16 Argumente

16 argumente ale societăţii civile pentru respingerea, modificarea sau amânarea aplicării O.U.G. nr. 207/2008 Potrivit O.U.G. nr. 207/2008 cu privire la paşapoartele electronice ce conţin date biometrice, în reglementarea adoptată de Senatul României, cetăţenii nu au dreptul de a alege între paşaportul simplu şi paşaportul electronic. Cetăţenii trebuie să îşi păstreze libertatea de a alege. O.U.G. nr. 207/2008 cu privire la paşapoartele electronice ce conţin date biometrice în reglementarea adoptată de Senatul României depăşeşte cu mult exigenţele (deja impuse) de Regulamentul CE 2252/2004. Standardele europene impun în plus datele biometrice şi nu tehnologia RFID! În cazul în care veţi adopta O.U.G. nr. 207/2008 cu privire la paşapoartele electronice ce conţin date biometrice în forma adoptată de Senatul României, România va avea una din legislaţiile cele mai extreme din Uniunea Europeană în domeniul documentelor de călătorie. Va fi întotdeauna posibil să călătorim fără paşapoarte electronice şi înregistrare biometrică. A condiţiona, oriunde pe glob, dreptul de a călători doar cu documente biometrice este o restrângere a libertăţii de mişcare. Nu au existat dezbateri publice referitoare la introducerea documentelor de călătorie sau de identitate biometrice. Aceste măsuri sunt o problemă de interes naţional şi ar trebui să facă obiectul unui referendum (ca în cazul Elveţiei), mai ales în ceea ce priveşte cărţile de identitate, neexistînd vreo reglementare comunitară sau internaţională (inclusiv standarde tehnice) care să impună aceste măsuri. Nu se va declanşa procedura de infringement împotriva Romaniei, întrucăt răspunderea pentru neconformarea Regulamentului CE 2252/2004 revine Guvernului, care nu s-a conformat masurii dispuse prin Regulamentul CE 2252/2004, nu a respectat principiile proporţionalităţii si dreptului la o buna administrare şi nu a organizat dezbateri publice. Nu a existat, la nivel de politică publică, transparenţa în ceea ce priveşte implementarea unor măsuri sensibile (documentele de identitate sau călătorie, conţinind date biometrice); nu s-au facut publice studiile referitoare la tehnologia RFID; nu s-au efectuat studii naţionale în acest sens, ci s-a trecut la implementarea rapidă, şi in condiţii netransparente, anticoncurenţiale (de exclusivitate) ale acestor măsuri. Tehnologia RFID este încă nesigură, iar introducerea ei prematură, potrivit opiniei experţilor. Permite urmărirea şi identificarea automată a persoanelor, obţinerea de date neautorizate, publicizarea datelor private fără o probă certă de autenticitate, crearea de baze de date necontrolate şi neautorizate, fiind posibile furtul şi schimbările de identitate.Există şi alte soluţii tehnice. Nu a fost făcut nici un studiu în România privind impactul asupra sănătatii umane datorat unor medii ce posedă câmpuri electromagnetice generate de tehnologia RFID, 1

avându-se în vedere că se doreşte a fi instalate în aeroporturi, gări, instituţii publice sau private, sub pretextul “luptei anti-teroriste”, a unor scannere RFID cu putere de emisie mare.Implanturile în corpul uman s-au dovedit în bună masură cancerigene. Dorim studii şi dezbateri publice cel puţin asupra următoarelor probleme legate de sistemul biometric: • Pentru evaluarea constrângerilor privind securitatea naţională (conform Principiilor de la Johannesburg în domeniul siguranţei naţionale) şi protecţia vieţii private; • Realizarea de studii complete asupra noii tehnologii şi a altor posibile aplicaţii; • Participarea împreună cu autorităţile la dezvoltarea standardelor tehnice şi măsurilor reglementare şi administrative de implementare a sistemului biometric. Paşapoartele actuale prezintă un grad foarte bun de securitate şi siguranţă, iar noua tehnologie este foarte costisitoare. România implementează deja, fără asentimentul populaţiei, paşapoarte conţinând amprentele digitale în condiţiile în care sistemul nu este încă funcţional în Uniunea Europeană. Pentru ce ne grăbim ? Consiliului Economic şi Social European (aviz CESE TEN 293 - identificarea prin frecvente radio RFID) consideră tehnologia ca fiind imatură - existând puternice ameninţări la adresa vieţii private si a libertăţilor cetăţeneşti. Există indicii că la nivel European se va reconsidera problema creării unei baze de date centrale. În absenţa unui control clar, puterea centrală sau societăţi private ar putea accesa aceste baze de date (Raportul Parlamentului European privind protecţia datelor şi probleme legate de datele biometrice - 10 martie 2009). Amprentarea cetăţenilor (în afara unei proceduri judiciare) este discriminatorie şi încalcă dreptul la viaţa privată. Există un conflict între Regulamentul CE 2252/2004, în baza căruia au fost adoptate reglementările naţionale, şi prevederile Cartei drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene de la NISA, inclusiv ale Constituţiei Romaniei referitoare la libertatea de circulaţie, conştiinţă şi religie, protecţia vietii private, prelucrarea datelor cu caracter personal. Sunt necesare studii legislative referitoare la impactul unor asemenea măsuri şi armonizarea legislativă, în special în ceea ce priveşte respectarea vieţii private şi protecţia datelor cu caracter personal. Obiecţia de conştiinţă este un argument major, potrivit art. 10 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Omului din Uniunea Europeană şi art. 29 din Constituţia României, prevederi care justifică un refuz de aplicare a Regulamentului CE 2252/2004. Pentru a se respecta libertatea de constiinţă şi pentru a nu constitui un impediment administrativ la libertatea de călătorie a cetăţenilor români, paşaportul biometric ar putea fi o alternativă care, la cerere, să fie solicitat de cetaţenii români care doresc să călătorească în SUA. Obiecţia de conştiinţă este un argument foarte serios, care ar trebui sa prevaleze, pentru ca reglementarea să nu devină nepopulară sau să nu reprezinte voinţa populară; susţinem realizarea unor consultări publice, sondaje de opinie, etc. pentru a se vedea dacă această măsură este populară şi acceptată de cetăţenii români. În caz contrar, se ridică serioase probleme de

2

legitimitate, politica şi măsurile legate de integrarea europeană putând fi privite ca veritabile impuneri şi constrângeri, fără alternative rezonabile. Cultele religioase şi-au exprimat, în general, poziţia faţă de actele biometrice. Preocupările faţă de semnificaţia creştină a implementării sistemului biometric şi a repercusiunilor asupra vieţii private, ca şi a implantării microcipurilor în corpul uman, nu pot fi trecute în derizoriu prin clişee gen ”666”. Dezbaterile teologice pot contribui la crearea unui consens creştin. Poziţiile oamenilor de cultură şi personalităţilor faţă de măsuri care invadează spaţiul privat nu sunt nesemnificative. O tendinţă primejdioasă, pe care noi o semnalăm, este aceea de a prezenta în viaţa politică şi mass media ca fiind antieuropene, extremiste, ultrareligioase, etc. orice poziţie a organizaţiilor societăţii civile care solicita dezbateri publice. Ne desolidarizăm de orice asemenea poziţii şi dorim dezbateri cu argumente de calitate, vizând principalele aspecte implicate de implementarea sistemului biometric şi tehnologiei RFID, care, din păcate, lipsesc atât în mass media, cât şi la nivelul autorităţilor statului (legislativă, executivă şi judecătorească). Evidenţa ne arată că s-a adoptat ”politica pumnului în gură”. Neconsultarea şi neparticiparea cetăţenească şi a societăţii civile la discutarea proiectului de lege şi la procesul legislativ în probleme aşa de sensibile devine un serios motiv de îngrijorare. Vom monitoriza atât votul individual al deputaţilor, căt şi poziţia oficială a partidelor politice. Este total nedemocratic să se impună deputaţilor aleşi uninominal cum să voteze o politică de partid netransparentă, sau ca aceştia să fie sancţionaţi dacă votează după propria lor conştiinţă. Există interese de partid care trebuie protejate, impuse, sau trecute sub tăcere ?

Asociaţia Pentru Apărarea Libertăţilor Publice Preşedinte, Cătălin Georgescu

3

Mesajul adresat poporului român şi Senatului României, 15 martie 2009 de dr. Katherine Albrecht, expert în domeniul RFID „Este clar că dacă această tehnologie merge înainte, capabilitatea ei să urmărească oamenii va fi abuzată de către comercianţi, criminali, obsedaţi şi bineînţeles de către autorităţi, de către guvernanţi. Acest abuz de putere al autorităţilor este probabil cel mai înfricoşător iar voi, cei din România, care după cum toată lumea ştie v-aţi luptat atât de curajos pentru libertatea voastră şi recent aţi răsturnat un tiran în propria voastră ţară, vă rog să nu permiteţi reinstaurearea tiraniei prin intermediul tehnologiei RFID. Fac apel la toţi oficialii şi politicienii români să respingă tehnologia RFID, utilizarea ei în documentele de identitate, în carnetele de conducere şi fac apel la poporul român să respingă orice politician care sprijină RFID. Nepoţii şi copiii voştri vor judeca generaţia aceasta pe baza a ceea ce veţi decide acum. Vă rog să faceţi ceea ce este corect şi să respingeţi tehnologia RFID.” Chemare la referendum, Apelul Arhim. Justin Pârvu, Mănăstirea Petru Vodă, 1 aprilie „Reprezentanţii ţării noastre, care au căpătat voturile acestui popor prin cerşetorie şi de multe ori minciună, au trădat astăzi pe fraţii lor, dându-ne pe mâna vrăjmaşului cip, arma diavolului prin care se urmăreşte o înrobire atât a trupului cât şi a sufletului unei puteri străine, potrivnică Dumnezeului nostru. Atât de mult ne iubesc conducătorii noştri, încât nu au binevoit să informeze câtuşi de puţin acest popor cu privire la introducerea cipurilor în actele noastre de identitate. Fraţi români, este totuşi identitatea noastră! Cui ne-o vindem? Ce încredere să mai avem în conducătorii noştri când ei, în timp ce noi luptam cu râvnă împotriva paşapoartelor cu cip, au votat „tacit” buletinele cu cip? Să vedem ce argumente ne vor mai oferi acum! Dacă paşaportul era un drept şi nu o obligaţie, oare buletinul tot un drept va fi? Vedeţi cât de mult ţin conducătorii noştri la părerea unui popor? Ce drepturi ne apără ei? Şi ce drepturi mai avem, de fapt? Dacă e corect şi cinstit ceea ce se face, de ce nu se mediatizează, de ce nu se face cunoscut acestui popor? Aceste probleme capitale, de o importanţă covârşitoare, se dezbat, însă, la întuneric. Oare ce au de ascuns? Oare ce dictatură ni se mai pregăteşte de data aceasta?” Avizul Comitetului Economic şi Social European privin Identificarea prin Frecvenţe Radio (RFID) din 11 iulie 2007 „RFID nu este o tehnologie matura, astfel incât potentialul sau deplin nu este inca inteles. Pe de-o parte, poate aduce beneficii greu de imaginat civilizatiei noastre tehnologice, iar pe de alta parte poate reprezenta cea mai mare amenintare cunoscuta la adresa libertatii si a vietii private. CESE are convingerea ca aplicatiile RFID ar trebui dezvoltate in conformitate cu un cod etic strict in materie de protectie a vietii private, de libertate si securitate a datelor…In concluzie, in cazul in care se autorizeaza aplicatii RFID, instalarea acestora trebuie sa fie pe deplin transparenta pentru toti cei implicate…Dacă tehnologia RFID nu este foarte atent controlată, ar putea, totodată, să încalce intimitatea persoanei, să distrugă libertăţile cetăţeneşti şi să ameninţe securitatea persoanelor şi a întreprinderilor. […]RFID nu trebuie folosită pentru localizarea persoanelor. Localizarea persoanelor este o acţiune inadecvată, indiferent că se face prin îmbrăcăminte, bunuri sau alte articole; RFID nu ar trebui utilizată niciodată într-un mod care să elimine sau să reducă anonimatul. [...]Există puternice ameninţări la adresa vieţii private şi a libertăţilor cetăţeneşti. 4

Etichetele RFID pot fi aplicate în/pe obiecte şi documente fără ştiinţa persoanei care ajunge în posesia lor. Se poate imagina o lume în care dispozitivele de citire RFID formează o reţea globală omniprezentă. O astfel de reţea nu ar avea nevoie de asemenea cititoare peste tot. […] Se poate construi o reţea de dispozitive de citire a etichetelor RFID strategic amplasate. Acest lucru nu trebuie permis.” Identificarea prin date biometrice ridica probleme sensibile - Curtea Europeană Drepturilor Omului În Cauza S. şi MARPER împotriva Regatului Unit (Hotărârea CEDO din 4 decembrie 2008), „Curtea a constatat că retenţia datelor biologice şi genetice constituie o interferenţă asupra drepturilor reclamanţilor la viaţă privată, în sensul articolului 8 alineatul 1 din Convenţie. În ceea ce priveşte reţinerea amprentelor digitale, Curtea a trecut în revistă o jurisprudenţă complexă asupra problematicii, generată în principal datorită circumstanţelor specifice unor cauze şi datorită caracteristicilor proprii ale anumitor date. Cu toate acestea, Curtea revenind asupra chestiunii reţinerii amprentelor digitale, observă că în cauză acestea după ce au fost prelevate în cadrul unei proceduri penale, ele au fost introduse ulterior într-o reţea naţională, care este accesată constant şi procesată automat în scopul identificării penale. Ca urmare, deşi Curtea a efectuat o diferenţiere între variatele categorii de date reţinute, apreciază că reţinerea amprentelor digitale constituie o ingerinţă asupra dreptului la viaţă privată.” C.N.C.D., prin comunicatul din 29.01.2009, afirma ca „amprentarea copiilor rromi excede cadrului legal”. Documente politice europene Propunerea din 25.02.2009 a Raportorului grec din Grupul P.S.E. Stavros Lambrinidis din partea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European adresată Consiliului privind consolidarea securității şi a libertăților fundamentale în rețeaua Internet, cu termen de dezbatere la sfarsitul lunii martie, cuprinde, printre altele, urmatoarele : "(w) să reamintească faptul că transferul de date personale către țări terțe trebuie să se efectueze în conformitate cu dispozițiile prevăzute, printre altele, de Directiva 95/46/CE și de Deciziacadru 2008/977/JAI;(x) să atragă atenția asupra faptului că dezvoltarea „internetului obiectelor” și utilizarea sistemelor de identificare prin frecventa radio (RFID) nu ar trebui să se facă în detrimentul protecției datelor și drepturilor cetățenilor; (zb) să solicite Comisiei să efectueze un studiu aprofundat privind toate aspectele legate de respectarea vieții private în cazul publicității online...Monitorizarea indivizilor ar putea transforma pe furiş societăţile noastre într-o societate Big Brother“, a spus socialistul grec Stavros Lambrinidis, în cadrul unei audieri publice pe tema protecţiei datelor pe internet. Din cauza acestui dezechilibru de putere, limitele consimţirii vor reprezenta „cea mai mare bătălie“ în următorii ani în cadrul dezbaterii privind siguranţa datelor personale pe internet. Pentru domnul Lambrinidis, este necesar „consimţământul clar al utilizatorului“, se arăta în informarea publică a Parlamentului European.

5