Violenta 1

Activit`]i de \nv`]are [i ac]iuni pentru copii [i tineri

Activit`]i de înv`]are [i ac]iuni pentru copii [i tineri



DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

Cuprins Mul]umiri ......................................................................................................................................................................................................................................................................... 4 Capitolul 1: Introducere......................................................................................................................................................................................................................... 5 Capitolul 2: Prezentarea aspectelor violen]ei..................................................................................................................................................... 15 Capitolul 3: Violen]a acas` [i în familie...................................................................................................................................................................19 Capitolul 4: Violen]a în [coli [i medii educa]ionale. ........................................................................................................................... 27 Capitolul 5: Violen]a asupra copiilor din institu]ii [i închisori. ....................................................................................... 35 Capitolul 6: Violen]a asupra copiilor la locul de munc`............................................................................................................... 43 Capitolul 7: Violen]a asupra copiilor în comunitate.............................................................................................................................51 Capitolul 8: Mai departe....................................................................................................................................................................................................................61 Bibliografie

. ...............................................................................................................................................................................................................................................................

66

Anexa 1: Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului (versiune prescurtat`)............................................ 68 Anexa 2: Exerci]ii energizante...................................................................................................................................................................................................... 72 Anexa 3: Încheierea activit`]ilor................................................................................................................................................................................................74 Anexa 4: „Ceea ce nu se vede este...“ Fotografii (Activitatea 1).......................................................................................... 75



Mul]umiri Secretariatul pentru Studiul cu privire la violen]a asupra copiilor al Secretarului General al Organiza]iei Na]iunilor Unite ar dori s` mul]umeasc` Alian]ei Interna]ionale Salva]i Copiii, UNICEF [i Organiza]iei Mondiale a Mi[c`rii Cerceta[ilor pentru sprijinul acordat [i implicarea lor în elaborarea acestor materiale. În mod deosebit, Secretariatul mul]ume[te tinerilor [i mediatorilor pentru tineret care au oferit feedback prin ini]iative pilot în diverse ]`ri. Mul]umiri speciale: Redactor: Susan Fountain Coperta: Sophie Combette Pagina]ie: services-concept.ch Secretariatul mul]ume[te pentru citatele [i ac]iunile apar]inând tinerilor, care au fost preluate din urm`toarele documente: Studiul cu privire la violen]a asupra copiilor al Secretarului General al Organiza]iei Na]iunilor Unite (2005). Rapoartele rezultatelor consult`rilor regionale [i analizele Birourilor. Materialul se poate g`si la: www.violencestudy.org/r27. Studiul cu privire la violen]a asupra copiilor al Secretarului General al Organiza]iei Na]iunilor Unite (2006). Raport mondial cu privire la violen]a asupra copiilor. Materialul se poate g`si la: www.violencestudy.org/ 

Alian]a Interna]ional` Salva]i Copiii (2006). Ac]iunile copiilor pentru încetarea violen]ei asupra fetelor [i b`ie]ilor. Salva]i Copiii Suedia. Materialul se poate g`si la: www.rb.se/eng Alian]a Interna]ional` Salva]i Copiii (2005). Ac]iona]i acum! Aspecte ale particip`rii copiilor la consult`rile regionale pentru Studiul cu privire la violen]a asupra copiilor al Secretarului General al Organiza]iei Na]iunilor Unite. Salva]i Copiii Suedia. Salva]i Copiii (2006). Copiii [i adolescen]ii vorbesc despre violen]`. Mexic, Guatemala, Honduras, [i Republica Dominican`. Salva]i Copiii. Alian]a Interna]ional` Salva]i Copiii (2005). 10 elemente esen]iale de înv`]are: asculta]i [i pronun]a]i-v` împotriva abuzului sexual asupra fetelor [i b`ie]ilor. Material global înaintat de Alian]a Interna]ional` Salva]i Copiii, Studiul ONU cu privire la violen]a asupra copiilor. Oslo, Salva]i Copiii Norvegia. Alian]a Interna]ional` Salva]i Copiii (2005). Voci de fete [i b`ie]i pentru încetarea violen]ei asupra copiilor în Asia de sud [i central`. Salva]i Copiii Suedia.

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

CAPITOLUL 1:

INTRODUCERE

A. Cui îi este destinat` aceast` carte? Dreptul nostru de a fi proteja]i împotriva violen]ei este pentru lideri de tineret [i educatori între egali care lucreaz` cu grupuri de tineri cu vârste între 12–18 ani în centre comunitare, grupuri de tineret [i alte medii. Poate fi folosit` [i de cadre didactice [i de al]i adul]i care lucreaz` cu tineri cu vârste între 12–18 ani în [coli, centre de tineret [i alte medii. Cartea ofer` informa]ii despre Studiul cu privire la violen]a asupra copiilor al Secretarului General al Organiza]iei Na]iunilor Unite (ce va fi denumit în continuare ‘Studiul privind violen]a’), activit`]i care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe al]ii s` înve]e despre aceste probleme [i idei de ac]iuni împotriva violen]ei. Pentru a te preg`ti s` utilizezi aceast` carte cu tinerii, cite[te [i Studiul cu privire la violen]a asupra copiilor al Secretarului General al Organiza]iei Na]iunilor Unite: Adaptare pentru copii [i tineri (ce va fi denumit în continuare Raportul pentru tineri la Studiul privind violen]a). Î]i va oferi informa]ii de fond referitoare la Studiu [i la problematica violen]ei asupra copiilor. Acesta mai con]ine [i o ‘Banc` lexical`’ care te va ajuta s` în]elegi cuvinte dificile [i s` le explici grupurilor cu care lucrezi. Po]i g`si mai multe informa]ii pe website-ul Studiului privind violen]a (vezi Bibliografia). Capitolul 1 î]i va da informa]ii de baz` referitoare la Studiul privind violen]a [i îndrum`ri privind discutarea cu tinerii a subiectelor delicate legate de violen]`. De asemenea, cuprinde idei de lucru cu grupuri, planificare a workshop-urilor, [i de ac]iuni. Dup` citirea acestui capitol, uit`-te la activit`]ile de la Capitolele 2 – 8, [i alege-le pe cele care se potrivesc nivelului de vârst` [i intereselor grupului cu care lucrezi.



B. Informa]ii de fond pentru lideri de grup Ce este Studiul cu privire la violen]a asupra copiilor al Secretarului General ONU? Studiul privind violen]a a adunat informa]ii de la guverne din diferite ]`ri referitoare la violen]a asupra copiilor în ]`rile respective. În timpul întâlnirilor regionale [i na]ionale care au avut loc în 2004, 2005 [i 2006, tineri din toat` lumea [i-au exprimat opiniile în privin]a violen]ei pe care au suferit-o. Studiul a mai consultat [i exper]i din diferite domenii (drept, medicin`, asisten]` social`), agen]ii ONU [i organiza]ii neguvernamentale care lucreaz` cu copii [i tineri. Po]i g`si mai multe informa]ii pe website-ul Re]eaua de Informa]ii despre Drepturile Copiilor (CRIN) (vezi Bibliografia). Scopul Studiului privind violen]a este s` ajute guvernele, comunit`]ile, [i organiza]iile care lucreaz` cu copii s` g`seasc` solu]ii pentru a stopa violen]a, a o împiedica s` continue, [i s` ajute copiii care au avut de suferit din pricina violen]ei. Chiar [i tinerii în[i[i pot juca un rol în acest proces. Studiul a identificat cinci medii, sau locuri, în care au loc acte de violen]` asupra copiilor: • • • • • 

casa [i familia [coli [i alte medii educa]ionale institu]ii [i închisori locul de munc` comunitatea.

Pentru mai multe informa]ii referitoare la Studiul privind violen]a, vezi Raportul pentru tineri la Studiul privind violen]a [i alte documente men]ionate în Bibliografia de la sfâr[itul acestei c`r]i. Ce este Conven]ia cu privire la drepturile copilului? Studiul privind violen]a se bazeaz` pe ideea conform c`reia copiii au dreptul de a fi proteja]i împotriva violen]ei. Drepturile copiilor sunt explicate în Conven]ia cu privire la drepturile copilului (Conven]ia), acord interna]ional pentru drepturile omului care a fost adoptat de ONU în 1989. Aproape toate ]`rile lumii au ratificat acest tratat – ceea ce înseamn` c` sunt de acord s` îndeplineasc` drepturile stipulate în Conven]ie. Conven]ia vorbe[te de dreptul pe care îl au copiii de a fi proteja]i de violen]a fizic` [i mental`, de pedepse degradante, de v`t`mare, neglijen]` [i abuz. Ei au dreptul de a fi feri]i de munci care îi pun în pericol, de abuzul de droguri, violen]` sexual`, trafic de persoane [i de alte forme de exploatare. Au dreptul la o s`n`tate bun`, la educa]ie, asisten]` medical` [i un nivel de trai decent. Au de asemenea dreptul s` î[i exprime opiniile, s` formeze organiza]ii [i s` fac` parte din ele. Mul]i tineri nu î[i cunosc drepturile! Înainte de a lucra cu grupuri pe tema violen]ei asupra copiilor, afl` ce spune Conven]ia. Vei g`si o versiune prescurtat` la Anexa 1.

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

Cunoa[terea Conven]ie cu privire la drepturile copilului Dac` lucrezi cu un grup care nu cunoa[te Conven]ia, po]i s` le ceri tinerilor: • S` citeasc` versiunea prescurtat` a Conven]iei (Anexa 1). • S` fac` un desen despre un drept care este important pentru ei. • S` interpreteze o scenet` despre înc`lcarea acestui drept [i respectarea acestuia. • S` a[eze în ordine Articolele: Alege 10 Articole din Conven]ie pe care le consideri importante pentru grup; scrie-le pe cartona[e, sau fotocopiaz`-le din Anexa 1 (cel mai important) 1. Le vor a[eza într-o ordine în ‘scar`’, cu cel mai important drept (poate pentru c` 2 2 este nevoie cel mai mult s` fie îndeplinit) pe treapta de sus, [i dreptul cel mai pu]in 3 3 3 important jos. • Sau s` foloseasc` nou` drepturi [i s` le a[eze 4 4 într-o ordine în ‘romb’, cu cel mai important drept în vârful de sus al rombului, dou` 5 (cel mai pu]in drepturi ceva mai pu]in importante sub el, important) trei drepturi oarecum importante dedesubt, apoi dou` drepturi [i mai pu]in importante, Ordinea în romb [i un drept, cel mai pu]in important, jos. Nu exist` un r`spuns ‘corect’ la activit`]ile de ordonare. Toate drepturile sunt importante, [i prin discutarea ordon`rii, tinerii pot în]elege cum toate drepturile sunt legate între ele. Scopul este ca tinerii s` înve]e care sunt drepturile lor, [i s`-[i împ`rt`[easc` opiniile.

C. Discutarea unor probleme delicate Violen]a este un subiect care poate provoca sentimente puternice – sup`rare, durere, triste]e, team`, ru[ine. Acestea sunt reac]ii normale [i naturale la suferin]`. În grupul t`u vei avea probabil tineri care au fost supu[i la unul sau mai multe tipuri de violen]`. S-ar putea s` nu [tii care sunt ace[tia, pentru c` tinerii nu doresc întotdeauna s` vorbeasc` cu al]ii despre aceste lucruri. Liderii de tineret ar trebui s` aib` un partener adult cu care s` discute despre astfel de lucruri. Stabile[te dinainte cu partenerul t`u adult cum s` procedezi dac` cineva declar` c` a fost supus unui abuz sau altor forme de violen]`. Posibilitatea de a alege: Ai grij` ca to]i din grup s` fie informa]i dinainte c` vei discuta despre violen]` [i c` unii ar putea dori s` povesteasc` din experien]a lor. Las`-i s` decid` singuri dac` vor s` r`mân` în grup. Pot alege [i s` plece pentru pu]in timp, sau s` nu vorbeasc` în timpul unor activit`]i. Confiden]ialitate: Spune-le tinerilor la începutul sesiunii c` nu vei discuta cu nimeni despre informa]iile lor personale. Asigur`-te c` [i ceilal]i membri ai grupului sunt de acord cu acest lucru!



Reac]ia la întâmpl`rile personale: Nu obliga pe nimeni s` vorbeasc` despre experien]a personal` dac` nu dore[te s` fac` acest lucru – aceasta este o form` de violen]`! Dac` doresc s` vorbeasc`, respect` ceea ce au de spus [i arat`-le c` apreciezi ce au spus grupului. Dac` manifest` emo]ii puternice, încearc` doar o reflectare a lor. De exemplu, „Se vede c` aceast` experien]` te-a r`nit foarte adânc.“ Unii lideri de grup se tem c` dac` tinerii vorbesc despre violen]`, vor fi furio[i sau tri[ti. Se poate întâmpla, dar uneori asta îi [i ajut` s` se simt` mai puternici. Pentru unii este o u[urare s` împ`rt`[easc` secrete. Ei pot primi sprijin din partea grupului [i pot începe s` gândeasc` altfel despre cum s` se fereasc`. Dac` cineva spune c` este supus la violen]`? Confiden]ialitatea este important`, dar dac` tu crezi c` cineva este în pericol de a fi v`t`mat grav, discut` cu acea persoan`. Îl/o îndemni s` spun` unui adult de încredere, astfel încât s` se poat` face ceva în privin]a violen]ei. Încerci s` aju]i tân`rul/tân`ra s` st`pâneasc` situa]ia cât mai bine posibil. Unii tineri ar putea s` nu vrea s` mai spun` altcuiva – s-ar putea teme c` nu vor fi crezu]i, c` ei vor fi învinov`]i]i, c` dac` spun vor fi în pericol, sau c` organiza]iile care se presupune c` îi ap`r` nu vor reu[i s` fac` acest lucru. În acest caz, discut` cu partenerul adult despre ce este de f`cut. Adul]ii pot avea r`spunderi legale speciale în privin]a semnal`rii abuzului [i violen]ei asupra tinerilor.



Informeaz`-te cum po]i ob]ine ajutor: Înainte de a începe lucrul cu un grup, documenteaz`-te! Afl` ce persoane sau organiza]ii ai la dispozi]ie pentru a asigura sprijin emo]ional, juridic sau de alt fel, în cazul în care cineva din grupul t`u are nevoie de ajutor în ceea ce prive[te o situa]ie violent`. Pot exista centre de consiliere, linii telefonice speciale, sau birouri de asisten]` juridic` în comunitate. Informeaz` aceste organiza]ii c` vei lucra cu un grup pe tema violen]ei asupra copiilor. {i informeaz` grupul de unde pot ob]ine ajutor înainte de a începe – d`-le o list` de organiza]ii [i numere de telefon. Ascultarea relat`rilor altora: Unii tineri vor fi [oca]i la auzul violen]ei suferite de al]ii. Re]ine, este normal s` fii trist, sau chiar s` plângi, când ascul]i aceste povestiri. Reflect` acele sentimente într-un mod care s` nu fac` persoana respectiv` s` îi fie ru[ine. De exemplu, „Te-a emo]ionat foarte profund aceast` povestire; sunt sigur c` sunt [i al]ii în aceast` înc`pere care simt la fel.“ Schimbarea atmosferei: Dup` ce se discut` despre violen]`, poate ar trebui s` faci o activitate care ajut` la destinderea atmosferei. În Anexa 2, sunt sugestii de activit`]i ‘energizante’ care îi fac pe oameni s` se mi[te [i s` râd`. Dac` se ia o pauz`, sau se pune muzic` [i oamenii se pot mi[ca în ritmul ei, ar putea de asemenea s` ajute la eliberarea de emo]ii puternice. Ai grij` de tine: Discu]iile despre violen]` pot produce sentimente puternice [i liderilor de grup. Nu ai de ce s`-]i fie ru[ine! Dar trebuie s` ai grij` de tine. Lucreaz` cu cel pu]in înc` un lider de grup astfel încât s` pute]i face cu schimbul la conducerea grupului, [i s` po]i face o pauz` dac` ai nevoie. Roag`-l pe partenerul adult s` te ajute la planificarea unor workshopuri care s` fie sigure pentru toat` lumea. Dup` workshop sau o sesiune de activit`]i, vorbe[te despre ea cu ceilal]i lideri de grup [i partenerul adult. Discut` despre orice problem` care a ap`rut, [i orice sentiment pe care sim]i nevoia s` îl împ`rt`[e[ti.

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

Crearea unui spa]iu sigur: Workshop-ul sau sesiunea de activit`]i trebuie s` fie un model de non-violen]`. Asigur`-te c` to]i din grup sunt hot`râ]i s` creeze siguran]` [i respect pentru fiecare. În sec]iunea urm`toare sunt câteva idei despre cum se face acest lucru.

D. Lucrul cu grupuri: elemente de baz` Fie c` ai mai fost lider de grup înainte, sau aceasta este prima dat`, iat` câteva idei pentru ca sesiunile s` se desf`[oare bine – [i s` îi aju]i pe to]i s` se simt` implica]i [i în siguran]`! • Stabile[te agenda: Scrie ce ai de gând s` faci pe o foaie mare de hârtie sau pe o tabl`. Prezint` agenda grupului înainte de a începe sesiunea. Întreab` dac` sunt întreb`ri sau sugestii. • De ce? Oamenii se simt în siguran]` [i în largul lor când [tiu ce urmeaz`. {i vor fi mai dornici s` participe atunci când au avut ceva de spus în privin]a agendei. • Formuleaz` îndrum`ri pentru grup: Întreab` grupul ce reguli vor s` fie urmate de toat` lumea. Acestea trebuie s` permit` fiec`ruia s` se simt` în siguran]`, respectat, [i implicat. Dup` ce ai lista, cere tuturor s` î[i dea acordul. • De ce? Oamenii se simt în siguran]` când [tiu ce se a[teapt` din partea lor, [i când toat` lumea este de acord s` respecte acelea[i reguli. • Ajut`-i pe to]i s` participe: Organizeaz` activit`]i în grupuri mici (4-6 persoane), astfel încât s` aib` [ansa s` vorbeasc` mai mul]i (unii nu vorbesc în grupuri mari). În grupuri mari, fii atent s` nu la[i doar câ]iva s` vorbeasc` tot timpul. Dac` se întâmpl` acest lucru, folose[te ‘b`]ul vorbitorului’ – un obiect care poate fi trecut de la unul la altul în grup, [i doar persoana care îl ]ine în mân` poate vorbi. • De ce? Astfel se arat` c` fiecare are de adus o contribu]ie, [i merit` respect. • Folose[te exerci]iile energizante: Acestea sunt activit`]i scurte, amuzante care schimb` ritmul [i îi pun pe oameni în mi[care. În Anexa 2 sunt date câteva exemple.

Indica]ii pentru liderii de grup: • Este dificil s` ai discu]ii bune în grupuri mari. Un grup de 15–20 de persoane merge bine. • Toat` lumea s` se a[eze în cerc inclusiv tu. A[a este mai u[or s` vorbeasc` fiecare. • Lucreaz` cu înc` un lider de grup.

Câteva posibile îndrum`ri pentru grup: • Respect`-te pe tine; • Respecta]i-v` reciproc; • Respect`]i ideile, culturile, limbajele diferite – f`r` tachin`ri [i critici; • Asculta]i cu aten]ie când vorbe[te cineva; • Se vorbe[te pe rând, câte o singur` persoan`; • Da]i tuturor [ansa s` participe; • Râde]i împreun` – dar nu unii de al]ii; • Nu vorbi]i despre informa]iile personale ale altora în afara grupului; • Nu e[ti obligat s` vorbe[ti dac` nu vrei.



• De ce? Pentru c` distrac]ia ajut` la formarea leg`turilor [i a sentimentului de comunitate. {i pentru c` exerci]iile energizante pot ajuta oamenii s` se elibereze de emo]ii puternice dup` o discu]ie serioas`. • Las` timp pentru evaluare: La sfâr[itul unei sesiuni de activit`]i, întreab` grupul cum li s-a p`rut. Ia sugestiile lor în serios [i modific`-]i agenda urm`toare pentru a satisface mai bine nevoile grupului. Sunt multe moduri în care se poate face o evaluare. Vezi sec]iunea urm`toare pentru exemple. • De ce? În acest fel demonstrezi c` respec]i opiniile tuturor. Tinerii se simt mai în siguran]` dac` [tiu c` î[i pot exprima opiniile, [i c` liderul grupului le ia în considera]ie. Bibliografia cuprinde [i alte materiale care te pot ajuta s` lucrezi cu grupuri.

E. Planificarea agendei Alege activit`]i care s` fie potrivite pentru interesele [i nivelul de vârst` al grupului cu care vei lucra – nu e[ti obligat s` folose[ti toate activit`]ile din aceast` carte!

10

• Dac` organizezi o singur` sesiune de con[tientizare a violen]ei asupra copiilor, folose[te una dintre activit`]ile de la Capitolul 2. • Dac` vrei s` te concentrezi pe un tip de violen]`, cum ar fi violen]a asupra copiilor care muncesc, folose[te unele sau toate activit`]ile din acel capitol. • Dac` vei lucra cu un grup mai mult timp, [i vrei s` cercetezi Studiul privind violen]a mai în profunzime, alege activit`]i din fiecare din capitolele care îi vor interesa pe cei din grupul t`u. Majoritatea activit`]ilor pot fi ‘de sine st`t`toare’. Activit`]ile de introducere la subiect sunt date la începutul capitolelor, [i sunt urmate de activit`]i mai în profunzime [i modalit`]i de trecere la ac]iune. Când faci planul pentru grupuri, încearc` s` utilizezi tipuri diferite de activit`]i – exerci]ii energizante, activit`]i de dezbateri, joc de roluri, [i desen – în special dac` ve]i lucra în sesiuni mai lungi de o or`. Timpul necesar pentru fiecare activitate este notat, dar fii flexibil – scurteaz` activitatea dac` grupul nu pare s` fie interesat; las-o s` continue mai mult timp dac` se discut` intens. Caut` s` faci o pauz` la intervale de aproximativ 90 de minute sau chiar mai des la grupurile cu vârste mai mici. Multe din activit`]ile din aceast` carte se realizeaz` în grupuri mici. Po]i s` îi la[i pe participan]i s`-[i formeze singuri grupurile, sau po]i s` îi pui s` ‘se numere’. Unele exerci]ii energizante din Anexa 2 pot fi folosite pentru a-i amesteca pe participan]i în vederea lucrului în grupuri mici. Activit`]i de dezbateri: Acestea se realizeaz` de obicei în grupuri mici, pentru a încuraja participarea. Folose[te-le atunci când vrei ca oamenii s` gândeasc` mai profund, s` vin` cu diferite opinii sau s` fac` recomand`ri. Iat` câteva exemple de activit`]i de dezbateri: • A[ezarea în ordine: vezi descierea de la pagina 7; • Gruparea: vezi Activitatea 2 de la pagina 17; • Caruselul ideilor: vezi Activitatea 4 de la pagina 21;

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

• Interviuri: vezi Activitatea 11, ‘Tu munce[ti?’ de la pagina 44; • Interviuri în cerc: vezi Activitatea 15 de la pagina 53. Po]i schimba întreb`rile [i s` organizezi activit`]i de dezbateri pe alte teme. Activit`]ile de dezbateri pot provoca o mul]ime de întreb`ri din partea grupului. Dac` nu [tii cum s` r`spunzi la o întrebare, spune-le acest lucru. Ajut` grupul s`-[i dea seama cum s` g`sesc` r`spunsul: • Uit`-te în Raportul pentru tineri la Studiul privind violen]a, sau pe website-ul Studiului privind violen]a; • Întreab`-l pe partenerul t`u adult; • G`se[te un expert local care te poate ajuta; • Documenteaz`-te. Joc de roluri: Astfel se scoate în eviden]` esen]ialul mai repede [i mai clar decât printr-o prelegere! Includerea unui joc de roluri într-un grup duce la discutarea problemelor mai în profunzime. Pentru a fi sigur c` jocul de roluri se desf`[oar` în siguran]`: • Las`-i pe tineri s`-[i aleag` propriile scenete [i roluri. Unii tinerii s-ar putea s` nu se simt` bine jucând rolul unei persoane violente, sau al unei persoane care sufer`. • Folose[te acte simbolice: nu po]i s` interpretezi efectiv violen]a fizic` sau sexual` într-un joc de roluri – nu este s`n`tos pentru nimeni. Ajut`-i pe membrii grupului s` se gândeasc` la modalit`]i de reprezentare a acestor tipuri de violen]`, sau a efectelor lor, f`r` s` se foloseasc` de acte violente propriu-zise. Uneori, jocul de roluri poate fi utilizat pentru a explora noi modalit`]i de a face fa]` violen]ei. Se poate face acest lucru [i astfel: • Stop cadru: opre[ti sceneta [i grupul caut` alte modalit`]i de reac]ie. • Acvariu: în timpul scenetei, las`-i [i pe al]i membri dintre spectatori s` intre în rolul copilului care a fost v`t`mat. Încearc` diferite modalit`]i de reac]ie; discut` care dintre ele ar fi mai eficace. Jocul de roluri poate fi un mijloc foarte bun de a sensibiliza comunitatea. Gânde[te-te unde ai putea interpreta scenetele. Gânde[te-te dinainte cum po]i s`-i faci pe spectatori s` discute ce au v`zut, [i ce trebuie s` se schimbe pentru siguran]a copiilor. Cercetare pentru ac]iune: pentru aceasta, tinerii sunt implica]i în culegerea datelor cu privire la violen]a asupra copiilor din comunit`]ile lor. Iat` câteva metode de a face acest lucru: • • • •

interviuri; sondaje [i chestionare; monitorizare (de exemplu, câte acte de violen]` sunt într-un film); studierea eviden]elor ]inute de [coal` sau de alte autorit`]i (dac` exist` [i dac` acest lucru nu contravine confiden]ialit`]ii; de exemplu, unele [coli au eviden]e referitoare la num`rul de incidente de brutalizare).

Când culegi date, gânde[te-te cum s` aduci la cuno[tin]a cuiva ceea ce g`se[ti – [colii, comunit`]ii, administra]iei locale, mass mediei – în a[a fel încât tu s` fii în siguran]`, [i s` fie protejat` intimitatea celor care ]i-au r`spuns la întreb`ri.

11

Raportarea: Astfel se acord` timp grupurilor mici s` fac` cunoscut ce au realizat. Pot vorbi despre munca lor în fa]a întregului grup, dar sunt [i alte moduri de a raporta: • Galeria de art`: desene sau foi mari de hârtie atârnate pe pere]ii înc`perii. Fiecare poate s` se plimbe de jur împrejur s` se uite la ele. O persoan` din fiecare grup poate sta la dispozi]ie s` r`spund` la întreb`ri despre munca lor. • Jocul de roluri: în loc de a spune grupului ideile [i recomand`rile lor, s` le interpreteze. • Talk show: pune un ‘reporter’ s` ia un interviu unui ‘expert’ din grup într-un format de talk show ca mijloc de a face cunoscute ideile grupului. Evaluarea: Aceasta î]i d` informa]ii pre]ioase care te vor ajuta s` devii un lider de grup mai bun. {i dac` inten]ionezi s` mai lucrezi cu grupul în mai multe rânduri, vei putea s` realizezi sesiuni mai bune pentru participan]i. Printre metodele de evaluare se num`r`: • Aplauze: Trece în revist` fiecare activitate de pe agenda ta. Grupul poate aplauda tare la activit`]ile care le-au pl`cut, [i mai încet sau deloc la cele care nu le-au pl`cut. Volumul aplauzelor î]i va spune ce p`rere a avut grupul! • Termometru: Deseneaz` un termometru pe o foaie mare de hârtie, de la 0 la 100 de grade. Roag`-i pe participan]i s` fac` un semn pe termometru care s` arate ce p`rere au avut despre sesiune. Cu cât este mai ridicat` temperatura cu atât este mai pozitiv` evaluarea! • Formulare: Un formular de evaluare poate cuprinde întreb`ri precum „Ce ]ia pl`cut la acesta sesiune?“, „Ce nu ]i-a pl`cut?” sau „Ce sugestii ai pentru data viitoare?” 12

Dac` ai lucrat cu grupul timp de mai multe sesiuni, po]i s` le pui întreb`ri despre întregul program, nu doar despre o singur` sesiune. Activit`]i de încheiere: Acestea îi ajut` pe to]i s` plece de la workshop cu sentimente pozitive. Ele construiesc rela]ii între membrii grupului [i permit participan]ilor s` se elibereze de emo]iile care ar putea ap`rea în timpul activit`]ilor. Câteva idei de activit`]i de încheiere sunt date în Anexa 3. Bibliografia cuprinde [i alte materiale care te pot ajuta s` lucrezi cu grupuri.

F. Trecerea la ac]iune Studiul privind violen]a spune c` guvernelor le revine r`spunderea principal` de a stopa violen]a asupra copiilor. Îns`, exist` [i ac]iuni pe care le pot întreprinde copiii [i tinerii. Niveluri de ac]iune: Sursele violen]ei provin din multe niveluri – din interiorul individului (de exemplu, probleme emo]ionale în antecedente), din rela]ii (care pot fi abuzive sau violente), din experien]ele tr`ite în [coal` (cum ar fi reac]ii la pedepse fizice sau brutalizare), din probleme în comunitate (cum ar fi [omajul sau traficul de droguri), [i din restul societ`]ii (de exemplu, convingerile larg r`spândite c` violen]a este acceptabil` sau c` b`rba]ii trebuie s` domine femeile).

Website-ul UNICEF Voci tinere (www.unicef.org/ voy/) are o zon` de discu]ii în care po]i s` împ`rt`[e[ti altor tineri din diverse p`r]i ale lumii ce faci tu în privin]a violen]ei asupra copiilor, [i pe alte teme legate de drepturi.

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

HdX^ZiViZ

8dbjc^iViZ

GZaVR^^

>cY^k^Y

Sursa: Raport mondial cu privire la violen]` [i s`n`tate, OMS (2002)

Ac]iunile se pot întreprinde tot la aceste niveluri: • Individ: o persoan` tân`r` poate decide s` dezv`luie un abuz cuiva care este capabil s` ajute. • Rela]ie: o persoan` tân`r` poate s` împiedice brutalizarea unui copil mai slab. • Comunitate: tinerii pot lucra împreun` cu adul]ii la ini]ierea unor programe (cum ar fi programe recreative sau de solu]ionare a conflictelor) care s` contribuie la prevenirea violen]ei. • Societate: tinerii pot sus]ine promovarea unor legi care s` pun` cap`t practicilor tradi]ionale v`t`m`toare pentru fete, sau s` pun` cap`t exploat`rii prin munc` a copiilor. La fiecare dintre aceste niveluri, tinerii sunt influen]a]i de- [i interac]ioneaz` cu al]ii, acas` [i în familie, la [coal`, in institu]ii, [i locuri de munc`, în func]ie de situa]ia lor personal`. Planificarea ac]iunii: La sfâr[itul Capitolelor 3-7 sunt unele materiale care te pot ajuta s` planifici modalit`]i de ac]iune: • O list` de idei pentru ac]iuni. • Scurte descrieri ale ac]iunilor împotriva violen]ei care au fost întreprinse de tineri din diverse p`r]i ale lumii. • Relat`ri mai lungi despre proiecte de ac]iuni. Po]i s` faci copii ale acestor pagini [i s` le distribui grupului. Po]i s` folose[ti [i ideile din lista ‘Modalit`]i de ac]iune’ de la Capitolul 8.

13

Când grupul este gata s` fac` planul ac]iunii, cere-le s` studieze întreb`rile din caseta ‘Planificarea ac]iunii’ de mai jos. Planificarea ac]iunii Când încerca]i s` lua]i o decizie în privin]a unui proiect, întreba]i-v`: • Ce vrem s` schimb`m? • Este aceasta o situa]ie pe care o putem schimba? Fi]i ideali[ti, dar [i reali[ti! • Putem s` fim în siguran]` dac` trecem la ac]iune în privin]a acestei probleme? Cum? Odat` ce a]i ales o cale de ac]iune, întreba]i-v`:

14

• Ne-am consultat [i cu al]ii, în special cu cei care dorim s` beneficieze? Ei sunt de acord cu acest plan? Cum s` îi implic`m în continuare? • Cu ce probleme ne-am putea confrunta? Ce vom face în privin]a lor? • Cine va lucra la aceasta? • De ce avem nevoie pentru a realiza ac]iunea? (Bani, materiale, echipament, dobândirea de noi abilit`]i, alte lucruri?) • Ce persoane adulte pot lucra cu noi ca parteneri în aceast` ac]iune? Alte grupuri de tineri? • Cum va fi împ`r]it` munca? • Când o vom face? • Cum vom ]ine eviden]ele activit`]ii noastre? • Cum vom [ti c` a fost o reu[it`? • Cum vom aduce la cuno[tin]a comunit`]ii ce am realizat?

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

CAPITOLUL 2:

PREZENTAREA ASPECTELOR VIOLEN}EI

Studiul privind violen]a spune c`: • Violen]a asupra copiilor nu este niciodat` oportun`. • Violen]a asupra copiilor poate fi prevenit`. • Adul]ii au datoria s` apere dreptul copiilor de a fi proteja]i. Cu toate acestea, Studiul a constatat c` violen]a asupra copiilor are loc în toate ]`rile din lume, în toate culturile [i grupurile etnice, indiferent dac` familiile au o bun` educa]ie sau nu, [i indiferent dac` sunt bogate sau nu. Studiul a constatat c` tinerii [i copiii sunt supu[i la violen]` în cinci medii, sau locuri, diferite: • Acas`; • În [coli sau medii educa]ionale; • În institu]ii, cum sunt orfelinatele [i casele de copii, [i în închisori sau alte centre de deten]ie; • La locul de munc`; • În comunitate. Multe ]`ri fac eforturi pentru a proteja copiii contra violen]ei, totu[i ea înc` se produce [i nu întotdeauna se fac reclama]ii. Exist` multe motive pentru care multe acte de violen]` r`mân ascunse. De exemplu: • Frica: mul]i copii se tem s` reclame violen]a, mai ales dac` persoana care i-a f`cut s` sufere este mai puternic` [i ar putea s` îi r`neasc` din nou. • Stigmatizarea: copiilor le poate fi team` c` dac` se afl` de violen]`, ei vor fi cei învinov`]i]i sau izola]i. • Convingeri despre violen]`: uneori violen]a este v`zut` ca o cale ‘normal`’ de a rezolva unele lucruri. • Nu se depun reclama]ii: uneori copiii [i adul]ii nu au încredere în autorit`]i, sau uneori pur [i simplu nu exist` autorit`]i c`rora s` se adreseze atunci când ar trebui s` reclame acte de violen]`. • Nu este înregistrat`: chiar dac` se depun reclama]ii referitoare la violen]`, adesea nu se înregistreaz` în eviden]e, a[a c` nimeni nu [tie de acea problem`. Pentru informa]ii suplimentare, vezi Raportul pentru tineri la Studiul privind violen]a. Cele dou` activit`]i din acest capitol pot fi folosite pentru a prezenta aspecte ale violen]ei, de ce r`mâne ascuns` [i unde se produce. Urm`toarele cinci capitole trateaz` fiecare dintre cele cinci medii: casa, [coala, institu]iile, locul de munc` [i comunitatea.

15

Activitatea 1: Ceea ce nu se vede este... De ce s` faci activitatea aceasta? • Îi face pe to]i s` deseneze [i s` vorbeasc`. • Arat` c` violen]a asupra copiilor este adesea ascuns`. De ce ai nevoie: • Foi mari de hârtie [i markere; • Un exemplar al „Ceea ce nu se vede este...” [i al fotografiei complete (vezi Anexa 4), pentru fiecare grup; • Timp: 45 de minute. Ce trebuie s` faci: 1. Împarte tinerii în grupuri. D` fiec`rui grup o foaie mare de hârtie [i fotografia „Ceea ce nu se vede este...”. Cere-le s` deseneze [i s` scrie ce cred ei c` arat` restul fotografiei. 2. Fiecare grup î[i prezint` pe scurt ideile. Apoi, d` fiec`rui grup un exemplar al fotografiei complete.

16

3. Discut` cu grupul: a. Ce reac]ie a]i avut când a]i v`zut fotografia în întregime? b. Ce crede]i c` simte acest copil? c. Ce fel de violen]` este „ascuns`” în fotografia mic`? În fotografia complet`? d. Ce alte feluri de violen]` sunt „ascunse”? Subliniaz` ideea c` violen]a poate s` nu fie u[or de v`zut sau poate fi ignorat` de c`tre adul]ii care ar trebui s` o împiedice. Activit`]ile pe care le vom face împreun` ne vor ajuta s` vedem o ‘imagine complet`’ a violen]ei asupra copiilor.

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

Activitatea 2: Violen]a: Cine, Ce, Unde? De ce faci activitatea aceasta? • Pentru a face schimb de idei despre violen]`. • Pentru a prezenta Studiul privind violen]a. De ce ai nevoie: • • • •

Flipchart [i markere sau tabl` [i cret`; Cartona[e sau buc`]i de hârtie; Band` adeziv` (pentru a atârna cartona[ele); Un exemplar al Raportului pentru tineri la Studiul privind violen]a; • Timp: 45 – 60 de minute. Ce trebuie s` faci: 1. Întreab`: Ce înseamn` ‘violen]a’ pentru tine? Noteaz` ideile pe flipchart sau pe tabl`. 2. Spune-le defini]ia din Studiul privind violen]a (vezi caseta). Grupul o poate rescrie cu cuvintele lor. Întreab`: Sunte]i de acord cu aceast` defini]ie? Lipse[te ceva?

O defini]ie a violen]ei: „... violen]a se produce atunci când cineva î[i folose[te for]a sau pozi]ia de autoritate pentru a face r`u altcuiva în mod inten]ionat, nu accidental. Violen]a include amenin]`ri cu violen]a [i acte care ar putea provoca v`t`m`ri, ca [i acte care chiar le provoac`. V`t`marea respectiv` poate fi asupra min]ii unei persoane [i a st`rii ei generale de s`n`tate [i de bine, ca [i asupra corpului persoanei. Violen]a include de asemenea v`t`mari pe care oamenii [i le produc lor în[i[i, inclusiv sinuciderea.”

3. Formeaz` grupuri de câte patru. D` fiec`rui grup cartona[e sau buc`]i de hârtie. Cere-le s` noteze exemple de violen]` asupra copiilor despre care au cuno[tin]`. Fiecare cartona[ trebuie s` con]in` un exemplu de CE s-a întâmplat, CINE a fost autorul, [i UNDE s-a întâmplat. Not` pentru liderul de grup: unii tineri ar putea s` vorbeasc` despre violen]a la care sunt ei supu[i în prezent. Revezi Capitolul 1, Partea C, pentru a [ti cum s` procedezi în aceast` situa]ie. 4. Roag` participan]ii la activitate s` î[i grupeze cartona[ele în func]ie de unde are loc actul de violen]`. Dac` grupul este mic, se poate face cu to]i împreun`. 5. Discut`: Ce categorii a]i g`sit pentru locul unde se petrece violen]a? Explic` cele cinci medii din Studiul privind violen]a – casa [i familia, [colile, institu]iile/ închisorile, locul de munc`, [i comunitatea. Cum sunt categoriile voastre în compara]ie cu cele din Studiul privind violen]a? Pa[ii urm`tori: Informeaz` grupul despre Raportul pentru tineri la Studiul privind violen]a [i unde pot citi mai multe despre aspectele violen]ei asupra copiilor.

17

18

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

CAPITOLUL 3:

VIOLEN}A ACAS~ {I ÎN FAMILIE

Ce tipuri de violen]` au loc acas` [i în familie? • Violen]a asupra copiilor foarte mici: Aceasta poate cauza probleme de s`n`tate pe termen lung [i chiar moartea. De exemplu, poate c` oamenii nu î[i dau seama, dar zgâl]âirea unui bebelu[ îi poate provoca leziuni ale creierului sau moartea. • Violen]a fizic`: În cea mai mare parte, violen]a fizic` asupra copiilor nu duce la moarte sau v`t`mare de durat`. Este adesea întrebuin]at` pentru a-i face pe copii s` fie cumin]i. Tratament [i pedepse aspre se aplic` peste tot în lume. Dar copiii spun c` ar prefera m`suri de disciplin` f`r` pedepse fizice sau umilitoare. • Violen]a emo]ional`: Deseori, familiile folosesc violen]a emo]ional` ca [i violen]a fizic` pentru a-i pedepsi pe copii. Insultele, apelativele urâte, amenin]`rile, izolarea sau respingerea unui copil sunt toate forme de violen]`. • Neglijen]a: Aceasta înseamn` c` familiile nu vegheaz` ca [i copiii lor s` aib` tot ce le trebuie pentru a cre[te în siguran]` [i s`n`to[i [i nu îi ap`r` de pericole. Fetele [i copiii cu dizabilit`]i sunt cei mai expu[i la riscul neglijen]ei. • Violen]a sexual`: Copiii sunt for]a]i s` aib` rela]ii sexuale, sunt h`r]ui]i sau atin[i în feluri care îi fac s` se simt` prost, mai ales de b`rba]i [i b`ie]i din familie. • C`s`toria prematur`: 82 de milioane de fete din lume se c`s`toresc înainte de a împlini vârsta de 18 ani. Multe sunt mult mai tinere [i sunt obligate s` se c`s`toreasc` cu b`rba]i mai în vârst`. Ele se pot confrunta apoi cu violen]a, inclusiv rela]ii sexuale for]ate. • Obiceiuri tradi]ionale d`un`toare: Unele obiceiuri tradi]ionale implic` violen]a asupra copiilor, de exemplu: • mutilarea genital` feminin` (t`ierea organelor genitale ale fetelor); • scarificarea, însemnarea cu fierul ro[u, arsuri [i alte feluri dureroase de decorare a corpului; • ritualuri de ini]iere violente – prin care copiii, b`ie]i sau fete, sunt pu[i s` fac` lucruri violente sau sunt supu[i la violen]`, înainte de a fi accepta]i ca adul]i; • crimele de onoare, când b`rba]ii ucid fete în numele ‘onoarei’ familiei, de exemplu, pentru c` au avut rela]ii sexuale în afara c`s`toriei sau pentru c` refuz` o c`s`torie aranjat`; • unii copii sunt acuza]i de ‘vr`jitorie’ [i nu mai are nimeni grij` de ei sau sunt chiar molesta]i sau uci[i; al]ii sunt folosi]i ca victime în practici ‘vr`jitore[ti’. • Violen]a domestic`: Mul]i copii sunt martori la violen]a domestic` din casa lor, de obicei violen]` între p`rin]i. O astfel de violen]` poate influen]a negativ modul în care se simt copiii, cum se dezvolt` [i cum se poart` cu al]i oameni pe parcursul vie]ii. Acolo unde exist` violen]` fa]` de femeile dintr-o familie, exist` adesea [i violen]` fa]` de copii.

19

P`rin]ii, p`rin]ii vitregi, asisten]ii maternali, fra]ii [i surorile, rudele [i alte persoane care au copii în îngrijire se pot face vinova]i de violen]` asupra copiilor acas`. Pentru informa]ii suplimentare, vezi Raportul pentru tineri la Studiul privind violen]a. Cu cuvintele lor „Tata m-a legat de un copac [i m-a b`tut în fa]a tuturor din cartier pentru c` am jucat c`r]i cu veri[orul meu. Acum toat` lumea din cartier î[i bate joc de mine din cauza asta [i asta m` face s` m` simt mai r`u decât b`taia propriu-zis`.” B`iat, Asia de sud „Nu pot s` suf`r c`s`toria prematur`. Eu m-am c`s`torit la o vârst` mic` [i socrii mei m-au for]at s` m` culc cu so]ul meu [i m-a f`cut s` suf`r toat` noaptea. Dup` aceea, în fiecare zi când se face sear`, m` îngrijorez gândindu-m` c` va fi la fel. Asta ur`sc cel mai mult.” Fat`, 11 ani, c`s`torit` la 5 ani, Africa de est [i de sud „Când aveam vreo 12 ani, am crezut c` tata m-a l`sat îns`rcinat`. M` gândeam s` m` sinucid pentru c` îmi spuneam ‘Cum o s` explic asta oamenilor?’, vreau s` spun, aveam 12 ani. Nu o s` m` cread` nimeni.” Fat`, America de Nord

20

„Unii p`rin]i se ceart` în fa]a noastr` [i ne provoac` mult` durere [i sup`rare. Unii p`rin]i se întorc acas` întotdeauna be]i [i nu le pas` de nevoile noastre fizice, emo]ionale [i nutri]ionale. Unii copii au grij` de p`rin]ii [i fra]ii lor pentru c` p`rin]ii lor sunt iresponsabili.” Tân`r, Africa de est [i de sud

Activitatea 3: Cas` – copil – strad` De ce s` faci aceast` activitate? • Este un exerci]iu energizant! Îi pune în mi[care. • Poate fi folosit pentru a începe discu]ia despre violen]a acas`. De ce ai nevoie: • Spa]iu liber; • Timp: 10 – 15 minute (mai mult pentru discu]ii). Ce trebuie s` faci: 1. Pune grupul s` se numere pân` la trei. 2. Spune-le celor cu num`rul unu [i doi c` ei sunt casele – pune-i s` se întoarc` unul spre altul [i s` se prind` de mâini pentru a reprezenta o cas`. Spune-le celor cu num`rul trei c` ei sunt copiii. Fiecare copil trebuie s` g`sesc` o cas` (s` stea între bra]ele celor cu num`rul unu [i doi).

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

3. Explic`-le c` în momentul în care strigi ‘Cas`!’, toate casele trebuie s` î[i lase copilul [i repede s` g`seasc` alt copil. Când strigi ‘Copil!’, to]i copiii trebuie s`-[i lase casa [i repede s` g`seasc` alt` cas`. Când strigi ‘Strad`!’, toat` lumea se pune în mi[care în acela[i timp. 4. F` acest lucru timp de 3-5 minute, sau pân` când toat` lumea s-a înviorat! Pa[ii urm`tori: • Acesta este un exerci]iu energizant, dar poate fi folosit [i pentru a face grupul s` înceap` s` vorbeasc` despre violen]a acas` [i în familie. De exemplu, po]i s` întrebi: Cum te-ai sim]it când ai avut casa? Când nu ai putut s`-]i g`se[ti o cas`? În via]a real`, care sunt unele motive pentru care copiii ar pleaca de acas`? Cum sunt uneori neglija]i sau v`t`ma]i copiii acas` [i în familie? • Pe scurt, relateaz` grupului despre câteva din ideile privind violen]a asupra copiilor acas` din Raportul pentru tineri la Studiul privind violen]a sau de la începutul acestui capitol.

Activitatea 4: De ce se întâmpl` asta? De ce s` faci aceast` activitate? • Pentru a face grupul s`-[i împ`rt`[easc` ideile despre motivele violen]ei acas`. • Pentru a cultiva respectul pentru diferite experien]e [i puncte de vedere. De ce ai nevoie: • Flipchart sau tabl` [i markere sau cret`; • Foi mari de hârtie cu întreb`ri despre violen]a acas`, band` adeziv`; • Timp: 30 de minute pentru pa[ii 1-2, 45 de minute pentru pa[ii 3-6. Ce trebuie s` faci: 1. Cere elevilor s`-[i g`seasc` un partener cu care se simt în largul lor. Pe perechi, s` discute ce [tiu despre violen]a asupra copiilor acas`. Poate fi o situa]ie pe care au tr`it-o sau una de care au auzit. Partenerii trebuie s` î[i spun` unul altuia dac` nu doresc ca aceste informa]ii s` fie f`cute cunoscute grupului. Po]i s` le dai citatele de la pagina 20 pentru a face începutul. Not` pentru liderul de grup: unii tineri ar putea s` vorbeasc` despre violen]a la care sunt ei supu[i în prezent. Revezi Capitolul 1, Partea C, pentru a [ti cum s` procedezi în aceast` situa]ie. 2. Întreab` dac` dore[te cineva s` dea exemple. Noteaz`-le pe flipchart sau pe tabl`.

21

3. Roag` partenerii s` se al`ture altei perechi pentru a forma grupuri de câte patru. D` fiec`rui grup o foaie mare de hârtie cu o întrebare despre violen]a acas`. (Folose[te exemplele din caset` sau creaz` altele care se potrivesc acestui grup.) Cere fiec`rui grup s` scrie unul sau dou` motive pentru care se produce acest act de violen]`. (Spune grupului: nu exist` un singur r`spuns corect; pot exista multe motive posibile.) 4. Dup` ce grupurile termin` de scris, trec foaia lor de hârtie altui grup. Fiecare grup se uit` la ideile de pe aceast` foaie, le bifeaz` pe cele cu care sunt de acord [i adaug` orice alt` idee. Se continu` în felul acesta pân` când fiecare grup a scris ceva pe fiecare foaie. 5. Lipe[te foile pe pere]ii s`lii. D` grupurilor timp s` se uite la toate foile.

Ce motive ar putea exista pentru ca... • … unii p`rin]i s`-[i pedepseasc` copiii cu b`taia? • ... unii adul]i s`-i numeasc` pe copii în toate felurile [i s`-i umileasc`? • ... unii adul]i s`-i abuzeze sexual pe copii? • ... unii p`rin]i s`-[i oblige fiicele s` se m`rite la o vârst` fraged`? • ... unii p`rin]i s`-[i neglijeze copiii?

6. Discut` cu grupul: • A fost toat` lumea de acord în privin]a motivelor violen]ei acas` [i în familie? De ce sau de ce nu? • Au ap`rut unele idei despre cum s` se pun` cap`t violen]ei acas`? 22

Pa[ii urm`tori: • Face]i joc de roluri pentru aceste situa]ii [i cum a]i putea reac]iona la ele; indica]ii pentru jocul de roluri sunt date la pagina 11. • Afl` ce organiza]ii din comunitatea voastr` activeaz` pentru prevenirea violen]ei familiale sau ajut` familiile afectate de violen]`. Unele din aceste organiza]ii pot fi axate pe violen]a asupra femeii. Invit` un adult din una dintre aceste organiza]ii s` vorbeasc` grupului. • Documenteaz`-te: }ara ta are legi pentru protec]ia copiilor împotriva violen]ei familiale? Dac` nu, cum po]i s` promovezi astfel de legi? Dac` da, au aceste legi nevoie de îmbun`t`]iri? Cine este responsabil cu aplicarea lor? Informeaz` grupul.

Activitatea 5: Un alt sfâr[it De ce s` faci aceast` activitate? • Implic` desene [i poate fi distractiv! • Îi face pe participan]i s` se gândeasc` la moduri de reac]ie la violen]`. De ce ai nevoie: • Foi de hârtie A4, imprimate cu o gril` tip ‘band` desenat`’ dac` se poate; • Creioane sau pixuri; • Timp: 45-60 de minute.

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

Ce trebuie s` faci: 1. Discut` tipurile de violen]` asupra copiilor care se pot produce acas` [i în familie. (Dac` ai facut Activitatea 4, revezi doar acea list`.) 2. Lucrând în perechi sau grupuri mici, cere tinerilor s` deseneze un exemplu de violen]` asupra copiilor acas`, fiecare ac]iune fiind într-un cadru al grilei de ‘band` desenat`’. Apoi, folosind a doua foaie de hârtie, s` arate un alt sfâr[it – unul în care copilul prime[te ajutor [i nu p`]e[te nimic r`u sau în care actul de violen]` este prevenit.

Alt mod de a face acest lucru: Un grup poate s` deseneze exemplul, apoi s` treac` ‘banda desenat`’ altui grup care s` o continue. Dup` ce a fost completat`, se d` înapoi proprietarilor ini]iali. Se pot g`si astfel idei la care poate nu s-ar fi gândit ini]ial!

3. Arat` benzile desenate tuturor trecându-le din mân` în mân` în sal`. Sau, situa]iile pot fi interpretate pe roluri, sau transformate într-un teatru de p`pu[i. 4. Discut` cu grupul: • Ce idei noi de a face fa]` violen]ei a]i g`sit prin aceast` activitate? • Cu ce feluri de violen]` pot tinerii s` se descurce singuri? • La ce feluri de violen]` au nevoie de ajutorul adul]ilor? Pa[ii urm`tori: • Cum pute]i s` împ`rt`[i]i [i altora aceste idei despre violen]`? Pot fi publicate ca o carte aceste ‘benzi desenate’ pentru a sensibiliza? Poate fi interpretat jocul de roluri în comunitate?

SCHIMBA}I SITUA}IA! Ac]iona]i împotriva violen]ei asupra copiilor acas` [i în familie! Tinerii din diverse p`r]i ale lumii trec la ac]iune în ceea ce prive[te violen]a asupra copiilor acas` [i în familie – [i tu po]i! Iat` în continuare câteva materiale care î]i pot fi de ajutor. Nu trebuie s` le folose[ti pe toate – alege-le pe cele care sunt potrivite pentru nivelul de vârst` [i interesele grupului t`u. • Întreb`rile ‘Planificarea ac]iunii’ de la Capitolul 1, pagina 14, te pot ajuta s` elaborezi un proiect. • Caseta de mai jos ‘Idei de ac]iuni: Violen]a asupra copiilor acas` [i în familie’ arat` unele moduri de implicare. Mai sunt [i alte idei la Capitolul 8. • Relat`rile scurte ‘Ac]iuni întreprinse în lume’, de la pagina 25, arat` ce au f`cut al]i tineri. • Dup` aceste relat`ri scurte, este [i o relatare mai pe larg denumit` ‘Violen]a asupra copiilor acas` [i în familie: Ac]iuni întreprinse în Namibia’. Poate fi folosit` de tineri care vor s` vad` mai detaliat cum poate fi realizat un proiect de ac]iune.

23

Las` grupului mult timp pentru a face planul unei ac]iuni! Aceast` activitate poate s` dureze mai mult decât celelalte activit`]i din carte. Este o idee bun` s` se fac` planificarea în mai multe sesiuni pe o perioad` de zile sau s`pt`mâni. Astfel, vor avea timp s` se gândeasc` la problemele care ar putea s` se iveasc` [i cum s` le rezolve. Idei de ac]iuni: Violen]a asupra copiilor acas` [i în familie • Efectua]i sondaje în rândul tinerilor pentru a afla ce fel de violen]` au suferit acas`. Face]i publice constat`rile. • Face]i prezent`ri despre violen]a în familie în fa]a liderilor locali care au influen]` asupra p`rin]ilor – lideri religio[i, lucr`tori medico-sanitari, oficiali ai administra]iei publice locale. Convinge]i-i s` sensibilizeze p`rin]ii în privin]a violen]ei. • Gândi]i-v` la mijloace prin care p`rin]ii îi pot disciplina pe copii f`r` violen]`. Scrie]i o scurt` bro[ur`, o pies`, sau ‘benzi desenate’ despre acest lucru. Împ`r]i]i-le la p`rin]i. • C`uta]i o organiza]ie care s` poat` informa p`rin]ii, sau viitorii p`rin]i, despre disciplinarea f`r` violen]`, solu]ionarea conflictelor [i încetarea violen]ei domestice. • Milita]i pentru legi care s` elimine practicile tradi]ionale v`t`m`toare pentru fete [i care s` protejeze copiii contra violen]ei domestice. • Interpreta]i o scenet` satiric` la adresa stereotipurilor legate de sexe [i care s` arate c` mai mult` egalitate în cas` poate preveni violen]a.

24

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

Ac]iuni întreprinse în lume Violen]a asupra copiilor acas` [i în familie Iat` câteva exemple de ac]iuni împotriva violen]ei asupra copiilor acas` [i în familie care au fost întreprinse de tineri în diverse p`r]i ale lumii: Bangladesh: Consiliile Copiilor din Bangladesh au efectuat sondaje cu privire la c`s`toria prematur` [i au semnalat unele cazuri în ziare [i la TV. În colaborare cu organiza]iile locale [i Salva]i Copiii Australia, au convins lideri religio[i [i ai comunit`]ilor s` ia atitudine împotriva c`s`toriei premature. Membrii unui singur Consiliu al Copiilor au reu[it în cinci cazuri s` împiedice c`s`toria copiilor. Etiopia: Salva]i Copiii Suedia a demarat un nou program pentru a ajuta b`ie]ii [i b`rba]ii tineri s` aib` rela]ii mai corecte [i juste cu fetele [i femeile. Îi înva]` despre s`n`tatea sexual` [i HIV/SIDA, drepturi [i îndatoriri în cadrul rela]iilor, cum s` comunice mai bine [i cum s` cultive încredere [i respect cu fetele. Au fost înfiin]ate grupuri [i cercuri în [coli [i în comunitate pentru educa]ia între egali. Hong Kong: Consiliile Copiilor din Hong Kong dau posibilitatea tinerilor s`-[i exprime opiniile cu privire la problemele care îi privesc. Un Consiliu al Copiilor a efectuat un sondaj referitor la câ]i copii au fost lovi]i de adul]i acas` sau au fost martori la violen]a între adul]i în cas`. Sondajul lor a fost publicat [i trimis la [coli, biblioteci, oficiali ai administra]iei publice locale [i organiza]ii locale. Namibia: Cerceta[ii din Namibia [i-au propus ]elul s` aib` cel pu]in un tân`r în 95 la sut` din grupurile lor care s` fie format în domeniul violen]ei acas`. Lec]iile ]inute de ace[tia ridic` nivelul de con[tientizare în privin]a violen]ei [i abuzului asupra copiilor, îi înva]` despre solu]ionarea f`r` violen]` a conflictelor [i îi ajut` s` treac` la ac]iune. Cerceta[ii forma]i îi vor forma apoi pe ceilal]i tineri pentru a dobândi aceste abilit`]i. (O versiune mai detaliat` a acestei relat`ri se g`se[te la pagina urm`toare.)

Dac` ai cuno[tin]` de exemple de tineri din ]ara ta care ac]ioneaz` împotriva violen]ei la adresa copiilor acas` [i în familie, comunic`-le grupului!

25

Violen]a asupra copiilor acas` [i în familie: Ac]iuni întreprinse în Namibia Violen]a acas` sau ‘violen]a domestic`’, este frecvent` în Namibia. B`rba]ii – boga]i sau s`raci, din toate grupurile etnice – folosesc violen]a fizic`, verbal` [i sexual` asupra femeilor [i copiilor. Copiii care cresc în familii violente pot avea probleme emo]ionale. Ar putea folosi violen]a ei în[i[i – pentru c` ei cred c` aceasta este calea ‘normal`’ de a rezolva problemele. În anul 2002, Parlamentul Namibiei a hot`rât c` toate formele de violen]` domestic` sunt ilegale. Legea mai spune ca minorii nu trebuie s` vad` sau s` aud`, s` fie expu[i la asemenea abuz. Cerceta[ii din Namibia au înfiin]at un proiect de educa]ie de la egal la egal cu privire la violen]a domestic`. }elul lor este s` aib` cel pu]in un tân`r educator format în 95 la sut` din grupurile lor. Cerceta[ii au parteneriate cu organiza]iile locale în privin]a cursurilor de formare în vederea con[tientientiz`rii violen]ei domestice [i abuz`rii copiilor, dobândirii abilit`]ilor de non-violen]` (cum ar fi ascultarea, reac]ia [i solu]ionarea conflictelor) [i ajut`rii tinerilor s` întreprind` ac]iuni de sus]inere a drepturilor victimelor violen]ei domestice. Ca parte a cursurilor, Teatrul Na]ional din Namibia îi ajut` pe educatorii între egali s` se foloseasc` de arta dramatic` pentru a r`spândi mesajul non-violen]ei domestice. Ei mai înva]` [i alte metode de sensibilizare, precum: 26

• Poezii despre non-violen]`. • Dezbateri [i interpretarea unor scenete despre modalit`]i non-violente de disciplinare a copiilor, de solu]ionare a conflictelor, de a st`pâni furia [i de negociere. • Organizarea de expozi]ii pentru a ar`ta imagini pozitive ale non-violen]ei. • Promovarea idei unor ‘refugii de lini[te’ în [coli [i cartiere. • Încurajarea copiilor s` fac` o hart` a locurilor unde se simt în siguran]` sau în pericol. Participan]ii la cursurile pentru educa]ia între egali vor mai primi [i bro[uri [i înregistr`ri video, în limba local`, despre violen]a domestic`. Ei vor pleca de la cursurile de formare cu un plan de ac]iune pentru stoparea violen]ei domestice în comunit`]ile lor. Sursa: Organiza]ia Mondial` a Mi[c`rii Cerceta[ilor, www.scout.org.

Reflecteaz` Care ar putea fi unele avantaje dac` tinerii, în loc de adul]i, i-ar înv`]a pe al]ii de vârsta lor despre violen]a domestic`? Care ar putea fi unele probleme cu care s-ar putea confrunta educatorii între egali?

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

CAPITOLUL 4:

VIOLEN}A ÎN {COLI {I MEDII

EDUCA}IONALE

Ce tipuri de violen]` au loc în [coli? • Violen]a fizic` din partea cadrelor didactice: Cadrele didactice îi pot bate pe copii sau tineri ca pedeaps`, de exemplu când nu [i-au f`cut temele cum trebuie. • Tratament crud [i umilire din partea cadrelor didactice: Cadrele didactice pot ]ipa la elevi sau pot folosi apelative jignitoare. • Violen]a fizic` [i mental` din partea altor elevi: Elevii ar putea s` bat` un copil sau s`-l brutalizeze. • Violen]a de band`: În multe [coli, copiii [i tinerii fac parte din bande (g`[ti) care se bat între ele. • Violen]a sexual` sau sexist`: Fetele pot fi h`r]uite verbal, molestate sau violate la [coal` sau în drumul spre [coal`. De asemenea, violen]a este frecvent îndreptat` asupra tinerelor/tinerilor care sunt homosexuali, lesbiene, bisexuali sau transsexuali. Pentru informa]ii suplimentare, vezi Raportul pentru tineri la Studiul privind violen]a. Cu cuvintele lor „Înv`]`torul meu pred` în Oriya (o limba local`), pe care eu nu o în]eleg. Când îmi pune o întrebare, eu nu pot s` r`spund pentru c` nu pot în]elege ce spune. Din cauza asta m` ceart` [i m` love[te cu b`]ul în fiecare zi.” Fat` dintr-un trib, 9 ani, Asia de sud „Am luat un dosar, am notat datele [i orele de fiecare dat` când am fost h`r]uit. M-am dus cu el la director. Mi-a zis: ‘B`iete, ai prea mult timp liber de te ocupi de dosarele astea. Eu am lucruri mai importante de f`cut decât s` m` preocup de ce s-a întâmplat acum dou` s`pt`mâni.’ Eu i-am spus: ‘Am vrut s` v` face]i o idee despre ce se întâmpl`, h`r]uirea de fiecare zi.’ El mi-a luat dosarul [i l-a aruncat la gunoi.” B`iat, America de Nord „Profesorul le insult` pe fetele mai mari, le încuie în toalet` [i încearc` s` le violeze, spunându-le c` dac` nu accept`, le va sc`dea notele.” Grup de fete indigene, America Latin` „La [coala noastr`, ferestrele au gratii, sunt camere video pe holuri, la intrarea din fa]` avem o u[` de metal. M` simt ca la închisoare, nu m` simt protejat deloc. Profesorii exagereaz` cu toate chestiile astea.” Fat`, clasa a 11-a, Europa [i Asia central` „Pentru c` tata nu a putut s` se duc` s` o ia de la [coal` pe sora mea într-o zi, a trebuit s` vin` singur` acas`. Pe drumul spre cas` patru b`ie]i au pip`it-o dar ea nu a putut s`-i spun` tatei despre asta. Dar mi-a spus mie [i nici eu n-am putut s`-i spun tatei.” Copil, Asia de sud

27

Activitatea 6: Sunt de acord – Nu sunt de acord De ce s` faci aceast` activitate? • Pentru c` îi face pe to]i s` gândeasc`, s` vorbeasc` [i s` se mi[te. • Ajut` grupul s` asculte [i s` respecte idei diferite. De ce ai nevoie: • spa]iu liber; • trei semne care pot fi fixate la câ]iva metri dep`rtare, pe unul scrie SUNT DE ACORD, pe unul scrie NU SUNT DE ACORD, pe unul scrie NU SUNT SIGUR. • Timp: 45 de minute. Ce trebuie s` faci: 1. Explic`-le c` vei citi o afirma]ie despre violen]a în [coli. Fiecare trebuie s` decid` ce p`rere are despre acea afirma]ie. Este de acord, nu este de acord sau nu este sigur? Fiecare trebuie s` stea lâng` semnul care arat` ceea ce gânde[te. 2. Cite[te prima afirma]ie (folose[te una din caset` sau inventeaz` altele care se potrivesc acestui grup). Acord`-le timp s` se decid` unde s` stea.

28

3. Cere câtorva persoane din fiecare grup s`-[i explice opinia. Oricine aude ceva care îl face s` se r`zgândeasc` poate s` se mute în alt loc.

Folose[te aceste afirma]ii, sau inventeaz` singur altele!

4. Cite[te a doua afirma]ie: repet` pasul 3.

Pedepsele fizice (lovituri, palme) pot fi aplicate dac` îi ajut` pe copii s` înve]e.

5. Cite[te a treia afirma]ie: repet` pasul 3. 6. Întreab` grupul: • Cum ai reac]ionat la aceast` activitate? • Ce ai înv`]at din aceast` activitate? • Dac` te-ai r`zgândit – de ce s-a întâmplat asta? Pa[ii urm`tori:

Pedepsele verbale (apelative jignitoare, umilin]e) nu fac atât de r`u copiilor ca pedepsele fizice. Copiii care sunt brutaliza]i sau [icana]i trebuie s` înve]e s` se apere.

• Dac` ai vorbi cu cineva care nu crede c` violen]a în [coli este o problem`, ce ai putea s`-i spui ca s`-[i schimbe p`rerea? Face]i joc de roluri pe aceast` tem`! Unele idei pentru utilizarea jocului de roluri se g`sesc la pagina 11. • Îndeamn` grupul s` citeasc` mai multe despre violen]a în [coli în Raportul pentru tineri la Studiul privind violen]a sau treci în revist` punctele principale din introducerea la acest capitol. Folose[te citatele de la pagina 24 pentru a discuta diferite tipuri de violen]` în [coli. • Afl` ce spune Conven]ia despre violen]a în [coli.

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

Activitatea 7: Harta De ce s` faci aceast` activitate? • Îi face pe tineri s` vorbeasc` despre situa]ii reale. • To]i pot participa la realizarea desenului. De ce ai nevoie: • • • •

Foi mari de hârtie (1 pentru fiecare grup); Markere, creioane colorate sau creioane; Band` adeziv` pentru atârnarea h`r]ilor; Timp: 45-60 de minute.

Ce trebuie s` faci: 1. Împarte tinerii în grupuri de câte patru. Cere fiec`rui grup s` deseneze o hart` a [colii lor, a centrului pentru tineret sau a altor locuri unde se duc s` înve]e sau s` fac` cursuri. Ar fi bine s` deseneze [i curtea [colii [i str`zile din apropierea [colii. 2. Spune-le s` marcheze pe h`r]i locurile în care se produce violen]a [i s` fac` o noti]` despre ce tip de violen]` este vorba. Not` pentru liderul de grup: Unii tineri ar putea vorbi despre violen]a la care sunt supu[i în prezent. Revezi Capitolul 1, Partea C, pentru a [ti cum s` procedezi în aceast` situa]ie. 3. Atârn` h`r]ile pe un perete pentru ca grupul s` se poat` plimba [i uit` la ele. Po]i s`-i grupezi pe sexe sau dup` vârst` (dac` în grup sunt copii de vârste diferite). 4. Discut` cu grupul: • În ce fel se aseam`n` h`r]ile? În ce fel sunt diferite? • Fetele [i b`ie]ii au identificat locuri diferite sau tipuri de violen]` diferite? • Tinerii de vârste diferite au identificat locuri sau tipuri de violen]` diferite? 5. Pe o foaie mare de hârtie, scrie un rezumat: Care sunt principalele tipuri de violen]`? Unde se produc? Cum pot fi prevenite? Pa[ii urm`tori: • Joc de roluri cu modalit`]i de a face fa]` acestor tipuri de violen]`; idei de utilizare a jocului de roluri se g`sesc la pagina 11. • Arat` h`r]ile cuiva care te va asculta (un cadru didactic, director de [coal` sau lider al comunit`]ii). F` acest lucru în a[a fel încât tu [i al]i tineri s` r`mâne]i în siguran]`. Sugereaz` cum ar putea fi utilizate h`r]ile pentru a schimba lucrurile – de exemplu, nu s-ar putea ca un adult s` fie prezent în locurile nesigure? Pot fi toaletele f`cute mai sigure? • Documenteaz`-te în privin]a legilor din ]ara ta privitoare la violen]a în [coli – exist` astfel de legi? Sunt ele aplicate? Dac` nu, discut` ce fel de ac]iuni trebuie întreprinse în aceast` problem`.

29

Activitatea 8: Afl` singur! Brutalizarea De ce s` faci aceast` activitate? • Pentru a fi mai bine informat în aceast` privin]`. • Pentru a dezvolta idei pentru ac]iuni. De ce ai nevoie: • Chestionare; • Creioane; • Timp: variabil. Ce trebuie s` faci: 1. Organiza]ii din diverse p`r]i ale lumii culeg informa]ii despre violen]a asupra copiilor pentru Studiul privind violen]a. {i tinerii pot culege informa]ii. O metod` de a face acest lucru este utilizarea unui chestionar.

30

2. În grupuri mici, discuta]i un aspect al violen]ei în [coli despre care a]i putea culege informa]ii. Înainte de a decide în privin]a aspectului, întreab`: • Este nevoie s` ob]ine]i permisiunea cuiva (cum ar fi directorul [colii sau directorul centrului pentru tineret) pentru a face acest lucru? • Pute]i s` culege]i aceste informa]ii f`r` s` v` expune]i vreunui pericol? • Pute]i s` culege]i aceste informa]ii f`r` s` îi expune]i pe al]ii vreunui pericol? • Cum ve]i face cunoscute rezultatele ob]inute? 3. Cere fiec`rui grup s`-[i prezinte ideea; vota]i-o pe cea la care vor lucra to]i. 4. Preg`ti]i un chestionar pentru culegerea informa]iilor. Un exemplu (privind brutalizarea) se g`se[te la pagina urm`toare. Decide]i când s` culege]i informa]ii (de exemplu, în pauza de mas` timp de o s`pt`mân`). 5. Culege]i informa]ii. Este bine s` se lucreze în perechi, unul pune întreb`rile [i cel`lalt noteaz`. 6. Aduna]i-v` cu celelalte perechi pentru a comunica rezultatele (cum ar fi, ce tipuri de brutalizare se întâmpl` cel mai frecvent?). Grupurile de vârst` mai mare pot calcula procente [i face grafice sau tabele pentru a ar`ta rezultatele. Pa[ii urm`tori: • Prezenta]i-v` informa]iile altora – elevi, cadre didactice, p`rin]i, membri ai comunit`]ii, organiza]ii care lucreaz` cu tineri sau lideri religio[i. Convinge]i-i s` colaboreze cu voi la planuri de stopare a violen]ei. De exemplu, s` fie prezent un adult în curtea [colii dac` acolo se petrec acte de brutalizare; sau institui]i o metod` de raportare a brutaliz`rii c`tre autorit`]ile [colare.

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI photocopy

Model de chestionar referitor la brutalizarea în [coal` Caut` pe cineva, câte o singur` persoan` pe rând, [i întreab` dac` dore[te s` r`spund` la câteva întreb`ri despre brutalizare. Explic`-i de ce pui aceste întreb`ri [i c` nu vei face cunoscut numele ei/lui când se vor prezenta rezultatele. Dac` este de acord, merge]i întrun loc retras, explic`-i ce este brutalizarea [i pune-i aceste întreb`ri una câte una. Dac` nu dore[te s` r`spund` la întreb`ri, spune mul]umesc [i caut` pe altcineva. Brutalizarea înseamn` faptele unei persoane tinere, sau ale unui grup, îndreptate împotriva altei persoane tinere, cu inten]ia de a amenin]a, a umili sau a v`t`ma acea persoan`. Brutalizarea poate fi fizic`, verbal` (prin cuvinte), sau sexual`. E-mail, SMS-urile [i website-urile pot fi utilizate pentru a brutaliza. Excluderea (l`sarea unei persoane în afara grupului) poate fi de asemenea o form` de brutalizare. 1. Ai fost vreodat` brutalizat(`) la [coal`? 2. Cât de des ]i se întâmpl` asta? • Mai pu]in de o dat` pe lun`. • Cam o dat` pe lun`. • Cam o dat` pe s`pt`mân`. • Mai mult de o dat` pe s`pt`mân`. 3. Ce fel de brutalizare [i s-a întâmplat? • Fizic`. • Prin cuvinte. • Excludere. • Sexual`. • Folosind Internet-ul. • Alte feluri (explic`). 4. Ce crezi c` ar ajuta la încetarea brutaliz`rii?

Schimbati situa]ia! Ac]iona]i împotriva violen]ei asupra copiilor în [coli [i medii educa]ionale! Tinerii din diverse p`r]i ale lumii trec la ac]iune în ceea ce prive[te violen]a asupra copiilor în [coli [i medii educa]ionale – [i tu po]i! Iat` în continuare câteva materiale care î]i pot fi de ajutor. Nu trebuie s` le folose[ti pe toate – alege-le pe cele care sunt potrivite pentru nivelul de vârst` [i interesele grupului t`u. • Întreb`rile ‘Planificarea ac]iunii’ de la Capitolul 1, pagina 14, te pot ajuta s` elaborezi un proiect. • Caseta de mai jos ‘Idei de ac]iuni: Violen]a asupra copiilor în [coli [i medii educa]ionale’ arat` unele moduri de implicare. Mai sunt [i alte idei la Capitolul 8. • Relat`rile scurte ‘Ac]iuni întreprinse în lume’ de la pagina urm`toare, arat` ce au f`cut al]i tineri.

31

• Dup` aceste relat`ri scurte este [i o relatare mai pe larg denumit` ‘Violen]a asupra copiilor în [coli: Ac]iuni întreprinse în Salvador’. Poate fi folosit` de tineri care vor s` vad` mai detaliat cum poate fi realizat un proiect de ac]iune. Las` grupului mult timp pentru a face planul unei ac]iuni! Aceast` activitate poate s` dureze mai mult decât celelalte activit`]i din carte. Este o idee bun` s` se fac` planificarea în mai multe sesiuni pe o perioad` de zile sau s`pt`mâni. Astfel, vor avea timp s` se gândeasc` la problemele care ar putea s` se iveasc` [i cum s` le rezolve. Idei de ac]iuni: violen]a asupra copiilor în [coli [i medii educa]ionale

32

• Organiza]i un grup de elevi voluntari care îi vor conduce acas` pe al]ii care au fost brutaliza]i sau vor sta cu ei în timpul mesei. • Colabora]i cu [coala pentru a institui o metod` de semnalare a actelor de violen]`, cum ar fi o ‘cutie po[tal`’. • G`si]i pe cineva de la o organiza]ie care se ocup` de copii s` le vorbeasc` profesorilor [i p`rin]ilor despre metode de disciplinare f`r` violen]`. • Ruga]i o organiza]ie s` vin` la [coal` s` îi înve]e pe tineri [i pe profesori despre mijloace neviolente de a solu]iona conflicte. • Vorbi]i cu oficiali ale[i prin vot despre necesitatea de a avea legi împotriva pedepselor fizice în [coli. • Organiza]i o dezbatere cu privire la pedeapsa fizic`, care se va ]ine în [coal` sau în comunitate. • Colabora]i cu o organiza]ie care se ocup` de tineret s` se înfiin]eze o linie telefonic` special` la care elevii s` poat` reclama actele de violen]` [i s` fie ajuta]i cum s` procedeze. • Întreba]i cadrele didactice dac` pot vorbi despre Studiul privind violen]a [i violen]a asupra copiilor, de exemplu la orele de educa]ie civic`.

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

Ac]iuni întreprinse în lume: Violen]a asupra copiilor în [coli [i medii educa]ionale Iat` în continuare câteva exemple de ac]iuni împotriva violen]ei în [coli care au fost întreprinse de copii din diverse p`r]i ale lumii. Salvador: În ora[ul San Salvador, bandele de tineri erau implicate în b`t`i de strad`, violuri, crime [i aruncarea de bombe în terenul de joac` al [colilor. Cerceta[ii din Salvador au efectuat un studiu pentru a afla de ce se al`tur` tinerii bandelor; printre motive era nevoia de identitate [i respect de sine. Ei au organizat o tab`r` pentru dou` [coli cu bande rivale. În tab`r`, elevii de la ambele [coli au ajuns s` se cunoasc` între ei. Au lucrat în grupuri mici la activit`]i care i-au ajutat s` fie inventivi, s` g`seasc` mijloace neviolente de comunicare, s` înve]e unii despre al]ii [i s`-[i respecte deosebirile. Dup` tab`r`, membrii bandelor au început s` organizeze între [colile lor activit`]i sociale [i proiecte în folosul comunit`]ii. De când au fost ini]iate aceste tabere, num`rul elevilor implica]i în violen]` a sc`zut cu 80%. (O versiune mai pe larg a acestei relat`ri se g`se[te la pagina 34.) India: În cadrul întâlnirilor cu organiza]ii interna]ionale [i locale, copiii din Orissa (un stat din India) au identificat pedepsele fizice [i umilitoare ca fiind cele mai frecvente forme de violen]` asupra copiilor. Ei au sensibilizat adul]ii în aceast` privin]` prin teatru, scrisori [i workshop-uri. Au realizat de asemenea un film care a fost ar`tat membrilor comunit`]ii. În august 2004, Ministrul Sef din Orissa a emis o Ordonan]` de Guvern interzicând pedepsele corporale în [colile acestui stat. Peru: În Consiliile {colare din Peru, tinerii au un cuvânt de spus în multe probleme legate de drepturile copiilor. Ei ac]ioneaz` pentru eliminarea pedepselor fizice [i psihice [i a altor forme de violen]` asupra copiilor. Când descoper` un caz de violen]` asupra copiilor, notific` Biroul Municipal pentru Drepturile Copiilor. Uganda: Re]eaua African` pentru Prevenirea [i Protec]ia Copilului împotriva Abuz`rii [i Neglijen]ei (ANPPCAN) din Uganda ac]ioneaz` pentru eliminarea abuz`rii [i exploat`rii sexuale ale copilului. Ei organizeaz` grupuri de sprijin conduse de copii în domeniul drepturilor, pentru copii [colariza]i [i ne[colariza]i. Rezultatul este c` s-au depus mai multe reclama]ii referitoare la cazuri de abuzarea a copiilor [i exist` o comunicare mai bun` cu adul]ii cu responsabilit`]i, inclusiv Consiliul Local. Dac` ai cuno[tin]` de exemple de tineri din ]ara ta care ac]ioneaz` împotriva violen]ei asupra copiilor în [coli [i medii educa]ionale, comunic`-le grupului!

33

Violen]a asupra copiilor în [coli: Ac]iuni întreprinse în Salvador În Salvador, în capitala San Salvador [i în ora[ele din jur, activitatea bandelor de tineri a dus la o cre[tere a b`t`ilor de strad`, violurilor [i crimelor în anul 2001. Comunitatea a fost extrem de [ocat` când s-au aruncat bombe în terenul de joac` al [colii. Conducerea [colii a încercat s`-i pedepseasc` pe cei implica]i, dar nu prea au reu[it s` pun` cap`t problemelor. Membrii tineri ai Asocia]iei Cerceta[ilor din Salvador au efectuat un studiu pentru a afla de ce intr` tinerii în bande. Ce anume caut`? I-au întrebat [i pe cerceta[i de ce s-au înscris în Mi[care. R`spunsurile au fost remarcabil de asem`n`toare, printre ele fiind nevoia de identitate [i respect de sine. Au hot`rât c` Mi[carea Cerceta[ilor i-ar putea ajuta pe tinerii care f`ceau parte din bande violente. Ei au invitat elevi, cu vârste între 15-20 de ani, de la dou` [coli cu bande rivale s` li se al`ture într-o tab`r` de vacan]`: aventur`, distrac]ie, o [ans` de a pleca de acas`, [i era gratuit. Majoritatea nu ie[iser` din ora[ niciodat` pân` atunci. În tab`r`, elevii de la ambele [coli au ajuns s` se cunoasc` între ei. Au lucrat în grupuri mici, numite ‘brig`zile solidarit`]ii’, care cuprindeau [i tineri forma]i s` lucreze cu membri ai bandelor. ‘Brig`zile solidarit`]ii’ au organizat activit`]i care i-au ajutat s` fie inventivi, s` g`seasc` mijloace neviolente de comunicare, s` înve]e unii despre al]ii [i s` î[i respecte deosebirile.

34

La început, mul]i membri ai bandelor erau neîncrez`tori. Dar au început s`-[i schimbe p`rerea când cei care au fost în prima tab`r` s-au întors la [coal`! Entuziasmul a fost molipsitor; ei au organizat activit`]i sociale, dialog între [coli [i proiecte în folosul comunit`]ii. De atunci, s-au mai organizat multe tabere, la care au participat mai mult de 10.000 de persoane, inclusiv 500 de profesori care au înv`]at s` predea toleran]a [i non-violen]a. Potrivit Poli]iei Civile Na]ionale, num`rul elevilor implica]i în incidente violente a sc`zut cu 80% din 2001. Sursa: Organiza]ia Mondial` a Mi[c`rii Cerceta[ilor, www.scout.org

Reflecteaz` Tinerii din comunitatea ta intr` în bande? Dac` da, de ce? De ce ar fi fost neîncrez`tori membrii bandelor la început în tab`r`? Ce i-ar putea face s`-[i dep`[easc` aceast` neîncredere?

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

CAPITOLUL 5:

VIOLEN}A ASUPRA COPIILOR ÎN INSTITU}II {I ÎNCHISORI Ce tipuri de violen]` au loc în institu]ii? • Violen]a din partea personalului: Violen]a poate fi folosit` pentru a disciplina copiii [i tinerii – aceasta poate însemna c` ei sunt b`tu]i, lovi]i, lega]i, încuia]i, sau l`sa]i s` stea culca]i zile întregi f`r` s` li se schimbe hainele. Poate exista [i violen]` sexual` comis` de personal.

Institu]iile sunt locuri în care un grup de copii care nu pot fi îngriji]i de c`tre familiile lor stau împreun` [i sunt îngriji]i de adul]i. Orfelinatele sau casele de copii sunt tipuri de institu]ii.

• Violen]a ca ‘tratament’: Unele tratamente medicale pot fi foarte violente, de exemplu atunci când pacien]ilor din institu]ii psihiatrice li se aplic` [ocuri electrice în speran]a c` astfel vor fi vindeca]i de boala mental` pe care o au.

• Neglijen]a: Uneori copiilor nu li se acord` îngrijirile de care au nevoie. Riscul de neglijen]` este cel mai ridicat în cazul copiilor cu dizabilit`]i. În multe institu]ii pentru copii cu dizabilit`]i nu exist` activit`]i de educa]ie, de joac` sau lucru efectiv cu ace[tia. Ei sunt adesea l`sa]i s` stea în pat perioade lungi de timp, f`r` interac]iune [i stimulare. Acest lucru poate duce la probleme de s`n`tate [i emo]ionale pe termen lung. • Violen]a din partea altor copii [i tineri din institu]ii: Aceasta poate fi fizic`, dar poate însemna de asemenea apelative jignitoare, umilin]e, împiedicarea unui copil s` fac` parte din grup.

Ce tipuri de violen]` se întâlnesc în închisori [i alte forme de deten]ie? • Pedepse fizice: În unele ]`ri, copiii care au comis o infrac]iune pot fi supu[i la pedepse fizice precum lovituri de baston sau de bici. În unele ]`ri, ei pot fi chiar condamna]i la moarte.

Deten]ia înseamn` s` ]ii un copil sau un tân`r închis împotriva voin]ei lui ca pedeaps`.

• Violen]a din partea personalului: Copiii care sunt în închisori sau alte forme de deten]ie sunt expu[i la riscul violen]ei din partea angaja]ilor care lucreaz` în centre de deten]ie, închisori, for]ele de poli]ie [i paz`. De exemplu, uneori copiii [i tinerii sunt b`tu]i, ]inu]i izola]i, departe de al]i copii sau tineri, ignora]i atunci când au nevoie de ajutor sau sunt pedepsi]i prin a nu li se da voie s` ia masa. Fetele sunt în mod deosebit expuse riscului de a fi abuzate sexual, mai ales atunci când sunt supravegheate de personal de sex masculin.

35

• Violen]a din partea altor tineri sau adul]i: Tinerii sau adul]ii care se afl` în aceea[i închisoare, acela[i centru de deten]ie sau aceea[i celul` cu copiii pot fi de asemenea violen]i fizic, verbal sau sexual cu ei. Pentru informa]ii suplimentare, vezi Raportul pentru tineri la Studiul violen]ei.

Activitatea 9: Vocile copiilor în institu]ii [i închisori De ce s` faci aceast` activitate? • Pentru a afla mai multe despre violen]a asupra copiilor din institu]ii [i înschisori. De ce ai nevoie: • Exemplare ale materialului de distribuit Voci ale copiilor în institutii [i închisori; • Foi mari de hârtie [i markere, sau tabl` [i cret`; • Timp: 45 de minute. Ce trebuie s` faci: 1. Formeaz` grupuri mici. D` fiec`rui grup un exemplar al materialului Voci ale copiilor în institu]ii [i închisori. 2. Dup` ce au citit materialul, copiii pot discuta: • Cu ce tipuri de violen]` se confrunt` copiii din institu]ii [i închisori? • Care ar putea fi efectele acestor tipuri de violen]`? 36

Dac` exist` tineri în grup care au tr`it experien]a violen]ei în institu]ii [i închisori, ]ine cont c` poate ace[tia ar prefera s` nu vorbeasc` despre aceste experien]e. Not` pentru liderul de grup: Unii tineri ar putea vorbi despre violen]a la care sunt supu[i în prezent. Revezi Capitolul 1, Partea C, pentru a [ti cum s` procedezi în aceast` situa]ie. 3. Cere întregului grup s`-[i comunice ideile despre tipurile de violen]` [i diferitele efecte pe care le au. Noteaz`-le pe flipchart sau pe tabl`. Pa[ii urm`tori: • Îndeamn` grupul s` citeasc` mai multe despre violen]a asupra copiilor din institu]ii [i închisori în Raportul pentru tineri la Studiul violen]ei, sau trece]i în revist` punctele principale din introducerea la acest capitol. • Documenteaz`-te despre legile referitoare la copiii din orfelinate [i centre de ocrotire. Exist` [i alte op]iuni pentru copiii [i tinerii lipsi]i de familie, sau ale c`ror familii nu pot s` aib` grij` de ei? • Documenteaz`-te despre legile referitoare la copiii în conflict cu legea. La ce vârst` pot fi tinerii condamna]i la închisoare în ]ara voastr`? Exist` legi care s` îi ]in` în închisori separate de ale adul]ilor? Exist` tribunale speciale pentru tineri? • Afl` dac` exist` ‘op]iuni de diversiune’ pentru tinerii din comunitatea ta. Acestea sunt programe care îi ajut` pe copiii care vin în conflict cu legea pentru prima oar`, sau pentru infrac]iuni minore, s` rezolve mai curând problemele care i-au condus la infrac]iune, în loc s` îi trimit` la închisoare sau în deten]ie. Aceste programe pot

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

consta în educa]ie, cursuri de calificare pentru o slujb`, cursuri pentru p`rin]i, [i g`sirea unor modalit`]i ca tinerii s` se reintegreze în comunitate.

Voci ale copiilor în institu]ii [i închisori

photocopy

Citate din spusele unor tineri din orfelinate [i centre de ocrotire: „Erau educatori (la ‘orfelinat’) care î[i dep`[eau atribu]iile [i ne b`teau f`r` niciun motiv. Ei [tiu c` ace[ti copii nu au unde s` se duc`. {i puteau face orice doreau.” Copil, anterior în sistemul de protec]ie, Europa [i Asia central` „Atunci când m-au legat într-un c`min de tip familial, m-au înv`]at violen]a. Asta m-a f`cut s` cred c` violen]a este OK.” Adolescent, America de Nord „Fetele mai mari care erau preferatele femeilor care aveau grij` de noi, îi b`teau pe copiii mai mici când le ordonau al]i membri ai personalului.” Fat`, Asia de est [i Pacific „Unii dintre noi suntem maltrata]i acas`. Intr`m în sistemul de protec]ie a copilului care are menirea s` ne protejeze. Sistemul ne maltrateaz`. Încerc`m s` ne plângem [i nu se face nimic. Nutrim toat` aceast` furie [i o rev`rs`m împotriva colegilor no[tri, a familiei, prietenilor, asisten]ilor sociali, asisten]ilor maternali, angaja]ilor de la c`minul familial, profesorilor, etc., [i ciclul se perpetueaz`. Undeva asta trebuie s` înceteze.” Tân`r, America de Nord Citate din spusele tinerilor din închisoare/în conflict cu legea „Fetelor li se cer deseori favoruri sexuale sub pretextul c` vor fi eliberate. În majoritatea cazurilor, eliberarea nu are loc chiar dac` cedeaz` la cererea poli]istului.” B`iat al str`zii, Africa de est [i de sud „M-a re]inut un poli]ist. Purta uniform` [i avea mandat de arest pentru mine. Mai întâi m-au dus la prim`rie. Acolo, m-au for]at s` recunosc infrac]iunea. M-au tras de p`r, m-au ciupit tare de burt`, [i mi-au pus gloan]e între degete [i mi le-au strâns tare. Tremuram [i îmi era fric` pentru c` puteam s` fiu b`tut la închisoare.” B`iat, 17 ani, Asia de sud [i Pacific „Noi care suntem nou veni]i aici (în închisoare) suferim mult. Dormim prost. De obicei, nu dormi – adormi [ezând pân` diminea]a. Pentru c` închisoarea este suprapopulat`. Mânc`m prost. Suferim, suntem b`tu]i cu cureaua, [eful disciplinei ne bate mult. Ei dorm cu noi. {efii de celule ne for]eaz` s` ne culcam cu ei (pentru a avea contact sexual)... Dac` refuz`m, ne pedepsesc, ne bat. Via]a aici este foarte grea. M` gândesc mult la casa mea.” B`iat, 14 ani, Africa de est [i de sud „Ei cred c` ei sunt [efii (poli]i[tii), c` totul este al lor; apoi maltrateaz` oamenii. Iau tot ce vor cu for]a, amenin]`, îi violeaz` pe tineri, printre altele, dac` nu facem ce vor ei.” Adolescen]i, b`ie]i [i fete, America Latin`

37

Activitatea 10: Liniile vie]ii De ce s` faci aceast` activitate? • Pentru a explora cauzele [i efectele violen]ei asupra copiilor din institu]ii [i închisori. De ce ai nevoie: • Foi mari de hârtie [i markere; • Materialul Voci ale copiilor în institu]ii [i închisori de la Activitatea 2; • Timp: 45-60 de minute. Ce trebuie s` faci: 1. Împarte tinerii în grupuri de câte patru; d` fiecarui grup o foaie mare de hârtie, markere, [i un exemplar al materialului Voci ale copiilor în institu]ii [i închisori. Explic`-le c` vor desena o linie a timpului din via]a unui copil dintr-o institu]ie sau închisoare. Dac` doresc, pot alege unul din copii din material, sau î[i pot imagina un copil pe baza citatelor, sau s` foloseasc` o istorie real` din grup. 2. Fiecare s` deseneze o linie a timpului pe foaie – o linie de la stânga la dreapta care se desparte în dou` ramuri în centrul paginii. 38

3. Explic`-le c` punctul în care se desparte linia reprezint` copilul chiar în acest moment – într-o institu]ie sau închisoare, tr`ind experien]a violen]ei. Grupul poate desena acest copil în punctul din mijloc al liniei timpului. 4. Linia din stânga reprezint` via]a copilului înainte de momentul prezent. Desena]i sau scrie]i evenimente care s-ar fi putut întâmpla în via]a copilului care l-au adus în acest punct. 5. Cele dou` ramuri reprezint` dou` direc]ii posibile ale vie]ii copilului: ce s-ar putea întâmpla dac` violen]a nu înceteaz`, [i ce s-ar putea întâmpla dac` violen]a înceteaz` [i drepturile copilului sunt respectate. Desena]i sau scrie]i evenimente care s-ar putea întâmpla în viitor pe aceste dou` linii. 6. Expune aceste ‘linii ale vie]ii’ prin înc`pere [i las` timp copiilor s` se uite la ele. 7. Discut` cu grupul: • Ce tipuri de evenimente ar putea conduce la plasarea tinerilor în centre de ocrotire? La conflicte cu legea? • Care crede]i c` pot fi efectele pe termen lung asupra tinerilor ale supunerii la violen]` în instititu]ii sau închisori?

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

• Ce fel de schimb`ri ar putea fi f`cute pentru a-i ajuta pe ace[ti tineri s` aib` o via]` mai constructiv`? Cine are datoria s` fac` aceste schimb`ri? Pa[ii urm`tori: • Afl` dac` exist` organiza]ii în comunitatea ta care se ocup` de copiii din institu]ii sau închisori. Invit` pe cineva s` vorbeasc` grupului despre cauzele violen]ei asupra acestor copii [i ce se face în leg`tur` cu acest lucru. • Prezint` ce ai aflat comunit`]ii. Folose[te ‘liniile vie]ii’ pentru a prezenta mai bine argumentele.

Schimba]i situa]ia! Ac]iona]i împotriva violen]ei asupra copiilor în institu]ii [i închisori! Tinerii din diverse p`r]i ale lumii trec la ac]iune în ceea ce prive[te violen]a asupra copiilor în institu]ii [i închisori – [i tu po]i! Iat` în continuare câteva materiale care î]i pot fi de ajutor. Nu trebuie s` le folose[ti pe toate – alege-le pe cele care sunt potrivite pentru nivelul de vârst` [i interesele grupului t`u. • Întreb`rile ‘Planificarea ac]iunii’ de la Capitolul 1, pagina 14, te pot ajuta s` elaborezi un proiect. • Caseta de mai jos ‘Idei de ac]iuni: Violen]a asupra copiilor în institu]ii [i închisori’ arat` unele moduri de implicare. Mai sunt [i alte idei la Capitolul 8. • Relat`rile scurte ‘Ac]iuni întreprinse în lume’ de la pagina 41, arat` ce au f`cut al]i tineri. • Dup` aceste relat`ri scurte, este [i o relatare mai pe larg denumit` ‘Violen]a asupra copiilor în institu]ii [i închisori: ac]iuni întreprinse în Filipine’. Poate fi folosit` de tinerii care vor s` vad` mai detaliat cum poate fi realizat un proiect de ac]iune. Las` grupului mult timp pentru a face planul unei ac]iuni! Aceast` activitate poate s` dureze mai mult decât celelalte activit`]i din carte. Este o idee bun` s` se fac` planificarea în mai multe sesiuni pe o perioad` de zile sau s`pt`mâni. Astfel, vor avea timp s` se gândeasc` la problemele care ar putea s` se iveasc` [i cum s` le rezolve.

39

Idei de ac]iuni: violen]a asupra copiilor în institu]ii [i închisori

40

• Colabora]i cu o organiza]ie care se ocup` de copii pentru a ]ine un workshop pentru poli]i[ti [i persoane care lucreaz` în tribunale cu privire la efectele violen]ei asupra copiilor din închisorile pentru adul]i. • Face]i lobby pentru o legisla]ie care s` respecte drepturile copiilor în conflict cu legea. • Organiza]i un workshop pentru profesioni[tii din mass media cu privire la evitarea stereotipurilor în relat`rile despre copiii în conflict cu legea sau care se afl` în institu]ii. • Colabora]i cu o organiza]ie care se ocup` de copii pentru a crea programe în comunitate care s` îi fereasc` pe copii de plasarea în centre de ocrotire – de exemplu, gr`dini]e, cursuri pentru copiii cu dizabilit`]i, etc. • Promova]i dreptul fiec`rui copil la educa]ie gratuit`, de calitate, ca o cale de a-i ajuta pe tineri s` nu ajung` infractori. • Demara]i un program de medita]ii sau un program recreativ pentru copiii cu dizabilit`]i care altfel ar putea fi trimi[i la o institu]ie. • Colabora]i cu o organiza]ie de adul]i pentru a g`si modalit`]i prin care copiii în conflict cu legea s` poat` fi ajuta]i în cadrul unor programe comunitare, în loc s` fie plasa]i în deten]ie. • Invita]i un tân`r sau un adult care a stat într-o institu]ie sau la închisoare sa vorbeasc` la o [coal` sau unui grup din comunitate despre experien]ele pe care le-a tr`it. • Colabora]i cu o organiza]ie care asigur` sprijin tinerilor care au fost elibera]i din institu]ii de protec]ie sau din închisoare.

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

Ac]iuni întreprinse în lume: Violen]a asupra copiilor în institu]ii [i închisori Iat` câteva exemple de ac]iuni împotriva violen]ei din institu]ii [i închisori care au fost întreprinse de copii din diverse p`r]i ale lumii: Bosnia [i Her]egovina: Centrul de Reabilitare Chuka este un loc în care b`ie]ii cu vârste între 14 [i 18 ani care sunt în conflict cu legea sunt ajuta]i prin educa]ie [i cursuri de calificare dup` [coal`, în loc s` fie plasa]i în închisoare sau deten]ie. De asemenea, Centrul îi înv`]` pe p`rin]i cum s` comunice mai bine cu copiii lor. B`ie]ii în[i[i ajut` la func]ionarea centrului, luând decizii în privin]a regulamentului, problemelor de discutat [i contribuind la alegerea personalului [i voluntarilor. Având un loc sigur în care s` stea, departe de presiunea casei, str`zii, colegilor [i poli]iei, majoritatea b`ie]ilor de la Chuka nu mai comit infrac]iuni, în schimb î[i continu` studiile sau î[i g`sesc un serviciu. Filipine: în Filipine, era odat` un lucru obi[nuit s` se trimit` copiii în conflict cu legea la închisori cu adul]i. O re]ea de organiza]ii de copii a început s` studieze aceast` problem`. Cu ajutorul Fondului Cre[tin al Copiilor, s-au întâlnit în timp cu membri ai Parlamentului [i au recomandat s` se înfiin]eze centre de deten]ie separate pentru tineri. Pân` la urm`, guvernul na]ional a adoptat o lege pentru crearea unor centre speciale în care tinerii delicven]i s` poat` dobândi abilit`]i pentru a deveni membri ai comunit`]ii cu o contribu]ie constructiv`. (O versiune mai detaliat` a acestei relat`ri se g`se[te la pagina urm`toare.) Yemen: Copiii în conflict cu legea au reclamat c` la sec]ia de poli]ie din ora[ul Aden se petrec abuzuri fizice [i sexuale. Copiii dintr-un Centru de reabilitare a minorilor delicven]i s-au decis s` fac` declara]ii publice în cadrul unui atelier na]ional pentru poli]i[ti. Ei au povestit/vorbit despre violen]a la care sunt adesea supu[i în sec]iile de poli]ie. Ca urmare, ofi]erii de la conducerea sec]iilor de poli]ie au luat m`suri împotriva celor care i-au maltratat pe copii. Fetele [i b`ie]ii nu mai sunt re]inu]i în sec]iile de poli]ie, ci sunt trimi[i direct la Centre de Reabilitare. Dac` ai cuno[tin]` despre exemple de tineri din ]ara ta care ac]ioneaz` împotriva violen]ei asupra copiilor din institu]ii [i închisori, comunic`-le grupului!

41

Violen]a asupra copiilor în institu]ii [i închisori: Ac]iuni întreprinse în Filipine În Filipine, era odat` un lucru obi[nuit s` se trimit` copiii în conflict cu legea la închisori cu adul]i. Mul]i tineri arat` ca [i cum sunt destul de mari pentru a fi adul]i, [i deseori nu aveau certificate de na[tere pentru a-[i dovedi vârsta. Centre de deten]ie – locuri în care tinerii pot fi ]inu]i în arest preventiv în timp ce autorit`]ile juridice stabilesc solu]ia la cazurile lor – nu existau. În închisoare, tinerii erau frecvent supu[i la acte de violen]` de c`tre adul]i, inclusiv abuz sexual [i viol atât al fetelor cât [i b`ie]ilor. O re]ea de organiza]ii de copii din Filipine s-a implicat în aceast` privin]`. Mai întâi s-au documentat despre aceast` problem`. Apoi, cu ajutorul unor organiza]ii, ca Fondul Cre[tin al Copiilor, s-au întâlnit cu membri ai Parlamentului. Au organizat workshop-uri în cadrul c`rora au f`cut cunoscute informa]iile, [i tineri care au trecut prin experien]a vie]ii în închisorile pentru adul]i [i-au spus istoriile. Ei au f`cut recomandarea ca s` fie înfiin]ate centre de deten]ie separate pentru tineri. La început, reac]ia parlamentarilor a fost frustrant`. Îi ascultau pe tineri pu]in timp, apoi se ridicau [i plecau. Sau, luau materialele cu informa]ii preg`tite de tineri [i plecau f`r` s` aib` nicio discu]ie. Tinerii i-au rugat pe partenerii lor din organiza]iile de adul]i s` le vorbeasc` parlamentarilor despre acest lucru [i s` îi îndemne s` îi asculte cu adev`rat. 42

Pân` la urm`, au ascultat. Mul]umit` lobby-ului f`cut de copii, guvernul na]ional a elaborat o lege cu privire la drepturile tinerilor în conflict cu legea. Ei nu mai sunt trimi[i la închisori pentru adul]i. În schimb, exist` centre speciale pentru delicven]i juvenili care asigur` activit`]i care s` îi ajute s` dobândeasc` abilit`]i [i s` devin` membri cu o contribu]ie constructiv` ai comunit`]ii. Reflecteaz` De ce oare adul]ii, precum parlamentarii din aceast` relatare, nu ascult` uneori ce au de spus tinerii? Care ar putea fi pentru tineri avantajele colabor`rii cu organiza]ii de adul]i în aceste situa]ii?

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

CAPITOLUL 6:

VIOLEN}A ASUPRA COPIILOR LA LOCUL

DE MUNC~

La ce tipuri de violen]` sunt expu[i copii [i tinerii care muncesc? • Violen]a din partea angajatorilor, altor angaja]i, [i clien]ilor: Aceasta poate include: • violen]a fizic` – copiii [i tinerii sunt b`tu]i când adul]ii spun c` nu [i-au f`cut munca cum trebuie. • violen]a sexual` – fetele sunt violate sau h`r]uite de b`rba]ii pentru care lucreaz`. • violen]a verbal` – se ]ip` la copii [i tineri sau sunt insulta]i. • violen]a emo]ional` – copiii [i tinerii care lucreaz` ca personal de serviciu domestic (servitori) sunt ]inu]i departe de familiile lor, de prieteni [i comunit`]i. Ei sunt deseori umili]i. • Prostitu]ia [i pornografia infantil`: Mai mult de 1 milion de copii sunt folosi]i în prostitu]ie în fiecare an. Mul]i sunt for]a]i s` fac` acest lucru. Adesea nu au pe nimeni la care s` se duc` s` cear` ajutor. Chiar dac` g`sesc ajutor, ei pot fi trata]i ca ni[te infractori, închi[i, sau nu li se permite s`-[i dea patronii în judecat`. • Munca for]at` sau sclavia: Copii pot fi forta]i s` munceasc` pentru a contribui la achitarea unei datorii sau unui împrumut, sau pot fi vându]i ca sclavi. Copiii care se afl` în aceste situa]ii nu se pot ap`ra de [efii lor [i de al]i angaja]i. 43

Mul]i tineri care lucreaz` tr`iesc în s`r`cie [i muncesc pentru a contribui la între]inerea familiilor lor. Al]ii sunt f`r` adapost [i trebuie s` g`seasc` mijloace de trai. Pentru informa]ii suplimentare, vezi Raportul pentru tineri la Studiul privind violen]a. Cu cuvintele lor „Le r`pesc copil`ria atunci când îi pun s` munceasc` de la o vârst` fraged`, se zbat pe str`zi, nu au niciodat` timp s`-[i tr`iasc` via]a. Când ar trebui s` fie la [coal`, ei trebuie s` mearg` la munc`, nu se pot juca [i sunt traumatiza]i de insultele [i agresiunile pe care le îndur` peste tot.” Grup de b`ie]i adolescen]i, America Latin` „Eu dorm singur` într-o camer`, noaptea, st`pânul casei bate la u[a camerei mele, [i acum sunt în mare încurc`tur` pentru c` mi-e fric` s`-l reclam, [i mi-e team` [i c` o s`-mi pierd slujba. Asta din cauza c` mi-am pierdut amândoi p`rin]ii, [i nu a[ vrea s` las slujba asta.” Fat`, 12 ani, personal de serviciu domestic, Africa de est [i de sud „Când ne bat patronii îmi vine câteodat` s`-i lovesc [i eu, dar nu pot face asta c` mi-a[ pierde slujba [i familia mea n-ar avea ce mânca.” B`iat, 13 ani, Asia de sud

Activitatea 11: Tu munce[ti? Ce faci? De ce s` faci aceast` activitate? • Îi face pe to]i s` participe la discu]ii despre tineri [i munc`. • Arat` c` exist` genuri de munc` pe care copiii nu ar trebui s` le fac`. De ce ai nevoie: • Foi mari de hârtie [i markere; • Timp: 45-60 de minute. Ce trebuie s` faci: 1. Împarte grupul în perechi. Cere fiec`rei persoane ca timp de 5 minute s` pun` întreb`ri partenerului despre munca pe care o face, fie în gospod`rie sau în afara gospod`riei. Întreb`rile pot fi scrise pe foi mari de hârtie sau pe tabl` s` le vad` toat` lumea. Folose[te întreb`rile din caset`, sau inventeaz` altele singur.

44

Not` pentru liderul de grup: În unele ]`ri, copiii pot primi mici sume de bani pentru a face treburi casnice. În multe ]`ri, copiii trebuie s` ajute la treburile casnice f`r` plat`. Decide dac` prima întrebare este potrivit` pentru grupul t`u.

Model de întreb`ri pentru interviu: • Ce fel de munc` faci acas`? E[ti pl`tit pentru asta? • Ce fel de munc` faci în afara casei? E[ti pl`tit pentru asta? • Munca pe care o fac fetele este diferit` de munca pe care o fac b`ie]ii? Dac` da, în ce fel? • Ai fost vreodat` supus la violen]` la munc`? (Dac` da, întreab`-]i partenerul dac` dore[te s` vorbeasc` despre asta, dar nu insista.)

Unii tineri ar putea vorbi despre violen]a la care sunt supu[i în prezent. Revezi Capitolul 1, Partea C, pentru a [ti cum s` procedezi în aceast` situa]ie. 2. Dup` ce se termin` interviurile, anun]` grupul c` vor discuta despre ce au aflat. Fiecare persoan` trebuie s` î[i întrebe partenerul dac` exist` vreo informa]ie pe care nu dore[te s` o fac` cunoscut` grupului. 3. Partenerii pot relata ceea ce au aflat. În timpul relat`rii, alc`tuie[te dou` liste pe o foaie mare de hârtie sau pe tabl`, [i adaug` tipurile de munc` pe una din aceste liste: • Gen de munc` pe care o pot face copiii [i tinerii (de exemplu, s` ajute la treburile casnice în a[a fel încât s` nu le afecteze educa]ia, recrea]ia sau f`r` s` le d`uneze s`n`t`]ii). • Gen de munc` pe care copiii [i tinerii nu ar trebui s` o fac` (de exemplu, munc` periculoas` pentru s`n`tate [i siguran]`, care îi împiedic` s` mearg` la [coal`, care necesit` multe ore de efort, pl`tit` pu]in sau f`r` plat`). 4. Discut` cu grupul: • Ideile voastre despre munca pe care o pot face copiii depind de vârsta lor? Sau de cât de periculoas` poate fi acea munc`? • Cât de frecvent se întâmpl` copiilor din comunitatea voastr` s` fac` o munc` pe care n-ar trebui s` o fac`?

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

Pa[ii urm`tori: • Citi]i mai multe despre violen]a asupra copiilor care muncesc în Raportul pentru tineri la Raportul privind violen]a, sau trece]i în revist` punctele principale din introducerea la acest capitol. • Afl` ce se spune în Conven]ia despre copii [i munc` (vezi Articolul 32). • Dac` ]i se cere s` faci o munc` pe care nu ar trebui s` o faci, ce po]i s` faci în aceast` situa]ie? Face]i joc de roluri despre asta! Unele idei de utilizare a jocului de roluri se g`sesc la pagina 11. • Studiaz` legile din ]ara ta referitoare la copii [i munc`. La ce vârst` pot s` munceasc` copiii? Câte ore pe zi? Ce tipuri de munc`? F` lobby pentru schimb`rile pe care le consideri necesare la aceste legi.

Activitatea 12: Voci ale copiilor care muncesc De ce s` faci aceast` activitate? • Pentru a înv`]a mai multe despre violen]a la care sunt supu[i copiii care muncesc. • Grupurile de copii care muncesc ar putea s` sar` peste aceast` activitate, sau doar s` citeasc` citatele pentru a face o compara]ie între experientele prin care au trecut ei [i cele ale altor copii. De ce ai nevoie: • Fotocopii ale materialului Voci ale copiilor care muncesc; po]i s` folose[ti [i citatele de la pagina 46; • Foi mari de hârtie [i markere, sau tabl` [i cret`; • Timp: 45 de minute. Ce trebuie s` faci: 1. Formeaz` grupuri mici. D` fiec`rui grup un exemplar al materialului Voci ale copiilor care muncesc. 2. Dup` ce au citit materialul distribuit, pot discuta: • Cu ce tipuri de violen]` se confrunt` copiii care muncesc? • Care ar putea fi unele dintre efectele acestor tipuri de violen]`? Îndeamn`-i pe tinerii care au tr`it experien]a violen]ei la munc` s`-[i spun` propriile istorii, dar numai dac` doresc s` le împ`rt`[easc`. Not` pentru liderul de grup: Unii tineri ar putea vorbi despre violen]a la care sunt supu[i în prezent. Revezi Capitolul 1, Partea C, pentru a [ti cum s` procedezi în aceast` situa]ie. 3. Cere întregului grup s`-[i comunice ideile despre tipurile de violen]` [i efectele lor. Noteaz`-le pe flipchart sau pe tabl`. Pa[ii urm`tori: • Afl` ce organiza]ii activeaz` pentru eliminarea exploat`rii prin munc` a copiilor sau a violen]ei asupra copiilor care muncesc. Întâlne[te-te cu ele [i discut` cum ai putea s` te implici în prevenirea violen]ei la locul de munc`.

45

photocopy

Voci ale copiilor care muncesc „Dac` sp`rgeam ceva sau nu f`ceam ceva bine, m` b`teau cu un pantof sau cu o curea. Nu puteam s` ies din cas`, încuiau u[a când plecau. Familia mea a venit s` m` viziteze în cas`, dar st`pâna casei a stat cu noi în timpul vizitei [i mi-a spus s` nu zic nimic r`u c` m` bate [i mai tare. Când a venit mama s` m` vad` ultima oar` i-am spus c` nu vreau s` mai stau în casa aceea. I-am spus: „Ori plec cu tine ori fug sau m` omor.” Personal de serviciu, 14 ani, Maroc „La 4 diminea]a m` sculam [i dep`nam m`tasea. M` duceam acas` doar o dat` pe s`pt`mân`. Dormeam în fabric` cu al]i doi sau trei copii. Preg`team de mâncare acolo [i dormeam în spa]iul dintre ma[ini. Patronul ne d`dea orezul [i îl sc`dea din salariu. Munceam dou`sprezece ore pe zi cu o or` de odihn`. Dac` f`ceam vreo gre[eal` – dac` t`iam firul – m` b`tea. Câteodat` (patronul) folosea un limbaj vulgar. Apoi îmi d`dea mai mult de lucru.” Copil, 11 ani, la munc` for]at` de la 7 ani, India „Poli]i[tii cer [pag`, ne smulg pu]inii bani pe care îi avem [i dac` nu îi pl`te[ti, nu po]i s` munce[ti. Când se plictisesc ne dau [uturi când suntem adormi]i. Ne închid în vagoane [i î[i cheam` prietenii s` ne fac` ‘lucruri urâte’.” Lucr`tor stradal, 13 ani, Bangladesh

46

„În cei [apte ani cât am lucrat, noapte dup` noapte, m` gândeam c` eu sunt de vin`, c` eu n-am dreptate. Poli]ia m` fug`rea mereu [i asisten]ii sociali m` f`ceau pervers. Nu exist` nimeni care s` confirme faptul c` eu eram o victim`.” Copil folosit în prostitu]ie, Canada

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

Activitatea 13: Drepturile copiilor care muncesc De ce faci aceast` activitate? • Pentru a vedea cum se raporteaz` Conven]ia cu privire la drepturile copilului la via]a real`. De ce ai nevoie: • Fotocopii ale materialului Vocia le copiilor care muncesc de la activitatea anterioar`; po]i folosi [i citatele de la pagina 46; • Fotocopii ale Conven]iei cu privire la drepturile copilului (Conven]ia) (vezi Anexa 1); • Foi mari de hârtie [i markere; • Timp: 60 de minute Ce trebuie s` faci: 1. Formeaz` grupuri mici. D` fiec`rui grup un exemplar al materialului Voci ale copiilor care muncesc, [i versiunea prescurtat` a Conven]iei. Las`-le timp s` citeasc` materialul Voci ale copiilor. 2. Cere grupurilor s` completeze propozi]ia: „Exploatarea prin munc` a copiilor [i violen]a asupra copiilor care muncesc le r`pesc dreptul la...” Pot c`uta prin Conven]ie s` g`seasc` idei. 3. Trasa]i ‘diagrame’ despre aceste drepturi, astfel încât s` se lege între ele. De exemplu, un copil care face o munc` periculoas` poate s` nu mai aib` timp de odihn` [i recrea]ie. F`r` odihn` [i recrea]ie, dreptul copilului la s`n`tate poate s` nu fie respectat. Variant`: grupurile de copii mai mici pot face un afi[ despre felul în care violen]a asupra copiilor care muncesc le r`pe[te unul din drepturile lor. 4. Dup` ce au terminat de lucrat, grupurile î[i pot expune afi[ele sau diagramele. 5. Discut` cu grupul: Ce se poate face pentru a garanta drepturile copiilor care muncesc în comunitatea noastr`? În toat` lumea? Pa[ii urm`tori: • Exist` vreun loc în comunitate în care s` pute]i expune aceste diagrame [i afi[e, pentru a sensibiliza opinia public` în privin]a drepturilor copiilor care muncesc?

47

Schimba]i situa]ia! Ac]iona]i împotriva violen]ei asupra copiilor la locul de munc`! Tinerii din diverse p`r]i ale lumii trec la ac]iune în ceea ce prive[te violen]a asupra copiilor la locul de munc` – [i tu po]i! Iat` în continuare câteva materiale care î]i pot fi de ajutor. Nu trebuie s` le folose[ti pe toate – alege-le pe cele care sunt potrivite pentru nivelul de vârst` [i interesele grupului t`u. • Întreb`rile ‘Planificarea ac]iunii’ de la Capitolul 1, pagina 14, te pot ajuta s` elaborezi un proiect. • Caseta de mai jos ‘Idei de ac]iuni: Violen]a asupra copiilor la locul de munc`’ arat` unele moduri de implicare. Mai sunt [i alte idei la Capitolul 8. • Relat`rile scurte ‘Ac]iuni întreprinse în lume’, de la pagina urm`toare, arat` ce au f`cut al]i tineri. • Dup` aceste relat`ri scurte, este [i o relatare mai pe larg denumit` ‘Violen]a asupra copiilor la locul de munc`: ac]iuni întreprinse în Nicaragua’. Poate fi folosit` de tinerii care vor s` vad` mai detaliat cum poate fi realizat un proiect de ac]iune. Las` grupului mult timp pentru a face planul unei ac]iuni! Aceast` activitate poate s` dureze mai mult decât celelalte activit`]i din carte. Este o idee bun` s` se fac` planificarea în mai multe sesiuni pe o perioad` de zile sau s`pt`mâni. Astfel, vor avea timp s` se gândeasc` la problemele care ar putea s` se iveasc`, [i cum s` le rezolve. Idei de ac]iuni: violen]a asupra copiilor la locul de munc` 48

• Activa]i în favoarea legilor privitoare la înregistrarea na[terilor – unii copii nu î[i pot dovedi vârsta, sau faptul c` sunt prea mici pentru a executa anumite genuri de munc`. • Crea]i schi]e satirice despre violen]a cu care se confrunt` copiii care muncesc [i interpreta]i-le în comunitate; discuta]i problemele cu publicul. • Lua]i leg`tura cu sindicatele s` afla]i ce fac în privin]a exploat`rii copiilor prin munc` [i violen]ei asupra copiilor. • Afla]i dac` produsele pe care le cump`ra]i sunt fabricate prin exploatarea copiilor; scrie]i produc`torilor acestor articole ce crede]i c` ar trebui s` se fac` pentru a ap`ra drepturile muncitorilor copii. • Face]i lobby pentru legi care s` garanteze educa]ia universal` pentru to]i copiii. • Colabora]i cu un sindicat local al copiilor care muncesc sau cu o organiza]ie de adul]i care ajut` copiii care muncesc în vederea culegerii [i public`rii experien]elor prin care trec copiii care muncesc. Ave]i grij` s` ob]ine]i sfaturi despre modalit`]ile prin care pute]i face acest lucru f`r` a fi afectat` siguran]a voastr` [i a copiilor pe care îi cita]i.

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

Iat` câteva exemple de ceea ce fac tinerii pentru a pune cap`t violen]ei asupra copiilor care muncesc în diverse p`r]i ale lumii: Egipt: Cerceta[ii din Egipt, în colaborare cu UNICEF, au realizat un proiect pentru copiii care muncesc în Sectorul de Vest din Alexandria. Ei ofer` mâncare, calificare, lec]ii de scris [i de citire, asisten]` medical`, activit`]i sportive [i culturale. De asemenea, ei conduc workshop-uri pentru adul]i care angajeaz` copii despre îmbun`t`]irea siguran]ei muncii [i condi]iilor de munc`. Aproape 2.000 de copii au beneficiat de acest proiect, iar modelul a fost f`cut cunoscut în toat` regiunea Arab`. Nepal: Copii care lucreaz` ca personal de serviciu domestic au format cluburi pentru o mai bun` con[tientizare a abuzului sexual. Se întâlnesc o dat` pe s`pt`mân` pentru a discuta despre drepturile lor, HIV/SIDA [i metode de a se ap`ra. Ei organizeaz` spectacole stradale [i lec]ii despre abuzarea sexual` a copiilor ]inute în [coli. De asemenea, au f`cut lobby pe lâng` guvern în favoarea unor legi care s` îi apere. Cluburile le-au dat încredere s`-[i exprime opiniile [i s` ia decizii singuri. Unii patroni sunt acum mai dispu[i s` dea personalului de serviciu domestic [anse la educa]ie [i la o via]` mai bun`. Nicaragua: Mi[carea Na]ional` a Copiilor [i Adolescen]ilor care Muncesc (NATRAS) ac]ioneaz` pentru prevenirea abuz`rii sexuale a copiilor [i adolescen]ilor care muncesc. NATRAS a conceput [i a realizat o anchet` în privin]a frecven]ei abuz`rii sexuale a copiilor care muncesc în zone urbane [i rurale. Au preg`tit materiale de comunicare, au ]inut conferin]e de pres` [i s-au întâlnit cu oficialit`]i ale administra]iei locale pentru a discuta pe aceast` tem`. Campania lor a ridicat nivelul de con[tientizare, a creat parteneriate cu organiza]iile [i administra]iile locale, [i a consolidat capacitatea tinerilor de a se ap`ra împotriva abuzului. (O versiune mai detaliat` a acestei relat`ri se g`se[te la pagina urm`toare.) Senegal: Mi[carea African` a Copiilor [i Tinerilor care Muncesc (AMWCY) este o re]ea de organiza]ii de copii care muncesc. Utilizarea mass mediei este una dintre metodele prin care AMWCY promoveaz` drepturile copiilor care muncesc. Ei ]in cursuri de operare a computerului [i radioului pentru copii care muncesc. Prin intermediul scrisorilor, e-mail, discu]ii on-line, o pagin` de web [i buletine informative, ei discut` problemele copiilor care muncesc cu grup`ri de mas`. Ei ridic` nivelul de con[tientizare în rândul comunit`]ii prin dezbateri, programe radio [i TV. Dac` ai cuno[tin]` de exemple de tineri din ]ara ta care ac]ioneaz` împotriva violen]ei asupra copiilor la locul de munc`, comunic`-le grupului!

49

Violen]a asupra copiilor la locul de munc`: Violen]a asupra copiilor la locul de munc`: Mi[carea Na]ional` a Copiilor [i Adolescen]ilor (NATRAS) este o organiza]ie care activeaz` în favoarea drepturilor copiilor în Nicaragua. În anul 2003, NATRAS a demarat un proiect în vederea stop`rii [i prevenirii abuzului sexual asupra copiilor [i adolescen]ilor, în special a copiilor care muncesc. Printre activit`]ile realizate de NATRAS se num`r`:

50

• Elaborarea [i efectuarea unei anchete cu privire la frecven]a actelor de abuz sexual a copiilor care muncesc în mediul urban [i rural, prima anchet` de acest fel efectuat` în Nicaragua. • Elaborarea [i distribuirea de materiale de comunicare referitoare la abuzarea sexual`. • Organizarea de conferin]e de pres` ca element al campaniei împotriva abuzului sexual. • Întâlniri pe aceast` tem` cu oficialit`]i din administra]ia local`. • Organizarea unor workshop-uri de prevenire a abuzului sexual. • Întâlnire pentru schimb de experien]` în acest domeniu cu Centro Ecumenico de Integracion Pastoral (CEIPA – Centrul Ecumenic pentru Integrare Pastoral`) din Guatemala. Campania na]ional` NATRAS a ridicat nivelul de con[tientizare al ]`rii în privin]a abuz`rii sexuale a copiilor care muncesc. A ar`tat publicului c` este important s` se previn` producerea acestui abuz, nu doar s` te ocupi de el dup` ce s-a întâmplat. NATRAS a format parteneriate atât cu administra]iile locale cât [i cu organiza]ii locale, convingându-le s` se angajeze s` participe la acest proiect [i s` pun` în centrul activit`]ii lor prevenirea abuz`rii sexuale. Proiectul a consolidat respectul de sine al copiilor [i convingerea lor c` sunt capabili s` se apere singuri de abuzarea sexual` [i violen]`. A demonstrat de asemenea c` tinerii se pot implica în mod semnificativ în colaborarea cu oficiali din administra]ie, în luarea deciziilor, propunerea de solu]ii, formare, comunicare [i con[tientizare atât la nivel local cât [i na]ional. NATRAS continu` eforturile spre atingerea obiectivului s`u care este reducerea abuzului sexual asupra copiilor care muncesc în treisprezece localit`]i. Sursa: Ac]iunile copiilor pentru încetarea violen]ei asupra b`ie]ilor [i fetelor, Salva]i Copiii (2005)

Reflecteaz` De ce este important s` se fac` o ancheta în privin]a violen]ei asupra copiilor, înainte de a demara alte tipuri de ac]iuni? Care ar putea fi avantajele pentru tineri ale colabor`rii cu administra]ii publice locale [i organiza]ii de adul]i?

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

CAPITOLUL 7:

VIOLEN}A ASUPRA COPIILOR ÎN

COMUNITATE

Ce tipuri de violen]` se produc asupra copiilor în comunitate? • Violen]a între copii [i al]i tineri: Aceasta are loc mai frecvent în comunit`]i unde exist` mult` s`r`cie, mult [omaj [i condi]ii de locuit precare. Atunci când copiii [i tinerii nu au la ce s` spere î[i pot manifesta frustrarea [i furia prin b`t`i sau alte acte violente. Adesea, drogurile [i alcoolul le agraveaz` acest comportament. Unele idei despre ce înseamn` s` fii b`rbat îi pot împinge pe b`ie]i [i b`rba]ii tineri spre violen]`.

‘Comunitatea’ este mediul social al copiilor. Este locul în care se afl` copiii când sunt în afara casei lor, familiilor, [colilor, [i altor institu]ii care sunt r`spunz`toare pentru ei.

• Violen]a de band`: Atunci când copiii [i tinerii au sentimentul c` nu apar]in comunit`]ii sau le este fric` în comunit`]ile lor, pot intra într-o band` (ga[c`) pentru a g`si sprijin. Astfel de bande se lupt` între ele deseori, [i pot exista lupte [i în interiorul bandei pentru a se decide cine va fi [eful acesteia. • Violen]a sexual` în comunitate: Poate fi h`r]uire, atingeri nepotrivite sau for]area cuiva s` fac` sex, uneori pentru bani. Majoritatea actelor de violen]` sexual` sunt comise de cineva în care copilul are încredere, cum ar fi antrenori de sport, lideri religio[i, poli]i[ti, cadre didactice [i angajatori, dar uneori persoana poate fi un str`in. • Violen]a la întâlnire cu prietenul/prietena: Mul]i tineri spun c` au fost lovi]i, p`lmui]i sau r`ni]i cu inten]ie de iubitul sau iubita lor. • Violen]a asupra copiilor str`zii: Adesea copiii str`zii nu au pe nimeni s` îi apere [i sunt v`zu]i ca fiind o problem` de comunit`]ile în care tr`iesc. Poli]ia intervine [i încearc` s` îi îndep`rteze pe copii de pe strad`. Copiii îndur` b`t`i, violen]` sexual` [i tortur`.. • Turismul sexual: Unii copii lucreaz` în locuri în care turi[tii vin pentru a face sex cu copii [i tineri. • Violen]a în tabere de refugia]i [i sinistra]i: Copiii [i tinerii stau deseori în astfel de tabere f`r` p`rin]ii lor. Dar chiar [i cu p`rin]ii, aceste tabere pot deveni uneori locuri periculoase în care s` creasc` un copil. • Traficul de persoane [i r`pirea: Copiii [i tinerii sunt lua]i de la familiile lor pentru a fi folosi]i la munc` prost pl`tit`, la prostitu]ie sau pentru a fi for]a]i s` se c`s`toreasc` împotriva voin]ei lor. Ace[ti copii [i tineri sunt supu[i la violen]` fizic`, emo]ional` [i sexual` pentru a-i obliga s` fac` ce li se spune.

51

• Violen]a prin mass media [i Internet: Copiii [i tinerii v`d tot felul de violen]` la televizor, filme, jocuri video [i pe Internet, prezentat` frecvent ca fiind ceva normal [i chiar distractiv. Copiii pot fi folosi]i la pornografie sau ademeni]i s` plece de acas` de oameni care se dau drept prieteni în chat rooms pe Internet. Copiii în[i[i pot utiliza telefoanele mobile sau e-mail pentru a amenin]a, umili sau brutaliza al]i copii [i tineri. Pentru informa]ii suplimentare, vezi Raportul pentru tineri la Studiul privind violen]a. Cu cuvintele lor „Pentru c` suntem b`ie]i se presupune c` trebuie s` ne ap`r`m onoarea familiei. Asta înseamn` s` ne batem. Dar nu ne place s` facem asta.” B`iat, 13 ani, Asia de sud „Doi pu[ti se b`teau [i unul din ei a scos un pistol... pentru c` era prea mult` lume în jur... nu a f`cut numic, dar cred ca l-ar fi împu[cat dac` nu era nimeni în preajm`.” B`iat, 11 ani, America de Nord

52

„Via]a e dur` aici, pe str`zi, suntem tot timpul h`r]ui]i de militari. Vin noaptea, cândva dup` ora 10 p.m. Ne bat cu mâinile sau ne dau [uturi cu bocancii. Ne cer tot timpul bani sau obiecte pe care s` le poat` vinde, cum ar fi telefoane mobile. Doar cei care o iau la fug` [i nu sunt prin[i, scap`. Dac` am muncit toat` ziua pentru 100 de franci (0,20 dolari) [i pe a[tia ni-i iau.” B`iat orfan, 14 ani, Africa de vest [i central` „Le dau droguri ca s` devin` dependente; apoi le bat, le violeaz`, le insult`, le amenin]`. Le duc la ei acas` [i se culc` cu ele. Uneori le r`pesc, cer bani [i apoi le omoar`.” Fete, Caraibe „Mi-e fric` pe drumul spre [coal`. Mi-e fric` de r`pitori [i b`ie]ii le nec`jesc pe fete, dar dac` le spun p`rin]ilor nu m` mai las` s` m` duc la [coal`.” Fat`, 8 ani, Asia de sud „Cel mai grav impact al violen]ei la TV este c` îi influen]eaz` pe copii. Ei nu în]eleg c` ceea ce v`d este gre[it [i nu este un exemplu de urmat... în schimb, ei în]eleg c` prin violen]` se pot rezolva multe lucruri.” Tân`r, Europa [i Asia central`

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

Activitatea 14: Pumnul De ce s` faci aceast` activitate? • Poate fi folosit` ca exerci]iu energizant – este distractiv! • Îi poate face pe oameni s` se gândeasc` la cât de larg acceptat` este violen]a ca ceva ‘normal’. De ce ai nevoie: • Spa]iu; • Timp: 5 minute, mai mult pentru discu]ii. Ce trebuie s` faci: 1. Cere-le s`-[i g`seasc` fiecare un partener. O persoan` din fiecare pereche s` ridice mâna [i s` o fac` pumn. Sarcina partenerului lor este s` g`seasc` metode s` desfac` pumnul. Acord`-le un minut pentru a face acest lucru. 2. Opre[te ac]iunea [i cere-le s` dea câteva exemple de ce a f`cut cea de-a doua persoan`. Vei afla probabil c` majoritatea au încercat s` desfac` pumnul partenerului cu for]a fizic`, de[i ar fi putut s` îi roage simplu s` desfac` pumnul. 3. Discut` cu grupul: • Ce va spune acest lucru despre violen]a din societate? • De ce atât de mul]i dintre noi încerc`m s` rezolvam aceast` problem` prin metode fizice mai întâi? • Crede]i c` violen]a este larg acceptat` în aceast` comunitate? Pa[ii urm`tori: • Uit`-te în ziarul local – câte articole sunt despre violen]` în comunitatea voastr`? Câte articole sunt despre metode neviolente în care se rezolv` problemele? Ce p`rere ave]i despre acest lucru? • Folose[te citatele de la pagina 52 pentru a discuta despre tipurile de violen]` din comunitate.

Activitatea 15: Interviuri în cerc De ce s` faci aceast` activitate? • D` tuturor [ansa s` asculte [i s` fie ascultat. • Scoate multe idei la suprafa]` repede. De ce ai nevoie: • Spa]iu; • Flipchart [i markere, sau tabl` [i cret`; • Timp: 30 de minute.

53

Ce trebuie s` faci: 1. Cere grupului s` se numere pân` la doi. To]i cei cu num`rul ‘unu’ s` stea a[eza]i sau în picioare în cerc, cu fa]a spre exterior. To]i cei cu num`rul ‘doi’ s` stea a[eza]i sau în picioare în cerc în jurul celor cu ‘unu’, cu fa]a spre ‘unu’. Fiecare ‘unu’ trebuie s` aib` în fa]` un ‘doi’. (Dac` num`rul participan]ilor este impar, persoana în plus poate s` fac` pereche cu liderul de grup sau doar s` observe.) 2. Explic`-le c` vei pune o întrebare despre violen]a din comunitate. Fiecare persoan` din pereche trebuie s` r`spund` la întrebare. Apoi cei din cercul exterior se vor muta cu un loc la stânga (în sensul acelor de ceasornic), astfel încât s` aib` în fa]` un alt partener. Apoi vor primi o nou` întrebare de discutat. Se repet` activitatea pentru a r`spunde la mai multe întreb`ri. Unele exemple de întreb`ri se g`sesc în caset`; po]i s` inventezi [i altele. Not` pentru liderul de grup: unii tineri ar putea s` vorbeasc` despre violen]a la care sunt supu[i în prezent. Revezi Capitolul 1, Partea C, pentru a [ti cum s` procedezi în aceast` situa]ie.

54

3. Încheie activitatea [i întreab` grupul dac` au idei pe care ar dori s` le comunice despre violen]a în comunitate. Noteaz`-le pe flipchart. Pa[ii urm`tori: • Îndeamn` grupul s` citeasc` mai multe despre violen]a în comunitate în Raportul pentru tineri la Studiul privind violen]a, sau trece]i în revist` punctele principale din introducerea la acest capitol. • Invit` pe cineva de la o organiza]ie local` de tineret s` vorbeasc` grupului despre cauzele violen]ei în comunitate. Discuta]i împreun` ce se poate face.

Model de întreb`ri • Unde sunt locuri în comunitate în care te sim]i în siguran]`? De ce? • Unde sunt locuri în comunitate în care nu te sim]i în siguran]`? Spune motivele. • Care crezi c` sunt cele mai grave tipuri de violen]` din comunitatea ta? Explic` de ce. • Care crezi c` sunt motivele de violen]` în comunitatea ta? • Ce fel de ac]iuni crezi c` ar contribui la încetarea violen]ei în comunitatea ta?

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

Activitatea 16: Afl` singur: Violen]a în mass media De ce s` faci aceast` activitate? • Pentru a antrena grupul în munca de documentare. • Pentru a-i face s` se gândeasc` la modalit`]i de ac]iune. De ce ai nevoie: • Hârtie [i creioane; • Timp: variabil. Ce trebuie s` faci: 1. Studiul privind violen]a a adunat informa]ii despre violen]a din via]a copiilor. {i tinerii se pot implica în acest proces. Întreab` grupul: Cât de prezent` este violen]a în mass media pentru tineri? Aici se includ reviste pentru tineret, comicsuri, programe de televiziune, programe radio, muzic` sau filme. 2. Alege un tip de media pentru a-l studia. (Sau grupurile pot lucra la tipuri diferite de media.) În grupuri mici, s` se elaboreze un formular de sondaj care v` va ajuta s` aduna]i informa]ii despre acest gen de întreb`ri: • Ce tipuri de violen]` sunt ar`tate? • Cât de frecvente apar acte sau cuvinte violente? • Cine este r`spunz`tor de aceast` violen]` (fete sau b`ie]i? femei sau b`rba]i? oameni boga]i sau s`raci?) Un model de formular de sondaj pentru culegerea informa]iilor despre programele de televiziune se g`se[te la pagina urm`toare. Formularul poate fi adaptat pentru programe radio, comicsuri, etc. 3. Culege]i informa]ii! 4. Prezenta]i grupului ce a]i constatat. Grupurile pot s`-[i pun` informa]iile la un loc într-un tabel sau un grafic. 5. Discut` cu grupul: Ce stereotipuri – inclusiv cele referitoare la sexe sau etnie – sunt prezente în violen]a din mass media? Ce impact are violen]a din mass media asupra tinerilor? Asupra comunit`]ii? Este ar`tat` vreodat` violen]a ca fiind ceva distractiv? Cum influen]eaz` acest lucru modul în care gândesc tinerii despre violen]`? Pa[ii urm`tori: • Scrie]i scene alternative, neviolente pentru emisiunile pe care le-a]i studiat. • Prezenta]i ceea ce a]i constatat administra]iei locale, grupurilor comunitare, p`rin]ilor, comunit`]ii [colare, sau produc`torilor din mass media local`. Antrena]i-i la discu]ii despre ce se poate face în leg`tur` cu violen]a din mass media. • Scrie]i produc`torilor mass media sau sta]iilor de radio sau de televiziune locale, sau cinematografelor. Comunica]i-le ce crede]i voi despre violen]a din mass media.

55

photocopy

Model de formular de sondaj: Violen]a la televizor Denumirea emisiunii televizate:.................................................................................................................................................................................. Durata emisiunii:................................................................................................................................................................................................................................

Data vizion`rii

56

Gen de violen]`

Frecven]a apari]iei

Cine a fost autorul? (B`iat, fat`, b`rbat, femeie, bogat, s`r`c)

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

Schimba]i situa]ia! Ac]iona]i împotriva violen]ei fa]` de copii în comunitate! Tinerii din diverse p`r]i ale lumii trec la ac]iune în ceea ce prive[te violen]a asupra copiilor în comunitate – [i tu po]i! Iat` în continuare câteva materiale care î]i pot fi de ajutor. Nu trebuie s` le folose[ti pe toate – alege-le pe cele care sunt potrivite pentru nivelul de vârst` [i interesele grupului t`u. • Întreb`rile ‘Planificarea ac]iunii’ de la Capitolul 1, pagina 14, te pot ajuta s` elaborezi un proiect. • Caseta de mai jos ‘Idei de ac]iuni: Violen]a asupra copiilor în comunitate’ arat` unele moduri de implicare. Mai sunt [i alte idei la Capitolul 8. • Relat`rile scurte ‘Ac]iuni întreprinse în lume’, de la pagina urm`toare, arat` ceea ce au f`cut al]i tineri. • Dup` aceste relat`ri scurte este [i o relatare mai pe larg denumit` ‘Violen]a asupra copiilor în comunitate: ac]iuni întreprinse în India’. Poate fi folosit` de tinerii care vor s` vad` mai detaliat cum poate fi realizat un proiect de ac]iune. Las` grupului mult timp pentru a face planul unei ac]iuni! Aceast` activitate poate s` dureze mai mult decât celelalte activit`]i din carte. Este o idee bun` s` se fac` planificarea în mai multe sesiuni pe o perioad` de zile sau s`pt`mâni. Astfel, vor avea timp s` se gândeasc` la problemele care ar putea s` se iveasc`, [i cum s` le rezolve. Idei de ac]iuni: violen]a asupra copiilor în comunitate • Colabora]i cu o organiza]ie local` care se ocup` de tineret pentru a înfiin]a un spa]iu de recrea]ie, o tab`r` de var` sau un centru de tineret în comunitatea voastr`, pentru ca tinerii s` aib` unde s` se duc` [i ceva de f`cut ca s`-[i ocupe timpul liber. Printre activit`]i se poate include dobândirea de abilit`]i pentru via]a de fiecare zi cum ar fi solu]ionarea conflictelor, în]elegearea sexualit`]ii, [i dezvoltarea comunic`rii [i cultivarea respectului între fete [i b`ie]i. • G`si]i o organiza]ie care lucreaz` cu copii mici [i ajuta]i-i s` înfiin]eze o grup` sau un centru de zi pentru copii mici, astfel încât p`rin]ii s` nu mai fie obliga]i s`-[i ia copiii mici cu ei la serviciu [i s`-i expun` la violen]` [i pericole poten]iale. • Monitoriza]i website-urile pentru tineret s` depista]i violen]a sau pornografia – semnala]i-le la Cybertipline, www.cybertipline.com. • Vorbi]i cu autorit`]ile administra]iei publice locale cu privire la înfiin]area consiliilor copiilor sau alte mijloace prin care tinerii s` î[i fac` opiniile cunoscute în comunitate. • Crea]i sau colabora]i cu un grup de tineret sau alte organiza]ii care ofer` o alternativ` constructiv` la intrarea în bande.

57

Ac]iuni întreprinse în lume: Violen]a asupra copiilor în comunitate Iat` câteva exemple de ac]iuni împotriva violen]ei în comunitate care au fost întreprinse de copii din diverse p`r]i ale lumii:

58



India: Alcoolismul este o problem` major` în Nandrolli, un s`tuc din India. Pe drumul spre [coal` sau spre munc`, copiilor le era team` de h`r]uielile [i amenin]`rile be]ivilor. Bhima Sangha (un sindicat al copiilor care muncesc) a descris aceste probleme administra]iei publice locale, inclusiv violen]a [i lipsa de siguran]` de acas`. Dar adul]ii au refuzat s` ia m`suri. Copiii au decis s` ob]in` mai multe informa]ii. Au adunat ambalajele goale de la b`uturile alcoolice din jurul magazinelor timp de o s`pt`mân` [i au calculat sumele de bani care s-au cheltuit. Apoi [i-au prezentat constat`rile. Membrii comunit`]ii au fost [oca]i [i au cerut ca autorit`]ile s` ia m`suri. În prezent, nu mai exist` magazine care s` vând` b`uturi alcoolice în Nandrolli. (O versiune mai detaliat` a acestei relat`ri se g`se[te la pagina urm`toare.)



Nepal: Fetele [i tinerele femei care au fost salvate de la prostitu]ie [i-au format propria organiza]ie, Shakti Samuha, pentru a asigura sprijin emo]ional [i cursuri de calificare altor femei în aceea[i situa]ie, care au [ansa s` tr`iasc` demn câ[tigând un venit. Ele mai lucreaz` [i cu fete [i tinere femei din cartierele s`race [i din fabricile de covoare, ajutându-le s` se fereasc` de traficul de persoane.



România: Tinerii au colaborat cu Salva]i Copiii România în vederea public`rii unei bro[uri na]ionale [i a uneia regionale, ambele intitulate ‘Copiii spun NU violen]ei’. Bro[urile sunt compuse din opiniile copiilor referitoare la violen]`. Pentru a produce bro[urile s-au cules opiniile tinerilor prin intermediul chestionarelor, focus grupurilor [i studiilor de caz. Astfel, copiilor li s-a dat [ansa s` se fac` auzi]i [i s` aduc` idei noi despre modalit`]i de a pune cap`t violen]ei [i de a o preveni.



Venezuela: Grupul de tineret Centros Communitarios de Aprendizajes (CECODAP, Centre Comunitare de Înv`]are), a aflat c` un website popular pentru tineri avea link-uri la site-uri pornografice. Voluntarii au monitorizat site-ul timp de o lun` pentru a afla cât de des foloseau tinerii link-urile pornografice. Dup` ce au raportat concluziile lor agen]iei guvernamentale care se ocup` de infrac]iunile pe Internet, website-ul a eliminat link-urile pornografice. CEDODAP organizeaz` acum workshop-uri în [coli pe tema siguran]ei Internetului.

Dac` ai cuno[tin]` de exemple de tineri din ]ara ta care ac]ioneaz` împotriva violen]ei asupra copiilor în comunitate, comunic`-le grupului!

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

Violen]a asupra copiilor în comunitate: Ac]iuni întreprinse în India Alcoolismul era o problem` major` pentru copiii din Nandrolli, un s`tuc din India. Arrack, o b`utur` alcoolic` fabricat` local, se vindea nu doar în magazinele autorizate pentru vânzarea alcoolului, ci [i în magazine de legume [i fructe [i b`c`nii, cu biclicleta [i sub copaci. Copiii, pe drumul spre munc` sau spre [coal`, se temeau de h`r]uielile [i amenin]`rile be]ivilor. Consiliul s`tesc al copiilor, înfiin]at de Bhima Sangha (un sindicat al copiilor care muncesc) [i Grija pentru Copiii care Muncesc, a descris administra]iei locale problemele pe care le provoac` alcoolismul, inclusiv lipsa de siguran]` în sat, violen]a acas`, pierderea veniturilor, lipsa banilor pentru taxe [colare [i c`r]i, imposibilitatea de a înv`]a, lipsa hranei, batjocura din comunitate din cauza alcoolismului p`rin]ilor, probleme de s`n`tate, [i lipsa banilor pentru asisten]` medical`. Dar adul]ii prezen]i au refuzat s` recunoasc` problema [i s` ia m`suri.

Panchayat-ul este [ocat. A promis s` \i ajute pe copii \n lupta \mpotriva alcoolismului

Copiii au hot`rât c` trebuie s` g`seasc` o cale de a ‘deschide ochii’ autorit`]ilor locale. Primul pas a fost s` culeag` informa]ii: ca element al campaniei lor ‘s` cur`]`m satul’, au adunat ambalaje goale de arrack din jurul magazinelor din Nandrolli timp de o s`pt`mân`. Au constatat c` se consumau în medie 300 de pachete de arrack pe zi. Apoi au f`cut calculele: un pachet de arrack cost` 11,00 Rs. Trei sute de pachete cost` 3.300,00 Rs. S-a ajuns astfel la 99.000,00 Rs pe lun`, [i la 1.188.000 Rs pe an – o sum` uria[` pentru un s`tuc. Copiii [i-au prezentat public concluziile la s`rb`toarea Zilei Independen]ei. Membrii administra]iei publice locale [i ai comunit`]ii au fost [oca]i de aceste informa]ii [i de sumele de bani care se cheltuiau. S-au sim]it prost c` nu luaser` m`suri în aceast` privin]` [i c` a fost nevoie s` vin` copiii s` îi informeze. Comunitatea a cerut autorit`]ilor s` ia m`suri. În prezent nu exist` niciun magazin din Nandrolli în care s` se vând` b`uturi alcoolice. Reflecteaz` De ce oare au refuzat adul]ii din aceast` poveste s` îi ia pe copii în serios? În ce fel este de ajutor culegerea datelor când ai de-a face cu adul]i care nu vor s` asculte ce ai de spus?

59

60

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

CAPITOLUL 8:

MAI DEPARTE

Activitatea 17: Leg`turi

De ce s` faci aceast` activitate? • Pentru a studia leg`turile dintre diferite tipuri de violen]`. • Aceast` activitate merge mai bine cu grupuri care sunt familiarizate cu toate cele cinci medii din Studiul privind violen]a. De ce ai nevoie: 61

• • • • •

Citate: Leg`turi; Un ghem mare de sfoar`; Hârtie [i creioane; Spa]iu liber larg; Timp: 45 de minute.

Ce trebuie s` faci: 1. Împarte tinerii în cinci grupuri mici, câte un grup pentru fiecare mediu din Studiul privind violen]a: cas`, [coal`, locul de munc`, institu]iile [i comunitatea. Grupurile se a[eaz` împreun` în jurul spa]iului liber. D` fiec`rui grup hârtie [i creioane. Cere-le s` vorbeasc` despre modul în care violen]a din mediul lor se leag` de violen]a din alte medii. Asta pentru c` violen]a dintr-un mediu poate duce la violen]` în alt mediu: • Un copil care a tr`it experien]a violen]ei într-o institu]ie poate s` se poarte violent fa]` de al]ii atunci când se întoarce în comunitate. • Un copil care este supus la violen]` acas` poate crede c` violen]a este ceva normal [i nu reclam` atunci când au loc acte de violen]` la [coal`.

Sau poate c` exist` leg`turi deoarece încetarea violen]ei într-un mediu poate contribui la încetarea ei în alt mediu: • Poli]i[tii care înv`]` despre impactul violen]ei asupra copiilor în închisori pot fi mai pu]in înclina]i s` ac]ioneze violent fa]` de copiii care muncesc. • P`rin]ii care înv`]` metode neviolente de disciplinare a copiilor pot obiecta când profesorii le aplic` pedepse violente copiilor.

Dac` aceast` idee este dificil de în]eles pentru grup, cite[te ‘Citate: Leg`turi’ de mai jos. Despre ce fel de leg`turi între diferitele tipuri de violen]` vorbesc ace[ti tineri? Desenarea unei diagrame a acestor leg`turi poate face lucrurile mai clare (vezi caseta).

2. Dup` ce fiecare a notat pe list` unele leg`turi, înmâneaz` ghemul de sfoar` unui grup. Cere unei persoane din grup s` ]in` de cap`tul sforii, s` citeasc` cu voce tare una din leg`turile de pe lista lor [i s` treac` ghemul de sfoar` grupului cu care are leg`tur`. O persoan` din acest al doilea grup ]ine de sfoar`, cite[te cu voce tare ceva de pe lista lor [i trece ghemul de sfoar` grupului pe care l-au men]ionat.

62

Nu exist` o limit` de câte ori poate primi fiecare grup ghemul de sfoar`. Dup` ce s-au citit toate articolele de pe liste, se va crea un mare p`ienjeni[ de sfori care leag` grupurile între ele.

3. Cere grupurilor s` discute: • Cum te sim]i când te ui]i la acest p`ienjeni[? • Ce înseamn` pentru tine imaginea p`ienjeni[ului? • Ce ai înv`]at despre violen]` din aceast` activitate? Citate: leg`turi „Mul]i tineri se confrunt` cu o multitudine de probleme, nu doar una enorm`. S` lu`m de exemplu un copil care este brutalizat la [coal`, vine acas` [i se ceart` cu p`rin]ii, nu are mul]i prieteni [i se simte foarte singur. Toate astea se adun`. Toat` ziua copilul se simte vulnerabil, ab`tut [i tulburat [i speriat de ceea ce se va întâmpla. Un astfel de copil nu poate s` vorbeasc` despre cum se simte pentru c` îi este team` c` cineva va reac]iona exagerat, c` le va înr`ut`]i situa]ia. Apoi, se închid în ei [i trebuie s` fac` fa]` la toate singuri.” Fat`, Europa [i Asia central` „Dac` ei (copiii) sunt b`tu]i acas`, atunci ei vor bate, adic`, dac` p`rin]ii lor îi maltrateaz` sau nu vorbesc cu ei, copiii îi vor bate pe al]ii pentru c` [i ei sunt b`tu]i. Vor c`ra dup` ei ceea ce v`d acas`. Aceasta este baza violen]ei.” Fete adolescete, America Latin` „Când copiii cresc p`streaz` în minte ce li s-a f`cut [i pân` la urm` fac [i ei acela[i lucru celor mai mici decât ei, mai ales la [coal`. Unii ajung tulbura]i mental.” B`iat, 14 ani, Africa de est [i de sud

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI photocopy

Metode de ac]iune Înv`]a]i mai multe! • Citi]i Raportul pentru tineri al Studiului privind violen]a. Utiliza]i Raportul pentru a-i sensibiliza [i a-i încuraja pe al]ii s` treac` la ac]iune. • Utiliza]i website-ul UNICEF Voci tinere (www.unicef.org/voy/) pentru a înv`]a mai multe despre violen]a asupra copiilor [i discuta]i lucrurile cu tineri din diverse p`r]i ale lumii. • Colabora]i cu organiza]ii locale pentru a afla fapte [i statistici despre violen]a asupra copiilor. • Afla]i cum iau decizii organiza]iile [i guvernele în privin]a politicilor [i legilor referitoare la copii, inclusiv decizii privind bugetul.

„Vrem s` credem c` dac` putem s` ne unim [i suntem to]i ca unul, putem s` punem cap`t violen]ei asupra tinerilor. Dar trebuie s` [tim c` succesul nu este un lucru pe care îl a[tep]i, trebuie s` mergem s`-l c`utam.” Tân`r, Africa de est [i de sud

Documenta]i-v`! • Face]i sondaje [i chestionare pentru tineretul din comunitatea voastr` [i culege]i date cu privire la experien]ele de violen]` prin care au trecut. • Face]i interviuri despre violen]a la care au fost supu[i tinerii. Face]i schimb de idei! • G`si]i al]i tineri care se ocup` de aceste probleme – forma]i o re]ea pentru ca spusele voastre s` aib` mai mult` greutate. • G`si]i ONG-uri preocupate de aceste subiecte [i colabora]i cu ele. • Împreun` cu asisten]i sociali, psihologi [i lucr`tori din domeniul medical, produce]i o bro[ur` despre depistarea semnelor de violen]`. Distribui]i-o cadrelor didactice, p`rin]ilor, în unit`]i medicale, în l`ca[uri de cult. • Ar`ta]i înregistr`ri video de la întâlniri na]ionale [i regionale pe tema violen]ei asupra copiilor la întruniri locale. Discuta]i cu persoanele din public despre cum ar putea ei s` intervin` pentru a pune cap`t violen]ei. Ridica]i nivelul de con[tientizare!

De ce s` colabora]i cu al]i parteneri? ✓ Ei v` pot da idei noi – iar ei pot profita de ale voastre! ✓ V` pot ajuta s` dobândi]i cuno[tin]e [i abilit`]i noi. ✓ V` pot ajuta s` ob]ine]i finan]are sau alt gen de sprijin. ✓ Astfel, influen]a voastr` poate fi mai mare. ✓ Ac]iunile voastre pot ajunge la mai mul]i oameni.

• Pune]i mesaje anti-violen]` pe c`rucioarele de bagaje din aeroporturi, pe pungi de cump`r`turi, în sta]ii de autobuz sau de metrou sau pe autobuze [i trenuri. • Crea]i o declara]ie, sau un angajament, împotriva violen]ei asupra copiilor: convinge]i p`rin]i, cadre didactice, poli]i[ti, [i oficiali locali s` o semneze. • Creati un afi[ despre violen]a asupra copiilor – g`si]i locuri în comunitate unde s` îl pute]i expune.

63

photocopy

• Ob]ine]i sprijin de la oameni celebri (staruri rock, sportivi) care pot deveni un model în privin]a elimin`rii violen]ei [i discrimin`rii între sexe. • Organiza]i un mar[ de protest împotriva violen]ei fa]` de copii. • Crea]i o insign` cu un mesaj sau simbol antiviolen]` pe care o pot purta oamenii. • Organiza]i o campanie în care s` atârna]i în copaci panglici – fiecare reprezentând un copil ucis de violen]`. • Pune]i în scen` o pies`, sau face]i teatru de strad` despre violen]` – discuta]i cu publicul cum s-ar putea s` i se pun` cap`t. • Face]i spectacole de marionete despre violen]a asupra copiilor. • Face]i tricouri cu mesaje anti-violen]`. • Compune]i un cântec anti-violen]` – c`uta]i s` convinge]i o persoan` celebr` s` îl înregistreze.

„Am auzit de drepturile copiilor la [coal` [i exist` un grup de adul]i care [i ei vorbesc despre drepturile copiilor. Eu am curajul s` vorbesc cu adul]ii care î[i oblig` fiicele s` se m`rite devreme, s` le spun c` nu este bine. Eu le sf`tuiesc [i pe alte fete, prietene ale mele, s` nu se gr`beasc` s` se c`s`toreasc` devreme.” Fat`, 14 ani, Africa de est [i de sud

Activa]i pentru schimbarea legilor! • Face]i lobby pe lâng` reprezentan]ii vo[tri locali [i na]ionali în favoarea unor legi care s` pun` cap`t violen]ei asupra copiilor. • Ac]iona]i pentru a ob]ine participarea copiilor la administra]ia public` local`. 64

}ine]i eviden]a activit`]ilor! • Face]i fotografii sau înregistr`ri video ale proiectului vostru de ac]iune. • Organiza]i o expozi]ie de fotografii. • }ine]i un jurnal al activit`]ii voastre. • Culege]i citate din spusele copiilor victime ale violen]ei [i care beneficiaz` de proiectele voastre. Folosi]i mass media! • Crea]i anun]uri de utilitate public` care pot fi transmise la radioul sau televiziunea local`. • Crea]i un website pentru a face cunoscute ac]iunile voastre. • Concepe]i un panou publicitar cu mesaje antiviolen]` – convinge]i pe cineva s`-l sponsorizeze. • Scrie]i articole pentru ziarele locale pe tema violen]ei asupra copiilor – include]i m`rturii ale copiilor în[i[i. • Crea]i o revist` despre drepturile copiilor.

„Înainte credeam c` fiind fat` nu am dreptul s` protestez atunci când b`ie]ii [i b`rba]ii se poart` urât cu mine. Dar dup` ce am intrat în clubul pentru copii am aflat c` am dreptul s` m` simt în siguran]` tot timpul. Pot s` m` ap`r [i s` protestez ori de câte ori cineva încearc` s` m` h`r]uiasc` sau s` m` maltrateze. Corpul meu este al meu [i am dreptul s`-l protejez.” Fat`, 13 ani, Asia de sud „Calea de a reduce violen]a este s` lucr`m împreun` cu to]i liderii din satul nostru.” B`iat, Asia de est [i Pacific

Sursa: pe baza ideilor sugerate de tineri la o întâlnire pe tema Studiului privind violen]a, New York, 23-25 mai 2006.

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

Activitatea 18: Undele De ce s` faci aceast` activitate? • S` ne reamintim c` putem schimba lucrurile! De ce ai nevoie: • Flipchart [i markere, sau tabl` [i cret`; • Foi mari de hârtie; • Timp: 45 de minute. Not` pentru liderul de grup: Înainte de a face aceast` activitate, ]ine o sesiune de planificare despre modul de lucru al grupului. Po]i utiliza relat`rile de la sfâr[itul capitolelor 3-7 pentru a g`si idei. Po]i utiliza întreb`rile de la pagina 14 pentru a analiza relat`rile, [i pentru îndrumare la planificare. Ce trebuie s` faci: 1. Cere grupului s` vizualizeze ce se întâmpl` atunci când arunci o piatr` într-un lac – s` vad` cum se dep`rteaz` undele la suprafa]a apei pornind din punctul în care a c`zut piatra. (Po]i s` faci un desen pe flipchart – sau s` demonstrezi l`sând s` cad` o piatr` într-un vas cu ap`!) Când întreprinzi o ac]iune este ca [i cum ai arunca o piatr` în lac. Efectul de und` al ac]iunii poate ajunge departe de locul în care are loc ac]iunea. 2. Formeaz` grupuri mici. Cere membrilor grupului s` deseneze pe foi mari de hârtie ‘piatra’ care va fi ‘aruncat` în lac’ cu o etichet` pe ea cu descrierea unei ac]iuni (individuale sau de grup), pe care o vor întreprinde, sau o ac]iune de care au auzit. Apoi s` deseneze undele care se propag` din acea ac]iune în cercuri tot mai largi – s` eticheteze fiecare und` pentru a o explica. 3. Fiecare grup s` î[i prezinte diagrama. S-ar putea ca unii s` prefere s` o transforme într-un joc de roluri, pe care s`-l interpreteze în fa]a grupului. 4. Cu destule unde, putem crea valuri de schimb`ri! Pa[ii urm`tori: • Depinde de voi ce ve]i face! Bibliografia v` arat` unde s` g`si]i website-ul Studiului privind violen]a [i documentele pe care le pute]i utiliza pentru a ridica nivelul de con[tientizare [i a promova ac]iuni de eliminare a violen]ei asupra copiilor. Not` pentru liderul de grup: Idei pentru activit`]i de ‘Încheiere’ pot fi g`site în Anexa 3.

65

BIBLIOGRAFIE Informa]ii despre Studiul Secretarului General al Organiza]iei Na]iunilor Unite cu privire la violen]a asupra copiilor

Home page pentru Studiul privind violen]a: www.violencestudy.org



Paginile tinerilor la Studiul privind violen]a: www.violencestudy.org/r49



Eu în siguran]` [i tu în siguran]` – violen]a NU este ok (2006, Salva]i Copiii), accesibil la: www.rb.se/eng



Ac]iunile copiilor pentru încetarea violen]ei asupra fetelor [i b`ie]ilor (2006, Salva]i Copiii), accesibil la: www.rb.se/eng



Întreb`ri [i r`spunsuri pentru copii [i tineri referitoare la Studiul ONU cu privire la violen]a asupra copiilor (Mai 2005, Salva]i Copiii). Bro[ura, accesibil` online la: http://www.violencestudy.org/IMG/pdf/childfriendly_qa_onvac_english_2.pdf



Studiul Secretarului General al Organiza]iei Na]iunilor Unite cu privire la violen]a asupra copiilor: Adaptat pentru copii [i tineri (2006, Studiul ONU cu privire la violen]a asupra copiilor). Aceasta este versiunea raportului care este adaptat pentru copii [i tineri; este inclus în acest pachet.



Ac]iona]i acum – unele aspecte ale particip`rii copiilor la Consult`rile regionale în vederea Studiului ONU privind violen]a (2005, Salva]i Copiii), accesibil la: www.rb.se/eng

66



Conven]ia cu privire la drepturile copilului Textul integral: http://www.unicef.org/crc/crc.htm Ce drepturi? Versiune prescurtat` a Conven]ie. Bro[ura, accesibil` online la: http://www.unicef.org/magic/media/documents/what_rights_flyer_english.pdf Versiuni ale Conven]iei în diferite limbi (unele adaptate pentru copii): http://www.unicef.org/magic/briefing/uncorc.html

Organiza]ii interna]ionale Re]eaua de Informa]ii despre Drepturile Copilului (CRIN): http://www.crin.org/ CRIN are documente [i alte informa]ii despre Studiul privind violen]a.

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

Salva]i Copiii: http://www.savethechildren.org/ Dac` în ]ara ta exist` o reprezentan]` Salva]i Copiii, ei v` pot ajuta cu informa]ii despre violen]a asupra copiilor. UNICEF: Fondul Na]iunilor Unite pentru Copiii: www.unicef.org Reprezentan]a UNICEF sau Comitetul Na]ional UNICEF din ]ara ta î]i poate oferi mai multe informa]ii despre violen]a asupra copiilor. Organiza]ia Mondial` a Mi[c`rii Cerceta[ilor: www.scout.org. Cerceta[ii au grupuri în toat` lumea; contacteaz` un grup din ]ara ta pentru a afla ce fac ei în ceea ce prive[te violen]a asupra copiilor.

Resurse pentru lideri de grup ScoutPAX (Organiza]ia Mondial` a Mi[c`rii Cerceta[ilor). Un material care cuprinde multe activit`]i, exerci]ii energizante [i îndrum`ri în profunzime pentru planificarea proiectelor de gestionare a conflictelor f`r` violen]`, de schimbare a prejudec`]ilor [i cultivare a solidarit`]ii. Accesibil online la: www.scout.org/scoutpax. Mai captivant! (2001, Salva]i Copiii Marea Britanie). Manual de planificare pentru lideri de grup, cu o mul]ime de activit`]i, de exerci]ii energizante [i idei de evaluare. Comanda]i de la: www.savethechildren.org.uk. 67

Idei de ac]iuni Voci tinere: website-ul UNICEF pentru tineri, cu dezbateri interna]ionale, inclusiv despre violen]a asupra copiilor: http://www.unicef.org/voy/. Cybertipline: monitorizare a spa]iului cibernetic, cu leg`turi c`tre Interpol [i Centrul Interna]ional pentru Copii Disp`ru]i [i Exploata]i: www.cybertipline.com. Child Helpline International (Linia telefonic` special` interna]ional` pentru copii): aceast` carte de telefon global` ofer` informa]ii despre linii telefonice de urgen]` [i servicii pentru copii [i tineri din ]`ri din diverse p`r]i ale lumii: http://www.childhelplineinternational.org/helplines.php.

Alte media Ac]iunile copiilor pentru încetarea violen]ei asupra fetelor [i b`ie]ilor: ini]iativa global` (2006, Salva]i Copiii). DVD de 26 de minute despre ac]iunile copiilor. Accesibil la: www.rb.se/eng

ANEXA 1:

CONVEN}IA CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI (versiune prescurtat`) Articolul 1: Defini]ia copilului Oricine sub vârsta de 18 ani are toate drepturile din aceast` Conven]ie. Articolul 2: Nediscriminare Conven]ia se aplic` tuturor indiferent de ras`, religie, abilit`]i, indiferent de ce cred sau spun, indiferent de tipul de familie din care provin. Articolul 3: Interesul superior al copilului Toate organiza]iile care se ocup` de copii trebuie s` ac]ioneze spre binele copilului. Articolul 4: Drepturi puse în aplicare Guvernele trebuie s` asigure respectarea drepturilor copiilor. Articolul 5: Îndrumarea p`rin]ilor [i abilit`]ile copilului Guvernele trebuie s` respecte drepturile [i responsabilit`]ile familiilor de a-[i instrui [i îndruma copiii astfel încât, pe m`sur` ce cresc, s` înve]e s`-[i exercite drepturile cum se cuvine.

68

Articolul 6: Supravie]uire [i dezvoltare To]i copiii au dreptul la via]`. Guvernele trebuie s` asigure supravie]uirea [i dezvoltarea s`n`toas` a copiilor. Articolul 7: Nume [i cet`]enie To]i copiii au dreptul la un nume înregistrat legal [i la cet`]enie. Au de asemenea dreptul de a-[i cunoa[te p`rin]ii [i, în m`sura posibilului, de a fi îngrijit de ace[tia. Articolul 8: Identitate Guvernele trebuie s` respecte dreptul copilului de a avea un nume, o cet`]enie [i s` men]in` rela]iile de familie. Articolul 9: Separarea de p`rin]i Copilul nu trebuie s` fie separat de p`rin]ii s`i, în afara cazului în care este spre binele copilului. De exemplu, dac` p`rin]ii î[i maltateaz` sau î[i neglijeaz` copilul. Copiii ai c`ror p`rin]i tr`iesc separat au dreptul de a p`stra leg`tura cu ambii p`rin]i, în afara cazului în care acest lucru ar putea face r`u copilului. Articolul 10: Reîntregirea familiei Familiilor care tr`iesc în ]`ri diferite trebuie s` li se permit` s` se deplaseze între ]`rile respective astfel încât p`rin]ii [i copiii s` poat` p`stra leg`tura, sau s` redevin` o familie unit`. Articolul 11: Transferarea [i împiedicarea reîntoarcerii copiilor Guvernele trebuie s` ia m`suri pentru a pune cap`t scoaterii ilegale a copiilor din ]ara lor.

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

Articolul 12: Opinia copilului Copiii au dreptul s` spun` ce cred ei despre ce ar trebui s` se întâmple, atunci când adul]ii iau hot`râri care îi privesc, [i de a le fi luate în considerare opiniile. Articolul 13: Libertatea de expresie Copiii au dreptul de a primi [i de a împ`rt`[i informa]ii, atâta timp cât aceste informa]ii nu le fac r`u lor sau altora. Articolul 14: Libertatea de gândire, de con[tiin]` [i religie Copiii au dreptul de a gândi [i a crede ce doresc, [i de a-[i practica religia, atâta timp cât nu îi împiedic` pe al]ii s` se bucure de drepturile lor. P`rin]ii trebuie s`-[i îndrume copiii în aceast` privin]`. Articolul 15: Libertatea de asociere Copiii au dreptul de a se întruni [i de a face parte din grupuri [i organiza]ii, atâta timp cât acest lucru nu îi împiedic` pe al]ii s` se bucure de drepturile lor. Articolul 16: Protejarea vie]ii private Copiii au dreptul la via]` privat`. Legea trebuie s` îi apere de atacuri la adresa modului lor de via]`, reputa]iei, familiei [i c`minului lor. Articolul 17: Accesul la informa]ie corespunz`toare Copiii au dreptul la o informare corect` din partea mass media. Televiziunea, radioul, [i ziarele trebuie s` ofere informa]ii pe care copiii le pot în]elege [i nu trebuie s` promoveze materiale care ar putea d`una copiilor. 69

Articolul 18: Responsabilit`]ile p`rin]ilor Ambii p`rin]i au responsabilitatea comun` de a-[i cre[te copiii [i trebuie s` ia întotdeauna în considerare ce este mai bine pentru fiecare copil. Guvernele trebuie s` îi ajute pe p`rin]i asigurându-le servicii de sprijin, mai ales dac` ambii p`rin]i lucreaz`. Articolul 19: Protec]ia împotriva abuzului [i neglijen]ei Guvernele trebuie s` vegheze ca to]i copiii s` fie îngriji]i cum se cuvine [i s` îi protejeze împotriva violen]ei, abuzului [i neglijen]ei din partea p`rin]ilor sau a oric`rei alte persoane c`reia i-au fost încredin]a]i. Articolul 20: Protec]ia copilului lipsit de familie Copiii care nu pot fi îngriji]i de propria lor familie trebuie s` fie îngriji]i cum se cuvine, de oameni care le respect` religia, cultura [i limba. Articolul 21: Adop]ia Când copiii sunt adopta]i, prima grij` trebuie s` fie ce este mai bine pentru ei. Acelea[i reguli trebuie s` se aplice indiferent dac` ace[ti copii sunt adopta]i în ]ara în care s-au n`scut sau dac` sunt du[i s` locuiasc` în alt` ]ar`. Articolul 22: Copiii refugia]i Copiii care vin într-o ]ar` ca refugia]i trebuie s` aib` acelea[i drepturi ca [i copiii n`scu]i în ]ara respectiv`.

Articolul 23: Copii cu dizabilit`]i Copiii care au orice fel de dizabilitate trebuie s` primeasc` îngrijiri speciale [i sprijin, astfel încât s` poat` duce o via]` împlinit` [i independent`. Articolul 24: S`n`tate [i servicii medicale Copiii au dreptul la asisten]` medical` de bun` calitate, la ap` curat`, alimente hr`nitoare, [i un mediu curat, astfel încât s`-[i p`streze o stare bun` de s`n`tate. }`rile bogate ar trebui s` ajute ]`rile s`race s` realizeze acest lucru. Articolul 25: Verificarea plasamentelor Copiilor care sunt în grija autorit`]ilor locale [i nu a p`rin]ilor, trebuie s` fie vizita]i [i s` li se monitorizeze situa]ia cu regularitate. Articolul 26: Asisten]a social` Guvernul trebuie s` acorde bani în plus pentru copiii din familii nevoia[e. Articolul 27: Nivel de trai Copiii au dreptul la un nivel de trai destul de bun pentru a le satisface nevoile fizice [i mentale. Guvernele trebuie s` ajute familiile care nu î[i pot permite s` le ofere copiilor acest lucru. Articolul 28: Educa]ie Copiii au dreptul la educa]ie. M`surile de disciplin` în [coli trebuie s` respecte demnitatea copilului ca fiin]` uman`. Înv`]`mântul primar trebuie s` fie gratuit. }`rile bogate trebuie s` ajute ]`rile mai s`race în vederea realiz`rii acestui lucru. 70

Articolul 29: Scopul educa]iei Educa]ia trebuie s`-i dezvolte deplin personalitatea [i talentele fiec`rui copil. Trebuie s` cultive respectul copiilor fa]` de p`rin]i, fa]` de propria cultur` [i de alte culturi. Articolul 30: Copiii apar]inând minorit`]ilor sau popula]iilor indigene Copiii au dreptul s` înve]e [i s` vorbeasc` limba [i s` practice obiceiurile familiei lor, indiferent dac` acestea sunt comune majorit`]ii popula]iei din ]ar` sau nu. Articolul 31: Timp liber, activit`]i recreative [i culturale To]i copiii au dreptul s` se odihneasc`, s` se joace [i s` participe la o gam` larg` de activit`]i. Articolul 32: Exploatarea prin munc` Guvernul trebuie s` protejeze copiii împotriva muncii periculoase sau care ar putea d`una s`n`ta]ii sau educa]iei copiilor. Articolul 33: Abuzul de droguri Guvernul trebuie s` ia m`suri pentru a proteja copiii de droguri periculoase. Articolul 34: Exploatarea sexual` Guvernul trebuie s` protejeze copiii contra violen]ei sexuale.

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

Articolul 35: R`pirea, vânzarea [i traficul de copii Guvernul trebuie ia m`suri pentru prevenirea r`pirii sau vânz`rii copiilor. Articolul 36: Alte forme de exploatare Copiii trebuie s` fie proteja]i contra oric`ror activit`]i care ar putea s` d`uneze dezvolt`rii lor. Articolul 37: Tortura [i privarea de libertate Copiii care încalc` legea nu trebuie s` fie trata]i cu cruzime. Ei nu trebuie s` fie trimi[i în închisori cu adul]i [i trebuie s` aib` posibilitatea s` men]in` leg`tura cu familiile lor. Articolul 38: Conflicte armate Guvernele nu trebuie s` permit` copiilor sub 15 ani s` intre în armat`. Copiii din zonele de r`zboi trebuie s` beneficieze de protec]ie special`. Articolul 39: Asisten]a pentru reabilitare Copiii care au fost neglija]i sau maltrata]i trebuie s` beneficieze de ajutor special pentru a-[i rec`p`ta respectul de sine. Articolul 40: Copii certa]i cu legea Copiii care sunt acuza]i de înc`lcarea legii trebuie s` beneficieze de asisten]` juridic`. Condamnarea copiilor la închisoare nu trebuie s` fie dictat` decât pentru cele mai grave delicte. Articolul 41: Respect pentru stardarde mai înalte Dac` legile unei anumite ]`ri protejeaz` copiii mai bine decât articolele din Conven]ie, atunci acele legi vor fi p`strate. Articolul 42: Punerea în practic` a Conven]iei Guvernele trebuie s` fac` larg cunoscut` Conven]ia tuturor p`rin]ilor [i copiilor. Sursa: Bro[ura UNICEF Ce drepturi: http://www.unicef.org/magic/media/documents/what_rights_flyer_ english.pdf

71

ANEXA 2:

EXEMPLE DE EXERCI}II ENERGIZANTE

În unele grupuri, exerci]iile energizante care implic` mi[c`ri ale- sau între participan]i nu sunt potrivite. Este posibil ca tinerii cu anumite dizabilit`]i s` nu poat` s` participe la exerci]ii energizante care presupun deplas`ri dintr-un loc în altul. Alege exerci]ii energizante care satisfac nevoile grupului t`u. Mai multe idei pot fi g`site în Bibliografie, la ‘Resurse pentru lideri de grup’. Pumnul Vezi instruc]iuni la pagina 53. Num`r`toarea grupului Spune grupului c` îi vei ruga s` numere pân` la un num`r egal cu num`rul persoanelor din grup (într-un grup de 15 persoane, vor num`ra pân` la 15). Se face astfel: o persoan` spune ‘unu’, alt` persoan` spune ‘doi’, [i a[a mai departe – dar se face la întâmplare, nu urmând ordinea a[ez`rii în jurul cercului. Tinerii nu au voie s` discute dinainte cine va spune un anumit num`r. Dac` dou` persoane spun un num`r în acela[i timp, tot grupul trebuie s` o ia din nou de la început de la ‘unu’. Cas` – copil – strad` Vezi instruc]iuni la pagina 20.

72

Puzzle Ia poze din reviste [i taie-le în patru sau cinci buc`]i. Amestec`-le. Las` fiecare persoan` s` ia o bucat`. Apoi, cere grupului s` se deplaseze dintr-un loc în altul [i s`-i g`seasc` pe cei care le completeaz` poza. Acest exerci]iu poate fi folosit [i pentru a forma grupuri mici pentru alt` activitate. B`rcile de salvare Pune-i pe to]i s` stea în mijlocul înc`perii – ‘oceanul’. Strig` un num`r – ‘[ase!’. To]i trebuie s` formeze rapid un grup de [ase persoane, ]inându-se unii de al]ii în ‘b`rci de salvare’. Cine r`mâne f`r` grup ‘înoat`’ pân` când se strig` num`rul urm`tor. Strig` numerele rapid pentru a-i face pe participan]i s` fac` mi[care. Po]i forma grupuri pentru alt` activitate în acest fel – trebuie doar ca la sfâr[it s` strigi num`rul de persoane pe care dore[ti s` îl aib` un grup. M`[tile Pune grupul s` stea în cerc. Roag` un voluntar s` înceap`. Acea persoan` poate mima o emo]ie, cum ar fi furie. Apoi mimeaz` c` î[i ‘scoate’ acea ‘masc`’ [i o ‘arunc`’ altei persoane din grup, spunându-i numele. Aceast` persoana î[i pune ‘masca furioas`’, apoi o schimb` în alt` emo]ie, [i î[i ‘scoate’ noua masc`, [i o ‘arunc`’ altcuiva. Continu` pân` când tuturor le-a venit rândul. Oglinzile Pune partenerii, câte doi, s` stea fa]` în fa]`. Unul trebuie s` fie liderul [i s` fac` o serie de mi[c`ri timp de circa un minut. Cel`lalt trebuie s` fie oglinda [i s` reflecte fiecare mi[care. Dup` circa un minut, pune partenerii s` fac` schimb de roluri.

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

Soarele str`luce[te Aranjeaz` scaunele în cerc, cu un scaun mai pu]in decât num`rul participan]ilor. O persoan` st` în centru [i spune: „Soarele str`luce[te peste to]i prietenii mei...”, terminând propozi]ia cu o tr`s`tura caracteristic`, cum ar fi: • „c`rora le place înghe]ata” • „care vorbesc mai mult de dou` limbi” • „c`rora le place s` danseze” Dac` propozi]ia se potrive[te cuiva care st` pe scaun, ei trebuie s` se ridice [i s` alerge la alt scaun [i s` se a[eze. La fel face [i persoana din centru!. O persoan` va r`mâne în picioare. Persoana respectiv` face o nou` propozi]ie începând cu acelea[i cuvinte. Ce faci? Pune grupul s` stea în picoare sau pe scaune în cerc. Alege o persoan` s` mimeze o activitate (cum ar fi c` se piapt`n`, cite[te o carte, cânt` la un instrument, etc.). Dup` ce mimeaz` asta timp de circa 10 secunde, persoana din stânga ei întreab`: „Ce faci?”. Persoana care mimeaz` r`spunde, dar spune ceva diferit de ceea ce face de fapt. Persoana care a pus întrebarea trebuie atunci s` înceap` s` mimeze ce a spus persoana dinainte (nu ce facea). A treia persoan` trebuie atunci s` întrebe: „Ce faci?”, [i s` mimeze ce a spus a doua persoan`. Continu` la fel în jurul cercului, [i men]ine un ritm rapid. (Roag` grupul s` nu spun` ceva ce ar putea fi nepl`cut sau jenant de mimat pentru persoana de lâng` ei. Oricine are dreptul s` refuze s` fac` ceva care îl face s` se simt` prost.) Vrum Pune grupul s` se a[eze în cerc, [i cere-le s` î[i imagineze sunetul unei ma[ini care merge cu vitez` – ‘vrum!’ Începe prin a spune ‘vrum’ [i întoarce capul repede spre dreapta. Persoana din dreapta ta trece ‘vrum-ul’ persoanei urm`toare la dreapta sa [i a[a mai departe pân` când toat` lumea a trecut ‘vrum-ul’ mai departe [i s-a f`cut turul cercului. Apoi, explic`-le ca la cuvântul ‘stop’ ,‘vrum’ o ia în direc]ie invers`. Când ajunge ‘vrum’ la tine, po]i s` alegi s` spui ‘stop’ – asta înseamn` c` persoana care tocmai ]i-a spus ‘vrum’ trebuie s` se întoarc` [i s` trimit` ‘vrum’ în sens opus. (Oricine poate s` spun` ‘stop’ când ajunge ‘vrum’ la ei, dar dac` grupul este mare, au voie doar un ‘stop’ de persoan`! Încearc` s` faci ca ‘vrum’ s` circule cât mai rapid posibil.

73

ANEXA 3:

EXEMPLE DE ACTIVIT~}I DE ‘ÎNCHEIERE’

Aceste dou` activit`]i de încheiere merg bine dup` sesiuni scurte, când urmeaz` s` te vezi cu grupul din nou: Sentimente într-un cuvânt Cere tuturor membrilor grupului s` stea în cerc [i pe rând fiecare s` spun` într-un singur cuvânt cum se simt în acest moment. Liderul de grup poate încheia aceast` activitate spunând ceva de genul: „Discu]iile despre violen]` au provocat o mul]ime de sentimente diferite. Data viitoare, vom vedea cum putem s` transform`m aceste sentimente în ac]iuni concrete.” Termin` propozi]ia Scrie începutul unei propozi]ii pe flipchart sau pe tabl`. F` turul cercului [i d` fiec`rei persoane [ansa s` completeze propozi]ia. De exemplu, propozi]iile ar putea fi: • „Pentru mine, cel mai bun lucru azi a fost...” • „O idee nou` pentru mine azi a fost...” • „Plec cu speran]a c`...” Aceste trei activit`]i de încheiere merg bine dup` sesiuni mai lungi sau la sfâr[itul programului care s-a desf`[urat timp de mai multe sesiuni:

74

Aprecieri În cerc, roag` pe cineva s` spun` ce apreciaz` la alt` persoan` din grup. Acea persoan` la rândul ei ofer` o ‘apreciere’ altcuiva. Continu` pân` când toat` lumea a vorbit o dat` [i a primit o apreciere. Este bine s` ai un mic obiect pe care s` îl dai persoanei care prime[te aprecierea – un nasture, un stegule], o bucat` de hârtie pe care scrie ‘mul]umesc’, etc. Acest lucru ajut` grupul s` vad` cine nu a primit înc` o apreciere, astfel încât nimeni nu este uitat. Cadouri Fiecare persoan` s` î[i g`seasc` un partener [i s` discute câteva minute despre ce au înv`]at, [i ce sper` s` fac` cu ceea ce au înv`]at. Apoi, adun` din nou grupul la un loc [i roag` fiecare persoan` s`-i fac` un ‘cadou’ partenerului s`u. Cadoul nu este un obiect. Poate fi ceva real („Î]i dau prietenia [i sprijinul meu”) sau ceva imaginar („Î]i dau o pereche de pantofi care te vor duce doar în locuri sigure”). Cuvinte de încurajare D` fiecarui participant un cartona[ sau o bucat` de hârtie. Cere-le s` scrie o propozi]ie care încurajeaz` tinerii s` ac]ioneze împotriva violen]ei. (Dac` nu î]i vine nimic în minte, scrie ce ai dori s`-]i spun` ]ie cineva!) Apoi, pune-i pe to]i s` se ridice, s` se duc` [i s` dea cartona[ul lor altcuiva. S` citeasc` cartona[ele în t`cere, apoi s` se duc` [i s` înmâneze cartona[ele cât mai multor persoane posibil. Opre[te-i dup` un minut sau dou` – fiecare p`streaz` cartona[ul pe care îl are în mân`. Le pot citi cu voce tare dac` doresc!

DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI

ANEXA 4 A.

„CEEA CE NU SE VEDE ESTE...” FOTOGRAFIA 1 (Activitatea 1)

75

B.

„CEEA CE NU SE VEDE ESTE...” FOTOGRAFIA COMPLET~ (Activitatea 1)

76

Sursa: UNICEF/HQ93-1149/ SENAD GUBELIC, FOSTA IUGOSLAVIE, 1993 – Un copil st` lâng` un soldat, ]inându-se de pu[ca acestuia, pe o strad` din Sarajevo.

ISBN 978-973-1733-04-3

Lucrare tradus` [i tip`rit` \n 5000 de exemplare cu sprijinul financiar al Reprezentan]ei UNICEF \n România

Editura VANEMONDE ISBN 978-973-1733-04-3