Trepte Genetice De Relief

CURS 2 Trepte genetice de relief Suprafete de nivelare Alti termini:suprafata de eroziune, plarforme de eroziune, suprafete de netezire, aplatizare, denudatie, modelare, sculpturale. Suprafata de nivelare rep. Expresia morfologica a evolutiei policiclice a reliefului. In forma cea mai avansata de modelare o suprafata de nivelare constituie rezultatul final al unui ciclu de eroziune, aceasta pt. ca ele se intalnesc in relief si in stadii partiale. Doar suprafata care constituie produsul unui ciclu complex de eroziune poarta numele de suprafata de nivelare. Daca nu avem de a face cu nivele de eroziune ex : in lungul vaii de munte ; nivele de urmarit. Genetic pot fi peneplene,pediplene,platforma de abraziune,suprafete de eroziune fluviatile(paturi de meandrare) Suprafatele de nivelare au rezultat in medii diferite prin actiunea agentilor externi diferiti la cele mai multe stiluri a fost fie peneplenatia fie pediplenatia. Evolutia aratarilor Studiul suprafetelor de nivelare:sfarsitul secolului XIX Emmanuel de Martone-1907 Nordon-Carpatii Orientali Mihai David-Muntii Bistritei Tiberiu Morariu-Muntii Rodnei Cercetarile regionale iau amploare: Ilie Sarbu-Muntii Rodnei Traian Naum,Grigore Posea-Carpatii Curburii U .Velcea-Bucegi Eugen Nedelai-Fagaras Silvia Iancu-Parang Gheorghe Niculescu-Retezat M.Grigore-Semenic N.Josan-Podisul Tarnavelor Soare A.Soare-Podisul Sonesa I.Radulescu-Podisul Carincea Principalele probleme realizate de racordari pe ramuri carpatice la nivelul lantului carpatic,realizarea unui paralelism intre suprafetele de nivelare (medii si inferioare) din Carpati cu cele din unitatile colinare intra si extracarpatice. Clasificarea peneplenelor din Romania dupa unitati morfostructurale: -peneplene in unitate de orogen:penepena carpatica la zi cu Carpati si fosila in Depresiunea Transilvaniei si Panonica. -peneplene in unitate de platforma:peneplene de soclu(precambriana),peneplene de cuvertura sedimentara (peneplena Moldava,Dobrogeana,Moesica). Dupa pozitia fata de suprafata topografica: -peneplene la zi (Carpati,Dobrogea N si Centrala) -peneplene fosilizate. Analiza suprafetelor de nivelare din Carpati Sunt formate intre cretacic superior si coaternar,in structura morfologica s-au conservat mai multe trepte morfologice. Etapele de formare: 1. Etapa formarii suprafetelor carpatice superioare (pedeplena CarpaticaBorascu) 2. Etapa formarilor suprafetelor carpatice medii (Rau Ses) 3. Etapa formarii suprafetelor carpatice de bordura

Suprafata de nivelare Borascu -suprafata marilor inaltimi carpatice Emmanuel de Martone -varsta:intre danian si oligocen,in 50 milioane ani -geneza:pedimentatia Caracteristici morfologice reprezinta caracter fragmentar insular sub forma de mici platouri marginite de circuri glaciare. In masivele inalte aceste platouri sunt dominate de creste inalte si varfuri reziduare. Aces nivel a fost numit nivelul crestelor inalte: Fagaras, Retezat, Parang, Bucegi. De asemenea pot aparea si sub forma unor culmi care in masivele inalte sunt sculptate din circuri glaciare: Sureanu, Godeanu, Iezer Caracteristici morfologice- suprafata Borascu este etajata, doua niveluri, este deformata tectonic este purtatoarea unei cuverturi sedimentare. Raspandire: cea mai intalnita in Meridionali, Retezat - Godeanu 2000m, Parang 2100m, Fagaras 2350m, Bucegi 2450m, in Carpatii Occidentali, Apuseni 16001800 m, Bihor, in unitati marginale e intalnita si la mai putin de 1000 m, in Banat (suprafata Semenic) 1100-1400m la altitudini de mai putin de 600 m in Muntii Almaj; in Orientali - Muntii Rodnei, Maramures 2000 m. Suprafata de nivelare Rau Ses Varsta – Miocen delimitata tectonic de miscarile savice si attice, 15 milioane ani Geneza – Beneficiaza de o nivelare imperfecta si partiala, neteaza masivele cristaline in defavoarea suprafetei Borascu dar se intinde si asupra masivelor apartinand flisului cretaci Caractere morfologice – Se reprezinta diferentiat altitudinal datorita fazelor de inaltare. Suprafata e inaltita sub forma de culmi aplatizate usor inclinate cu desfasurare prelunga “Platforma Plaiurilor”. Este intalnita cu aceste caracteristici in Carpati Orientali puternic deformata tectonic a.i. o intalnim la altitudini diferite. Raspandire: In Meridionari , Retezat - Godeanu 1400 – 1600 m,in Occidentali ,Banat (Platforma Tomnacica) 800 – 1100 m in Apuseni (suprafata Magur – Maricel ) 1500 m , in Orientali (suprafata Plaiului) sub doua niveluri Suprafata Plaiurilor 1 si Suprafata Plaiurilor 2 1600 – 1800 m, reprezinta suprafata superioara de nivelare pentru Muntii Flisului. Suprafata de nivelare Gornovita Varsta: pliocen, 10 milioane ani intre miscarile attice si rodanice Geneza: in principal suprafata de abraziune factori genetici, eroziunea fluviativa Caracteristicile morfologice: 1. Este intalnita sub forma de umar la periferia muntelui ( trepte ,prispe) 2. Sub forma de umar de vale (nivelul de eroziunde de vale) rezultati prin pedimentatie 3. Sub forma de inseuari la nivelul culmilor reprezentand dovada unei eroziuni fluviatile intense, exercitate in lungul unor vai largi si dovada unor procese de captare; se mai numeste Platforma Pasurilor inalte.Ex: Predeal, Sinaia 1000 m ,Bratocea , fragmentata neotectonic deci se indentifica sub forma a doua niveluri Distributie; Meridionali 400 – 600 m –1000 m Bran , 1300 m Bucegi ( Platforma Branului ,Platforma Luncanilor in Sureani) in Occidentali ,in Banat (Platforma Terejova) 650 – 750 m in Semenic , 450 m in Almaj , in Apuseni 500 - 600 m –700 – 800 m in C.Curbura –1000 m (Platforma Predeal , Platforma Pasurilor Inalte) ; in Orientali , in Rodnei 1100 –1300 m.