11-12

LECÞIA 11

LA MUNTE

69

LA MUNTE

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a apãrea a aranja a bea a cãdea a dispãrea a încãpea a înregistra a mânca a pleca a putea a rezerva a tãcea a urca a vedea

aer agenþie apã autocar camerã cazare cãlãtorie cheie copac limbã loc lunã masã

munte nor obosealã pat plimbare portbagaj recepþie soare somn staþiune traseu valizã vârf

adânc balnear curat fermecãtor strãin

repede

când? de ce?

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a Construcþiile: a putea + infinitiv; se poate + infinitiv

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum descriem o acþiune

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 11

LA MUNTE

70

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Formulaþi întrebãri la propoziþiile de mai jos. La munte aerul este curat. Peisajul este fermecãtor. Soarele este frumos. Traseul este lung. Somnul este adânc. Turiºtii pleacã la plimbare. Noi urcãm în vârf de munte. 2. Citiþi dialogurile pe roluri. a – Cine pleacã la munte? – Familia Ionescu pleacã la munte. – Cine rezervã bilete? – Tata rezervã bilete. – Unde rezervã tatãl lui Dan bilete de cãlãtorie? – La agenþia de turism. – Cine rezervã locuri la hotel? – Mama rezervã locuri la hotel.

b – Mama lui Dan vrea o camerã cu 3 paturi? – Da, mama lui Dan vrea o camerã cu 3 paturi. – Mama lui Radu rezervã o camerã cu 2 paturi? – Nu, mama lui Radu vrea o camerã cu 4 paturi. – Unde rezervã ei camere? – Ei rezervã camere la recepþie.

3. Restabiliþi replicile. ?

Unde pleacã familia Ionescu?

?

De ce au ei nevoie?

Cumpãrãtorul intrã în magazin. El ia douã cutii de bomboane. ? O cutie de bomboane costã 30 de lei. ? Da, cumpãrãtorul are nevoie de multe produse.

Iau ºi ciocolatã? Preferã marfã scumpã? Preþul este convenabil pentru ei?

4. Continuaþi dialogurile. – Unde urcã Dan? – Dan urcã în autocar. – Ce are Dan în mânã? – Dan are în mânã o valizã. – Unde urcã mama lui Dan?

Limba – mijloc de integrare socialã

– Mama lui Dan urcã în autobuz. – Ce are în mânã mama lui Dan? – Are în mânã o valizã ºi o hainã. –

– Unde pleacã autocarul? – Autocarul pleacã la o staþiune în munþi. – Unde plecaþi dvs.? –

LECÞIA 11

LA MUNTE

71

Modificãm 5 . Urmaþi modelul modelul.. Model:

aer aerul; munte muntele; masã plimbare plimbarea; cheie cheia.

masa;

pat, somn, an, ban, fecior, ajutor, bunic, fular, bloc; perete, frate, pãrinte, prenume, nume, soare; recepþie, femeie, lecþie, rochie, soþie, chimie, agenþie, baie; bancã, valizã, salã, apã, cadã, casã, cãciulã, faþã, ºedinþã, uzinã, sorã; clãdire, angajare, organizare, concediere.

Alcãtuim Dicþionar de contexte minime aer curat staþiune balnearã peisaj fermecãtor cazare ºi masã

a bea

apã bere vin suc

a mânca

fructe mult puþin

a rezerva bilete o camerã

6. Alcãtuiþi propoziþii.

Model:

Ion Eu Noi Tu

Funcþionara înregistreazã actele în anticamerã.

a nota a completa a aranja a lua

hainele bomboane formularul orarul

în agendã în birou în cutii în valizã

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – – – – – –

Ce vezi tu? Eu vãd niºte munþi. ªi ei vãd munþii? Nu, ei nu vãd munþii, ei vãd niºte copaci. Dar ce vedeþi voi? Noi vedem un autocar. Ce vãd turiºtii? Turiºtii vãd un peisaj de munte. Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 11

LA MUNTE

72

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a A vedea (ã/e)

A apãrea (ã/a) eu vãd tu vezi el, ea vede

- em - eþi –

– -i -e

noi vedem voi vedeþi ei, ele vãd

eu apar tu apari el, ea apare

Aplicãm 7. Citiþi dialogurile: a – – – – – –

De unde apare soarele? Soarele apare de dupã nori. De unde apare luna? Luna apare de dupã nori. De unde apar soarele ºi luna? Soarele ºi luna apar de dupã nori.

De unde? De dupã

A dispãrea (ã/a) eu dispar tu dispari el, ea dispare b – – – – – –

noi dispãrem voi dispãreþi ei, ele dispar

Unde dispare soarele? Soarele dispare dupã nori. Unde dispare luna? Luna dispare dupã nori. Unde dispar soarele ºi luna? Soarele ºi luna dispar dupã nori. A bea eu beau tu bei el, ea bea

noi bem voi beþi ei, ele beau

c – – – –

d Eu beau apã mineralã. Tu ce bei? ªi eu beau apã mineralã. Dar el ce bea? ªi el bea apã mineralã.

A cãdea eu cad tu cazi el, ea cade

(a/ã; d/z) noi cãdem voi cãdeþi ei, ele cad

Limba – mijloc de integrare socialã

– – – –

Noi bem lapte. Voi ce beþi? ªi noi bem lapte. Dar ei ce beau? Ei beau bere.

A tãcea eu tac tu taci el, ea tace

a/ã; c/œ noi tãcem voi tãceþi ei, ele tac

noi apãrem voi apãreþi ei, ele apar

LECÞIA 11

LA MUNTE

73

8. Puneþi verbele la forma cerutã de context. Model:

Eu (a bea) apã

Eu beau apã

Valiza (a cãdea) din mânã. Soarele (a dispãrea) dupã nori. Noi (a bea) apã mineralã. Voi (a bea) apã. Turiºtii (a bea) bere. Luna (a apãrea) de dupã nori. Tu (a bea) bere. Haina (a încãpea) în valizã. Eu (a vedea) un hotel. Ei (a vedea) un autocar. Noi (a vedea) luna. Voi (a vedea) soarele. Tu (a vedea) turiºtii. 9. Completaþi propoziþiile. Model:

Eu beau lapte.

Eu beau (ce? )

Eu vãd _____. Copilul bea_______. Noi bem _______. Voi beþi _______. Turiºtii vãd ______. Noi vedem ______. Voi vedeþi _____. Tu vezi _____. Observaþi ºi reþineþi: lapte apã mineralã limonadã ceai cafea bere

A bea

în din dupã de dupã

un peisaj un autocar un copac un munte un restaurant

A vedea

A încãpea (unde?)

în valizã în autocar în dulap

A cãdea (de unde?)

din mânã din portbagaj din pat

A apãrea (de unde?)

de dupã nori de dupã hotel de dupã copaci

A dispãrea (unde?)

dupã nori dupã hotel dupã copaci

10. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai sus. Construcþia eu pot tu poþi el, ea poate noi putem voi puteþi ei, ele pot

a putea + infinitivul verbului

examina (ce?)

textul actele documentele tabloul manualul situaþia

eu pot tu el, ea noi voi ei, ele

semna (ce?)

un document un contract un act

Limba – mijloc de integrare socialã

74

LA MUNTE eu pot tu el, ea noi voi ei, ele

LECÞIA 11

la uzinã la birou la calculator

lucra (unde? la ce?)

11. Citiþi ºi completaþi dialogurile. a – Eu pot examina textul. Dar tu poþi examina textul? – Da, eu pot examina textul. – Nu, eu nu________________________________ b – Dana poate studia limbi strãine? – Da, ea poate studia limbi strãine. Ce limbã studiazã ea? – ________________________________________ c – Voi puteþi semna un contract de angajare la serviciu? – Da, noi putem semna un contract de angajare la serviciu. – Nu, noi nu putem semna contractul acesta. – De ce? – ________________________________________ d – Colegii tãi pot desena un peisaj? – Da, _________________________ – Nu, _________________________ 12. Rãspundeþi la întrebãri.

1) un document Ce putem semna?

2) __________________ 3) __________________

Când puteþi organiza o conferinþã?

1) dupã masã 2) __________________ 3) __________________

Cum poþi examina un text

1) atent 2) __________________ Se poate+verb 3) __________________

Nu se poate+verb

13. Alcãtuiþi dialoguri similare. a – Fiþi amabilã, se poate intra aici? – Da, se poate. – Nu, nu se poate. Limba – mijloc de integrare socialã

b – Se poate desena pe tabla aceasta? – Da, se poate. – Nu,____________

LECÞIA 11

LA MUNTE

75

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum descriem o acþiune Structuri Cum?

repede

Cât?

mult

încet

bine

rãu

atent

puþin

Utilizãm 14. Rãspundeþi la întrebãri. Cum urcã turiºtii în munþi? Cum ascultã cursanþii? Cum vede Dan? Cum lucreazã colegul?

repede / încet atent bine repede / încet; bine /rãu.

15. Formulaþi întrebãri pentru fiecare propoziþie. Autocarul urcã încet în munþi. Turiºtii vãd bine munþii. La munte copiii mãnâncã bine. beau mult lapte. Turiºtii beau puþinã apã. Soarele dispare încet dupã nori.

Ei

IV. ○ ○ SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ La munte Familia Ionescu pleacã la munte. Mama aranjeazã hainele în valizã. Tata dã un telefon la agenþia de turism ºi rezervã bilete de cãlãtorie. Mama rezervã locuri la hotel. Ei pleacã la o staþiune balnearã. Acolo sunt ape minerale. La munte este frumos. Dimineaþa soarele apare de dupã un vârf de munte. Autocarul urcã în serpentinã. Peisajul este fermecãtor. Iatã staþiunea. Aici este un hotel ºi un restaurant. Dan ia cheia de la recepþie. Dupã cazare familia Ionescu ia masa. Apoi ei stau la aer curat. Dupã o plimbare lungã ei cad de obosealã. La aer curat somnul este adânc. 16. Rãspundeþi la întrebãri. Unde pleacã familia Ionescu? Ce aranjeazã mama în valizã? Unde aranjeazã mama hainele? Ce rezervã tata? Ce este la staþiunea balnearã? Cum este la munte? De unde apare soarele? Cum este peisajul? Ce este la staþiune? Ce ia Dan de la recepþie? Unde stau ei dupã masã? Cum este aerul la munte? Cum este somnul la aer curat?

Limba – mijloc de integrare socialã

LA MUNTE

76

LECÞIA 11

17. Priviþi imaginea ºi descrieþi peisajul.

Situaþii de comunicare Tatãl lui Dan dã un telefon la agenþia de turism. Întrebaþi ce rezervã el. Învãþãm un proverb Minte sãnãtoasã în corp sãnãtos.

Generalizãm Modele comunicative

Modele gramaticale

Dan urcã repede. El vede bine. Ea deseneazã atent. Bunicul mãnâncã încet.

Beau apã mineralã. El vede un peisaj. Valiza încape în portbagaj. Soarele dispare dupã nori. Pot rezerva un loc la hotel. Putem semna contractul. Nu pot lucra la calculator. – Se poate intra? – Da, se poate. – Nu, nu se poate.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 12

LA TEATRU

77

LA TEATRU

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a aduce a ajunge a aplauda a cere a cunoaºte a duce a face a începe a înþelege a merge a rãmâne a rãspunde a scrie a spune a trece

amator decor informaþie lucru prieten propunere spectacol spectator

acela, aceea fiecare interesant pânã la cu ce

astã searã devreme înainte înapoi pe jos seara târziu ziua

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum indicãm timpul unei acþiuni

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 12

LA TEATRU

78

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Scrieþi cuvintele în caiet. Gãsiþi în dicþionar traducerea lor. 2. Gãsiþi în prima coloanã cuvintele care numesc: acþiuni legate de miºcarea în spaþiu; intelectuale.

acþiuni legate de vorbire ºi de scriere;

acþiuni

3. Gãsiþi în prima coloanã antonimele cuvintelor: a sta, a întreba. 4. Citiþi cuvintele din coloana a patra ºi gãsiþi douã perechi de antonime. 5. Citiþi cuvintele din coloana a doua ºi grupaþi-le în urmãtoarele clase: cuvinte care denumesc însuºiri ale oamenilor;

cuvinte care denumesc însuºiri ale lucrurilor.

Modificãm 6. Puneþi la plural cuvintele din urmãtoarele îmbinãri. decor frumos, propunere interesantã, lucru necesar, cãlãtorie lungã.

Alcãtuim 7. Gãsiþi în prima coloanã cuvintele care se pot îmbina cu cuvintele: acasã, repede, încet. 8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele: a face, interesant, propunere, a ajunge, târziu, acasã, a începe, lucru, devreme. Dicþionar de contexte minime

a rãmâne

a cere

Limba – mijloc de integrare socialã

acasã în oraº la bibliotecã la prieteni un bilet informaþii ajutor rãspuns

a ajunge

a înþelege

acasã la Chiºinãu devreme târziu lecþia o problemã muzica totul

LECÞIA 12

LA TEATRU

79

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – –

Eu merg cu troleibuzul. ªi tu mergi cu troleibuzul? ªi eu merg cu troleibuzul. Dar ei cu ce merg merg? Ei merg cu maºina.

– – – –

Eu ajung acasã ziua. Dar tu când ajungi acasã? Ajung acasã seara. Dar el când ajunge acasã? El ajunge acasã dimineaþa.

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a Terminaþiile a face a ajunge a începe – -i -e -em -eþi –

eu tu el, ea noi voi ei, ele

fac faci face facem faceþi fac

ajung ajungi ajunge ajungem ajungeþi ajung

încep începi începe începem începeþi încep

a merge

a spune

a rãmâne

merg mergi merge mergem mergeþi merg

spun spui spune spunem spuneþi spun

rãmân rãmâi rãmâne rãmânem rãmâneþi rãmân

Observaþi care sunt terminaþiile verbelor de conjugarea a III-a la indicativ prezent. Care forme ale verbelor de conjugarea a III-a coincid?

Aplicãm 9. Alegeþi forma potrivitã. Dimineaþa eu (merg, merge) la serviciu. Pe stradã (trec, trece) maºini ºi troleibuze. Eu (ajung, ajungem) acasã târziu. Autobuzul nu (ajunge, ajung) pânã la staþie. Trenul (trece, trec) prin Kiev. Eu nu (înþeleg, înþelege) tema. Nu (înþeleg, înþelege) ce spui. El (cere, cerem) o carte. Iatã ce (cer, cerem) ei. El (cere, cereþi) biletele. Vara nu (rãmânem, rãmân) în oraº. 10. Alcãtuiþi propoziþii. Model:

A merge – eu, la serviciu; A rãmâne – el, acasã. Eu merg la serviciu, iar el rãmâne acasã.

A merge – noi, înainte A merge – noi, la serviciu A aduce – voi, cãrþi A face – tu, o uºã A cere – eu, un dicþionar A trece – eu, pe lângã ºcoalã A merge – ceasul meu, înainte A întreba – noi

iar

A merge – ei, înapoi A merge – ei, la plimbare A aduce – ei, ciocolatã A face – el, o fereastrã A cere – tu, un manual A trece – voi, pe lângã bibliotecã A rãmâne – ceasul lui, cu cinci minute A rãspunde – ei Limba – mijloc de integrare socialã

LA TEATRU

80

LECÞIA 12

11. Rãspundeþi la întrebãri. Model 1:

– Mergi la universitate? – Da, merg la universitate.

Voi mergeþi la teatru? Ei merg la poºtã? Ele merg în fiecare zi la ºcoalã? Voi mergeþi în fiecare dimineaþã la stadion? Ei merg în fiecare searã la concert? El merge în fiecare zi la bibliotecã? Ei merg în fiecare searã în parc? Voi cunoaºteþi istoria? Model 2:

– Fiecare merge ziua la serviciu? – Nu fiecare merge ziua la serviciu.

Fiecare merge seara acasã pe jos? Fiecare face propuneri interesante? Fiecare ajunge târziu acasã? Fiecare începe devreme lucrul? Fiecare face dimineaþa gimnasticã? Fiecare cunoaºte bine oraºul? 12. Daþi rãspunsuri negative la întrebãri. Model: – Cunoºti adresa lui? – Nu, nu cunosc adresa lui. Înþelegi ce spune profesorul? Voi faceþi tot ce spun pãrinþii? El cere cartea înapoi? rãmâneþi acasã? Ei merg seara la concert? Cunoºti oraºul acesta? 13. Rãspundeþi la întrebãri. Când începe spectacolul? Când pleacã ei în excursie? Când face ea cumpãrãturi? Când ajungeþi la Kiev? Când începe concertul? Când ajungi acasã? Câte limbi cunoºti? Unde merge autobuzul acesta? Cine aduce apã? Cum este propunerea lui?

seara dimineaþa ziua devreme seara la ora ºapte douã la Iaºi ei interesantã

14. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele de mai jos. – Model: – – –

Cine merge acasã? T u mergi acasã? Tu Da, eu merg acasã. Dar Victor merge ºi el acasã? Nu, Victor nu merge acasã. El merge la facultate.

la ºcoalã, în parc, la teatru, la circ, la librãrie, la piaþã 15. Citiþi dialogurile. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta. a – – – – – –

Unde mergi? Merg cu prietenii la film. Dar ei? Ei merg la muzeu. Dar voi unde mergeþi? Noi mergem la concert.

Limba – mijloc de integrare socialã

la circ la spectacol la plimbare

Voi

LECÞIA 12 b – – – –

LA TEATRU

Ce faci astãzi? Dimineaþa merg la universitate. Seara nu mergi la plimbare? Nu, seara rãmân acasã.

81

la ºcoalã pe la rude la film la prietenul meu

c 16. Priviþi persoanele ºi lucrurile reprezentate în imaginile de mai jos ºi spuneþi ce fac ele.

17. Citiþi îmbinãrile în care se foloseºte verbul a scrie. Rãspundeþi la întrebãri.

a scrie

un exerciþiu o dictare cu creionul cu cretã în caiet

– Ce scrie elevul? – Cu ce scrie studentul? – În ce scrie el? – Pe ce scrie ea? – În ce limbã scrie el?

V erbul a scrie Verbul eu scriu tu scrii el,ea scrie

18. Restabiliþi replicile din dialogurile de mai jos. – – – –

…? Radu scrie la tablã. …? El scrie un exerciþiu.

– – – –

…? Elevii scriu o dictare. …? Ei scriu dictarea în caiete.

noi scriem voi scrieþi ei, ele scriu

Pronumele acela, aceea

masculin feminin

singular acela aceea

plural aceia acelea

masculin

feminim

neutru

bãiatul acela fata aceea trenul acela bãieþii aceia fetele acelea trenurile acelea

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 12

LA TEATRU

82

19. Alcãtuiþi îmbinãri cu pronumele acela, aceea. Model:

Bãrbat

bãrbatul acela; FFemeie emeie

femeia aceea

Spectacolul. Propunerea. Cutia. Hotelul. Traseul. Cumpãrãtorul. Cãlãtoria. Casa. Vagonul. Exerciþiul. Caietul. Satul. Cãmãºile. Bãrbaþii. Sportivii. Teatrele. Magazinele. Mesele. Cursanþii. Revistele. Ferestrele. Dulapurile. Lecþiile. 20. Rãspundeþi la întrebãri. Care este fratele tãu: acesta sau acela? Care este cartea ta: aceasta sau aceea? Care sunt prietenii tãi: aceºtia sau aceia? Acesta este ºeful vostru sau acela? Aceasta este profesoara lor sau aceea? Acesta este calculatorul tãu sau acela?

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum indicãm timpul unei acþiuni

Când?

ziua dimineaþa seara

în fiecare zi în fiecare dimineaþã în fiecare searã

în fiecare an în fiecare lunã

21. Rãspundeþi la întrebãri folosind de fiecare datã cuvintele din coloanele de mai sus. Când eºti la serviciu? Când bei ceai? Când pleci la facultate?

Când mergeþi la film?

Când duci bãiatul la ºcoalã?

22. Citiþi dialogurile. – Seara eºti acasã? – Da, sunt acasã în fiecare searã.

– El întârzie în fiecare zi? – Da, el întârzie aproape în fiecare zi.

– Aveþi matematica în fiecare zi? – Nu, nu avem matematica în fiecare zi.

– Ascultaþi muzicã în fiecare searã? – Da, noi ascultãm muzicã în fiecare searã.

IV. ○ ○ SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Prietenii merg la teatru Radu ºi Mihai sunt mari amatori de teatru. Astãzi, dupã serviciu, ei merg la teatru. În seara asta la Teatrul Naþional este un spectacol de Ion Luca Caragiale. Ei iau troleibuzul numãrul 10 din staþia Casa Radio ºi merg opt staþii pânã la bulevardul ªtefan cel Mare. Când ajung la teatru, ei întreabã domniºoara de la casa de bilete: – Domniºoarã, aveþi bilete la spectacolul de astã searã? – Da, avem. – Aveþi ºi locuri la parter? – Pentru astã searã avem locuri numai la balcon. Prietenii iau douã bilete ºi cer un program. Ei trec pe la garderobã ºi intrã în sala de spectacole. Aici sunt mulþi spectatori. Ei urcã la balcon, unde sunt locurile lor. Din program aflã ce actori sunt în spectacolul acesta. În rolul principal este un actor talentat. Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 12

LA TEATRU

83

E ora ºapte ºi cinci minute. Peste zece minute începe spectacolul. Este un spectacol interesant cu un decor original. În antract, bãieþii merg la bufet unde iau un ceai cu biscuiþi. Când cade cortina, spectatorii aplaudã. Dupã spectacol bãieþii merg împreunã pe jos spre casã. Seara târziu prietenii ajung acasã. în seara asta – сегодня вечером în rolul principal – в главной роли

seara târziu – поздно вечером cortina cade – занавес опускается

23. Gãsiþi în text rãspunsul la urmãtoarele întrebãri. Unde merg prietenii dupã serviciu? Ce spectacol este la teatru în seara asta? Ce troleibuz iau bãieþii din staþia Casa Radio? Câte staþii merg bãieþii pânã la bulevardul ªtefan cel Mare? Ce aflã bãieþii din program? Cine este în rolul principal în spectacolul acesta? Când începe spectacolul? Ce fac bãieþii în antract? Când ajung prietenii acasã? 24. Întrebaþi-l pe colegul dumneavoastrã: când este acasã; când merge la serviciu; când ajunge acasã; dacã merge în fiecare an la mare;

dacã merge în fiecare zi la serviciu; dacã trece în fiecare zi pe la pãrinþi; dacã înþelege ce spuneþi dumneavoastrã.

Joc de rol Discutaþi cu persoana de la ghiºeu despre procurarea unui bilet. Învãþãm un proverb Orice lucru este bun la timpul sãu.

Generalizãm Modele gramaticale Modele comunicative Ziua sunt la serviciu. În fiecare searã fac o plimbare. În fiecare an merg la mare. Dimineaþa fac gimnasticã. Seara ascult muzicã.

– Când începe spectacolul? – Spectacolul începe la ora 8. – Când sunteþi acasã? – Sunt acasã seara. Eu pot scrie dictarea aceasta. Ce putem face?

Limba – mijloc de integrare socialã