Vraja Toamnei

VRAJA TOAMNEI Zilele sunt tot mai scurte si noptile mai lungi.Razele soarelui sunt tot mai palide, pamantul da semne de oboseala, pomii isi scutura frunzele ruginii, codrul a ingalbenit sub greutatea toamnei. A sosit in caleasca aurie, toamna, cea de-a treia fiica a batranului an. Din caleasca a coborat o regina mandra in culoare cu o trena lunga, plina de fructe, legume si impodobita de frunze ruginii...in urma ei lasand un parfum placut, o adevarata mireasma a fructelor coapte ce te duce cu gandul la un tinut de basm. Regina este intampinata de supusii ei, care vin cu bratele incarcate cu daruri bogate, drept multumire pentru ce le-a oferit toamna.Printre acestea se aflau o ceata de copii frumosi cu bratele incarcate de flori , multi tarani cu cosurile lor pline de fructe coapte, ciobani cu mieluti in brate si tineri veseli imbracati in costume nationale. Regina ii pofteste pe toti supusii la o masa imbelsugata. Supusii se distreaza in acordurile melodiilor intretinute de pasarile cerului pana spre seara. Intr-un timp noaptea isi face aparitia...pe bolta cereasca se vad cativa nori pufosi, natura pare sa adoarma. Regina Toamna si-a chemat prietenii: ploaia marunta, vantul si norii negri din care sagetau ace de gheata si le-a cerut sa se raspandeasca in cele patru zari ca sa vesteasca apropierea iernii.