Tiparul Offset

Descoperirea LITOGRAFIEI o datoram lui Alois Snefelder originar din Bavari si atrait in perioada 1771-1834.In 1798 a scris numele lui pe opiatra cu suprafata plana folosind un creion dintr-o pasta grasa.A umezit apoi toata suprafata pietrei cu appa.A aplicat pe suprafata gresata cerneala pasta.A presat apoi hartia peste aceasta,forma astfel tratata si a obtinut o imagine clara si litografia s-a nascut. Imaginea poziiva de pe placa este transferata sau „rasturnata”(OFFSET) pe suprafta asternutului in negativ;asternutul transfera imaginea pe suportul de imprimare sprijinit de cilindrul de presiune in copie pozitiva,lizibila. Principalele variabile în ecuaţia tiparului sunt tipul de suport şi cernelurile, această pagină prezentându-vă câteva noţiuni de bază despre modul optim în care acestea pot fi folosite şi combinate. Sub această denumire este cunoscut procesul de transferare a cernelii din bateria de cerneluire pe placă, de pe placa pe cauciuc şi de pe cauciuc pe coala de hârtie. Procesul de transfer se face prin contact compresiv. Tiparul offset Tiparul offset utilizează sistemul CMYK, prelucrarea celor patru culori de bază necesare procesării imaginii în tipar făcându-se pe baza principiului rasterizării (halftoning). Sistemul CMYK consta in combinarea a trei culori - Cyan, Magenta, Yellow carora li se adauga Black , aceasta fiind singura posibilitate de a obtine un negru pur. Tipul de mix folosit este cel substractiv, pornind de la alb, cu cat este adaugata mai multa culoare, cu atat rezultatul final este mai inchis, pana la negru. In modelul de culoare CMYK valorile culorilor sunt exprimate pe o scala de la 0 la 100. O culoare cu o saturatie maxima este exprimata prin 100%, iar lipsa acesteia prin 0%. Cu ajutorul acestui model pot fi reproduse aproape toate culorile spectrului vizibil, mai putin unele culori precum roz si culorile fluorescente. Modelul CMYK este folosit pentru printare, culorile fiind obtinute suprapunand nuante de cyan, magenta si galben, creind astfel iluzia unor tonuri continui asemeni unei fotografii. Totusi datorita impuritatilor existente in cerneluri negrul nu poate fi obtinut doar combinand cele trei culori primare. Este necesara adaugarea cernelii negre pentru a compensa aceste impuritati. Codul CMYK se foloseste pentru tiparituri(ziare, reviste, carti, afise, etc.), sau orice obiect care este lovit de lumina din exteriorul obiectului respectiv, iar lumina reflectata din acel obiect, este perceputa ca fiind o anumita culoare. Astfel, suprafaţa hârtiei este acoperită parţial de cercuri în cele patru culori de bază, acestea fiind suficient de mici şi dese încât ochiul va media efectele suprafeţei albe şi a celei acoperite de cercuri, creând o imagine unitară. Este bine de ştiut că din punct de vedere al cromaticii, imaginile sunt direct influenţate de caracteristicile tipului de suport (grad de alb, suprafaţă lucioasă,

mată sau metalizată, etc). Cu cât un suport este mai absorbant, cu atât scade contrastul şi luminozitatea imaginii tipărite. Tiparul este influenţat şi de culoarea hârtiei sau cartonului folosit. În afara cernelurilor clasice (CMYK), există culori cu proprietăţi deosebite (perlate, razuibile, pentru medii neabsorbante sau termosensibile care reacţionează la frecarea cu un corp metalic), cu ajutorul cărora se pot realiza tipărituri speciale.

Procesul de tipar offset se bazeaza pe un principiu fizic simplu: grasimea si apa sunt nemiscibile. Procesul de tipar reprezinta procesul prin care se realizeaza transferul cernelii din bateria de cerneluire pe placa, de pe placa pe cauciuc si de pe cauciuc pe coala de hirtie.Procesul de transfer se face prin contact compresiv. Placa de tipar prezinta doua zone: o zona oleofila si una oleofoba. Zona oleofila este cea cu desenul util.In timpul procesului de tipar placa trece intii prin dreptul valurilor(valului) de umezire care umezeste placa, curatind zonele oleofobe si depunind pe ele un film foarte subtire de solutie de umezire, de asemenea pregatind zonele oleofile pentru aderarea cernelii, lucru ce se petrece in momentul imediat urmator cind placa ajunge in dreptul valurilor de cerneluire. Dupa acest moment zonele oleofile cu cerneala pe ele ajung in dreptul cauciucului intra in contact cu acesta si ii transfera cerneala. De aici cerneala se va transfera pe coala de hartie. Ink duct – jgheab de cerneala Inking system – sistem de cerneluire Plate cylinder – cilindru port placa Offset cylinder – cilindru port cauciuc Impression cylinder cilindru de presiune Dampening system – sistem de umezire

Uscarea In timpul procesului de uscare se petrec urmatoarele fenomene: in prima faza o mica parte din uleiurile din cerneala patrund in capilarele suportului favorizind fixarea asa incat cantitatea de uleiuri din stratul superficial scade si este favorizata uscarea prin oxidare a stratului superficial; in acest moment capacitatea de absobtie a capilarelor suportului se satureaza si uleiurile migreaza spre exterior inmuind stratul superficial al cernelii ; dupa acest moment uleiurile incep sa se evapore, rasinile care compun cerneala se combina cu oxigenul din atmosfera si transforma cerneala lichida intr-un film solid, procesul de uscare devenind asfel ireversibil. Procesul de uscare este influentat de factorii enumerati mai sus in urmatoarele feluri: - utilizarea aditivilor de uscare va grabi acest proces - ph-ul prea acid al solutiei de umezire sau al suportului nu numai ca va intarzia uscarea dar va favoriza stergerea foarte usoara a filmului de cerneala de pe suport - temperatura si umiditatea ridicate din hala de productie sau de finisaj produc intirzieri ale procesului de uscare. Lacuirea Lacurile offset sunt cele mai vechi lacuri dar si cele mai raspandite, deoarece se manipuleaza si se utilizeaza exact ca o cerneala. Pot fi aplicate atat in sistem on line cat si off line. Lacurile offset sunt disponibile in doua variante mat si lucios. Este foarte important sa se controleze cantitatea de lac la alimentare, pentru a preveni aderenta nedorita a colilor la cauciuc. Este recomandabil utilizarea pudrei anticopiative. Daca se utilizeaza o cantitate mare de lac este foarte posibil sa apara un efect de ingalbenire a materialului tiparit. Un dezavantaj ar fi viteza relativ mica de uscare. Aceste lacuri nu prezinta miros dupa uscare si sunt recomandate pentru lacuirea ambalajelor utilizate in industria alimentara sau farmaceutica. Lacurile UV se utilizeaza in vederea obtinerii unui luciu foarte puternic cu rezistenta sporita la abraziune si la actiunea diferitilor agenti chimici externi. Aceste rezistente sunt conferite de structura liantilor ce intra in compunerea lacurilor UV. Procesul de tipar este precedat de pregatirea pentru tipar care include: spalarea masinii( daca este necesar – calimara, ductorul si valurile de cerneluire), spalarea cauciucurilor si a cilindrilor de presiune si intermediari, realizarea formatului la aparatul de alimentare si la cel de eliminare, schimbarea placilor pentru noua

lucrare, alimentarea cu cerneala a grupurilor, operatiunea de potrivire a registrilor de tipar (potrivirea planelor) si reglarea registrilor de cerneala.

Transferul cernelii se realizeaza prin contact compresiv. O presiune mai mica decit cea prescrisa va determina un transfer defectuos al cernelii,vor fi zone cu imagine lipsa si rastere incomplete.O presiune prea mare va genera un tipar incarcat cu aspect murdar, punctele de raster vor fi strivite cu un contur neregulat. Presiunile dintre valurile de cerneala trebuie sa fie uniforme pe toata lungimea valurilor, altfel transferul va fi defectuos si cu puseuri, iar in timpul spalarii se vor observa zone in care nu se duce cerneala de pe valuri, acelasi lucru poate fi generat si de o presiune neuniforma intre lama racarului si frecatorul de spalare sau de uzura neuniforma a lamei racarului. Culoarea reprezinta cea mai importanta parte a perceptiei vizuale, purtind peste 60% din cantitatea totala de informatie. Ochiul uman poate percepe citeva milioane de nuante diferite de culoare; este mai sensibil la detaliile din zonele luminoase ale unei imagini si mai putin sensibil la detaliile din zonele intunecate. Teoretic orice culoare perceptibila poate fi obtinuta dintr-o combinatie de rosu(R), verde(G), albastru(B); de aici si denumirea de spatiu RGB, acest spatiu este un spatiu aditiv 100%R+100%G+100%B = ALB Redarea culorilor utilizind sistemul CMYK se face pe baza principiului rasterizarii( halftoning), in care suprafata hirtiei este acoperita partial de cercuri ale celor patru culorii, aceste cercuri sunt suficient de mici si dese asa incit ochiul va media efectele suprafetei albe si a celei acoperite de cercuri creind o imagine unitara. Alegerea ordinii de tipar a culorilor: regula de baza in stabilirea unei ordini corecte la tipar este culoarea cu acoperirea cea mai mica se tipareste prima. Asa incit culorile vor fi tiparite in ordinea crescatoare a acoperirii. Solutia de umezire este un amestec realizat din apa, un ph buffer( solutie care aduce ph-ul solutiei de umezire la valori cuprinse intre 4,9 si 5,5 si il stabilizeaza in timpul procesului de tipar intre aceste valori, un ph prea mic va creste riscul coroziunii premature a placii, iar un ph prea mare poate conduce la formarea de cruste pe valuri, atit cele de umezire cit si cele de cerneluire) si alcool izopropilic care reduce tensiunea superficiala a solutiei deoarece este necesar ca solutia de umezire sa formeze o pelicula continua pe zonele oleofobe, foarte repede, asa in

cit pe ele sa nu adere cerneala( o tensiune superficiala prea mica va duce la formarea unei emulsii necontrolabile cu cerneala, ceea ce va cauza probleme in tipar) . In ultima vreme datorita normelor ecologice tot mai restrictive, alcoolul izopropilic a inceput sa fie inlocuit cu divesi substituienti pe baza de glicoli care reduc deasemenea tensiunea superficiala a solutiei. Pentru un tipar de calitate este necesar ca apa din aceste zone sa fie in cantitate optima. O cantitate de apa in exces va genera o emulsificare necontrolata care va necesita o ajustarea frecventa a alimentarii cu apa si cerneala( aceste ajustari intrind intr-o vrie)remediul in acest caz presupune spalarea grupului, verificarea ph-ului apei si a procentului de alcool, reincarcarea grupului cu cerneala si inceperea procesului de tipar cu apa redusa pina la tonare, urmata de cresterea cantitatii de apa cu cite o subdiviziune pina dispare tonul.Grupurile unde consumul de cerneala este mic prezinta cel mai mare risc de aparitie al acestei probleme.( aspectul unui astfel de tipar fiind de tipar sters, fara contrast si uneori cu diferente de la o coala la alta).O cantitate prea mica de apa nu va dovedi sa curete placa corespunzator si sa formeze un strat protector continuu pe zonele hidrofile, cantitatea de apa in emulsie va fi insuficienta (as- pectul tiparului fiind de tipar tonat cu puncte de raster incarcate). Tiparul offset este un proces influentat de multe variabile, fiind de ajuns sa amintim ca intr-un grup de tipar se desfasoara aproximativ 60 de procese chimice. Cele mai importante variabile sunt : temperatura, viteza, vascozitatea, presiunea dintre cilindrii. - temperatura: se modifica in timpul procesului de tiparire si atinge adesea o valoare constanta. Ea variaza in interiorul grupului si intre grupuri. Daca temperatura creste, vascozitatea si tensiunea superficiala a cernelii si a solutiei de umezire scad. Aceasta poate duce la cresterea tendintei de emulsionare si de aici la deteriorarea dramatica a balansului apa/cerneala. - viteza: influenteaza proprietatile de curgere ale cernelii. Cerneala devine mai fluida odata cu cresterea vitezei de imprimare, crescind astfel riscul aparitiei unor fenomene negative. - vascozitatea: cu cat vascozitatea este mai scazuta cu atat tendinta de emulsionare creste. - presiunea intre valuri: daca presiunea intre valuri nu este constanta, pelicula de solutie de umezire va fi neuniforma, ceea ce poate duce la uscarea anumitor zone ale placii in timpul tiparirii. In acelasi timp o emulsionare neuniforma se poate datora tot unei presiuni prost setate. Toate masinile de tipar offset prezinta trei cilindrii de imprimare( cilindrul port placa, cilindrul portcauciuc si cilindrul de presiune), sisteme de cerneluire si umezire, sistem de alimentare si de eliminare. Masina de tipar: - aparat de alimentare

- grupuri de tipar - grup de lacuire( optional) - cuptor de uscare IR si/sau UV( optional) - aparat de eliminare

Aparatul de alimentare: puitorul, toba de alimentare, vorgreiferul - puitorul : masa de alimentare pe aceasta masa se aseza stiva de hirtie. Pe masura ce stiva se consuma , masa se ridica asa incit prima coala sa se afle in pozitia optima pentru preluare. - sistem de punere in miscare coala(opritoarele posterioare ale stivei, suflantele separatoare, suportul director si suflanta pentru aerul de transport sau talpita, perii sau arcuri separatoare, sorburile portante, sorburile de avans). Prima coala din stiva este preluata de sorburile portante,in acest moment talpita este in pozitie superioara, pe masura ce sorburile portante se ridica,talpita coboara

si incepe sa insufle aer pentru a favoriza desprinderea colii de restul stivei. Apoi sorburile de avans preiau coala, care se desprinde de sorburile portante si o predau rolei de avans pentru a intra pe toba de alimentare. Toba de alimentare: benzi de alimentare -role de avans( transporta coala de la disp de preluare la benzile transportoare) -role de alimentare( calca pe benzile transportoare) -discurile cu perii( optional) -sistem detectare coala dubla -semne frontale( asigura alinierea in clapa a colii) -dispozitiv automat( asigura alinierea laterala a colii) Fiecare masina de tipar este dotata cu doua dispozitive automat, unul la mana si unul la roata. Dupa ce coala este preluata de rola de avans, intra pe toba de alimentare unde este antrenata de benzile de alimentare, ajunge in semnele frontale unde se opreste si este aliniata lateral de dispozitivul automat. In acest punct al masinii pot apare doua probleme: jocul in semne sau in automat. Pentru a preveni jocul in semne este necesar ca distanta dintre semnele frontale si ultimele role de alimentare sa fie egala cu marimea colii pe directia peralela cu automatul plus cca 1mm. Jocul in automat se previne prin setarea optima a tensiunii arcului si reglarea rolei, aceste reglaje se fac in functie de grosimea suportului. Vorgreiferul - brat sau tambur cu clape care preia coala de pe toba de alimentare, din dreptul semnelor frontale, o accelereaza la viteza masinii si o transmite la cilindrul de presiune. Grupul de tipar: - baterie de cerneluire -baterie de umezire -cilindru portplaca -cilindru portcauciuc -cilindru de presiune Bateria de cerneluire: - calimara( jgheab, lama, ductor) - valuri de cerneala( alimentator, frecatoare, valuri de transport cerneala) Bateria de umezire: - tanc sau tancuri pentru solutia de umezire cu pompe -ductor, alimentator,frecator,valul sau valurile de pe placa

Cilindrul portplaca: - cilindru, asternut (autocolant sau nu), stangi pentru fixare placa, suruburi de fixare si reglare registru Cilindrul portcauciuc: - cilindru, asternut compresibil, stangi fixare cauciuc tipografic, sistem de tensionare a cauciucului Cilindrul de presiune: - cilindru simplu sau dublu, bara sau bare cu clape pentru prindere si transport hartie. Cilindrul simplu are diametrul egal cu cel al cilindrilor portcauciuc si are o singura bara cu clape. Cilindrul dublu este format din doua jumatati care au fiecare lungimea desfasurata egala cu lungimea desfasurata a cilindrului portcauciuc si are doua bare cu clape, cate una pentru fiecare jumatate. Cilindrul dublu este o caracteristica a masinilor pentru tipar carton, cei simpli pentru tipar hartie. Acest lucru nu exclude tiparirea cartonului pe o masina de hartie si invers, dar trebuie avute in vedere recomandarile producatorului masinii in ceea ce priveste limita inferioara si cea superioara a grosimii suportului de tiparit. Nota : intre grupurile de tipar pot exista cilindri intermediari de transfer, simpli si/sau dubli. Acestia asigura transportul hartiei de la un grup de tipar la urmatorul. In ultimul timp multe masini de tipar multigrup sunt echipate cu un cilindru perfector, care permite tiparirea fata/verso dintr-o trecere, de regula aceste masini au numar par de grupuri. Bateria de lacuire: - seamana cu o baterie de cerneluire, dar ductorul are o parte imersata in masa de lac, numarul valurilor de transport este mic ( cel mult trei) si un singur val pe placa . Cuptor de uscare IR si/sau UV: - baterie de lampi IR si/sau UV pe sub care trec colile tiparite.Cuptorul IR nu usuca efectiv cerneala ci favorizeaza vaporizarea solventilor din cerneala astfel incit sa reactioneze cu oxigenul ( uscare oxidativa) Cuptorul UV se utilizeaza in cazul in care se lacuieste cu lac UV sau se tipareste cu cerneluri cu uscare UV.

Aparatul de eliminare: - lanturi care sustin bratele cu clape pentru transport coala - batator frontal, batatoare laterale - masa eliminare -aparat pulverizare praf anticopiativ Mai exista si masini de tipar offset fara sisteme de umezire,acestea folosesc tehnologia tiparului offset uscat,la care nu mai este necesara umezirea zonelor neimprimabile pentru ca placile de tipar sunt de asa natura incat aceste zone sunt oleofobe.Tipul acesta de masini isi pregatesc singure forma de tipar sunt asa zise masini „computer to print” Ca avantaje ale tiparului uscat putem preciza: - timp scurt de pregatire - maculatura minima - toleranta fata de materiale neabsorbante - constanta culorii in timpul tirajului - consum redus de cerneala - nu mai este necesara obtinerea echilibrului cerneala apa - nu mai sut necesare solutii si aditivi pentru umezire - nu mai este necesar un „ ochi format si experimentat” ci doar un „management al culorii” bine pus la punct pentru obtinerea calitatii de varf

Intretinerea masinilor de tipar: - curatirea generala a aparatelor componente ale masinii, prin folosirea solventilor si suflarea cu jet de aer a portiunilor prafuite; - curatirea inelelor de rulare, operatie ce se executa folosind butonul de tatonare ca masura de protectie( butonul de tac); - spalarea si curatirea aparatului de alimentare cu ajutorul unei pensule; se vor desfunda cu jet de aer conductele si orificiile; se ung locurile marcate cu picaturi de ulei; - sistemul de conducere a colilor va fi curatat de praf prin spalare si stergere, apoi va fi uns; - sistemul de preluare a colilor(semne frontale, vorgreifer) va fi curatat mai ales la clape , prin spalare cu petrol; se verifica functionarea fiecarei clape in parte; se unge in locurile marcate; - se curata automatul si se greseaza; - aparatul de eliminare va fi curatat prin spalarea lanturilor, a rolelor, a sinelor de ghidaj, precum si a clapelor; se verifica functionarea acestora, se face ungerea locurilor marcate; lanturile se vor unge cu vaselina speciala pentru lant; - vor fi curatati cilindrii de presiune si intermediarii, clapele de prindere a colii, scaunele acestora si se vor gresa locurile marcate;

- se desface lama calimarii si se curata calimara; se desfac suruburile de reglare, se curata si se ung; - vor fi spalate si curatate capetele valurilor de cerneluire si umezire si se vor gresa lagarele acestora; - se vor curata tavile de umezire; - se va(vor) goli si spala tancul(tancurile) cu solutie de umezire, folosind diluant pentru recipientii metalici sau amestec de apa cu detergent lichid(PUR) si IPA, dupa care se va(vor) clati cu apa din abundenta; - se va evita punerea pe valurile de apa sau cerneala a uleiului sau vaselinei; - se va verifica zilnic nivelul de ulei; - se verifica compresoarele,presiunea si vacuumul si se curata filtrele in cazul acumularilor de praf; - se curata prafuitorul; se desfunda duzele si futunasele de alimentare cu praf; - racarele de spalare a grupurilor de cerneluire vor fi spalate dupa fiecare folosire. Cele mai frecvente probleme, identificarea cauzelor si cai de rezolvare. Imprimare slaba pe toata suprafata tiparita Pentru identificarea cauzelor posibile vor fi urmariti logic si metodic urmatorii pasi: 1) Examinati placa dupa tiparirea catorva coli si daca zonele cu imagine nu sunt complet acoperite de cerneala, verificati urmatoarele: 1.1) Balansul apa/cerneala. Daca este o cantitate mare de apa in emulsie sau cantitatea de cerneala aplicata pe placa este insuficienta, aceasta din urma nu va putea acoperi zonele cu imagine de pe placa. 1.2) Daca balansul apa/cerneala este corect, spalati placa cu apa si observati aspectul rasterelor si daca sunt puncte lipsa sau cu dimensiuni variabile intr-o zona de culoare uniforma, placa aste deteriorata si se va inlocui. 1.3) Verificati ph-ul solutiei de umezire. 2) In cazul in care la primii pasi nu au fost descoperite nereguli se trece la studiul cauciucului si al asternutului, in zonele tasate veti observa imagine lipsa sau slaba.Se impune inlocuirea fie a cauciucului si/sau a asternutului. Daca pe cauciuc zonele cu imagine sunt bine acoperite cu cerneala se creste presiunea de lucru.La masinile unde exista reglaj independent al presiunii de contact intre placa si cauciuc se incearca si cresterea acesteia. 3) Dupa parcurgerea pasilor de mai sus, in cazul in care problema persista, se verifica presiunea valurilor de pe placa si se aduce in parametrii prescrisi( va fi verificata si presiunea dintre valuri si frecatoare). In acelasi timp se va verifica presiunea dintre alimentatorul de cerneala si ductor. Se va parcurge acest pas deoarece este posibla dereglarea presiunii de contact dintre valuri dupa o perioada indelungata de mars. Tipar cu impuritati

Particule mici transportate de sistemul de cerneala care adera la imaginea de pe placa, sau particule smulse din suprafata hartiei care adera fie la cauciuc fie la placa. Pentru indepartarea lor se va sterge cauciucul si/sau placa. Pentru a preveni aparitia acestor defecte, inainte de alimentarea cu cerneala se va observa daca ea nu contine impuritati sau pelicula solida. Daca grupul este infestat cu impuritati se va spala masina inainte de a o alimenta cu cerneala proaspata. Daca particulele provin din hartie, satinati inainte de tipar si micsorati vascozitatea cernelii. Daca aparitia defectului in timpul unei lucrari are o frecventa mica, se vor indeparta impuritatile.