154326468520707-converted.docx

CUPRINS

INTRODUCERE ......................................................................................................................................... 3 1. STUDIUL DE PREFEZABILITATE (INTENŢIILE ŞI OBIECTIVELE INVESTIŢIEI) ............. 4 1.1. Analiza inustriei agro-alimentare a republicii moldova ............................................................... 4 1.2. Argumentarea necesităţii realizării proiectului investiţional ....................................................... 9 2. DATELE TEHNICE NECESARE ELABORĂRII FUNDAMENTĂRII ....................................... 11 2.1. Descrierea și amplasarea obiectivului investiției .......................................................................... 11 2.3. Capacitatea întrepriderii și datele tehnice în perspectiva dezvoltării acesteea ........................ 16 3. STRUCTURA FINANŢĂRII .............................................................................................................. 25 3.1. Descrierea surselor de finaţare posibile ...................................................................................... 25 3.2. Analiza ofertelor creditelor bancare............................................................................................ 28 3.3. Argumentarea selectării structurii finanţării şi determinarea costului capitalului................. 32 5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI .................................................................................................... 38 BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................................... 40 ANEXA 1 Teritoriul obiectivului investițional ....................................................................................... 41 ANEXA 2 Utilaj destinat uscării fructelor ............................................................................................. 42 ANEXA 3 Aspectul depozitului ce va fi construit.................................................................................. 43

2

INTRODUCERE În prezent, Republica Moldova dispune de un potenţial agricol impunător, iar afacerile din sectorul agricol au fost şi rămân strategice pentru ţară formând coloana vertebrală economică a țării noastre, deoarece condițiile climatice pe tot teritoriul în general sunt favorabile dezvoltării ramurii. Principalele sarcini ale agriculturii contemporane sunt de a asigura societatea cu produse competitive, sănătoase, la preţuri acceptabile, în vederea satisfacerii nevoilor mereu crescânde cantitativ şi calitativ ale populaţiei, dar şi valorificarea cerinţelor de export. Domeniul agro-alimentar în Republiсa Moldova reprezintă una dintre ramurile de bază ale economiei naționale, cirсa jumătate din volumul exportului republiсii pe anul 2015 îl сonstituie produsele agroalimentare. Principalele ramuri de speсializare regională sunt: industria viniсolă, zahărului, сonservelor de fruсte şi legume, suсurilor naturale, uleiurilor eteriсe etс. Aсest fapt se datorează сondiţiilor сlimateriсe favorabile pentru dezvoltarea agriсulturii. Cea mai mare parte a producției agricole este de origine vegetală, constituind circa 90% din total volum de producție. Potențialul agricol al Republicii Moldova poate acoperi integral cererea de pe piaț internă. Însă declinul din sfera agricolă din ultimele decenii a cauzat o multitudine de probleme economice precum nevalorificarea resurselor disponibile (în special a terenurilor agricole), lipsa locurilor de muncă și a resurselor umane calificate, migrația populației din zonele rurale, grad redus de utilizare a noilor tehnologii de creștere și procesare a producției agricole. Toate aceste impedimente inlfuențează negativ asupra gradului de satisfacere a cererii interne în produse agroalimentare cît și asupra penetrării pe piețele externe. Republica Moldova este percepută ca o țară agrară, unde în comparație cu alte țări europene ponderea agriculturii la formarea PIB este destul de mare.

3

1. STUDIUL DE PREFEZABILITATE (INTENŢIILE ŞI OBIECTIVELE INVESTIŢIEI) 1.1. Analiza inustriei agro-alimentare a republicii moldova Fructele uscate fac parte din piaţa fructelor şi legumelor conservate, ce include fructe şi legume conservate, congelate şi uscate, sucuri, gemuri şi piureuri. Fructe şi legume uscate constituie cel mai mic grup de produse din gama produselor agroalimentare exportate de Republica Moldova în utimii 5 ani, cu toate acestea, consumul acestora este în creştere. Produse din fructe uscate de pe piaţa cu amănuntul sunt comercializate primordial drept gustări gata (snack-uri). Cererea pentru fructe uscate de înaltă calitate la nivel global continuă să crească. Revista Global Statistical Review 2014-2015, indică date referitoare la consumul mondial de fructe uscate și nuci. Producția globală de fructe uscate în 2014/15 a totalizat 2,5 milioane de tone, înregistrând o creștere de 21%. În comerțul mondial comparativ cu 2013, comerțul cufructe uscate a crescut cu 9%. Consumul de fructe uscate a crescut cu 24% în ultimii zece ani. Total domeniul fructelor uscate la nivel mondial în ultimii 10 ani este caracterizat printr-o creștere constantă, ajungând în 2014 la 7,470 $. Cererea pe piața europeană de fructe uscate este în permanentă creștere. La nivel global UE este cel mai mare importator de fructe uscate. Potrivit CBI Product Factsheet: Edible Nuts and Dried Fruits in Europe - Germania a importat în anul 2013 pînă la 25%, Olanda 13%, Italia 12%, Marea Britanie 10%. Pe piața europeană în proporție de 40% sunt importate fructe uscate din Turcia și SUA. Volumul anual al producției de fructe uscate din Republica Moldova, potrivit unui studiu realizat de Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED) arată că acesta este de până la 3,5 mii de tone. Cea mai mare cantitate este reprezentată de prune uscate, însă sunt și agricultori care produc mere, pere, cireșe și vișine uscate. Din totalul producției, circa 70% pleacă la export, iar principala piață de desfacere este Uniunea Europeană. Potrivit studiului, 80% din volumul total al exporturilor de fructe uscate se orientează spre piața UE, iar restul – spre Rusia, Belarus și Ucraina. Pentru a face faţă concurenţei globale provenite de la producătorii mai mari din SUA şi Argentina, India şi China, produsele moldoveneşti trebuie îmbunătăţite. Consumul la nivel european este în creştere ceea ce face loc unui număr mai mare de antreprenori, care au volume de producţie semnificative de cireşe şi prune – unele cele mai căutate fructe uscate din această zonă, dar şi de mere şi pere, caise şi piersici. Fructele conțin multă apă – cel puţin patru cincimi – mere, caise, cireşe, piersici, pere, prune conţin toate peste 80% apă. Prin deshidratare se

4

elimină circa 90% din aceasta, ceea ce face că pentru un kilogram de fructe uscate să se proceseze aproximativ 3-5 de fructe proaspete. În 2015 producătorii din Moldova au avut posibilități multe de a vinde producția atât în stare proaspătă cât și prelucrată, pentru multe din fructe și legume moldovenești există cote de export, care rămân deseori neacoperite. În 2015 a rămas neacoperită cota de export a prunelor uscate. În prezent, în Republica Moldova funcţionează circa 60 de secţii de uscare a fructelor, majoritatea dintre ele fiind preocupate de uscarea primară a prunelor. Cea mai răspândită metodă de uscare în Moldova este metoda convectivă de uscare în tuneluri, productivitatea acestora variază de la 2 la 15 tone de materie primă pe zi. Tabelul 1.1. Beneficiile fructelor uscate: client/ producător Beneficii client • Resursă bogata de vitamine și minerale care

Beneficii producător • Le pot comercializa pe tot parcursul anului

pot fi consumate pe tot parcursul anului.

distribuind astfel mai omogen veniturile.

• În afara sezonului fructe și legume uscate au

• Procesarea acestora nu este un proces foarte costisitor, cu potențial economic ridicat.

un preț mai convenabil decât cele • proaspete.

europene,

• Au valoare nutrițională mai înaltă decât

și mondiale. •

fructe prospere.

Poate fi utilizată pe larg energia

regenerabilă,

• Produse eco. • Pentru păstrarea acestora nu este necesar

Produse eco sunt cautate pe piețele

brichete, energie solară. • Condiții de păstrare îndelungată. • Pot fi utilizate fructe care nu au fost vândute

de a folosi zahăr, conservanți, prelucrarea

în stare brută și cele care nu au aspect

termică.

comercial.

• Gust delicios, diversitate de produse.

5

Prune – 80%; Mere – 84%; Conținutul de apă al fructelor proaspete (%)

Pere –86%; Caise – 87%; Piersici – 89%.

Figura 1.1. Conținutul de apă al fructelor proaspete, exprimat în (%) Prelucrarea Prunelor

Figura 1.2. Prune în formă proaspătă și uscată Sînt cele mai răspândite dintre fructe uscate care sunt produse în Republica Moldova. Aprecierile deosebite pe care le are prunul, se datorează productivității mari a pomilor, calității înalte a fructelor, perioadei extinse de valorificare a acestora, numeroaselor soiuri valoroase, cu coacerea de la foarte timpurie – la foarte târzie și diversității gustului. Termenul de exploatare a unei plantaţii de prune este de 20-25 de ani. Sunt cunoscute multe posibilități de valorificare a fructelor: consum în stare proaspătă, deshidratare, prelucrare ca gem, dulceață, magiun, compot, rachiu etc. Cei mai mari producători de prune în lume sunt, potrivit datelor statistice ale Food and Agriculture Organization of the United Nations pentru anul 2014, China (6.1 mln de tone), Serbia (peste 738.000 de tone) şi România (peste 512.000 de tone), urmate de Chile (306.000 de tone) şi Turcia (305.000 de tone). 6

În Moldova cele mai răspândite soiuri de prune sunt Stanley, Anna Späth şi President. Producţia de prune în țară în anul 2015 a constituit 100 mii tone, recolta medie constituind peste 5,3 tone la hectar, potrivit datelor Biroului Național de Statistică în 2015 sunt 22 mii ha de prune, dintre care suprafața în rod au fost 19 ha, roada medie 5,3 tone la ha, s-au recoltat 100 mii tone.

Figura 1.3. Suprafața de rod a prunilor, producția, roada medie 2010-2015

Prunele deţin o poziţie majoră în ceea ce priveşte producţia şi comercializarea printre totalul de fructe uscate prelucrate în Moldova. Soiurile Stanley şi Anna Späth sunt preferate pentru uscare. Prune uscate pot fi comercializate cu şi fără sâmburi. Tendinţa industriei este de a adăuga valoare maximă şi să comercializeze la preţuri majore, din această cauză prune fără sâmburi constituie 80-85% din totalul exportului. Extragerea sâmburelui în majoritatea cazurilor este executată manual cu instrumente fabricate local. Încercarea de a lansa operaţiuni automatizate de extragere a sâmburilor la una dintre întreprinderile de uscare a eşuat din cauza inabilităţii de a asigura produse de dimensiuni egale. Referitor la prune afumate, uscate, de obicei, prin arderea directă a vreascurilor de arbori fructiferi, în condiţii casnice improvizate, executarea tuturor operaţiunilor în condiţii casnice nu permite implementarea activităţilor de adăugare a valorii, iar condiţiile sanitare de prelucrare sunt, în general, proaste. De asemenea, există multe întreprinderi de uscare de scară mică, ce nu sunt echipate să extragă sâmburi, să taie, să sorteze, să re-hidrateze sau să calibreze produsele. Drept rezultat, piaţa recepţionează o cantitate mare de fructe uscate de calitate joasă şi la preţ scăzut, ambalate manual în cutii de carton gofrat sau sacoşe din plastic de diferite dimensiuni, acestea constituind unicele operaţiuni de adăugare a valorii aplicate acestor produse anterior exportului. Avantajele competitive ale activității de cultivare și prelucrare a prunelor: •

Plantațiile de prun produc recolte de cca. 20-35 t/ha și pot fi exploatate 20-25 de ani;

7

•

Cererea crescândă pe piața locală și export (pe piața Rusiei și a Belorusiei, UE)pentru

prune în stare proaspătă și uscate; •

Investiția se recuperează în mai mult de 2 ani de rod deplin (7 ani de la plantare);

•

Prezența în țară a companiilor care exportă prune în stare proaspătă și uscate,

companiilor producătoare de sucuri, gemuri, compoturi etc. Investiția necesară. Plantația de prune este o investiție capitală pe termen lung. Înființarea unui hectar de prune și îngrijirea acestuia până la intrarea în rod (primii 5

ani) necesită cca.

94,8 mii lei pentru 1 ha de livadă. Piața de comercializare. În afara sezonului de roadă, prune ținute în zone cu temperatura controlată pot fi vândute la preț dublu, însă în stare proaspătă nici chiar în frigidere ele nu se pot păstra mai mult de 30-40 de zile. Prețul oferit în afara sezonului este un preț bun.

8

1.2. Argumentarea necesităţii realizării proiectului investiţional Republica Moldova este percepută ca o țară agrară, unde ponderea agriculturii la formarea PIB este destul de mare, în comparație cu alte țări europene, constituind 11.7% în anul 2015, dar în descreștere semnificativă de la 30% în anul 1995. Industria agro-alimentară reprezintă un domeniu strategic din punct de vedere al asigurării securității alimentare a oricărei țări inclusiv și al Republicii Moldova. Disponibilitatea de resurse naturale calitative, condiții climaterice favorabile și resurse umane cu potențial înalt de dezvoltare, reprezintă premise fundamentale pentru dezvoltarea și extinderea sectorului agroalimentar, inclusiv industria de procesare a produselor agroalimentare, care la moment are un aport de aproximativ 12% la formarea PIB. Actualmente, Republica Moldova reprezintă un furnizor important de produse agricole pentru parteneri externi, preponderent sub forma materiei prime cu valoarea adăugată mică pentru întreprinzători autohtoni, ceea ce nu contribuie la dezvoltarea eficientă și rapidă a sectorului. Existența surselor proprii de materie primă agricolă pentru ulterioara procesare, posibilității implementării tehnologiilor inovatoare și potențialului de atragere a ISD, poate transforma Republica Moldova într-un actor important pe piața internațională a produselor agroalimentare, oferind produse competitive și de calitate înaltă. Semnarea Acordului de Asociere și a ZLSAC oferă noi oportunități pentru exportul de produse agricole pe piața UE nu numai ca materie primă ci și ca produse finite care au o valoare adăugată mai mare ce pot contribui la o dezvoltare mai rapidă și mai eficientă a sectorului. Sectorul agroalimentar rămâne a fi unul cu un grad sporit de riscuri și impedimente de dezvoltare pentru întreprinzătorii din domeniu, care necesită existența multiplelor forme și instrumente de suport atât din partea statului cât și din partea partenerilor de dezvoltare. PIB-ul Moldovei a crescut cu peste 4%, în 2016 Creșterea Produsului Intern Brut pe parcursul anului trecut s-a datorat contribuție pozitive din agricultură, comerț, precum și industria extractivă. Din punct de vedere al utilizării PIB-ului majorarea s-a datorat, în principal, consumului final al gospodăriilor populației. În 2016, produsul intern brut (PIB) a însumat 134,47 miliarde lei, preturi curente de piață, în creștere cu 4,1% fată de 2015. Contribuții pozitive la creșterea PIB, în anul 2016 față de anul 2015, au înregistrat următoarele activități economice: • Agricultură, silvicultură și pescuit (+2,2%), cu o pondere de 12,2% la formarea PIB-ului și cu o majorare a valorii adăugate brute (VAB) cu 18,2%; 9

• Comerț cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și amotocicletelor (+0,9%), cu o pondere de 14,3% la formarea PIB și cu o creștere a VAB cu 6,4%; • Industria extractivă și industria prelucrătoare; Transport și depozitare; Informații și comunicații; Activități profesionale, științifice și tehnice (cu câte +0,3%) cu o pondere al formarea PIB-ului de 12,2%; 5,1%; 5,8% și 2,1%, respectiv și cu o majorare a VAB cu 2,3%; 5,2%; 4,6% și 13,4%, corespunzător. Valoarea adăugată brută pe economie a depășit cu 4,8% nivelul anului precedent, contribuind la creșterea și formarea PIB-ului cu 4,1% și 85,2%, respectiv. Volumul impozitelor pe produse s-a majorat cu 3,1% în raport cu anul anterior, contribuind la creșterea și formarea PIB-ului cu 0,5% și 15,4%, corespunzător. Impact negativ asupra indicelui volumului fizic al PIB-ului au avut-o următoarele activități economice: • Construcțiile (-0,2%) cu o pondere la formarea PIB-ului de 3,3% și o reducere a VAB cu 6,7%; • Administrația publică și apărare; asigurări sociale obligatorii; învățământ; sănătate și asistență socială (-0,1%) cu o pondere de 13,7% la formarea PIB-ului și cu odiminuare a VAB cu 0,8%; • Alte activități (-0,7%) cu o pondere de 10,1% la formarea PIB și cu o scădere a VAB cu 6,0%. Din punct de vedere al utilizării PIB-ului creșterea s-a datorat, în principal, consumului final al gospodăriilor populației (+3,2%), cu o contribuție la formarea PIB-ului de 86,7% și o majorare a volumului cu 3,6%. Contribuție negativă la creșterea PIB-ului a avut-o formarea brută de capital fix (-0,7%) și exportul net (-0,5%).

10

2. DATELE TEHNICE NECESARE ELABORĂRII FUNDAMENTĂRII: 2.1. Descrierea și amplasarea obiectivului investiției Înființată în anul 1997, compania ÎI « S.URITU » a evoluat într-un ritm rapid, într-un mediu puternic competitiv. Acest lucru a fost posibil datorită perseverenței de a activa intr-un domeniu de activitate deloc favorizat – agricultura, precum și încrederii in viitorul de succes al firmei. Toate aceste lucruri au necesitat multă muncă, o echipa bine sudată, selectarea furnizorilor pe principiul performantei acestora, găsirea de noi căi de optimizare a costurilor, in paralel cu creşterea gradului de satisfacţie a clienţilor prin raportul calitate/ pret, instruirea continuă a personalului, aplicarea tehnologiilor moderne, câștigarea unui sentiment de încredere din partea partenerilor. Actualmente, activitatea firmei are mai multe directii: 

producerea și comercializarea de semințe de legume, seminţe de plante furajere ;



producerea și comercializarea legumelor ;



producerea, prelucrarea și comercializarea fructelor, în special a prunelor ;



produccerea de material săditor și a puieților;



servicii de consultanță în agricultură;



servicii de depozitare în frigider, prestarea serviciilor de lucrări agricole cu tehnică mecanizată performantă.



comercializarea produselor de fertilizare, tratare, a îngrășemintelor și altor produse conexe.

Aceste activități sunt susținute de parteneriatele durabile cu instituții de cercetare precum și cu întreprinderi de prelucrare a produselor agricole din Republica Moldova, cât și de peste hotare. ÎI « S.URITU » se află într-o permanentă evoluție, proces realizat prin generarea și păstrarea unui sentiment de încredere, respect şi stabilitate în cadrul relaţiilor parteneriale de afaceri; îmbunătățirea continuă a produselor și serviciilor noastre prin îndeplinirea sau chiar anticiparea nevoilor clienților; instruirea și motivarea personală a fiecarui angajat; lărgirea gamei de produse oferite precum și asigurarea controlului permanent a calității produselor și serviciilor oferite.

11

Figura 2.1. Suprafața obiectivului investițional

Figura 2.2. Suprafața terenurilor cultivate, ce aparțin firmei 12

Figura 2.3. Suprafața terenurilor pe care sunt amplasate sere, ce aparțin firmei

Figura 2.4. Terenul marcat cu linie albastra e cultivat cu legume (ceapă) iar pe terenul marcat cu linie roșie este plantată o livadă de pruni Elaborat de autor în baza sursei: [13] 13

2.2. Evaluarea eficienţei proiectului investițional în construcții (P.I.C.) Evaluarea P.I.C. reprezintă argumentarea oportunităţii economice şi a posibilităţilor financiare de investiţie în construcţii noi, reconstrucţii şi modernizarea obiectelor în funcţiune. Pentru proiectele investiţionale în construcţii sînt caracteristice următoarele particularităţi specifice: • realizarea proiectului presupune elaborarea prealabilă a documentaţiei de proiect şi deviz, în baza căreia se stabileşte mărimea investiţiilor capitale (investiţiilor în capitalul fix); • investiile includ cheltuieli pentru lucrările de construcţii-montaj, costul utilajului şi alte cheltuieli; • proiectele cuprind o perioadă relativ îndelungată de funcţionare a obiectelor (clădirilor şi construcţiilor specifice). P.I.C. se divizează în proiecte ce aduc venit şi proiecte orientate spre obţinerea efectului social (îmbunătăţirea calităţii deservirii medicale, protecţia mediului etc.). Prezentul regulament vizează proiectele ce aduc venit şi sunt orientate pentru autorecuperare. P.I.C. se clasifică în funcţie de trei criterii esenţiale: 1. Tipul de reproducere a fondurilor fixe (activelor materiale pe termen lung): 

proiectele investiţionale în construcţii noi;



proiectele investiţionale în extinderi;



proiectele investiţionale în reconstrucţii;



proiectele investiţionale în reutilarea tehnică.

2. Termenul de realizare (perioada de valorificare a resurselor investiţionale): 

proiecte investiţionale de termen scurt (de până la 1 an);



proiecte investiţionale de termen mediu (de la 1 an până la 2 ani);



proiecte investiţionale de termen lung (mai mult de 2 ani).

3. Volumul resurselor investiţionale necesare: 

proiecte investiţionale mici (500 mii lei – 1000 mii lei);



proiecte investiţionale medii (1000 mii lei – 10000 mii lei);



proiecte investiţionale mari (mai mult de 10000 mii lei). De rînd cu aceste criterii principale, P.I.C. se clasifică după schema de finanţare propusă

(din contul mijloacelor proprii, de împrumut şi celor atrase).

14

Toate tipurile de P.I.C. în evoluţ ia lor trec trei etape (faze) principale, care în totalitate formează ciclul de viaţă a proiectului:  etapa preinvestiţională, în procesul căreia se elaborează variante alternative de soluţii investiţionale, se efectuează evaluarea lor şi se adoptă decizia privind realizarea variantei selectate. Baza etapei preinvestiţionale o constituie pregătirea proiectului investiţional (similare pot fi termenii “planul de business” sau “studiul de fezabilitate”);  etapa investiţională, în procesul căreia se efectuează realizarea nemijlocită a deciziei investiţionale adoptate - construcţia (reconstrucţia, extinderea, reutilarea tehnică) a obiectului;  etapa postinvestiţională (de exploatare), în procesul căreia proiectul garantează anumite fluxuri de mijloace băneşti (venituri) nete provenite din funcţionarea obiectelor şi începe autorecuperarea investiţiilor. Estimarea P.I.C. se efectuează cu grad diferit de detalizare, în funcţie de etapa ciclului vital al proiectului. Fundamentarea calitativă a P.I.C. se execută de către specialişti profesionişti, după efectuarea unor investigaţii prealabile. Intervalul de timp de la începutul proiectului şi pîn ă la încheierea lui prezintă o perioada de calcul (de referinţă) a proiectului. În procesul fundamentării eficienţei P.I.C. perioada de calcul se divizează în segmente. În limitele fiecărui segment se execută calculul diferitor indicatori economico-financiari: consumuri, cheltuieli şi venituri. În calitate de segment de interval la etapa preinvestiţională ş i etapa investiţională poate fi acceptat 1 trimestru, la etapa de exploatare – 1 an.

15

2.3. Capacitatea întrepriderii și datele tehnice în perspectiva dezvoltării acesteea În urma efectuării analizei industriei agro-alimentare, s-a decis extinderea unei întreprinderi din raionul Criuleni. Întreprindera ÎI « S.URITU » va intra pe piață cu un nou produs și anume prune uscate. Pentru aceasta e nevoie de procurat utilajul necesar, care va produce aceste fructe uscate. De asemenea trebuie de reparat o încăpere special destinată pentru acest utilaj specific de producere Utilajul care a fost ales, are codul “ХТ 90ВТ” și va fi adus din Rusia. Prețul echipamentului constituie: 478 965 lei + 8 535 lei (cheltuieli de transport) = 487 500 lei / 19,5 = 25 000 euro. Echipamentul este potrivit pentru uscarea prin condensare a legumelor, fructelor, fructelor de padure, ciuperci, ierburi, ceaiuri, marshmallows, smochine. Produsele de uscare se produc la temperaturi scăzute, ceea ce contribuie la producerea produsului de cea mai bună calitate: cu conservarea gustului, a vitaminelor și a nutrienților. La echipamentele noastre, căldura generată circulă în camera de uscare, economisind astfel banii și reducând în mod semnificativ costul de producție. În timp ce cea mai mare parte a echipamentelor industriale de pe piață, căldura folosită este aruncată în stradă și banii dvs.zboară. De asemenea, aparatul este independent de condițiile de mediu datorită circulației aerului închis în interiorul camerei de uscare. Echipamentul este format din carcasă, echipamentul intern, panoul de comandă. Volumul încărcării unui produs: 2 000-2 600 kg Consumul de energie în modul de funcționare: 22,6 kW Timpul de uscare a produsului cu un conținut de umiditate de 85%: 6-7 ore Căldură regenerativă de la unitate (cu Tkip = + 5, Tkond = + 50): 81,4 kW Dimensiuni (L × l × H): 2550x1050x2200 mm Cantitatea de fructe uscate produse este de 400 kg/zi.

16

Figura 2.5. Utilaj pentru prelucrarea fructelor proaspete în perspectiva obținerii fructelor uscate

Figura 2.6. Vederea utilajului din exterior după ce este montat

17

Figura 2.7. Vederea utilajului din exterior după ce este montat Elaborat de autor în baza sursei: [14] Pentru reparația halei industriale existente ca aceasta să corespundă parametrilor și necesităților echipamentului utilizat în scopul fabricării fructelor uscate, de asemenea pentru construcția unui depozit pentru fructele uscate se vor celtui: 48 750 lei + 170 000 lei = 1 218 750 lei / 19,5 = 62 500 euro. Proiectul unui depozit cu structuri ușor de demontat este conceput atât pentru construcție în condiții de dezvoltare urbană densă în orice țară, orice climă și economie de pământ, și în absența nevoii de teren de austeritate. Acest proiect arhitectural este, de asemenea, potrivit ca o clădire mini-fabrică și comercială.

Figura 2.8. Vederea din față a depozitului care va fi construit 18

Figura 2.9. Vederea din spate a depozitului care va fi construit, a)

Figura 2.10. Vederea din spate a depozitului care va fi construit, b)

19

Figura 2.11. Vederea din interior a depozitului care va fi construit Elaborat de autor în baza sursei: [16] Principalele dimensiuni ale depozitului: 1. Depozitul are o formă dreptunghiulară în plan cu dimensiuni în axe de aproximativ 60,5 m. X 12,5 m. Și o înălțime de aproximativ 7,5 m. 2. Înălțimea marcajului zero al primului etaj al clădirii depozitului este de 0,05 m. 3. Se acceptă sistemul de înălțime din Baltică (BSV). Nivelul la sol al parterului este considerat ca fiind zero. 4. Dimensiunile minime recomandate pentru terenul de construcție sunt de 80,0 x 40,0 m. Indicatori tehnici și economici ai depozitului: 

Suprafața clădirii clădirii este de aproximativ 937,7 m2.



Suprafața totală a clădirilor este de aproximativ 684,2 m2.



Volumul de construcție este de aproximativ 4789,4 m3.



Structura, suprafața spațiilor de depozitare sunt indicate în planurile de etaj.



Pentru încărcarea / descărcarea vehiculelor lungi din partea laterală a fațadei principale, sunt concepute 2 porți de intrare pentru camioane.



Dimensiuni ale porții de intrare 3,5 x 4,2 m.



Deasupra porții de intrare a fațadei principale se află un baldachin care se extinde la 1,3 m. Fără coloane. 20



Langa poarta este proiectat intrarea pentru oameni.



Din partea din spate a clădirii din partea opusă a fost proiectată o intrare de rezervă pentru oameni.



Acoperișul este plat, exploatat, neîncălzit.



Pe acoperiș se propune instalarea de panouri solare, turbine eoliene și încălzitoare solare de apă.



Este posibil să se prevadă găuri în acoperiș pentru a ilumina clădirea principală a depozitului cu ajutorul "puțurilor de lumină".



A fost proiectată ieșirea spre acoperiș de-a lungul unei scări metalice, construită din fațada laterală a clădirii.



Numărul de conducte de ventilație din clădire este 14. Este posibilă reducerea numărului de conducte de ventilație.



Spațială rigiditate și stabilitatea clădirii este asigurată de lucrările comune ale fundațiilor, pereților portanți și pardoselilor.



Pereții exteriori ai clădirii se propun a fi construiți din plăci sau cărămizi din beton armat.



Suprapunerile din clădire sunt concepute atât pentru plăci din beton armat, cât și pentru monoliți.



Posibilitatea executării peretelui în pereții despărțitori interiori ai blocurilor de beton sau beton tip INSI D600.



Furtunul și scurgerea apei topite în clădirea depozitului se efectuează prin intermediul a 2 țevi de alimentare cu apă internă.



Se propune colectarea de ploaie și topirea apei într-un rezervor situat în subsolul clădirii pentru purificarea ulterioară și utilizarea în scopuri tehnice.



De-a lungul fațadelor principale și posterioare ale fiecărei clădiri sunt proiectate spații de parcare pentru autoturisme și camioane.



În acoperisul depozitului principal, se propune deschiderea de deschideri pentru iluminarea clădirii principale a depozitului cu ajutorul "puțurilor de lumină".



Este posibil să se proiecteze structuri suplimentare de resetare a luminii în acoperiș.



Documentația de proiect a depozitului este supusă examinării obligatorii. Caracteristicile tehnice ale clădirii depozitului (specificat de rezultatul studiilor

inginerico-geologice, date de referinta privind conditiile de functionare si dorintele clientului). 

Complexul de depozit are o formă convențional dreptunghiulară în plan cu dimensiuni în axe de aproximativ 60,5 m. x 12,5 m. Și o înălțime de aproximativ 7,5 m.



Înălțimea mărcii zero a primului etaj al clădirii depozitului este de 0,1 m. 21



Dimensiunile minime recomandate pentru terenul de construcție sunt de 80,0 x 40,0 m.



Plafonul de înălțime face posibilă organizarea depozitării pe mai multe niveluri a mărfurilor.



Categoria depozitului B.



De-a lungul perimetrului depozitului sunt proiectate structuri usor evacuate.



Cladirea este proiectata in doua etaje de birou, sub care este proiectat subsolul.



Construcția depozitului se propune să conducă într-o singură etapă.



Clasa energetică a clădirii B +.



Fundația este o placă de beton armat cu grosimea de 400 mm.



Pereți exteriori - caramida cu o grosime de 500 mm. sau plăci din beton armat.



Blocurile de ventilație sunt panouri din beton armat cu o grosime de 300 mm.



Ferestrele - o fereastră cu două camere cu geam dublu, într-o singură legătură din PVC



Sistemul de încălzire este alcătuit din conducte de apă și gaze din oțel conform GOST 3262-75 * și țevi din oțel sudate electric conform GOST 10704-1.



Instalații de încălzire - radiatoare din fontă. Suportul de căldură este apă caldă cu parametrii 95-70 * С.



Ventilație forțată.



Furnizarea de căldură - schema de alimentare cu căldură închisă.



Rețelele sunt proiectate din țevi sudate din oțel electric în conformitate cu GOST 10705- 80 pentru sistemul de alimentare cu căldură, țevi de oțel de apă de oțel galvanizate conform GOST 3262-75 * DL a sistemului de apă caldă menajeră.



Alimentarea cu apă - sursa de alimentare cu apă este sistemul de alimentare cu apă trimestrial existent.



Se propune colectarea de ploaie și topirea apei într-un rezervor situat în subsolul clădirii pentru purificarea ulterioară și utilizarea în scopuri tehnice.



Pentru a asigura presiunea necesară proiectul prevede o instalare a pompei.



Pentru a ține cont de consumul de apă la intrarea în clădire, a fost proiectat un contor de apă cu un contor.



Oferă contabilizarea consumului de apă al fiecărui contor de depozite pentru clădiri.



Proiectul prevede sisteme separate de alimentare cu apă potabilă și de stingere a incendiilor. Pregătirea apei calde se efectuează într-o încăpere din cazanul din apropiere, temperatura apei calde este de 60-40 ° C.



Proiectul prevede sisteme de drenare a gospodăriei și a apelor pluviale și drenaj dincariere;

22



Alimentarea cu energie - categoriile de fiabilitate I și II.



Proiectul prevede instalarea de iluminat de lucru, de urgență, evacuare și reparații.



Pentru iluminarea clădirilor sunt prevăzute lămpi cu lămpi de economisire a energiei. Tensiune de lucru, iluminat de urgență și de evacuare ~ 220 V.



Pentru iluminarea în exterior a depozitului și iluminatul din interiorul clădirii se propune utilizarea spoturilor cu LED.



GOST 21.614-88. Imagini ale echipamentelor electrice grafice convenționale și cablare a planurilor.



Ansamblul de alarmă de incendiu - subsistemul de alarmă de incendiu prevede instalarea de detectoare autonome de fum în incinta unei clădiri, cu excepția instalațiilor sanitare șia încăperilor "umede".



Detectoarele de incendiu sunt proiectate pentru a emite semnale sonore și luminoase la pragul limită al fumului din cameră.



Proiectul prevede un sistem de avertizare a zgomotului și a zonei de vorbire în fiecare clădire și în complex ca întreg.



În partea de depozit a fiecărei clădiri se propune instalarea unui sistem combinat de stingere automată a incendiilor: sprinkler și pulbere. În depozit sunt prezente următoarele echipamente inginerești:



încălzire - individuală sau centralizată;



este propusă utilizarea pompelor de căldură verticale;



alimentarea cu apă caldă - centralizată sau individuală;



se recomandă folosirea încălzitoarelor de apă solară;



alimentare cu apă rece - centralizat;



alimentarea cu energie electrică - centralizată de la o rețea locală sau locală de 380 / 220V și în detrimentul panourilor solare instalate pe acoperișul unei clădiri.



furnizarea de gaze - nu;



Notă: conectați sistemul de canalizare, liniile de alimentare cu energie electrică în conformitate cu specificațiile serviciilor și organizațiilor relevante



telefon și Internet - conexiune individuală;



antena de televiziune colectivă - la cererea clientului;



aer condiționat - individual, la cererea clientului;



punct radio - la cererea clientului;



sistem de alarmă la incendiu: cu condiția;



sistem de stingere a incendiilor: la cererea clientului; 23



supraveghere video - recomandat.

Ferestre și uși Se propune instalarea geamurilor duble din plastic (geamuri duble) în ferestrele clădirilor. Ochelarii sunt ușor de resetat. Date preliminare privind ferestrele și ușile: 

Numărul total de ferestre este de 104.

Dimensiunile totale ale ferestrelor: 

Ferestre duble (m): 6,0x1,5, 4,0x1,5.

Numărul total de uși 4 (în grupul de intrare). Usile de intrare din incinta sunt simple metalice. Dimensiunile (m) ale ușilor din clădire: 3,5x4,2; 2.2 x1.1.

24

3. STRUCTURA FINANŢĂRII 3.1. Descrierea surselor de finaţare posibile Orice activitate de investiții necesită resurse, a căror formare este stimulată de mecanismele economiei de piață și de pîrghiile financiare, fiscale de stat. În economia de piață fiecare agent economic îți constituie fondul pentru investiții de sine stătător, stăruindu-se să utilizeze cît mai eficient sumele respective. În perioada iniţială de lansare a afacerii, în special la etapa căutării şi acumulării capitalului necesar, capacitatea întreprinzătorului de a găsi cele mai reuşite scheme de finanţare, sporind avantajele fiecărui tip de finanţare şi diminuând efectele negative ale acestora, are o importanţă majoră. Sursele de finanțare a investițiilor pot fi clasificate în diferite moduri. Din punct devedere al agentului economic, sursele de formare a resurselor investiționale pot fi clasificate în proprii, atrase și împrumutate.

Surse de finanțare Proprii

Atrase

Împrumutate

Figura.3.1 Clasificarea surselor de finanțare Elaborat de autor în baza sursei: [5] Sursele proprii de formare a resurselor investiționale includ: 

Partea din profitul net căpătat în urma activității economice;



Amortizarea acumulată, care servește pentru finanțarea înnoirii activelor fixe ajunse al limita duratei de funcționare, la fel și pentru necesitățile de dezvoltare-modernizare. În general, sursele provenite din amortismente sunt destinate investițiilor, însă în anumite

cazuri o parte din amortismente poate fi folosită pentru rambursarea împrumuturilor, pentru finanțarea activității de exploatare(creșterea stocurilor, creditarea clienților). Reglementările legale prevăd posibilitatea folosirii amortizării accelerate pentru unele firme. Aceasta duce la recuperarea cît mai grabnică a valorilor imobilizate, folosite apoi pentru dezvoltarea producției. 25



Polița de asigurare pentru acoperirea pierderilor legate de pierderea proprietății;



Investiții financiare;



Reinvestirea;



Partea din activele circulante imobilizate în investiții.

Sursele atrase de formarea resurselor investiționale includ: 

Emiterea și vînzarea de acțiuni



Emiterea certificatelor investiționale



Alocații în fondul statutar



Mijloacele acordate de către stat



Împrumuturile bancare pe termen lung și mijlociu

Sursele împrumutate de formare a resurselor investiționale cuprind: 

Împrumuturi bancare pe termen lung și mijlociu



Împrumuturi bancare pe baza garanțiilor materiale. Garanțiile se referă la capitalul sau patrimonial firmei, în special la unele elemente ale activității, care ar putea fi transformate ușor în lichidități.



Credite ipotecare. Se ipotechează, de obicei, clădiri, terenuri, mijloace circulante cu o convertire rapidă în lichidități.



Credite de tip CASH-FLOW. Aceste credite nu sunt garantate material. Singura garanție o constituie studiul de fezabilitate al afacerii(planul de afaceri). În țările dezvoltate, acest tip de credit este cel mai răspîndit.

Credite externe, care sunt de mai multe categorii: 

Credite guvernamentale



Credite bancare



Credite acordate de instituții internaționale



Emisie de obligațiuni



Împrumut fiscal investițional



Leasing investițional

Printre potenţialele surse de finanţare a afacerii pot fi enumerate următoarele: 

Capitalul propriu şi capitalul împrumutat de la familie şi prieteni;



Creditul bancar;



Emiterea de acţiuni şi obligaţiuni;



Programele speciale de finanţare;



Fondurile de capital de risc;



Leasingul; 26



Creditele de la furnizori şi clienţi;



Creditele pe efecte de comerţ (factoringul şi scontarea).

Creditul bancar. Creditul bancar reprezintă o sursă principală de finanţare, în special pentru firmele mici şi mijlocii. Însă accesul la credite al firmelor noi sau de mici dimensiuni este mai dificil decât al firmelor cu o importantă istorie creditară. Avantajele creditului bancar sunt următoarele: 

Obţinerea de fonduri suplimentare;



Stabilirea unor relaţii de încredere cu instituţiile financiare şi accesul mai uşor



La alte servicii furnizate de bănci;



Lansarea de semnale pozitive pentru alţi potenţiali investitori, care să ofere



Susţinere financiară;

În cazul anumitor forme de credit, existenţa unui grad de flexibilitate privindsumele angajate, termenii de creditare, dobânzile şi termenele de rambursare;necesitatea de a convinge banca de potenţialul pozitiv al afacerii sau simpla completare a unei cereri de creditare poate „impune” întreprinzătorul să-şi analizeze în mod obiectiv afacerea, să obţină o imagine clară a situaţiei sale financiare şi o caracteristică a punctelor slabe şi a celor forte, a oportunităţilor şi ameninţărilor ce caracterizează situaţia firmei, să reevalueze ideea proiectului, strategiile de implementare etc. Printre dezavantajele creditului bancar se numără: 

Atitudinea sceptică şi reţinută a băncilor în ceea ce priveşte finanţarea noilor firme, banca având nevoie de siguranţa că va primi înapoi banii acordaţi drept credit, în timp ce firmele nou-înfiinţate nu oferă această garanţie din diferite motive (nu au istoric, nu au experienţă, nu sunt stabile);



Riscul de a pierde garanţiile depuse pentru obţinerea creditului sau chiar riscul de faliment în cazul nerestituirii creditului;



Implicarea unui factor extern în managementul firmei, apariţia unor restricţii;



Expunerea proiectului la riscuri noi – de exemplu riscul ratei dobânzii;



Riscul întreruperii creditării în cazul unor evenimente nefavorabile pentru firmă.

27

3.2. Analiza ofertelor creditelor bancare Oricare proiect investiţional necesită surse financiare și întrucît în proiectul analizat sursele proprii nu acoperă cheltuielile totale, vom recurge la diferite surse de finanțări străine. Sursa de finanțare aleasă pentru proiect este creditul oferit de diferite instituții de creditare. Alegerea sursei de finanțare cea mai eficientă presupune în sine și o analiză a diferitorinstituții de creditare. În analiza dată s-au utilizat următoarele criterii de comparaţie: 

Documentaţia necesară pentru obţinerea creditului;



Termenul creditului;



Garanţiile necesare;



Suma maximă a creditului;



Rata dobînzii. Documentaţia necesară pentru obţinerea creditului, reiese că toate băncile

urmăresc: 

O analiză a rentabilităţii activităţii desfăsurate de solicitantul creditului pentru investiţii;



O asigurare pentru rentabilitatea proiectului de investiţii pe baza planului de afaceri si a studiului de fezabilitate solicitat în acest sens;



O asigurare pentru capacitatea de plată, aceasta va trebui să facă faţă la rambursarea serviciului datoriei si la cheltuielile de funcţionare pentru activitatea desfăsurată precum şi cele aferente proiectului de investiţii, pe baza fluxului de încasări şi plăţi. Referitor la durata de acordare, reiese că creditele pentru investiţii sunt credite

acordate pe termen mediu şi lung întrucît atît durata de execuţie a investiţiilor cît şi posibilitatea de a produce profituri viitoare depăşesc de regulă un an. În urma analizei datelor oferite de Bancile Comerciale, s-a putut observa că perioada de acordare este aceeaşi, diferenţa fiind în faptul că unele bănci corelează durata de acordare a creditului cu dimensiunea si complexitatea proiectului, ciclul de producţie al întreprinderi, valorilor în mărfuri şi materiale propuse în calitate de asigurare, ceea ce ar însemna o corelare a duratei creditului cu particularităţile proiectului de investiţii. În privinţa garanţiilor necesare, din analiză rezultă că se acceptă garanţii atît reale (cu cele două forme, mobiliare şi imobiliare) cît şi personale. Principiul de prudenţă bancară impune ca valoarea garanţiei să nu depăsească dublul valorii creditului acordat. Ceea ce se poate remarca este faptul că băncile şi-au diversificat garanţiile pentru a-şi apropia serviciile lor către nevoile de finanţare ale companiilor. Portofoliul de garanţii al oricărui client (format 28

din garanţii reale şi personale) trebuie să asigure banca împotriva riscului de insolvabilitate al clienţilor săi. Ceea ce privește suma maximală a creditului și rata dobînzii acestea diferă de la o bancă la alta. Astfel pentru analiza comparativă a ofertei de credite bancare pentru investiţii au fost utilizate informaţii furnizate de următoarele bănci: 1) “BCR” SA; 2) BC "ENERGBANK" S.A. 3) BC "FinComBank" S.A. 4) BC “Moldinconbank” SA; 5) BC "Moldova-Agroindbank" S.A. 1. “BCR” SA;

Figura.3.2 Ofertele de creditare ale băncii, rata dobânzii de 15% Elaborat de autor în baza sursei: [17]

29

2. BC "ENERGBANK" S.A.

Figura.3.3 Ofertele de creditare ale băncii, rata dobânzii de 12,62% Elaborat de autor în baza sursei: [18] 3. BC "FinComBank" S.A.

Figura.3.4 Ofertele de creditare ale băncii, rata dobânzii de 11,89% Elaborat de autor în baza sursei: [19]

30

4. BC “Moldinconbank” SA;

Figura.3.5 Ofertele de creditare ale băncii, rata dobânzii de 12,5% Elaborat de autor în baza sursei: [20] 5.

BC "Moldova-Agroindbank" S.A.

Figura.3.6 Ofertele de creditare ale băncii, rata dobânzii de 12,80% Elaborat de autor în baza sursei: [21]

31

3.3. Argumentarea selectării structurii finanţării şi determinarea costului capitalului Pornind de la faptul că pentru finanţarea proiectului de investiţie prezentat sursele proprii nu sunt suficiente este necesară apelarea la un credit bancar. Din costul total al proiectului care constituie 83 817 euro, întreprinderea poate asigura finanţarea proiectului cu 60 %. Diferenţa (40%) va trebui acoperită din surse externe împrumutate de la bancă. În figura ce urmează, este prezentată structura finanțării proiectului investițional:

Ponderea surselor

40% 60%

Surse proprii Surse împrumutate

Figura 3.7 Structura finanțării proiectului investițional Sursa: [Elaborat de autor] În calitate de resurse împrumutate întreprinderea va utiliza un credit bancar în valută, pe o perioadă de 5 ani. În baza analizei ofertelor bancare s-a decis de a se apela la un credit bancar oferit de BC“Moldinconbank”SA. Ținând cont ca rata dobânzii variază și pentru a efectua calculele cât mai aproape de realitate, aceasta va fi luată ca 13% în calculele ce urmează

32

4. EFICIENȚA INVESTIȚIILOR Tabelul 4.1. Determinăm costul vânzîrilor Nr. crt.

Articole de

U/m

Cantitatea

Total , mii lei

%

57

3447,36

%

15

517,104

%

5

172,368

%

3

103,4208

cheltuieli Cheltuieli

1

operaționale Cheltuieli Gener.

2

și Admin Cheltuieli

3

comerciale Alte cheltuieli

4

Total, mii lei

4240,25

Determinăm cheltuielile la 1 leu de venit: Ch. = CV/VV= 0,7011 Tabelul 4.2. Determinăm norma amortizării anuale Nr. crt.

Denumirea

DNE, ani

activelor

VB,

mii Amortizarea

Ponderea

Apon,

lei

anuală, %

VB, %

%

1

Terenul

60

100

1,67

5,44

0,09

2

Construcție

60

900

1,67

48,97

0,82

de 20

450

5

24,48

1,22

20

10

1,09

0,11

368

4

20,02

0,80

100,00

2,95

industrială 3

Utilaje producere

4

Amenajarea

10

teritoriului Duș,

5

Wc, 25

vestiar Total, mii lei

1838

Tabelul 4.3. Raportul de profit și pierderi, mii lei Nr.crt.

Indicatori

1

Venitul din vânzări

2

Costul vânzîrilor

Perioada de prognoză, ani 2018

2019

2020

2021

2022

6048

7560,00

9450,00

11812,50

14175,00

3447,36

3447,36

3447,36

3447,36

3447,36 33

3 4

Cheltuieli G și Ad. Cheltuieli comerciale

517,10

517,10

517,10

517,10

517,10

172,37

172,37

172,37

172,37

172,37

5

Alte cheltuieli

103,42

103,42

103,42

103,42

103,42

6

Alte venituri

10,00

10,00

10,00

10,00

10,00

7

Venitul impozabil

1817,75

3329,75

5219,75

7582,25

9944,75

8

Cheltuieli IV

218,13

399,57

626,37

909,87

1193,37

9

Profitul Net

1599,62

2930,18

4593,38

6672,38

8751,38

48,22

48,22

48,22

48,22

48,22

1647,83

2978,39

4641,59

6720,59

8799,59

10 11

Amortizarea anuală CFN Creșterea veniturilor, %

25

25

25

20

Tabelul 4.4. Determinarea ratei de actualizare Indicatori

Ponderea, %

Costul, %

Capital Propriu Credit Bancar Total

60 40 100

18 7,5 -

Rata de Vpond., lei actualizare, % 10,8 980,658 3 653,772 13,8 1634,43

Tabelul 4.5. Determinăm AC actualizat

AC = IC+CE

a = 13,6 % Indicatori IC CE K actualizare Indicatori actualizați, mii lei AC actualizat, mii lei

I an 1634,43 3447,36 1 5081,79

II an 0 3447,36 0,8787 3029,31

Indicatori

I an II an CFN 1647,83 2978,39 K actualizare 1 0,8787 Indicatori actualizați, mii lei 1647,83 2617,22 CFNt actualizat, mii lei VNAT=17656,13-15167,73= 2488,40 mii lei

Perioada, ani III an IV an 0 0 3447,36 3447,36 0,7722 0,6785 2661,96 2339,16 15167,73

V an 0 3447,36 0,5963 2055,50

Tabelul 4.6. Determinăm CFN actualizat Perioada, ani III an IV an V an 4641,59 6720,59 8799,59 0,7722 0,6785 0,5963 3584,12 4560,17 5246,79 17656,13

IP=17656,13/15167,73= 1,16 Trec IC=1634,43/3531,23= 0,46 Determinăm suma anuală a CB spre achitare: 34

CB=653,772/4= 163,443 mii lei Tabelul 4.7. Graficul de rambursare a CB Indicatori CB, mii lei CB restant, mii lei Dobânda anuală, mii lei Achitări anuale, mii lei

II an 163,44 653,77 49,03 212,48

III an 163,44 490,33 36,77 200,22

Perioada, ani IV an 163,44 326,89 24,52 187,96

V an 163,44 163,44 12,26 175,70

Total 653,77 0 122,58 776,35

Tabelul 4.8. Determinăm Trec IC - abordare dinamică Indicatori CFN, mii lei NMC (CV), mii lei FRC, mii lei Achitări anuale CB, mii lei R CFN, mii lei Trec IC

I an 1647,83 3447,36 -1799,53 0,00 -1799,53

Perioada, ani II an III an 2978,39 4641,59 3447,36 3447,36 -2268,49 -1074,26 212,48 200,22 -2480,97 -1274,48 + +

IV an 6720,59 3447,36 2198,97 187,96 2011,01 31

V an 8799,59 3447,36 7551,21 175,70 7375,50

S 1 zi= 2198,97/360= 6,11 t =187,96/6,11=31 zile Tabelul 4.9. Determinăm AC actualizat AC = IC+CE a = 21,6 % Indicatori IC CE K actualizare Indicatori actualizați, mii lei AC actualizat, mii lei

I an 1634,43 3447,36 1

II an 0 3447,36 0,8224

5081,79

5081,79

Perioada, ani III an IV an 0 0 3447,36 3447,36 0,6763 0,5562 2331,41 1917,28 13742,20

V an 0 3447,36 0,4574 1576,71

Tabelul 4.10. Determinăm CFN actualizat Indicatori

I an II an CFN 1647,83 2978,39 K actualizare 1 0,8224 Indicatori actualizați, mii lei 1647,83 2449,34 CFNt actualizat, mii lei VNAT=14998,60-13742,20= 1256,41 mii lei

Perioada, ani III an IV an 4641,59 6720,59 0,6763 0,5562 3139,06 3737,72 14998,60

V an 8799,59 0,4574 4024,65

Tabelul 4.11. Determinăm AC actualizate AC = IC+CE a = 26,6 % 35

Indicatori IC CE K actualizare Indicatori actualizați, mii lei AC actualizat, mii lei

I an 1634,43 3447,36 1

II an 0 3447,36 0,7899

5081,79

2723,03

Perioada, ani III an IV an 0 0 3447,36 3447,36 0,6239 0,4928 2150,90 1698,97 12996,69

V an 0 3447,36 0,3893 1342,00

Tabelul 4.12. Determinăm CFN actualizat Indicatori

I an II an CFN 1647,83 2978,39 K actualizare 1 0,8224 Indicatori actualizați, mii lei 1647,83 2449,34 CFNt actualizat, mii lei VNAT=13730,83-12996,69= 734,15 mii lei

Perioada, ani III an IV an 4641,59 6720,59 0,6239 0,4928 2896,01 3312,12 13730,83

V an 8799,59 0,3893 3425,53

Tabelul 4.13. Determinăm AC actualizate AC = IC+CE a = 31,6% Indicatori IC CE K actualizare Indicatori actualizați, mii lei AC actualizat, mii lei

I an 1634,43 3447,36 1

II an 0 3447,36 0,7599

5081,79

2619,57

Perioada, ani III an IV an 0 0 3447,36 3447,36 0,5774 0,4388 1990,56 1512,58 12353,88

V an 0 3447,36 0,3334 1149,38

Tabelul 4.14. Determinăm CFN actualizat Indicatori

I an 1647,83 1 1647,83

CFN K actualizare Indicatori actualizați, mii lei CFNt actualizat, mii lei VNAT=12473,80-12353,88= 119,91 mii lei

II an 2978,39 0,7599 2263,22

Perioada, ani III an IV an 4641,59 6720,59 0,5774 0,4388 2680,13 2948,76 12473,80

V an 8799,59 0,3334 2933,86

Tabelul 4.15. Determinăm AC actualizate AC = IC+CE a = 36,6% Indicatori IC CE

I an 1634,43 3447,36

II an 0 3447,36

Perioada, ani III an IV an 0 0 3447,36 3447,36

V an 0 3447,36 36

K actualizare

1

0,7321

0,5359

0,3923

Indicatori actualizați, mii lei AC actualizat, mii lei

5081,79

2523,69

1847,50 1352,49 11795,59

0,2872 990,11

Tabelul 4.16. Determinăm CFN actualizat Indicatori

I an II an CFN 1647,83 2978,39 K actualizare 1 0,7321 Indicatori actualizați, mii lei 1647,83 2180,38 CFNt actualizat, mii lei VNAT=11479,71-11795,59= -315,88 mii lei

Perioada, ani III an IV an 4641,59 6720,59 0,5359 0,3923 2487,51 2636,67 11479,71

V an 8799,59 0,2872 2527,32

Tabelul 4.17. Rezultatele iteraţiilor pentru determinarea ratei interne de rentabilitate

a, % VNAT, mii lei

13,6

21,6

26,6

31,6

36,6

2488,40

1256,41

734,15

119,91

-315,88

Figura: 4.1 Reprezentarea grafică a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR) 𝑟𝑟𝑟𝑟 (+)

)* RIR = 𝑟𝑟𝑟𝑟 + 𝑟𝑟𝑟𝑟 (+)+ ⎢ 𝑟𝑟𝑟𝑟 (𝑟𝑟𝑟𝑟 𝑟𝑟𝑟𝑟 (−)⎢

(1)

RIR ꞊ 13,6 + (36,6 – 13,6) * [2488,40 ⁄ (2488,40 + 315,88)] ꞊ 13,6 + 23 * 0,88 ꞊ 33,84 %.

37

5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI Pentru a face careva concluzii vom analiza datele pe care le - am obtinut în urma studiului de investitie. Astfel conform calculelor efectuate am capatat urmatoarele date: valoarea neta actualizata, VNAT = 119,91 mii Lei este valoare ce caracterizeaza, aportul de avantaj economic al unui proiect de investitii, castigul investitorului pentru capitalul investit în proiectul respectiv. Nu în ultimul caz este important si termenul de recuperare al investitiilor. Termenul de recuperare a investitiei exprima perioada de timp în care se recupereaza investitia din profit sau din venitul net obtinut in urma realizarii investitie, conform cerintelor investitia se va recupera în 0,46 ani, adică un timp mai scurt decat 10 ani ceea ce ne permite sa spunem ca este un proiect eficient pentru ca ne mai raman înca câţiva ani de folosinţă. Indicile de profitabilitate ne arata surplusul de trezorerie actualizat pentru fiecare leu investit. Daca indicele este supraunitar, proiectul este acceptat. Conform calculelor efectuate proiectul de investitie are un IP de 1,16 adică este un indice profitabil si astfel proiectul devine atractiv. Rata interna de rentabilitate trebuie sa fie mai mare sau egala cu rata medie a dobanzii pe piata sau cu costul mediu ponderat al capitalului, pentru a justifica investitia facuta. Asadar numai în aceste conditii rata interna a rentabilitatii permite compensarea costului finantarii. Astflel rata interna a rentabilitatii proiectului de investitie propus este egala cu 33,84 % adică este mai mare ca media ponderata a costului de capital, din acest punct de vedere proiectul este considerat ca fiin unul rentabil. Analiza economică a activității întreprinderii are o importanță majoră pentru stabilitatea unor strategii investiționale eficiente. In urma efectuarii calculelor s-a determinat ca proiectul dat este eficient, deoarece VNAT > 0, in aspect economic si financiar acest lucru semnifica ca proiectul are capacitatea de a rambursa pe perioada duratei de viata economica capitalul investit. Termenul de recuperare a investitiilor este mai mic decit durata de viata a proiectului, acest lucru demonstreaza ca capitalul investit va fi recuperate intr-o perioada de 0,46 ani, iar restul timpului va fi obtinut profit. Rata interna a rentabilitatii este de 33,84 %, iar in raport cu costul capitalului este mai mare, ceea ce spune ca in cazul de aparitie a unor modificari pe durata de activitate a proiectului va fi o rezerva pina cind veniturile obtinute vor fi egale cu zero. Proiectul dat va avea success din punct de vedere economic, dar şi social, ţinînd cont de avantajele pe care le va genera, atât populaţiei raionului dat aceştia fiind în calitate de

38

consumatori, dar şi în calitate de noi angajaţi cât şi investitorului care investeşte initial o sumă de bani considerabilă, dar se bucură în viitor de venituri.

39

BIBLIOGRAFIE 1.

NCM L.01.07-2005 „Regulament privind fundamentarea proiectelor investiţionale în

constrcuţii”; 2.

NCM B. 01. 03 – 05 „Normativ în Construcţii”

3.

Albu Svetlana, Capsîz Valeriu, Albu Ion, „Eficienţa investiţiilor: curs universitar”, Chişinău

, 2005; 4.

Albu Svetlana, Ion Albu, Liubovi Usturoi „Management investiţional”, Chişinău, 20016;

5.

https://www.curs.md/ru

5.

http://www.statistica.md/ aacesat la 23.09.18;

6.

https://999.md/ru/, accesat la 29.09.18;

13. https://geoportal.md/en/default/map#lat=233585.459340&lon=257167.063307&zoom=9; 14. https://agroserver.ru/b/oborudovanie-dlya-kondensatsionnoy-sushki-ovoshhey-fruktov-

yagod-g-872044.htm 17.10.18; 15. https://agroserver.ru/b/oborudovanie-dlya-kondensatsionnoy-sushki-ovoshhey-fruktovyagod-g-872044.htm; 16. http://www.procomcon.md/index.php/ro/

40

ANEXA 1 Teritoriul obiectivului investițional

41

ANEXA 2 Utilaj destinat uscării fructelor

42

ANEXA 3 Aspectul depozitului ce va fi construit

43