The Three Case Scenarios Ro

Cele trei scenarii de caz Scenariul A Context general Montvert este o ţară mică localizată în centrul Africii. Are aproximativ cinci milioane locuitori, majoritatea locuind în aşezări mici răsfirate pe dealurile verzi ale ţării. Acum zona pare liniştită, însă are o istorie foarte violentă. A fost colonizată cu cruzime de o putere Europeană care a unit cu forţa diferitele grupuri etnice într-un singur stat-naţiune. Tensiunile dintre diversele grupuri etnice au crescut datorită favorizării sistematice a unor grupuri în defavoarea altora. Economia ţării se baza pe agricultura de subzistenţă, cele mai semnificative exporturi fiind zahărul şi cafeaua. După ce ţara şi-a câştigat independenţa în 1956, a trecut prin câteva perioade grave de instabilitate politică, sub regimul militar. În 1996, conflictele etnice au declanşat un război civil ce a continuat până în 2000. De atunci, s-a restaurat democraţia, însă ţara este încă instabilă din punct de vedere politic. Situaţia sănătăţii populaţiei este foarte proastă, multe persoane suferind de boli infecţioase. Situaţia privind sănătatea mintală nu a fost evaluată în mod sistematic. De asemenea, nu sau efectuat nici studii referitoare la preponderenţa tulburărilor mintale. Totuşi, s-a constatat faptul că în ţara respectivă se înregistrează un nivel înalt de violenţă sexuală şi de gen. Există un singur spital psihiatric, cu 50 paturi, localizat în suburbiile capitalei. Infirmierii din spitalul respectiv nu au pregătire de specialitate, însă, în cele mai multe cazuri, au o experienţă bogată de muncă, unii dintre ei lucrând de peste 20 ani în domeniu. Ţara are un singur psihiatric, care are un cabinet privat. Prin urmare, serviciile generale de îngrijire medicală nu includ servicii psihiatrice. Ţara are 10 provincii. Fiecare provincie are un spital general, care are în subordine spitalele districtuale. Sistemul de sănătate nu funcţionează bine, în special în zonele rurale. Per ansamblu, există o lipsă generală de infirmieri. Această lipsă se va agrava pe viitor, pe măsură ce populaţia va creşte. În plus, mulţi dintre infirmierii din Montvert vor ieşi la pensie în următorii ani, în timp ce infirmierii şi medicii tineri sunt adesea încurajaţi să emigreze şi să lucreze în Statele Unite ori Marea Britanie. Răspândirea HIV/SIDA este relativ mică în comparaţie cu alte ţări din aceeaşi regiune, cu toate că există semne că numărul de îmbolnăviri este în creştere. În cadrul comunităţii, există convingerea generală că problemele mintale sunt rezultat al unor puteri supranaturale, precum “spiritele rele” sau “vrăjitorie” În mod frecvent, problemele mintale nu sunt diagnosticate în cadrul serviciilor de sănătate. Multe persoane nu privesc bolile mintale drept o ‘problemă de mers la doctor’, ci apelează la vindecători locali sau la biserică. În general, vindecătorii şi bisericile sunt văzute drept furnizori iniţiali de sprijin psihologic. Structurile de ajutor social din sate (vecini care se ajută între ei, lideri ai comunităţii rezolvând conflictele din cadrul comunităţilor etc.) s-au erodat şi nu mai funcţionează în prezent. (Pentru datele statistice generale, vezi: Tabelul A de mai jos.) Localizare specifică a proiectului Lundi este un district de 35.000 locuitori, localizat la aproximativ 5 ore (de condus) de capitală. Este un centru mare de sănătate, cu un singur asistent medical şi două infirmiere. Are zece muncitori calificaţi în sănătate. Districtul are de asemenea multe biserici şi câţiva vindecători tradiţionali. A fost iniţiat un proiect care încearcă în special să se adreseze problemelor de sănătate mintală şi/sau psihosociale. O evaluare recentă arată o rată ridicată de violenţă sexuală şi de gen în districtul respectiv. Există mari tensiuni între foştii refugiaţi şi populaţia care a rămas în zonă. Sarcină proiect Faceţi o propunere de îmbunătăţire a situaţiei sănătăţii mintale şi psihosociale a populaţiei din districtul Lundi. Puteţi folosi resursele existente. Abordaţi atât sistemul de sănătate

existent, cât şi instituţiile din afara acestuia. Asiguraţi-vă că abordaţi nivelele ridicate de violenţă sexuală şi de gen din comunitate.

Scenariul B JebelAkhdar este o ţară localizată în Orientul Mijlociu, având 10 milioane locuitori şi 20 provincii. Este predominant musulmană, însă există mai multe secte. Pe vremuri, ţara era destul de prosperă, însă, în urma unui război civil şi o invazie ulterioară a unei puteri mondiale, majoritatea infrastructurii a fost distrusă, iar situaţia economică s-a deteriorat grav. În multe părţi ale ţării au rămas problemele. Aproximativ 100.000 oameni şi-au pierdut viaţa ca consecinţă directă a violenţei. Prin urmare, mulţi au experimentat o schimbare radicală în ceea ce priveşte propria imagine: obişnuiau să se considere JebelAkhdari, însă acum sunt predispuşi să se identifice mai degrabă în funcţie de afilierile regionale şi religioase. Rapoartele organizaţiilor de ajutorare indică faptul că preponderenţa violenţei în familie/domestice şi abuzul asupra copiilor a crescut semnificativ. Conform estimărilor Naţiunilor Unite, aproximativ 25% din populaţie s-a mutat. Mulţi dintre ei au fugit în ţările vecine, în timp ce mulţi alţii locuiesc în tabere pentru persoane dislocate intern (PDI), aflate pe teritoriul ţării. Uzul de droguri (heroină şi opiu), prezent în mod constat în ţară, a crescut semnificativ după război. Ţara este în plin proces de recuperare în urma violenţei din trecutul recent. În ţară există multe organizaţii străine de ajutorare şi ale Naţiunilor Unite, şi s-au implementat proiecte care să asiste populaţia. Serviciile pentru sănătate mintală din ţară includ servicii pentru persoane cu dizabilităţi intelectuale şi epilepsie. Cele trei spitale psihiatrice din ţară au fost distruse în timpul războiului, însă două dintre ele funcţionează din nou. Nu există facilităţi pentru serviciile pentru sănătate mintală pentru copii şi adolescenţi, în ciuda faptului că, ca rezultat al evaluării rapide de către organizaţiile străine de ajutorare, s-a presupus să mulţi copii au fost afectaţi psihologic de ostilităţi. Mulţi dintre angajaţii calificaţi în sănătate mintală au părăsit ţara. În prezent, există aproximativ 20 psihiatrii, 10 psihologi clinici şi 100 infirmieri psihiatrici. Majoritatea dintre aceştia sunt angajaţi de ONG-uri din străinătate, ori lucrează în cabinete private. Concepţiile greşite despre problemele mintale sunt exagerate: mulţi consideră problemele mintale ca nefiind boli medicale, ci ca având legătură cu ‘jinns’ (spirite supranaturale). (Pentru datele statistice generale, vezi: Tabelul A de mai jos.) Localizare specifică a proiectului Al Arba este un district de 350.000 locuitori, localizat la aproximativ 5 ore (de condus) de capitală. Are un spital provincial (150 paturi) care nu deţine un departament de psihiatrie, trei spitale districtuale (40 paturi) şi 15 centre de sănătate cu un personal format dintr-un medic, un infirmier, o moaşă şi un responsabil medical. Acesta are în subordine 10 asistenţi medicali, atât femei, cât şi bărbaţi. Provincia are de asemenea şi un faimos templu islamic de vindecare, unde sunt tratate persoanele cu probleme mintale severe. Există şi câteva ONG-uri ce lucrează în domeniul dezvoltării rurale şi al sănătăţii, însă nu se adresează în mod specific la problemele de sănătate mintală şi/sau psihologice. Sarcină proiect Faceţi o propunere de îmbunătăţire a situaţiei sănătăţii mintale şi psihosociale a populaţiei din districtul Al Arba, inclusiv pentru copii şi adolescenţi. Puteţi folosi resursele existente. Asiguraţi-vă că includeţi servicii de îngrijire atât pentru persoanele cu probleme mintale grave, cât şi proiecte pentru persoanele cu tulburări mintale şi probleme psihosociale comune.

Scenariul C

Selenistan este o ţară din Asia Centrală, cu 5 milioane locuitori. Pe vremuri, era o zonă destul de prosperă, având câteva centre de industrie grea lângă zonele urbane şi câteva

centre miniere importante. După căderea republicii federale centraliste acum 20 ani s-a instaurat un regim independent. Primii ani de independenţă au fost caracterizaţi de turbulenţe politice, însă în prezent situaţia politică este stabilă. Organizaţiile pentru drepturile omului au scris câteva rapoarte alarmante, invocând atât lipsa democraţiei, cât şi lipsa respectului pentru drepturile omului. Bogăţia este distribuită din ce în ce mai inegal, persoanele din preajma elitei de la guvernare devenind foarte bogate, în timp ce mulţi dintre foştii muncitori din fabrici şi agricultori trăiesc în condiţii cumplite. Ţara are comunităţi mari de creştini ortodocşi. În ultimii ani, islamismul este în creştere, în special într-o zonă montană din sudul ţării. Situaţia economică este proastă. Din cauza închiderii majorităţii fabricilor de stat, a crescut rata şomajului. În plus, s-a înregistrat un nivel înalt de alcoolism în cadrul populaţiei, în special în cadrul bărbaţilor. În rândul tinerilor, în special cei din zonele urbane, este în creştere consumul intravenos de heroină. Rata de sinucideri este una dintre cele mai mari din lume. Preponderenţa infecţiei HIV nu se cunoaşte, însă unele rapoarte indică faptul că este posibilă o creştere rapidă, presupunere bazată pe faptul că utilizatorii de droguri împart acele, precum şi pe sexul neprotejat. Serviciile de îngrijire psihiatrică sunt concentrate într-un spital din capitală, cu 750 paturi, şi 4 spitale psihiatrice mai mici, în partea de est, vest, nord şi centru a ţării. Majoritatea pacienţilor din spital rămân internaţi pe perioade lungi (de la câteva luni la câteva zeci de ani). Ţara are 50 psihiatrii, 20 psihologi clinici şi 500 infirmieri psihiatrici, care lucrează toţi în spitale psihiatrice. Infirmierii psihiatrici beneficiază de 4 săptămâni de instruire suplimentară după ce termină studiile generale pentru infirmieri. Un grup de infirmieri psihiatrici a fondat recent o asociaţie locală care are ca scop îmbunătăţirea competenţei profesionale a infirmierilor psihiatrici. Nu există terapeuţi non-verbali cum ar fi terapeuţii prin mişcare, ergoterapeuţii şi tarapeuţii prin artă. Timp de mulţi ani, ţara nu a intrat în programele de dezvoltare privind sănătatea mintală, prin urmare încă predomină o abordare biomedicală învechită, cu tendinţa de a prescrie multe medicamente psihotropice, pentru perioade lungi şi în doze mari. Reabilitarea şi reintegrarea socială a pacienţilor cu tulburări mintale cronice încă nu a început practic, cu toate că au fost întreprinse unele iniţiative la nivel local. Multe persoane cu probleme de sănătate mintală pe termen lung şi/sau dizabilităţi intelectuale trăiesc, adesea în condiţii groaznice, sub jurisdicţia Ministerului afacerilor interne, în aziluri mari de asistenţă socială, patronate de alte sisteme (şi nu de cel responsabil cu sănătatea mintală). Există multe prejudecăţi privind bolile mintale, iar oamenii care suferă de tulburări mintale sunt supuse atât discriminării, cât şi excluderii totale din societate. (Pentru datele statistice generale, vezi: Tabelul A de mai jos) Localizare specifică a proiectului Pe teritoriul întregii ţări Sarcină proiect Faceţi o propunere de îmbunătăţire a situaţiei sănătăţii mintale şi psihosociale a populaţiei din ţara respectivă. Puteţi folosi resursele existente. Asiguraţi-vă că includeţi soluţii de îngrijire atât pentru persoanele cu probleme mintale severe, cât şi pentru cele dependente de droguri. Acordaţi o atenţie specială problemelor din cadrul spitalului psihiatric din capitală.

Tabelul A. Câteva date generale relevante privind cele trei ţări Montvert

JebelAkhdar

Selenista n

Există o politică privind sănătatea mintală Asistenţa comunitară este inclusă în sistemul de sănătate mintală Lege privind sănătatea mintală Buget alocat pentru sănătatea mintală Psihiatrii (per populaţie de 100.000 locuitori) Infirmieri psihiatrici (per populaţie de 100.000 locuitori) Program special pentru sănătate mintală pentru copii Program special pentru sănătate mintală pentru bătrâni Program pentru combaterea abuzului de substanţe toxice Speranţa de viaţă a populaţiei masculine Speranţa de viaţa a populaţiei feminine Cheltuieli totale pentru sănătate în % din PIB

Nu

Nu

Da

N

N

N

N D

N N

D D

0,02

0,2

1

0

NA

10

N

N

N

N

N

N

N

N

D

44,7

57,8

59,0

48,3

64,4

65,3

2,4

4,0

3,5

Organizaţii nonguvernamentale (ONG-uri) active în domeniul asistenţei în sănătatea mintală @ psihologică Sistem de colectare a datelor privind sănătatea mintală

N

D

N

N

N

N

Rata mortalităţii sub cinci (per 1.000 naşteri)

200

75

100

Persoane subnutrite (% din populaţia totală)

60

20

15