Uchi-to-soto.doc

　　　　　　　　　　　　　 8. 「内と外」 　　　　　　　　Conceptele uchi (interior) şi soto (exterior)

日本人の対人関係の考え方の特徴を示す言葉として、「うち」 と「そと」があります。 Cuvintele care indică trăsăturile modului de gândire al japonezilor în ceea ce priveşte relaţiile personale dintre ei sunt uchi (interior) şi soto (exterior). これは、日常でいろいろな意味で使われていて、しかも、他人 をいかに扱うかという人を遇する仕方を決定する基準となっていま す。 Acestea sunt folosite, de obicei, cu diverse sensuri şi, mai mult, stabilesc metodele, devenite standard, prin care trebuie trataţi şi ceilalţi. 日本人の行動原理の特徴と言われる本音と建前、義理と人情、 甘えと遠慮などは、どれもこの「うち」と「そと」を区別する考え 方に関連しています。 Principiile comportamentale ale japonezilor, ca să le numim astfel, precum raţiunea, atitudinea în public, datoria socială, empatia, modestia, dar şi altele similare sunt puse în relaţie cu modul de gândire care le diferenţiază între uchi şi soto. さて、自分の周囲に境界をつくって内と外とを峻別するのは、 なにも日本人だけの態度ではないでしょう。 Prin urmare, graniţa dintre uchi şi soto face o distincţie riguroasă între ele, ridicând nişte bariere care să le delimiteze de vecini, însă aceasta s-ar putea să nu fie o atitudine specifică doar japonezilor. 多くの言語の近隣の氏族を指す名称が、差別的意味をもった言 葉を語源としています。 Numeroase denumiri indică înrudirea dintre limbi, însă, din punct de vedere etimologic, cuvintele au semnificaţii diferite. この事実は、多くの民族が、他民族を外側の異質な者と見てい た事実を示しているのではないでしょうか。 Această realitate nu indică oare faptul că numeroase etnii îi priveau pe ceilalţi ca pe nişte fiinţe venite din exterior? 例えば、スラブ圏の言葉でドイツ人を指す言葉は「言葉を知ら ない人」という意味の語を語源としています。 De exemplu, în vocabularul limbilor slave, din punct de vedere etimologic, sensul expresiei „oamenii care nu ştiu limba” se referă la germani. つまり、太古のスラブ人は隣人のドイツ人を、言語を知らない 人、言葉にならない言葉を発する人と呼んでいたことがわかります。 Cu alte cuvinte, strămoşii slavi spuneau despre vecinii lor, germanii, că sunt oameni care nu ştiu limba şi rostesc cuvinte care nu au înţeles.

また、中国では、四方の周囲の人々を野蛮人・未開人と考えて、 「東夷西戎北狄南蛮」（とういせいじゅうほくてきなんばん）と呼 んでいました Mai mult, în China, pe toţi oamenii din cele patru puncte cardinale îi considerau sălbatici, fiind numiţi „barbarii din est, vest, nord şi sud”. この夷戎狄蛮の四字の漢字は夷狄・蛮夷・戎狄などと使われま したが、どれも未開人の意味です。 Toţi aceşti patru kanji s-au folosit, însă sensul lor era acelaşi, de „barbari”. 中国古代の正史のなかで日本を記述した部分が「東夷伝」（と ういでん）という題がつけられている例もあります。 În istoria oficială a Chinei Antice, în partea în care este descrisă Japonia, apelativului „barbar din est” îi este adăugat şi un exemplu. 東にある日本が「夷」と呼ばれているわけです。 Astfel, Japonia aflată la Răsărit este considerată necivilizată. 日本では、古代の東北に住んでいた人々を「えみし→えびす」 （蝦夷・えぞ）と呼んでいましたが、漢字を当てるときは「夷」が 使われました。 Populaţia care locuia în partea de nord-est a Japoniei Antice era numită emishi, devenit apoi ebisu, însă, pentru scrierea în kanji se foloseşte ideograma asociată barbarilor din est. 『日葡辞書』（にっぽじしょ・vocaburario da Lingoa de Iapam、 長崎のイエズス会士が作った日本語―ポルトガル語辞典、1603 年刊 行）は「エビスノクニ・Yebisu」の語を「シナ人がまわりの多くの 国々を呼ぶがごとき、野蛮の国」と解説しています。 În dicţionarul japonez-portughez Vocaburario da Lingoa de Japan, realizat de iezuiţii din Nagasaki, ediţia din anul 1603, ţinutul Yebisu este explicat ca nume dat ţărilor din jurul populaţiilor sinice, numite „ţinuturi barbare”. とくに、京都から東の地方が蝦夷と呼ばれ、「あずま（東）え びす（夷）」というと、関東地方の人々のことで、田舎者という意 味がありました。 În mod special, în Kyoto, în regiunea estică sunt numişi ezo şi amazu, iar în regiunea Kantō, „provinciali”. 四国地方の田舎者は「にしのえびす」と言われましたが、漢字 では「西の戎」と書きました。 Provincialii din regiunea Shikoku sunt numiţi „ebisu din vest”, însă, în ideograme sunt folosiţi cele pentru barbari. 東と夷、西と戎の字を結びつける使い方には中国の考え方の影 響がありましたが、日本では、東夷・西戎・北狄・南蛮そしてやは り異民族の呼び名である「匈奴」も訓読みはすべて「えびす」でし た。

În modul de utilizare a kanjilor pentru barbarii ebisu din Răsărit şi Apus se găsesc influenţe chinezeşti, dar în Japonia, fie că era vorba despre barbarii de la Răsărit, sau despre necivilizaţii de la miazănoapte, despre triburile din nordul Japoniei cu limbă şi culturi diferite (Ainu) sau despre cele din sud, termenul generic folosit era ebisu.