TIPURILE DE TEMPERAMENT
Răileanu Ancuța-Larisa, Specializarea Biologie (Nivelul II Postuniversitar) Tihu Mihaela-Cătălina, Specializarea Biologie (Nivelul II Postuniversitar)
1. Partea teoretică 1.1. Introducere Cercetarea științifică reprezintă un domeniu important deoarece contribuie la dezvoltarea științei și este o investiție pe termen lung în vederea dezvoltării durabile. Cercetarea pedagogică asigură dinamica pedagogiei ca știință și a învățământului. Aceasta este un tip deosebit de cercetare ştiinţifică, având ca scop optimizarea și înțelegerea procesului de educare și instruire. Astfel, putem deduce că între cercetarea pedagogică și practica educațională este o relație de complementaritate. Cercetarea pedagogică este o strategie importantă pentru dezvoltarea profesională a unui cadru didactic deoarece ea presupune desfășurarea unor acțiuni specifice în legătură cu fenomenul educațional, mai ales în ceea ce privește procesul de cunoaștere, explicare, înțelegere, interpretare, emitere și verificare a unor ipoteze și de introducere a unor noi variabile, precum: programe, metode și mijloace de învățământ, principii didactice, forme de organizare a învățării. În procesul educativ, cunoașterea temperamentului elevilor este necesară deoarece pe terenul fiecărui temperament formarea unor sisteme de lucru sau trăsături de caracter se produce diferit. Impunerea unui program dur de muncă unui melancolic poate avea un efect dezastruos, accentuându-i instabilitatea afectivă și favorizând apariția depresiei, în timp ce același program poate avea un efect mobilizator asupra unui sangvinic. Astfel, cunoașterea particularităților temperamentale ale unui elev este o necesitate. În funcție de tipul de temperament profesorul poate determina pentru fiecare elev un anumit sistem, stil de lucru care să-i optimizeze învățarea.
1.2. Definirea conceptelor Cercetarea pedagogică este un tip special de cercetare ştiinţifică, un proces continuu ce are ca scop explicarea, înţelegerea, optimizarea, inovarea, reformarea şi prospectarea activităţii de instruire si educare, în viziune sistemică, bazându-se pe investigarea teoretică şi/ sau practic-aplicativă a relaţiilor funcţionale şi cauzale dintre componentele şi variabilele fenomenului educaţional. (Bocoş, 2003) Cercetarea pedagogică este o acţiune complexă, proiectată, organizată, coordonată, evaluată, pentru a identifica fapte, acţiuni, relaţii, efecte ale manifestării variabilelor educaţiei. (Joița, 2003) Aceasta are ca scop dobândirea de cunoștințe noi, de soluții în vederea completării, verificării și corectării lor. Cercetarea pedagogică prezintă un caracter prospectiv deoarece proiectează modele educaționale de realizare a finalităților și presupune o abordare interdisciplinară. Cercetarea pedagogică prezintă mai multe categorii, precum (Gugiuman și colab., 1993, Antonesei, 2009): a) după nivelul sarcinilor: cercetări fundamentale (scop: cunoașterea), cercetări concrete/ aplicative (se bazează pe practică), cercetări de dezvoltare sau operaţionale (vizează implementarea rezultatelor), b) după funcţia îndeplinită: cercetări constatative (urmăresc cunoaşterea şi descrierea), cercetări ameliorative (verifică eficienţa unor intervenţii), c) în funcţie de metodologia adoptată: cercetări observaţionale (neexperimentale, efectuate de către un observator) cercetări experimentale (constau în declanşarea de acţiuni educaţionale), d) cercetarea transversală, longitudinală: cercetarea transversală - „oferă informaţii despre schimbările unei variabile pedagogice de-a lungul timpului sau despre diferenţele dintre diferite grupuri în ceea ce priveşte o caracteristică analizată” (Antonesei, 2009) , cercetarea longitudinală - „analizează un grup de-a lungul unei perioade mai lungi de timp” (Antonesei, 2009), e) cercetarea cantitativă versus calitativă: cercetarea cantitativă (se realizează prin metode de cercetare precum experimentul, chestionarul, testul),
cercetarea calitativă (se realizează prin metode de cercetare precum interviul, studiul de caz, focus-grupul). Temperamentul este format din ansamblul trăsăturilor care exprimă dinamismul, energia unei persoane (latura dinamico-energetică). În activitatea de învățare personalitatea se exprimă ca unitate vizând procese psihice diferite implicate. Afectivitatea, ca reacție față de conținuturile învățate sau față de activitatea însăși se regăsește în trăsăturile temperamentale, caracteristicile proceselor cognitive asigură nivelul performanței concretizându-se în aptitudini, iar calitățile voinței vizează dimensiunea efectorie a învățării și se exprimă în trăsături de caracter. Astfel, se poate considera că personalitatea reprezintă un factor de sinteză pentru învățare. 1.3. Analiza studiilor în domeniu Trăsăturile temperamentale sunt cele mai accesibile, ușor de observat trăsături de personalitate. Fiecare persoană se diferențiază printr-un sistem propriu de realizare
a
activităților psihice, printr-un anumit tempo și dislocarea unei cantități mai mult sau mai puțin considerabile de energie în efectuarea unei acțiuni. Temperamentul se exprimă prin particularități observabile ale activității intelectuale și ale afectivității (nivelul energetic manifestat) și prin caracteristicile comportamentului. Aceste caracteristici exprimă dinamismul și energia unei persoane și particularizează persoana ca temperament. Preocupări pentru studiul aspectelor energetice și dinamice ale personalității au existat încă din antichitate. Medicul grec Hypocrate, utilizând ca metodă observația, a propus o tipologie temperamentală care s-a păstrat, în linii mari, și astăzi. Tipologiile clasice și actuale clasifică oamenii în patru tipuri fundamentale: colericul, sangvinul, flegmaticul și melancolicul. Deși cercetările în domeniu au continuat, abia în secolul trecut a avut loc un progres evident în domeniul explicativ al bazei comportamentale, Fiziologul rus I.P. Pavlov a emis o teorie referitoare la tipurile de activitate nervoasă superioară care s-a constituit în explicația științifică unanim acceptată pentru baza temperamentelor. La baza activității sistemului nervos stau la bază cele două procese de bază: excitația (activarea unor zone din sistemul nervos manifestată comportamental prin imboldul spre acțiune) și inhibiția (inactivarea unor zone, manifestate comportamental prin blocarea, amânarea sau anularea imboldului spre acțiune). Aceste două procese prezintă trei însușiri;
intensitatea, echilibrul și mobilitatea. După fiziologul I.P. Pavlov, baza fiziologică a temperamentelor este constituită din cele patru tipuri ce rezultă din combinarea însușirilor sistemului nervos (forța sau energia, mobilitatea și echilibrul):
tipul puternic, neechilibrat, excitabil = temperamentul coleric,
tipul puternic, echilibrat, mobil = temperamentul sangvin,
tipul puternic, echilibrat, inert = temperamentul flegmatic,
tipul slab ( înțeles global ) = temperamentul melancolic.
Temperamentul se află în strânsă legătură cu aspecte biologice ale persoanei, în special cu sistemul nervos și endocrin. De aceea el nu se schimbă pe parcursul vieții, ci poate fi doar modelat prin nuanțarea unor însușiri cu ajutorul unor trăsături de caracter (modelate prin învățare). Nu există temperamente pure, orice persoană prezintă un amestec temperamental rezultat în urma modificării genotipului sub acțiunea factorilor de mediu și educației. Temperamentul cuprinde particularități, trăsături înnăscute, care, neimplicând responsabilitatea individului nu pot fi valorizate moral. Temperamentul este neutru valoric. El exprimă doar energia. Această energie poate fi orientată de caracter spre activități valorizante moral sau devalorizante. Caracterizarea celor patru tipuri clasice de temperament: colericul este nestăpânit (oscilând între entuziasm și decepție), nerăbdător și înclinat spre exagerare; ca și sangvinul este extravertit, foarte comunicativ și orientat spre prezent și viitor, sangvinul este rapid, dar echilibrat și stăpân pe sine, capabil de adaptare rapidă; extrema mobilitate a sangvinului poate favoriza o atitudine superficială față de propriile sale acțiuni și relații, flegmaticul este lent, neobișnuit de calm, perseverent și meticulos în munca de lungă durată, stabil din punct de vedere emoțional, datorită tempoului foarte lent poate avea o adaptabilitate redusă; ca și melancolicii, flegmaticii sunt introvertiți, puțin comunicativi și orientați spre trecut, melancolicul este deficitar din punct de vedere energetic, tonusul scăzut stă la baza instabilității sale emoționale și a tendinței de a deveni depresiv în condițiile unor solicitări crescute; deși poate avea dificultăți în adaptarea socială, sensibilitatea deosebită a melancolicului poate avea efecte pozitive asupra creativității sale.
2. Partea aplicativă 2.1. Obiectivul şi ipotezele cercetării Obiectivul cercetării constă în identificarea tipurilor de temperament la elevii din învățământul gimnazial. Un alt obiectiv vizează stabilirea corelației dintre procesul de învățare și timpul de compartament al elevilor. Ipoteza generală 1 Temperamentul elevilor din ciclul gimnazial este unul foarte variat. Ipoteza generală 2 Există o corelație între procesul de învățare și tipul de temperament al elevilor. 2.2. Metodologia cercetării 2.2.1. Operaţionalizarea conceptelor şi definirea variabilelor Conceptul principal este reprezentat de tipul de temperament, care este operaționalizat pe baza celor 80 de caracteristici analizate. Variabila dependentă este reprezentată de tipul de comportament, iar variabilele independente sunt: genul (masculin, feminin), mediul de rezidență (urban, rural), vârsta (1314 ani, 14-15 ani). 2.2.2. Lotul de cercetare Cercetarea a fost realizată pe două loturi, unul din mediul rural format din 50 de elevi (clasa a VII-a și a VIII-a) de la Școala Gimnazială Luizi Călugăra, Bacău și unul din mediul urban format tot din 50 de elevi din învățământul gimnazial (clasa a VII-a și clasa a VIII-a) de la Liceul Teoretic “Grigore Antipa”, Botoșani. Distribuția primului lot de cercetare în funcţie de variabilele independente este prezentată în Tabelul 1. Tabel nr. 1. Distribuția primului lot de cercetare în funcție de variabilele independente Variabile independente Genul Feminin Masculin Mediul de rezidență Rural Urban Vârsta 13-14 ani 14-15 ani
Număr elevi 25 25 Toți elevii sunt din mediul rural. Școala Gimnazială Luizi Călugăra, Bacău
32 18
Distribuția celui de al doilea lot de cercetare în funcţie de variabilele independente este prezentată în Tabelul 2. Tabel nr. 2. Distribuția celui de al doilea lot de cercetare în funcție de variabilele independente Variabile independente Genul Feminin Masculin Mediul de rezidență Rural Urban Vârsta 13-14 ani 14-15 ani
Număr elevi 30 20 Toți elevii sunt din mediul urban. Liceul Teoretic “Grigore Antipa”, Botoșani
30 20
2.2.3. Metode şi instrumente de cercetare Observaţia constă în urmărirea intenţionată, metodică şi sistematică a unui eveniment (sau a unui complex de evenimente educaţionale, în condiţii obişnuite de existenţă şi desfăşurare (fără nici o intervenţie din partea cercetătorului), în scopul explicării, înţelegerii şi ameliorării lor (Bocoş, 2005). Aceasta prezintă mai multe etape: selectarea presupune care constă în stabilirea evenimentelor de interes şi apoi a modului de alegere a evenimentelor care vor fi observate, înregistrarea se referă la modul în care realizează o copie permanentă a observaţiei, codificarea evenimentelor în anumite unităţi care implică și înregistrarea şi interpretarea unei observaţii, interpretarea evenimentelor care constă în utilizarea observaţiilor înregistrate pentru a descrie evenimente, a genera ipoteze, sau a testa ipoteze. Observația presupune utilizarea grilelor de observaţie, deoarece facilitează recoltarea şi compararea rapidă a datelor de observaţie, precum şi sistematizarea lor în funcţie de o serie de criterii. În cadrul cercetării, a fost utilizat (grila de observație) Ghidul de identificare a temperamentelor adaptat după Below “Identificați-vă temperamentul” (Arădăvoaice și Popescu, 2009), în care sunt prezentate câte 20 de caracteristici pentru fiecare tip de temperament (Anexa 1).
2.2.4. Procedura de cercetare Observarea caracteristicilor temperamentale ale elevilor din clasele a VII-a și a VIII-a de la Școala Gimazială Luizi Călugăra, Bacău și Liceul Teoretic “Grigore Antipa”, Botoșani s-a efectuat în perioada 22 noiembrie-20 decembrie 2018. Aceasta a fost o observație propriu- zisă, orientată către observarea caracteristicilor temperamentale ale elevilor, sistematică, directă, participativă și selectivă. Caracteristicile temperamentale ale elevilor au fost analizate timp de o lună cu ajutorul unei grile de observație (Ghid de identificare a temperamentelor adaptat după Below). 2.3. Rezultatele cercetării În tabelul 3 și tabelul 4 sunt prezentate rezultatele obținute în urma observării temperamentelor elevilor cu ajutorul grilei de observație, precum și dificultățile de învățare ale acestora. În cadrul cercetării au fost utilizate două loturi a câte 50 de elevi. Prin utilizarea grilei de observare s-a totalizat numărul total de X-uri din coloana cu DA. Numărul de puncte maxim este de 20. Un asemenea punctaj se obține însă în mod excepțional, uneori pot apărea punctaje apropiate la două tipuri de temperamente deoarece temperamentele nu sunt pure. Dar, de regulă, predomină un anumit tip de caracteristici care sugerează categoria temperamentală. Regula în interpretarea rezultatelor a fost: cu cât numărul de puncte se apropie de cifra 20 cu atât subiectul ce se evaluează aparține temperamentului respectiv. Numărul minim de puncte care conturează un anumit tip de temperament este de 13. Tabel nr. 3. Rezultatele obținute în urma aplicării grilei de observație a temperamentelor elevilor din mediul rural și dificultățile de învățare ale acestora Nr. crt.
Tip de temperament
Dificultăți de învățare
1.
coleric
2. 3. 4.
sanguin flegmatic coleric
5. 6. 7. 8.
melancolic flegmatic melancolic flegmatic
iritabilitatea, nerăbdarea, inegalitatea în comportament mulțumirea de sine, nestatornicia, nu aprofundează reactivitatea redusă, inclinația spre rutină inegalitatea în comportament, supraevaluarea proprie și subestimarea sarcinii dificultățile de adaptare, sentimentul de inferioritate adaptabilitatea redusă, reactivitatea redusă exigențele ridicate față de sine inclinația spre rutină
9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50.
flegmatic coleric flegmatic melancolic melancolic flegmatic melancolic coleric flegmatic sanguin flegmatic flegmatic flegmatic flegmatic flegmatic flegmatic melancolic sanguin melancolic melancolic flegmatic flegmatic flegmatic melancolic melancolic melancolic coleric melancolic flegmatic melancolic flegmatic flegmatic flegmatic flegmatic flegmatic sanguin flegmatic melancolic melancolic sangvin flegmatic flegmatic
adaptabilitate redusă inegalitatea în comportament reactivitate redusă sentimente de inferioritate timiditate sensibilitatea la laude și mustrări sentimente de inferioritate nerăbdarea, înclinația spre rutină adaptabilitatea redusă reactivitatea redusă tendința spre depresie nestatornicia instabilitatea afectivă reactivitate redusă supraevaluarea proprie și subevaluarea sarcinii exigențe ridicate față de sine înclinația spre rutină timiditate adaptabilitate redusă adaptabilitate redusă reactivitate redusă sentimentele de inferioritate reactivitate redusă -
Grafic nr. 1. Tipurile de temperament ale elevilor din mediul rural 60%
50%
50%
temperament coleric
40%
temperament sanguin
30%
30%
temperament flegmatic
20% 10%
10%
temperament melancolic
10%
0%
temperament temperament temperament temperament coleric sanguin flegmatic melancolic Am constatat că în cazul elevilor din mediul rural, tipurile de temperament sunt variate, cea mai mare pondere având temperamentul melancolic, urmat de tipul flegmatic. Grafic nr. 2. Dificultățile de învățare datorate unor accente comportamentale specifice unui anumit tip de temperament
36% 64%
prezența dificultăților de învățare absența dificultăților de învățare
Dintre elevii din mediul rural am constatat că 64% prezintă unele dificultăți în procesul de învățare, ceea ce sugerează faptul că anumite accente comportamentale specifice unui anumit tip de comportament pot crea anumite incoveniente.
Tabel. nr. 4. Rezultatele obținute în urma aplicării grilei de observație a temperamentelor elevilor din mediul rural și dificultățile de învățare ale acestora Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44.
Tipul de temperament melancolic coleric sangvin coleric melancolic melancolic flegmatic sangvin coleric coleric flegmatic coleric sangvin sangvin sangvin melancolic coleric flegmatic coleric melancolic sangvin coleric coleric sangvin flegmatic sangvin coleric coleric melancolic coleric coleric coleric melancolic melancolic melancolic coleric sanguin sangvin coleric flegmatic sagvin coleric flegmatic melancolic
Dificultăți de învățare timiditatea, sentimentele de inferioritate iritabilitatea, inegalitatea în comportament nu aprofundează. mulțumirea de sine timiditatea înclinația spre rutină superficialitatea, nestatornicia supraevaluarea proprie și subestimarea sarcinii este neponderat nestatornicia, nu aprofundează sentimente de inferioritate iritabilitatea, nerăbdarea adaptabilitate redusă, dificultăți de adaptare superficialitatea inegalitatea în comportament este neponderat supraevaluarea proprie și subestimarea sarcinii iritabilitatea nerăbdarea, iritabilitatea nerăbdarea inegalitatea în comportament dificultățile de adaptare supraevaluarea proprie și subestimarea sarcinii superficialitatea, nu aprofundează nestatornicia, este neponderat, mulțumirea de sine iritabilitatea, nerăbdarea reactivitate redusă adaptabilitate redusă -
45. 46. 47. 48. 49. 50.
nerăbdarea iritabilitatea adaptabilitate redusă
coleric sangvin coleric coleric flegmatic flegmatic
Grafic nr. 3. Tipurile de temperament ale elevilor din mediul urban 45%
40%
40% 35%
temperament coleric temperament sanguin temperament flegmatic temperament melancolic
30%
24%
25%
20%
20%
16%
15% 10% 5% 0%
temperament temperament temperament temperament coleric sanguin flegmatic melancolic Am constatat că în rândul elevilor din mediul urban, categoriile de temperament sunt variate, cel mai mare procent având temperamentul coleric, urmat de cel sanguin. Grafic nr. 4. Dificultățile de învățare datorate unor accente comportamentale specifice unui anumit tip de temperament
40% 60%
prezența dificultăților de învățare absența dificultăților de învățare
60% dintre elevii din mediul urban au prezentat unele dificultăți în procesul de învățare, ceea ce evidențiază faptul că anumite accente comportamentale pot provoca unele incoveniente.
3. Concluzii Conform rezultatelor obținute, am constatat că ipoteza generală 1 este confirmată, deoarece în graficul nr. 1 și graficul nr. 3 se observă că tipurile temperamentale ale elevilor din cadrul cercetării este foarte variat. În urma analizei comparative ale celor două loturi de elevi, am constat că în ambele loturi au fost prezente categorii variate de temperament și că în lotul de elevi din mediul rural tipul frecvent de temperament este cel flegmatic, iar în cazul lotului de elevi din mediul urban este cel coleric. Ipoteza generală 2 este de asemenea confirmată, tabelul nr. 3 și tabelul nr. 4 evidențiind faptul că există o corelație între procesul de învățare și tipul de temperament al elevilor. Astfel, anumite accente comportamentale specifice unui anumit tip de temperament pot crea dificultăți în procesul de învățare. În cadrul existenței acestor dificultăți de învățare, cadrul didactic trebuie să abordeze anumite măsuri educative în funcție de tipul de temperament al elevilor: în cazul elevilor colerici, cadrul didactic trebuie să-i ajute să își cunoască propriile posibilități, să propună activități care să le mențină constantă atenția, în cazul elevilor sangvini, acesta trebuie să utilizeze acțiuni diversificate, cu elemente noi și care să îi determine să se implice total, elevii flegmatici trebuie să efectueze activități cu caracter de stereotip, să fie antrenați în activități care să aibă un anumit termen de execuție, în cazul elevilor melancolici, aceștia trebuie să fie încurajați, ajutați să aibă mai multă încredere în forțele proprii, trebuie să se evite comparațiile între elevi.
Bibliografie 1.Antonesei, L. și colab. (2009). Ghid pentru cercetarea educaţiei. Iaşi: Editura Polirom. 2. Arădăvoaice, Gh., Popescu, Ș. (2009). Autocunoașterea personalității – Teste psihologice de autoevaluare. București: Editura Antet. 3. Bocoş, M. (2003). Cercetarea pedagogică. Suporturi teoretice şi metodologice, Ediţia a IIa. Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. 4. Joiţa, E. (2003). Cercetarea pedagogică. Inovarea teoriei şi practicii educaţionale. În: Joiţa, E. (coord.), Pedagogie şi elemente de psihologie şcolară. Craiova: Editura Arves. 5. Mâţă, L. (2010). Managementul proiectelor de cercetare în ştiinţele educaţiei. În L. Mâţă, Ghid de pregătire psihopedagogică pentru gradele didactice (pp. 95-100). Bacău: Editura Alma Mater. 6. Schipor, D.M. și colab. (2016). Caiet de seminar pentru un studiu activ al psihologiei educației, Iași, Editura Pim. 7. Schipor, D.M. și colab. (2009). Personalitatea și învățarea. În: Schipor. D.M. (Coord.), Psihologia educației – primii pași pentru a fi profesor, Suceava, Editura Universității din Suceava.
Anexa 1. Ghid de identificare a temperamentelor – Identificați-vă temperamentul! (Arădăvoaice și Popescu, 2009)
Caracteristici temperamentale
Încadrare DA
I. Coleric (puternic-excitabil-mobil) 1.Fără astâmpăr, agitat 2. Impulsiv, irascibil 3. Nerăbdător 4. Aspru și sincer în relațiile cu oamenii 5. Hotărât și cu inițiativă 6. Încăpățânat 7. Ingenios în discuții 8. Lucru în asalturi 9. Înclinat spre risc 10. Neranchinos 11. Vorbește repede, cu psiune și intonație 12. Înclinat spre acțiuni hazardate 13. Scandalagiu și agresiv 14. Neîngăduitor față de lipsuri 15. Mimică expresivă 16. Capabil să gândească și să găsească soluții rapide 17. Năzuință spre nou 18. Mișcări rapide, violente 19. Perseverență în realizarea scopului propus 20. Schimbă brusc dispoziția
II. Sangvin (puternic-echilibrat-mobil) 1. Vesel, optimist 2. Energic și întreprinzător 3. Nu duce întotdeauna un lucru la bun sfârșit 4. Înclinat să se supraaprecieze
NU
5. Capabil să sesizeze noul 6. Nestatornic în interese și înclinații 7. Suportă ușor neplăcerile și eșecurile 8. Se adaptează ușor la diferite împrejurări 9. Manifestă receptivitate față de nou 10. Se calmează ușor când îi scade interesul pentru activitate 11. Se deprinde ușor cu o muncă nouă 12. Suportă greu monotonia, activitățile migăloase 13. Comunicativ și serios 14. Răbdător și muncitor 15. Vorbește cu glas tare, repede, cu intonație, gesticulează 16. Își păstrează calmul în situații limită 17. Totdeauna este plin de viață 18. Adoarme și se trezește ușor 19. Se pripește când trebuie să ia o hotărâre 20. Tratează lucrurile cu superficialitate
III. Flegmatic (puternic-echilibrat-inert) 1. Calm, cu sânge rece 2. Consecvent și serios în tot ce face 3. Prudent și echilibrat 4. Poate să aștepte 5. Tăcut 6. Vorbește calm, cu opriri, fără mimică 7. Suportă ironiile la adresa lui 8. Nu-și cheltuie forțele inutil 9. Respectă cu strictețe un anumit regim de viață 10. Își reprimă ușor pornirile 11. Este puțin sensibil la laude și mustrări 12. Constant în relații și interese 13. Se încadrează lent într-o activitate nouă 14. Egal în raporturile cu cei din jur
15. Punctual și ordonat 16. Se adaptează greu la o situație nouă 17. Inert, greoi, indiferent 18. Știe să se stăpânească 19. Își controlează pornirile 20. Duce până la capăt o treabă începută
IV. Melancolic (slab) 1. Timid 2. Se pierde cu firea în relațiile cu necunoscuții 3. Dificultăți în stabilirea relațiilor sociale 4. Neîncrezător în forțele proprii 5. Suportă ușor singurătatea 6. Deprimat și dezorientat după eșec 7. Tendința de a se închide în sine 8. Obosește repede 9. Vorbește încet și rar până la șoaptă 10. Se adaptează greu la caracterul interlocutorului 11. Foarte impresionabil 12. Exagerat de receptiv la laude și dojeni 13. Exigent față de el și față de cei din jur 14. Predispus la suspiciune și neîncredere 15. Foarte sensibil 16. Foarte vulnerabil 17. Închis în sine și necomunicativ 18. Nu prea activ și fricos 19. Foarte docil 20. Tinde să stârnească compasiunea celor din jur