä. Donatiunea catre monastire purcede de la domnia lui" Al. Vodä Ghica cu lirisovul din 14 SepIn oras, &Iva pilda si altor erase, hotaresce ca nu ail niel un cuvint, pentru ca orasul acela nil este mosie doinn6sca sloboda, ci monastiresca si ea trebue sí aibil pilda orasul Bucurescilor, care esto ce l mat mare eras al Ore l rumilnesci i fiind intocmit pe mosil monastiresci i boereset, totf. de obste platesc cele drepte ale pronéntulut la stapanit mosiilor bi asa li s'ati portincit, ca et sil se invoiasca pentru claca cu. monastirea, (WO cererea Epitropulut ; iar calarasil intrebandu-se de stapanese acei 600 staujint si de r6spund la monastire cele drepte ale monastiret, dupil invoiala ot lét 1781, diva cum coprinde anaforaoa r6posatulut Banulul Enachita Viicarescu, ail r6spuns cil partea de 600 stanjini o stapanesc nepoprit si tóte dreptatile mosiet monastireset pe care 16cuese, le-ail rëspuns, numai claca de 12 dile pe an n'aii factit'o, ci in local chìicoT att dat cate 15 parale de fieseare casrt, de acoea seleful nostra ail hotärit sil platéseiti la monastire tat) 4i1ele de claca de la let 1781 de cand

facut invoiala, scandu-se ca acole 15 parale, [Nina la aeea hotarire a DoninieI sale si de atuncl inainte sil tirmeze neclintit ca a plati la monastire acole cate 12 dile ale dace): pe tot anal, iar de nu, fiind-ca insist et s'aii

filcut pricinuitort de a se. strica .invoiala, hotaresce Domnia 8a, sa f6niae stricata,

si partea aceea de 600 stanjini sil se intircii iariisI in stapanirea monastirei dimpreuna ca tot venitul din iremea invoelet ì sil se unésca ea cela-l-alt trup al mosiet monastiret i monastirea sil le int6reil ceea ce le va fi ltiat, iar calarasit numat coi ce se vor fi eland slnjind la isprrtvnicat eu pecetluiturt fart privileghiurile lor pe ntoia monastirel, dupa ctitoricésca tioninesci orandttiala; calarasil insii ca srt scape de plata clacei ce se aduna in stuna peste talent, 24.000, au Meta in seris al doilea invoiala cu Epitropul monastirel

la let 1816 Noembre 20, dand Epitropul parten lor in arena vecinica cate talen t 1:500 pe an, indatorandu-se ca et sa nu faca clam mat mult de cat 6 dile pe an, iar cat altil str6int vor 16cut pe mosia monastiròsca, senil se vor afta 16cuind pe d6nsa, sa se invoiaseil i sa se toernesca ca Epitropul monastiret

pentra tóte dreptatile pilm6ntulttI si monastirea sa ja tot vonitul dupa parten acelor 600 stanjint ; acésta fnvoiala ail intrtrit'o si procatoltul nostru, dar in tiring s'ati facia cunoscut Domniel inele, atat din jalba eilliírasilor, cat si din osebit tacrirul los, ca Marin i-ati tnselat luand din manile lor eu . . . ant mat nainte vole in vris, si facil orasul pe partea de 600 stanjint, ca cu acest mijloc s:t traga tot orasul dupa mosia monastiret pe partea aceoa a calarasilor, precum in ado-6r aII urmat'o, pentru crt Malin si aft impreuna cu. (Masai all face zidirt ca multe cheltuell de case si acareturT i alte trebitinci6se pentrit al lor intereA, incat s'aa dat de MO crt t6te cele urmate spre pagaba monastireT si atatea judocati i stricart de invoell, all fost ttite viclenit i mestesugiri ale litt Marin en cetasit lut si cii sinetul ce-1 dedese eillarasil la manile tainic all stricat cu. acela Marin. ca slobodenie de a face oras noa, invoiala de al doilea, cea intrtritil de Dommil earagea. Drept aceea dar, Domnia mea privind la calen cea drépta a adev6rulul si Wind séma do a nu so napastui niet o patio niel alta, judecam, din cato Itrisdve domnescI am citit ca cuatitul ohavnic, in puterea caruitt calarasir volesc sII stapan6scii pani6ntiti acelor 1100 stanjinl, nu pite avea intelegere de

www.dacoromanica.ro

436

V. A. URECRIX

tembrie 1768. UrnalSza catT-va ani dupa acea contestare asupra donatiunei

de 600 stanjen data In faw5rea calarnilor Ro*Iori. Domnitorul trimete atita stapinire pe deplin, ce ar putea avea cinevasr la lucrul stí co'l.stapitnesee orY cii mostenire, off cu cumOratere de banI : Cil acest fel de intelegere se impotrivesce ea total la ctitoricesca or Induiala

si Doman]. Ipsilant, col ce tntiresce coprinderea anaforalei Vacgresculur, nu era lesne' spre induplecare in cat sa primesca acest fel de invoialg, impotrivitóre ctitericesciI veinte. Or), de avea acest fel de cugetare, Domnul Ipsilant, cu total impotrivil la

haractirul sd si la sciuta sa megaloprepie, nu ar fi periorisit stricarea ctitoricesceI oránduelI, numaI in dotal randurI do intilrire, ce ar fi Meat deslusire hotartreT sale, .arkind pe larg, la intgrire, t6te cele coprinse in anaforaoa

cgresculd, iar nu namal despartirea acelor. 600 stinjinI.

Cl scriind ciltre ispravnicY, osebit, pentru aeea botarire i fachd ticere de tiSte cele coprinse in anaforaoa VacilresculuI si poruneind ritos, (precum si la intilrire), numaI de a despgrti piniêntal acelor 600 stfinjinI, dovedesce curat cl, numaT acesta ad primit din t6tg anaforaoa ArgcriresculuI. Cl de vom lice, cl si din intrtrirea DomnuluT Ipsilant, tot acésti inteIegere se di, caro calgrasil o cer i orrisenil: o latí in partea lor, atuncl insusI Domnul Ipsilant se impotrivesce *luT i, pentru cl cum este en putintg care calgrasl si dea desgvirsita stilpinire pe pgméntul de 600 stinjinsi, care o pot

avea numal' stapinfi de mosiI, iar de a face m6ra pg vadul oe se va gilsi pe acest pgmint. si a o stgpáni de tot, II popresce, care este cea ma): dichcomit a still:Attire): paméntuluI si a ohgbnicei, ii Domnia sa radicind acéstil

dicheoma de la densil o dl iarig mong'stirel, care va si (Pea, ca tot pe monastire o cunósce de strtping si pe ace): stinjinI 600, iar pe cillgrasI, cu o hrisis lor, ca BA' se hrä'néscg.

Pe vom lice, ea intgrirea DomnuluI Ipsilant este data peste tótg noima

anaforald VIcgresculuI, pentru care pricing la a doua Domnie ca hrisovul DomnieT sale, ail stricat hrisovul Domnulul: lIavroghene, in vrome cind acel hrisov al lui Mavroghene intgrise bite cele coprinse in anaforaoa VacgresculuI,

avénd dar pe insusI Domnul Ipsilant marturie la hotartrile sale celo date in Domnia dilitliti, asupra acestel pricinï, cu care cuvkt putem si no indoim pentru cugetul si, caro anaforaoa Vacgroscu/tA si dare intelegerea cutintultaohavnic,

in vreme dud Domnul Ipsilant, dupg hotaririle co s'ad gis, ail dat iarasI la monastire drept'atile acole ce se cuvinea. a da la ptritI de ar fi dat la cu.véntul ohavnic acest fel de Intelegere, Cu atita putere dupg cum el gic, si in vreme cind vedem cl mniT defaimg i stricg hrisovul luI Ilfavroghene, ce da Ill dâniT acest fol de dreptatY, co se obicinuesce a se da numaY la stapiinii de mosiI, i precum se coprinde spre ajutorul Ion, in anaforaoa vaciiresculiff, din care defiiimare iariI curat se aratg, cât ail fost de noprimite Domnalul Ipsilant, cele coprinso in anafora, afarg din despartirea color 600 stinjint De aceea dar intelegerea cuvéntului ohavnic so dovedesce c'a in cu-

getul luI Ipsilant nu se Intindea ping la acea tréptit, in cit sit se dea i orripallor putero a dobandi dreptitT, ce sunt obicInuite a le avea numat stapiniI

mosiilor, pentru ca tot aceeasT carte ce coprinde acest cuvént ohabnic, pe or&

sea if popresce a face matl pe acel 600 sttinjinI, si dicheoma acésta o di monastireI, i asIa, cavéntal acela ohabnic, dupe cugetul DomnuluI Ipsilant,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

437

afacerea In cercetarea Banului Erfächild Väcärescu, §i acesta la 1781 supune anafora, prin care recunósce dreptul de proprietate al R4oremane a nu insemna alt nimio, fgra partial' -vole i putero cálgrasilor, catI dupl.

vrerul se vor afla sltijind, de a lö'cui panientul aeela pentra hrana lor, dupg CUM se coprinde in acea' carte, care cleslusesce i talmitcind cuvéntul acesta, il ingradesce numaI la acéstg.intelegere, iar nu -la alta. 6) Ca, acea intkire in dou6 réndurY a DomnuluI Ipsilant celuI 136tran nu se intinde la tótá noima anaforaleI Vä'caresculuI, se face cunoscut si din cate. in uring ag hotárit asupra acestiT. pricinI, Domnia sa Constantin Vodg Ipsilant, martorul cel mal vreclnic de credinta al parinteluI s6d, poruncind

indata sì se ja diii manile cuí1uiraiJor hrisovul laI Mavroghene, ca un netrebnic. 7.- Am bggat do. stmg; ca acea parte de 600 stanjinl, nu s'ad dat pe obraze

ariume, la eutare si la catare, ci s'a dat la 60 calgrasI ce se aflaii atuncI in slujba ca pecetluiturl in mana, precum i ctitoricescul hrisov nu oranduesce privileghiul la catare seati la catare anume, olla totI clraiI, 641 dupe vremI se vor atla slujind ca pecetluiturI donineseI in mang, adecg ca vreme nesorocit

i numaI la actsta ar putea avea 6rosi-care loe cuvéntul ohabnic, pentru

cá,' cum este tu putintá un lucru ce se cuvine la multi', adecg, la eel dupg

vrerni. )).alea aflándu-se slujind calgrasl, s'a se inchida numal la uniI, si de la aceia s mérgá din nóm in n6m ca cuvéntul ohabnic, i totI eel din urnaa cglarasl s. r6mae afarg de inipartgsirea acestor privileghiurI ? seati cum este ca

putinta, sa se dea privileghiurile si la eel. ce ail slujtt si la col ce slujesc la ce l ce vor sluji, si la totl eel* ce se vor trage din totl acestia, in cat cu chipul acesta, inmultindu-se nuinele de slujitori, sa nu le fie de ajuns, nu numaI aceI stanjinI, ci din tag mosia monastireI, fart'', a mal r6manea nicl mgcar o palma de pgmelit a stgpani ? actsta este inselaciunea ce se nasce .din cuvéntul ohabnic, si acest fel de sfarsit, adecg, mestesugurile i vicleniile, in vreme cand este de fatA cunoscut cii, aceI 600 stanjinI s'ail deosebit atund pentrti hrang, numaI color dupg vremI slujitorI, ce se vor atla slujind la isprávnicat ca peeetluituri domnesel, i ca actsta s'ati filcut nu pentru alt cuvant, Ufa numaY Pentru multele prigoniri ce aveaa calgrasil cu monastirea, caril vrea sii se intinda peste cuviintg, mila de privileghiurI cea. härgzita lor de catre ctitorI i stápanirea le-art .coprins acole privileghiurI intru ocol do pgm6nt potrivit, dupe analoghie ca trebuinta hranel lor, la partea unde insisI el al cerut, fä'oend-o acésta stápanirea nurnaI ca sil contenósca prigo nirile i cheltuelile. Inteacestas.I. chip, judecgm a fi duhul tuturor hotaririlor domnescI, 'lute° glásuire, adeca ca ctitoricéseg oranduiala, ea intealt chip nu era volnic cinevasI a CUR parte din pamént str6in, si a'l hargzi altora ca sta.panire din ném In ném, dar Inca' Si slujitoriI aceia, ce ati fost la invoialá cunoscênd ca acea invoiala ca tóte eg, era in scris i intgritg, dar nu le ajuta la cugetul lor,.pazia vreme indemanatica ca sii castige alt sinet mal tare, dupa gandul lor, i ag ggsit vremea laI -Mavroghene, care ate le profacca si le schimonosia, de la care al si dobandit hrisovul acela cu care, socotindu'l ca u armá' tare, s'ati impotrivit la infatisarea ce all avut la Domnul Veda' Sutul, si la Domnul Constantin Vv. Ipsilant, fkg a mal pomeni de anaforaoa Vacgresculul cu intárirea el, care nomnul'Ipsilant, deslusind de MO in Divan tot duhul ctitoricescaï oranduelI, i al tuturor hris(ivelor color din urnia" Domul, acelea le-ad intgrit, iar hrisovul luI Mavroghene, ca un pri-

www.dacoromanica.ro

438

V. A. URECHIÀ

rilor cälArql in numer de 60, peste cele 600 stAnjeni de mo§ie. Sub Domnia urtnät6re a 1u N. Caragea Epitropul monastirei Sf. Spiridon cinuitor de U1111111.41..1

i zrtdarnice chrisologhiT cu multe pagaba ale monastiref,

'1-ati poprit, precum s'ad dis, in cat sil, nu se mai.dea in maulle lor ; iatil dar, MÍ la infiltisarea ce att avut inaintea Doinnulttl Milial l'edil 8(101 i a Don-indita Constantin Ved Ipsilant, insisI cAl.trasiT mi s'ad tinut de acel asetrémint, de aceia niel ad pomenit nimie de dasul, ce s'ad itnpotrivit nutria')." cii hrisovul lui MaNroghene, precum i inaintea aceita.): hrisov, iarasI nu se tinuse de aseddm6nt pentru cii nu rspunseserä" daca la monastire; urmézil. dttpil acestea t6td" viclenia si mestesugirile lui Marin cu cetasil Ial, cu carl, dupil ce ait stricat invoiala cea

de al doilea, luand impreunii si pe citildrasI, potrivitl tot la un cuget cu

s'ati silit a aduce i cea mar dupd ruma vAtrunare la monastire, cu a muta isprilvnicatul i orasul dupri partea monastirel pe parten, acelor 600 stanjenT, si sil se pustiiascrt Cu tata pdmentul monastiresc, alergand top" la acal loe, ca la un oras slobod, sii se impiirtitsascil de privileghiuri deopotrivil i precum ca ìnsuL Marin cu cetasiI lul, cunoscea prea bine, crt calrtrasiI nit aveail niel o putero de a imprirtasi pe altiI din dreptdtile lor, indestulat s'ad dovedit din iconomia ce ad filcut, poprind acea nectiviincidsrt simfonie ce ad filmt filtre diSnsi1 i intre cilliírasI, a o da de fatil la crisologhia ce s'ad inthiplat in arma, (hipa ce din In scris mili tirria ce ad dat mniI cuiIdraiI, adeveritil de Proa .titintia sa parintele Mitropolit si de Dumn6lor velitil boerI, i crt iarilI eilliírasiT ad

fiicut videnie si la al doilea invoialit a lor en. Epitropul monastird, indestulat se aratil dinteadista. adecrt, crt in vreme chal fac invoiala i tocmda cu Marin si cu cetasil lui, apeo: dad vde i Epitropulta monastirel, prin cartea ion de invoiald, intaritii de -seleful nostru, ca sil se toctnéscii, Epitropul si sil se invoiasca cu catI s'au giísit lOcuind semi in urtrut. vor 1(iciti pe piiméntul de 600 stanjinT, iar el sil nu se impiirtrtsascii de alt nimio, fumni numal de acel cate talen f 1.500 pe an ce s'ati tocrnit ; in cat, atat invoiala dintòiti, cea din vremea VilearesculuI, cat si invoiala adista din urinii, amôndottii s'ail stricat din viclesugurile lor ce ad 't'erg la atandoub" vremile. Nedréptii dar si fdrä" niel un ctiv6nt se judecii eererea. atat a cilliirasilor, cat si a orásanilor dttpil aceste doul5 temeiuri, pentru cii d'ya teoriile ce s'ad filma la am'éndoulí chipurile, niel dupd hris6vele domitescI se pot indrepta,.niel cu invuielile ce in parto au fiícut se pot ajutora. Peci dar, ca sii dan' sfarsit felurimilor de viclenif, ce s'ad lttcrat si sil en.rätim acéstii putrediciune, ce prin vielene mestesugiri aduce cea dosii,vhsitit partiìl monastird, inca sil parda' si tot fulosul mosid, hotiirint Domnia mea, sil se ja parten aceea de 600 stanjinI din }m'infle ciThirasilor i sii se dea iarilsI in desilvérsita stdpanire a monastirei, lipindu-so langil ceea-l-alta parte, facéndu-se peste tot un trup, dupá can] au fost mal nainte, pana a nu so despiirti, i cìi1rail eel ce liaba slujesc i vor sluji en pecetluiturI domnesci In mani, pe ac6strt mosie, si '11 aiba privilegitiurile lor cele oranduite de ctitor, dar nu i col ce se trag dintr'ksif, niel ce): ce n'ad pecetluirI, ci acoja dea la monastire clacä i dijmìí ca i cd-l-altt i otastind din viile ion, poprindu-se ca total de a vinde vin i racitiìl, pentru ed acéstil vole s'ad dat numal la engrasa, col ce halea slujesc, i acelora muna): din chiar viile lor ce s'ad int6"mplat sii aibil pe vremea cand s'Eta frieut etitoricésea orandttiald si ett soroc oranduit, adecil de la culesal viilor §i numa pand la di'nr6itt de II-Intuir.

www.dacoromanica.ro

439

ISTORIA ROMANILOR

reclarnA din non §i cere desfiintarea dreptului aceluia de proprietate al calAras,ilor. Hotarirea data de Al. Sutu la 12 Martie 1820 fòlice despre dupil coprinderea ctitoricesculuI hrisov, care acesto privileghiurY, (lupa dreptate

urma sti le pearda cu total dupii rón cugetul lor

cit caro s'ail aretat, dar Domnia mea milostivire ficend asttpra-le, am dat vote sil le alba si de actim inainto, ruma ca sii pIzim vointa etitorttluY, iar crartrasiT aceia ce ati liicuit si ceT. co Metiese pan acum pe partea monastireI si n'ah plata cima i dijma si alto obiceiurI ale pranentulul, dupi"i tot cuventul drept, era sil se ostindòscil a le plti t6te paní la un ban, inca din vremea Invoielei col dinteiti, dar milostivindu-ne Domnia mea pentru silrácia lor, si pentru cácY mosia ac6sta niel

oclatii ntt S'ati CrIlltat pe sGma monilstireI, ci .totdeuna s'ail dat In arendá,

i ata

monastirea s'ati multrunit pe acea ce lua de la arendasY, precum si arendasit s'ad multálnit pe toemeala ce avea ea monastirea, dar insh, tot acestrt clacti, socotinduse c un drept al monastirel in parto, si numitiI ertirtrasI pentru rucia lor nefiind destoinicY a e respunde, fiind sumil mare, ne-am milostivit Domnia mea, induplecandu-ne la rugliciunile ce no-art facut Preaosfintia Sa

Mitropolitul, dirnpreunii en. Dumn6lor velitit boeri, i am ertat de respunderea acestiY clilel trecute, iar Marin si cetasil ha', si olí care alta se va

fi mutat pe pil&ntul acelor 600 stanjerd, filcend case, acareturl i ori ce alt spre al lor interes. i folos, de vreme ce acea parto remline de acum inainte vecYnich, mosie a monastiel, sil aiba a se Invoi eu Epitropul monastirei pentru dreptiltile pmnôntu1ul, ca unil ce lecuesc pe pilm6nt strIlin. liar insit, pentru eh' Marin

ca cetasii l'II ce s'atl aretat ca clava asupra, monastiret, aici in domneseul

nostru Divan, mi fost indemniitorY i pricinuitorT turburiírilor i crisologhiilor 'filtre cillárasI cu monastirea, precum asijderea, i chiar el s'ad aretat de fatti.

prin judechti, cerènd literal:1 ce nu li se- euvenea, niel patea avea vre un fel de impiirtilsire, dupá tot cuventul drept, se CliVellea a se osindi sil pliit6scá bite cheltuelile, atta ale monastirel, cat si ale crilárasilor, insrt fiind-ort i acole cheltuelI so adunil, in sum mare, rnilostivire fcêmid Domnia mea, ca sil nu simtá, atilta mare greutate, hotrtrim, sil pliltescil talen): 10.000 la Cutia de milostenie ; do caro poruncim Dumnev6strit ispravnicilor itI judetultd, ca in fata loculta, prin vederea Dumnévestril, sil, se cisluiasca el intre el, adech' Marin ca cetasiI liti ce s'ail aretat mal' sus anume, grijind Dumnev6strii a se faca eisla dupii dreptate si dttpil starea ce va fi ave'nd fies-care, i implinindtt-se toti banii talerl 4ece-mil, fáril cea mal patina zrtbavil, ca sII nu fach trebuintil a se trimito si mumbasir, sil 'Y trimitetY aiel ea sil se dea la Cutia de milostenie. acestea cu drept cuvent, hotrtrindu-le Domnia mea, in eilt i monastirea aibil cea doplinlí stilpiinire peste tot 0W:raid ce i s'un atierosit, i ctitoric6sca oránduiala sil se pilzescrt neclintith in ved i mila de privileghiii sil o aiba de a pururea slujitorii coi ce halen slujesc eu pecetluiturl dornnescl, dupil vointa ctitorulal, poruncim Dumitale, einstite i credinciosule boerule al Domniel mele vel Logofete de Ora de sus, sa intocmesci domnescul nostrultrisov, eu bita coprinderea ce so aratil Ultra acesta intrtrire, care hrisov, trocada-se In condicile domnescului nostru Divan, sá, se dea la monastirea sfántulttY Spiridon-noii, ea sil stea acolo in pástrare.-1820, Martie 12. Vei Logoffl.

(pecetea g-pd.) Cod. XCIV, pag. 318.

www.dacoromanica.ro

440

V. A. ÚRECHIÀ

judecata de la N. Caragea din 1782 August 25 cd, Cu t6tä influenta de care se bucura Endchitä. Vacarescu pe lângá Caragea gav6ndull Prea- In agate D6mne,

DapA laminatra porunca Mariei tale, ce mi s'aii dat la jaiba Dumnéluf CilminaruluI Linea, Epitropul monastirel sfantuld Spiridon-nol de aicl din BucurescY, infatiOndu'l zapcinl hättu'anesc, innaintea ndstrit ca paritiI sk : Siirdaral Malin Butculescu i Slugerul Mateiti i §atrarul Gheorghe i Vistierul Neagu, i Vistierul Constantin §i alt1 or4aril ot Ro0I-de-Vede i eu lude 11 din a1ara01 ispeivnicatulul de acolo, am cercetat prigonirea ce a:1 pentru orasul Ro0I-de-Ved, ce se jilluesce Epitropul crt cu vicleug Anita' Serdaral Marin i ceI-l-altT uuitl eu d6nsul, sil-1 strice din local eel vochili i sä.-1 mute pe mo0a caliira01or i pentra in§elaciunea ce 4ice Epitropul, a din inv6t4tura Serdat mo0a darulut Marin ail facut cäläriI monastirel in lét 1816, and lor in arenda, §i cetind ea luare aminte sineturile ce ati i o parte §i alta, le ark4m MarieI tale pe scurt maI jo, insä" : Sineturile monastiret

1768, Iunie 2, de sunt anT 51.

Ilrisov in copie al r6posatuluI Domn

Alexandra Vodit Ghica, cà all inchinat la acésta monastire WM' mo0a domnéscii ot Ro01-de-Vede, care mo0e fijad din vechime domn6sa, dapil vreml oranduia Domnil, ca din venitul co s'ar aduna,sI fie pentru purtarea de grija a monastireI de peatrii, ce este acolo zidita de &maul boerilor Cantacuzinesd, dar une-orl era

om Cu frica lul. DumneleI §i parta grija, alte-orI nu, maI vértos cà ispravlua tot venitul mo0eI, fiind-cri acea biseria s'ati nicil i cgpitaniI ce inchinat de boeril CantacuzinescI era' sub purtarea de griji a aceOil monastiel, hotilrasce Mrtria sa ca sà ja monastirea ven:tul acetii mo01, din t6te semiinn"turile dijrna dupà obiceiti, afaril numaI din preotl ce vor fi la biserica Cantacuzinescilor i slujitorii ce vgr fi la st6g, ca pecetluiturI roiI i e46torI pe acea mo0e, aceAia s'.1 nu se supere de tult, nicI de dijrnä", niel de ota0inä

din viile co vor fi avénd Ricute de el patiä" la acest hrisov pe ac6stà mo0e, iar ceI-l-altI totï dea dijma duph obicei0, milcar §i slujitor sa" fie, nefiiml prptor pe mo0e, i pentru clacli de cask' cate au taita §i ota0inii, de la toti cel-l-altI, ce nu vor fi slujitori ca pacetluiturl ro0I §i vor ave a viI pe ac6stä" mo0e, sä ia monastirea din 20 de vedre una vadrii vin, iar nu ban'', i din morile de sunt pe acéstä mo0e sí ja trotina din oemul ce se stringe i sii nu fie volnic nimeni a viudo vin i rachia pe acéstii mo0e, decat nurnal. vinul §i rachiul monastirel, Mr' de namal s'aii dat vole a vinde slajitoril vinul lor de la cules panil la sfantul Vasile, mnsà vinul ce vor face din viile ce aveati Meat°

Oa la acest hrisov, i altiI cart vor lua vote ca writimént do la Epitropul

monastirel, iar altil raid, bateau chip sii nu aibul volnicie. 1768, Septembrie 14. Carte tot a MNriei sale, volnicind pe Epitropul monastireI sà ia venitul ace0iI mo0I, dupfI mal sus numitul hrisov. 1781, Ianuarie 22, de sunt anT. 38 trecutl. Anaforaoa r6posatulaf Ba-

nuluT Ianache Viicareseu, fiind ve! SO.tar, intAritA §i. de féposatul Dwain Alexandra Vodri Ipsilant, in copie adeveritil de Serdaral Widucanu, la prigonirea ce avea monastirea ca cälärait ot Ro0I-de-Vedo, qichul Epitropul, cul crt1ära01 eraii privileghiatT de eéposatil bkrani Domrif pentru slujbele lor, ca din dreptele

www.dacoromanica.ro

IS'PORIA ROMANILOR

441

Mote mijlócele intr'acea vreme In oilele acelui Domn Inlesnitóre de all

intari pe deplin t6tá cuprinderea anaforalei sale ce au dat tn bucate ce vor avea peste an -pe mosie, siinu. dea dijma la domnie, iar atuncI se jäluia Epitropul, ca na numaI calitrasiI ce se afla sedkorI la acésta mosie, ci 'Inca i alti cu nuniire de caliirasl, pricinuia multa pagubil monastirei, pentru care s'atl invoit inaintea Dumné1ui amendouè partite, cu multamita lor,

ca la 60 lude slujitorI, ce se Oa atunci in slitjba cu pecetluiturI, si lì se deosebesca, la o parte, din mosia acésta, stanjenr 600, ce vine de lude Po stanjenI 10, iar t6ta ceea-l-alta mosie sit re'rnae in stapanirea monastireT, cu putero pe deplin, insa acel stanjenl 600 sii se dea calarasilor cu acésirt hotarire, cä' de va cadea vre o nuirri de ale monastireI pe partea lor de mosie, sa nu aibil a face, ci sa se stapanesca de catre monastire ori ande va cadea rilfundata; asijderea cand vre-o data sea eY, sCli alma] lor vbr vrea sil o vinda, sil aiba protimisis monastirea a o feiscupp6ra, si vinal i rachital ce vor vinde pe mosie sa nu tali volò a'l pane in carciuma cu pret mai jos decat monastirea.. 1783, Martie 1, de stint ad. 31 trecutil(?) Hotarnicie iscalita de ispravniciI judetuluI, cum ea maI nainte se deosebise calarasilor ace): stanjenI 600, dar era prigonire intre monastire cu dênil, pentru hotarul despartitor i dupit porunca domn6sca mergènd Damn()lor la fata loculuI, au facia Indreptare, puind i potro i movilI facénd, uncle aii fost trebuinta. 1805, Junio 7. -- Hrisov al l'éposatului Donin Constantin Voda Ips.lant de pira ce. pornise orlisa'nif ot ROI-de-Vede, earl' dicea i ca sunt vec1ilI la 126 de lude, ce so trag din eel vechi caliírasr, ceré'ad mosia pe séma lor. Dar Maria sa intaresce stiipanirea monastireI i hotaresce calarasilor, sa fie multrimitI

dat. ca aceI stanjent 600, co li 1816, Aprilie 28. Jana a Epitropilor catre Maria sa Domnul Caragea, sä' se pue in lucrare cercetarea innecaciunel orasului i sa na aiba vole niment din erisan't a se muta pe rnosia calarasilor, si in dos, da Maria sa porunca ispravnicilor judetaluil, ca pentru pricina innecaciunel orasuluI are a se face urmare dupa porunca Mariel sale ce s'ati dat, iar pentra mutarea piritilor din oras, dupa ce se va saver* eercetarea de mai sus aretata, atunci va da Maria sa hotarire, de ail vole a se striimuta s61 nu. Anafora a Dumnélor velitilor boeri, cit fiind acest .1816, Noembrie 5. oras vechiu i impodobit de locuitorI cu case si alte namestil, unele de mult pret, nu este cu cuviintä' a se stilimata din local ha iliel pe mosia monastireI la alta parte, nicI pe mwia cillarasilor, ca si nu reinae monastirea lipsitä de venitul orasuluI, ce'l are härazit din vechime prin hris6ve domnescI, mal' vértos cand s'ail gasit prin cercetare la fata loculul i mijlocul indreptareI, de a lipsi innecaciunea ce facea apa Vedil, dar prin talen 5000, ce trebuesc a se cheltui pentru tilmaduirea innecliciuneI, done' 041 sa dea rnonastirea si o

parte orrisanil.

1816, Iulie. 4.Poruuca a Maria sale DomouluI Caragea, ca pang se va da hothrirea Mader sale asupra priciner, until din orrioni sit' nu fie volnic

a se muta din launtrul orasulul 1816. Insciintare a ispravniculd ciltre Domnie, cum ell dupit porunca stringe-nd pe oruíìini, le-au citit anaforaoa Dumnélor velitilor boerl, i toti ca un cuvént ati rii.3puns, ca la cheltuiala nu se indatoréza a pläti nimic, fiinda-le indestula respunderea obiceiurilor

www.dacoromanica.ro

442

V. A. URECHIÀ

Domnulul Ipsilant batrènul, dar rëposatul Dornn N. Voevod Caragea

se vede ca nu s'ad induplecat, ci la Domnésca sa carte ce s'a (lis, 1816, Noembrie 12. Alta anafora a Dumnélor velitilor bo.erI, eand so jrtlttia Epitropul, c chlrirasiI aí dat vele de s'ad frica 28 case pe acei 600 stanjonI al' lor, viclenind ca sh mute °rasa1 monastirel pe mosia lor, i &atfacerea acelor case nu este cu vele data do la dènsii, do rasa ad care dice ri5spuns' Dumn6lor hora:, ert invoiala ce au frtcut monastirea ea chlrtraSil, cand li s'ad deosebit aceI stanjenl. 600, s'A se urmeze nestrh'inutat, i ch orasul acesta, fiind intemeiat din vechime, si hhrazit de luminatil Domni: monastiroI, sh fie opritI ch'Irtrasit pe aceI 600 stanjenI aI lor, frträ numaI sat sh facrt, insh cu dmonl din alto pä'rtY, iar din orrtsanI nimenI sh nu aibrt vele a se muta acolo

i pentra acole 28 case, ce s'ad fticut pe mosia calhrasilor, sh se mute acola inapoI la oras si easele sit li se plht6scri, de crttre coa ce le-ah dat voIe de le-ad fitcuf, i cartea ce le-ad dat Divanul din vremea ArmieI RusescI sit li so la de la tulle, precum li s'ad luat i hrisovul luI Mavroghene, fiind aceste impotriva a 6 hrishve doninescf ce are monastirea, iar pentru a treia parte din .cheltuiala inneeaciunel numaI atuncI srt dea orhsaniI fiir' de a se mal supra alta dath, ci monastirea sit ingrij6sch pe tot anal a drogo aceea ce va fi de trebuinth, spre a nu se humea orasul, iar Mark' sa Domnul Caragea, la hothrirea ce an frteut cu. Divan asupra acestiI pricinI intre chlarasi ca monastirea, dice ch sunt datorl sit plätésch la monastire tdte (Mole claceI, ce nu le-aii lucrat de la lét 1781 de dad s'ad fácut asedrtméntul ca monastirea panh

acéstá hothrire, cum si de niel inainte srt clrtcuiasch monastirel cate

12 dile po an, sead de nu, de vreme ce insisI el sunt strichtorT acela asedhmént, urtnézh su remanrt stricat si luandu-lt-se acet stinjinT 600, sh se intdrch la monastire dimpreunh ca tot venitul iarrtsI de la asedgmént panä la acéstil hotarire, intorcbdu le si lor monastirea ceea co va fi luat panii la acéstrt hotiirire ; pentru cele-l-alto dreptiitY ale mosid monastireI pe care se cunoscu, sh le urmeze de niel inainte privileghiul ce l'ad avut caliírasiI din vechime, mutua din eI catI se vor atta slujind, i 1 ail féspuns inaintea Märiel sale, eh fiind dmenl schpatatI, n'ad putero sh respundh la monastire venitul acolar 600 stanjinI pe atittI chrora 11 s'ad dat respuns hothrit de M'Aria sa, ch nogresit tumba a se pune in lucrare anal din mal sus arkatele doulá inijldce si sh'si: aleagh pe caro vor voi. 1816, Noembre 20.Zap:s cu punerea degetelor i ischliturI a 8 ehltirasI ce die eh ad fost vechili i despre partea tuturor a celorrl-altl chlrira.sY, adoverit si de Dumnélor velitif boYetI, cum si de M'Aria sa Domnul Caragea intrtrit,

s'ad invoit ca Epitropul sh le ente chica anilor trecutl, adecrt din Dornnia con dintéid a reposatuluI Domn Mexandru Ipsilant, si panrt la acest zapis, ce duph

dreptate se cuvenea a lua monastirea de la lét 1817 inainte, sä cliicuiasch monastirel: numaI cate 6 dile pe an, rilíspundénd i cele-l-alto dreptarI ale stäpanulul iuoieT, duph pravilnicésca condich. i aceI stanjinl 600 co li s'ad dat de monastiro in desrtvérsith sth'panire, drept privileghittl ce ad avut niaI nainte vindea Oda atuncI in arendh, la alt1 stritiul, i-ad dat sub stapanirea monastireI, invoindu-se ca sh le dea monasiirea pe tot anul, cate talerI 1.500, incepéndu-se ac6stä invoialh de la Ianttarie al létuld 1817 si cal' se vor atta cu locuinta pe acéstil mosie a lor, de stanjenI 600, cum si cap.' vor niaIllicui de atuncI inainte, sit tabh a se tocmi .si a se invoi ea Epitropul

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

443

trece cu vederea cuvéntul oliavnic §i face tacere de a avea vote c6.lärasyt sa-§1 vmndá partea lor de stAnjerit 600 cand vor vrea, ca nisce monastireT, pentru t6te, ittr eand yre-o data orl el, sean nbintil lor vor yoi a vinde ticésta rnosie, sí se pretuiascii do dmeni en sciiiiu, seatt sa o se6ta la mezat i catl" bani se vor alege c face, s'a li se numero de catre monastire apa si ritt li se mal doa acel talerI 1.500; iar nevrènd eT a vinde, sa fie dattire. monastirea a le numera pe tot anal numitil: baúl, iar nedandu-li-se banil, sifsI ia mosia in stapanirea lor, dar dtipa rugiiciunea ce ati Meta eI tropultti, le-aa facut si acésta musaadea, adeca acel cate talen l 1.500 Po an sa le dea pana in soroc de 7 n'II si de se va intèmpla Out atunci, a se mai sui pretul arendif rnosiilor, sil li se mal' adaogo i lor pretul arendei de Muna inainte pesto talen l 1500 pe an, °A se va gasi cu calo, iar intèmplandit-se se seadea pretul arendilor, sil nu li se faca niel o salero, ci sil li so doa tot acesti cate taled. 1.500 pe an, de la monastire, pana ittra,I in soroe de 7 ani, si asa la fies-caro 7 aiff, sil se faca acesta cercare asupra pretulta í indreptare. precum se dice mal' sus. 1818, Septembre 19. Buiurdizmil sub pecetoa Mariei sale Dommilui Caragea,

la anaforaoa Vistieniel, facutri la jalba Epitropului, a se face porunca catre ispravnicif de Teleorman, sa nu so striimute ispravnicattil de la orasul de-Vede, de pe rnosia monastirel", pe mosia Calarasilor.

Sineturile or4enilor. 1812, Maiti.6. Insciintare ispriivnicésca a Stolnicului lordaelie si a jaitatorttlui Caminar lancul, atiandu-se atuncI ispravnic, catre comitet, la jaiba co decline oriisaniT, ca de vre-o catl-va anI mutandu-se apa VeqiI curgerile prin 'oras, nit numaI inneciirY le face si pro multY Ii scdte de prin case, co si dupa aduce niel ce scade, r6maind lacarI si nonio, patimesc de putdre, neputénd cele trebuinci6se de. afaril, atlandu-se i totdeatina bóla incuibata i cerca vole Sil se mute «astil pe delucel, pentru care s'ad poruncit ispravnictiluI, sa cerceteze si de va fi cererea acOsta, cu primirea tuturor, si c6ra de la totl iscalitura in scris; al doilea sa cerceteze de este aretarea lor adovratií, i al troilea ni ja pliroforie, pe a cul mosle veles° a se muta si cata diiastima este acel loe unde cer a intoemi cladirea orasului i sa insciinteze. Arata ispravniciT (va achicad o suma de oriisard, din coi". co locuesc pe vale, top: cit un cuvint au re'spuns, ca cer a se muta. scriind ispravnicit, ca arlitarea ce fac ortisanil do innecaciune, nor6e i putorI, este adevi5ratii. 1812, Iunie 4.Voruncii a comitetuluY, catre ispravnicii de Teleorman ca facéndu-se intrebare MedelniceruluI Arcudie, Epitropulia monastirel: SfanttAul

Spiridon, de primesce si de Oto monastirea, sIl cheltuiasca, spre a abate apa Veda:, de unde morgea atund eu 6resY-care ajutor si al oraninilor, ati dat riSspuns in scris, cii monastirea mi are stare si putero a face acésta cheltuiala ne avenid mal" yertos si niel un folos de la orasanI, de aceea da Divanul voTo slobodenie, sa se muto m'astil la mol loe, ce arata ispravniciI, cii cer orasanit. 1812, Iunie 16. Zapis a 40 de lacuitorY aT. Scaunului ispravnicesc la mana Slugerulta Mari') "13utculescu i a altor boerinasI negutiltorI, locuitori si

striáinI, cum ca s'ati invoit de le-ail dat loc pe mosia lor, de la apa Vedii, despre aista, pana deasupra viilor in deal si Alinea vitelor la tufo, sa faca ora slobod pe acest loe i orl carl boerinasi i negutatori i veri-ce locuitori din pauten-

www.dacoromanica.ro

444

V. A. URECHIÀ

mWenitori cu desèvdrit6, putere.» Sub urmaUrea domnie a lui Mavroghene o§tenii calärw, la reclamatiunea lor se repune in vig6re vechia teni vor vret, s faca cas pe mosia lor, seait právalil si orl-ce bina, acaret seatt carciuma, precum le va da milna, a vinde vin si rachi t vela ce coprins de loe care ciit 1f va.face trebuinta, sa fie slobod po tati lunca VediI, pana in dealul Viilor de-asupra, mticar si vie de ar pane prin gradinile lor, eälitrasit otastina, s ntt le la, iar poni s nu pue mat multi', decat 10 inteo geadini i starea cea

i negutatorésca pentru pravalii si carciame, sail orI-ce alisveris vor face 01 dea cate talen 9, iar staret de al 2 -lea cite parale 60 si starea de al 3-lea, ce nu va avea careitima, cate parale 20, fiind i acestia slobodI a boerésca

se chivernisi ea ce vor putea, la care loc si fie volnicl si slujitorisi a'sI face

case cit aso tienea sobo leak) de alisveris, fiíra numai in gradinT declt 10 point maruntl, sii nu pue nict eI, si care din el va at-labia sa sträntate acest asedam6nt, sii nu fie ascultat de jadecata, osindindu-se ca sii platélea oil: ce acaret va zaticni, adeverit fijad acest zwis, si de ispravnicat inteacelasl lét Iunie 17. 1818, Februarie 23.Anafora a Datnn6lor veliilor boerI de prigonirea ce ail avut Serdarul Marin Buteulesca i altI boerinasI i locuitori, ce si-au facia case si namestiT, pe 600 stanjent aI slajitorilor de scaunul ispravnicesc ce se numesc i ealitrasl, care it al langa °nasal Rgsil-de-Vede ea Epitropul monastireI prin vechil Ionita.Postelnicelul: lic Damnélor bokit, ca &Ind u-se slujitorilor ace): 600 stanjent prin intarireaAposatulai Doran Alexandra Viola Ipsilant, ot la 1781, intru desavarsita stapanirea lor, eu multamirea si a monastirei drept privileghiurile ce avea din vechime, volniel i nepopritt at fost a da si a inchiria piri.ilor Mean din-

si nu pot slujitorri ea niel un cave' nt a stigmata acest ased6rn'int, mat vèrtos dttpe ce in puterea lui si-a i fault piritit i binale aculo, inert unit dintr'insil zidirI intemeete de mare pro; asijderea nu pite niel Epitropul in puterea aseprantulta ce a t Meat in urtna cu cähiirail, pentru arenda acelor 600 stanjenI, ca sii sil6sct pe piritl a face de isn6va ased'émént cu monastirea pentru adestul locale ce '1-alt dat ctilarasiI jaluitorilor, cad' de si serie in acel asedilmkt, ca call se vor a`la cu Poicuinta pe ac63ta mosie a Ion, cura si eltf vor

Mali de atanct in -ante, sti aiba a se intocini si a se invoi ea Epitropul monastireI, pentru t6te, dar acésta logatura, se intelege pentra eItt vor Iócui pe cela-l-alt loe ai mosiel calrtrasilor, din c6sta Mului spre camp, iar nu si pentru copal mosiet, pana deasupra viilor in d61, ce '1-aI dat cAlarasit jituitorilor, prin zapis de asedrtmént, dimpreana i cu pasunea vitelor la camp, fiiind-crt acela dupe

ce 1-aa inchiriat °data calarasiI la piriti, n'a I litai avut putere, niel el, nici sili sti faca alt asedlin6nt decal 81.'0' ant de la clènif arendasiï lor, numal china loculul cea toemita d tpe zapis, noputénd a se ajutora Epitropul nicI cu vorba ce ai dis c piritit timbla cu vicle pig si mate orasal .dupa mosia monastirel, pe mosia crtlarasilor, in vreme ce din vechime orasul att fost si pe ace]. 600 stanjinl., ce s'aii dat calrtrasilor si ma): ales, ca pentru innecaciunea co patimea ptritiI totdeattna, din vksarea apel Vedil, le-al dat comitetul vole de a muta (instil dupe engrafon ce ai dat 5i insust Medelniceral Arca la, Epitropul de atunct al monastireI, de care innecatura dic piritiI, ca si acum nu esto orasul mantuit, i e I Casole i namestiile co ail pe mo,ia monistirei nu le al stratnntat i ert ati platit si

vor plati si de acum inainte adetal locultit, iar Pasee eel& noue ce le-a [facia pe mosia calarasilor, le sunt de atare trebuinta a nu patimi la vreme de innecaciune, dapa cura ail p ttimit pang acum; gasesc dar llumn6lor boerif cu cale, ea aN-

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

445

anafora a lui VacArescu dandu-le un noti hrisov. Mavroghene avea nevoie de o§tenI. M. Voevod Sutu, urnAtorul Domn, la 1792 Februario gaméntal ce ad tacuil calarasiI cai pìrìiï, prin zapis sa'sI alba puterea si urmarea

lul nestramatatii si filtra nimic bantuialli sa nu faca Epitropul piritilor a le cero cat de putin adaos, tara, numaI sa'sl ja de la (Bina china, ce suntlegatt prin zapis a da, dijnia campultd fenetele, dupe cei-l-alta mosie a calarasilor ce aìií fost oprit cillarasil. pe gana lor, i ail dat'o manastireI in menda, prin zapisul din urmrt; asijderea s stapanesca piritiï si yule i livegile do poni: ce ail Sacia pe mosia calard§ilor, r6spungend si avaetul co sunt legatl dupa zapisele ce ad de la mana calartOlor, care si acelea sunt inaintea zapisuluI de'arenda, ce .11 au dat ealarasd la monastire; iar M'aria sa Domnul Ida Veda Caragea, judecand acésta pricina ea. Divan, gice, ea din sineturY dovedindu-se crt slujitoriï ail ave aceI 600 stanjenI filtra desavérAta stapanirea lor, ca vele

data si pentru vèngarea de vin si rachiti, volnicI i nepotrivitI ait fost a da si a inchiria, era ar fi vrut locurI din mo4a lor precum i piritilor orilsonI, dar fiind ca vechilul Epitropulaï al gis, ca oegamentul ce'l ad ora,?.enil.-ar fi fara de scirea calaraOlor, au oranduit pe Anastase Serbecci-basa, ea sa mérga la tata loculuï §i. sa faca cercetare calarasilor prin jurament in biserica si de se va dovodi crt asegaméntal ce'l ad or4aniT, s'ad facut ca voia si scirea taadevereze Serbecciul in dos si atuncr hotaresee Mirla sa, sa r6rnao intru t6te bun si nestramutat, i anatoraoa Dumnélor velitilor boefi sil se urmeze intocmaY; apoI s'A cerceteze Serbecciul iarasï prin mijlocul juraméntultd, atát pe calara0, caí- si pe vechilul Epitropului, si de se va dovedi ca la vremea cánd s'au nvoit Epitropal ea aceT opt calara0, la 1.6t 1816, pentru arcada mosieI lor, ail avut sciiná orI Epitropul sau vechilul, de a;iegiiméntal ce ad piritiI orit'saad de la eillaraV, din la 1812, atuncI aducénd MarieI sale cercetatorul pliroforie in scris, sit r6mhe rnonastirea rabdatóre de sciiderea ce i se face cu acel a§egiimént al calarasilor, catre pirìií orawinI la venitul arengiI mosieI eillarasilor, ce ad luat'd monastirea in lét 1816, pentru viclenia ce s'au turor calrtrasilor,

urmat din parten EpitropieI asupra orasanilor, lar dovedinda-se crt niel* Epitropul,

niel vecbilul n'ad avut sciinta de acel asegilmént si niel cel-l-altt calarasI ira le-a6 fama cunoscut, niel acel asegarnént cand s'ad invoit la 16t 1816, niel. ceII altI citlitraI cand Eta dat adeverinta de primirea acelor talen 1.500 aI arengiI, acolo la RosiI-de-vede, asemenea nu '1-ail filcut cunoscut acel a,egrtme-nt atanci,

aducíAnd cercetatoral pliroforie in scris l'aria sale, va da cuviinciása hollare. Marturie a Dumnélor Vornicilor Dumitrasco Racovittl 1818, Martie 3. si Ión tirbeiul, curn ca la pricina de judecata ce ad avut ptrifii ca jaluitoral, aducénd inaintea Dumnélor catI-va slujitorY, ad incredintat cut graiul, cit zapisal piritilor de a:vgamént esto ban si seiut tuturor, inca Mihaiti sin Carstea gis ati gis acesta, ca vrénd sa plece cci scrisorile de la zarrtfia judetaluI, un slugar Sandia Condicarul, ca de '1 va intreba cineNasl pentru zapisal ion dat de a.legilméntul piritilor, sil '1 tagaduiasca i sa gica cit nicI au ce vëgut, nier scie de acel zapis. 1818, Martie 18. --- Zapis a lude 26 slujitorl scris de Stamate etrarttl, judeciltorul judetalui si iscalit de un Careorghe, cut opt martort protopopl i preqi, dat la mana 1.;erbecci-ba01, i copring6tor, ca scirt i anta in frica lar Durnnegeìi, cum cil zapisul do amgamentul ce '1-au pìnìiI ot la 1812 funjo

www.dacoromanica.ro

446

V. A. URECHIA

17 anulézd hrisovul luI Mavrogene de *i lasd cei 600 stanjeni cäldra§ilor, dar lunecd asupra recun6scereI dreptului de proprietate ohavnicd. 16, este al lor netgiiduit, dat de bunil yoie, in care zapis marturisesce si un popil Stalled Lea], ce atuncl se afla slujitor si s'art iscitilit in zapis cu Juana sa. Adoverire a luí ;ierbecci-basa in dosul zapisuluT ce 1818, Martie 20.

au piatit de la calarasT ot 16t 1812 Janie 16, cum a ita ar6tat slujitoriI hotarirea Domn6sch i top' cu un cuv6nt i glas ail marturisit, ile fa ta cut Ionitrt Postelnicolul, c juram6ut nu pot sa priméscil, cad zapisul acesta este sciut tu-

turor dat de bunii voia lar si ceT ce ail sciut carte s'ail iscalit chiar ca mana

lar, i cu nid un fel de cuciint nit pot sag tagaduiascil, dand i adeverinta

In ''scris la mana sa, iscalita chiar ca manile lor, ceT ce au sciut carte, caro adeverinta ail luat'o el ca sa o aduca spre pliroforia Mariei sale MT Vodil, iar zapisul acesta, dupe porunca si- voia ce i se dil de la Maria sa, '1-au adeverit cu iscalitura sa i '1-ail dat la mana orrtsanilor, ca siti'sT aiba finta i urmarea luT, dupe hotiírtrea Maria sale. 1818, Martie 21. Zapis al calarasilor la mana aeelui erbecci-basa, prin care arata treI dintr'insiT, adica, Neagoe si hin CeausT, ca chianrandit'I slugerul Sandal la odaia luT, ce are in marginea orasuluT, le-aa citit o carte (jicênd eil este de la Ionita Postelnicelitl, ca sit jicá ei tot ce ati Jis intéld; asijderea Jis tot asemenea, infrir chirtmand si pe Badea Bleall la casa lui in RusI, vor plati taleff. 3.000 cosandu-T ca de nu vor dice asa, vor ciidea in nevoTe

'T va pedepsi Ma ria sa vod,aprecurn si in limit dupe ce ail venit Slugerul aid, le-ad dis infricosarile acestea, osebit cand ail fost venit Ionita Postelnieelul eu Slugerul Chiritescu. ca sit radice pe oritisanl, le-ail cunt sit dea in scris iaritist de zapisul orasanilor cii nu'l sciil i atuncI ail fost totI slujitoriI; ci fiind-ca zapisul '1-aa fost dat ca scirea lor a tuturor, la cercetarea i intrebarea ce le all facia, all dat totT tovarasiT adeverinta lar la mana.cercetatoruluI, ca sa duck' spre pliroforia Marier sale MT Voda, dar pentru ea este blitistem la mijloc ca sit nu ascunda nirnic, ai dat i ac6stil adeverinta pentru ca Slugerul Sandal

i-a6 chemat si le-ail dis. 1818, Martie 20.Martarie a preotilor ot RusI i altil, ea allandu-se

aid la Bucuresci imprenna ea acestI opt ca1aras1 vechilI totT pentru claca mosiel monastird, s'ail intôruplat fatrt cand ai introbat Carninarul Tatuen pe slujitort, fait fijad i onita Postelnicelul, do ail v'éditt niscaT-va locurI infundate pe mosia lar, si eT ail dat r6spuns, citi locurT infundate n'ail v6ditt, iar simfonie all ca unil din boerT ; asijderea die ca pe vreinea aceea Tonitit Postelnicul sati atlat ca sederea in haunt mosieT, la Rusl", i ca ochiT ail v6dut trecénd 6menT si m6surand

sil primp locurT pe mosia slujitorilor ca sa'si faca case si este sciuta de toti. 1818, Martie 23. Pitac al *erbecci-basill catre potropopul, sii prim6sca juram6nt Ionita Posteln:celitl pe treT ponturT, i r6spuns al potropopuluT di la pontul d'int6ia : cand all luat in arenda la Mt 1816, de la aceT 8 slujitorl, sciintri de asedanAntal orasulul n'a i avut ? insa numal el al primit iar pentrif Carninarul n'ail putut sii incredinteze, ci ail jis, ca va r6spunde inS1.10 Dumn6luT la al 2 lea pont, ca slujitoril na i-aa spus de aseditimént nid lnI nid Caminaruliff, all savérsit juramént ca nu i-ail spits, iar pentru Caminarul ail jis cil va rèspunde insusf Dumnélul; la al 3-lea pont : cand au dat neat talen l 1.500 pe arena'? putut siti primésca juram6nt, marturisind insusT, cil la Ianuarie 16t 1818, cand all dat acei ciao talerT 1.500, avol sciintil,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

447

A. Voevod Ipsilant la 1797 Martie, anu1éz6 din noh hrisovul lui Mavrogene «11ind dat intr'un chip lmpotrivitor i schimonosit domnescilor hrisóve de ma'!" inainte.» eta cu 8 lunI inaI nainte, adecil la Iunie Mt [817, cand au venit de au apttcat pe or5vilnI de simfonie, InstivI el at spas c scie de attinel. 1818, Februarie 18. Marturie a Arhimandritulul Constandie, epistatul schituluI DragilnesetI, oil &ilia ce s'ail fgeut zapisul acela spre a se opri Dittoedcinnea apeI Veda', caro innecil t6til partea de la vale a .olavuliiI RoviI-de-Vede, to ttímna trecutil ruerg6nd Coviovia sa la isprilvnicat pentrni pricint ale scliitulut &Oil, ce se vecinesce cu. movia Rosilor, ail r'émas acolo ocolit de innecilcinne Inuit de dour.; s'éptiimanI, care innecaciune s'ail inVimplat asemenea ca nainte, pricinuind nerniirginitii strimtorare la. liicuitorI pentro orI ce trobuintil.

Alte sineturl ce »tal are monastirea din urma kotarireI DomnuluT Caragea cu 1818, Septembre 16. Anafora a Logofetii ft'ireI de sus, buittrdisitil (le

Mrtria sa Domnal Caragea la jalba ce dedese Epitropul, cum ea cand s'att invoit ca ciuuíraii pentru elacii vi pearl' arenda moviilor, n' au avut nicI o sciintil de zapisul ce att fost dat caiiraiT orilvanilor in let 1812, cerad sii se adueii acei opt eilliíravl ce all Lout avet)ilméntul ca monastirea, a etirora mere au giísit'o vi logort5tia eu cale, dar nu s'ail adus di1äraiI, intemplandu-se ducerea Milrie sale Domnulta. Caragea. 1819, Martie 22. -- Adeverinta co all dat 11 crilrtravI inaintea nústra, adecil aceI 8 ciiliiravl v't alt treI,

adeverit i cu iscilliturile iliístre, cum

cil, cliirunandu'l Serdartil Marin in dottiStreI rindan, loati (jis siI 'I dea zapis ea sii facil t6rg slobod pe movia lor de stanjenI 600, fiind-dl are anafora domesa, ; cillaraviI ati tjis eii se teme sil no dea de vre-un neeaz ; Marin le-an (Jis, 61 va string° Cunera strilinI, iar nu timenI din orilvilnil ptinit'intenf, i crt eI sil nu aibil nicI o grijil,. cii ce va ti DumneluI va responde, vi de se va face térg pe movia lor pot vi eI sii scape de clacii a no da monastireI, ca unil ce se atlii vetreterI pe movia ni3nastirel, vi va rëmanea a da. tot Cate un zlot

de clacti; ava dar i-ati dat zapis dupil cum le-ail mat, iar la let 1816, cand

venise mutnhavir duprt jaiba EpitropuluI, ea sil aducrt, aìl niers la Sordaral Marin in RovI, atlAndu-se ispravnic, vi introbat de volesce sii le dea zainapol sead sil impace, sil spue la judecatii cil art dat acest fel de zapis, sear' sil no spue, Serdarul Marin le-ail tjis, cil nimenI nu 'I va intreba de zapis fiind-cti este sciut vi EpitroptilatI; de aceea, (Ind au facut eI invoiala

ett Epitropol aid pentru clad, n'att pomenit nimic de acest zapis, fiind-crt le tjisese Serdarul, ca si de'l va aduce pe DatnnéluI aid, zapisul nu se va mai vedea, deeat all spas cillaraviI Epitropultil cil ail avetp-imént cut 4 -WO cart vi-ail fticut vb. pe mosia lor ca sil plitúscuí otastina In banI, pentru care core Epitropul, ca orI sil ri:imae bun asetlilatkitul ce all facut rnonastirea cu endraiI la lét 1781, cand le-ail dat acel stanjinI 600 in stilpanirea ion, ea until ce este de fetes, atat acestor cdliiras1 de acum, cat i acelor din urma ion, vi zapisul ce au dat ciiliraiT la let 1812 Serdarulul Marin, sà" nti se tie In skirt, ca uit nedrept i pricinuitor de mare pagubil monastireI, seatt do vrerne co calilraviI all desputernicit avetjamemtul eel dintòiul, ot let 1781, prectun se coprinde i in domnésea hotarire a Milria sale loan voda Caragea, din cestil ce

www.dacoromanica.ro

448

V. A. IMECHIÀ

In 1803 Aprilie, calAras.il i orapniI din RoO-de-Vede daù nouä, reclamatiune asupra monaStireI, intemeindu-se pe hrisoyul lul Mali s'ail dat aceT 600 stänjinï. si s'ail ar6tat mincinosI si la al doilea. asecldmkt al eldeeT si al arenlii, tdinitind zapisul ce '1 dodos° Serdarulni Marin let 1812, (cu t6te cd mä'rturisesc in scris, c dnpri sfatul SerdaruluI Marin ad tuuinit acel zapis) de se va grisi 3u cale de care judecatri sil se grim darul acostor 600 stänjinT ce li dat de cutre Epitrop, pentru ea sí aibd menastirea odihnd de catre dêni, i nicT o datd in liniste fost, fil6nd marl' si grele cheltuelT prin judecdt1 din pricina. lor. precurn se dovedesce din sineturile judecdtilor, de vreme ce cilldrasil ca pricina daruluI timblii sh desghineze i sil radicu tdte dreptdtile i pronomiile monastirel, neldsändu-o de atuna i pánd acum in odihnd, pricinuindu'l pagubd peste talen l 5.000, si dupil hotdrirea Märiel sale DomnuluT Caragea, sit rdmäe privileghiurile ce le ail hottirit ctitortil in mosia monastirei, intorcénd la monastire tot venitul acelor 600 stânjinT din cesul ce li s'ad dat in stdpänire dimpreund si ea pagabile i cheltuiala, seati si hordtased, ca s le dea monastirea pe tot anal, lor si celor din urmä crildrasI, o suma de banT pentru privileghiurile lor, fAcénduse trig intéiti socotelil ca amäruntul de dreptatile lor. ca nu ca privileghiurile ce all aval din inceput s incepd iarrisT a pricinui asemenea pagube spre a ciirora intimpinare fost dat aceT 600 stänjinI, la care (lie dililra5iì, cii Serdarul Marin i-alt inselat de le-ad luat acel zapis de la mänd, in 161 1812, dicèndu-le cocì va fi_insusI le va implini, si cì iarill Serddritl Marin infetat cdnd if chidma Epitropul la juidtTatii, in 16t 1816, si s'ad invoit pentru claed i pentru

arendii, ca sri nu spue do acel zapis, cum si piritil r6spunseril cd in puterea acelut zap.s ce le-ad dat crilarasil de bund vole, si in slobofjenia ce le-ad dat stilpnirea prin scirea si a monastireT si ad fricut case si alte namostii pe mosia aldrasilor, si ca nisce facute ca bund credintri cer sd le stripanesca sead sh se pretuiased binalele si si li so platesed dupd cum sunt legatT dttlttraii, atat prin zapisul Tor, eät i prin judecata Dumnelor velitilor boerl. Decl, dändu-se slujitorilor aceI 600 stänjinf prin intririrea Aposatului Dom Alexandra Voila Ipsilant ot let 178.1, intru desdversitil stripânire, ca multdmirea si a monastirel, drept privileghiurile ce avea din vechime de la altI luminatT Domnl, volnicI nepopritT ati fost a da si a inclina piritilor locurT dintrènsil, si nu pot niel slujitoril, niel Epitropul monastirel ca nicT un euv6nt a strdmuta acel aye4i-intent, duptt ce insusl Epitropul i-ail cunoscut de bunT stripänT, cum al doilea aseldnAnt ce ail fä'2ut ca el pentru arenda acestor 600 stänjini aI lor, si eT in numiroa acelta aseçirinAnt ce a i facut ca cdliirasiT si-ail facia si binale acolo, bled unil dintrensil i zidurI intemeiate de maro pret; asijderea

nu p6te Epitropul en pricina asealilméntuluT ce all face in urmii pentru 'arenda acelor 600 stfinjinI, ca Sil silesed pe piritiY a face de iznávd asec,larnént ea monastirea, pentra adetul locurilor ce ad dat ctulttraiT jdluitorilor, cricI de

si serie inteacel a5eddin6nt, ca etitI se vor Etna en 16cuinta pe acea mosie a lor, cum si cat): vor 16cui, de atunct inainte sd aibil a se intoemi si a se invoi cu. Epitropul monastirel pentru Vote, dar acestri legilturil, se intelege, pontru critl

vor lllcui pe coli1-1-alt loe al caldrasilor, din cósta Malta' spre camp, iar nu pentra capul mosiel, pand deasupra viilor in del, ce '1-ad dat chlärasil jilluitorilor prin zapis de asedriment, dimpreund si ca. prisunea vitelor, la amp, fiind-cd acela dupe ce '1..au inchiriat odatil cdliirasiI la piritl, n'ati mal avut

www.dacoromanica.ro

449

ISTOMA ROMANILOR

vroghene. Const. Vv. Ipsilant, la judecata, nu le recun6sce dreptatea dicènd, ea chiar daca or4enil din RoO-de-Vede s'ar trage, cum (lie putero nicI el. nicT arendasul lor sii fach alt aseqiimént, cleat eérit de la clasiI numaI chirla locultff cea toe ilith (Mph zapis, neputênd a se ajutora Epitropul, nicI cu vorba ce ail Jis ch 'Arita anibm cii viclesug srt mute orasul &Tit mosia monastirel pe mosia eiuirai1or, cite). pentru acéstil mutare li s'aii

dat voie chiar de stilptinire de a muta °rasal la local ce ail cerut el, dupii engrafon ce aii dat si insitsi Aledelniceral Arcada, Epitropul de atuncl al monastireI, pentru innechciunea apel VediI, precum pentru ac6strt innechciune vedem din milrturia ArhimandrituluI Constandie, epistatul schitul DrilgrinescI, ar4tand eh si dupe ce s'ati Meat zitgazul, spre a so opri apa VeqiI, care innécrt

tótii partea do la vale a orasulal RosiI-de-Vede, in térnna ot la 1817, cand se a tla cuviosia sa la ispriivnicat, ail rémas ocolit de innechciune, ma! Inuit de doui5 s'eptemanT, frtcéndu-se acéstit inneciiciune tot ca §i mat nainte, prici-

nuind nemárginith strimttire 16cuitorilor de acolo, pentru ori.- ce trebuintii. Drept aceea, in puterea niai sus numitului asetyántént ce ail filed epistatul Epitropului monastirei, cu ctilulraii, in let 1781, care s'att introit de atatia lurnidesilvérsit stilpanl natI DomnY, i li s'ail si pitzit in curgerea de aui 38, fiind pe acei 600 stanjenI, sI avénd volnicie sil facil ori-ce vor 'crea cii dénsiI, bunä este inchirierea de locurI ce s'ah Heat pìritilor, i gitsim cu cale, ca acel zapis de asediírnént ce ail dat chit-trash' piritilor in Mt 1812, Junio 16, iscrtlit de 40 de chIrtrasI, i adeverit si de ispritvnicat, sit se phzésert nestriimutat i neclintit in vecl, avt:ind i tétii puterea si urmarea luí pe deplin, filrit de ilia o impotrivire de catre Epitropif monastireI, ce vor fi dap.t vretuï, ea un asedilmént Meat pe local bun al chliirasilor ce 'l-att avut intru desilvèrsith stilpanirea lor, intarit cu atatea domnescI hothrifl, nestiOrand Epitropri pe orilsenl, in cat vor fi arendasl, a le cere mat malt decat china ce sunt legatI a da chlitrasilor, cum si viile i liveile, ce ah facia° oritsanil pe acel 600 stanjenI ai chlitrasilor, sa si le stitpanésch cu pace, .si nesttOraVi de care monastire, dupit zapisele ce ah do la cilliirasi. iar hothrirea coa desevtIrsitil, remane a se faca de chtre Maria ta.-1819, lunie 9. Barba Vicresczz, Istrate Cretulescu ved Vornic, Constantin Caliiarh vel Vornic, lordache Godescu vel Vornic, Alexaniru Fdlipesca vel LogoPt. I6.) Alexandra Nicolae Saps voevod i gospodar Zemle Vlahiseoe.

%ph' ariltarea ce ne face DumnbluI vel Logorétal de Ora de sus, printeacéstrt anafora, poruncitn Dutnnévtistrit ispravnicilor aI judetului, sh facetl urmare intocmaI precum mal jos se coprinde.-1820 Septembre (pecetea gospod.) Vet Loofit. Cod. XCIX, fila I v.

Prea inältate Dónzne,

Duph luminata porunch lniiltimel Tale ce mi se dh la acésth jalbrt Medelnicerulul A tanasie, arendasul mosieI Rosil-de-Vede sud Teleorman, am vëdut cii jaiba luI este pontru oritsona. ce sunt sed6torI pe acbstii mosie, eh nu se suptin sit plrttéscrt duprt tocméla ce ah, chiriile caselor si ale pritvaliilor, corénd porunca Mitrief Tale chtre Dumnélor ispravnica judetuluI, ea inft4isand pe janitor cu piritiI, sit corceteze prin judecatii, i dreptatea prtzind, cea Istoria Romani or do A. V. Unclad.

www.dacoromanica.ro

SEcomm XIX.Tou. XII.--29.

450

V. A. URECHIÀ

din nérnul Calära*ilor celor vechl, dar privileghita nu s'a härdzit de cdtre luminatit Dotnni a se pogorg din ném n ném, ci s'afi dat numal la acei ctildra1 ce se vor afla slujind dupci vremi Cu pecetluituri domnesci pe a mana §i la preotii bisericel Cantacuzinescilor. Domnitorul iia actul din mama reclamantilor sfdramd, obligand pe toll cei earl nu se gdseati preoti sead Calära§1 in activitate, la clacd §i la cele-alte sarcinl cd.tre monastire. Cdlara§ii §1 negutitoril reclamd din noti la I. \Todd Caragea. Acasta dá o nou'a hotdrire in Noembre 1816 conform cu cea nefavorabild CäldraOlor i org§enilor de la N. Caragea, ba tried, sub pretext cd C:dirtra01 nu s'ati tiunt de invoiala de atuncl, hotdresce cá el sä, pérdd. eel 600 stanjenY de mo§ie, nerèmänénd pri-

vilegbiati pe moia monastirei decat Calära§il acum in activitate la Isprävnicat. Bieii Caildra§it §i urm4i lor sunt in plus condemnati a prati in ban.' claca pe mat' multi -ant din urtud, dar neavènd suma la care sunt condamnatI ail venit la invotald Cu Epitropul monastireI in Noembre 4816. Monastirea le arendézd vecInic cel 600 stanienI cu talen l 1500 pe an *i cu obligatiune de 6 gile de clacA. Orf-cine se va

mal apcja pe partea de mqie fcista. a Cdlära0or va avea a se Invoi

cu monastirea, care se va bucura de tot venitul i dupd acef 600 stanjeni. Domnitorul intäri acéstd nedréptd ¡udecatä. Afacerea se complicrt prin faptul cd vechn CAldra§1, stdpara a! celor 600 de stanjera,

apucaserd a vinde din acel loe §i se intlintase ordpl pe partea CAMra§i1Or chiar cu voia.stäpanirei, spre a scäpa de revArsdrile apei Vedif.

In Iunie 1819, lui Al. Sutal, prin anafot a se propune a se recunòsce ords,enilor drépta cumpdrarea fdcutá de el de la Cdldra§I in 1812, considerandu-i ca arenda§Y ai locurilor i plAtindulf curia cdtre Calitra§1. Al. Sutul ins& gdsesce un chircioc, ca sh nu recut-16EO% ohavnicia de proprietate a Cdldra§ilor din faptul cd in actul de donatiune al acelor 600 de stanjenl se reservase pentru monastire tbte vadurile de mcird

ce s'ar afla pe Vedea §i pentru cä cel 600 stanjen1 Wei fost datj pe anume obraze, ci in devälmd*ie la 60 de C5.1dra§i ce se aflati atuncl In activitate. Ultitnul Domn fanariot demWenesce pe CAldra0 de proprietatea lor (lic6nd, cA numaI Calara§iI halea sA Baba' privileghil cu pecetluiturY la manä, iar toti dea clack dijrnd, ota§tind etc.

ce va fi datorI pìrîtil s dea in scris, dupil care si orandttiascii, mumbasir asupril-le a face implinire, ditindu-le nizatn a nu se mal arta impotrivitoft adetul monastireI, seail fiiind pricina intr'alt chip, sit insciintezeMilrieT tale.. 1820, Sopteinbro 20.

va Logoftt.

www.dacoromanica.ro

ISTORTA ROMINILOR

CAP. XIV. Scutirl.

Miluiri.

Praia scutilt de bir.

Sistemul de privilegit i scutiri continuä acela0 ca sub Domniile anteriAre. Acestea nu lipsesc, ma! ales boerilor influenti i la neamurile ori protegiatilor lor. Archondologia" are tot maI multa' cdutare... Cat de mict fie ran-

gurile, numal sa aducä scutirt de ail, ele sunt cdutate. In lipsa unui rang de boierie, se multdmesc sd li se recun6scd dreptul de enearn» deac'ä nu puteail proba cä sunt feciori de boier. Roferit sunt ajutati ca i In trecut: a) Cu acordare de scutelnict or' 1u4í. 1. Min aei dite-va acte relative la ceT ido neam» Alexaniru Nicodae Sutut Voevo3 i gosporlar Zemle Vlahiscoe. Dumnéta vol Vistiere, dupd ar5tarer. ce ne facT print eacéstd anafora, portalcim, ca sd, i se (lea Dumn6laT vol Logofi.ital Alexandra Filipescu, alt poslusnic

In local mold Rada, ce ad intrat la oranduiala boTerilor de nearn.

1819,

Mairt 15. (Pecetea gpd.)

Ved Logofit.

Cod. XCII, pg. 68.

Prea Inalpte .131/43mne

Dupd, lurninati porunca Marie tale, ce ni se dil la ac6stii anafora a IlamnÓlaT vel Logof6tal de t6ra de jos Alexandra Filipescu, ca sit cerceteze pentru un Radul sin Raul ce art fost poslusnic al Dumn6lul, i prin mi j1ooiril ce ar fi urmat Po vretnea trecuteT obldduiri, ar fi grit la randuiala boerilor de neatu, urmdtor fiind, am cdutat la catastihul VistierieT cel pemtluit i se vede numitul trecat la acéstd rdndtriald, i fiind-cd, Dumnólul Ii core a'l avea si do actun Mt-date poslunic, eri dupd datorie na lipsesc a face cunoscut tale, cd pe acea vrerne multi: si din scutelnicI si din poslusnicl: aï bresleT, intrat la treapta boerilor de neam i p@Ind acurn se afluí nesup6ratT la rAnduiala lor, pentru cuí s'ati cheltuit ca sii dobtinascd acest privileghiii, care tlind-c'd la nict unul dintr'aceia nu s'ad stricat de cutre milostivirea Minet tale, fémfine la malta intelepciune a Indltime't tale a hptdri pentru acest Rada, do se cuvine a se sc6to din catastihul boerilor de nearn, si a se da iardsT poslusnic seau

raulind la rAnduiala in care ad apucat a intra, sd se dea Durnn6laT vel Logof6tu1uT altul in locul acestuia.-1819, Aprilie 15.

Vistier.

www.dacoromanica.ro

L/4/-lere &-177-4e,

4i4;(0f4G6 A6-0

(

Pe4

AAt--

9415,fer),

&) e4A

)';'

("&fe

)e

e

vf,*,,,,,,frezdtAx.

PAir

44- V314;ft c2z-ees-p-.g Az

zio

tr-gs

4.2;;,j

_}e-

2

4 elt

0,710'er4-1.V4.iii

4,hy7

lie 44 ,e:it51.4(dtou :3'

www.dacoromanica.ro

1.1

da.--

ty.Sei4-11

458

ISTORIA ROMIN(LOR

Cu invoire de thillciuri pe la mo01 §i tu lilsarea perceperei vämel bAlciurilor In favèrea

Cu autorizthi de a deschide oborurI de vite. Cu autoriski de a construí podurt pe ape §1 cu dr4ptul de a percOpe brudine. Cu acordare de monopolul de unul semi mal' multe scaune de mAcblärie.

Ia Alexandra Aieolae Sutu Voevod i gospodar zemle Vlakiscite. Dunanéta vol Vistier, dupa araarea ce ne facI prin acésta anafma, milostivire facbd Domnia mea asapra jiiluitoriulaiStoian Parftlanu, poruncim se tréca in iirhonduloghia Vistieriel, intre fecioriT de boerT. (L. S. D.)

1819-,\Noembrie 15.

Vel Logoftt.

Prea inlíltate Dd11171e

Un Stoian M'Alano. ot Sud ami ail jaluit Mirla' tale printeacéstii arötiind ca mesií si stramosiI tatalul luI, dupa, vremI ail fost boierl nutrí. si LogofetT mar); (lupa cum adeveréza atat hrisóvele ce are, cat si marturia ce o dì pentru dénsul DumnbluT biv vol Lega& Damita ache Bibeacd, care o aliituraiti

inteacésta plecatií anafora, a se rodea de catre Märia ta, i ca unul ce musa Ita aa fost in rindul boerilor, dupa marturiile ce aro, cilt si da fratí co are al' imbracat caftane de Polcovnicet de Craiova, cu cuviinta II este cererea a se trece in Arhondologhia Vistieria, intre fooioriT de boierl, (lupa ortInduiala si altor asemenoa lor. Iar hotarirea r6mitne la Inaltimea ta.-1819, Noembrie G. Vd Vietier. I6) Alexandra Nicolae Suru Voevod i goepodar Zenile Vlahiecoe Dunin6ta vol Vistiere, de rreme ce :ne daI pliroforie printeacesta anafora, cä tatal jalttitorulta ali fost boer caftanlaii si este si ruda de apr6po eu stolnicit Cittunénn ispravnic ot sud Dftmbovita, ne-am milostivit Domnia mea asupra jaluitorulul i primind.u'I rugacitinea, poruncim sa se trécit la arhendologiha domneseil 'lastre Vistiera intre feciora de boerT.-1820, N.oembrie 2. Vel Logofet.

(pecetea gospod)

Prea Inalfate Ddvane, Dupa luminata porunca Maria tale ce mi se da la jaiba luí Ion Cattin6nu din sud Ditmbovita, intrând tu cercetare nia pliroforisiiti cum ca tata' jaluitoruluI ca adeviirat ail avut caftan de capitan za DorobantI si mal vértos are

ruda de aprópe pe DumtAlta biv rel stolnicu han Catuneann ispravnic

sud Dilmbovita, pentru care ca plecticiune nu lipsesc a face cunoscut lnilltimeT

tale, iar pentru rugaciunea ce faca a se trece la arliondologbie, tu tre feciorii de bocal, r6miine la milostivirea Marta tale.-1820, Octombre 24. Vel Vietier

www.dacoromanica.ro

454

V. A. URECHIA

Dar havaetut pentru bderI In slujba ? Dar pensiunile orl milete .pentru Gel scapatatl i pentru jupanesele lor, sea(' pentru orfanil tor ? I Ni va fi rara interes, in pre4ioa revolutiunel de la 1821, sa inregistram aid in nota o copie dupa arhondologia acelei clase diriginte, cum o numesc asta-41 urmall el, care ar voi sa readucaçlilele cand cate va familiI domniall 16ra rumanésca §i-§1 impartéri spoliile ei. Acésta M'e e deja o isbánda asupra arhondologieI anteri6re: aci s'ad strecurat deja mat mullí «homines novio, acum abia cu boleril

de ultima tréptä, dar carI pana la Regulamentul organic §i dupä el vor deveni tot atat de importantl, ca familiile do primul cartel. mult posibil, ca acésta urcare la bolerie pentru unif s'a facut dupa cóla minunata a protagonistului, din «Giocoii nol», a' mult cunoscutulut nostru nuvelist Filimon. de observat, ca noua societate romana, de la 1821 la 1848 nasce din treptata inlaturare a oligarhiel celor cate-va familit din protipendadet, prin subtituirea la clasa diriginte a noilor generatiunI, e§ite din cate-va sorgintI i anume din:

a) Treptata ridicare a stärel mici boeresd, care a eit ca §i

Slugerul Tudor din opinca, Noile roiuri de tineri onitI din §cále, Urma§il fil, nepott etc. ai persemelor clericale §i d) Neguta.torimea 2.

Därn in anexele acestuI volurn, o serie de asemene acto, relativo la scutirile de sub literile ae. T6te ne aratä, di de asemene scutirT, beni ficiézii mal' ales Malta' cler, velitil boIerl FilipesciI, BrancoveniI ei atI-va grect Eacä f6ia de arhondologie contintind ei cloral ìnalt : Preaosfintia sa pärintele mitropolit. Preaosfintia sa episcopul Buzeil. 2

2

Pärintele egumen Mihaliotul. 2 2 ot Sfäntul loan. 2 pärintele episcop Rámnic. Särindäreanul.

1

»

2

2

2

D

* 2

2

31

2

2

2

D

»

2

2 Argeeiti. Pogonianis. Troados. Hrisopoleos prion

Särindilrean.

Märcuteafiul.

Plumbuiteanul. Zlätäreanul. Stavropoleos. Aghiosavitul.

ot Sfanta Ecaterina. Preasfintia sa pärintele Stratenichias. » ot Sf. Spiridon vechit: Pärintele egumen Agheorghitul. Epitropul monastirei Coltel. Raduliotal. , Viicilresceanul. Sft. Spiridon nou. Dóinnel Balaeet , Cotroceanul.

www.dacoromanica.ro

455

ISTORIA ROMANILOR

Numele de Merl mid trecuti In lista de arhondologie din notä, de la Stolniel la Medelniceri, probézA asertiunea m5stra. 1)umnéltìi Banal Constantin Cretulescu. Dui-1)1145M Clucerul Grigorie Filipescu. 2 Barba radirescu. lordache zet CaramanIrt

Vornicul Istrate Cretulescu. 2

D

9

D

* 1 2

* »

a

» *

Michalache Mann. Grigorie Filiposcu . Teodorache Viicarescu. Constantin Dudescu. Nao Gelescu. Costantin Filipescu. Iordache Goloscu. Scarlat Grild4teanti.

Ciiminarul Manolache sin tol,-

nicu loan. Costache Manu. Tamil Filipescu. Aletandru Comiinean a.

Damitrache Ghica. Gheorghe Palada. Iancu Ritoridis. Iancu Aleen Ghica. Polizache.

Grigorie Rala.

* a

Alecu Vlagan. Grigorie Gri1d4teanu. Costache Ralet. Chiriac (?)

Constant iii Bill'Aceanu.

roan Stirbeiri. Fotache Stirbeiti. Logoftul Mihalache Racovitii. a §tefaii Belu. * Di mitrie Bibescu. * Durnitrache 13riiiloiti. 2 Mihalache Ghica. *

D

2

Torgu Vricä'rescu.

Dwelt Golescu. Scarlat Stoenescu. Nicolae Triisnea Grigorie Mavrodolu. » Manolache Hrisoscoleu. Paharnicul Petrache ot Iancu. Ralet. 2 Andronache Teohar 1. Const. Cretulescu. Mihalache Coridalef s. Nicolae Balgceang. Riiducanu Fgra§anu la nacho Hafta. Gheorghe Arlon. Voinescu. Duni. Campineanu. Teodorache Cliwg. Manolache Dar vari, llateiti Colceag. Dun'. Druggnescit.

Nestor. Costache Rasti. 2 Than Falcoianu. 8pittarul Scarlat Costinoiii. .2

2

* 2

Hatmanul §tefan BiilIceanu. » Dumitrache Ralot. D

2

* 2

Parai Costiescu.

Yistierul loan Mosca. $

Nicolache Ghica. Alecu Ghica.

vol Postelnicu Filip.

2

.*

Aga Costache Bel a. * Costache Billäceanul. * lordache Florescu. 2, Mateiti Cantacuzino. Costache Cantacuzi no. 2 » Aleen Cretulescu. o Mihaiu Filipescu.

Spatarul Aleen Ruset. Stolnicl

Grigorie Asan. Constantin Agiescu.

§tefan zet Arion.

Gtheorghe T afeanu.

Grigore Palade. Riiducanu Clinceanu.

Petrache Arion.

Gheorg he §ti rbei

www.dacoromanica.ro

456

v, A, URECHIA

Boerit inteatata erail curtezani ai Domnilor greci, cì Ilarion Episcoput de Arge§, amintesce faptul urmätor : «In ilitele r6posatului Constantin Bortinescu. Ionita Ctituneanu.

Ianache Arion. Constan tin Vier0§atIll.

Dumitrache de la minzilurt

Scarlat Chitoranu. lancu viitaful 4anu1nY BrAncoveanu. Ioan Rrtctivanu. Alecu Conduratu. Scarlat Petrescu.

§tefan Liicustean u. Mateiii Lachelarca.

Dumitrache Zaraful. Grigore Topliceanu. Iancu Peldicarul.

Comiitt

lancu Sltitineanu.

Alexandru Ghica. Alecu

Serdaril Zamfirache Zarafu. Eftirnie Cântrtretul. lordache Anagnoste. Matache sin Clucerul Yasile. Anastase Serbecci-Baa. Alectt Zet Clucerul Anton.

Nicolae Serezli".

Stroe Ternoveanul. Mihaiti Greceanul. Aleen Carabulea, Raducanu Poenaru. Hristodor Neculescu, Costache Colceag.

Btinica ot isprtivnicatul Curta.

Costache sin Dohtorn ilivestru. Petrache ot Creminalion. Constantin za broslele SlujiterescI. Pavel ot Banul Yildirescu. ligducanu Damboviteanul. Enache Petrescu. Grigorie Izvoranu.

Iordache Chirculescu. Nicolae Pardalos. Itiducanu Lipscanu. Nicolae Papasachelariu. Paraschiva Brat Ego. Ptirvul Asan. Gavrila Codreanul.

Nicola() Nica.

Ilfedelniceril

Dinul Bujoreanul. Ioniuí Boten. Ionita Darzeanul.

Nicoll Roca. Gheorghe Mariuteanul. Dimitrache Costacopolu. lonith Boerescu. Nicolae Mihrtilescu. Spiridon Condicarul. Mateiti Greceanul. Teodorache Con stantin Otel.

Stancittl ot Band (Mica. Hristea Green. §tefan Ioan Starostea. Aleen ralcarescu.

Dinul Poroineanul. Ianache Papazoglu. RAducanu ot Banul Golescu. Hristacbe Greceanul. Ivan Stoenescu.

Milialache Boriinescu. Dumitrache al sc61e1or. Gheorghe Mancini. Riiducanu Toeilescu. Nicolae Fundrttean u. Nicolae Pitcleanul. A mireiii ot sí. Spiridon-no

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROAIANILOR

457

Domn Alex. Moruz, Curtezanii cari de car'í se lntreckt sa caute clnoris.

pentru cà Voda era ponivos, §i vedea atund cine-va in l3ucuresci o filotomie 6rba in orbie» 1 *it tèranul ajunge la certe sentir:t. Era scutit de se fäcea ot6n, Cu bite ea, sub Caragea, i panduril cei maI multi aU fost (latí in bir, ca.cl se revoltasera contra grecilor de la domnie. Mal era scutit Oranut, dat lude orI scutelnic, dar scutéla era numaI catre Vistierie, caci platea la monastire, ori la bolerul caruia era (lat. La adancI M'En:mete, ort ca(16nd la vre-o «sacciluiald», adeca infirmitate, era scutit tdranul, cu anume pitac domnesc, S'aa «Out scutinteleacordate la unil botezati din alta lege, venitt la legea ortodoxa.

Ma1 curiòsa este o scutire a unul ¡eran, ca sati tina femeea, pie care voIesce s'o lase, fiind poniv6sa i avènd i alte infirmitati 2. Slugerit Alexandr tt Teodor. Ghit4 Dumitrache Bobescu. Fotache A rion. Ioni Cbiritescu.

Banal]. (?)

Gheorghe Mehtupcin. Constantin Dragodan. A leca Mincul. Dumitrache Topliceanul. lordache Porumbar al. Tanase Carabulea.

Aloca Paladi. Grigorie Creteanul. Iacomi.

Sotir Starostea de neglitatorl. Petrica sin Stolnicu Durnitrache.

Nicolae ot Manuc. Iancul Giirdescu. Panii Buescu. Preda Seulescu. Scarlat Milialache de la gitzdia ocnelor. Constantin Nenisor.

Pitaril lonita Nicolae Lambrino. Matein Prisecianul. Ioniá ot Sft. Mitropolie. Grigorie Cillinescu vol portar.

Nicolae Petrescit. Tudorache DiIrzeanu. Nicoli mai-mare-basa. Gheorghe Pipi. Vasilache Voinescu vol ispravnic za curte.

Costache Bobescu.

Deci in total eran la 1820-1822 uu num6r de t91 perséne boerite, ca miel. ca maa. Acésta era t6t4" Ora oficiala, dar alliturea Cu ace$in cresce jilnic tluxul nouelor generatiuni democratice.

Aricescu Istoria revol. 1821, H. 19. 165 Alexandru Nicolae Sufu voevocl i ospo lar Zenile Vlahiscoe Dup pliroforia ce ne dit Preaosfintia sa ptirintele Mitropolitul printeacéstii anafora, pentru sumritcia acestor casnici, cum mal N'él:tos pentru patima

www.dacoromanica.ro

458

V. A. URECHIA

CAP. XV.

/11exandru N. Sittu a Z!!-a Domnie. Aaron Florian, care dupa Naum póte ti considerat ca cel cara a scris istoria Domniel a III -a a luY Al. N. Sulul, devi recun6sce ca a Mcut unele grevli ca Do mn, totu§Y qice despre acesta : «s'a silit a dobAndi dragostea §i einstea noroduluip ;... ca a dobandit

popularitate ascultAnd de glasut ob§tieY, cu ocashinea alegerel de mitropolit ; 66 a dat dove41 «de o in teleptitine cum e bine chibzuit6.» ; «era invëtat i cinstitor de sciinta», §i de aceea s'a preocupat de cOle 2.

muera' in care se afta, milostivire facènd Domnia mea asupra lor, ertam pe kan Stirbul de Andul dajdiilor lTistierie i porancim Dumitale vel Vornice al politieT, sa fama° numitul de acuna inainte in pace si nesup6rat, lisa in Mg vreme iI va tinea sotia cautandn o cu cele trebuinci6se, iar pitrasindo-o sa se dea negresit iariísT in dajdie. 1820, Aprilie 19. Vel Logofa.

(pacetea gospod.) Cod. XCV, pag. f93.

Proa Inti4ate Cu smerita anafora insciintez Marte tale, ca un Ioan Särbul de aicT, avènd prigonire de judecatil cu sotia sa, atät la cucerniciT elend, cat i inaintett nóstra, i dupa cercetrtrile ce am Wat, macar de si tiara se afla sotia insä ne-am pliroforisit ca este coprinsa de slabicittnea trupuluT, de nu polo sit'sT tie udul, cum si ponivósil la ochT; asa dar dupa multaba duhovnicese): sfaturI ce am frtcut numituluT loan, '1-am induplecat ca sa' o tie de sotie, sit o cauta ea cele trebuincidse, tasa ca frtgaduialii crt vorn mijioci catre Maria ta a scáte carte de asidosie, si fiirid-ca amandoi se Ola scapatatI si el n'are vre-un rnestesug, nicY casa macar de Mella, ne rugam ca sit te milostivescl a da luminatit.intgrirea Máriel tale la acésta a ruístra smeritg anafora, cu coprindere, ca in cata vreme ìT a tinea sotia, cautändu-o cu cele trabajaei6se, s'A fie apiftrat de rindul dajdiilor, irer paritsindu-o sa fie dat in dajdie, cud nertic'èndo-i-se ac6stil, mira i ajutor de la Maria ta, páte sil o laso, si ea afländu-se, precian mal sus afétam, sl.tbánóga i ea patina', fara de parintI Baraca', sii i se int6mple din necatitare a madi pa ulita. 1820, Aprilie 14. Al Ungrovlachiel Dionisie. Naum. Manuscript.:Cod. de la .Academie No. 322. Copie la Galatt Biblioteca Urechia. Manual de Istoria Principatelor RomanieT. 1 vol. 80 BucurescI 1839, pag. 186.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA 110111XIsIlLOR

459

Laurian, din contra aftrmarilor lui Florian, dice, cá Alexandru N. Sutu, ca §ti Mihail Sutu Domnul Moldovei, cel de dupä Al. C:alimah, eaduse Cu sine spiritul fanariotic de la Constantinopole i stórse princi-

patul. ca i predecesorii lui i trase asupra sa ura publicá 1 D. Al. Xenopol cel mal noti istoric al DomnieT WI Al. Sulu!, serie §i Domnia sa, ca ocarmuirea nouluI Domn (gnu se deosebesce prin nimic de aceea a WI Caragea. i el jäfuia Ora cat II stätea prin putintä». Din numer6sele documente inedite aduse pänä ad de la Domnia luI Al. N. Sulu' Voda, s'a putut vedea, ca AaTon Florian, nu era indreptatit a scrie cum vNuram despre Domnia lul Al. Sulu). Numirea lui la tronul muntenesc, nenteptata de téra §i de Rusia, se pare (à nu era o surprindere pentru Francia. Ce I dreptul, situatiunea politica a Franciel in urma congresului suveranilor aliatl, la Aix-la-Chapelle, din 29 Septembrie 1818, nu era de naturä a-I da vre-o inriurire determinantä pe IMO Divanul de la Constantinopole, dar Pagé, Consulul

Francez la Bucurescl, scrie totu0 in nota sa de la 27 Decembrie 1818, ca Marquizul de Rivi6res representantul Franciei la Constantino-

pole, a contribuit malt sá fie ales de P6rtä Al. N. Sutul, cAcI este devotat Franciet. Am Arifitat. deja aiurea 2 dificultatile ce Pórta avu de intimpinat

din partea Rusiel, din causa surprinOtórel numiri la Domnie a ltif Al. N. Sutul. Nu voiii reveni asupra acestui punt. Cand fu mama Al. Sutul Donm ? Cunóscern de la acesta o scrisóre-datata de la Constantinopole in 1 Noembrie 1818, att.() amicul sòü Episcopul de IMO, vestindu-I ca este nurnit Domn ValahieI 8. Va sa dica, In cursul lunel Octombrie 1818, se Intèmplä acésta numire de Domo a lul Al. Sulu!, Pagé In o notä a tul catre ministrul sdu Richelieu, din 8 Decembre, 1818 (stil noti), amintesce cA Inca la '23 Noembre (stil nor'), deci la ti Noembre al nostru, a sosit la Bucu-

rescl un capioglan cu scirea nouel domnit La 13 Noembre, 1818, Boleril multAmesc P6rtel, pentru alegerea fa'cuta de ea in persóna lut Al. N. Sutul. Am adus acest arz la inceputut acestui volum 4. Istoria Romanilor. 1 vol. 80, BucurescT, pag. 578. Page Consulul fraces din Bucurescl, in nota sa cítrA Ministrul Richelieu, din 8 Decembrie 1818.

tPrintea't si streinI grecl, Al. Sutu ati ri5svriltit t(Itä tagma boeréscrt,

pro min' Inältandu-T. färii de vrerno i färä ouviintä la dreg5tora mari i ea

câtig mult, iar pe alii eu fägillueri §i cu darnel' mail, aducbdu-I. in partea §i vointa ea» Naum pag. 24. Manuscrisul Biblioteca Urechii, Galatt La incepatul acestuI volum, pag. 8 §i 9. Ve41. Istoria MitropolieY din lag, de Erbiceanu, pag. 357/8. Dupä Coa. 122 a ArchiveI, num.& vechiti, pag. 340.

www.dacoromanica.ro

460

V. A. URECHIA

Nu Voin reveni asupra lui, decat pentru a face o intrebare : De uncle a luat oare D. A. Xenopol informatiunea, cii bolerii muntent avéti un candidat i sprijinéti la P6rtä, pentru tronul Orel lor, pre boYertil Perscoveanu 1?

Perscoveanu (*Latin), a fost in adevèr candidat de domnie, la Muntenir in concurenta ea Manole Roset, dar acésta s'a intèmplat 3-4 ani indärat, imediat dupti pacea de la Kuciuk-Kainargi 2 Al. Ipsilantisbuti atund contra candidatuluf boierilor munteni, nefiind acesta agreat de RuO, cari staruirá pentru Alex. Ipsilant. Mal traia *tefan Perscoveanu la 1818? Ne indoim, cad nu am mal dat de numele lui nid in Divanul Olteniei i Did in vre-o alta institutiune. ApoI de asemene candidatura na¡iona14 a tut Perscoveanu, pe la 4818e nu pomenesce niel un document din codicile Divanului §i nici un istoric inainte de D. A. Xenopol. O alta er6re de indreptat, fäcuta de Aaron Florian, este ca alegerea sead numirea de Pòrtä al lul Al. Sutu, s'a int6mplat in urma nizamului, prin care Ptirta monopolizä tronurile romane la 4 familif grecesci. Ac6sta regulare, P6rta o face mal multe luni dupa ce deja AL Sutu era Domn la Muntenia 5. Am facut in urma istoricul CaimacamieY, randuita de catre Al. N: Sulu, Ora la sosirea 1111 la Bucurescï. Al. Sulu SOSi lii Bucurescl in 12 Ianuarie 1819 4.

lntrarea lui solemna in capitala MuntenieI, se face, repetim, la 17 lanuarie 1819, cu alaiul intocmit de el. De asta data, nu putem afirma el Domnitorul este gazduit la monastirea VacareseI, unde era spital de ciumä, i de aceea alaiul se aduna la biserica Sfintul Spi(BoTerit... cerase restabilirea Domniet pämòntene i recomandase chiar pe bötritinul Perscoveanu din Craiova». Epoca Fanariotilor. 1 vol. 80 Ia`f. 1892, p. 438.

Vedl. Istoria Românilor de V. A. LT. I pag. 21. Data rep-114'1d acesteea, este aceea de la 1819. VeJ i Iorga ANcte i fragmento», JI, pag. 545. Naum dice crt la 15 lanuarie, dar docurnentele n6stre corig data acesta. Totust un act. din 22 Mauui, 1819, ice, cii Domnitoriul a cáTétorit de la Ocnita la Vile:growl', ca sii vinii la Scaun. E actul care amintesce de cbanit ce s'ail Erma datoril pe la bacani,

pentru masa MI Voal, pe la diferite combo In cale, si tocmat in finea lui -Mai 0, se hottiresce plata acelor datorit :

15) Alexandru Nicolae Sups voevori i goeporlar zemle Vlahiscoe

Dumnéta vol Vistiere, dupit arkarea ce ne fact printr'ac6stil anafora, poruncim ca sri se pllitesea bicanilor, banit de mat jos arkatt, talen t 1.415 parale trei. 1819, Maid 24. (pecetea gpd.) Vel Loge& Cod XCII, pag. 90.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

461

ridon col noil. La 20 Ianuarie 1§I face intrarea solemnä, Dbrnna luI, cu alairt intoCtnit prirt pitacul de la 18 'anuario i tot de la Sfintul Spiridon cel no6 Prea inAltate Ddinne Ditpä luminatä porunca Mafia' tale, ce mi se dri la ac6stil alrituratä anafora, Dtunnélut vel Agii, pentru lucrurile de blicanie, ce s'U(' dat la conacile ce

s'art t'iota la buna venire Alärief tale; de la Ocnita pänäla Vildäresdf,

1111I

fleta cercotare ì dupä. foile isalite de Agie, prin Bacal-basa, care so coprinde

in sumä de talen l 141,5 parale 3, carl: bant nu s'aii plätit pänä acum, fiind trimise de aicT cu bticanT futeadip si urméza a se pläti, fiind-cä alto lucrurf ce s'ah lttat din judete s'ati platit de Visiieria Artriel tale, iar hotärirea r'émitne a se da de cutre Milria ta. 1.819, Maiii 22. Vel Vistier. 1. Pagé anuntase luT Richelieu in 8 Septembre 1818, crt la Bucuresci noul Domn era asteptat inca pe la finea lunef Decernbre 1818. ce() Prince est atienda avec toute sa familo a la fin de ce mois. Acad, I. p. 107.

Intoomirea alaiulut la intrarea Domnier ndstre in Bucuresei Polcovnicu de pod, grita ca capod ros. cillare du. stegarif Al' si ea totT podara' ca oräduiala lor, pe jos, si cäpittinif de cillärasT cu stegariT lor inainte ca toi ctiläretif i poterasii i panduril, inarmatl, ea stéguri!e lor Ciipitanul za dorobantl giitit ca capod ros si entre, Imprejurat ca totf telalii inarmaiS, pe jos, ca vätaful dorobäntiel i odobasa cu stegarif dorobantieT

ca toff vänätorit i talpoií doroblintief ca cciulile ca moturile

zurate, cu cepchenurT, pe jos, iar vénatorif fnarmatT i alga. Starostele de neguttitorT armenT cu toí cumpanistif lor i ca t6te isna-

furile negutätorilor i isnafal negutäterilor armenI, tofil 041 i calärf. Vel Aga, gätit cu rezmul Dumisale, imprejurat de bulucbasf si en totl tulumbagiil, pe jos, ea totT zapciif Dumisale, guítiT ea capiide roit si ea semnurile lor lìngii dénsif, iar stegarul agief gatit ca capod ro i ca semnul in maraf, pe jos, inaintea Dumneld vel Agrt st top' capitanif AgiecT ca captide barate si Cu sernnele lor in mänf, pe jos, i toti arnilutir si iamacil lor inarmat1 i alarT i toff ciechi i sluj,torif polcovnicescl i ceausesci cu stégurile lor i adral i barriictarif agief ca kite stégurile i prapurile, calarf, top,' trimbitasif i sarmacciI, si tobosil cu contosl verdl, ciintfind si pe jos. Vol Vornic de politie gätit ca rezmul Dumisale, ca totT zapcif gätii ca capéde rosit i sarnosa i logofetif Dvorniciel, tott alar!. cu téta slujitorimea politief ca ceattsif lor cAliirl. DumnéluT Bas-beslégii gatit i cälare, imprejurat ca odobasif sé!, pe jos, cu tot1 besliiT tuya, Inarmatl i ciilärf ea stégurile lor. Ciipitanul de lefogif gätit cu capod ros si cillare cu semnul längit sinesT, cu toff lefegift ca cepchienuff galbene,:cu moturile csiciulelor slobodite si odobasa lor cillare ca steguriie i prapurile fiind in trard i ef. totT caliírT, ca särmaciu i tobosul ion clintänd.

www.dacoromanica.ro

462

V. A. URECHIÀ

In alaiurile prime ale domniet 1111 Al. Sutul, se OW avea 6re-care informatiuni despre diversele uniforme. A§a, apitanul de lefegil e Oat Vol Spatarul cu. rezmul Durnisale si chlare, imprejuirat de bulacbasT si odobasT inarmatl, pe jos, i Logoföttil ca Viitaful spätamc i cu totT zapciil Spuítìtrie gtii cu capöde rosiT si cu semnele pe langa dönsiT, totT calarT, si toff capitaniT spatarescT ca capdde rosiT, ca barate i cu semnurile In rani', pe jos, to¡I Arnäutii cu irimaciT lor gätif, InarmatI i ealarT, toti seimenil en cepchenurl roi, ca criciulile ea fund-urf galbene, cu moturT atfixnate In jos si ca sarmaciT lor i tobasT crilarT, baraitaril spataresdi partand stégarilei prapurile, calh'rT, top.' trimbitasiT ca contäse verlf. i Anima' si tobosif lor cilntand, pe jos. Vataful. de Vistierie ca totT zapciit hatinanescI, gatitt ou cap6de resit, ea semnurilo pe liinga e i calarT, i ceausiT lor asemenea si toff coplif din casa de Vistierie, ca cepchienurfle lor i cu cciulibo ca fundurile rosiT, calarT ; tot aprodil hatmänescI cu cepchienurile lor cM1rï, tiind hast6nele In rant Portarbasa ca II si III portar, gatifi si &HMI, cu semnurile lfinga deinsiT si to portareiT gatitT, aveind fiescare semnul lor In rnanT, pe jos. Starostea de negufatorT cu 1ogof6tu1 söä i totT cumpanistii cu tóte isnaf arilo judecatoresci, top.' gatitf i calarT. Ve] Vames ca vol Camrirasul de ocne, SiirdarT, ComisT, PaharnicI, CaminarY

si de la vol Clucer plat la vel Ban, totT liaba si milzUl, glititi en oranduiala Dumnéloc si 6,14'11.

Edecurile Domnesci cu oranduiala lor, mergönd anal dupa altul, tiinduq cate doT comisei pe fies care. . Vol Armasul ea II si III Armes, gatiff si cìthíri i Logoföttil cu condicarul ArmasieT, &Cad, si toff zapeiii i cu top: armaseif i topciT, gatifi cu aanduiala lor, i tog vatasiT de lautarT. cii lautaril lor i trambitasil cu sarmaciT si tobosif lor cantand, çi ca stofigarile Armasiel. Tuiurile

Iuruc baraictaru cu capod ros tiind stégul *61, cillare, i Sacabasa in forma lui, &Hare.

Bas salahor cu capod ros si ca barata in cap, si salahorT. iamacT 041

calarT.

Cornis si III Comis gatiff i calarT. Vatafal de calarasT cu odobasa de iipcanT cu toti. call-trash' si lipcaniT giltifi cu. .cepchienurT i oranduiala lor, toff calarT. 12 PostelniceI gatitT si cäiilrï, cu semnele pe langa dönsiT.

III Postelnic gait, &tare cu semnul langa dênsul, cu III Vistier, gritit

calare.

III Loge& de Ora de sus, OA i calare ea III Logoföt de Ora de jos grail si Ware. II Logorét de Ora de sus, gait si &Hare cu II Logoföt de téra de jo-i gatit i calare.

11 Postelnic, &it si calare ca sernnul lângä sinesT, ca II Vistior, gatit

si calare. Vol Pitarul, giltit i calare cu. II Pitar gatit si calare. Divictarul gätit i calare, ea illuhurdarul giltit si calare.

www.dacoromanica.ro

463

ISTORTA ROMiNILOR

cu capot ro01, iar lefegiit Cu cepchenuri galbene, cu canafurile cttcitiletor pendente. Zapciit Spätäriet purtaii captíte ro0 ca I c5pitanii Vol Hatman, gait i ello.° ca semnul, ca vol Comis, gatit i calare. Vel Postelnic, gatit si calare i ca sotana', ca vol Logof& de obiceittrY gatit si calare. Luminatele Beizadele ca Divan Efendi ì imprejuratT ea cioliondarT. DoT Ceausl impëratescI, gatitI ca orAnduiala lor, pe jos. DoT ChecialaT impilrateseT ca orAnduiala lor pe jos Sattirbasa i cliehaiatta ca patra satarT iamacT. gatitt ca oranduiala lor pe jos. Iuzbasa al DivanuluT cu fustasiT s61 partAnd dardele, pe jos. Bas-ceaus i AlaT-bas-ceaus ea treT IciolanT ceausT si ea dol AlaT-ceausT,

gatitï cu oranduiala lor, pe jos. Cavas-basa ca iamacul 40, guítií cu otinduiala lot, pe jos. Tufecei-basa cu Deli-basa en totI neferiT ogeaculul lor, gatitT cu lor i tnartnatT, pe jos.

orandttiala

Dol peicT impb"riltescT, gatitT .cu orAnduiala lor, pe jos.

DoT hasa-arhelaT impe'ratesd, gaitT ea orilndttiala lor, pe jos. Saracci-basa ca iamacu s'éti gatitI si pe jos. Domnul

Bas-ciohodar i chehaiaua cu totl clohoda,i1 cu ordnduiala lor. Mehter-basa ca tótil taifaiaoa sa, cillilrT, cantand. Vataf de Divatt Martilla ca saitalo, ca capod ros si calare cu totT aprodiI seT, gatitT ca eepchientirl rosiT, calarT, tiind sangeac si semnul t6rel Muga Dotan si tóte prapurile de la Hatmanie. II Spatar, gittit i inarmat ea sabia i topuzul domnesc, calare langa Domn. Vel Gramatic ca vol Cantaras, gatitT si calarT. IICamaras Cu Ispravnicul de Curte si Izeiohodar cu Capara' gatitT si calarT.

Totl boerinasiT greel ca tott iciolaniT i edechiI, gatitI si cillarT. 16i Alexandru Nicolae Sutu Voevoi i gospodar Zemle Vlahiscoe. Duninéta vol Logofete de Obiceiuri, asedarea alaiuluT intocmal precutn se coprinde mal sas Sil oranduescI a se intocnu, fara de a se face etttusT de putin

casar si Duminecil la treI césurT din 4i sil se ele ca totiT strInsT laSfantul Spirid)n-cel-noil, tolco pisah gpd. 1819, Ianuarie 17, (pecetea gospod.)

Vel Loggfrt.

Cod. XCVII, fila 3.

Intocmirea alaiului la 'tararea iii Bucuresci a prea iubiteä n68tre Dórnnel Dormid n6stre

CapitanT de catane eu baraictariT lor tiind st6gurile In manT ca totl calaretiI i poterasiI si pandariI inarmatl si calad:. Polcovnicu do pod, gait ca cApod ros si calare i capitanil s'61 gatitt ca ortInduiala lor i cu totT podariT ca top6rele, pe jos. Capitanul de dorobantI, gata ca capod ros, i vataf al dorobantieT ca odobasa si baraictarul lor. calad' si toti tolalit pe jos, imprejural sè'u InarmatI

www.dacoromanica.ro

464

V. A. IMECH.IN

spAtäresci, iar pe cap berete. Seimenil eran imbräcati in cepchene ro0 cu cdeiule cu fundurl galbene,- cu moturi pendente. Baraictaril tott talposiT dorobantieT giititi. in forma lo r cu stégurile i sarrnaeil si tobosil lor camtfind, pe jos. Tot): zapciii agiesci gait): ea cap(Ide rosiI, cThirT, haraictari tiind stégu.rile i trAmbitasI ca sfirmacI i tobosil lor, cantAnd, i totT arnautiT. agiei i ciocliT i slujitoril polcovnicesci si ceaticescI

Ciipitanul do lefegiT gatit ca capod ros si calare, cu viltatul sií asemelefegiiI ca orAnditiala lor, tiind prapurile i to

nea i ba.raictarI CIL st6garile

TotI zapciil DomnieI grititì ca capCide rosiI si err tot): slujitora VornicieI politieI ca ceausii lor, cu. copehenttrI TotI ztpeiil spìtresel gti ca capúde rosil i càluírl, ea toti seimenil ca oranduiala lar i eiilarI, cu totl trambitasil i &Irma i tobosT tand, i ea, stégurile lar, pe jos, ca totl arnautii spatilrescl inarniatI i &Mari Vol *An-nasal ea oriinduiala Dumisale, i II Armas ca III Armas ea tot:, zaciií i armiiseif, topeii, cu stégarile i trilmbitasiT cu sarmacii lar cantándl Po jos, cti totl lilittarii asemenea. 8 Postelnicel gatitT i crilarT. TotI cripitaniT agiescI i spailreseT, ca orAnduiala lar i fustasil haremultil cu oontose veiJí, iind dardele in mìnl, si toí NenitiT din Pdrtri, eu contose galbene, totI pe jos.

III Postelnic, on III Vistier gait): si III Logofa cu. III Loge& de Ora de sus si de jos, OHO si II Logof6t de era de sus ca H Logof6t de tòra de jos, giItiri 11 Grämìltic ca II Pitar giititi si II Comis ca liehtivan c,atitT.

DoI Pitari gaitf.

DoI Singer' asemenea. Patru MedelnicerT asemenea.

Para SerdarI ipac. Peru. StolnicI ipac.

DoI Paharnici asernenea. Doi 1-61 Cluceri asemenea.

Vol Pitar ca Dvornicul haremuluí gatitI in forma lar Cripitanul de nemtI ca orAnduiala sa,si Cu capod ros impreanil ca irtzbasa de harem, cu binis verde aintladot, pe jos, inaintea carMeT.

Ciohorlarl. Bar,-

Cioltodarl. Cheh.aiao a ciohodart.

ciohodar al Dòmnel.

Ciltf-va iciolanT, ideclil citliirT pe lAngii caretri. Tdte coctinele ale Drunt0lor velitilor 1)(1.01.1 cu cariltele in arma carkel luminatel DrimneT.

www.dacoromanica.ro

465

ISTORIA ROMANILOR

spätäresd i trâmbita01 erati imbräcatl in cont4e verçif. Zapciii hätmänesci erati gatitI cu cap6te roii. Aprogii hätmanescf purtail cepchenuri §i tineati bastdne in mänl. Bastòne de diverse color! §i material purtati de asemenea t.6te autoritätile. Prin baston se deosebeati chiar i boeril hatea din Divan. Alaiul DòmneI are *i pe cdpitanul de Nemtl din Pòrtä. Ace§tia sunt imbräcall in contä§e galbene, lar apitanul in capot ro§iil. Fusta01 haremulul, adicä al D6mnel, pòrtä contä§e verdl. Deacä. Al. Sutil sosia In Bucuresci Inca in Decembrie 1818, ar 11 fost dator sä dee onoruri unuI Ambasador al PersieI, care trecu pe ad, la .18/25 Decembrie, in calea sa spre Paris'.

Incä hiainte de intrarea sa solemn5. in Bucuresci, una cji dupä sosire, Al. Sutu adresä tèreI urmätórea proclamatiune: Puldicatiile ce s'erg Palta d'are lticuitori a se citi prin sate i orapt la bunh venirea .1nriei sale Alexandru Nicolae Sutu Voevod. ICò Alexandru Nicolae &tul Voevod i gospoda. Zentle Vlahiscoe.Cuviosilor EgnmenT de pe la sfintele monastirI, liftelor v6stre protopopT i preotT, Dumnévdstrii, boerilor, mazililor, breslasilor,

negut4torilor, vilt4eilor de plaií, orAsanilor, isnaforl, likuitorilor de prin sate, tuturor credinciosilor nostri supusT catT vb. aflatI la Judetul . . . si5nAtate si tot binele voim, sosind Domnia mea mi Dumne4eescul ajutor aicT la Dom.-

nuca nostro Scaun al ace§til de Diunne4eil pziI tór, la 12 ale urmittdrei lonT, si inceptmd otctirmuirea do.unestiI oblAduirT, am socotit cea, mal intéiti si neapi5ratil a n6strii datorie do a v insciinta pe top: printeac6stit domn6sca carte, cum crt preaputernica i nou'a" de hrada" atiltórea impliriitie (a direia {lirio si putero sil le pilzéscil Doinnul in vecT) pornitA fijad dintru a sa firéscrt tr.,.n4tate, iubire de 6tnen1 §i milosirdie, ce ca -imbelsugare févarsil atre totT

Alexandru Nicolae SuN Vo6vod i gospodar zende Vlahiscoe Dumnéta vol Logofete de ObiceiurI, ou asehrea alaiuluT intocmaT precom mal sus se coprinde se orilnduesce a se intocmi file de a se face de putin casar si la 23 ale ormaiirel luni sii se atle totT stran§I LunT de diminéta la 4 césar)." din 4i la &finta Spiridon col noti, tobo pisah gpd. 1819, lanuarie 18. Vel Logofil.

(pecetea gpd.) Cond. XCVII, fila 4.

1. Doc. Academiei. I pag. 108. Inforinatione ¡atora Romdttitor de P. A. Ureclaa.

Pagd crttre Richelieu. tFCOLUL XIX. Tau. XIL-30.

www.dacoromanica.ro

V. A. URECHII

466

de obste credinciosiI s supusT si pärintéscrt ingrijire avénd pentru tot tinytul ImpUriltescií sale stä'panirl, asemenea n'aii pus la uitare si ac6sfä de Dumnede`i ptzithtérrt, ImpUrätescal s'Olí cheler, precurn apuraren asa si acurn ingrijind

de a sa credinci6si raia ce se aflä 16caind intr'Onsa, si s'a(' tradit in multe feluri de chipurl pe vrernea cea seiutä a trecutelor intémplärl, arl bine-voit din Dumnede6sca laminare de ne-aii incredintat otchrmuirea DomnieI acestiI VérT, dapa a sa parintéseä ingrijire, temeiä dar nesträtuutat i sfêrsit neschimbat al domnescil nóstre otcfirmuirl cunóscem cea de obste a nósträ linistire, buna stare, si infiintata cunoscintli a huno): obliduiri ostenelile si grijile ce in di si in nópte avem a face spre paza taturor acestora le socotim ea pe cea d'int6i6 a n6stra suflet6sca multämitii si odihnä, fárä de a baga de sémil chtusl de putin

trupésca nósträ trudä, cand este trebuintä a se intocmi obstésea odihnä a supusilor nostri ; de aceea orl-care din vol de acum inainte va cerca de Catre meemuriI ce se 016 intr'acest judet cea mal mica supurare impotriva domnescilor n6stre porunci si impliitésea vointh, intra ori-ce fel de pricinI de drtjdil seau de judecap si nu se va multrtmi, slobod este a merge mima): decht cu tncredintare catre domnescul nostru Scaun si va gäsi deschise asile domarao prin jalbh acea näpastaire ce socotesee ca nesculul nostra aud, ca i se face, si srt i se faca de cdtre nol cuviinci6sa indestulare de vor fi adev6rafe cele ce va jalui ; ci dar acestea sunt acelea cftte pentru vol supusii nostri ea un pärinte vb politim, ca un Domn le ingrijim i ea iubire de 6menY le dorirn, far' de a cero alt nimio de la va si asa top' de obste petrecénd intru odihnä i putinciósa bunä stare, srt inältati dupä datorie glasurI de rtigiiciune catre proa inaltatul Dumuedeä, pentru scumpa i nepretuitä viata proa puterniculuI i proa milostivului nostru Impérat i iubitorul de 6menl (Domnul inmultóscrt puterea) si pentru Inviitatil, prea ceI de mare cuviintä ai nostri milostivi stIphnl i fäckorI de bine si pentru a Domnicii n6stre neclintitä intemeere in domuescul nostru Seaun, ca prin Dumnedoescul ajutor sä ne invrednicim a dolándi dorita bucurie din rodurile bunel otchrmuirI, din care cu imbisugare se va pricinui i vouä obstesca odihnä i r6paos si putinciósa bunä stare, avOnd pentru acestea t6te pildii proa adevgratá cele de mi nainte ale nóstre petrecerI intru aceste doue de Dumnedeä Dumnedeä sä

prizite VIII a 11Toldavieï si a ValahieI, iar ale ispravnicilor judetelor si a color-l-altT

maullari pitnä la col mal' mío datorie cätre no): si &are voi earii asemenea privesc spre a vóstri obstésch linistire i odihna, prin osebitä domnésea nósträ, carte facénda-le cunoscute atre el, le poruncim ea sträsnicie de a le päzi pe t6te intocmaï i färd cálust de putinä strämutare, i saam receh gpd. 1819, Ianuarie 131.

i. Cod. XCVI, pag. I.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

467

Acéstd proclamare noul Domnitor o adresézd cu osebitd carte deschisä. cdträ. Ispravnicl si la Caimacamul Craiove), ordonAndn-le sä.

se citéscä «intru auquil tuturor prin tóte orasele si satele», iar Ispravnicilor le gice, cá sunt datori, päzi urmdrile cele prácute i potrivite la vointa i firea Domniel mete, care este adecd a reda dreptate celui asuprit, a lipsi chipurite cele Impotrivd si a fi tòte in buna oranduiald» si Ispravnicil i Zapciii lor j. Promisiunile

lipsit nicI-odatd din manifestele Domnilor nuoi.

In casal Sulu mal era obligat set' promitei si de firrnanul Porte!. De ce Alex. N. Sutu esi lice «Doran de a III-a 6rd» ? L'am vëçlut inlocuind, la 1802, pro ruda sa M. Sulu fugit la Brasov

dupä instigatiunite rusesch La 1806 domnesce a 2-a óra2, dar prea putine çlile, cd vin rnuscalii. Este dar cut dreptul acum, la 1818, pentru a ¡II-a (5rd Domn al Munteniel. 1. Publicata la t6te judeiele i la eaimacamul Craiovet, care s'ail trimis impreunrtca cartile cele deschise de sosirea Marie' sale tut Voda in &aun. Alexanlru Nicolae Sula Voevod i gospodar Zemle Vlaltiscoe Durnil5v6stra ispravnicilor ot sud shatate. V facem in scire, ea clupä Dumnedeesca vointa prea puternica împritie (Domicil Dumnecjeä inmultésca märirea, puterea i biruinta in vecl) randuindu-Ne liorna si obladuitor acestil de Dumnederl pàzite t5rI rumänescI, nu lipsirn spre cea de obste mangüere i bucurie, a trimite osebitä cartea Doinniet mole deschisä cittre totI 15cuitori1 acelul judet vestitcíre i ariitätäre de buna voire ce avem Dorunia mea

spre totT supusiI nostri, care indatá sit rancluitt sa se citésa intru aucjul tuturor prin täte orasele i satele de rand, iar Dam rAvo'stra v5 poruncim

Dorunia mea, ca sit avett despre partea Dumnév6strä a päzi urmärile cele maI brine, plilcute i potrivite la vointa si firea Doraniei mole, care este adeca a se da dreptate celuI asuprit, a lipsi chipurile cele Impotriva si a fi t6te In bunä neabätdiadu-v5 la Cele nepläcute armlet', nu nurnal. Dumnévästrii, ce slujbasil si zapciI Dumnevostra sii fie färte ca ferire, fiind-crt i pentru dérasiI avetI Dumnev6stra a da s6rna, iar zabitiI sii aiba tart ingrijirea i paza,

ca sä fie 16cuitoril in bunä odihnä si petrecere de 6meni ri, &Ind nizarn insusI neferilor lor, sä' se ferései de urmarI impotrivä si asa multamindu-ne de slujba Durnnevästrä, sä 1)0E41 nadajdal de a castiga milostivire i bung Asplatire, iar impotrivä, purtâridu-v i nepazind dreptatea läcuitorilor, seail alte cusurttrI facénd la slujba Dumnéviístra impotriva brawl vointeI DomnieI mele, sil scitl cil nicI inteun chip nu vor fi suferite Domniel mele i in loe de milostivire i bunä cugetare vetI lua resplatirile cele drepte, si de primire sit avem Domnia mea insc. iintare, i fitI shatosT.-1819, Ianuarie 15. Cond. XCVI, pag. 4.

1. Gresesce Aricescu cand ice, cä' a 2-a 6rii a domnit la 1805. Ved! Istoria

revolutiund romtlne, I. vol. 80, Cralova 1874, pag. 8.

www.dacoromanica.ro

468

V. A. URECHIÀ

Numer6sa familie avea Alex: N. Suti I. Pe tan& fete, avea 6 beizadele : Nicolae, Gheorglie, Ioan, Scarlat, Dimitrie i Gregore. Amintim acésta, ca sá adaogim a spune, cá cu cat mai mare era familia Domni-

torului, ca arat mal mare era greutatea terei, cad acestor beizadele §i domnitelor, Domnul talat tor trebuia sa le dee o situatiune financiara, care de sigur, asupra Orel apòsa. Apanagiile sead iraturite privileghiurile D6mnei sale Efrosina nascuta Calimach, veniad i ele sa apese asupra Orel 1. 1. Carte de iratul Marieï sale lkinineT de la vitele marl( de peste Olt, MehedintT, Dolj si RomanatT.. O Marti° 1819, pag. 116.

Tot iratttl Dame"' de la esportul rimatorilor din R.-Sarat,

Ialomita, Ilfov, Vlasca, Teleorrnan, Olt, RomanatT, Dolj, Meltedintl, Skttenf, Prahova, Muscel, Arges, Gorj, Dambovita. In judetele de peste Olt, la exportul ernatorilor se platos prostichRi , adicil adaos preste taxa cuvenita D6rnneT, cate 8 parale de 'grantor ale Caimacamului de Craiova i cate 4 parale ale ispravniciler din judetul respectiv, (pag. 118). Tot relativ la taxa vitelor de export in folosul D6mneI.-1820, Aprilie 1. Nizam in 4 articole. facut pentru acésta 30 de ciirti la cilpeteniT din slam Minnie, Ialomita, Ilfov, Vlasca, Teleorman, Olt, Romanatl, Dolj, Mehedinfi. Cod. XCVIII.

Cartea Míriel sale Dómnel Frosinei Calimahi pentru douir scaune de carne i 6 beaciuri dupe movia .1111tria sale Brez6ia, ce se dice vi Poiana-Lungii, din sud Ialomita. Zemle Vlahiscoe. Dat'am domnésca mistra carte pre iubiteï DimneT nistre Efrosina. Calimalti, ca pe mosia Luminatiel sale Brez6ia, din sud Jalomita, ce se dice si Poiana-Lungii, care a fost a DumnéluI CaminaruluT. Grigore Bujoreanu qi acum ati cumpérat'o Luminafia sa, siI aIb a tinea dotti5 scaune de carne .scutite do erharit, de vamil, de fumarit si de ttite alte angarn: ce vor fi pe alte scauno. precutn asomenea sa anti voie si slohodenie a se face la acéstil mosie 6 balcitul pe an, cu obor de vite la ilolo de ma): jos aretate, fiind-cii atilt aceste scattne le-art avut maT sus numitul hoer, scutite prin cilrtile iéposatilor Mtn' fericire Donna do maI nainte, cat si slobodenia facereI balciurilor, (MIA' cum din cartea selefulul nostril. loan Veda Caragea, ce o vdum Cu lét 1813, Iunie 23, ne-ain adeverit ; drept aceea i Domnia mea, printr'ac6stii carte ce am dat Luminatiel sale, nu numal am innoit acest privileghitt pe chipul Luminiitil" sale, ei inert dttpa volnicia ce ad Domnif Po lucrurT dornnescI a lace harur1 la locurI cuviinci6se, cum si dupa pildele ce avert" c harurile co s'ail facut de all' fratI Domnt, s'ad pilzit nestrAmutate, procum i insi-ne Domnia mea pazindu-le, le-am intarit bitte-voind harazim easel: Lurninatiel sale, vama de la aceste sase balciurI dimpreunil ca prostichiarile ce s'ad facia liana acum la yam): i ca cele ce so va mill' face de acum inainte sil fie Vita' pe gala easel acesteT moir, iar vamesit domnesdi sentí alttitli,. eu coce slujb macar ar fi, sil nu se amestece fatal. nimic, ci Vote veni ile vameI sil se strIngil de oraul ce se va atla oranduit din partes Luminritiel salo, urmand

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANFLOR

469

*i apanagiile, miluirile, scutirile, privilegliiurile se rèspandiall §i asupra urrnnilor Bazadelelor §i Domnitelor 1 noel oranduit om la luatul varneT dupa ponturile i catalogul domnesc, proem urméza si varnesiT domnescI; pentru care si poruncim Dunin6v6stra ispravnicilor aT judetulul, sa ingrijiti a se face totdeauna aceste balciurT la vromea lor, Ewa de nicT o zmint61a si a nu se face de catre nimeni cattisl de patina armare impotriva, ca strasnic se va pedepsi, i saarn receli gpd.-1820, Iunie 5. (pecetea gospod.) Vel Logopt. Cod. XCVIII, pag. 261.

Balciurile so vor face la Ispas, la Duminica mare, la Dragaica. 1. Misoval Dumndel Anica /ilea Luminlifiet sale Beizadea Grigorie Surat dupa volnicia i puterea ce art Domnii asupra lucrurilor doniinesd slobode, i dupa pilda altor fratI DomnI de mal naintea n6stra, cariT en puterea stapanireT si a slobodenieT ce ail asupra lucrurilor i veniturilor don-mesa, ad daruit la obrazele ce ail vrut, unora pentru rudenie, altora pentru slujbe, din mosiT doinnoscI si din alte veniturI orl-ce, care ait fost binepazite

atat de altI fraff DomnY, cat si de Insine Dornnia mea intarind darurile co

s'ad facut acelor obraze. Drept aceea invrednicindu-ne si pe nol Domnul Dumnedeu, ca al treilea Dornajo a acesteT pravoslavnice ti5rT rumitnescY, i gasind harazirea facuta de Domnia sa, seleful nostril, cu hrisovul DoninieT sale ce'l v'éltuu scris ca lét 1813, Iunie 1(i, pe °brand DumnéeT AnicaI flica LuminatieI sale Beizadea Grigorie &Oil, pe viile domnescI din (161u1 l'itescilor sud Muscel, care sunt pogóne 31, cu t6te imprejmuirile eI i oil 32 lude pogonasT, precum dou6 vatasiT de tiganT, earl: prin deosebit catastili stint ar6tatY, am bine-voit Domnia mea si printeacost donmescul nostril hrisov ce'I dam, i-am invoit i-am intarit hard ce se arata maI sus, ca sa le aibit si sit si le stapanésca 1)umn6eT Anica fiica Luminiitiot sale Beizade Grigore Sutul, nestramutat pe s6ma sa ; si am adeNerit hrisovtil acesta cu insaJT. credinta DoniniaT Alexandra Nicolae Sutul Nroevod i cu credinta proa iubitilor Domniel mele fiT: Nicolae Vv., Gheorglie Vv., Ioan N-v., Scarlat Vv., Dimitrie Vv., Grigorie Vv., martorI fiind i Dumnélor cinstitY i credinciosI boor): velitf. at Divanului DomnieI mele : pan Constantin Crotulescu vol Ban, pan Barba Vacarescu vol Vistier. pan Istrate Cretulescu vel Vornic de Ora de sus, pan Alihalache Manul vol Vornic de Ora de jos, pan Gheorghe Filipescu vol Logof6t de t6ra de sus pan Teodorache Vacarescil ve! Vornic, pan Constantin Caliiarh vel Vornic, pan Gheorghe Golescii vol Vornic al Obstirilor, pan Alexandra Filipescu vol Logonit de Ora de jo,, pan Nicolae Slugearoglu ve! Postelnic, pan Mihalache Sutul vol Logof6t de ObiceiurT, pan Ghoorghe Vlahut vol Splitar, pan Milia-

lache Cornescu vol Vornic de politie, pan Alexandru liariton vel Caminar, pan Alexandra Desila vol Comis, i ispravnic, pan Glieorghe Filipescu vol Logof6t de Ora de sus : i s'ati scris hrisovul acesta intru inteiul an dintru a treia Domnie a Domniel mole aid In orasul Scaunultfi Domniel mele, BucureseT, la aniT de la nascerea Doinnului Dunmezeil, i mantuitoruluT nostru Isus Hristos 1819 Maid 28, de Chirita Log,of6t de Divan. (pecotea i Iscalitura gpd.)

Gheorghe Filipeseu vel Logofilt procitoh. Cod. XCIII, pag. 93 v;

www.dacoromanica.ro

470

V. A. URECHIÀ

Evident cä. slujbasit Curtet, pana la cel din urma vizititi., de la Accibavt, seful vènkorilor, la ultimul bucätaritl, ton, totl erail al DomnieT. Ba i slugile Beizadelelor si ale Domnitelor beneficikä de scutin, privilegif, miluiri, chiverniselt '

Zemle Irlachiscoe.

1. Cartea Ahcibasn Dat'am Domnia mea aceste carte a DomnieI mele,

luT Dimitrie Ahcibasa al nostru, caruia dupe, slujbele sale ce aa slujit de demult si pana acum eu credin i dreptate la mulpicul Domniel mele, milostivire facend Domnia mea asupreq aceste domnés.ca mistra carte, il ertem

de rendal dajdiilor vistieriel, ca el si t6ta casa lul sil fie aperati de orl-ce d'ea i oranduelI, vor esi in Ora de la vistieria Domniermele, nimenI intru

nimio supurare se nu 'I faca sil scuté,sce si drepte bucateie sale de dijrnarit vine'ricia si tie si o preven° si o cardume, drepte ale sale scutite de fumerit, de -Caminara, de vama, de vinul domnesc i de ortul vattsese si de orI-ce alte dar): vor esi pe preven): si pe cardume; drept aceea poruncim Domnia mea

tuturor cap' se °avine, si avetf a ve feri de tete cate serie mal' sus ale

numituluI Ahci basa catusI de putine superare se nu i se faca peste cartea Domniel cuele, ce asa este poruftea DomnieI mele, i saam receh gpd. 1819, Octombrie 19. Vel Logofrt. (pecetea gospod.) Cod. XCIII, fila 97.

Cartea lu Ion Vizitiul Luminettiet sale beizade Nicolae Sup Milostiiuí Dat'arn cartea DomnieI mole luI Ion Vizitiul gospod. ca se aiba a scuti dijmerit i vinericid drepte bucatele luI, curn si o preve'lie ea pivnita de vénlare de vin i rachití drépta a sa ; sa scutéscil de hullera, de ceminerit, de vame, si de alte dar): ce vor fi pe alte monastirI, pentru c numitul aftendu-se in slujba Domniel mele, ne-am milostivit asupriVI de '1-am miluit ca acest privileghiii, de care poruncim la toti cap: se cuvine intocmaT se' fitl: urmatorf si superare impotrive sä nu i se faca, i saam receh gpd.-1820, Martie 1. Cod. XCIII, fila 163 v.

Nona cárfi ce s'aii innoit la 9 postelnicel cc slujesc halea curta ospod. Zeml e Plachiscoe. Dat'am domnésca nestre carte boeruluI DomnieI mole Grigorie sin Armasu, ot Serindar ce s'ai atlat si so atl slujind curte, Domniel mele postelnicel, ca sii aibe privileghiul ce din vechirne ea ave posteniceiT, adece s fie aperat de rêndul dajdiilor Vistieriei i de alíe oranduelI i ajtit6re i podve4I ce vor esi pe Ore si pe terg de la Vistieria Domniel' mole, de niel' unele superat se. nu fie el si casa ha, asijderea si ale lul drepte bucate, scutésce de dijmerit i vinaricia i ca anal ce slujasce, ne-am asupre'I ce s aibìl i osebit mila, adece sa scutésce si o carciume striSine tuja In BucurescI de fumarit, de caminarit, de vama i de alte angarii ce vor fi pe

alte carciume ;

s

tie si lude dol timen). streinl si fera pricina de dajdie, scutitl

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

471

Istoria cultural a Domniei lui Al. N. Sutul, este f6rte saraca. Am fácut-o indarat. Aci voill adaoga cate-va vorbe despre teatru. Am arkat in anteriorul volum cum Domnita Rada Caragia era mult amatbre de teatru i cutn ea puse sa se construiasca anume sala de spectacole in strada Fontanel. Trupe grecesci i germane utilizara acésta sala. Se pare ca alegerea pieselor nu fu totdeauna pe deplin placuta carmuirei. Opositiunea contra Domnului gäsia mijloc sa aplaude

pasage unde sublinia vre-o alusiune la cele ce se petreceall in Ora. Al. N. Sutu, ca sa impedice asemene manifestatiuni stabili, el int6iii la Romani, un Efor al teatrelor, cu misiunea de a censura piesele. Eaca in traducere acest important §i necunoscut act : Alexandru N Sufu cu mila lui Dumne4eii etc. Proa cinstite í proa nobile al nostra boier fost mare S'Atare, Iacobe Rizu, al nostru prea iubit. Ase4area de teatro publico, Upa multe cercetarT si considerare politica s'a constatat ca este flirt() folosit6re pentru natiunT, pentru ca reusesce sá hilatura

faptele role. Teatral dramelor, s'a constatat ca este sc6la bunelor moravuif, ca

ata raid energica si activa, cu cat are in redore Inlaturarea relelor i adu.cerea triumfului virtutef si ne invata ce trobue sä' preferim, dintre r6utate virtute ? Comedia batjocuresce relele prin ris: (X Xevecest

zaite( 8Là To5

iar tragedia aduce binele prin miraculos (?) i colarul uueï asemene sea° nu mima): ca aude, dar si vede cu. °cha' ce t'Atto sil 4ica si ce trebue sa faca i in sffirsit se convinge, seati mal bine se silesee s'A mar-

7iXtosoc 11;KuvApatcc

turisésca, ca este mal onest s cada cine-va cm onóre i sa deplânga contimporaniT

si urmasif suferintele sufletescf, decat sa reusesca ca neouestitate i sa rida. Ast-fel este teatral, cánd dramele se aleg ca ingrijire ; ele implinesce in adevár scaderile legislatiung, care singurii nu p6te prevedea.inlaturarea a off-ce rea ftiptuire i sa faca educatiunea omuld perfecta. Cand lusa alegerea dramelor e ri5i1 ca pecetluit dupa ortinduiala Vistieriei, ca ea fie de poslusania caseT sale. De care poruncim la totT critl: se envine intocmal: sa fitl urmAtofl i surarare inpotriva sa nu faceff, i saam receh gpd 1819, Octombrie 20. Gheorghe lón ot biserica Amzel, lije Brecescul ot mahalaua Vergulul, Gheorghe sin lorga Pol ovnicu, Gheorghe Bulyv ot mahalaua VerguluI, losef 15f50,nu ot Antim, lamandi Aqorigeanu ot IdnfiEna-

ot

Boului, Teodor ot mahalaua Teodor Apo. stol, Durt Relduleslu. Ace;stia s'a* facut mal pe urinti dupri. cererea Dumnaut ve/ Postelnicu. Cod. xcirr, fila 98.

1. Castigat ridendo mores.

www.dacoromanica.ro

472

V. A. URECHIÀ

facutli, dartnéza legilor, se face sc6la do role moravurI si do pervertire, conrumpe moravurile cetatenilor.

Ta dar fiind-ca se 'Ate intémpla ca si se introduca vr'o data in teatrul din BacurescI, inviltaturl daunatóre, din lipsa anal' efur care sí controloze alegeroa dramelor, NoT, indeplinind datoria de buna vointa domnésca, numim c.i Efor, prin acésta, pro Evghenia ta, ordonand prin acésta, ca sii chiamT inainte-tI pe epistatu German al meludramei i comedieI Germane si al tragedieT si pro intreprinVtorul societateT grecescI dramatice i facéndu-le cunoseuta Eforia, lo anuntI, ca orl-cate vor fi piese dilunatúro religiuneT, statuluI i moraleT, in genere sunt oprite in teatrul Bucurescean, iar cele-l-alte t6te sunt permise pentru folositórea petrecere a cetateailor. Directiunile respective, sunt dat6re, a da cunoscinta prealabila de spectacolele co ail da, ca sa fie controlate in timp util. Asa sti facT i fil santos.-1819, Noembre 8'.

Ilfarele LogoPt.

CTZE)

Una din primele preocupatiuni ale lui Al. N. Sutul, este aceea de a urmari averea fostului Domn Caragea, spre a bine placea Turcilor 2 ba paná in fine §i Muscalilor. Cat de mare era influinta rusésca

la Curtea nouluY Domn am spus'o. Aci aducem numal decretul de «prostire» a boerului De§lui, pentra ea' nu s'a supus sa prim6sert de buna otarire data de Divan, dupa reclamatiunile acurn consilierului rusesc C. Varlaam. De la 3 Octombre 1820, boierul De§liu ròmane «sacie G. Degiu» : JÑ Alexandru Nicolae Sata Voevo i i gospo,lar Zentle Vlahiscoe. Cinstite si credincios boTerule al Domniei mele Dumnéta vol Vistiere,

fiind-ca Gheorghe Deliu, far' de sfialil au arótat nesupunere la Domnésca n6strii hotarire, ce am dat ca deplin Divan, asupra Aspunderei datoriel salo, catre excelenta sa consilierul Constantin Varlaam si &Ore DumnbluT Vornicu Constantin Samurcas, indraznindu-se a &ilea t6to sfintele datoril alo suptinereT sale cutre stapanire i tragènd asupra ipochimenuluI si osanda ce insusI aii ctistigat'o ; drept aceoa dar si Domnia mea, radicand asupal si cinul si tort

dicheomata ale boYerieT cu care s'aii miluit de la stapanire, '1-am hotarit a rémanea sadea Gheorghe Desliu, i poruncim Damitale, ca si se stGrgil ea total numele ial de la arhondologhie i si i se ja i toti scutelnicif, dandu-se

dajdie, tobo pisah gpd.-1820 Octombre 3 3. (pecetea gpd.)

Vel Log opt.

Cod. XCVI, pag. 97.

Vedl Iorga. Acte si fragru. II pag. 543. Cod. XCVI, pag. 188.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA R0111),NILOR

473

In contra tul' Caragea persecutiunea noulul Domn se manifesta mal ales din Martie 1819. General Consulatul rusesc a cerut inca. din Septembrie 1818 sequestrul pe mosia 1u Ciorogärla si cele impreunate, pentru plata a jum6tate din eprovianticésca datorie a tërei» catre Rusia. Imediat se si sc6te in vinclare la mezat, prin starostea de negutatori, acea mosie ce anexele Inca din 26 Ianuarie 1819, Al. *utu au ordonat Divanulul, complectat prin mai multi bivi boon mari, sa faca socotéla banilor luatf de Caragea peste ceea ce i se cuvenea, pana la timpul fugél fui, pana la 29 Septembrie 1818. Noul Domn spera, de sigur, sa-si fa partea cuvenita lui de Ore-ce Pórtala cererea Rusitili recunoscura dreptul de a domni peste eel 7 anI i lunile ce ar mal fi avut de domnit Caragea pana la acest termen 1. Cinstite i credincios biferale al Domniei mole, Dutunéta Barbule Vacarescule, vol Vistiere, fiind-ca, cinstit impliratescul Oleneral Consulat al Ru-

sieI, de aicY, prin nota sa catre Piran de la 29 ale trecatalul Septembre, a t

proporéduit secfestrul ce au pus pe mo%a celaI d'inainte Domn, Ciorogarla, ca

cele impreunate ale sale hotara, ca cavént c namitul este dator s platòsca de la sine la impératésca Coranii a RasieT, cea-l-alt t jumétate din prorianticésca datorie a téreI, ei c,i dapa acésta de acum inainte ramal» ca total itpdrata, na am lipsit Domnia mea sa insciintam pentrit acésta catre proa putor-

nica ìmprie, asupra careia ne.aa sosit proa in tlta poranca, ca sa se vènda la mezat numita mo0e, i (lupa ce se va plati dintra a sa réndare acésta datorio, sí implinésca din prisos alte datortI ale numitalal Doma. Drept aceea dar poruncim Domnia mea, Dumitale, printeacest pitac al nostru, s ne ariStI tata curgerea acesteI pricinI precam este sciuta VistierieI, din crema marturisireI acesteY datoril a CéreI §i pana la innoirea numitel note a Gheneral ConsulataluI, ca luand de la Dumnéta cea trebninci6sii, §i scumpa indestulare

pentra tate, sa dam Domnésca 'lastra porancrt Infra savèr§irea proa inalteI imp6ratesciI poruncI, tolco pisah gpd.

1819, Mala 14.

Cod. XCVI, pag. 35.

Pitac la staroste spre a vinde inopia Domnului Caragea la mezat Staroste de negutatorI, fiind-crt proa inaltul Imparatescul firman ce ne-att

venit do la proa paternica nastra imparritie, pentra pricina clatorieI banilor proviantalul, ce aa rémas dator el d'inaitea nastra Domn, la haznaoa impäratescri mariri a Rusiel, so dii roce qi slobodenie de a se rinde prin mezat mo0a Ciorogarla de aicl din téra, a ruta sus numituld Donin, ce este in trei hotare, adecrt Domnescil de sus, DontnesciI de jos §i PrisiceniI, §i prisosul ce va fémané din pretal rèndareI acestei mo§ii, sa se dea celor ce au a lua datorio de la numital Poma; de aceea itI poruncim Domnia mea, ca iudata (lupa primirea acestuI Domnesc al nostru pitac, sii incepI a striga acésta mo§ie mezat, i cu 4-5 dile maI 'nainte pana a se implini legiuitul soroc al me-

www.dacoromanica.ro

474

V. A. URECH1À

Naum este forte aspru, dar drept, cu Domnia !uf Al. N. Sutu. Dupä el, cea d'int6iu preocupatiune a acestui Domn fu de a aduna zatuluI, s'A facI afétare Mimen): vol LogoftuluI de Ora de sus, ea sä 'ti-se dea porunca de urmare pentru haracIladizma ['cesta mosiI, tolco pisah gpd.

1819, Maid 19.

vel Logo.M.

(pecetea g-pd.) Cod. XCVI, pag. 36.

Prea sfintia ta Pärinte Mitropolite, ittbitorilor de Durnneded Episcopilor i Dumnévcistrii cinstitilor si eredinciosI boerilor aI DivanuluI DomnieI mele, Biv vol Bane Grigorie Brancovene, Biv vol Bane Grigorie Ghica, vol Vistiere Barbule Vacarescule, Biv vol Vornice Constantine Biilacene, i biv vel Vor nice Grigorie Filipeseule, iraturile dintr'acésta domnésca a astra Ora ce s'ad cuvenit celta din naintea tuistra, pribegit Domn loan T'oda Caragea, dupil coprinderea i malta poruncrt a impëratesculuI si nonti vrednic de inchinaciune hatiserif, ati contenit inca de la 29 ale trecutulul Septembre, cand ad pribegit de aicI, iar maI sus nutnitul Domn (dupä sciinta ce avem) departandu-se de aicI ad primit i mal multe decat acelea, cate adecii se analoghisesc pe vremea DomnieI ntistre ce se incepe de la fuga sa. Drept aceea dar poruncim, printr'acest domnesc al nostru pitac, ca adunandu-v6 ea totit la un loe aicI la domnésea neisträ curte, si puind inainte socotelile doinnesciI astro visterif sa le ciuruitI, eu dearnaruntul, si deslusind dupe dreptate cate iraturl din Ora s'au cuvonit numituluI Domn fugar pana, la 29 ale trecutuluI Septembre din anul trecut, si cate al primit mal mult, care so analoghisesc pe vremea cea de la fuga sa inc6ce, sa ne arëtatl in scris cu burla intelegere prin obstésca anafora.-1819, Ianuarie 26. Cod. XCI7r, pag. 7.

Prea sfintia ta parinte Mitropolite, iubitorilor de Dumneded Episcopt Dumnévóstra cinstitilor i credinciosI boerilor velitI aY. DivanuluI Domniel mele, haba i mazill, fiind-ca, prin proa inaltul imptíratescul firman ce nead

venit de la prea puternica mista imp'ératie, pentru pricina datorieI banilor proviantului, ce ad riimas dator cel din naintea Ostra Domn la haznéoa imimOratescii sale marirI a Rosia, se da, voIe i slobodenie de a se vinde prin mezat mosia Ciorogarla, de aicI din Ora a mal sus numitului Domn, i prisosul ce va romí-mea din pretul véndrtrel acestel mosii, sa, se dea celor ce ad a lita datorie de la nurnitul Domn ; de aceea amo facut Domnia mea canoscuta actistä impiáriitésch voIe catre cinstitul gheneral Consul al Rosiel i ne ad

verat riáspuns prin alaturata sa nota, de la 20 ale acestel lunI, precum din coprinderea sa ve yeti pliroforisi i fiad-cuí pentru pricina acestuI proviant avem pliroforia ca la lét 1812, dupä incheerea paceI, s'au dat din partea tIírit zapis de datorie catre haznéoa Rosiei, urméza dupa curiintä ca sa avern o intr6ga

sciintä, cátá ali fost t6ta suma acei datorii? cata din tr6nsa si in ce vreme 81E10 plata? si cata suma ad mal' 1.6-mas a se pläti de catre mal sus mimad Domn, luatä si implinitä din Ora ? De acoea poruncim Domnia mea, ca adunandu-vi5 cu totI la un loe aici la domnésca nóstra curte, s'A faceti cercetare

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

475

pre arndutit Curtei Domnesct, gorinduind dintetm§i1 pe la ogeacurile lor c. le obicfnuite, iar peste cat-I-alp att ovinduit cApotenie pe un grec al sèil credincios, numindu-1 Agalar agasi. adecA mat mare peste tóte cfipeteniiles 1 Simia nevoie noul Domn 0.11 asigure persóna puterea, rfizimandu-se pe asemenea oVire streintt. Apot, departe, adaogg a 4ice Naum, de a tine sémg de desideratele exprimate de bolert, In arzul lorla Mg., «el Impotriva sAv6r§ia numal cele ce-i folosiad luf». Ca sä-§1 asigure asemenea procedere, Sutul strinse cea mat mare prietenie cu Pinis Consulul rusesc, pe care-1 consulta in t6te ii Cu carele, de sigur, impartia bonefla numer6se §i cu Moraitu, Dragomanul consululuf. Acest Pinis fu «pricinuitorul tuturor réutätilor catre pámOntenLi esclama Naum 2. Cu dènsul Impreung Sutu se puse «sa secere otava Orel, fiind-cä din f6nul de year& nu s'a indurat CaraAcést& imagine a escelentulut gea s5-1 lase Met mäcar un più». Naum este singurd in stare sa qualifice Domnia lui Al. N. Sulu.

A face parale multe §i rápede, thud scopul lui Al. N. Sulu, am ve'Out cä una din cele dint6iil trebt, fu de a vinde scaunul mitropolitan la un alt ipochimen. Pretextul pentru destituirea ori primirea (Paretistaul de bunei voie» a lul Nectarie din scaunul metropolitan, fu lesne aflat. Boterimea exprimas& dorinta s& se alégd mitropolit un Romdn.

fled, trite° Mercurt s6ra din luna Mat, Nectarie '§I dà paretesis de buna voie (9" §i adoua i Jot «din porunca Voevodulut s'ail adunat la Curte tóta boerimea pentru a face alegere de Mitropolit dintre p mOntenit romani.» Naum a asistat la inscaunarea noulut Mitropolit Dionisie : avNuitl

alairt domnesc mare §i in careta domnéscä cu 6 cat pe pärintele Arhiereul Sevastis Dionisie.... Acesta intr& In biserica Mitropoliel posomorit i cu fata jalnicg... iar Nectarie era presinte att schimbat fatA, aù ingfilbenit...» cu deamitruntul, nu ntimaI de kite cate mal sus se aratii, ci inch i de altele

cate yeti' socuti oh' aú inclinare co. acéstA madea §i este trebuinfa a ne fi sciute §i nouä. i sí arijtatI: Dom niel mele prin ana.fora ea intréga pliroforie Martie 26. Cod. XCITI, pag. 27.

Naum, Academie. Cod. 322. ldem, idem.

www.dacoromanica.ro

476

V A. URECF11:4

Naum se intrebä cAt a costat pro Dionisie acesta chiämare la Scaunul metropolitan Dionisie era mil särac si nu Ambla dupä Mitropolie... Inca din Aprilie Vodä pusese ochil pe Dionisie i 'i propusese Mitropolia, dar o refuzask neav'end ban1 de dat. TrAmisul doni-

nese il asigurä, ed nu va da niel un ban..., dar dupä ce sosi de la Tarigrad, dupä vechiul obiceid, evdoxis pentra Dionisie, ca Mitropolit, atunci at priceput Dionisie cá s'aii inselat, caer- prin allil atAt de tare

s'ad strimtorat, in cAt silit fu, ca sA nu rdmänä de ris, de a da sineturI de sume ma 'rot ban't cAstigä Sulul de la ceI doI noi episcopI, de BùzU (in 29 Iulie 1819) si altul de Arges in Octombrie 1820 1

Alegerea Episcopulut de Arges, in locul räposatului regretat Episcop Iosif, s'a fäcut ca multa greutate: «multä desghinare, qice Naum, s'a fäcut intre boeri din pricina intriganfilor (?) Cu tóte aceste, fdcèndu-se done anatbrale una ca iscalitura Mitropolitulul, a episcopilor si a unora din boeri, pAnä la 16 iscälituri, arAtAnd spre alegere 3 obraze bisericesci pAmèntene si altä iscalitä de cei mai multT, färä a fi iscAlitura Mitropolitului si a episcopilor, ar'étAnd pre arhim. Ilarion, om cu invetäturii, nAscut in Oil, de pArinti strainl i crescut de proin Alitrop. Dositeiti...» Al. Sutu aproba anaforaoa majoritätei...

Se scie cá aprobarea era cump'eratä cu mari sume. NumaI cu banif simoniel nu se .putea indestula ldcomia lui Ai. N. Sutul, De aceea el 1rov6crt Divanul i mal ales pro marele Vistier Tlarbu VAcdrescu, sA faed o noitä asedare de biruri, mai rodnicä. Un martor contimporan ne va spune cu ce grozAvil se implineau

drile ajunse indoite, intreite...

oDin tóte pdrtile a1erga ticloii locuitori strigènd cu jalnice plAngerI si la Domnie si la Consulta asupra grelelor cereri i asupra neomenirel stringetorilor de bani, dar in loe de mángAiere se isgonia inapol cu ocArI i ea ingrozirsi, si cu mari suspinurf se duceail iaräsi in unghiile selbAticilor implinitorI. Iar la Valahia cea mica, Lidia la judetele de peste Olt, si mal vèrtos la judetul Mehedintului, unde era ispravnic grec, nepot al VoevoduluI, atAta selbätárie i nemilostivire se lucrä de cätre implinitorif banilor, in cAt coph tineri de cAte 11 si

12 ani ii lega spate la spate, afard sub väzduli in vreme de luna si turnAnd apä peste dinsii se lipea de inghet ticalésele trupurl si era o jalnicá privire vècolendu-se peile rupte i sAngerate, cAnd in silä se deslipiau trupurile, i prtrintit lor erad silii sá.1 vinqä tot, pana si 1. Ve} 1 Naum Cod. 322 §i copia de la Bibl. Crechia din GALIO..

www.dacoromanica.ro

477

ISTORIA ROMANTLOI1

boul ce scotea hrana pam6nt, ca sä scape pre copiii lor din cumplitele tiranil ; pre altil iaraV li caznia cu bìttäi, cu fumuri §i cu grtíznice inchisori friguróse §i puturóse, nemAnc541 §i neadiipati . Inteaaesta chip se implinead nesati6se1e i nelegiuitele cereri, ca sa se imbogatéscl in grabä §i Voevodul §i nemilostivii dregatori din nevinovatul sange al tialosului norod...» 1. Despre cestiunile financiare, ca i de cele de pull administratiune §i de justitie, am vorbit insd in deosebi maT inainte, la capitolele respective. Tóte ktfuri:e sävèl*te, cu scirea ori fat% scirea lui Al. Sutul, aí provocat nemultämirea Orel. Acéstä nemultämire lua pe teitä çlioa

un caracter de luptá nationalá contra Grecilor, dar §i a boierilor pamènteni, ca.ri consimtiserä la faptele Grecilor. Scirile despre acéstá nemultämire steäbäturd la Constantinopole. Dar la Constantinopole stetbdt6fi in acela§i timp §i bani peschefuri, de la Al. N. Sutu. P6te-se

intalni un fapt mat ciudat, decat cel ce se petrece la Bucuresci,

in lunele Noembre §i Decembre 1819? La inceputul lui Noembre P6rta ordona sá inceteze jafurile trámite lui Al. N. Sutu un firman prin

§i neireptätile in Ora. Acest firman e primit la Bucuresci cu alaiu, In 5 Noembre, 1819 2. Nam. cod. No. 322. Copia de la .Bibl. Urechia (GalatI). Eacii. alaiul

Alaiul luminatultd hateqire. Un Capitan de pod. Polcovnicu de pod Un capitan do pod.

II Portar, calare. cp TA 4-4

0.4 0 Eb

Trel." zapciT.

poli tie):

cigar°

Portar baya.

calarT.

Stegar spataresc.

0 I oP2.4 Ci a u§ agiesc CD

Polcovnic de ciocli.

Polcovnic de t6rg. '77
Trel." zapciïaTpolitiei

ertirtri

)1-4 2 ).-7

- 14-

III Portar calare.

Polcovnic de seimenl

Polcovn. de vêni5torsi.

tort giititi

Bay bulucbasa.

Polcovnic de vilatorY spataresc

Ciauy spataresc.

Capitan za

Polcovnic do potera.

1-C

G

i-j

o

071: e-1C

5".1. r- e.-CS

o

CD

Stegar agiesc pe jos. 'Vol Aga Imprejurat cu urnauti.

www.dacoromanica.ro

CTR

w

C)

rf),

Y. A. URECHIi

478

Pe datä ce acest firman e primit, Mex. Sutu pune in miFare pe amicif s6I din Constantinopol i imparte banf in drépta i in stinga.

Retnesce de minune inot6da lid. O luna clupä aceea de la Pòrta venia lui Al. Sutul, la Bucurescf, firman de lauda cu daruri. La 8 Decembrie 3oS

O Q

00 ' ce

.

cp )os cp +a

- ro

r-I

O N-1 cw'77..., o

)1-1 wo 4.1

o

F

74

$4,,

TreT zapen:

Tref zapciT. hätmh-

CIS

)o-O.-

n:7

V3

5

al tce

fal

Q CD

o 1-+C

o

nescT

IT Arma, ipac. III Logoblit de Ora de sus

Iuzbaa.

III Postelnic.

Ill Logofiit de Ora

O

de jos cl-

Rativan.

II Pitar. tog gsatifl

II Comis.

CD

de jos.

II Logofét de Ora de sus Vol Hatman.

WC

Org CD

O

Vel Postelnic, Vol Comis.

MC

Wc

o

CD

O

WC

Imprejurat cu

.44

ciohodag.

O cm Ala, U

11Z

Vol Camärcq pe

o

cal domnesc,

CD )0S

rC

Imprejurat cu

)o-r

w OS 4-

1

1.4

Beizcladea

o

o

'1Z

Proa luminatul Salahor lama°.

Saracci iamac.

DX

w

II Logoff5t de Ora

1..s4

ce o

ce

Tre): posteln.

ipac

C/3

Cff

TreT posteln.

ciohodarl.

1.0 O

Toff odoba0I de la ogeacurf Po

JOB

Do): iciolant

Tog odobaOT de la ogeacurf pe jos .DoT

Alexandra Nicolae Sufu Voevod i gospodar Zentle Vlahiscoe Cinstite Dum6ta vel Logofete de °bicolor): sil orilnduosci pe iazbap la DivanuluT a intocmi af6tatul alaill frirrt de cusur, oi m'Ano la treI ceasurT din (ji de diminéta" di se afle tot alaiul strins la sféntul Spiridon pe podul §erbanVodA, i saam receh gpd.-1819, Noembrie 5. (pecetea gospod.)

www.dacoromanica.ro

Vel Logoikt.

'STOMA ROMINILOtt

479

1819, aceste darurf fur% primite cu un aEaiìî mutt maY impozant decAL col cu care fusese primit la 5 Noembrie, firmanul contra acatahriselor» 1 1. Each aceste alaiurn intocmirea alaiului la aducerea impg'ratescilor darurl a) sca

k

'cd

Un Cripitan de

Polcovnicu de

pod cu oränduiala sa, pe jos.

pod, &flare.

Claus agiesc, gatit, al a re.

o E

Un Cäpitan de pod, pe jos.

sn,

1=3

O

c

Stegarul agiesc Polcovnic de Win& tort agiesc. ca ortinduiala sa,

Q;,

pe jos.

00 CO

1-3

cy)

Cl2 4-4

o .43)

tor U) CD

4-1

CD P-1

)1 41. )V3

)-7- mat g Qos

),-1

1:1

cD

46'

ELV 4Fisi

-

7-4 )071

4, Cl) Cl) f-i 0 hp go Sal aS as

E r.

Polcovnic de têrg,

gätit, Ware. Ciipitanul za doro-

Polcovnicu de ciocli, cälare.

banV., tälare.

duiala sa, crilare.

3 zapcit gtiÏ ca

3 zapcit at politiet

)73

-

r-4 ),-j Cn

Cn

4)

OD

)02

at

)aS

11( GO

oG g

5>-1'Cr cr.. o 0

.
e,

.4CD

rn 1-1

Vol Vornicu. al politiet. mont, gait cu capod ro, cglare. Bas bulucbas a-

tn-.1

rI

'-'

3-1";-^i

°

ca

se-I 0

)4',=14

o

ca .1=1 ),1 1.4

Pi 42

tr

E-1

Crk'

Polcovn icu de vilnittort spätäresc, asemenea.

Stegar spätäresc,

sernenea.

asemenea.

Okla§ spätä'resc asemenea.

Polcovnicu de poterit, asemenea,.

Cä'pitan za lefecit,

III Loge& spätä-

asemenea.

resc, asemenea.

Vol Spätar, imprejurat de bulucbast cu tóte st6gurile. II Armas asemenea. III Armas asemenea. Vol Arma cu oranduiala sa ea stégurile i toff vätasit de läutari, cantind pe jos. 6:negutä'tort, gätitt, 6 negutätort, acAlärt.

semenea.

www.dacoromanica.ro

1

CD i. -

ow

C) " po>

::""z

rs 27K

o5 aoC 1-1

0.0-g o

o

s:14

).-1

0

1-1

-cn fac ac2 J-K

cap6de

Polcovnicu de BelCCS

O

-0. 0

Vel Ag imprejurat ca bulucbasit agiel ou tóte stégurile. Dumnélut basbesléga impreunä cu neferit si. Il Portar cu. °fan- Portar basa. III Portar asemenea.

'01 0 C/T

14

1.O.1

Ill Logof6t agiesc.

as

)1-1

g

1-ol

gwcPa.

eg. so

a4 ag

,-.1-

4 5. o.

sp

1».c Qi-( WC 4.

SS 1-c$

cn

-

Q-

g aq 0I= ...Oa(

480

V. A. URECHIÀ

Incurajat de isbandä, vijçlènd in practica cum se p6te potoli mania PoriiI, Al. Sutul continua. sistemul s6i1 de st6rcere a Orei. Cand Starostea de negutiltorT, asemenea.

o ).-1-

o

CD

7:1

)C1

..7*

rJ

E cdt

Co.

Logofkul asemenea.

III Logofét de

ILI Logorét de

Ora de sus,asemenea.

Ora de jos, asemenea.

CD 1_3

o

01 I-0 12.!

)-r ),-4

-E .4 CD

-t-8

Doi logofett de tainii de Ora do sus. Vel pitar asemenea.

DoT Logofett de tainil

Vgtaf al do cäbirasT ca orauduiala sa.

II Postelnic, asemenea.

:71C

CD

de Ora de jos. II Pitar, asemenea.

NZ so 1:S

50+

b.0

w Q'CD 4.2

CD cp

4-1

)r. 7,4

CD

...)Ce

Wad ul

3,1

rrr c") oS

CD

s,/ Q coS

O14:'-'

a, .5

"):r

5

).-1

4a3

e CD

)4". C.)

7,b

Cf,

s ce

)ai

C.)

W

CD

CD

F,40

En,4 n3

w ).P3 (1) o-I C, ).1.1

ce

^

a)

4.2

:4

0

P2-1)Pv,


-0 "0-472

2-

PIA 4-2"

cd 0

'), t

o-/

Il LogoRit de Ora

asemenea.

de sus.

Vol Comis.

Odobasa de 1 ipcanI.

Vel Postelnic.

Vritaf al de grajd.

III Postelnic cìUaÑ. III Logofilt de Ora de

Vol Hatman.

Vol Logan za obi -

jos, asemenea.

coiuri.

Un saracciti pe jos.

Un salahor pe jos. Luminatele Bezdadele imprejurate ca ciohodaff. 6 postelniceI ca 6 postelnicet

bast6nele in mttra pe jos

3 zapciT hAtianescI

3 zapcil hätmilnescI. 3 sattirI, asemonea.

E2 /-+ 1-- 4

O I-I

° s

CD

CO _SI;

01-t

W

PC

0 Ss

5127

201, o o 10 PC

10.712. it1Z ei-

z

rc "3

CD, '-

a; a: z o

(/)

Cs'O g.

O

Mataragi iamac. Cl2

orAnduiala sa asemenoa.

. cyCD

Saracci basa asemenea.

Bas salali or.

Ciolan-ciaus Cu iamacT, In forma lor.

ct

Li

PP I':

CD

1L4

PLO ° 7,1

/-;

u)

ca orfinduiala lor,pe jos.

3 satArI ca ortinduia Iuzbasa za NI an. lor, pe jos. Mataragibasa ca

1-,C

o

cf/

bf)Q Q 7-4 ).-1

de. comisa,

1::1

-CD

Chiz iamac.

F$eizbasa cu °rand u-

iala sa.

rn a

p0 C12

t-

o ,72 CD

ro

-h

1-t

Delibasa ca oranditiala sa i cavazbasa.

Cavaz iamac si tufeeci bap asenionea.

www.dacoromanica.ro

P" ;LIZ

o

.

iSTORIA ROMINILOR

481

nu aflä alte mijkSee mai trilesniebise, recurse la faimòsa metodä aplicatä

mal int6iii de Al. Ipsilant. Acela dedea Ploescit ea feud, ea mo§ie amieilor sOi MoruzeseI. Alt domn N. Caragea ciunti dreptul de ora § liber al Ro§ilor de Vedea. Acum Al. Sutul, ca dreptul ce avéd Domnil asupra

bunurilor OreT, däruesee Deanne' sale, nimic mai putin decát Tèrgovi§tea, vechia §i gloriòsa fostà capitalä a Ore! 1.

Eaeä in ce mod e naratä de Naum, acésta afacere a TIrgovqten ilor Ace§tia

dat jalbä la Domnie, aretänd cá pärintil, mogil

strämo§ii lor, de aril nepomenitY, hränit í eY se hränese in ora§ul TérgoviOtI §i pe WO mo§ia domnéseä, Imprejur, ce este slobodä, pe Ba§ ejohodar ea oranduiala sa.

.a'. ? ,74

Vol grantic, II spatar a inarmat.

o ?:F.11

- g 7D'

o

I-, -4,-

II vistier, II ertmarq,g_lz) vol cupar.

y Chehaiaoa de cioliodarT. P asemenea. o,,r4oo

7

4 ca

ca ;_-.,

4

c

Tataf de Divan mar-

n...

mat eu taitela.

tr. o

Vol crtmarag.

)-9

II gramiltie, izeiohodar.

0..

Muhurdar, divictar, ispravnic za curte, meterhaneaua, caftangi-baqa, cafegi-ba§a, serbecci-ba§a.

16) Alexandra Nicolae Surul. Voevod i gospodar. Zemle Vlahiseoe. Dumnéta vol Logofete za obiceiuel, s oranduese'l pe iuzba§a al DivanuluT a§ecja oranduitul alaiti intoemal fitea Lle a se lace catqf de putin casar, si

mane la tra ceasurl din di sa se afle tot alaial strins la sfantul Spiridon col noti, tolco pisah gpd.-1819, Decembrie 8. (pecetea gospod).

Ve t Logofil.

Cod. XCVII, fi1sr16.

4. Al. Soutzo croit que le moment est Tenu de s'enrichir a bon marché ot résout de dépouiller les momeni de Tirgovisté de leurs petites propriétés. (II viole lour domicilie, les en chasse, incarcére les chefs de famine, lour fait donner la bastonnade pour les obliger de livrer leurs titres el s'en empare.» (C. Boerescu, pag. 49, dupsá «La Romanie», vol. II, p. 305). Cette brutale provocation de Soutzo souleva une indignation universelle. Les habitants de Tirgovisté prirent les armes, jurèrent de mourir plutot que de laisser le vol s'accomplir et se porterent tous sur la capitale. Mais celui qu'ils cherchaint venait de mourir mystérieusement. Le peuple se retira alors en ordre el ne poussa pas plus loin son ressentiment (C. Boerescu. De Pamélioration de l'état des pays ,ns roumains. Paris, 1861, pago 46, dupri cla Romania» de Valliant. II, p. 283). Morin Romdni/or do V. A Umohid.

SsooLuL. XIX. Tom. XII-18'

www.dacoromanica.ro

482

V. A. UBECIIIX

séma pam6ntenilor, avèndu'§I i islazuri de pa§iunea vitelor i cuprinsurT

de gradinl, livelf, s'AM' de pomi, vil, ardturi §i altele, miele aunase de mo§tenire de la parintil lor, altele de zestre i altele cump6rate

tot de la al lor pamèntenl, iar de la o vreme Inc6ce, prip4indu-se acolo multa streindtate §i Ilind 6menl ca putere, ad coprins top*

nu pe cat le ad fost de trebuinta fie-caruia, ci Cu sutele de pogdne, facènd moii Intregi, cu stapanire statornica §i ce le prisosesce vind unil la altiI, iar e de'nit atata strimtorat, incat nu le-ad mal r'emas locuri niel sa are, niel sa cosésca, nid islaz pentru dobit6cele lor, ci sunt sili sà le hranésct pe coprinsurile acelor strèinï, dandu-le (Una §i facèndu-le daca §i cer dreptate ea a li se strica strdinilor acele coprinsuri i sa rémale mo§ia sloboda pe séma parnéntenilor, dupa cum am fost din vechime, de peste 200 ara., Ce face Al. N. Sutul ? El face zapt, ja In posesiunea DomnieI t6ta mo§ia. Tramite boYerf hotarnicI ea/1 aleg mo§ia §i pe data introduce privileghiul vinçläret de spirt6se §i vin in folosul Domniel ca hrisov declara pe TIrgove.stenI de cldeafi ai mo§ieI, de unde pana aci

erad 6m ni liberI. AtuncI el, cu mic cu mare, cu femei, ca copii ad alergat la. BucurescI, s'a reclame la Domnie.... «Iar Voevodul, serie Naum, vèd'end gata multime de norod, Ingenunchind inaintea luI Cu amara plangere strigand, nu numai cà nu s'ad umilit niel cum, ci incá pentru ca sa-I ingrozéscä, pre cel mal ale*I dintre dinO, i-ad hiel-lis In temnitrt, dandul in judecata criminalului, ca pro nisce nesupu§1 i zurbagil.... Dar «gura de Térgoviftea» tot nu tacu i pa.na la urma urmel isbuti. Dupa mártea 1111 Voda Sutul, Dóinna lul renunta la dreptul ce i se daduse de proprietate i restitui In Divanul guvermilul interimar actele vechl ale oraplul. Caimacamia tdrel romanescI, representand

pe Scarlat Calimach, care nu apuca a domni in Muntenia, gratie revolutiunel lul Tudor i Eteriel grecescl primind o mare suplica de la Thrgove§tent; dete urtnittorul pitac, care lini§ti deflnitiv pe Tèrgove§tent : Nol Cairnacamit ftret rorr64ne8cl.

Catre Dumndlul fratele vel Logofn de Ora de sus. De vreme ce t6to hartiile, cate Luminatia Sa D6mna Efrusina a riiposatulut Doma Alexandru Sato. Voevod, ni le-ati trimis pecetluite 1n plic, avênd. inclinare' °u mosia TörgovisteT, tóte acelea, cu voina LuminAtief sale, s'ah ars in Di van fatii ca orä'sanil. Tèrgovetenï., i6maind. mo0a iaríi 'filtra a lor Salpa-

www.dacoromanica.ro

iStORTA ROMANILOR

481

nire, dupg cum all fost maI 'nainte. Drept aceea i Dumn6ta s daI poruncg, ca tóto acole Warta., sg se sc6til, negresit i din condicile DivanuluI, undo aunt trecute.

1821, Februarie 18 I.

Ungrovicthiel Dionisie, Grigorie BrAncovénu, Constantin Crefulescu, Grigorie Giti-a, Barbu V'emtsrescu, Duinitraro Racovitei, Istrate Cretulescu,

Grigorie Btzleanu, Ifihalache Manu, Grigorie Iilipescu, Gheorghe Filipescu. 1. Cod. XCVI, pag. 209. .No 1 Cairnacamil Ore rometnescl.

Fiind-cg proa Luminata D6mna Efrusina Sutu, din bung-vointil i din rávna

ce are spre facerI de bine fiind indemnatg, in arma morteI rgposatulta intru fericire MgrieI sale Alexandra Vodil Sutu, sotul Lumingtief sale, dupg ce all cilutat si ati cercetat cu dinadinsul hartille pomenitului Dom, apoi Vote sinetele i alte scrisorT, ate ail ggsit cu inclinare la madeaua mosieI Tèrgovistei

inteacele hártil, pecetluindu-le intr'ui plic, le-ati trimis la nol in Divan, care acel plic deschidandu-se de noI si alegéndu-se hártiile, cg,te am chibzuit cg le stint jgluitorilor de trebuintg, li s'ag dat in mána lor, iar cele-l-alte ars in foc. Drept aceea dar spre dovadg, s'ail dat jilluitorilor i acéstä poruncg a nóstrg, ca de acum inainte, s aibä a 16cui pe acéstil mosie Tgrgovistea, slobocjI si intru nimic nehgntuitì de catre nimenI, dupä cum si din vechirne s'ail urmat, avénda'sY stgpanirea intocmaI precum maI 'nainte ati avut'o, din anI nenurniiratI linititìl i nesupiiratii. 1821, Februarie 18. Al Ungrovlahid Dionisie, Origorie Brcincoveanu, Constantin Cretulescu, Grigorie Ghica, Barba Vtictsrescu, Dumitrasco Racovittl, Istrate Cretulescu, Grigorie Btzleanu, Mihalache Manu, Grigorie Filipescu, Iordache Sltztineanu, Georghe Filipescu. Cod. XCIII, fila 195 v.

Eacg si o petitiune a Tèrgovestenilor Prea cinstit% boleri otarmuitorl a re l runzdnescl Jilaim iargsI buneI milostivireI DumntSviístril, elí dupg ce ne-ail bucurat Mgria sa Dóinna, aiagndu-ne marea milostivire la intéia jaiba, poruncindu-ne ca sg dgm adgstare de dite-va dile, i dupg al doilea jalbg, cu aiétare cu a se milostivi sá ni se dea iscgliturile ce in sull ni le-ati luat protiv.niciI nostri, cum si dou6 hris6ve, unul al AposatuluI intiu fericire Mateiti Basarab Voevod, i altul al r'éposatuluI Intru fericire Constantin BrAncoveanu Voevod,

iuíraI Maria sa Dómna, prin. DumnéluI vol Arma, ne-art bucurat cl peste trel patru d He, ni se va da impreung ca t6trt ertgciunea mostenirea n6stril,

cl asemenea s'ail bine-voit de Mana sa Dórtina si de la DumniSvóstrg vedem si de la altI boTerI bine-vestitorI, dicend n e prin graig tot aceste cuvinte de

ertare; t6te aceste bucuriI ce ni se dad, nu ni imple mima n6stril, cgci.

maI 'nainte am fost in ngdejde, lgsandu-ne i In mal marl necazurI am Aram pg,ng acurn, neincredinthndu-ne din epistatI, fiind tot cu strtpánirea pe deplin

www.dacoromanica.ro

484

V. A. URECHIÀ

In anul 1820 evenimente diverse se petrec la curtea Domnésa din Bucuresci. Al. Sutil perde pe fiica sa Domnila Mari6ra, cäreIa, la 49 Febr. 1820 Domnitorul decreta o paradä de Ingropare extraordinarV. Cu vinurI i rachiuri prin cárciume, í popriff de la Urgul-de-afará; acestea ne fac necredinclosf si in säräcil cu mari cheltuell, ne rugám bunei milostivirei Dumnévástrá, ca s v faceti vecinici pomenire la sutletele color ce ne afiám mostenitori in pániêntul orasului, cum de la fericitii doninl de maX nainte am fost nesupárati.: asernenea i pentru iscáliturile ce in silri ni s'ari luat, sí ni se dea, i pontru mai sus numitele hris6ve, de nu vor fi la 'Alada Sa D6mna date, Dumnélui Vornicul Nicolae Golescu, sii r6spunclit Duinnévilstrá,

unde le-aii dat, avênd buná incredintare de la párintif nostri, cá la DuninéluI r'éposatul Ban Golescu ail fost, i cá acole hris6ve fiind ca mari blástemuri,

ne ail ferit DumnéluI r6posatul de bántaiala ce ave= la lIária Sa Domnul Caragea, avénd burra sciintá, cii la Dumnélui Vornicul Nicolae Golescu ah fumas aceste márturil de incredintare; arkáni Dumnévdstrá aceste mili, cIOnd ne rugrun sii vg milostivitl i milostiv DuninecjeCi sit v fie de ajutor asuprá-ne. Prea plecag slufi fi rolyä, no t bolera', bolerinai i toti 16cuitorit impreunä momea ot orapul Tergovistet ot sud .1362»bovila. Cod. XCIII, fila 195.

1. Eacá acest alaiii insolit in care vedem o musica care p6rtá numele celui ce cheltuia pentru ansa, din familia iubitóre de cultura a Golescilor. Ortinduiala alaiuluI la petrecerea spre ingropare a prea iubitet ncSstre Domnite Maridra Sutu. r- .74. o

O 01 i -.a ea az c, e ,. ..'n1 ..., e, © {:i..... ;., cm,..-

5 rg. !;,3

Toti ciausiI zapciilor hatmiinieI. Totf zapciii politieI. Starostea de negutátori ca toti negutátorif.

1-,( .F,PD

-1-'-ci 2( Ga.. O ö Z.:

.-...... o o

Toti Logofetif Divanului de téra de sus si de t6ra de jos. 4-1-'1' 0 f. ..., 1.4.

... (o 4-+,

,..,

1-....

..:-.:...4 g CZ O LO

..

Top.' Logofetil Vistieriet,-,-,-.o-DIi-c ort 21)

e-,-Crq

,-.1

I-.

.KII. OD

xe -,--- ce

ce ..

-,

1 Z..i.t...g., TotT postelniceil.

o rt 1],°c ..rf, a-.

-74;4:1 ---4-74 Toti zapciil Agiel.

iz"' ?2(

-.a S' izi .7.-: Cf2

, ,y .. ,,,,

CD 1..

al p.,

--r4 a61-2 :7_,. = e....74

;O ro . ...". .

....1 I....

Cf3..

-a o .11.13, CD CD 74 = -4-'

n....-,:-.4 O yrg lir,..,

Top: zapcii SpAtáriei

P.. 1 -'71 g

)luzica Golescului-. 5 5 o '8

To ff zapc il

Its'

Fa

1:3

i

1

F.,'¿

,' cn

CD, g O hátmániei. OO O Doi Logofeti de tainá de t6ra de sus si doi de téra de jos. 1:"' ..si. P

n de téra de sus, s'i III Postelnic ca dol III logofe ti, uul de téra de jos.

&I 4. 4. as

. CD

i .(

'.". (

,

1--,( 22

2_,_.. 0-, sw

c-r,

a

CD

I-.altul-.. ,1 CD

O a) 1 1-1

www.dacoromanica.ro

.'

485

ISTORIA ROMiNILOR

La 20 Iunie 1820 Domnitorul insura pre unul din fiI §i ordoni mare parada', mare &ala pentru aducerea la Curte a nororei sale, De II Armas, U pitar, rillitivanul si II s'Atar. II Portar, II comis, II postelnic si II vistier. . II Logorét de téra de sus si do Ora de jos, si vol pitarul. TotI boeriI slirdart

-1. r/. O

N.9)4

TotI boeriI

73 )o-.1

O

ce

P4 £-1

-I

o

O ?"1 ),..1 LO

O SO

TotI boeriI stolnicI. TotI boeriI paharnicI.

g

TotI boeriI ealminarI.

O

CD

<1

40

/-t

DO

SO

So Crg

4 Vol portar, vel armas, vol AgA, i vol vornic de politie.

o

)c3

ISS

TotI vel hatmant Top: vol spätart TotI vol vistiert TotI volitiI LogofetI aI streinelor pricint TotI volitiI LogofetI aI téreI de jos. TotI velitiI vornicl aï obstirilor. TotI velita logofetI aïtérel de sus. TotI velitil vornicI aI patrulet Top: venta vornicI al treilea. Top: velitiI vornicI de jos. TotI velitii vornicl de Ora de so. ToI velitil Banl. TotI arebimandritiI i protopopiI. Toa' egumenit TotI vladicit

Dot

9.

CD

FC

Po

(1),

O

41

t'aloa i mazilt

Preaosfintia sa piirintole mitropolitul cu iubitoriI de llumneciert Episcopt

DoI icioglanY in drépta si do: in sana, tin In inting Vol postelnic, vol comis

Vel carnaras i vol grilmAtic.

www.dacoromanica.ro

I(

mg.

téra-,.de

P4

Ws

SO 0-1 SO

cD CD

4O

CD

4-

5

o2/l-

I-C

CD

G

O

C0 o-

Cl)

o

N-L

Ftr

tO F.1

g Il

r 1.+C

-CA DO

1IC

486

V. A. URECHIA

asemenea onoruri acorda" in 29 Octombre 1820 la aducerea la Curte a unui ginere al s6A s!....." 3-. +S-

o

P

1.." n:3 =,,,''

ii ."4 .1. ce 4::,

n 8'

,C11

...o' O1

-d-0 o--szi4 5D, e) di e)

o p ::11

12i." ./Z)

131 4 :1

r-1

I

T''

A)

P .2

'1

P-

,i CL go

-

.1

ra,

o

CD

CD

I, I..

0 F.

0.-.

P.,

vr.n

i'd

:a e .1 c CD On = ir

=

g' O Cia

... .,, o -.,..., ,x- o o o t-..... -.,-.a .:a o--:-. S.

X

0 7.-:-

z -.,: .F. xe

.-

...---

o 0" o P

....... ,,-- _ xe o -. - .- o .... -8 pi .a,

,-S

.-

1-4

,...r P. C' go. ow.,_,......,..., El xe ci) ... e 3ce "-.002124 to,, 4 ... !::. C/2 _, .-. I)) .... '-' o ...,

W CDC

..4

¡I

H

n

P

17:1

so

1.-1

-,

.. rE

= s-,V..... 0 tiO I.

q r. OD ..:` d) ho .. ,-. 0 .4 g:i 4. CD

s

..

CD

E-4 ...... ce

Toff neferii Cu agalele lor de la tóte ogeacurile. Carata Domnésca cu 6 telEgari. Dumnélor cuchele cele marl' ca caratele.

Alexaniru -Vicolae Sutu voevod i gospodar Zemle Vlahiscoe. Dumn6ta vol logofete za obiceiurT. s oranduescl pe izbasa al Divanulul:

cu intocmirea alaiuld a se sevársI intocmai precum in dos so coprinde ingrijind de a nu se face vre-un cusur si asta-cji la opt ceasuri din i sa se atle tot araatul alail strans la curtea gospod pentru petrecerea proa iubite astre Domnite spro ingropare, tolco pisah gpcl. 1820, Februarie 19. Vel Logoftt.

Cod. XCVII, fila 9.

1. Oreenduiala alaiului spre aducere in domnésca nóstra Curte a prea iubitutut domniei mele ginere.

Un *Han do pod ea oritnduiala sa pe jos.

Un capitan de pod, asemenea.

Polcovnicu de vénatorT agiesc

Un Polcovnic de pod gatit

gatit cu capod ros.

si calare.

Stegar agiesc, asomenea calare. Vol aga imprejurat ca bulucbasii DumnéluT, Ceaus agiesc.

Polcovnic de t6rg asemenea.

Dorobantuasemenea.

Portar basa.

II Portar asemenea.

www.dacoromanica.ro

Polcovnicu de ciocli.

III Portar.

487

ISTORIA ROMÀNILOR

Luxul desfä§urat la asemene ocasiuni era extraordinar, atdt la Curte, de familia DoninitoruluY, cat §i de jupb.nesele §i fetele boierilor,

Gätéla unet coame costa adesea mai mult de cAt o mo§ie. Arma § asemenea. Vel Arma§impre- HI Arma. jarat Cu zapciii§i cu toti Vol Vornicu al politiei. 3 Zapcil ai politiei, giititi Cu

"Cfl

ei-

o

Trei Zapcii asemenea.

capóde,

ce

4 PostelniceT, OtitT §i c1ìrT.

4 Postelnicet

Polcovnieu de vóaátori sph-

Stegarul spiitAresc.

Varese, asemenea.

Doi stegari hiamrtnesci. cu cepchenuri ro§il.

Polcovnicu de potera 4 ciau§i aï zap- Polcovnicn de seio 4.2

Ciipitanul za lefegii

)0S

CO Q

a; 7F277DI

cC

r-1 DS

ce

),-¡ CD "Cl CD

0

0.0

0

ca CD

(DO.) CD c4-1

bl3 g )--I 'ET aa ca CF-4

)Ce

El

Vol liatman.

Ceau§ sph'taresc.

o, os

3 zapcil" hiltmgnesci, asemenea.

Trei ZapciI.

III Logorét de t6ra

III Logofel de Ora

do sus, asemenea.

de jos.

de sus.

de jos.

Vol Pitar.

Vornicu harem dui.

1-.4

k

CD

o)Cet i=4 E.4 2/-1

f=1

-

50 rJ

Co CD

rh

°" a) Pc

.72c

CD

1-,C

O

g

CI,

CD o

CD 0

p

00 SID

irt

h- o

iz

Paharnica Iancu Ralet

C

Damitrache Cilmpineanu TOY.

Comisul Costache Manul

ca eta domnesci.

Aiwa Florescu

7,4

or. o

Domnélui Ciiminarul Costache Ghica

s-1

z

C/3

O

UI Postelnic, ase- Iuzba§a al Diva- II Cowls. menea. nului cu capod II Logofa do Ora ro§ §i Ware. Loggia de Ora

te "CS^

o

o Crq

o .,-- c7)* POI cr, Pc tit:$

- )1-1

ot-

menI.

hiltmgnesci.

asemenea.

CD 4.-/

XS

ciilor

asemenea.

OS

0( mr4-

Iancu GrAdi§teanu

1-,t

O

Scarlat Brtranescu Comisul Alecu Ghica. Chpitan de nemti eu. capot Iazba§a al harem alai asero § pe jos.

0 a,1 4(

menea.

www.dacoromanica.ro

a) co

488

V. A. URECHIÄ

Din causa acestuI lux s'an ruinat multe familii boieresd dei protegiate prin multe nizamuri de natura celul organizánd « Epitropia Evghenigilor». Un alaih-ceau§ ca ortInduiala sa grttit.

Un alai h-ceau§ asemenea.

er.., o cp,

10

1,710g=

Izagr, da;11,6-0 milgg .452

Vol Logofëtul de tera 'de sus, vel Logeetul de téra de jos, gtiï, ca rezemurile Dumnélor, ciilArI pe cal

r,

15EF

-72E14

domnescl.

Din partea DomnieI mole unid dintre boeriI al marI.

;11S:

gaTITZ EEzsv

Ted

E2N;#

svgg1.7

_gm§ 1a=.

E?. O, to

Alexandru Nicolae Sufu Voevorl i gospodar. Zemle Vlahiscoe. Dumneta vel Logofete za ObiceittrI, cu mocjarea afétatuld alaiil s oran-

duesel pe itabap al Divanuld a-1 intoemi intocmai precum mal sus se coprinde, de a se face ctitu§I de putin cusur §i mane Duminia la doulá ciasurI din cji s se atto:, top: strin§I la Cartea gospod spre aducerea proa DomnieI mele ginere. i saarn receh gpd. 1820, Octombrie 29. (pecetea gospod.)

Vel Logofirt.

Cod. XCVII, fila 18.

Oretnduiala alaiuluf la aducerea spre cununie a prea nóstre nor6 in domnaca n6stra Curte.

Un *Atan de podarl cu o-

Un cilpitan de pod, asemenea.

rAnduiala sa, pe jos.

Polcovnicu de pod, giltit Polcovnica de vènritorIagiesc.-

Stegar agiesc, ipac.

gttit§i estilare. Polcovnic de térg, asemenea.

Ciau§ agiesc.

Dorobantul asemenea.

Polcovnieul de ciocli. Vol Aga g4tit §i Imprejurat cu bulucba§iI se-f.

Portar giltit §i alare. TI Arma, asemenea.

III Portar, asemenea.

Portar ba§a.

III Arma § ipac.

www.dacoromanica.ro

489

ISTORIA ROMANILOR

Mare lux de alaiuri se desNurä la Curte la ori-ce ocasiune, de botez, de nuntt boeresci, and cununa Vodä, oil vre-o bezadea. Vol Azulas iniprejurat ca zapciii.

c4cd

ca

P(

L'Autara cAntind

4-1

1-t rn

Vol vornicu al politief. Trel Zapa' gAtiti ca cap6cle Trei Zapea ai politiei, ase-

si cilrI.

11=1

H

mc O 11

menea.

C1)

Cn

Patru PostelniceT g4tip: si

Patru Postelniceï ipac.

D)

-

c.).

1-1

So

e) rd

vM

oQ

Polcovnicu de vénOtorl: tilrescf ca capod, asemenea.

Stegar s'Atares°, ipac.

Polcovnicu de patera, ase-

Polcovnicu de seimenf.

o

1.4 Da )03

o

''

..14

le

e

rn -4-3 PLP-1

o

cp rn- -o '73 )ce,

r.!

ei

O O o

a)

>ce o o r.

o otzxlce gLi ce

),_/".--4

W CD

'V

5g

tO De

Ciausul sp`itgresc.

orn

Tref Zapa hAtmiinescf, ipac.

Trei zapcif hatmiinescf.

o

Un stegar h'AtmOnesc, gAtit pe jos.

Un Spiltar httitmAnesc, ipac.

Q 14

303

4".

e ow

:..1 5

z ),1 ..1Z^

)1 o 15-

Pul

C.)

CLI C/J

o 'he:S CD

,,C)

1.-Fa

CD

DO

calare.

O

I)"

(29.,

gg

g 1-1

urn J-K

III Postelnic, asemenea.

Il Pitar.

Iuzbasa al

II S'Atar, ipac. II Comis.

Divanuluï.

II LogoRit de Ora de sus. II Logofilt de Ora do jos. Vol Pitar. Vornicu haremuluf. Vol Logofiit de Ora de sus, cu. 'vol Logofiit de Ora do jos. CApitan de nemtf, gAtit, pe jos.

Un alaiti-ceaus, gtit, cu o-

Iuzbasa al haremuld, ipac. Un alaiii-ceaus, asemenea.

randuiala sa, pe jos. Vel Ban Barba Viicrtrescu pe cal domnasc imprejurat cu. 4 eiohodarf. Un saraccia.

)re

F1C

I. 00

Patru ceausf hatnAnesdi cu m'Ad° rosif, pe jos. Vol Logorétul de Obiceiurl: ca vel Hatman. III Logofa de Ora de sus, III Logon't de Ora de jos.

o

5..1 4-4

0 cD

Ctipitanul za lefegif asemenea.

Il Postelnic, ipac.

1-1

gc

menea.

o

O

Un sacacci-iamac.

LuminOtia sa Boizadea lorga imprejurat ca ciohodarI.

www.dacoromanica.ro

ts0

o

P2C J-s 11:3

ti e 1.0 1-.. C 244

eto 1-11

g

g-

1r1

Os w cD

o -rn 1-4 o o'PI

490

V. A. URECHIÀ

Asemenea totdeauna in alaiuri merge Vodd, Delmna i Bezdadelcle la bisericl oil la vre-o vizitä spre hiritismos" la Mitropolitul OreI etc. 1.

2.S o so o... 0 oq p.,

se o 1-i 1-0.

ti! 1 `cir C.)

-o

5 ,-(

P.,

rc cr.

0.-:

r(

CL

O

;-1)r.., ci o

Q »4

ce 4

o ri -=I 6-1 o es ... O es

tel 0 2 12. T ' cn

.W 41

).-1

41 ,c4

Él

12

O s. 0211 g

so .ta

O

r5 z POCo,./w g Cr" 8 "CC, ,9 ,I- re( 03 a.,

::::( c9

o oo 0

so

0

2D1'

tt Et.

2. o

P td P iliC

era CD 1-1 -

O So lo-

"OI-,c

-o

0, aas

F

cf)

'E' !s'

1::" isz"

do ;-1

ce es

ce

-o

O

..0 O ..-

o

o

Alta carata domnésca eu 6 telegarI, inlauntru Vornic6sa Baleanca §i 1Tornic6sa Filipeasca.

Alexandru ATicolae Sups voevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe. Dumnéta vol Logofete de ObiceiurI, ca a§edarea aidtatuluI alaid sil oran-

duescI pe iuzba§a al DivanuluI a '1 intocmi dupä' cum sus se coprinde far' de a se face eatu§I de putin casar §i mane Duminicrt la o jumaate césurI din di, sa se de ca totiI strtn§I la Cartea gpd spre aducerea proa ittbiteI Domniel mole norI la domnésca ndstra Curte, i saam receh gpd. 1820, Junio 5. (pecetea gpd). Vel Loopt. Cod. XCVII, fIla 14.

1. Alaiul prea iuhitelor n68tre bezdadele spre hiritismos la mitropolie,

a doua

Polcovnicu de pod, calare. Trel postelniceI.

TreI postelnice.

Ciau§ agiesc.

Stegar spataresc.

Ciau§ spataresc.

Polcovnicu de vanatorT.

Polcovnic de targ.

Polcovnic de seimenY.

Ba§ bulucba§a.

Polcovnic de potera.

Capitan za dorobantI.

Capitan za lefegiI.

TreI zapcil hatmanescI.

Tref zapciI hatmrinescI.

Il Irma§.

III Portar. III Postelnic.

II Portar. II Comis.

1;:=5

11 Postelnic.

cra

11 Logof6t de Ora de sus.

Rahtivanul.

II Spatar. 'I Logof6t de t6ra de jos.

www.dacoromanica.ro

401

ISTORIA ROMANILOR

Wm in nota alaiul *de mergere a Beizadelelor, de Pasci spre ,hiritismos" la mitropolital, cum i alte dive..se alaiurt de mergere la biserici in sèpt6mana mare §i la ocaiiunea hramulal Metropoliei, la 21. .-

o 0, ta

i)ol alaT ciau.§1. Urn saraciä. Un saraciä.

1=1

8 -5 c4-. ,-. 0 04 .--.

cDri..

(.17 4;,

0co rfrCDce 3alt

Q

co

5 m0:: -- o ' '

30:3

Oa $=Li

),-1.- GO 02

es

)1-I

r,_, WI 0 cp -.W. as

in-1

CI,

4 WC

W-

,,,"

0 cn a)

s '. 'V(.2-,C " 2303. go ca

CD le, ,I Ct so( g -..

0 7.. --,ci.ci

g

F.-1

).-..c

O

4

E:

"0 St( r( . 1.1

E

tml

go

)1 4, T-1 o

CD

a3 )

;LC et-

,t- CI)

Cfa

171

0 ;_,

so 02

0-+C02.-4

,-0

o...

P-i oa

ik H irs Crol 0 i ( co WC r I-( a) )-1, "O 0 A reC 2

0

bp

o

1,12*

", pc0 - 0./)

CD tz.)..

'-''' oa -so os

wc

51- 0 otao)o-st O

0 act

)-. 1-c

on

Do

W ...

PO

00 ).-.)

ed ),-) o C.) e-)

U

CD

R,

,4- ca 0

11

ca..

o to cit; WC 0.,

o

co

f... MS

ca-

O

.0

,-

0 ;cc! i=4 cl

a

o 0 0

oa ,,,e co 1 ,s

0 i-cl

0 ).-a

Ra

i

'8

o ).-1

1-q.

0. oac o

),:i

.r.n

lib Alexandra Vicolae Sufu Voevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe. Dumnéta vel Logofete za ObiceiurI sä ortinduescI pe izbasa al DivanuluI césurI a string° tot arätatul alail la domnésca nästra Curte la din cji astä'-cii, ase(jänd a)aiul intoemaI dupä cum maI sus se coprincle, fruit'

de a se face catusI de putin cusur, i saam receh gpd. 1819, Aprilie 7. Vel Logofgt

(pecetea gpd.) Cod. XCVII, fila 17.

Ordnizziala alaiulur la mergerea Domniel mele pe la sfintele biseriet. Un clipitan de Po- Polcovnicu de pod Un dipitan de podanI chlare. durI, pe jos ecacapod, pe jos. ).-r CD

cn-

,c6

....LT: o53 ....

to as

Zapcil armii§iel.

Portar bap.

ZapciI armlisieI.

El

T. -.

s.

-*I

)4(1)

Vel Arma?. Stegar agiesc, vel Aga, bulucbap agieT pe jos, 3 zapciI

fa politie1 ca capäde rogiI ciilärI, vol Vornic al politic:4 3 zapciI, asemenea, 2 saraccI cu capäde rosil pe jos, g _o a PotvolnicI gpd. 2 saracicI asemenea. .. III Portar. III Arma.g 0 Tot)* giiiit i I Toti gitit! 2 II Portar. II Arma. )ml

..' 0 a)

l'1

)tcS

If.

)5.-

II Vistier.

ai.l

ca lgri.

III Postelnic.

www.dacoromanica.ro

492

V. A. URECHIÀ

Mala. Biserica la care mal' obicInuit mergea Vod i Curtea, era monastirea Särindaril, ce se aflä apr6pe de C.urtea domnéseä. III log. de téra de sus r-1

P-4

ce

C3

"ol

II log. de Ora de sus

HI log. de téra de jos. Toti gátiti

log, de t6ra de jos

cae.

T*

1.1 clan!

Vel Pitar.

II Postelnic.

ca

Vataful de &Caras): pe jo s cu OdobasiI de lipcanI pe jos cu oranduiala sa. orftndniala sa.

)1-1

o rátaful de COMi§a pe jos cu Vataful de grajd asemenea. ortinduiala sa. 305

Vol Hatman.

Vol Comis.

Vel Postelnic.

Vel Logofét za obiceiurT. t-4

c-tCD

be

)= ).4(

-o

c.)

'I)

co

ce

Ciapen beghir

ID

Un saraci

Un saracitt.

2 eiausT hgtmänesti gZitiff cu Do): ciaug hiltmilnestY asecap6de rosa pe jos. monea 6 postelniceI grititT, tiind sem

nele In mara, pe jos. Pole. de vin. ag.

CD

Bas bulucbas.

cu cap6de Polc. de tirg agiesc.

rosa, en oPolcovn. de ciocli rhnduiala Polcovnic de sei mera

Trei zapciI hrttrn.

en

Stegar sprttä'resc.

Top.' gaiti Ciaus agiesc.

Ciip. de dorobantI.

r-1

Cr'

en -en

6 postelniceT, asemenea.

Ceaus spartresc.

pe jos.

1-1

"CD

Polcovnic de politie.

Chitan de lefegit Trei zape]: hiamrin.

Iuzbasa de Divan.

www.dacoromanica.ro

1_c "CO

o asemenea

o 1-1

rc.

CInt

498

ISTORIA Ft OMANILOR

Amintim lectorului, cä acéstä Curte domuéscA era in coprinsul cartel actualei case Lahovari. Bol icioglant eiaul. DoI basI-ciattsI. DoI alal-ciausï. Chehaiaua. Iamac caiaz. Cavaz bap. Bas ciohodar.

o

Mataragi basbulucbasa

BulucbasiI op,eacurilor.

C:r

ogeacur ilor.

1-

Tufecci bap cu

Delibasa cu oranditiala sa.

duiala sa.

Ire' crimärasul, saracci

Bas salahor, iamac, saraciii.

E=..

C,

SO.0

bap,

ILEI)

aS

Vol eAminar, Il siirdar inarmat.

...-

0

C.-)

P

0

"'CA

Fat

0 o

mat, vol grlimlitic.

P

O-1

rc

1-4

a).

Divictaru, II egmgrasu, Stegarul tiind sernnul hurdarrt, i catI-va idicili, iciolaal, gLtil i

rel, mu- brno la' co

C Q

so

I, i-


tto

c-r-

O

CD

o0 0....

1-q.

0

ies

;Li

cr

Viitaf de Divan, inar-

ra,

fat

o

So

P., so 1-1

CL SO

--K

P

Ortincluiala ataiutul la mergerea Domniet mele ot S-fta Bieterieä Slirindaru DoI coausI hatuai-

Crl- C.) Cd

)ed

0 cn ui

dC.) )

.

1..q

rI .._4 p.,

000

,C-)cs ;4 CZ

Q )p

)

E-1-.1

bD

CI

CD

CD

TreI postelnicet Trei. postelnicel

Totl gìttiI cu

TreI postelniceI.

ortinduiala lor, pe jos, purtlind

Trel postelniceI.

Cl)

03

F-=

Zapcil agiescI.

o w o.0

Zapcil split6resci.

Zapcii spAtärescI.

0C)

ZapciI

ZapciI hatmrtnescI.

semnele in

ZapciI agiescI.

D

(

pc< C.)

)4' -63.

DoI ciausI

nesci.

c4-

coo-.

4,Ns,

a)

Doi alaI-ciausi.

Iuzbasa a] Div.

a)

CD

co

DoI iciolanI.

Doi basI ceausI. Doi cioiani Cavaz bap. Cavaz iamac. Saraccl basa.

DO

Dol alaI-ciausi..

Bas salahor.

www.dacoromanica.ro

-i, C/)

rc c

-rA

1-4

0 KA

p

494

V. A. URÈCHI1

Casete unde se aflä acum Clubul tinerimei sunt zidite, mai 1,6rflia de Gregorie Ghica Vodà. TreI safari. Bas ciohodar. Satar basa. Mataragi basa. Deli basa.

o so

Chehaiaoa de TreI satarI, ciohodarI.

Tufecci basa. Chehaiaoa de satart.

Tret bulucbast at ogeaculut. Ciohodart Imprejurand. Totl odobasit, baraictariI i neferiI.

Tret babichas)." al' ogeaculat.

Vol postelnicu, vol Logofatul za obiceiart, vel hatman, ve] comis, vol vornic al politiet vol Aga, vel armas, vol gramEltic, portarbasa, II Postelnic, III Postelnic, II Portar, III portar, catI-va boeranasI, idielil, icioglant, s'a stea tott oranduiala sa, asteptand afarA la usa bisericet, pentru Intimpinarea Domniet mole.

Vel vistierul, II Logorét de t6ra de sus, II Logofa de t6ra de jos, II Logorét de t6ra de sus, II Inda de téra de jos, II Vistier, stand In biserica din drépta. Preasflntit parintele mitropolitul ca parintiI episcopl si totI velitit boeril coi halea sil se afle tnlauntru bisericel. Ib Al. N. Sutts Voevod i gospodar. Zemle Vlahi8coe Poruncim Domnia mea Dumitale vol Logofete za obiceiurI, s'a oranduesci pe itizbasa al Divanulut a 1ntocmi alaití, Intocmat dupg cum mal' sus se aratA

sI mane s6ra la un coas din !Opte s'a se atle tot alaiul strins la domnésca Ostra curte, tolco pisah gpd. 1819, Maitl 20. (pecetea gospod.)

Vel Logofit.

Cod. XCVI, pag. 19.

Orcinduiala alaiulur la mergerea M'a riel sale 136mnel la Sft. mitropolie Polcovnicu de pod. .... O

k

DOT ceausT ca stegariï lor de seiment in rand ca oranduiala lor. Patru ceaust ca capoade, in rand, at zapciilor hatmanesci. . Un postelnicel Un postelnicel Un postelnicel

o

Un postelnicel

g lo cv

1.-r 03 '0

P-1

Un postelnicel

Un postelnicel Un postelnicel Un postelnicel Un postelnicel

www.dacoromanica.ro

caiga.

oa. 20 i-t

-c m

c.n

1o r--z

495

iSTORIA ROMINILOtt

Belatiunile Jul A Sutil Cu puterile streine sunt In genere bune. In Ianuarie 31 prithesce la Curte, adris ca alaiü, pe T6n Marcul Polcovnicu de seiment Polcovnicu de vanatorI agiescI.

Arma? al treilea. Polcovnicu de vanatorI

Armasu al doilea.

.
Ei .94)

Bal-bulucba§a.

tiC

spatitresc.

Polcovnicu de ciocli.

Ciauq agiesc.

Cia tqu spataresc.

Polcovnicu de targ. Capitan de dorobantI.

A4

C/1

)0

M CID ..c> o p., cpo

a, o )os

1-1

ce

o cs

)ca ?Ai

Capitanul de lefegii. ilI Postelnic. III Comis. II Comis. II Gearnatic.

d'atta.

Rahtivanu.

II Pitar. Gramaticul Dómnel.

Vornicu de harem.

U Logorét de Ora de j08. U Log. de t6ra de sus,4 0,8 o .4= G,

Vel pitar. II Log. de téra de jos. Itabqa de harem pe jos. Cap. de nemtI pe jos.

pl.

6... 1-.0

ct 0

"4,2. SOC

I:r

o., o o so

g

SIX

ti g P 7, .-, O+ o ...0 p 14 Cta o (1) CD I»

.9 01

A»

P

Chehaiaoa de ciohodarT

cu 6 ciohodarI.

t::)

o. o E E

Ras ciohodar al Infiel. sale ThimneI cn 6 ciohodarI.

cm ce

gcR-a

.. E.

. oi. cc.

E'

oo4Kcp

it

so ro° Crq

IdicliI, icioglan1 al Mafia sale DámneI calad'.

F o Pa o

Dourt-spre-dece carate cu cucónele Dumn6lor velitilor boerI

Vatase de aprodY, fiind-ca mane la 7 ceasurI din di este sa' mérga Maria sa DtSnina cu oranduitul alaiti la mitropolie, la vecernie, s IngrijescI cu tot alaiul s'a fie strinsI la 6 ceasurl din di la domn6sca curte pazind a nu face catu0 de putin cusur. 1819, :Haití 19. Vel Logofist Cod. XCVII, pag. 20.

www.dacoromanica.ro

if. A. UhECHLt

491

Consulul PrusieT. Visitele facute de suveraniT PrusieT §i Rusiel Ludovic XVIII al tranciel In 1818; cäderea ministrului Richelieu in 17/29 Ortincluiala alaiului la mergerea DomnieI mele afarii la sf. Panteleimon

Polcovnicu de pod ea totI 6menil s61. ca

Portar bap ca II portar si ea III portar cu totI portgreit Vol arintq Ja tort' zapcia. Dumisale alga i ca totI 6meniI Dumisale i antiind

steao.burI Vol Agri

cu toff

Dumisale ch'IgrT

cu tot álaiul Dumisale can-

t-Md. trgmbitile.

Vol vornicu cu zapCiii 0 Cu toff 6menil Damisale ca stégurile i senmele cantand

Vol spittaral ca toff zapciiI crilgrI i cu. toff órnenil Damisale ca. stégurile semnele i cantand Podvonict gospod

Dol saraccil.

DoI saraccif.

UI Postelnic. III Logor6t de téra de jos. II Logorét de Ora jos. II Postelnic. Odobap de lipcanI cm orgnduiala sa. Vgtaful de comipi.

III Vistier. ]TI .Loggét de t6ra de sus. II Logoftit de ¡Ora de sus. II Pitar. Stegarul de algrag.

VeI comis.

Vol hatmana cu toff aprocjil Dumisale

Viitaful de cAlgraWcu orgnduiala sa.

ca prapurile in Vel LogoRR de Obiceiuff.

Vel postelnic.

Lamingtiile sale beizadelele ca bfq-ciohodaral a Lumingtiilor sale, ImprejuratI ca ciohodaTI. Ciapein beghir cu doI Barad%

Toff postelniccif pe jos Cu bast6nele In niftni i fgra de 4lice. Vittaf al de Divan.

Vgtaf al de aprocy. Vittaf ul de pithgrniceI.

Ceaupl do pghtirniceI.

ca semnele in manI, ca cap6de, pe jos, Erg iqlice.

Ciapl htitmanesc.

Iuzbap.

www.dacoromanica.ro

491

iSTORIA ROMANILOn

Decembre l818; i mat' apol informatiunile ce Al. Sutul primesce de Ja De Gentz, despre congresul de la Aix-le-Chapelle, din Octombre Un ba§-ceau§.

Ba-ceati§.

Icioglan-ceau.

Ba-eealq turc

Cavaz-ba,a. I cioglan-cia uq.

Cavaz-iamac.

Ghiular-Aga.

CArc-serdar.

Tufecci-biqa ca °randuiala sa. TufecciT .

Deli-bavt.

. . .

Saracci-iamac.

Mehter basa cu toff

Chehaiaoa de ciohodarT

rnehteriT, cAntAnd meh-

SaraccT-bwi.

en otAnduiala sa.

terhaneaoa. Biq-ciohodar.

Vol grAmAtic. vol CA-

II Stegar. II Comis, riihtivan. II Vistier ispravnic de

Iz ciohodar, II capar. Caltangi-ba§a.

Calegi-bap.

Corte. CAmiira§.

Mu hur dar u, Divictar u.

la Alexandra Nicolae Sup voevod i gospodar. Zemle Pdachiscoe Dumnéta vol Logofete de obiceiurT, sA ingrijescI ca mAne la 9 césuff din s'A se atle tot arAtatul alaiti la capul podulu): tèrgolui de alit* intocmindu-se

cu acéstii orAnduialh alaiul dupA cum se aratii, fiírii de cel mai putin casar, i saam receh gpd.-1819, Iulie 25. (pecetea g-pd.)

Vel .L vol.&

Cod. XCVII, fila 11.

Oreenduiala alaiulul Laminatiel sale beizadelei si a coconitet Luminafiel sale la mergerea spre cununie a eluftruluI Costache lilipescu CApitan de dorobantT.

Polcovnic de vi5nAtorI &it i chlare.

Ceaus agiesc, asemenea.

Polcovnic de ciocli, asemenea.

Polcovnic de térg.

TreT zapcil. aT. politieT, asemenea.

Trer zapeii aT politieT.

Polcovnicu de v'éniitor): spiattresc, a-

Stegar spAtiiresc.

semenea.

Polcovnicu de seimenT, asemenea. Movie; Borndosilor de A. Y. Maki&

Ba§-bulucbap. 13200ivi XIX.Tom. XII.-32.

www.dacoromanica.ro

498

V. A. URECHiX

Noembre 4818, fac pe Al. Sutu f6rte precaut cu fle-care representant al puterilor Europene. Cu Austria termina diferendul relativ la sudiV,

e

Capitan za lefogiT, asemonea.

Ciaus spatarese.

TreT postelniceI calarT.

PreT postelnicel".

TreT zapeiT htmìinescT, asemenea.

TreT zapen' hatmaliesci.

II

III Postelnic.

.44

co 1-1

N-I

oa

Portar, asemenea.

II Armas, asernenea.

II Pitar.

II Comis, asemenea.

Rahti-vanu.

II Postelnic, asomenea.

II Spatar. Un salahor.

Un saracci DoT alaT ceausT.

)4.

),4". C.) CD

375

4-,

,CS

C11

N-I

CIA

Carta domnbsch eu patru telegarT. Iuzbasa de harem, asemenea. Vel pitar, capitan de nemfi, g pe jos. calare R Vornieu haremultif, calan.. o CD.

CD

1-.c

CD

Y-,

P,.

o Cr; e m = 1-1 :4: o>

P

;O ,-s

et P

0 O

DOC

Inzbasa al DivanultiT, din laminan,' porunea M'aria sale 1111' Voda. Ti se poruncesce ea sa daT de scire la top' col afétatT a se stringe la Cartea gospod, Dumineca la 9 ceasurI din di, intocmind alaiul fruí do casar, dupa cum maT sus este arblat, si la ducere i la indrcerea Luminátiel sale beizadeleT Nicolache cu a Duninéel. coconiteT Luminatiel sale, avênd a merge oranduitul alaia, si cusur sa nu se faca ea ve,: fi r6spunc,16tor.-1820, Tulio 17. Vel Logofet.

Cod, XCVII, fila 12.

www.dacoromanica.ro

409

ISTORIA ROMANILOR

acorclandu le

In paguba comerciuluT §i industria nationale,drepturile de a intra lu bresle i a ocasiona nimicirea lor. 1 Cu Rusia stá Ve(Ji ce clicern despre ac6sta la cap. comerciulni. Patine afacerl sup5rachlse de regulat avu. ea Austria, afacorile relativo la ciobaniI ardelenl, res-

pingerea unel incalcart de botare si refuzul laudabil al DivanuluI Ora

de a permito Austria sil daca' iar pesto muntl pe RornAniI stabi1iI prin sate. Despre ac6sfa am vorbit la cap. 7,Wanil sub Al lutu Un mere principia se stabilesce la ac6sta ocasinne : Guvernal romAn declara, c pe orl-care romAn supus AustrieT, il va afla stabilit in sate, in conditiuuile téranilor pamèntenl, nu-1 maI considera do supus austriac i decI Musa de al extrada. 16.) .Alexandru Nicolae Sutu Voevod i gospodar zeinle Vlahscoe.

V646nd Domnia mea coprinderea color ce mal jos se arara inteacesta anafora a parintilor arhierel si a Dumnelor cinstitilor si credinciosilor velitl boerI babea si mazilI ì cetindu-se ca t6ta luarea aminte, ne-am indestulat CA este intru t6te asemanata sfintelor ahticaniele ce s'ail alcatuit la incheiarea paceI intre puternica si biruit6rea Pórt i intre impératia Austriel si de vreme ce Vote privesc la glasuirea acestor sfinte ahticamele, care sunt temoiurile cererilor puterilor strcline si ale intimpinarilor ce se ctivine a li se faco din partea obladuireI téra, gasim ca cererea cinstiteI Chesaro-Craesel aghentiI, co prin vre-o cAte-va note ni-s'ail M'out, de a se da sloboc)enie sillasluitorilor UugarenI RoniAnI Ardelenï, cum si din alte partI ale obladuireI acestia puterI este neasemanata oranduelilor, ce prin kgaturile impclratescilor vointe s'Eta intocrnit, pentru care si intarind ac6sta anafora, poruncim Dumitale vel Vistiere, s'A nu ctin6sca Visteria Damniet mele de suditi aseinenea stréinI, carl stranintAndu-so de peste hotar, sálasluit inteacesta Ora a DomnieI mele sirguindu se intra lucrarea paméntalui i alte asemenea téránescI lunrarl, niel pe altI 6menI do orI-ce nascere macar, cara salasluind triteac6sta téra vor fi dobAndit namestiI, sadirI si acareturI, i viotuind intocmaI ca coi-1-altI lcicuitori méntenT, vor fi petrec6nd sub numire do suditI, ci ori cAnd se vor dovedi tnteadsta stare si sub acesta numire ocrotindu se, orI térani seaii din alte trepte de 6ment, precum s'aa (jis, sa so faca cunoscut si pe la t6te ispravnicaturile a cun6sce de statitI la off-co pricin vor avea, si ispravnicaturile stréinilor facèndu-le cuviinci6sa catagrafie, cal)." vor gasi asemilnatl orAndueleI dajnicilor sä,

si astuje ea dajdia lor in familiI pe la sloboszjiile stréinilor pe ande 41

vor avea hliuìdairile, semi atlAnduse si ca. osebita lcicuinta s'A intocmesca slo-

cuviinci6sele numirl, iar cAtI vor fi din alte trepte, aréte ea f6ie m'ame la Vistierie, ca dalia savérsirea cercetareI ce li so face de ato oranduitiI boon ai Domniei. mole, sa se dea bocjil noué clAnda-le

i

precum s'au (jis, sa

domn6sca n6stra hotarire i piltra uniI ca acetia. (pecetea gospod.)

1819, Decembrie 26. Vel Logofit.

Cod. XCV. pag. 96.

Prea Inaltate Dcfmne. Aun inteles cele ce ne poruncescI prin luminat piteen]. IliírieI tale de la 17 ale acestiI urmat6rele lunl, cum ca cinstita Aghentie Chesaro-Craitiscil prin cAte-va note ce aa trimis caro Muria ta cere a se da voTe i slobocienie

www.dacoromanica.ro

t oo

V. A. URECHIÀ

In perfecte relatiuni. Pre Elciul acestuI stat care trece pe la Bucuresci In calea Constantinopoiel, &gill 11 prirnesce cu deosebità pomp.. a se int6rce inliuntru multe famila ce in aniI treeuti de bunil voia lor au venit i s'ail asedat cu löcuinta aieT in pilméntul Orel, intrand si la dajdia Vistierie i c a lnuilimea ta sciinti din tractaturile co stint intre proa pu-

ternica Pórti, i intre imOratia AustrieT, c am6ndou6 puterile suut deopotrivä indatorate una chtre alta a da inapoI pe dezertoril, adeci pe fugariI ostasl pe ceT ce vor fi 64141 in faptä de invinovitte, iar pentru acest fel de familit töranI i ort-ce altä tròptil de 6tnenY ce deopotrivä se mutil cu. 15cuinta de la

o parte la alta, nimic in tractaturl nu se coprinde, si ca pentru o obstésci tréba a Orel ce este acésta, ne poruncescT Maria tu, sit ne adunäm cu totif la sfänta Mitropolie si file6nd euviinciósa chibzuire, sì argtrun llariel tale prin anafora. UrmiltorY fiind lurninateI poruncY, ne-am adunat la local cel poruncit

si dupä chibzuirea ce ficurim, arötim Iniltimel tale, c acest fel de fatuiliI ce vin din veciniltatl de a lor buni vole si se asada ca 15cuinte aicY in pa-

mêntul si la dajdia VisterieT, nu se maT socotesc strëinT, ci stint pimentenI ari a rgmilnea dea pururea nestränintatT, dupi puterea sfintelor tractaturT ce se fac la incheiärea pica' cu soroc hotarit 'Ana la cftti, vreme s aibi V016 col

ce vor a so muta cu 16cuinta de la o parte la alta, iar dupil implinirea soroculuI nu maY ail acéstii slobodenie, ci rémän nestriniutati din locul uncle s'ail asemenea i altil ce se ocrotesc de protectiI stroine sub name de suditI i se afii sil4luifí aid in t6ri ca easels lor, cumpäränd

i acareturI si Weald si sridiff i alte namestiY, stipinirea Orel' nu so cuvine a 'I cun6sce de suditT, iaruíï dupa puterea sfintelor tractaturY, pentru ea un sudit ce este supus sub verI-care strin protectie, nu este volnic s aibä acareturl i namestiT In pinAntul reI, i voind s dobindésea acest fel de lucran I folosuri In paméntul rel, co sunt nu.mal ale parantenilor nu se maY póte soceti de sudit ci este piméntean i ca un prtméntean este dator sì 's11 féspunda la Ora datoria sa, fari a se putea indrepta ca pricinuirea ca sciindu'l stapftnirea de &alit, nu '1-ail oprit de a cump6ra si a dobfindi acareturl. $i namosta, pentru cii strtpinirea Ora totdeauna voesce si se inmultésci si si se adaoge supusif si de aceea art ingiduit de a dobtIndi acest fel de lucrarY, ca sii se faci päméntean ì supus al Orel* ti gresala este a protectiei lun, càcï de voia a '1 a-vea sudit, nu trebuia sä '1 ingiduiasci a cumpéra si a dobändi Inc= de ale päinktultif, care Il fac i Il sttpun a rëmânea paméntean. Pentru aceste dar, destoinice cuvinte la a nöstri chibzuire stä, ca cererea ce se face de a se da vole la acele familir töranY si 'sY strice silistele si si se duci inauntru, nu este euviinciósil, cum si al acolo stärT de 6menI ee se Oa saliisluiti aid in ten i cu care, acareturY i alte namestiY nu au niel un cuvént dupil puterea sfintelor tractaturY a se socoti de suditi, ci stint pilme.intenY i supusT la dajdia lor co ail crttre ten; noY dupi luminata porunci i dupi netigäduita datorie nu lipsim a arta lniltimeY tale. 1819, lulie 27. Al Ungrovlahiel Dionisie, Reonnic Galaction, Grigorie Ghica, Barbu Vachrescu, :Tstrate Creptlescu vel Vornic, Constantin Bcälticeanu, Mihalache Manu vel Vornic, Grigorie Baleanu, Gheorghe Filipescu, Scarlat Gr&14teanu, loan Stirbeiii Vornic, lordache Golescu vel Vornic, Alexandru Pilipescu vel

Logofrt.

www.dacoromanica.ro

501

ISTORIA ROMANILOR

Cu Prusia, arnica Rusiel, traesce bine Al. Sutu. In 31 Ianuarie 1819 acorda mare a1ai0 de receptiune Consululul Prusiei, lón Marcul. Acesta móre la finea luf Noembrie 1818 §i la 1 Decembre Al. Sutuil lace o somptu6sä parada de ingropare 1 I. Alc1;14'. pere.:erel' pojei,bnlaet r"po3aulul Consulului Prusia Idn .31arcul o r-1 o

CD

Stegar spiltaresc.

Stegar agiesc.

Polcovn. de seimenI.

Polcov. de véntorI, agiesc.

»A

Polcovnic de ciocli.

00

Polcov. de vôniltorI, spataresc.

Polcovnic de potera.

Ciaa§ agiesc.

O O),-,--

Polcovnic de t'erg.

Ciaus spiltäresc.

0u, )02=A

Cápitan za dorobantI.

CD

3 zipciil hatmilnescI.

Capitan za lefegil. TreY zapciI hatma-

-

CD

4.0 )1-1 ).-4 )0:

7i

postelniceI Cu 'uranio.

4,

"

il

Polcovnic de pod. Tuzba§a de divan.

Tpac doI ca calpac.

noscI.

4 postelniceI cu fesnicile.

cn

= cio,-I

IC 0 pc so

.- 5-

a' M O O fr-4C 4I-4 ,,--

o . re., CD

00 Crriq

sat z.) o

-

,-1 o l-C

i=1" g CD

izs

. 12,

P-ol

,-:

0

,41.

C/D

Din luminata porunca MarieI sale Voda, ti se poruncesce Dumitale Tuzbasa

de Divan, ca mane la 6 cesurI din qi, sa stringI pe totI arlitatif ai alaiului

sil oranduIescl alaiti intoernaI dupd cum mal. sus se aratil, fär' de a se face. 1819, Decembre 1. catus" de putin casar toti. Dumnélor velitif bolerI ce l halea, srel minisesci a veni la biserica

Orandui4a aiaiuu Excelentiel actle ConsululuI Prusiet. Polcovnicu de pod cu capod, calare. Ciaq agiesc Cu. capod, calare.

Polcovnicu de ven'étorT, a-

Un postelnicel cu capod ros, calare.

lin postelnicel ca capod, calare.

o

Un postelnicel asemenea.

Un postelnicel asernenea.

8

Un postelnicel asemenea.

Un postelnicel asemenea.

TI Comis gatit, calare..

Rahtivanul asemenea.

c» 1

co

3

semenea.

www.dacoromanica.ro

502

V. A. URECHIÀ

Rusia incd nu terminase negociatiunile ca POrta relative la unele puncte in controvers6 din pacea de la 1812 Imperatul RusieI serse Vritaful za Divan ca capod, calare.

Ceaq de aprodl, asemenoa. )k51.) )-4

Ittzba§a al Divanuld ca capod


.-

oo

,25

c.)ce, 9-.

i crtlare.

),-- cg.

cc 01:J

02 I.F.,

C..'1:1 Q"

.(,°

T.In salahor pe jos, ca oranduiala sa.

5?-4. ER

a- o

8. g.

X' O r.-1-.

P,-S

CD

I

bz o caQ

o

S. P It:'20( ,-4

caQ 0-1 a) fa. 1:2-1

:S

Cl.

i-C

i-g

4.,

)cd tp....

2 c'P ' 111-,c ,zz$

I

Un saraccirt asemenea.

Ce

Ce

**1

16) Alexandru N. Sutu Voevod i gospodar Zemle Vlahiscoe Durnnéta vol Logofete de ObiceiurI s oranduescI intocmal a so intocmi a§eclarea alaiului, dupa cum maI sus se aratrt, fi& de a se face catusl de putin casar i mane la 5 coasurI din 4i s'a so afle tot alaiul strins in domnésca Consulul Prusia' la mistra Curte, de ande sil mérga a aduce pe Domnia mea §ti iarrt§1 ca asemenea alaití s'A se intúrca, i saam receh gpd. 1819, Ianuarie 81. (Pecetea gospod.)

Vel Logofift.

Cod. XCVII, fila 10.

Alaiul Lleiului TotI zapciil miel §i marI dnpg oranduiala lor, capotlaI, Cu baratele, c1ri, ca totI neferii inarmati i c1rT, fír slujitorime. TotI zapciiI spatarescI §i toi nefera asemenea gatitI precum se arata §i aI AgieI ease postelnicel, ca cap6de, cìuiuirï, in rand cate 2. ea II portar. Vel portar Careta gpd. ca G telegarl pentru. Excolenta q)ease ciohodarI.

sa Elciul.

case ciohodarl.

Alta careta' gpd. ea 2 telegarl. Un ciohodar.

Un ciohodar.

Dumnéld mehmendaral in calea§ca Dumisale. Cu asemenea alaifl are O. vie Excelenta sa Elciul de la Conac la Curtea gospod spre intampinare ca Maria sa. Vel Logofit.

Cod. XC VII, fila 20 v.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

503

o epistolä autografä SultanaluI la Inceputul anulul 1819, in termer)" fôrte amicalf. «Alexandre térnoigne i Mahmud le vif et sincère désir d'éloigner

désormais tout motif de guerre, et il invite S. H. à donner des ordres pour que l'arrangement définitif des points du trait6 de Bucarest qui seraient encore et régler, n'éprouvent plus de retard. «Cette démarche inouie du monarque chrétien a produit le melt-

leur effet sur tous les membres du Divan et les négociations entamées par le Baron de Stogonow ont pris aussitôt la tournure la plus favorable» 1. Totu§i negociatiunile nu s'ad finit. Rusia incepe a concentra o§tiri In Basarabia. Vodä Sulu asigurd 136rta, cd tc5te aceste demonstration"

din Aprilie 1819, nu ad alt scop, deal de a inthnida pe 136rtd, sä sprijine cu aceste pre Stogonoff, ambasadorul Rusiei la Constantinopole, in cererile lu" 2. De la Viena prin scrisorile lui De Gentz cätre Sutul, se insinuézd Zentle Flaimoe.Cinstite si crodinc;os boTerale al amnia mele, Darn-

neta biv vol Spatare Sutule, Caimacamule al Craiovel, sanatate :

faceta

scire, cuit DamnéluT vol Vornicu do Ora de sus, prin anifora de la 19 ale acesteT lunl, a't facia arare Do nnieT mele, ea '1-al 1niciintat vataf al plainluT. Closani: din sad lieheeintl, cum ca. 11 un 103 in muní ce sant pe mosia satuluT PodeniI dintr'acel acel plaia, s'ar fi calcanl de vecinil ce sunt din partea

rel" nenAescl, o bacata de loe ferte mare din mosia Podendor, ca care se face calcare hotarigor ce sunt alese despartitere intro acesto douift vecine Oa, si ca sa se oranduiasca un boTer ea pracsis, a merge la fata loculul, ea dupa hotarnicia ce este facati la let 1792 de oranduitiT. Impériltesci, s aléga si s descopere calcarea, care anafora primita fijad DotnnieT mele, poruncim Dumitale, sa alegT un boTer de aid din partea loculta, practicos si ca idee de ale hotarnicidor i de earea pared' loculuI, pe care sit '1 oranduesc.1 sa targa la artlitatul lee de prie,onire, undo citind acel lo3Ter ea buna intelegere, alatatata copie de coprindereA hotarnicieT a partif acolu.T. loo, ce s'ai scos din condica Divanalta, dupil hetarnicia ce s'ati face in let 1792, cand s'ail ales ho land un le este a fi granita despartitere intre vecinatate, care este adeverita de Damuelul vel Logofetul. si paraterisind eu luare aminto do s'ail Meat acolo vre-o

calcare despre vecini dupli insciintarea vatafulul de plaia, SÓd nu, sa se aduca Durnitale intrégii si adevkata phroforie, dupA care pe loe sa insciintez1 DomnieT mole, i saam receh gpd.

1819, Septembre.

Cod. XCV1, pag.

cMoniteur Universal, No. 74 din 15 Martie 1819, ca o corespondenta din Consfautinopole de la 10 Februarie 1819. Doeume,te fravese. Acalernia, 1, p. 110.

www.dacoromanica.ro

504

V. A. URECHIÀ

necesitatea ca P6rta sa cedeze la pretentiunile Rusiel, ca s'A evite un noa rèsboid 1. Politica externa nu era de loc amenintatóre, pentru Al. Sutul.

In läuntrul tärel era in. sporiti mivcarea contra regimului fanariotic. MaI cu séma preste CM agitatiunea sporia. Panduril nu arad multamitl. Vodá cauta a vi-1 atrage in parte-Y, dar nu isbutesce. Cu acest gand de ay face favorabilf pandurif, lada de la pedépsa pe cal-va din cel condamnatl da Caragia. Intre acevtia era vi Popa Ghita Tamäv, de la Glogova din Mehedintl, acusat de gazda avia cJiiIor tâlharl din 1816, car1 n u erad decat tot Panduril nemul tamit1 de regimul fanariotic 2. 1. De Gentz IV. Corespondenta se opresce la 12 Decembre 1820. Cate-va dile apd. se Imbolnrivesee Al. Sutul i in urmn mire.

Ici) Alexaniru Nicolae Sutu Voevod i gospodar Dupg arkarea i rugnciunea, ce no face printeacésta anafora, Dumnélia. Caimacamul noscru ot Craiova i Dumnélor bolerii divaniti de acolo, milostivire fncènd Domnia mea asnpra acestuI &lita Rnspopa, 11 erthm din osanda ¡ultra care se atIn i poruncim cuviosiel" tale, egumene al monastirel Bistrita, sh se 1819, Maid 30. slobNii, de a merge la casa sa. Vd Logofa. (Pecetea gospod.) 2.

Cod. %CH.

Prea Ináltate 136nine, Cu multii plechciune insciintnin Márie): tale, cui in trecutul lét 1816, ivindu-se o cétn de talharl In judetul MehedintT, adecn un Ilie Hatta, ea alt% dol tovarnsi" al sef, aii facut multe pradi 16cuitorilor gect, atat inteacel judet, cat si la sud Gorj, carl talhari prindèndu-se de catre poterail' ce a11 fost oranduiti aducéndu-se aicl' in cercetare, '11"-ah marturisit atat faptele lor, cal si gazdele

ce ah avut, luí fost si un Popa Ghith T'amas ot Glogova, sud Mehedintl, care la cercetarea ce i s'ah filcut, ait dis ca de mare nevoie, fiind pe ama vreme c6t6 de pandan ca unja esit) de la Adacalesa si nu mima)" cá, batea pe Monitor)" si tí j'aluiati, ce 1:un pe alta fi" i omora, mai vértos pe col' ce nu primea sh le dea de mancare, si a5ia de frica ca 84'0 diiafendips6scn viata, ail primit si el numa):

dor le-ah dat cate cevoll de mancare si i-ail titïnuit, lar nu cn le-ah purtat indenineze a se duce la cinevei sn-1 grija i cu praf i glenite, sean calce si sn'l ¡guiasen, i pentru ca sa se infraneze atat el cat i altil, a nu se mal' face gazde de talliar)", din porunca MilrieT. sale Domnului" Caragea,

dupn ce i s'ah laat dual preotief, riSmaind in rendul mirenilor, apot s'au si trimis surghiun, inca de atunel', la danta monastire Bistrita, din sud Valcea, a fi acolo ea legAturI de fier, in pedépsi cinc): nui, ca sa'sI plangn pkatul, (ande si pann astri-d1 se Oh), acum audind de bunn venirea Mario)" tale, ail trimes ac6sth jalbn entre Divanul de aici", din care pe larg se va da Miirie)" tale pliroforie, pentru care si nol proa pleeatil MitrieI tale slugl ne rugrim sá, te milostivesd asupra sa ticillosul, da ertä'ciune i slobodenie, ca sii mergii la casn'sI, spre

www.dacoromanica.ro

505

ISTORIA ROMANILOR

zadar Vodà dfiduse ordin circular la ispravni-I sfi nu permitä satelor intregi a veni la Bucurescf 0,-0 reclame dreptatea §i u§nrarea de därT. Exem lui Tèrgove§tenilor era urmat §i de sate. . Ferbea, orn ca minte agera At.*utul nu putea ferbea revolutiunea §i nu intelég5, a ora e apr6pe de a suna. La 3 Decembre 1820 se imbolnfivesce Al. N. *utul. Ultimul act ele la Al. N. S,utu este din 15 Ianuarie 1821. E un indemn adresat Divanului, stt caute procesele, earl se vede din causa Wei hil Vodä erad in Weptare 1. In aceeni çli, Sulu constitue un comitet de administratiune a tilrel pe timpul bólei lui. Al. Sutu nu avea credintA in tot.i boferif din Divanul säii2, de aceea institue anumita «Otcfirmuire» a tèreT, din boierh mal devotatl. .

E probabil cd acéstä hottirire o ja in intelegere cu Consulul rusesc Pinis in vedere cu posibilitatea morteI, i pentru ca sä fie cine sfi lucreze pentru urcarea in ton a fluluT séd Beizadea N. Sutu. Murit-ad Sulu la 18 Tanuarie Murit-ad la 13 Ianuarie? Intr'o scris6re adresatä. din Sculenl la 3 Maitie 1821 se dad urmfit6rele informatiuM : «Le 13 Janvier 1821 Alexandre Suzzo hospodar de la Valachie

est mort. Sa femme el toute sa maison prirent les plus grands soins pour cacher cette nouvelle 5. la vile de Bucarest et a tout le pays, dans l'espoir de voir le fils du défunt nommé par la Porte pour remplacer le père. Cependant cette nouvelle transpire el le 19 du nième mots elle fut connue de tout le monde» 8 Asupra rnortif lui Al. *utu ad circulat diverse versiunf. Aaron Floriat serie numai cd a murit fär de veste 4. Un om bolnav de la 3 Decembrie 1820 la 19 Ianuarie 1821 nu se pòte 4ice ca a murit ffir' de vesie. veden dd hrana copiilor, fiindu'l Indestul pedépsa ce ail Nat §i perderea avutulut sdti, care avut eel dat in pagaba grecilor jälaitt de Wilful, cut care acésta va riimitinea nestriimutatii pomenirea Inältimet tale, iar anii Maria tale BA fie de la bumnedeii multi i fericitl. , Dumitrache Al Miirei tale, proa plecate slugi Gheorghe. Aleco Arghir, loan Vieuloianu.

Cod. XCVII, pag. 198.

Naum a aidtat cum Al. §atit

aii

iutrigat intro et pre t6trt tagma

boterésca. 1.Tricar, tom. VIII.

liana de Istoxia princ. Romano, pag. 187.

www.dacoromanica.ro

506

V. A. URECHIÀ

Laurian serie c Sutul ar fi murit rara de veste, dar ca lucrul s'a tinut secret pana cand se va da de scire Portel Suni bkräni eari inca trälesc i carI spun, cä pentru ca sa alba D6mna T boIeril timp de a regula trebile, cadavral MI Al. Sutil ar fi fast pus la ferestra caselor Domnesd (länga actualul club al tinerimel, casa Lahovari), suleminit cu ro, ea s'a crédà lamea ea. traesce: D. Al. Xenopol, intemeiat pe scrierea luI Aricescu, «Revolutiunea

luI Tudor», care tti el se .intemeiaza pe Laurencon 2 in scrierea sa Nouvelles observations sur la Valachic, i pe acea grecésca a lui Ilie Fotino, afirma cd Al. Sula a fost otravit de doctoral s'ea, dupä sfatul EteriVilor, ca care Domnitorul nu voia a face causa comuna, cum faca M. Sutil din Moldova. Ipsilante, §eful Eteriei, ar fi insärcinat pe capitana! Iordache sa -om6re pe Al. Sutu. Ca §i sicarul trämis la Mmturne ca ca sä acida pe Marius, chitan Iordache ar fi läsat sä-I cada,arma

.in l'ata lul \roda. NoI credem ea' acéstri. incercare de asasinare e o legenda färä flinta realä. Alti scriitorl explica alt-fel rn6rtea. Al. Sutu ar fi fost avut o fòntdnicei" la un brat. Doctoral Cristian (membru infocat al Eteriet) l'ar fi otravit atingènd Cu otravä acea rand. Ilie Fotino adaoga, ca pe data ce se simli mal re'a, Al. Satu chiama de la Craiova pe doctoral §i amical s'ea Depalte. Acesta nu-1 maI puta salva... Despre acéstä inveninare nu serie niinic Pagé, care la 2 Februarie

stil noti, 182l, adeca imediat dupä mórtea lui Sutul, comunica vestea la guvernul sea. Pagé afirma, ca. Domnitorul a murit da urma" rile unui erezipel flegmonos, care i s'a suit in pepe". Boerif Divanulul, comanicänd i el Portei scirea mortel lul Sutu, la 49 Ianuarie, cjic ca. Domnitorul s'a imbolnavit ainck de la 3 Decembrie» 2.

Eaca arzmagzarul tarel catre Pórtä in acesta cestiune : No T proa plecatiI i credincio§iT supu§I III proa puterniceI impëratii smeritul Mitropolit, episcopil, a rhinia ndritiI, egumeniT i teitA c6ka de olWe

boerilor pUméntcnI al t'erg rutuNsiescl, la pros lnaltul ImOriltesc prag qtoru-6nd cele pana.' la piniênt ale wistre iacliivaciuni, dup6, a supunereI neapiSral datorie co avem cutre milostiva §i de 6menT iubitO'rea tnipëratie (a ciireia Vade

Istoria Romftuilor, pag. 579.

Cartea lui Lauren9on nu pórtiti intreg numele lui, ci aro numaI initialele F. G. L Querard In cEssais d'une bibliothèque historique des Provinces Danu.bionnea,, pag. 31, spune cit sub aceste initiale este a se sci numele Laurençon Despre Lartrençon am vorbit In capitolul ellespre ióln i cultura,. El a deschis o §c614 francezil ou perniisiunea Eforilor §c6lelor. Am vséslut c4 alte documente pun da.ta tnabolnavireI la 13 Decernbrie.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

507

patere Domad DrunnecjeI sil o tnnuultósc i sa o *lasca in ved). nu lipsim a insciinta, c Domnia sa Alexandru Voda Sutil ce '1 aveam aicf Donan oranduit de proa puternica imptiratie, imbolnavindu-se inca de la 3 ale trecutd lunl a 1111 Deccrnbre, cu die

cautat dupa, cuviinta, atta de doht:irI

al Domnrei sale, cid si de ceI Pamenteni do aicea, n'au statut thsa mijloc de a se intimpina primejdia vietel, ei astacjI la 19, ale lunel luT. 'anuario, si-mi dat obstescul sfilirsit si so va si ingropa cu tóta euviinciósa ciaste si oraniar noI duna datornica ravra si credinta ca care dintru incoput am fost si suntern supusI catre sfintele i vrednice de inchinaciunI imp'ératescI poruncI, ce privesc la obstésea bung orânduial i ocrotirea acestiI nï, ce este cheler ar pea puternical impiiratil çi noua de imana datatóre, indata am inbratisat tóte curgat6rele trebi i pricinI ale pám.6ntuluT, cilutandu-le cu toa osirdia i far' de pregetare, in cfit ne este prin putinta ; ca ac6sta Usa, 0115 la panfent proa plecata afelare, aducem impreuna i fierbintele n6stre tugaciunl catre impkatésca si parintésca ingrijire a pre3 puterniceI 1mp5ratil, ca si se milostivésca de a ni se orandui i 133mn ort-earele se va gasi cu cale de catre a sa proa inaltui intelepciune, spre paza celor sfinte impi5ratescf porund ale prea

puternicel imOratir si a impseratesculuI sin °helor bine primita si pliticatI otcarmuire.-1821, Innuarie 19 1

CAP. XVI.

Moldova sub Mihal Greg. Sutul Poevod. Scarlat Calim ah, Domnitorul Moldovel, cultiva amicitia Sululescilor, una din cele 4 fa milii destinate de Pòrta ali disputa cele done nenorocite tronurl romAne. Alexandru N. Su tul, care trgia hírte Cu ruda sa Mihal Sutul, era In cea mal strinsä legatur6 cu Scarlat Calimah, cruia devenise chiar ginere, lua.nd de sotie pe Domnita Eufrosine. Probabil cà lul Alex. Sutul nu-1 fu de putin ajutor, In 1818, Scarlat Calimah, ca sä capete Domnia munténa, dupä fuga lui Caragea din Bucuresci. La réndul s6ti., Alex. N. Sutul servi pe socrul sell, la momentul mazilirel, negociind, prin amicul Vizirul Halet-Efendi, insolita receptiune ce se dete, la Cons!antinopole, mazilitulul Doma. 1. Cod XCIII, fila 193.

www.dacoromanica.ro

508

V. A. URECHIÀ

Am arStat aiurea ce onoruri se acordarä acolo fostuluï Domn al Moldovei.

Este necontestabil ca in vedere Cu implinirea, la 12,24 Iunie 1819,

a termenului de épte ani de domnie, Scarlat Calimah puse totul in mi§care. La 13 Iunie 1819, Pórta nu deeisese de va schimba orl nu pe Calimah. Se credea totu0 ca se va hotari Pbrta sa dea Moldovel un nof1 Domnitor 1.

Ce este curios, e cà la data de 13/25 Iulie 1819 la Ia0 se simtea ca un Sutu va lua locul lui Scarlat Calimah 2. Cu teak' stäruinta lui Scarlat Calimah i piffle §i a ginere-s6ti, Al. N. Sutul, Párta nu mal continua domnia aceluia la Moldova pe un noti period de 7 an', ci, fail a läsa timp la mijloc, in care sa jóce intrigile competitorilor de Donnie §i influintile rusescl, Pórta §i numi pe noul Domn Mihai Gr. Sutul. O scrisére din Constantinopole de la 13125 Iunie spune cá inca. In nóptea de la 12/ M. Sutu, Dragomanul Porte1, a fost vestit, ea a doua cji, 13/95 Iunie, va fl. numit Doran al Moldovel §i imbräcat cu caftanul de onóre. Acésta se i intèmplä. imediat... 8 Asemenea imformatiune dà§i Von Schladen representantul Rusiel la Constple, in nota sa din 18125 Iunie 1819. *i acest diplomat spline cä Vizirul au imbräcat ca Caftan pe noul Domii moldav i ca acesta va fi

in ctir6nd primit in audienta de investitura §i de Sultanul. «Noul

Domnitor, serie Von Schlanden, a triumfat asupra competitorilor s61» 4.

Dupa otarirea luatä. de Pérta de a se märgini alegerea Domnilor la 4 familiT, nu prea erati de asta-data multi competitor'. Mai probabil este Ore-care adevër in asertiunea luI Dräghici ea Sultanul nu primi Citim in Moniteur universel frawain, No. 211, 30 Juillet 1819: (Con-

stantinople, 25 Juin. On croit que la Porte ne tardera point à nommer un notivol Hospodar de Moldavie ; cependant le prince Callimachi fait tons ses efforts pour ötre continué peiadant 7 autres années.» «Des lettres de Jassy annoncent la nomination du Prince Suzzo) in scris6rea de la Coustantinopole din 25 Junio 1819, publican' in clIoniteur uni-

versel, No. 211 din 30 Julie acola an. Le prince Michel Suzzo, drogman de la (Constantinople, 25 Juin. Porte, proche parent de l'hospodar actuel de Valachie et gendre du prince Caradja, a été appelé la nuit dernière chez le G-rand-Visir, qui l'a prévenu, que dans le courant de la journée i/ serait nommd ¡los podar de Moldavie, et revau

du caftan d'honneur. Cela a en effet eu lien aujourd-hui, et le nouvel Hospodar. après avoir reçu le caftan d'honneur, et fait les premières visites, West rendu au Fanar, ott il résidera jusqu'à son départ., (Din Moniteur universel No. 216 de Mercurl 4 August 1819. Iorga. (Act() i fragin., II, pag. 553, Istoria MoldoveY II, pag. 109.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

509

la intaiul moment sa dee coróna Moldova lui M. Sutnl, fiind-cä era ginere fugarului Domn Caragea. Insistenta Vizirului FIalet, i desigur ce-va han!... domolirä. pe Sultanul. Legaturile Sutescilor cu Calimah, faptul cà nici din Moruzesci, nicY din némul Caragea nu era nime posibil, pe atunci, ca Domn, putut sä inlesn6sca triumfarea candidaturei lui Mihail Gr. Sutul, acest nepot al luí Mihai Vodd Sutul, cel care domni la 1793. Ca Scarlat Calimah Continua a fi bärbat de mare influenta la Constantinopol se vede din faptul cä in locul lul Mihail Gr. Sutul este numit Dragoman mare al Portei fratele mazilitului Domo, 16/2 Calimah 1,

§i mai ales faptul, ea' in curánd va fl insärcinat de Pòrtä ca sa trateze cu Strogonoff asupra neintelegerilor politice de care aiurea am vorbit. Ion Caragea era ginere Jul Const. Moruz Vodä, care-i däduse de sotie pe tuca sa Ruxanda. Ast-fel, prin cgsatoriT, eraii aliate trei din

cele 4 familii, cärora Pórta le recunoscuse dreptul de a briga unul din tronurile térilor romane. Const. Moruzi fusese exilat la insula Mitilene. Dupä stärninta nouluf Dragoman loan Caragea, ginerele lui, acea a lui M. Sutul, fostul Domnitor C. Moruzi fu rechiamat din exit de catre Ilalet-Efendi. Noul Domitor al Moldovei nu putu fi primit in audienta de investiturä la Sultanul imediat, cäci erail s6rbätorile Rainaz mului *i ale Bairamultfi.

Moniteur Universel No: 269 din 26 Septembrie 1819 din Constan,

iinopole, de la 10 August scrie : «Non! Domo al Moldovei a primit astä-cji investitara demnitä.tel sale ; .dup5. o *edintA a Divanului, fost prima apoi in audientä solemnd de Sultanul. Principele va pleca neIntardiat spre last Acel eneintdrViat» durä mal multe s'éptarnani, ce Mihai Sutul le petrecu in Constantinopole. Luxul mare, risipa de bani §i impärtirea de presente, ce läcu Mihai Sutul din Iunie pank la jumdtatea !LIT Septembrie 1819, cat stätu la

Constantinopole, pe la toll cei mad ai Portei, ba §i pe la interpretil diferitelor arribasade, ca sä §i-I faca amici 2, §i cunoscuta lui läcornie Ida Calimah este cu Numirea acesta la Dragomanatul mare al atAt mal datoritil inrtur;rilor marY, in en, dtipi cum Paratti Von Schladen, el era putin pregiitit pentru aces% functiune. neposed-end bino nicI limba francezil, nicI cea turcésca. Iorga. (Act() §i fragm., II, pag. 555. cLa cupidité et la vénalité du prince Michel Souzzo sont trop mantle pour qu'on puisse se flatter qu'il veuille s'occuper des moyens d'adoucir la malheureuse position du peuple moldave, et le luxe, et l'ostentation qu'il a déployées depuis le moment de la nomination jusqu'à celui de son depart, fout

www.dacoromanica.ro

V. A. URECHIA

YAM%

de banl §i venalitate fac pänd §i pe un representant strdin, von Schladen, sä prevadd, cd nu acesta Domnitorul «care sil voiascd a se ocupa Cu mijleIcele de a indulci nenorocita stare a poporului moldav. Totti0 sperad la Poirtä., cd, fiind ambitios, M. Su tu se va aplica s'd pund mal multd ordine in administratinnea Orel' §i cd va maI stäräni boerimea,

care abusd de sldbiciunea predecesoruluI Domnitor, boerimea care prin jafurile ei asupra poporulul, provocasä resmerita din urnili de la Ia0. Inca inainte de a pleca din Constantinopole, noul Domn trdmise don't CaimacamY, sá ja administrarea Moldovei in numele lul. Ace§tia

furd Postelnicul Iacovachi Rizu §i Hatmanul Manu, cel care fusese Dragoman al Arsenalului otoman.

Sosirea in Ia0 a nouluI Domnitorid se intèmplä in Septembre dup. Drdghicl 1.

O scrisòre trimesd din Odesa la Moniteur Universela cu data (scrisoref) de la 31 Octombre 1819 (stil nod) dice cä'. Principele Mihail

SO) a sosit la Ia0 in 10 Octombre, adicä la 28 Septembre stilul nostru 2.

Cu o pomp& extraordinard, i0 lace solemna intrare in Ia0 noul Domnitor, cu alaid in0rat de la NIonastirea Galata pAnd la Sfintul Nicolae Domnesc, unde descalecti spre a primi ung, rea de la Mitropolitul Wei Veniamin §i de la cel doi episcopI Gherasim de Roman 0 Meletie de Hui. In alaiul de intrare nu erad mal putin de 12 la numèr call' «povodnicl» de cäldrie ce aducea cu sine noul Domn de Constan-

tinopole, armäsarl arabl «cu har§ele cu raftari §i cu tótä echiparea edecurilor clomnescI aurite, ce f'dcéri o privelisce minunatit in ochii poporuluI» B.

Da, minunatd wivelisce, dar cine altul avea sá pldtésed acest lux al ultimulusi domn grec, decdt tot poporul? Din Ia0 Consulul frances sead un representant al lui scrie la «Moniteur Universel», In 1 Decembrie (stil nod) 1819, cd pe data ce noul Domnitor ti facu intrarea solemnd In Capitala ModoveI, stätu la sfat cu boieril despre catahrisile §i neorinduelele urmate pAnd aci eraindre, tout au contraire, qu'il ne eherchera qu'à satisfaire ses pendants désordonnées...» Se pare ca numaf interpretii Rusia, fratif Franellini, nu voiati si prina6scii darurf de fabatia, In val6re de 15000 talen, din ordinal cleruluT

rum.

Istoria Moldova. II. pag. 108. Vedf elloniteur Univers-el» N. 357 din 23 Decembre 1819. Istoria Moldova de DriighicT. 11. pag. 109.

www.dacoromanica.ro

ISTOMA ROMANILOil

514

In ocdrmuirea Orel §i le sl use, cá sperä, cri pe viitor boerii se vor sili a indrepta t6te. Dina cunoscutul (Miceli."' al Domnilor fanarioti, se aratrt

doritor de fericrrea poporului i declarä boerilor, ca de va mar face vre-unul din el' cel mat mi.., acusur» ori «eatahrisis», vor fi pedepsitl ou aceea0 asprime ca cel mai de pe urmil Ornen! din treptele de jos ca sä dee in practicti dovacla cä aa va fi, el Inc6 in primele ale Domniei manifest& o mare activitate §i imbla nóptea «tiptilo ca vadä de sunt túte in regulä i daeà se pgzesc narturile pentru nescumpirea articolelor de indestulare publick atät in Capitalä, cät i in térl 2. Acelailucru 11 spunea §i all& corespondentä din Petersburg de la 26 Noembre, 1819: «Aces t principe e in flárea vérstei i de o mare activitate. Din primele dile ale sosirii sale a cutreerat incognito ora§ul ca sä se informeze de pretul i calitatea obiectelor de mAncare 3

Moniteur Universel No. 8 din 8 Ianuarie 1820: el'arquie. Iassy (Moldavie) le 1-er Decembro. Le prince Suzzo, nonvel hospodar de Moldavie, lors de son entrée dans notre ville, s'est entretenu avec les boyard des abus et des désordres, qui ont ett lieu jusqu'A present dans Padministration du pays, et leur à témoigné l'espoir gulls feraient tons leurs efforts pour les réparer. Mais il los à prévenus que, 'dans le cas contraire, los plus distingués d'eutre eux seraient punis avec la meme rigueur que les individus des classes inférieuress.

cLe prince Suzzo a beancoup d'activité. Des les premiors jours qui out suivi son arrivée, il a parcouru les rues incognito, memo, de nuit, pour prendre conmaissance du prix et de la qualité des vivres, particulièrentent pain et de la viande, et il a confisque au profit des pauvres les marchandises de quelques detaillans qui etaient en contravention. I Fokshany, il a impose des panitions plus rigoureuses encore aux boulangers at aux bouchers, pour avoir vendu du mauvais pain et de la mauvaise viand°. chfoniteur Universelp din 8 Ianuarie, 1820, No. 8. IVIoniteur Universel No. 357 din 23 Decembrie 1819.

www.dacoromanica.ro

512

V. A. uilEctia

CAP. XVII.

Aa'ministratiunea Moldova sub M. Sutul.Biserica.Fala. Cultura fiublica.Finance.Conzerciu. Activitatea ce «Monitorul frances) atribuia luI M. Sutul, a intrebuintat'o acesta numaI pentru binele Orel Moldovei?. VaI nu! Dator la Constantinopole peste un !ninon de lei, barn' pentru Cdpätarea Doniniei i pentru luxul escesiv ce-1 plAcea, M. Sutul fu activ jäfuitor al treptelor de jos. In jurul acestui ultim Domn fanariot gravitarä boeriI romänl, call nu-1 Impedecarä de la läcomia de barn'. A.ctele WI M. Sutu furä. contrasemnate, orI pritnirä ecredinta» de la boieri romäni ca D. Sturdza Vel Logofet, de la Vornicil mari C. Catargi, D. Ralet, Dracache Roset (cps Baston), Alex. Canta.., In Divan inträ §i o rudä a fostului Domn Calimah, tot ca Ve! Vornic. Pe Iordache Roset it afläm Mare Vistier. Dar mai streini de Ora eraii cet dol frati Caimacaml : Iacovache RiZU §i C. Negri, de§/ ace§tia nu mal pot fi r socotiti la Greci, de Ore ce neamul lor e romanizat inch din secolul anterior.

Pe tang ace. t1 hoer' in Mareta Divan al terel, cel adunat la 1mprejurär1 mai grave, luatl loc §i all bomi pdmen tent, ca : logofetil Const. Bal§, Iordache Canta, Greg. Sturdza, Vornicu M. Sturdza, Gr. Ghyca, Iancu Miclescu, *erban Negel, ruda kg Veniamin Mitropolitul, Hatmanul Vasile Roset etc. Biserica. Biserica Moldovel este sub administratiunea marelui Metropolit Veniamin Costache, ajutat de cel dol Episcopi : Gherasim de Roman §i Meletie de Hui.

Niel o reformd de insemnat nu afläm in Disericd sub domnia lui M. Sutul, deck continuA a se manifesta tendinta imbunätätirei culturale a clerulur, prin seminarul de la Socola. lntre nreotil cult' este archimandritul Leon Asaki, tatal nemuritorialuI George Asaki. cu 16tä aceastä constatare de progrese In bisericä suntem datorl a vorbi despre o faptA, care, la prima vedere, s'ar pArea o scddere a vechel tolerante a bisericei nòstre. Incä din timpul Domnief luI Scarl. Calimah, Austria, prin Agen tul sea, ceruse invoirea, in 1817 de a intlinta un Epitrop latin «din partea Cartel Austriacescio'. 1. Ve41 Istor. Metrop. Ia0 de Erbiceana, pag. 86.

www.dacoromanica.ro

513

ISTORIA ROMINILOR

Dupa autorizarea primitä din Turcia, Calimah §i metropolitul Veniamin refuza. Invoirea cerutd. Lucrul remasä fdrá urinare deocamdatd. In anul 1820 insä consulul Austriac, Iosef de Raab, la 17 August, dii lui M. Sutul o nota, cerèndu.T din noil voie pentru Episcopul Ion Filip Paroni vizitator apostolic, care a sosit in Ia§i de la 18 funk), anul 1819 sä-§1 eserciteze functiunea sa In Ord. Va sa 0.ic5 aproape un an a stat acest episcop latin in aV,eptarea autorizarei donanescl §i n'a5 (lice el obtinut-o. Agentul austriac aprotestaluind -din porunca atdt legea catolicéscä, cdt i bisericile catolicesci ce sunt In Moldova»,

cere acum autorisarea pentru functionarea lui Paroni ca episcop latin, cum s'a urmat In téra ab antiguo 1.

Mihail Sulu convóc5, cu pitacul din aceea§i li 17 August, Adunarea

i proini, ca s'AV dea i a boerilor pain avisul asupra cererei lui Raab. Aceastä Adunare se va tine la 28

generala a Divanului

Septembre stilul nostril, la Metro polie. Raab adresézá atuncl o scrisóre persuadä In favórea Episcopatului cätre Metropolitul Veniamin, ca latin. Argumentele aduse sunt : Cä asemenea libertate se acordd in tóte tärile tuturor cultelor,

blind óra In Austria se acordd DiserIcei grecescl (romdmesci) i in Rusia se tolerä biserica catolicd. Acéstä tolerantd a fost practicatd totdeauna de vechii Domni §i Archipästori ai Or( : dovadä ea pdnd §i jidovil ail avut dreptul de a'§i avea clerul lor. CA nu e posibil ca ceei ce este ing5.duit jidovilor s'd nu fie ingAduit cre§tinilor catolici. Ca. noroclul Catolico-roman in Moldova se suie la 40.000 suflete mal Loti sunt supu0 prea Inaltel Porti Otomanicesci i birnici.

Ca Episcopul !gin «mi are a se amesteca la cele ce sunt ale pamèntului, seaü a pretenderisi impart4,ire de drepturile i privileghiile Episcopilor phinènteni, socotindu-se intru acéstä. privire §i el ca i cei multi episcopi lard eparhie». Resolutiunea Adundrei obqtesci refuzä autorisarea cerutä cu atdta insistentd de catre agentul Austriei. Este Ore act de intolerantd1 Se p6te ca unil din membri AduneireI obgescl sà fl votat refusul cu gAndul de intolerantä, dar cei mai multi ail avut In vedere cestium mal importante, &Ad votul lor. Din cererea lut de Raab Adunarea a inteles «cd puterea cuirètitului (lui) este de a se legiui in Principatul westa formalicesc pastor al credintel catolicescl, i acesta (Episcopul) sä aiba. 1. Istor. Metrop. Mold. pag. 88. 1810ria Romdnilor do V. I. Ureohia.

tECOLUL XIX. Tom. XII.-31.

www.dacoromanica.ro

514

v A. URECHII

de aenm protectia cea din porundi , care aratä. Dumnélul Aghentul oranduit a o pazi pentru bisericile catolicescl din Moldova». Are dreptate Adunarea tot-deanna bisericile crestine de orl-ce rit, recunoscut supuse legilor tdrel i neatarnand de niel o putore stréina. Austria I1 aroga acum o protectiune a Bisericel catolice, care nu putea conveni térel, maI ales ca «dupa cum recunoscu insusl de Raab, cei 40.000 de catolici sunt mat toll supusI ai moldovef». klunarea se refera la vechile drepturi i pronomil ale Ord res-

pectate de Tarda; ea face un istoric succint a istorid bisericei catolice i sustine taza, el in cele mai tulbure timpurI n'ad fost per-

manent Episcop catolic in Moldova, ci numal trecgtort. Sunt si fost pe la satele catolice din téra preoti, cari aû fost liberl a-vi exercita functiunile lor, «top' ins i preotil (de la Biserica catolica din 1aivi ceI de priu sato nu uratil altii formalnicii protectie decat acea pamIntéscii». Adunarea insistä asupra acestui punct important. Bolerimea i Clerul amintesc, ca in Domnia lui Scarlat Calimah a vi sosit In Iasi un Episcop latin (sub numele de Bacoviu) «Insa in vremea vederel séle a fost necunoscut, nenumit, fäxä a i-se cun6sce rafigul de Episcop»,

BA a fl prima in audientä de Domnitor. Dupa cate-va lunl acel

Episcop a murit, «contenind cu total vorba rinduirei altuf Episcop». In 1819 Decembrie, o nona incereare urma din partea Agentiei Austrid, care fu din nod respinsä. de Adunarea ob#ésed. Interveni vi de la WHtä

firman, autorisand respingerea pretentiund guvernulul Austriac de a inflinta ea un Episcopat catolic. Adunarea obstésca respinge dar pretentiunea Austriei, qicènd ct eel 40.000 de catolici din Moldova, de «se vor imputernici i cu protectia Aghentiei de odatä acum in cele bisericescl, citl ére nu se vor lipi sil WidiSjduiascii l Intru cele politice?» Este evident ca aveail dreptate semnataril anaforalei ce analisaram

.rnaI sus : tèra nu putea primi amestecul unul stat strein In satele de catolicl din Moldova. Protectoratul luat de Austria de la sine asupra bisericei catolice din Moldova nu putea sa fle recunoscut de catre Adu: narea obftéscd Nu ne unim Cu tóte cele ce se spun in anafora : istoria Bi-

sericeI catolice din téra nu e tocmal ava cum o spune anaforaoa, dar de la faptul cá noi reeun6scem, ca aü existat in secolii trecutl Episcopl catolici de Bacati, nu urrnéza ca s'a admis cand-va protectorat strein asupra bisericei catolice din Moldova. A incercat odinióra Regil Poloniei sä.11 aroge asemenea protectorat, i mull nostri Domni respins acest protectorat. Ava acu RIM datä Vasile Lupu, care nu voi sa permita exertiul functiunef episcopale lul Bandinus, arhiepiscop de

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

515

Macianopole, decAt dup6 ce insusi Papa 11 presentä Cu scrisorl in regulä 1.

1. Vag Memoriul BisericeI Catolice din Moldova publicat in gAteneul Roman) din 1860/61 In Lot VeJ1 Bandinus In editlunea AcadomieI rornane din 1895. Anaforaoa bolerilor Moldova contra unuï episcop apusienesc. Prea Intatate Ddnine! In urmarea Domnescil tidule din 17 a lanai' treeute August, aleatuindu-se la sfanta Mitropolio a Ord, obstésca Adunare a cinuluI bisericesc i politicesc, intocmaI dupa cuprinderea lurninatel porund a InaltimeI tale, aa patruns butna luare aminte dogmaticésca punerea inainte, prin nota de catre DutnnéluI K. K. Imparatescul Aghent, atingat6re de cel intaiii punct bisericesc al pravoslavnicilor painintenilor moldovenl, pentra un episcop apusienesc, numindu'l Catolico-romaicesc, corand pentru el sloboda vole la lucrarile ce se ating de datoriile chiamiireI salo, si citind mai mntêiìí nota din cuvint In cuvint, am vacjut ca

cererile sunt, ca acest cu chiamarea de episcop, st tail a cerceta bisericile catolicescI, ce stint in cuprinsul obladuireI sale, (adica In Moldavia), a Indiepta bunele rinduele In popórele sale, a hordrl intamplatórele pricinI Intro° oile pastorieI sólo, a sluji tainele, adieä mirai, i a face ungere seail chrisma, care se qice cil este la dal-10T datoria until Episcop, si care la credinfa catolicbsca

se face odatä eu. botezul, ce dupli trecerea de catI-va ant a amid ce vine In lame, in sfirsit si el sil slujasca formalnic Episcopal in i1e1e praznicilor. Din acestea losan se Intelege, c puterea cuvintuluI este, de a se legiui In Principatul acesta, formalicescul pastor al credinfeI catholicescI, i acesta sa aiba de acum protectia cea din porunca, caro arata Dumnélul Aghentul, cIl Wail rinduit a o pazi pentru bisericile catholicescI din Moldavia.

Prea lnaltate Dònz,ne! Prin stalpirea ochilor nostri asupra acestel note a cinstitului Aghent, valut dotta node' iscodiri, privitare una de a dobindi formalnic piistoriu in Patria nóstra, i cea do al doilea de a razima formalnica protectie a Aglientiet pentra bisericele apusenescI din Moldova. Améndoua impingerI aspre si iscodiri

neasteptate bite° eparhie, care ail piizit pang acum fiinta sa prin charazitele pronomiI, din invechime de catre proa puternica Imparatie, i cel maI intéia articol al pronomiilor color mai scumpe, este pazirea cea Lira de nicI o bantuire a legal si a bisericilor ncistre, care acest liar cu statornicie l'am va4ut revörsandu-se de catre proa puteruica si hranitarea Imparatie. Intarit prin tate vredniciile de cuviintrt hatiserifurI, dupa care se inchide tótil toleranfa dogmaticéscil, a altor strain° InchinarI, i pe acéstrt temelie nadajduim a lasa si pe urmasiI nostri, spre mangälerea cea desavarsitA. Pentru acésta dar, Implinind porunca InaltimeI tale, facem aice o prescriere in scurt, pentru ispitele cate dupa vreme au facut apuseniI bisericescI, ea sil póta a fi pastorI, inca de cand nu era in pamintul acesta oI de a bisericei catholicescI, i incepein de la un veac nocunoscut, gasindu-se prin Istoriile vochI elinesci, cIl maI inainte de inchinarea supunerel Tara' la prea malta Parta, In vremurI nease4ate i ras-

www.dacoromanica.ro

516

V. A. URECHIÀ

In memorialui Bisericei catolice din IaV se face mentiune chiar de cérta ce exista intre Vasile Lupul i Regele Poloniel asupra drepvrätitóre, i in nvliri1e némurilor megiesite, de ail i cercat biserica apusie-

néscri a trituete pristorI in Moldavia, spre inmultirea oiler sale, prin tragerea la dogmele lor pe moldovenil de atuncI, insa nu ail putut ajunge la pravi5tul lor, fiind isgenitI ca petre i cu lemne, si unit dinteinsiI ads): de catre norodul pravoslavnic, acestä inglmplare, filra de indoire, se intelege, crt nu slujesce de pilda ca ail fost latinI pastorl in patria ndstrav. Dupa acesta apoI este si epoha IstorieI panaintuluï, care arata, c dupil ce ail intrat namintul nostru in stapanirea proa putorniceI Impi5ratil, la anul 1592, un Clraiti al ArdéluluT, anume Batori Sigismund, trimitend ostI in Moldavia, silnicesce all rapit pe col de atuncea Domn, Aron Vodcl, pro carel prea malta Perta avea rinduit stapanitor

intru a doua Domnie a sa, i ductaadu'l in Ardél 'I-au ridicat viéta prin taIerea capuluI, rinduind numitul Craiii, pe unul anume Rtizvan, orn al WI, pentru a fi Domn MoldavioI; acest Ritz/ma all adus ca sine si pe un Episeop nu scim sub ce nume de eparchie, pentru carel istorica pilmintescI si Meletie scriitorul Geografiel a vremeI aceea, fac pomenire, cri ar fi fost trimes Episcop de catre Papa Clement al 8-lea. RomeI' Inteacest chip dar, nu du.pii trecere de multa vreme, i maI inainte de a face proa puternica Imp6ra4ie r6splatire caleareI aceluI Batori, Craiul ArdéluluI, idsci intandu-se de intémplarea Moldavia', Craiul Les6sc, prin ar6tarea boIerilor teal, ce au fost fugit spre scapare in moo iesita Ora lesesca, numit, ca primirea

acelor bawl pämtnten1 de atuncea, &nun pe an Ieremie Voda, pe cargo ca

ostI lesescI trimis in Moldavia, isgonind pe Rtavan, omul CraiuluI Batori, impreuna cu tot): al sT, iar proa puternica Imp6ra4ie, gasind cu cuviinta alegerea i.ntarit in Domnia të'reT ; atuncea Craiul lai Ieremia Voda, din parnintenI,

Ardéluld, Batori, au pornit jaiba sa catre Papa RomeI, cel din vremea aceea, asupra CraiuluI lesesc, ar6tand ca el necrutand, au rapit Ora Moldovel din stapanirea proa InalteI Portl, sub cea mal buna nadejde cit pe locuitoriI Orel ar fi putut a'l trage la dogmele apusenescI, iar Craiul lesesc cu impotriva sa armare, aii zadarnicit lucrarea sa cea rivnitóre Care lege. Dropt aceea, Papa tulburanda-se, ail anathematisit pe Craiul Orel' lesescI, pentru impedecarea ce ail facut ; lath' dar si a doua intémplare, care nu mimai ca, nu p6te sluji drept dar inca este ca un prilej pamintenilor Moldavia', pildä bisericeI pentru descoperirea apusenescI' mrejelor legeI i pentru ingrijirea cea pururea despre dinsele. Na- mal remane alta epochit dupa acéstasilnicä intémplare, de vre-un Episcop seail pastor latinesc, in Ora nóstra, i aceea ce se pomenesce prin notil ea se pite marturisi de catre parnintenl, ctI trec6torI episcopI ar fi fost, iar nu sed6torI, pentru care se face pomenire i prin anaforaoa din partea pamintuluI, nu are alt temeia, decal ea in vremea ostirilor trecute, cand era in pamintul nostru °stile altor stäpanirI, s' ari intérnplat trec6torI episcopI senil archiereI latinescI din tern lesesca, uniI, i altil din partea térel Ungu.rescI, seau pentru treceno, senil pentru particularnice trebuintI ea ocarmuitoril ostasesci MA' near6tatI de pastorI latinescI, nenumitI niel de insisI ceT maI marl al otiri1or, seaa °carmuitorii sträinl vremelnicescI, i inteun cuvint precum ali venit nenumitI, asa s'ail facia i nev6dutti, Mil de niel o formalita a fiinteI lor ; ì eatil c niel

acésta a treia epocha, nu p6te sluji spre pilda temeInica, iar in vreme do pace de ar fi fost, frtra de indoire, prin firman s'ar fi ar6tat numirea i rin-

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

517

WWI de numire, oil de presentare la Papa, a candidatului de Episcop latin In Moldova. duirea sa, si s'ar afla si in analurile Imp6ratier trecatil. S arkm acum cea de fa ta aducere aminte a celor ce traim, crti am vsélut cu ochii, intru o curgere acum de sése-4ecI anI, ea in cuprinsul Moldova, nu ail fost Episcop seau Archiereti apusenesc, ca 6re-care numire seati seder() mu1ti, seau putina, in pace, implinitóre degtv6rsireI bisericescI, Meal deal am värjut preotl pe la satele

latinesci din Ora, si la o capell apusienésca din IasI, cu sloboda vole Leda

eapelä numita, iar in anul DomnieI Domnului Alexandra Mavrocordat, ce ail pribegit in Rusia, Era de sciinta pitimintenilor prefrieuta capela in zidire de bisericä de peatra; acestI preoff apusienescI, viind hirotonositl de peste hotar, savérsea t6to ale dogmelor latinesci, i catl traIesc din ómenii lipitI la ac6sta credinta, numaI de catre aceI preotl s'ati botezat, si uns, si cununat, s'au ingropat mortiI lor ; totI insa i preotiI si coi de prin sate, nu area alta formalnica protectie deca't acea przmintéscer ; dar acum cu patru ani mat' inainte, peste táta nadejdea, DumnéluI Aghentul C. Cralescil ImpëruíiT, ati arkat MarieI sale Domnulut. Scarlat Calimah, procatohul InAltimeI tale, citi s'ail gitisit

cu cale de &are adtsta Inalta Curte, a se rindui si a se trimete la Moldova un Episcop sub nume de Ricoviu, ca un inceptor al legal lkuitorilor latini din térä; dupil care nentidajduita arkare, Maria sa, cercetrind cinul brsericese politicesc, ail primit ì anafora obstésea. cà fiinta isederea in Moldavia a unui Episcop latin, este impotriva obiceiurilor pamtntuluI i neprimitä de &Ara

pravoslavnicil 16cuitorl de aicea, si ca un lucra si pricinuitor tntru cele din launtru i intru cele de afar* de multe felurI de zatigniri, nu p6te a fi de multarnire supusilor, i Inaltimea s trimitilnd acea anafora la prea malta Pórtiti, cu adIogirea tälmacirilor nepriinci6selor impiejurarr, si adudndu-se la pragul proa puterniceï ImpërtttiT, s'ail arkat notri de catre Inaltimea sa, spre i6spuns, proa inaltul rnehtup al plea Inaltatuldi Vizir, dupa cuprinderea vrednicului de cuviintiti impärätescula hat, adica ca, de se va face la Tarigrad vre-o cerero pentru ac6sta, se va da rdspunsul cuviincios Ministrului Carta, pentru neprimirea acesteI implinirr, iara de se va ma face aicI din partea Ighentiei iarasI poftitóre cerere, sa se dea rgspunsul, ca nu se 'Ate primi. Intru mijlocirea vremel, dupa ce s'ail prima si mehtttpul proa InaltatuluI Vizir, s'at.i afkat in laa un Episcop latin, riidnd ca este sub nutne de Bacoviii, ined in rremea eclerel sale fost neeunoscut, nenumit, färiti a se cunósce asupra sa rangul de Episeop

fitira a fi intillnit de Maria sa procatohal Inaltima tale, carel dupa cfite-va lunI au si rnurit, si contenind cu total vorba rinduira altul Episcop, cu cátiti-va vreme ma): inainte de mazilirea procatohaluI Maria tale, iarasI s'au facut arkare einulul bisericesc si politicesc al pämintuluY, ea este sa se rinduiasciti i sa se trimita din partea C. Cralescá un Episcop latin ; atuncea iarasl prin anaforaoa obstésca, catre lnilltimea sa, la anal 1819 Decembre, s'ail af6tat eke pot sa se int6mple prin acéstri necanonisititi si neobicinuita atingere a bisericescilor War): aminte, rugändu-se t6ta obstea pentru oprirea acestui Episcop, i prin firman Imp6ratesc statornicirea privileghittrilor pámintescI, nefiind niel o pilditi asedea In Moldavia un asemenea pitistoriä latin, si Inaltimea sa triniitènd anaforaoa obstiei la proa puternica Imp6rätie, dupii cuprinderea vredniculuT de inchingciuue hat, s'au dat si proa inaltul firman, insemnat la anul othomanicesc 1284,

catre lumina la Gemageil A.chir, intru care dupa ce se cuprind cele ce mal

www.dacoromanica.ro

518

V. A. URECHIA

O afacere seriósa mai avu de urmärit Metropolitul Veniamin : dreptul monastirilor din Moldova de a-si stApAni averile, mosiile ce inainte s'ail intémplat, apoï se poruncesce in sfirsit prin aceste.cuvinte, crt «do cvreme ce s'ati cunoscut cä. sederea unuI asemenea Episcop latin in Moldavia, seste friti de niel o aseranare de vre-o pildIL,si de vreme crt nicI in asegrtrile cpiimintuluï nu se cuprinde anume, si de vreme co este in multe chipurI prici-

enuit6re de nepriintil, si preste bite aduck6re de turburare bung linistirT a

craielelor, apol, duprt cuprinderea impiirätesculul hat, (leach' Elciul Austrieï din garigrad va maI adrtogi cerero peutru acastä pricinìl, acea cerere nu va fi acolo eprimitä', si asemenea sIL i se dea iiispuns i AgentieI aicl pentru neprimire,

tprecum s'atl dat si mal inainte, urmandu-se t6te prin tótìt päzirea cuviinta».

Prea Inelltate Mime, Acest vrednic de caviintä Imp'érätesc forman ìntarit pe temelia Imp& rätesculuT hat, procatohul InältimeI tale dandu.'1 la Sfanta Mitropolie, iatä so aduce Inaintea inaltel socotintI a MitrieT tale, si mai ca osebitii rivnätoare cut durere rugriciune intindern acum glasurile nóstre la pragul imp6rätesciI indurärT, prin Domnésca i prtrintésca mijlocire a inältimel tale, desteptandu-ne i mai mult intru neodihnä, din gräbirea si din cuprinderea noteI cinstiteI AghentiT, a sub numire de un Episcop se formalisesce Oster apusienesc

In patrie, i acela Intärit de protectie, si in urea intru adrtugire inältat la coa maI mare formalita a slujbelor, a privigheriT, a ptistorieI, apoI se face dame color trial aselitrI ale pämêntului intru ale legeT, fiind acésta impotrivä dupä caminele bisericescI, si se face strämutare color dato ImpärätescI branitóre pronorniI prin hatiserifurl, läsand do a lice crt intrn ale legiI, la care nu am fost atinsT nidT. inteo vreme, sri vit(lä norodul izvodire nouä si inchipuire de 'Astoria, poate si uniI din aceI prostT plagan, alunecandu-se, sä se intimple prigonire i tulburare. Dar Ore nu este de luat aminte si de socotit araarea ce face DaninéluT Aghentul prin o particularnicä scrisóre a Dumisale cilträ Preosfintitul Metropolit, care s'ail pus inaintea Inalte socotintl a IniiltimeI tale, cum cg sunt patru-lecI mii sutlete, alduituiti in sistema credintel apusienescl locuitorY In Moldova, cand apoI acest num6r intru ad4ugire sporind si pro laugh' preotif lor se va intrtri i pästoriti izvodit din nou, si se vor imputernici i ca protoctia Aglientiel, de °data acum intro cele bisericesel, aft dre 2bIL se vor lipi c 8c nadAjduiaseei 9i ntru cele politicesof pi sh pér(la eredinta cea pravoslavnica i dominaneci(?) a sa covarsire din vechiil

De aceasta suntem bine nridajduitT, c1 nu numaI nezmintite so vor päzi pronomiile, care proa puternica hritnitórea nóstra Impbrätie ni-art däruit din vechime, dar incA si a ne päzi Mtn]. ocrotire, cticI de obstie, este neprimitä cea mal putinti sedere i numirea until asemenea Episcop, avand apusieniT preotiI lor, capelole cele prin vole si sloboijenia ocrtrmuirel päinéntescI, precum ail i PravoslavniciI In staturile Europa, fruit nicI o zmintire a color invechite legiuirI crttre dansiI, dar nicl o adäugire, i ac6strt sedere de dot

anI acum a acestra numit de dènsil Episcop, pe carel insusl firmanul Imp6rätesc ce Ii are in minele sale, niel de cum nu-1 -numesce Episcop, de cat: eFilip Paroni bisericesc trecaor pentru a sale trebuintI» sä contenéscii, ca ridice ca mergerea sa intru ale sale, neodittna ce ati pricinuit unuI norod,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

519

aveaü itmase In I3asarabia 1 Aceste ayer' le conservarä monastirile din Moldova pänd dupä 1861, dupà secularisarea averilor monastirescI de statul moldav.

La sbucnirea Eteriel, prelatiI bisericei moldovene se arkarà dintr'Intéhl neravorabill mi§cAreY. Mal apol Veniamin se vëdu silit, sub amenintarea lui Ipsilanti, de a bine-cuvinta o§tirea injghebatä de el, ba inca de a oferi un Go§tén inarmat cu spesele tul» §i a contribui §i Cu bani. Nu tärliti Insä. Veniamin simti greOla i atunci se retrase In Basarabia, la Colincäutl.

Episcopul de Boman Gherasim, pretextänd ca e bolnav *i are nevoie de a se cauta peste hotar, se retrase la Cernäuti, läsAnd locotiitor pe omul sea' de incredere Metetie. Cänd Turcil isgonira pre Eteri§t1, dupä bataia de la SculenY, Pava comandant räcu contra dreptuluI tèrel Cu de la el putere, episcop

la Roman, pre oträdätorul» Meletie. Acesta fu hirotonit Episcop la Tirnova, 'in Bulgaria, de trei Episcopl strèinï. Dupä terminarea resmeritel §i revenirea guvernulul romänesc In Moldova, Meletie fu isgonit care are de cea inda' niìngìuiero, slobolenia legeT prin ocrotirea el din parten proa puternicel si heanit6ret ìrnpriI, ca sa sciiprim de grija tulburriril obstesd îritnu acest dogmaticesc punct, prectim ins4sT Malta invelepciune a lli-trieT tale 1820. cu ochiT ce' OtrunTétorl o privesce. Al InAltimeT tale smeritl caträ' llumneMi ruggtorl Veniamin Xitropolitul Moldova. Gherasim Episcopul Romanului, Meletie Episcopul HusuluT, Al S'ardid Nictarie, Griqoriii Iriopoleos, Inochentie Iliopoleos, Daniil Arhimandr, al Hanquia, al Mon'astirei Galata Archimandr. Partenie, Iosif Archimanclr. Frumósa, .Grigorie Arhimandr. 8f. Sava, llarie Arhimandr. i Starif Sfintelor Monastiri Yeamtul i Secul, Timoteiti Archimandrit fi Starit Sf Monastirei Slatina. : Constantin Bals Logofit, Iordache Canta Logofirt, GriProa plecate gorie Sturdza Logofirt, Dimitrie Sturdza vel LogoPt, Iordache Roset vel Vistier, Waducanu .Roset [laman, Ralet vel Vornic, Vasile Roset Hatman, Constantin Catarqiu vel Vornic, Grigore Ghica Vornic, Iancul Miclescul Vornic, Sturciza Vornic, Alecu Canta vel Vornic, Dracachi Roset vel Vornic, '(Y/ban Negel Vornic.

Mai urrnézil Inca alte 15 subscrieff nedescifrabile ale boerilor. Uricar, tomul XIV-a. istor. Mitrop. 1a9I, pag 59.

1. Vecji Acta]. No. LXXXIV din Istoria MetropolieT Moldovel, de Erbicoanu, pag. 90.

www.dacoromanica.ro

520

V. A. URECHIÀ

din scaun i Cu marl ocarl fäcut argos 1 Gherasim persecutä grozav pre trädätorul sèfi aluda». Despre tòte aceste evenimente din Biserica Moldovei, sub Eterie, vom avea a mal aminti i mai departe.

Vornicul Mihail Sturdza este sub M. Sutul «curator al scellelor publica si al seminarulul de la Socola». Asa II intitulea. Arhimandritul I,eon Asaki in dedicatiunea ce-1 face de opera tradusà de el Bordeiul indianesc". Inspirator al acestui curator" al scàlelor este insä G. Asaki i protectorul lor re'mane Mitropolitul Veniamin Costache. G. Asaki, la examenul clasel sale de matematicl, din 18 Iunie 1818, probase ce se putea astepta de la el. Mitropolitul ascultä decl de sfaturile lul i reformä seminarul de la Socola In 1820 2. Pentru acéstä sc615,, G. Asaki cälätori In Ardeal i aduse cu el incä profesorl, intre carl vom aminti pe cunoscutul Fabian Vasile sal Bob, pe Dr. Vasile

Pop, care deveni apol directorul seminarului, pe loan Costea, care preda retorica i poetica, si pe loan Manfi, profesor de gramaticd romdnd

Predarea acestei materiI devine pe Ord gioa o preocupatiune a WI G. Asaki. Tatii-soRi Leon, pe curatorul sc6lelor Mihai Sturdza, de sigur dupd indemnul lui George Asaki, il numia : «al bunelor invëtetturi fi al Umbel Daco-romane ales protector» 2.

Ca un fel de protestare a ddscdlimei grecescl socotim a fi tiparirea, la IasI, tot in anul in care G. Asaki repurta frum6sele succese Cu clasa lui de inginerie, a aritmeticei lui Gobde13. Era totusl neputincilisä acéstä incordare de puterl a däscälimei grecesci, sä opréscä miscarea culturala romänä., care in Moldova numera bärbati ca cel duoi Asaki, Beldiman, tenërul Seulescu i profesorh adusf din Ardeal. Sub influenta acestei miscdri se mal imbunätätesc chiar si scolile

grecescI, cad aü mal rëmas in Moldova. Se introduce in unele din aceste scoll metoda lancastricä, metoda disd rnutuald. O anume scòld preparandà exista in Iasi, in care se inveta «metoda mutualä», cum se póte vedea din facsimilele dupd diploma liberatä de la acea scelä in Octombrie 1820', diploma acordänd dreptul de «Inv6tAtor». Acéstä scòlä norrnald este sub Eforia Mitropolitului Veniamin, care si el semnézA diploma. Inveldtorul acestei rnet6de este Cleobul, Ve41 llelhisedee : Cronica Episcopiel. Roman, p ig. 188.

Yell' Istoria seolelor de V. A. Urechhl. I, pag. 108. Dedieatiunea (BordeiuluI indianesc,. Yell facsirnilea.

www.dacoromanica.ro

521

ISTORIA ROMANILOR

umembru corespondinte al societatel din Paris pentru imbunatatirea inv6taturei elementare 1 Cea maI mare glorie a lui G. Asaki este directiunea latina ce da cultureI nationale. El care organisi in 1816, Cu spesele sale, un teatru de societate in salemele Hatmanului C. Ghica ; el care lauda pe fiii §i flicele de boeri, pentru : (In un timp de avilire, pe ca.nd limba cea romana, Din palaturi interita, se vorbia numaI la stanä, NobilI voi, de neam si cuget, sfaramand a sale faro, Vorbit-ati intêiti c'aceia ce ne dati pana si miere .

.

. ;»

El punea §i pe tata-sòù, Leon, sa scrie in 1820 ca : «Ins'a ghintelor Romano N'a peri faimosul nume, vorbirea d'a lor vita

Infloriva 'n tort lime!»

Mi§carea In directiunea latina face pe betranul arhimandrit sa afirme : «Sciut este, di timba care o vorbim secta urOit din cea latina 1. Taca traducerea diplomei:

E1, sub-scrisul invätator de met6da mutuala conduator al sailelor de metódit mutuala cate exista si cate se vor infiinta in lasI si in intr6ga Moldova, fac cunoscut, ea d. Thoodor Georgiade din Selimnos, de 26 de ani, a inv6tat pe ]Iing mine.. in mod theoretic i practic, met6da mutuala, In saga

de model si practica din Iasi, si fiind-ca a araat diligenta cuvenita, a reusit in arandouli, precum s'a dovedit din examenele partiale si generale ce a dopus. Este deci demn a organisa, a instrui si a administra sctile de felul acesta.,--26 Octombrie, 1820. (L. b. §c61eI)

G. Cleobul, membru corospondent al societatel din Paris pentru imbunatatirea instructiunei elementare. Iscalitura purtatorului acestui act: Theodor Georgiade.

(NoT, cari, prin ordin in scris domnesc, la 6 Martie am fost oranduitl Efori ai sc6le1or de nietóda mutual din Moldova, existente si cate se vor infinta, vi5dënd rarirturia din fa tri a Dumnelui invlatoriulul George Cleobul, incredintandu-ne despre acésta din examenele general°, ce a depus inaintea N6stra, o aprobam si o intarim cu propria n6st it sub-semnare i en sigilittl: DumnéluI din frita, Theodor Georgiade, esto demn a organisl, a instrui si a administra ca fotos sctile de felul acesta., (L. S. Motrop. ) reniamin. Mitropolitul

www.dacoromanica.ro

522

V. A. URECHIA

intru o epohi Cu acea italiand , franked, spaniold si portogezet, cart sunt add-fa cele me 1nv4ate si armoniése limbi a Europa.» ESte de constatat, ca plecand de la acestä afirmare a latinitätel neistre, miparea culturala de la 1819-1821, dä dovadä de o perfecta intelegere a directiunei, in care limba romanésca urméza a fi cultivata ca sä se arete vrednicá de al el puternic isvor, ce p6te a o add pa, ca sá crésca la inältimea infloritelor sale surori 1. Cum voia generatiunea de la 1820 din Moldova, sa fie cultivata limba rumanésca

«Cuvintele ce ne lipsesc, seati nu sunt legiuite ale nóstre, am cercat de a le imprumuta de la maica limbel nóstre §i a le alcatui dupti haractirul ei, iar unele in minte a le innoi din cartile cele vechI a Romanilor». Mal cuminte filolog roman decal Leon Asaki, (respective G. Asaki) nu cunosc in timpul de care ne ocupam. Sofla limbistica moldovéna

nu papsce Cu violenta neologistica, a literatilor de preste inunti : ea va imprumula de la latina cuvintele ce ne lipsesc, cad ar fi legiuite

ale nástre. Apoi cuvintelor introduse Asaki le va da «haractirul» Umbel' romane. Ceea ce e §i mai bine, se vor relua din cärtile vechl romanesct cuvintele uitate acum, dar utile limbei romane. Vocabulariul ce anexézä Leon Asaki la finea cartel sale mat sus laudata 2 ne a conservat in cat-va istoria nascerel in limba romanesa, a multora din cuvintele, constituind stratul nod din limbO'. Evolutiunea linibei romane se face sinchronice cu revolutiunea poUtica a pandurilor lui Tudor. Mimed in politicä., terile neostre luptara contra Fanariotilor, literatura nu remane mal indarat. Jalnica Tragodie a lui Beldiman represinta lupta in amendoue fasele : politica §i literara.

Intre '1819-1821 nu se scie ce devine clasa de matemateci, a tut Gh. Asaki. E probabil, c,a odata incercarea facuta de Asaki §i dupa ce probä posibilitatea invetäturel matematecitor in limba romanésca, el nu mai putu continua a da teeth-1111, cu gat mal mutt, ca in 1819 §i 20, este ocupat impretinä. cu Mitropolitul Veniamin, cu reorganisarea seminaruluI de la Socola. Se scie cà Asaki caletori in 1820 in Ardeal,

de unde aduse nol profesorf pentru Loon Asaki in timpul cat fu in pribegire la Colincfiuti, ìtìtinutul HotinuluI, impreunä cu Mitropolitul Veniamin, pe timpul Eteriel, a VedI PrefatA la el Bordeiul Indianesc», tradaeore de Arhim. Leon Asaki. Exemplaral metí din e Bordeiul in,1iene8c2. a apartinut la Mihaiìí Sturza

Vv. Pe se6rta de pele a cärvii se verle numele Mad Sturdza Vv. Cartea am dAruit-o BiblioteceI

www.dacoromanica.ro

523

ISTORIA ROMINTILOR

tradus «Biblioteca istoriei bisericescl» de Arhimandritul Filaret, dupa editiunea de la 1819, din Petersburg I. Nu vom reveni aci asupra bibliografiel moldovene, din Domnia lul Mihaiü Sutu, cad' am fäcut'o °data cu a celor-l-alte provincif romá' ne,

la Domnia lui Caragia. Putin am avea de 4is, pe langa acésta, dupa ce vëçluram in istoria Domniel lui Scarlat Calimah, cat de putin se cheltuia din budgetul Orel, pentru cultura publicä. Din un venit de 1376808 leY se cheltui sub Scarlat Calimah 3000 lei, un dar pentru dascalul Gheorghe, insa i acestia ca sä.-1" due& la scála din Constantinopole ; 1000 lef dap' dascaluluf filosof Govdela, pentru tipärirea unel aritmetice, impreuna ca Aga Dumitrache Ladache. Mai adaogim 180 de lei dap la trel ncenicI din sc61ä i iatä tot ce sub Domnia anterieorä

se Meuse din budgetul Statulul, pentru cultura publicä

2

In Administratiune sub Mihaia Sutu, nu gasim nici o schimbare. Aceleas1 organe administrative ca in trecut i aceleasI abuzuri. In Justitie in Noembre 1819 se presinta noului Domn o anafora, rèspunOnd la idula domnésca a aceluias Domnitor, din 29 Octombre. Mihahl Sutu intrebase Divanul «asupra pravilelor, de pe care se o3armuesce Ora acésta, a obiceiurilor ce sunt, afara de pravilile impiirätescl si deacä ar avea mal puternicá lucrare acestea decat pravilele si asupra urmarilor judeckorescfn. Boerif spre rèspuns, fac istoria legislatiunef moldovene, sub Alexandru cel Bun si Vasile Lupu i arata cum s'ail procedat pentru redactarea ultimuluf codice a luf Scarlat Calimah, (Biblioteca IstorieI BisericescI2, spre folosul tinerilor, ce se invata pe la c(51e duhovnicescI, de Prea cuviosul Arhimandrit Filaret, indreptata 0 a doua dra tiparita in St. Petersburg 1819, iara ¡team matata pro limba romftnósca, spre acela falos, tinerilor Roman): ce se lily* pro la seminarile clericescl,

sfintindu-se a fi slajitorI Bisericet S'aii ostenit la acest hiera Prea cuvio0a Sa Leon Aeaki, Arhimandritul MitropolieI MoldoveI, pro nenorocita epoha a Daco-VlachieI, in pribegirea cea de ob0e, §i cu Inalt Proa sfintitul Veniamin Costachi, Mitropolitul MoldoveI, in satul Oolinchutii, tinutul Hotinulta, la anal 1821. Maree Postelnic Alexandra Beldiman publica, la Buda, in 1820 Tragodia luI Orest, acum tntéla talmacita din limba frantogsca in cea ronianésca. Opera acésta este &Math' de Zaharia Carcalechi, cum probéza scrisórea lul de la finea volumaliiI. Na era singura incercare de traducer° de piese de teatru. Asaki representase deja pro Zaira luI Voltaire. Serdarésa Zoita (Gregolia) traduse la 1819 pro Eras!, epovestire de o tragodie pastorésea.» E o traducer° dupa alta traducer° facuta din limbd germana in cea grec6scii apla, ce a fost dat fiica doctoroluI Dimitrie Samurca§ Roxana./

www.dacoromanica.ro

524

V. A. URECHIÀ

care s'a publicat la 1817 Iulie 1. Divanul aratä ce parte s'a fäcut la redactiunea noulul codice, obiceiunlor pämèntului. Bolera cer insä ca noul Domnitor sä ränduiascä facerea unui deosebit codice pentru oränduiala judecatorésca, a unui alt codice negutitoresc (comerciale), a unul codice criminalicesc, a unuia pentru politie, *i in fine a" unui codice agronomicesc, acu alegere iar5.§1 din pravilele impèrätesci, ce se vor afla i vor avea potrivire la ace0 codicI asemenea de se vor socoti de c'ätre Inältimea Ta, sä se legiuiasca i alte orAnduell i obiceiuri... 1

1.

Precs Inaltate Ddmne

De pe a IntatimeI Tale poruncit6re t6dulä din 29 Octombre sub No. 41 adanändu-ne la sfinta Mitropolie am ascultat ca luare aminte cele ce pov6tuit de pärintésca ingrijire crttre acest norod, ne poruncescI, ea sil insciintam cu lrimurire asupra pravelilor duprt care se oartnuesce téra acésta, a obiceiurilor ce sunt afarä .de pravilele imp6rätesef i (lea acésta ar avea maï puternia lucrare decät pravilele i asupra urmrtrilor judecatorescI. Adäncimea sciintelor omenescI nu ati putut p6trunde intunericul v63urilor color mai depärtate vremI ca sä afle inceperea legiuireI unora din cele mal vestite nor6de, este dad' de

prisos pentru nol a cerca in nesciinta a multor inväluirl ce dupit vreme au

impilat Ora ac6sta, sciinta incepereI pravilelor i obiceiurilor 'Astro, ce urmänd povrttuirel istoriei pänifinteNI, ne lämarint, cä Alexandru Voevod ce ati cäscigat numire de Bun, prin a sale imbuntitätite fapte i multe facerI de bine obste§cY domnind la aniI 1401 si intelegbd nevoia intrebuintqriT pravelilor, ati cerut piavilele imp6rä'text de la AftocratoriI Paleologi, care i-att trirnes Vasilicalele si cintra aceste alegónd cate au socotit trebuincióse i potrivite vremilor de atunci, si in limba pämäntéseä tälmacindu-le a t alcUtuit o carte pravilnicesca precum istoriswe Dimitrie Cantemir Voevod ; iar in urmä, duprt trecerea de douä vécurl fericitu.1 intru pomenire Vasile Voevod ce s'f0 numit Albanezul, dintre Vasilicale alegénd, precutu se vede prin titlu cartiï i adrtogänd acele la ale luí Alexandru Voevod tipärit la anal 1646, intru care se coprinde maI multe pravili criminaliceNI i plugrtrescI, adaogändu-se si cele potrivite obiceiuri pamäntesci, iar pravill politicescI cuprind proa patine, ea° adica tre-

buinta vremilor de etanol derea. Pravila luí Alextindru Voevod nu se atla nefiind tipäritä, iar a luí Vasile Voevod era urmatä de catre giudecätorI la

intämplätórele pricinI pana la inceputul véculul trecut, precum jaras]: Cantemir ()ice, dupä vreme insä sporind numörul 6menilor, i adiiogändu se pricinilo obläduito'rel, ad intrebuintat pravilele imp6ratescI impreuna ca leguitele Nearale ale luIlitstinian si Leon, si acelor ce in urmrt al( imp6ratit,Snopsis a vasilicalilor filtra ducerea pravilelor luí Teofil Anticrisos si pe Armenopulon s'ea aleguit Hristive cuprinOtóre in deosebite pricinl pentra obiceiuri paméntescI, dintru care unele se v6d prin ispisócele vechilor Domini ce fill mal r6mas pe la uniI din stapAnitoriI mosiilor ; de pe aceste de mal' sus tiite arma hotarirele giuded'aerosol ; fiind insA di din intunocarea pravilelor acelera mi nenAsurate de sine amestecate fiind, i ca acole neobicinu te din pricina prefacerm vremilor seaii din ingaimalii incurcatii i proa putin larnuritá tAlcuirea lor, oil din lenevirea

chipurilor prin care se pot lamina pravilele, sali in sfarsit fiind alciltuite in

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

525

De sigur crt evenimentele politice n'aii dat timp pentru realisarea atator lucräri juridice. Sbucnirea Eteriei ati imprd§tiat nu tArditi boeneobicinuite, se pricinuia necurmate giudectitl, ingretterI intru hot5rirele lor, si greseli in potrivirea pravililor cu pricina ce se cerceta, ca sfat de obstie cerut de la Maria sa Scarlat Voevod, Procatohul Iniatimet tale ca s5 se alciituiascrt adunanduse din crtrtile ImperrttescI cele mat' trebuinci6se pravill i adilogilnduse obiceiurile attirn5t6re, care din yea s'aìi pazit in parniintul acesta spre sistematicésca intrupare a ramuluT pravelilor politice$01 aceste fiind cele maI trebuinci6se i maI de novae spre hotrtrirea a multar pricinI co urrazii deapurure. lar Iniiltimea sa ortindaind, s'a i alcultait condicrt politicéscI coprindiitóre tuturor pravelilor si obiceiurilor atfirnittóre la ramul pravelilor politicesci, caro socotindu-se,

publicarisindu-se la anal 1817 Idle 1 s'ai statornicit de neclintit temeiti al dreptiitilor obstesel i pravilicescI, care curg din acel linistit isvor al slavitet

ocarmuirI, co din o potrivrt dreptate dare totI supusiT inctedint6z5 si intrtresce nevratimarea si nesdruncinarea dreptatilor fiescecrtrut. A.cést5 condicii s'a tiparit

in limba grecésca, precum este sciut si inoltimel tale, dar5 fiind neaperatii trebuintil de a se tiprtri si a se publicarisi si in lamba Aloldovenése5, rug5m Po Inilltimea ta, ca sil fie poruna de a se t.pari ettt5 pAnri acum trilinticit fiind ca la jumatate si de a se arma tillmiicirea care ca neindoire va lua srivèrsirea sa, p5n5 se va tipgri acea Pentru obiceiurile paméntescI, de ati putero de pravila, si de covtlxsesc legiuirea pravilelor? se lAmuresce prin aceste do mal jos, de pro talcuirea luI Enecone in pandocte partea I, parag. 101 : cobiceiul este o dreptate, care Lira publicarisire, din obicInuinta s'a5 statornicit si prin trtcuta primire a prea Inaltel ocarnutiff, allí dobandit pravilicbscA putero in curgere de multi. anI, *incht se ca tacuta primiro a ora$enilor,. lar pravelile impiiratescI pentru deosebitele otrotescl obiceiurl a orI-crtrul mum legiuesc aceste (tom partea 2, cap. 44 lista 32) : ccele prin invechita obicInuinfl cercate si in curgere de mult

anI urmate, n'au maT putin5 putero indatoritdre decitt acole in scris cap. 46 in tillcuirea pravelilor trebue a se lua aminte la obiceiurile phmnôntulut, i la hotroirile ce de apurure s'ati dat intrit asemine pricial cap. 50 ocArrnuitorul va pilzi ceea-ce va giisi de multe orI urmrindu-se in& un loc pentru vre-o pricina, c5c1 acea de mat inainte obicInuinta i ougetare a$edat acestea trebue a se plizi si nu va arma de a se face cele peste invechita cap. 41, lista 31, parag. 1; invechita obicInuinti se tine si se prtzesce ea o pravilrt, cap. 52, lista 32, invechita obicinuinta are tArie de pravile, si pandecte, cartea I, titlul 3, cap. 33, parag. I : invechita obicInuint5 nu färrt dreptate se prtzesce ca o pravilii, i acésta este pravila ce se dice asedat4 din obiceiuri, insusi pravelile cuí dintru aka' pricin5, a5 pentru not putero incticI datoritóre, fiir5 decal pentru cuí sunt primite de pe judecata unul noam dreptate, asa dar si acole de cutre un neant ca tAcere f5r5 vre-o scris6re ciicI nu. este nicI o deosebire daca un primite vor fi indatoritóre pentra nearn va fi arkat vointa sa prin obM totT' $sca hotrtrire. semi prin insusT lucrurI fapte, pentru aceea f6rte cu drept este primita si aceea adec5 cum et pravelile cad din lucr5t6re puterea lor, nu numal prin hotarirea legiuitoruluT, dar si prin neobicInuinta ca tacuta primire a tuturor. Dintru aceste vederat se intelege, cil obiceiurile pämAntescI se legiuesc de insusI datitoriT pravililor a fi mai

www.dacoromanica.ro

526

V. A. URECHIÀ

rimea din Ia0 i ori-ce lucrare s'ar fi fost inceput in sensul anaforalel a rdmas baltä 1. putornice decat- insid pravilele, si ct prin acole orI se intäresc senil se obärä pravilele ce mi var fi potrivite cu stärile de imprejur a vre-und nearn ; decI nu riimfine mndoialuí, c In ori care pricinil intämpland.u-se a fi pravila ca deosebire de pitméntescul obiceiii, acesta negresit se envine a se urma acum, insii fiind-cii, t6te obiceiurile ce se cuvin ramulul pravelilor politicescI, s 'ail asedat in randuiala pravelilor pomenitd condice politicescI, nu mal* rämane afarli

de coprinderea acestei condicI, vre-un obiceiä seaä pravilä ce se envine a se aseda intru acest ram pravilicesc. cLa intrebarea ce ni se face asupra Tänduelelor judecatorescI, faceni datornica nósträ arätare, clí aceste oranduelI, premia' i alte rainuri a Intregil sistemil pravelilor nu asedat, niel. se °avino a se aseda in condica politic6scri, fijad legiuiroa lor cu privire cäträ deosebite pricini, prectim si noródele cele mal politice ati alcìítuit fiesce-care ram pravilicesc in deosebire ; rämäne ded, ca bine-voind Inältimea ta, de pe cum si in hrisovul intiiritori6 condiceI politiceset se cupriude pentr u orilnduiala judeciitoréscii, condica negutitor6scii, condica criminalicéscA, condica politiel, si agronomicóscil se poruncesce ca sä se alcrttitiascil, cu alegere jaras)." din pravelile impe'rä.tescI, adtiogandu-se i obiceiurile

pilméntesci ce se vor atla si vor avea potrivire la aceste condid ; aseminea de se va socoti de atril Inältimea ta, sä se legiaiésel si alto orä'nduele i obiceiurl, premiin si la 1815 Martie 28 s'ad Upara n4ce ponturl cupriruja6re, pentru avaeturile dreptätilor i indatoririlor a unora boeri. Prea Inältate Mune, aceste fiind cele mal potrivite i mal adevérate arättid la intrebärile ce de d'are Iniatimea ta ni s'ail %cut, nu lipsim dupii poruncii a face datornica n6strä insciintare.-1819 Noembrie.

t. Däm In nota o hotiírire a liii M. Sutu bite° afacere de hotitrnicie, mili si o sentintä a acestuiasI Doma in procesal dintre nisce raaft de pe rnosit CrilesciI ca Monastirea NeamtuluI, referitóre tot la procese pentru painént.

Flot,irirea Jai Mähai Gr. Suru Folla prin care se osindesce pe Petrea Cernat fost hotarnic. Nol Mihail Grigorie Stipi Fv. Cu Hila LO Damneçlert, Doran Ora Moldova. infätisandu-se inaintea Domnid mele i a tot Sfatul, Dumn6111I Sardariul de la Bältatl, am intrat insumI Domnia mea in Vasilie Tuduri, ca cercetarea pricinel, i cate prin anaforaoa acésta a DoninieI sale velitilor boerl ni s'el arätat, cercetandu-le una cate una, am gä'sit fapta ac6sta en total nelegiuitä,

si impotriva buniI cuviinte, atilt despre pärii, cat i despre hotarnicI, carde ati urmat lmpotriva obiceiurilor i datorid sale. Drept aceea, judecand improung ea tot Sfatul nostru, hotarim si osinrlim, intelil pe acel Potrea Cernat, ce ail

fost hotarnic, pelara armaren sa acésta, spre veghgrea qi a altor asemenea urmiltori

hotarnicI, sil pliltéscii jäluitoruluI Sudar tot pretul caselor sale i a tuturor color-l-alto acareturI si lucrad ce ail mai avut la aseijarea sa ; al 2-lea, pe pilritI

faca casele si t6te cele-l-alte binado ce ail fost acolo, ca tátii cheltuiala

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMINILOR

527

In finante M. Sutu a dat diverse decrete nu pentru a u§ura birurile, ci din contra. Une

mesurt ale noului Domn sunt cu totul

lor, intocmaI dupá cum ail fost si tot la acelas loe ande le-ail avut i mat striptnit. nainte, srápinind si drepte pártile sale, duprt cum din vechiti lar pentru pártile ce in vremea fericituld intru pomenire Domuul Alexandru Constandin Mortiz Voevod, le-ail rescump6rat ptritil, dupa jurittantul ce ar fi sivirsit atuncea, fiind-cá grdarul ail ariitat, c in urmrt iar fi dovedit opiorki, hotártni, ca prin cartea Domniel mele sil se hotáraseá un boeriil cercetatoriii

dimpreunil si cut un credincios al nostru, ca sá fad' cercetare prin carte de brástem la fata loculul si srt dovedéscrt doacii pirttiI in sciintil ati jurat, dupil cum ail pus inainte Serdarttl ski nit ? i dupil cercetarea ce vor face, si dovada ce ne vor aduce, vom dasi pentru acole rescumpNtilturI cea desävirsit hotarire. Dumnélui vol Logof6t prin Dumn6luI vel Vornic de apro4I sii aducrt intru silvtirsire hotárirea n6strA acésta. ce o intiirim ca a DomnieI mete iscilliturii

pecete.-1820, 'tile 15.

(Iseálit) I Mihal Gr. Suful Voevod. ( L P.

)

Constantin Sutul Posielnic procitelnom.

/n anafora sunt isciuii : Veniamin Mitropolit MoldoveI, Dimitrie Sturza vol Logof6t, Dintitrachi Ralet vol Vornic, Dracachi Roset (Baston) vol Vornic, Costachi Conachi vol Vornic, Calimah vol Vornic, Alecu Cania vol Vornic. No. 156, s'ail trecut tu condica LogofetieI al doilea, Iacovachi. S'ail trecut In condica Divanulta, MateI Costin Clucer, duprt practica iscalitrt de Durnn6luI vol Logof6t, Ión Tautul Ban. Hotärire domnésea de la Domnul Mihail Supul Vodii Infiltisindu-se inaintea Doinniet mele si a tot Sfatulal rezesiI de mosia Crriescil de la tinutul Vasluiulta, ca vechilul Sfintelor lIonastirI Niamtul Seca, am intrebat pe vechilul monastirilor : de ce nu urméza invoeleI si core a o surpa ca impotrivit6re pretentit ? i spre r6spuns ne-art ar6tat un zapis veehI

de la let 7217, Februarie 17, de la un Istrate feciorul luI Popa Rider din

ca care viudo unuI Tóder Blánarulul domnesc zet Mihail, 31 pananturt din Celesci si din partea de sus si din partea do jos, cerénd ca dupä glrt3uirea aceluI zapis sa stápáltéscii, si nu dupa invoeala. Cerènd dar Domnia mea acea invoialil, ea sä o vedem i citindu-se am fólut-o sevársita la anul 1816, Mat 25, intro insu$I acest vechil al monastirilor cu rezesil. din Crilescl, cu hotrtrire, ciltrt parto s6 stiipánéscti monastirea, ar6tandu-o i in rasurI, caro invoialg vifolut mutiiritii i de Prea-Sfintitul Mitropolit al Ora, fiind asemenea scrisoare de invoialti data si 4e catre rezesi la monastire, din care cunoscéndu-se, c'd niel o parte nu póte srt se abata afara din acésta învoialui, fémáne resunat zapisul de mat sus clis din let 7217, Februario 17, si spre curmarea pricineI acestia hotarind poruncim Dumitale vol Logofiit, ca prin cartea Domniel ntele se oránduesci un boer hotarnic, ca cheltuiala monastireI, ca sii m6rgii la fata loculd si intocrnaI dupil euprinderea InvoeleI, in finta aminduror piirtilor, srt m6s6ro 34 pilménturI si in lat si in lung, dupii m6surile ce se cuprind in aces seris6re de invoialrt, i sil o stillpéscii cu potro hotare, ca sil se scie cfit loe

www.dacoromanica.ro

528

v. A. URECHIÀ

favorabile boerimei. Intre acestea este ridicarea prohibitiunei exportutu' de grdne i de vite, sub cuvOnt cä. prin exportul acesta vor Intra so olivino monastireI spre curmarea judecdtilor in pricina acésta, remaind t6te cele-l-alte hartiI atingetere partil acestia resunate. Spre a carora intocmaI armare s'ail Intarit anaforaoa acésta cu domnésca n6stra pecetie. ( L. P. ) Procit. vel LogoPt.

Prea inältate Ddmne infatisat in judecata nóstra Constantin Chiriac, Polcovnicul Vasile Cucoranu i Saya Giumeza i altI al lor rues'. de mosia Crilescil, de la tinutul Vasluiulul, cu Schimonahul Iosef, vechil sfintelor monastirI Neamtul i Somata, care pricinil cercetandu-se de catre nol, inteacest chip s'ail dovedit precum in jos aretam. Numitil rezesT a i facut aretare, cum ca numitul vechil al monastirilor

n'ar fi urmand dupä invoiala ce tnsust

savarsit cu densiI la anal 1816,

Jaiìi 25, pentru 34 pilmilntufi din numita mosie, cuprins la un zapis din 7217, Februarie 17, ca care trage monastirea, avend danie de la sevarsitul Ban Toma Cozma cu scrisorile din 1803, care scrisóre de invoiala aretand el acum, s'ati vedut iscalita de lung numitul vechil si adeverita de Proa santitul Hitropolitiri avand ac6sta cuprindere : ea pentru acel zapis din 7217, Februarie 17, a stremosuluI lor Istrati Diaconu, fecior Preotuluf T6der, ginerile Resmeritel: Brume, de 34 pämenturi, dupa coprinderea zapisuluI, cunoscandu-10 et adeverat, de bunk' voia lor nesuperatI de nimenI, ail statut la bunA invoiala si s'ad invoit ca sa dee monastirilor acele 34 ptiméntur1, pämentul de 20 pa fi latul fi de 300 pa g lungul, i pasul de :Rase palme, in jumetatea satuluI a pIrtit din

sus in capetul mo3iel din j)s despre reslrit, despre partel Oprenilor de jos, afara do vatra satulul, In care sa nu se atinga monastirile cu stapanirea, iar Pe partile sale si in stalpitura sa al t5til voia monastirile a-% face orl-ce acareturt spre vault i folosul lor si hotariturile de nril nainte vreme sit remae farii lucrare, cum pe larg arata scris6rea ; maí areténd 'numitiï raznisI si o marturie din trecutul an 1819, Eulie 23, de la Ionita Paticescul Postelnicel,

randuit de isprilvnicie pentru alegerea acelor 31 pä'in6.ntarl a sfintelor monarAiri

dupa mnvoialuí, ea mergend la fata loculal si chidinfi,nd pe numitul vechil al monastirilor ca srt merge de Lap, n'al voit, (land respuns, ca nu-1 din stalpituxa facutil mal inaintea invoelef de Lofter Severdan Vornic de pórta, care stalpiturii dupil glilsuirea invoielel remane resutlata. Vedend acea pricinuire a vechiloluI,

ail cercat ca mesura aceea stalpitura de mal: inainte,

i ail

aflat'o de 71

pameaturt, 4 pag, bez cate va livelf si curatiturI facute de rezesI In cuprinderea

acel stillpiturI, cum pre larg arate marturia;

intrebat acum pe vechilul

monastireI ce responde? si respunsul sea al fost, cd nu da nicI o pricing invoeleY, ci ma): ales se tine de invoiqla, si flint:I-ed. la Invoiala ()lc ca ail cunoscut

zapisul acel vechl de adevérat, §i zapisul serie cu tot local din tot venitul, si prin invoiala tweed' numal vatra satuluI, i pamenturile cu mesura aretatil prin invoialil, ar fi numaI din camp, si pe langa densele ar cumisce ca ati dreptate monastirile a trage ca analoghie din t6te locurile, dupa gldsuirea zapisulul vechiii, care zapis Pail aretat acum de fatd, ca veletul si luna de sus pomenita, prin care aratil acel 'strati feciorul PopeI 16der din CraescI, cii a6

www.dacoromanica.ro

iSTORIA ROMANILOt(

banI in Ora. Pentru asemenea export Domnitorul nu pune alta taxä decat vama obicinuita. M. Sulu ridica asemenea prohibitiunea de functionare a fabricelor de spirt6se, färä nici o dare catre Stat : asd fie slobod fiesce-care a '§1 face velnitä la mo0a sea ca cate caldari va voi». 0 a treia favbre fiicuta boerilor este ridicarea birului pus

asupra carciumelor de prin sate 0 de la drumurt Acest bir era destinat la plata potera0lor ce amblail pentru prinderea talharilor.

Domnitorul 4ice, la 18 Decembrie 1820, ea nu mai trebuesce asemenea

imposit aflind-ca fie§ce-care tinut are de ajuns slujitorif s'et §i mat ales ca j tôle satele aü datoria a fi cu privighere 0 a da ajutor la acest fel de 1nt6mplarT, a se prinde fäcètoril de rele, fiind i pentru folosul lor, a nu suleri jdfurf i pagubiri» I. véndut luI Tdder B1nariil domnesc, 20 OménturI partea de jos si 14 priménturI

din partea de sus, prtméntul cate 20 pasT, pasul sése palme, ca cufatiturI In partea da jos insu acel jos se vede dres, afaril de 24 painfinturI ce ail vêndut maI inainte PreotuluI Vasi'e din Craescr, i aceste, 34 OménturI ce le-ail éndut luI 'Bider Biuínariul, drept tref-r,lect de lee, sä" fie si de pometi i cu locurl de prised', i cu vadu de m6ed si de poenI si din 'dure i cu vatril de sat si din tot local ca tot venitul, iar Popa Vasile nu are trébil la aceste

fruí cat va tine in taring pämènturile, cum pe larg aratil zapisul.

Respundénd vechilul, eh' dupa' gllisuirea acestuI zapis Rti Mcut si Later Sevordan

Vornic de 'Arta, alegerea acestor pilménturI mal inainte de invoialil, pe care alegere ar cuncísce-o de bung. Asupra carora scrisorI i rgspunsurl stand noI a socoti ca luare aminte, nu gisim de cuviinuí cererea numituluI vechil ca sg se póta Intiírce la gliísuirea zapisuluI vechiti si la alegerea numitulul Vornic de Pártrs, di se sucotescI, ca Invoiala apkA pe igzesI numal din vatra satuluI, in vremo ce la acel zapis lungul pumniêntulut cat sil fie nu este argtat, i nici le apune la un loc, ce 20 pAménturI din partea de jos si 14 pilménturI din

partea de sus, iar invoiala le da la un loe arkat assume, lucru de folosul monastirilor, i aratii lungul lor de 300 pasI si dice curat, cl pe *tile sale si in stAlpitura sa, sit aibii vole monastirile a'si face ori-ce acareturI, care se Intelege färri indoialit, cui numaI in cuprinderea acelor 34 pAmsènturI, arkate ca mèsurile lor In lung si In lat, iar nu sä se intindti maI mult, i cit hotiíriturile

de maI inainte sui Amite fäT1 lacrare; lug numitul vechil al mcinastirilor arkilndu-se nemultrimit ca socotin¡a nástril, ri5mane cea desrtvtrsitil hot'artre a

se da de ciare nältimea ta.-1820, Februarie 6. AI Iniiltimel tale, Proa plecate slugl (IsealitI) Dimitrie Sturza .vel Logoftt, Dimitrie Ralet vel Torio, Constantin Catargiu Vomit, Drachachi Roset vet Vornic, Costachi Conachi Fornic, Calimach vel Irornic, Alecu Canta

vel Vornic, Ilie _Haan vel Ban. 1.

Li) Mihail Grigorie Sufis Voevocl, cu macs hit Dumneçleil Doran Ora Moldovet.

Din césul ce Dumnezeiasa pronie all bine-voit de ne-am suit la Domnescul Scaun al acestil de Dumnedeil pitzitit crescinéscii Ora a MoldoveI, dintru Morin Romani or de A. V. Ureehia.

SEcOLCIL

www.dacoromanica.ro

XII.-35.

taj

tr. A. URECIIII

Po§lina vadrdritulut de vil, goVina oilor, po§lina disetinet stupilor *i a rtandtorilor i OM lunga chirield de birurl din domniile anterióre continua a functiona in Mold ova sub M. Sutu, cu atdt mat violent, cu cat favorurile §i scaderile fäcute boerimet ocazionara Ore-care gol in veniturile Domnitorulut i acest gol trebuia acum sa-1 implinésca treptele desmo*tenite. IlètrAmu' Dräghiel, adesea blAnd pentru unit Domnt fanariott, nu p6te sä nu recunelsca, a oguvernul lut Sutu, de la inceput pana 'n urma, n'a infäli§at alta t6rel decAt abuzuri ; planul acestut » Dräghict aduce insa o instdpAnitor a fost croit pe desbracat imformatiune curiAsa : M. Sutu rdsvratea satele, prin ispravnict greet, asupra proprietarilor. Nu era M. Sutu un protector al téränimel ci o impingea la résviatire, ca sa aibd ocaziune de a lita de fie-care jalba

o taxa de 4 rubie'e turceset. Dar Domnitorul se juca cu focul. Deja am vdOut cum la inceputul secol. al XIX-lea tesränimea moldovéna era agitatti contra mo§ierilor, in cAt Mitropolitul Veniamin scria tut Melinescu, trimisul Orel la Petersburg, acelilg c6s cunoscéndu-ne si obstesc plirinte, tot scoposul si cugetul nostru ail fost, este si va fi a depgrta cele de supi5rare si pNgubire de asupra fiesce-cgreia, stilei ce se afIN petrecôtóre spre tndemAnarea fiesce-cAreia. Land dar aminte si pentru slobodenia alisverisuluI ce ati avut cu trecerea si vinlarea vitelor

si a ptiniI si altor productuff peste hotar, cLi care se inlesnea t6te stiírile Intôiil, al donee, al treilea, si tot norodul de obstie la petrecerea sa ca intrarea banilor In Ora, care de la o vreme nu ca drept cuvônt poprindu-se, s'art

cunoscut simtitóre struncinare la OM obstia ; pentra aceia, ca bunri luare aminte socotim, ca acea poprire ail fost fiíra cuvént ; hotartm ca de acurn inainte, precum din vechin s'ail urrnat, asemenea Wit' urmeze alesverisul de obste cu WA slobo-

lenia peste hotar a vitelor, orI de ce feliti, si a pâneT, si a altor producturT, care vor fi peste trebuinta Orel', MI de nicI o dare alta, decat numaí vania obidnuita. Asisderea si pentru velnite, larrisI des6vNrsit incredintrIndu-no ca mai inainte ail fost volnicT fies-cine a face pe mosia sa ca côte aldiírl ail voit, Mfg a fi supusrí sub nicI o dare, lacrand pfinea ce era do prisos, cii care iarNsT nu putin alisviris se Wee intre norod, si mal ales 11 destepta la lucrarea pNmôntulta, iar de la o vreme si asupra velnitelor puindu-se platrt, ail dat pricin4 de contenire si acestuI alisveris. Pentru care asemeneaubotarim, ca si acéstä dare a velnitilor si se rAdice cut totul si sN fie slobod fiesce-care a'sI face velnitti pe mosia sa, cu cal° eilldari va voi, fNrA a fi supusX la vre-o dare, precum s'ail urmat din vecbiil. Am maI luat séma Domnia mea, eN de la o vrerne s'atl obicInuit a se lua ca un bir si de la crtisincle de prin sato si de la drumurI sub cuvént pentrn plata potirasilor ce 'timbre' pentru prinderea fácitorilor de role Wheel, dar fiind cii si acéstA dare este MI cuvênt, fiind-crt fiesce-care tinut are de ajuns slujitoriI s'el, si ma' ales a si We satele ail datorio a fi ca privighere si a da ajutorití la acest feliii de inttimpläfi a se prinde pe fiícgtoriI de role fiind si pentru folosul lar a nu suferi jacuri si pAgabirI, hotiírtm, ca si ac6sta dare a crasmelor ca total srt lipséscil. Dreptaceea aoestea de mal sus ar'ôtate, botilrirea ce facem, cunosandu-se de ciare Domniea

www.dacoromanica.ro

1STORIA ROMINILOR

531

cä este temere de o réscéla teränescä, dupg aduhul frantuzescn. Acea rèsc6lä se putu potoli inainte de sbucnire prin faptul inträrel in Ora a muscalilor, la 1806. Acum agitatiunea intre terarri cresce din nott §i la Iasi ea se manifestä sub forma de anti-semitism. «In térO, çliceDräghici, atatea résculari aú pricinuit, de null putearl cäuta ámenii interesul plugärier pe la movil, flind-cd locuitorii amble, desmetici din

loe in loe vi drumurile se Ampluse de (Salem vi ulitele oravului de sOteni.» Atancl MihaI Sutu ja mesur1 de strins6re asupra Oranilor, punend in lucrare falanga. Mivcarea contra evreilor fu innäbuvitä, prin mesurile politienescI a lui Aga vi dupä, notele consulilor, Cunoscutul Duca venit din Bucuresci in interesul eteriei, este acusat de Drlighicl

cä a fost intetitorul in Iavi in contra evreilor. Ca vi in Ora rumanéscO, M. Sutu inmultesce därile. Pe mazili nemultämesce prin taxa de 10 lei ce le lua obligändu-I a-vi reinnoi cartile. Ca vi la Bucuresci, se fäcea chiar o multime de noi mazill, pe bani, 0:land de carte fie-care ale 50-100 leí. Un milion adunä Sutu, numai din asernenea condeid. Rusumaturile le-ail suit la preturl fórte mad, afarà de poste, care le-a LW asupra cunoscutului Scufa, intreprinOtorul rneuzilurilor vi din téra rumänésca. Era un interes ai Eteriei sä aibd la mäná mijlòcele de comunicatiune. Se scie cl târçiiil Scufa, dupd evirea din térä a lui M. Sot'', aü dus toti call' din menziL in Basarabia vi 'f-a vindut in propriul séü castig. Edilit ate. Nu ajungea ingenunchierea te'rei prin birurl; rnai continua a se ivi icl colea in térä b6la ciumei. Dupä Monitorul Universal trances, vestea despre sbucnirea din no a acestel epidemii, uu era totuvI intemeiatä pe adever. «Se asigurä ca ciuma nu extstä acolo, dar negutätorii din Moldova ca sä impedice exportarea vinurilor i arendaviI carantinelor ca sä cavtige han', fac tot ce pot ca sä declare guvernul de la lavI, a in adevër exista ciuma». «Monitorul Universal» de la 17 Noembrie 1819, ca data din Viena de 5 Noembrie, adaogd asemenea: ((Se pune iavl in indoialä existenta ciumeI in Moldova, punèndu-o mea bine incuviintatA, prin acest al nostru Domnesc hrisov hotiírlm i intrtrim,

ca de aeum inainte intocmg §i pe deplin s4 se urmeze, precum maI sus se

aratii; care hrisov s'a.ti intilrit §i eu a N6strri, domnéseil isciuituril i pecete. 1820, Decembrie 18. Mihail Grigorie Sntu Voevocl.

1. alonitear Universel» 293 din 20 Octwarie 1819, corespondentii din Viena de la 8 Octorare.

www.dacoromanica.ro

532

V. A URECHIÀ

pe contul intreprinletorilor de carantini moldovenescf, care -deja de

mal multe orl aü pus In circulatie asemenea sciri in interesul lor particular». cu tòte acesiea se seria din Viena aceluia0 Monitor, ca numaI In ora§ul Boto.ani in timp de o luna atii murit 00.000 de enneni. Exagerata cifra ne ;iratfi ca In adevdr se exagera in'inderea epidemlel, din

interese diterite, intre care cele denuntate mal sus. Din partea guvernuluI tul M. *utu se ian certe mesurl higienice, dar preocupatiunile de acésta bólä nu se ved a fi fost a§a de marl ca sub anteriára domnie. S'ad trimes ponturi, adica instructiuni, pe la tinuturi, iar In 4 Octombrie '1819 Domnitorul serie lut Aga Gheorghe Buhu anumita portmcd 1

Ca *i in Ora rumanéscä, asemenea in Ia§I consulul rusesc era omnipotent. In contra lui Pini pe care '1-am aflat la BucnrescI sub Domniile din urmä, se indreptaii reclamatiunele secrete ale bunilor Romani. In ne-putintâ de a reclama fati contra lul se tipareaff ano nime panflete §i se Impr4tiall 'satire manuscripte, tóte declarand pe acest consul de sorgintea relelor. «Acest Infect abord al furiilor, Oicea de el un panflet tiparit, acesta lepädatura a tartarulul, ocara flintelor pämèntesci, 'phimera. Infioratóre, sfinx otravitor, demon insufletit, viclenie lmbracata In corp, hidra cea cu multe capete, ciuma cea gro-

zas* monstru destigurat al iazmelor, scarbos intru táte, sufletul cel mal negra, cel nelnilostiv de omenire, dracul negru, schelet de Ose, 1. Nol

Griyorie SutuVoevoi, cu mila lut Dumnelerc Domn tëret Moldovel

Cinstit credincios boIeriul DomnieI mole, Durnnéta Gheorghie Buhus biv vel Ag4, lnsciintilndu-ne c molipsirea inca s'aii mai intins in satele Ondule

CarligiltureT, si cri cele spre curatenie nu s'ar fi fdand in rinduiala ce se cuvine i ca silint1i, scriem i poruncitn Dumitale, ea srt imbräVosed lucrarea intru inImpinarea neintindereI mal mult a b6leI i curAtirea de isprard a satelor molipsite, precum i paza color curate, intArim spre a se arma intru tóte de a da scire boIerilor nostri Caimacard, cuprinse cu lìlmuriri prin ponturne trimise la diregraoria tinutuluI. Silindu-te in tot chipul fgrA, erutare de ostenélli, de a curNti numai decht molipsirea din tintanl Cùrligìíturei, care o cerera de la Durnnéta neapftat, spre a Ball norodul de plitimire, ì vorn cun6sce ea osebire sirguinta Dumitale intru aeòsta. Precum i dimpotriv4 mai viindu-ne sciint4 de purthrI intra sliThiciune si nesilintg, mal' ales do voin veden necontenirea i intinderea rului, veI fi supus sub grea féspundere. 1819, Octombrie 4. Procito4 liatman. i

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

533

satana inveninat, ciclop -sangeros, lipitóre nesatiósä, drac varsätor de sange, neomenos sugdtor l'ara set de sangele .nenorocitilor Decl, fäntanä infecta de nelegiuire, fiara spalmantatóre de neomenire . . . acesta-I Pini cel blästemat de Dumneletin. Asemenea calificative le capata Pini de la nenorocitiI Daci, cae' «Nenorocita Dacia catre lumea de sub.. ¡Ore», adresa tanguirile sale. Ce se imputa luI Pini ? Aoest l'ara consciinta, Ideas el demonilor, indata ce a venit, tritelegandu se cu Domnil, nu §i-a mal amintit de loe ateul nicl de DumneçIeff, si niel ingrozindu-se de rIisbunarea Sa, s'a ardtat uonsilier

inrèutätit la tot felul de abuzurl, inventator de birurl, bantuitor si catre cel bogatt si catre cel caree!. A sem6nat intriga §i intre top dihonii, si tu totl se pórtd insultätor, a permis birurl nes.uferite fórte grele, lar de perceptorï a recomandat pe ceI mai conrupy si neomenost Apot Cu contributiuni, därI, furturl, angaril §i altele, a ingreuiat multimea neincetat. Deacä cine-va privind neomenósa tiranie ar fi pronuntat un mic cuv6nt, miscat de umanitate, acela era .calificat de revolutionar, perturbätor de liniste publica. §i se temea de calomnil,

condamnärl §i curse. De aceea se schingiuiail, se j'afuiad infricosat nenorocitit locuitorl si se tiranisad intr'un chip neauçlit si neexprimabil cu o tiranie inspäimintät6re si nu indräsnßil sá (pea' macar un cuvént,

pentru cá erail ìnchi1., batuti si strivitl pentra bir si veniturl de lux pretindead de la cei lipsitl. Pe 110 Il ingropad in ghiata, pe altil ti aruncad la intuneric, altora le dad nemilos fum, in fine ii legad in mod barbar si le curgead numai lacrimile ca la pescI, o! Dumnegente ! privind la copiil lor cum maread de Mine I Nenorocitil plangènd alergad la judecati, stätead inaintea ferestrelor luf strigand de mizerie, dar erail gonitl si urgisiy ca rel si nesupusI ; multl inca erad crunt batuy si schingiuitl ; calcare in picióre a tot ce era bun si OCA rarä

de legea, tótä inoverea porta numele de conventie. Institutia juratilor, noudle hotefirI. aì pri.mit mil de forme sub multe pretexte. Pentru tot abusul, pentru tóta nelegiuirea se pronunta numele sfant al consululut ; cu numele luI, desi existail judeeätorl, deosebea pe cei straini de cei localnici. Tóte functiunele se dädead dupä vointa lui si dupa porunea sa, celui ce (ladea mal mult ; de era si cu rea reputatie, era insa pretera ort-cui, fie nobil orl cinstit. Adapost netulburat a fost de hoy, de lalhari si de rapitort. A prig apdrätor nemilostivilor mancatorl de s'arad. Exilari de boerl, batjocurt asupra celor onestl. La judecatI ?

Porunci de mituiri grase ca conruptiune ; catre toti ca dispret rusinos, atará de cel din Curte ; dejucari celor nobill, batjocurl celor Varan!. Top' de t6te gradele inaintea tal oled cu capetele deseoperite.

www.dacoromanica.ro

534

V. A. URECH1A.

Un tiran mal brutal n'a v'acjut Etiopia §i nicl Dacia un tiran mai despotic ! Acela care a parvenit la MAW rëutate nedescrisä, in cat manevra in mod barbar cu Domnitoril nWri, ruina desävär§itä a prerogativelor n6stre, privea cu pläcere despoerea nbsträ. desèvérOtä» 1 De sigur ca. M. Sulu era pentru malt in jaluirea §i ingenunchiarea

MoldoveI, dar de asemenea situatiunea istorica are a constitui respung6tori mat intéid pre Consulul Pinis §i apoi §i oligarhia beeréscä, care era «dicta de toper» in manila ambelor acelor nelärmuriti administratori ai Orel. Mata avern de spus despra Domilia luí Mihal Suttrin Moldova? Evident ea nu, cäci ne mal rèmäne a studia in un urriator velum mirarea Eteriel sub acela§i Domnitor.

414 FINEA VOLUMULUI XII )44-

1. Hurmuzaki Supl. I, vol. IV.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII A TOMULU1 XII Pagina

1

Catre lector

CAP. I. C6rta la Constantinopole intre Párta i Strogonoff pentru Caragea i numirel alttif Doma. Al. N. Sutu impus de Turcia. Nou6 pretentiune a RusieI. Interegn la BucurescI. Boeril Orel. «Boeril OtcarmuitorI). Caimacamia luI Al. N. Sutu. Actele er. Audienta lui Al. Sutu la Sultanul. droniteur Universelo despre acósta audienta. Von Schladen despre acestasI lucru. Preparatiuni de primire la BucurescI a nodal Dom nitor. Vamile arendate inca

7-13

din Constantinopole

CAP. II. Firmanul de numire a luI Al. N. Sutul. Nota caracteristica. A.1 2-lea firman catre cboerif Ora rumrinescï» etc. CAP. In. Sosirea luI Al. N. Sutu la BucurescI. A laittrI. Arzmagzarul boerilor de multamire pentru noul Domnitor. Noul Divan al la Al. N. Sutu. Ulterióre modificarI in Divan. Firmanul

13 16.

regulareI succesiuneI la tronurile romane a 4 familil grecescI. A ncheta

asuprit fugei lul Caragia. CAP. IV. Administratiunea Orel sub Al. N. Styli. Biserica sorginte de inavutire pentru DomnI si boeril seI. Inlocuirea Nectarie prin Dionisie Lupul. Alaiul investiturel acestuia.

Pretextul inlaturarel lul Nectarie. Opiniunea Episcopulta llarion despre corumperea Divanului. Carte deschisa la IspravnicI despre noul mitropolit. Nectarie totu.sI e miluit cu. monastirea Sadova pe viata. El nu cade de tot in desgratia luI Voda. LuI Dionisie, Al. Sutu dä' folosinta monastirilor Tismana si Dealul. Alte mij16co de luare de banI dupa la monastirI i metóce. Caluglirul Gherasie care cla biserica nu merges. EgumeniI rei adrninistratorI de monastifi. Coi trel" EpiscopI: Iosif de Argas, Galaction de Rómnic ç.i Costandie.

Destituirea acestuia cu cparetesis, de buna vols. Actele relative. Noul Episcop Gherasim Noul hrisov al privileghiilor Episcopiet de

www.dacoromanica.ro

17-21

II

V. A. IIRECHIA Pagina

Buzó i, dim 27 August 1819. Alaitil de investitura al nouluT Episcop de &Ail. Persecutiunl contra luT Constandie. Actele relative. Mittel.'

lta Iosif Episcopal de Argos. Alegerea luI Ilarion. Actele relativo. Investitu.ra lul Harlon. La 5 Februarie 1819 Domnul ordona. LogofótuluT de tóra de sus o anchetrt asupra starel monastirilor. In 1820 Domnitorul repeta ordinal de anchetare, catre Ispravniei, inso-tindu-1 si de amenintari. Amestecul DomratoruluI in afacerile bisericel i pedepsirea a doT preotl in Fehruarie .1819. Al. Sutu, dupg o lank' si in arma nemultamirilor produse, iarra pe ace): preott. Neamestecul lui Al. Sutu in procesele do divort. Actele ma): importante ale noulta Mitropolit : 1) Nizamul Mitropolitului din 1819, _prin care core Domnitorulta, ea in interesul mantuirel mitropoliel episcopielor de datora, titulara acestora sit nua aTba voTe a se imprumuta pe numele biserieelor lor. Aprobarea nizarnurilor de catre Divan si Domnitor. Comunicarea luT consulilor Austriel, FraneieT, RusieT i Prasiel, cum si impotrivirea acestor consulT. Arzmag-

zarul care P6rta, corónd aprobarea nizamulul. Sultanul da" firman de aprobare ordonand Domnitorului sit canto a usura si pe sórmanele raele. Hotrtrirea guvernulta tóref, comunicata din noil consulilor -din Bueurescl. Protestul AgentieT Austriaco. Raspunsul Logofótulta G. Filipescu, linistind pe consul)... 2) Cercrea MitropolituluT, ca se oprésca hirotoniile pe banT si ea scóla romanésea s pregiltésca pe preotl. 3) Act relativ la organisarea bisericel. 4) Desflintarea postuluT de mare Eclesiarh ca aprobarea Mitropolitulta Dionisie. 5) Toleranta religiósa. 6) Diterite privilega acordate celor ce primea religiunca ortodoxa'. 7) Hotarirea data de Sutu ea privire la furtul savórsit de un calugar grec. S) Privelegif acordate monastirilor din téra si Orient. 9) Reclamatiunea familiel Filipescu, contra relel administratil a Egan-maul Monastirel Marginera. 10) A.dministratiunea monastireT Cozia, acordata de Domnitor, EpiscopuluT de Arges. bisericeT romane Fa finea donanief luT Sutu Anexe la Capit. Bisericer sub Al. N. Su tu. Cartea euviosulta

22-75

Sterie Ieromonahul ce s'ail orAnduit egumen la monastirea Mislea din sud Prahova. Carte de ponturI data de Satu EgutnenuluT monas tireISnagov,Arhimandritul Vasilie. Numire.t Ieromonahulta Joachim

ea Egumen la biserica lsvorul Tämaduirilor din Bucuresef. Jaiba 16cuitori1or de jib mosiile monastirel Strehaia din Mehedintl, precum cil arendasul Ionache Vardaca, ii asupresce netiind sérna de ponturt. CAP. Y. ,Fcòla pi cultura ronatentisca sub Al. N Sups. Actele relativo la sc6la : 1) Pitacul luT Voda adresat in '1819 Maiii, une(

www.dacoromanica.ro

75-82

ISTORIA ROMINILOR Pagina

comisiuni pentru a examina nisce ponturi combinate de Vol Logofetal de Ora de sus. 2) Hrisov de scutite i privilegiï acordate de Sutut, dascalului Chirita si ajutoruluT s6a. 3) Propuneroa Licata Domnitorului de catre Mitropolitul Dionisie i colegiT s Efori, pentru a se trimete la inv6tatara in Piza 4 ucenici. Col dintitia busier): ai Orel' in streinatate. 4) Cererea Logof6tului de Ora de jos ea .s se ordone Vamesilor, sa nu ma): ja pe viitor taxa de la cartile ce se introduc In Ora. 5) Propunerea facuta lui Voda de Dionisie Eforul Ghica Gr., ca in timpul vacantei si nu se dea 16fa profesorilor, iar elevii din internate si se concedieze. 6) Procesul dintro Eforia c6lelor i 6ranii mosiel Glavacioc, pentru nesupunena acestora la claca i ponturile ordinare. 7) Act ca referinta la a Orfanotrofiea» 8) Cererea a 2 francezi pentru a infiinta -o sc616 si un iuternat in care si se predea : franceza, latina, germana i italiana ; avisul Eforiei i aprobarea Domnului. 9) P. Poenariu si G. Sion, ca privire la sc6la WI G. Lazar. 10) Documente referitóre la scolile din judete si sato. Cultura publica. Miscarea literara din Muntenia. Cartile aparute presto munti. Tipografia. Privilegii acordate tipografiei

Dr. Catacas, Clinceanu etc. Idem tipografiei Episcopiei Ramie. Doctor, Inginert, Architecri. Numele doctorilor principal): ce se aflail

in Bucuresci. Ridicarea planului Bucurescilor de &Are Freiwald. Oprirea do catre Al. Sutu, a Vicleemului i Brozaei. 'col l din orient. Acordarea de mili facuta de Sutu unor seoli. din orient CAP. VI. Administratiunea prel lifunteue sub Al. N. Sutu. Numirea boerului biv vel Vornic Const. Dudescu, in Divanul t6reT, in Aprilie 1819. Rinduirea intre gveliti) a cunoscutului Logorét Nestor. Proces intre Logofetil lui Suta i cei din anul 1818, in lanuarie 1819. Nuraire de functionari subalterni al Divanulul. Inamovibilitatea condicarului i samesului Vorniciel obstirilor. Sporire de lefuri filcuta de Al. Sutu, la 18 logofeti: aï Divanului. Reorganisarea mare). Logofetii, in 1819. Functionarea Logofetiel: spe-

ciale disa a tstdinelor pricinä»

i

organisarea eI. Propnnerea de

organisare ce-o face Sutu lui B. Vacarescu, cum si anaforaoa acestuia

insotita de hottirirea domn6scii. Reinflintarea politieä infiintata in 1807, cum si organisatil in Casa de priveghere". Anaforaoa velitilor boeri peutru ac6sta. Aprobarea anaforaleT de catre Voda Sutu. Vestirea acestei organisarI in 2 Aprilie 1820, ispravnicilor de judete.

Vestirea el si consulilor din Bucuresci. Prima lucrare a acestil politii. Inlocuirea budgetulut acestei noua case de priveghere, in 1820. Cate-va acte relative la noua Casa de priveghere. Functio-

www.dacoromanica.ro

82-111

IV

V. A. TYRECHIA Pagina

narea AgieI impreuna ca acea a politieI. Oranduirea aneï comisianT pentru alegerea adev6ratilor suditt si cererea comisiunei ca sil se trimit In sinul eï i diferiff consult Pedepsirea unor suditI ai batut pe nisce arniiutl de straja. Urmarirea hotilor. Reinfiintarea polcovniciel de Targoviste .Acte relative la starpirea hotilor: a) oprirea negutitorilor de a vinde glen* i iarbil de puscil. b) Obligatiunea tuturor de a calatori ca tefcherele" in regula. c) Nizam pentru gar-

dele de hop:. d) Intocmire de poterasl. e) Gratiarea hotilor ce se supun de buna vole. Ordinul lul Sutu de a se inceta ca jocurile de noroc, ca jocul curelel etc. Idem funetionarilor de a inceta abuzurile. Ordinul luT Voda de a se lua de la mana postelniceilor sineturile de numire. Anaforaoa din 29 Octomare 1819 relativa la Iamaci i aprobarea ei. Huele acte relative tot la administratiune I12--173 CAP. VII. Justitia sub Al. A. Sufu; Dregatoriile prin care se dadea justitia : a) Judecatorul de judet. b) Departamenturile din Bucurescl i Craiova. c) Aga si Spatarul. d) Ispravnicatul str(Inilor pentrusuditI, iar in apel Departamentul strNnilor pricinä. e) Divanul dornuesc. Numirea i inlocuirea personalulul Departamenturilor. Plangerea judecatorilor Departamentelor Craiovel, cil nu pot trai ca 16fa ce aa. Sporirea lefurilor Licata, in 2 Septernbre 1820. Prima carte a lul A. Sutu catre Divan, relativa la cautarea judecatilor. Schim-

barea órelor de intrunire a Divanitilor. Unele dispositiuni luate de Vodit prin liris6ve si cart): domnesci : a) Determina,rea atlibutiu-

nilor Hatmanulul. b) Ordinal luI Sala de a se opri satele intregi a veni in BacurescI pentru a-sI cere dreptate. c) Micsurarea taxel ce o percepe vel Portariul de la hotarniciile de mosif. d) Noti mijloc de a spori venitul Cutiei milostenieI. e) Continuares functionarei

EpitropieI evghenistilor. Acte de diverse procese din dornnia luI Sutu : Procese de casnicie. Mica fugara. CalpuzanI. Dreptul de proprietate 173-212 CAP. VIII Financele. A.naforaoa Divanulul relativa la seadeiea darel colonistilor asedatI in t6ra. Provocarea unni noii ased5m6nt

de birurI, prin actul din funjo 1819. Catagrafie de nunArul breslasilor i mazililor din judete. Incercarea PomnitoruluI i Vistieruld de a imputina num6rul poslusnicilor i scatelnicilor. AnaforaoaNizam a Marelul Vistier ciltre Domn pentru definitiva asedare a darilor din Octombre 1820, urmata de intarirea luI Sutu. Biiurile apasa greu t6ra, chiar in urma acestel pretifise scitderi pe care Sutu o aproba in 1820. Introclucerea a douè specil de tarife vamale. Contrabanda curierilor de cabinete 213-244

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

V Pagina

Pranul. Claca, Procese. Spirit revolu.tionar. Sate CAP. IX. resorestite. Crutarea padurilor. Abusurile vtaafilor de ptaiurf. Scurta. privire asupra positieY OranuluI sub Al. Sutur. Resvratirea a 5 sate In 1820. Resvratirea a altor 3 sate in 1819. Condamnarea la Ocna a unuia Ión Biírbatescu, care atta la revolta pe téraniI din Valcea. Act doveditor de pedépsa asp.ra data locuitorilor fésvratitI din satul Peatra. Institutiunea (Slobociiilorv. ere tren de sate nouë. Refusul MY Veda de a recundsce ca suditl pe tgranii de pe la mo0Y seau carY luerati agricultura. Diferite acte relativ la procesele dintre c1aca0 §i proprietariY de mosit Procese intro Omni' §i proprietarl

pentru dreptul de a lua lemne. Procese intre Oran): §i viitaflY. de Alij16cele intrebuintate de vatafi pentru jafuirea locuitorilo. 241-259 CAP. X.-- Tiganif. Legile de robie ale tiganilor. Daruire de tigani : Hrisovul do daruire de tiganI in fav6rea lui Gk. Filipescu ; Hrisovul D6mneY Efrosina Calimachi ; Acte date in nota relative la vinfjare «de su flete de tiganY», la procese, etc. 260-265 CAP. XI. 00rea. Nevoia DomniteruluI de a avea 6ste. Oranduirea uneY comisiunI pentru reorganisarea armatei. Propunerea comisiunei. Budgetul otirei. Scristirea 1111. Sutu. adresata Agia, re-

lativ la dreptul de a parta arme. O notra propunere a Divanulul relativa la organisarea armatel. Plae0Y. Ancheta ordonata in 1820 relativii la contrabandele ce se Mewl' din lipsa de privighere a plaesilor. Garda de paza a Caimacamuln! i DivanuluY. CraioveY. Abuzurile 1111 Iuzba§a

§1

nernultamirile trupel, urmate de plangere

catre Domnie. Atributiunile Hatmanuliff muntean. Despre liberarea din oOlre i recrutare. O noua specie de slujitorI in Craiova : predap slujitor14. Budgetul trupelor in 1820. Transformarea unor sate in poterag i scutirile acordatc de Domnitor pentru acésta. . . . 266-276 CAP. XII.--E Nlitatea sub Al. iV. Sutul. Domnitorul in mësuri ca referintala edilitate. Anaforaoa Divanulul pentru pararen a done' hotatirea lui Sutu. Cerero pentru infiintarea a 150 de podart Propunerea DivanaluI pentru infiintarea une Eforil a podurilor. Numele Eforilor. Pavarea color-l-alto strafil tot pria cisili intre proprietarr. Propunerea Eforiel Casei podurilor, ca sa se ja fjeciuiala

de la tiglele i nisipul ce intra in Bucurescl. Cererea inginerului Freiwald pentru a i se acorda privileghiul plutiref pe apa ArgepluY, cu monopol pe 10 anI. Mande nizain al luY Al. Sutu cu privire la edilitate i dispositiunile cuprinse in el. Intindorea Bucurescilor spre Colintina. Curatirea stradelor. Obligatiunea pravalia0lor de a

matura strada inainiea pravalid.. Idem a precupetilor de a stringe

www.dacoromanica.ro

VI

V. A. URECHIA Pagina

murdária fácutri ca marfa lor. Curátirea zápecjd i triTerea ghetei de

pe uliT. Ordinal dat de Domnitor pentru facerea unta sant de scurgere a apd ce innecase strada Pescárid-Vechl. Di spositi unea Diva-

nuluI pentru lárgirea stradelor. DispositiunI pentru aliniarea lor. Act relativ la o piafa a orasultii. Reclamatiunea unor negustod ambulantI din piata Sf. Anton. Constructiunea de podad pentru inlesnirea comunicatiund exterióre. Apa Dambovitel. Refacerea podurilor de la Grozávesd i GorganI. anturT regulat6re a cursul Lipsa de mösuff pentru indestularea Bucurescilor cu apá. Drepturi acordate boerilor pentru a aduce olane cu apti la casele lor. Reinnoirea milelor acordate Focsanilor pentru intretinerea cismelelor de apI. Ultimul hrisov relativ la apá, dat de Sutu. Incendia. MiSsurf luate pentru impedecarea incendiuluT. Plftngerea rachieriIor.

Propunerea Divanului de a se infiinta o Eforie specialá de privighere. Indestularea publica. Regularen pretulnI carnd. de 6ie. Anaforaoa DivanuluI relativ la eftinirea cárnel. Indestularea cu pane. Modul cum se flicea indestularea. Acto cu privire la indestularea orasulul cu. luminrid. Pescara'. Jáluirea pescarilor contra unor alt1 pescad. Oprirea a 10 milcelad din Pitesd de a lila carne. Plangerea unor brutari din Tg.-Jiultd, cuí li se ia avaet i vama pentru pâne. Propunerea vol Vornicului in 1820 de a se infiinta la Craiova o Epitropie pentru pavelo, podad si sc61e. Igiena, spitale, medid. Grija de cima sub Al. %tu. Datoria Casd de privighere ea privire la ciumIt'. Irnpunerea de carantina la negustoril" ce veneaa de peste Duniire. Cartea lui Stitti datá spitaluluT. din Sf. Vined,:pentru scatirea anal brear. Venit fácut spitalulut Filantropia. Acte referit6re la spitalul Pantelimon. Pitacul Domnitoruluí referitor la primirea in spitale a strIlinilor. Aaron Florian despre china Oprirea babelor de a se da drept doctorese. Pedepsirea und babe care a °mora un (un ca argint vil-t. O comisiune de medid presintá un reguiament relativ la farmacii, Inmultirea hotiilor si spargerilor prin ora i pitacul domnesc in acéstá privintá 277-362 CAP. XIII. Comercia. Terguri Balciurt. Narturf. Nonopolurl. M'arfa pentru Constantinopol. Eugheniftil. Viintile n privinfa comerciului. illijlòce de transport. PaporturL Moue l. Fabrici.

Industrie. Breslele. Sud4i. Lovitura data breslelor. Racial Dragaica la 1819. Bálciuri pe mosil" particulare. Bíilciud pe mosiile Dómnd Efrosina Calimah in Ialomita 362-364 Monopol de vindarea panel in fav6rea lid Gr. BrAncoveanu la bEcirtrile de pe mosia sa IpoteseT 364

www.dacoromanica.ro

VII

ISTORIA R OMANILOR

Pagina

Circularä pentru politia la VälciurI

365 367 368 370 371 372 373 375

.

Efor la T-g. DrrigaiceI

Hrisovul bärbierilor din 1819 Bresla papugiilor si a cismarilor de la PitescI Rufetul zäbunarilor Hrisovul selarilor Isnaful bacanilor face proces toptangiilor . . .

.

AlegerI de MaI-marI-basa

Brésla unitä la 1819. Proces intre cismar i abagierI de la Craiova. Hrisovul cavafilor de la Craiova . Conventiunea cu Austria pentru admiterea supuilor austriacI In bresle Staroste numit direct la brésla croitorilor Hrisovul bresleI croitoril or Desfiintarea mareI campanil a negutitorilor

Actele relative la primirea supusilor str6inl in brosle

.

381 382 384 385 386 388

.

Procesal cismarilor, pantofaril or, iminigiilor i papugiilor asupra 390 390

cava filor

incorporatI la brésla croitorilor Hrisovul starosteI de ovreI Brésla armeni/or Actele relative . Narturile impedicti conterciul Asernenea monopolurile. Nizamul

391

.

oricitliceI 0 a säricicia. ....... .

Industria borangiculaï Fabrica de testemelurI de la Märcuta. Hrisovul fabricei testemelurilor Incetarea fabriceI de pustav. Brésla luminararilor de sea qi a

392 392 394 395 396 398 401

s tpunarilor

Säpun de nrgovisce Invoirea unul stRiin de a face luminärI de sea Monopolul luminiirilor de cérä albä, dat greculuI Zisu . Nartul luratnärilor de ceril galbenä . . . Libertate pentru poverne si taxa de export a spirtaselor . Industria 'Acura): Patna de piicuril la monastirea Sinaia .

Mislea

Hrisov ul monastireI Sinaia pentru (lott6 puturI de p5curit Mijkire inlesnitóre comerciuluI Moneda. CalpuzaniI. Nizamul zarafilor Dificultrttile de a obtine pasport mal ales pentru Rusia ,

www.dacoromanica.ro

4)03 4(3 .

404 405 407 408 409 412 413 414 415

VIII

V. A. URECHIÀ Pagina

Inlesnirl pentru mocanil ardelenT. Ancheta dupa reclamatiunea lor IncerarY de navigatiune pro Olt Actul donmesc relativ la acésta Narturile obligatoril Nartul din 1820 la primele articole de indestulare publica Sureccil i oilo do saigialic

Acto relative la rdbirea Ploescilor Ilrisovul luI bezedea Costache Caragea pentru PloescI

.

VechiT stapanT ai Ploescilor, RosiTsi Calarasil

416 417 119 120 421 422 425 426 427 429

Orasul Rosa de Vede In proces cu Sf. Spiridon-Nod . Actele relative 362-492 451 CAP. XIV. PrivilegiI. ScutirT. MiluirT. T6ranT scutifi de bir. 451 Cum stint ajutati boeriI 452 Carte de boor): de n6m din 1819, Septembre 28 454-457 Arhondologia de la 1821 Substituirea noilor generatiunT de ne-boerY la clasa dirigenta 454 456 Boeril curtizanT aT Domniilor Qrecï Scutirile t6ranilor. Motivares lor 457 457 Scutirea until öran ca s nu-sT. lepede femeea

CAP. XV.

458-507

Al. N. Sup& a treia Domnie. Ce dice Aro» Florian, Laura», Xenopol. Numirea lut Ai. Suta la tron fa tri cu politica Rusia a Frantet Dificultatile intémpinate la ac6sta numire. Data numirel".... Nota LA Pagó cutre Richelieu. BoeriI multamese PorteT pentru 459

ac6sta numire

N'a fost un candidat Perscoveanu decal dupa pacea de la Kuciitc-Cainargi. Erórea hi Aro» Florian in privinta data nizamului monopolizand tronurile la 4 familiT grecescf. Sosirea Alexandra Sutu la BucurescI in 12 Ianuarie 1819. Organizarea alaiulul de intrare a DomnuluT si al D6ninei. DatoriT facute pe bricanil la drum de Al. Sutil 460-461 461-663 Alainl de intrare a lul Al. Sutu 462-405 Diversele uniforme -de ostenT Alaiul de intrare al Winne): 463 465 Proclamatiunea de Domnie a lid Al. N. Sutil. PublicatiT la t6te judetele si la Caimacamul Craiovel pe langri care s'a trimes proclamatiunea nouluI Domn

Al. Sutu Domn de a treia óra Familia numerdsa a Domnitoritlia. Apanagil. Cartea Winne.

www.dacoromanica.ro

467 467

IX

ISTORIA ROMANILOR

.Pagina

Efrosina Calimachi de privilegiI i apanagiI. Hrisovul DomniteI Anica fiica

Beizadea Gr. Suta

468-469

Cartea Acci-basel

470

Cartea de scutirI pentrtt viziteul Beizadea N. Sutu. CartI de scutire la 9 postelnicel al Cartel. Infiintarea une! Eforil a Teatrelor cu dreptul de censura a pieselor. Actul relativ 471-472 1.Trmarirea avereI fostulul Domn Caragia. Prostirea adica t6ranirea boerulul Doliü. PersecntiunI contra 'tiff Caragia dupa insti gatiile Rusiel

473

Opiniunea luT Naum despre Domnia luI Al. Srita . . . 474-475 Consulul rusesc Pinis omnipotent 475 Parttisul Mitropolitulul Nectarie 475 Numirea noului mitropolit Dionisie 476 . . 476 Alegere de nail episcop de Arges, Ilarion B. Vacarescu Vistierul, face o nouit asetlare de birurt Gr6znice mijIke de percepere a birurilor 476-477 Firman catre Voda ca sä inceteze jafurile. Alaiul de primire

477-478

al acestuI firman

Suta isbutesce sa capote firman uoa de lauda insotit de darurl. .. Alaiul de receptiune ak acestul firman . 478-481 Robirea Thrgoviscel

Minna renunta la Tèrgovisce dupa m6rtea luI Satu Ingroparea DomniteT Marióra. Alaiul relativ Alma de aducere la Curte a ginerulul luI Voda . . Lux mare la Curte i intro boerI. Famiiií ruinate. Alaiul adacaret la cununie a nurorel luI Voda Alaiul Bezedelelor de mergere la Hiritismos la Mitropolit Abdul de mergere a la! Vodìl pe la biseridi de Paso . . Receptiunea la Curte a luí I. Mama con.sulul Prusesc . . Oranduiala_alaiule. Beizadelei si a fetel luí mergilnd sä eu-

481-482 482-484 484-486 486-488

488-490 490

491-495 495

497-498

nuco pe Clucerui C. Filipescu.

Relatiunile ca Austria. Refund de a cun6sce de sudit1 Austrimi pe tgraniI carI se ocupa ca agricultura in téra i col. earl' ait proprietatI imobile. Actele relative . . . . . . . . . Alaiul de inmormantare a Consalului prusesc Alaiul de receptiune la Curte a noului Consul prusesc Alaiul ElciuluI rusesc trecènd pe la Rucuresel Scriairea ImpëratuluI RusieI catre Sultanul Mahmud . Negociatiunile intro Rusia si Turcia continua

Ircalcarea de hotare din partea Austria. Nota de la

www.dacoromanica.ro

.

.

499.500 501

.

501-502 502 502 503 503

V. A. URECHIÀ Pagina

Aliscarea spornich din térrt contra regimule fanariotic . . .

504

Pandurl carI art prhdat Grew.% GratierI de pandurI. A.gitatiunea

prin sate. Sate intregi venind la BucuroscI reclame drepturile. 504-505 Imbélniivirea luI AL Sutu: Ultimul ski act ca Dom. Constituirea unul cornitet de administratie a ëreT. Beizadea N. Sutu.

candidat de Domnie. CAM a murit Al. Sutu ? VersiunI asupra acesteI mortI Arzmagzarul Oel cAtre Pórtrt anuntand rucirtea lai Vodh . CAP. XVI.

505-506 506-507 507-512

Moldova sub M. Gr. Sutu. Vv. Relatiunele luI A. 8110. ca Scarlat Calimach, Numires luI M. .Satu ea Dona. Informatiunl despre acbstrt numire. Investitura noulul Domn al Moldovel. Luxul mare a luI M. Sutur. Dot caimacarnI trimesI de Sutu la lavi. Sosirea la lasI a le M. Sutu in 10 Octombre 1819. Pompri extra-ordinarh

pentru intrarea lut Moniteur Universel» despre noul Domnitor. . 509-511 CAP. XVII.Administratia Molldovel sub M. Sutu.. Biserica. §c6la. Finante Comert. Edilitate 512-534

Divanul luI M. Sutu. Biseria srb Veniamin Costache EpiscopiI Gerasim de Roman si Maletio:de Hui. Arhimandritul Leon Asachi. Actele relative la refuzul Ore): de a primi un episcop latin dupii cererea Austrief. Analisa aeestor acto 513-519 Urmarirea averilor monastiresci din Basarabia 5'18-519 Episcop necanonic la Roman 519

§c61a. Varnicul L Stu.rza curator al scaelor. Gh. Asachi seminarul de la Socola. Fabian V. Popp Vasile. I. Costea si I. Mamfi profesori Ardelenl- adusI de Asachi la Seminarul de la Socola . Aritmetica luI Govdela. Metdcla lancastricrt introduss4 in IasI. $061a preparandala de InvöttitorI. Eforia acestef scoll. Diplomrt de învóìítor duph met6cla mutualh'

Directiunea Willa a cultureI nationals Leon Asachi si limba romAnésch. Phrerea luI despre cultivirea L. Romano

520

521 521

522

523 Bibliotect istoriel biserice3c1 tradusg de Leon Asachi . . 523 Idministratiunea sub M. 8utu.. Justitia . . . . . . . . Anafora Cu istoricul codicelor referitóre la Justitie . . . . 524-526 Cerero de cod criminalicesc, comercial, de orindu614 jadechtorésch si agronomicesc Afacerl de hotArnrcie

Finantele sub M. Sutu Ridicarea prohibitiunel exportuluI do vite si de grine. Poslina

www.dacoromanica.ro

524-526 526 527

ISTORIA ROMANILOR

XI Pagina

vAdrärituluI. Go0ina oilor. Disetina stupilor 0 a rtmiitorilor. Resvrätirea satelor prin ispravnicI grad

530

Duhul fraotuzesc. Agitatiunea In térä. MsurI de strtnsdre asupra fóranilor. Falanga. 11I4care contra Evreilor Nazi'11 nod. Taxi:, pe cartea de mazill" Po0ele tinute de Scufa Edilitatea. Ciuma in Mold ova. Ponturile pentru apurare de

531 531

531 532

ciumä

Consul ul rusesc Pinis. Satire contra acestuia Oligarhia boeréscA «okra' de topor».

Ilustratiura : Facsimile de carte de boer de &nu Facsimile de diplomä de inv6tä'torT e0tI din preparandä.

533--534

452

PortTetul lul M. Sutu Domnul MoldoveY s'a dat 1ncil pe langti tom. I a publicatiuneI nástre istorice. Am constatat In urma publicatiuneY tom I, a' din eróre am atribuit acel portret luí M. Suttz Domnul rel' Romfinese din

secolul XVIIT, care portret urmézh sä fie a ultimului Domn fanariot din Moldova.

Nu am grisit pat amnia nicäerl portretal luí Al. N. Sutu.

www.dacoromanica.ro

r...., ET6 o

ye pettLtLE',vo;- ataia>aXo 7;)% )o&arizTotiy4 ti,z,Naou , xcd znt(317vrci% °T:' iv "iciaaCc:) zal. iv 67.,Tcafif) T S.016c43(oç 6vorov

auc---rpop,ivov iaoUczz-z.tx6v

,t7A

Tt

1

67c.

rjp(ttr) iltocps6pat ,

Fyn 6 x6pto; É79-4

Z(

&optc,Sfr7z4 gpopot Te;rto

cppov-

//(74

)E,Cov

.- ---- -

v7utpu tiLtpTupCsf,v 70i) &6stax,Aou zupCou FE pyCou k1ooúXou , zcd f,a6,V.76;TV

ATC4 itLo'F, iv

(J7tz@ zoti, -repotzTtzep TiN ci)17)06GaSZTLX:i1C;

MENaOU ,C770),E6(1) ,

SE,Op7r7Dtk Ts zsd

ix 17:;W gVt617t0V 141,6v yew

a' s-roicasto, 7sp!, 7tPspsaoi):J.9svx dA,rxupoüpv &et, 75i; CkwiTi-

Zit, p04 6e6Ex; Tilv frpocriptovaxv d-rnti,Aztav , e7'iaow;1 anzpi.') iivxpep6(mo - 17408G6CCX:7GX,7)V IVEZ.060V

'741

pi.7ce

>cal'

k ix IV

6,:i.g.)67Epoc ,

IX:71;t6 v.apcx51;, xc.d (,acca-csepoc4 1

Ticsa; (iltIss(z2. c'il ,

ataiE

zocit

-

st,v ca

1

1evrzi4,

G6TOÚ ise4-7p-c't ercEto;

v,

S

?Wit

a/4i)-

atotzin) Tocoltyrou stag.); 6tact-

2

zstAaot4 ataotana.a; iToupet'oc;. g,;:f.

. Zs

,ANt.

ILA ./11 4,7) Iv;

67 6

76)(46; ToLo6Tou er(lou; &aocazotIaZ'as.

vireIrcq-a)o,è Ti");V Ila,pcaCcp ipòpel-c.Coa-tv 1-`74; qot°

xcitl uppocyCao; s

v& cr,)7°45.12 , &&/.c'td) net at,otx,i)al

xisa

IzstXdst . /K2 0

iTypipou

oE zocr& lip 6. illapTCou ,

IWoactp(4, 6ra)v, kit c;14-A&o.oti..iwov zczT& TVdGiX7)10N7ZTAV 1\li0a0V &aO(flZa.--

'1* iv Iacc;(6) 171,pxasty-

6 t a W7 E i

1

- ----

4e)

tLei';

-

www.dacoromanica.ro

./iles.)9eteitotf:/g,74',z?,

050,j 4

'4

'