_1. Det Gradului Optim De Reducere A Poluarii.docx

1. Determinarea gradului optim de reducere a poluarii Reducerea totala a poluarii nu este posibila nici tehnologic,nici economic ,deoarece presupune cheltuieli antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltata. Trebuie gasita o metoda de armonizare a intereselor producatorilor care urmaresc profite imediate,a intereselor intregii societati,care doreste sa traiasca intr-un mediu nepoluant.Pentru aceasta se determina un optimum economic luand in considerare cheltuielile pentru dezvoltare(fig.10.) si beneficiile depoluarii.Se considera gradul optim de reducere a poluarii, punctul n 0 ,in care diferenta dintre cele 2 curbe a si b este maxima(acolo unde tg  tg ).

Fig: Determinare gradului optim de reducere a poluarii;a –cost total al prevenirii sau al depoluarii;c-diferenta dintre cele doua curbe; n 0 -gradul optim de reducere a poluarii. Aceasta analiza nu este intotdeauna usor de facut deoarece pagubele produse de poluare sunt mai greu de cunatificat decat cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi de productie,de prevenire a poluarii sau de reducere a poluarii.Oricum,in studiu privind reducerea poluarii este mai usor de facut la nivelul intregii economii decat la nivelul unei instalatii industriale unde se poate face o analiza de forma prezentata in figura de mai sus.Ar trebuie ca n ' 0 = n 0 dar de cele mai multe ori este imposibila estimarea corecta a pierderilor datorate poluarii. Mai aproape de realitate este abordarea luand in considerare gradul de interes al societatii de a plati depoluarea pentru a realiza un anumit grad de puritate a mediului inconjurator.Pentru a simti efectele poluarii societatea este dispusa sa suporte cheltuielile de depoluare C d (fig.de mai jos.)

Fig: Determinarea pierderilor cauzate de poluare :a-cheltuieli cu prevenirea poluarii sau reducerea poluarii; b-pierderile datorate poluarii; c-suma celor doua curbe a si b; n 0 -gradul optim de reducere a poluarii.

Fig: Gradul de reducere a poluarii in functie de costurile si utilitatile sociale : C d cheltuieli pentru reducerea poluarii; Av -utilitate sociala/avantajul reducerii poluarii; n '' 0 grad optim de reducere a poluarii.

Pe masura ce gradul de reducere a poluarii creste avantajul /unitatea sociala( Av ) pentru care societatea este dispusa sa plateasca contributii suplimentare descreste,iar cheltuielile pentru reducerea poluarii ( C d ) cresc .Din analiza zonelor ce apar in fig. de mai sus se pot trage urmatoarele concluzii: -in zona I sunt cele mai mari avantaje deoarece se vad avantajele reducerii polaurii; -in zona II se inregistreaza pierderi mari deoarece poluarea este deja redusa iar cheltuielile cresc; -in punctul M se realizeaza gradul optim de reducere a poluarii Pentru o optimizare a etapei este necesara indeplinirea conditiiei: n 0 = n' 0 = n ' ' 0 Icmi=

CMAi  C efi C max i  CMAi

[%]

In care : -Icmi-indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului ‘i’; -CMAi-concentratia maxima admisibila in poluant ‘i’; - Cefi -concentratia efectiva la momentul calcularii in poluant’i’; -Cmax –concentratia maxima in poluant ‘i’ ce conduce la degradarea inevitabila a mediului. Acest indicator are valorile cuprinse intre 0 (cand poluarea este maxima si inevitabila) si 1 (cand mediul este curat). Indicatorulu calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor poluantilor ‘p’ din mediul respectiv,cu relatia : p

Icmi=

CMAi  Cefi ; max i  CMAi

C i 1

In care : -Icmi-indicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluantilor ‘p’ existenti in mediu la momentul calcularii. In concluzie se poate spune ca la proiectarea oricarui ecoprodus,oricarui ecoproces de prestare servicii sau oricarei activitatii rezultante in urma unui proces tehnologic trebuie avute in vedere urmatoarele elemente: -Planul calitatii; -Traseul tehnologic; -Diagrama flux a a procesului tehnologic. 

Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului: Poluant

Limita admisa [mg / m 3 ]

Oxizi de sulf exprimati in SO2 Oxizi de azot NOX exprimati in NO2 Amoniac Compusi anorganici gazosi ai clorului exprimati in HCl Compusi anorgatici gazosi ai fluorului .Exprimati in HF particule ,picaturi Compusi organici (exclusiv CH4) Praf

300 500 50 50

Metale grele Totalul de Cd,Hg,Tl si compusii lor Totalul de As,Se,Te si compusii lor Totalul de Co,Cr,Cu,Sn,Mn,Ni,Pb,Sb,Zn si compusii lor

0,21 5

55 150 50 100

Debit de la care se aplica norma[kg/h] 25 25 0,1 1 0,5 0,5 2 1 1 1  10 3 5  10 3 25  10 3

Pentru curatire semifabricat am folosit pentru reducerea concentratiei de praf – camerele de decantare care reduc poluarea cu 40%. Pentru elaborare materiale se foloseste metoda injectie de calcar in focar care reduce poluarea cu 60% Pentru prelucrari mecanice se foloseste metoda oxidarii catalitice recuperative care reduce poluarea cu 70% Pentru inspectie si incercari se va reduce poluarea cu 70% Pentru reparare si reconditionare se va folosi camere de decantare care vor reduce poluarea cu 40% Pentru tratament termic se va folosi metoda injectie de calcar in focar care va reduce poluarea cu 60% Icmi=

CMAi  C efi C max i  CMAi

[%]

Determinarea gradului optim de reducere a poluarii pentru fiecare poluant din fiecare etapa a diagramei flux:

1.

Aprovizionare materii prime: Poluare aer:

Pentru CO: 100-0.0000819/250-100 = 0.666% Pentru NO: 180-0.0001053/370-150= 0.94% Pentru HC: 170-0.0000468/400-170 = 0.739% Pentru SO2: 150-0.0000187/300-150 = 1%

2.Elaborare materiale Poluare aer Pentru CO: 100-0.257/250-100 = 0.664% Pentru SO2: 150-0.17/300-150 = 0.998% Pentru Nox: 120-0.0105/270-120 = 0.799% Poluare sol: Pentru zgura: 50-4.258/100-50 = 0.914%

Pentru praf: 80-0.0374/250-80 = 0.470%

3.

Executie semifabricat

Poluare aer: Pentru CO:

100-0.257/250-100 = 0.664% Pentru SO2: 150-0.17/300-150 = 0.998% Pentru Nox: 120-0.012/270-120 = 0.799% Pentru CO2: 150-19.03/440-200 = 0.451% Poluare sol: Pentru zgura: 50-4.258/100-50 = 0.914% Pentru praf: 80-2.808/190-80 = 0.454%

4.

Prelucrari mecanice

Pentru Nox: 120-0.00153/270-120 = 0.799% Pentru SO2:

150-0.00179/300-150 = 0.999%

5.Executie dispozitiv pentru prelucrari mecanice Pentru CO: 100-0.257/250-100 = 0.664% Pentru SO2: 150-0.17/300-150 = 0.998% Pentru Nox: 120-0.012/270-120 = 0.799%

Pentru CO2: 150-19.03/420-200 = 0.724% Pentru zgura: 50-4.328/100-50 = 0.485% Pentru praf: 80-3.108/250-80 = 0.452%

6.Reconditionare Poluare aer: pentru CO: 100-0.0858/250-100 = 0.666% Pentru SO2: 150-0.0234/300-150 = 0.999%

Pentru Nox: 120-0.010/270-120 = 0.799% Pentru CO2: 150-8.19/440-200 = 0.489% Poluare sol: Pentru zgura: 50-0.468/100-50 = 0.990% Pentru praf: 80-0.0163/250-80 = 0.470% 7.Manipulare,depozitare,ambalare,livrare: Poluare aer: Pentru CO: 100-0.0000819/250-100 = 0.666% Pentru NO: 180-0.0001053/370-150= 0.94% Pentru HC: 170-0.0000468/400-170 = 0.739% Pentru SO2: 150-0.0000187/300-150 = 1%

8.Reciclare Poluare aer: Pentru praf: 80-0.66/250-80 = 0.466% pentru CO:

100-0.210/250-100 = 0.665% Pentru SO2: 150-0.0156/300-150 = 0.999% Pentru Nox: 120-0.0085/270-120 = 0.799%

9. Deseu: Poluare aer: Pentru praf: 80-0.000936/250-80 = 0.470% Poluare sol: Pentru zgura: 50-0.000468/100-50 = 0.999%

Calculul coeficintilor totali de poluare pentru fiecare emisie : Pentru CO: CTP= 0.666 + 0.664 + 0.664 + 0.664 + 0.666 + 0.666 + 0.665 = 1.998 + 1.992 + 0.665 = 4.655 kg/piesa Pentru NO: CTP = 0.94 + 0.94 = 1.88 kg/piesa Pentru HC: CTP = 0.739 + 0.739 = 1.478 kg/piesa Pentru SO2: CTP = 1+ 0.998 + 0.998 + 0.999 + 0.998 + 0.999 + 1 + 0.999 = 2.994 + 2.997 + 2 = 7.991 kg/piesa

Pentru Nox: CTP = 0.799 + 0.799 + 0.799 + 0.799 + 0.799 + 0.799 = 4.794 kg/piesa Pentru CO2: CTP = 0.451 + 0.724 + 0.489 = 1.664 kg/piesa Pentru zgura: CTP = 0.914 + 0.914 + 0.485 + 0.990 + 0.999 = 4.302 kg/piesa Pentru praf: = 0.470 + 0.454 + 0.452 + 0.470 + 0.466 + 0.470 = 0.782 kg/piesa

Concluzie: Se vor lua masuri de reducere a poluarii la emisia CO2 din cadrul etapelor: Executie semifabricat, Reconditionare si a emisiei de praf din urmatoarele operatii: Elaborare materiale, Executie semifabricat Executie dispozitiv pentru prelucrari mecanice , Reconditionare, Reciclare, Deseu.