Ursul Panda

Ursul Panda Existenta stramosilor ursului panda gigant a fost estimata la mai mult de 8 milioane de ani in China, ceea ce i-a adus reputatia de "fosila vie". In ultimele decenii insa, numarul ursilor panda s-a redus dramatic, oamenii de stiinta considerand ca in ziua de azi exista, in China, mai putin de 2 000 de astfel de specimene in libertate. Reducerea numarului de indivizi intr-o populatie (din cauze naturale sau umane) are impacte grave asupra transmisiilor genetice si actiunii selectiei naturale asupra unei specii. Acest lucru s-a intamplat si cu ursii panda giganti, care, in ciuda eforturilor de protectie, sufera de o reproductivitate redusa si o sensibilitate marita la diversi agenti patogeni si boli genetice. Studiul genomului unei astfel de specii ar reprezenta un pas major in intelegerea si gasirea de solutii la probleme actuale. Pe 11 octombrie 2008, equipa BGI-Shenzhen din China, in colaborare cu diverse equipe din toata lumea a anuntat secventarea genomului ursului panda gigant, mai exact a unei ursoaice de 3 ani denumita Jing Jing. Secventarea unui genom presupune determinarea insiruirii nucelotidelor (Adenina, Guanina, Citozina sau Timina) in secventa de ADN. Procesul de secventare este destul de anevoios, rezultatul acestui proces neffind din pacate o seceventa compacta, "curata" si continua a ADN-ului, ci bucati mici, intrerupte, care pot fi redundante, denumite contiguri. Etapa care urmeaza secventarii se numeste asamblare, presupune tocmai ordonarea contigurilor si crearea unei secvente continua si curata pentru fiecare cromozom al speciei studiate. In procesul asamblari se face si determinarea pozitiei si structurii genelor de-a lungul acestei secvente. Ca sa avem o idee despre complexitatea acestui proces : secventarea si asamblarea genomului uman s-a facut intr-o perioada de 13 ani,

secventarea avand o calitate de 97% din toata secventa de ADN, iar asamblarea 85%. Pentru secventarea genomului panda, s-a folosit o tehnica noua numita "Now-Gen sequencing technology" care permite secventarea unui genom de marimea celui uman in doar cateva luni. Astfel acest proiect, pe langa implicatiile biologice si ecologice, are un rol important in evaluarea si promovarea acest tehnici de secventarea ultra-rapida. Genomul ursului panda contine aproximativ 3 miliarde de baze (spre comparatie, omul are aproape 3.25 miliarde de baze) si un ansamblu de circa 20.000 de gene (omul avand aprximamtiv 22 000). Multe sperante sunt puse in analiza acestui genom care ar putea aduce raspunsuri la probleme de genul : adaptarea in captivitate, imbunatatirea eficacitatii reproducerii, combaterea bolilor si multe altele.