Testul Omului

Testul omuleţului

1. Natura testului 

vTestul Omului permite evaluarea personalităţii copiilor analizând desenele acestora. 

vÎn accepţiunea lui tehnică Testul Omului pleacă de la principiul că în desenul unei siluete umane subiecţii îşi proiecteată modul în care se percep pe ei înşişi, cu problemele sau conflictele specifice care ţin de imaginea de sine.  

2. Aplicarea testului 

vCopiilor între vârsta de 3 – 12 ani 

vPoate fi aplicată individual sau colectiv 

vMateriale necesare: v7 culori :roşu, verde, albastru, galben, violet, maro, negru vCreion, radieră vFoaie de hârtie

3. instrucţiuni 

vPe această coală de hârtie (ţinută vertical), vei desena un omuleţ, cât poţi tu de frumos, dacă vrei poţi să-l colorezi. 

vCopilul trebuie lăsat să deseneze cum vrea. 

vLa întrebările copilului se răspunde ambiguu.

4. interpretarea A. criterii generale: a) Poziţia sau atitudinea persoanei desenate: vsiluetele desenate în mişcare sugerează o fire dinamică, activă vsiluetele desenate cu picioarele depărtate şi cu mâinile ridicate sugerează asertivitate şi dorinţă de afirmare socială vsiluetele înclinate indică dezechilibru emoţional vpersoanele desenate cu spatele sau din profil denotă dorinţa de evaziune sau de disimulare 



b)Expectanţele de rol sexual:includ caracteristicilie sexuale ale desenului reprezentând o persoană de acelaşi sex cu subiectul v vdesenele ar trebui să conţină astfel de elemente sugerând o identificare normală cu propriul rol sexual v v 



c) Accentuarea, exagerarea, îngroşarea, haşurarea  excesivă sau multiplicarea unor elemente ale desenului: sugerează importanţa pe care subiectul o acordă elementului respectiv din viaţa sa v vaccentuarea detaliilor sexuale (sânii, coapsele, buzele, părul) indică dorinţe erotice intense sau tendinţa de exhibiţionism sexual 

d) Omiterea nejustificată sau tratarea superficială a unor elemente:sugerează conflicte în zona respectivă sau lipsă de implicare în sarcină, evaziune





e) Semne de bizarerii sau de irealism grafic: sugerează conflicte interioare puternice, atitudine batjocoritoare sau pierdere a simţului realităţii vpot apărea în desene: membre lipsă sau amputate, siluete deformate sau hidioase, bestializarea figurii 



B. analiza formală: include:

 

a) analiza trăsăturilor grafice vliniile zimţate exprimă agresivitate vliniile întrerupte sugerează nesiguranţă sau anxietate vliniile moi abia schiţate, denotă lipsă de energie v 



b) analiza spaţiului grafic:se referă la plasarea în pagină şi la mărimea desenului vpersoanele desenate în zona superioară a paginii poate sugera că persoana se simte fără o bază solidă de ancorare în realitate, fie nevoia de putere sau expansiune vdesenul executat în josul paginii sugerează că individul se simte nesigur şi neadaptat vocuparea preferenţială a spaţiului din stânga indică retragerea în trecut, poziţia pasivă de spectator vdesenul plasat în dreapta înseamnă orientare spre lume sau viitor 





v

desenele mari sugerează megalomanie, centrare de sine, siluetele mici implică sentimente de insignifianţă sau inadecvare



C. analiza de conţinut: se iau în considerare atât modul cum sunt executate diferitele detalii corporale, cât şi aspecte suplimentare care participa la expresivitatea siluetei umane şi pot trăda anumite tendinţe ale subiectului



1.capul:este sediul conştiinţei şi dirijează adaptarea individului în mediul fizic şi social, faţa fiind principalul element al expresivităţii emoţionale, cu rol esenţial în recunoaşterea atitudini sau dispoziţiei celuilalt vcapul desenat mare faţă de restul corpului poate implica o valorizare a funcţiilor cerebrale, deci o atenţie mare acordată proceselor mentale sau controlului emoţional vcapul mic poate indica dorinţa subiectului de a nega controlul asupra impulsurilor lui, dificultăţi de concentrare 



vgura: organul de asimilare a hranei, dar din punct de vedere simbolic a experienţelor afective vgura mică denotă negare a nevoilor de dependenţă vgura mare, cu colţurile în sus, tendinţa de a prezenta celor din jur un personaj acceptabil care să mascheze pe unul mai putin acceptabil vgura strâmbată, cu colţurile în jos exprimă dezgust sau depresie, dezamăgire faţă de lume vbuzele accentuate dependenţa copilului faţă de cei din jur

vochii: asigură expresivitatea feţei vochii mici denotă introversie, mari extraversie vsub formă de punct denotă neîncredere, îngustimea vederii vochii expresivi, paranoici indică aspect sever, nelinişte vpărul: element decorativ vdesenat abundent, înnegrit sau foarte haşurat, în dezordine indică preocupări sexuale, uneori agresivitate vo coafură elaborată, îngrijită sugerează dorinţa de a plăcea

vurechile: rar reprezentate vdacă apar desenate mari pot sugera hipervigilenţă, suspiciune faţă de ceilalţi sau sensibilitate la critici vnasul: echivalent falic vdesenat mare sugerează dorinţa de afisare a  masculinităţii, de dominare, de agresivitate vnasul turtit este semnul unei traume vbărbia: colţuroasă sau pătrată sugerează forţă, fermitate, încăpăţânare vbărbia mică, ovală indică feminitate sau slăbiciune

2. gâtul: funcţie de comunicare între minte şi corp, între gândire şi emoţie, între planificare şi execuţie vorice strangulare vizibilă în desen la nivelul gâtului sugerează un control sau blocare a impusurilor cerebrale 3. trunchiul: reprezintă zona organelor vitale vdesenat masiv indică dorinţa de forţă, de masculinitate vdesenat subţire sau fragil sugerează sentimente de slăbiciune sau inferioritate v 



vumerii se înscriu pe aceaşi linie a masculinităţii vprezenţa unor organe interne dovedesc lipsă de realism, pierderi a contactului cu realitatea, preocupări somatice intense vsânii reprezintă un simbol al maternităţii vburta legată de dependenţa de mamă vprezenţa buricului semn de dependenţă vorganele sexuale nu sunt reprezentate decât la schizofrenici şi copii cu foarte mari preocupări sexuale v

4. braţele şi mâinile: organe de contact cu alţii vbraţe scurte denotă lipsa ambiţiei, slăbiciune vbraţe lungi denotă dorinţă de succes, persoană ambiţioasă vbraţe subţiri indică slăbiciune vbraţe larg deschise dorinţa de putere vbraţe îndoite suspiciune, ostilitate vmâinile aşezate la spate indică sentimente de culpabilitate vabsenţa mâinilor indică incapacitate de a stabili relaţii cu alţii vpumnul strâns indică agresivitate, negativitate v 

vdegetele ca nişte gheare sugerează agresivitate vdegetele ca nişte petale indică neîndemânare vmai mult de cinci degete indică ambiţie deosebită 5. picioarele: asigură securitatea vpicioarele lungi indică că subiectul este activ vpicioarele scurte pasivitate, lipsă de dinamism vsiluete desenate pe vârfuri implică ideea de ambiţie sau de evadare a subiectului dintrun mediu perceput ca frustrant vcoapsele puse în evidenţă prin haşurare sugerează preocupări legate de sexualitate

6. accesorile: vîmbrăcămintea: acordarea unei mari atenţii reproducerii îmbrăcămintei făcut de extravert, căutare de apreciere socială vneglijarea îmbrăcămintei realizat de introvert vomuleţ dezbrăcat făcut de egocentrici care resping convenţiile sociale vhainele calde denotă nevoia de tandreţe maternă, căldură afectivă acesta lipsindu-i subiectului vpălăria: când apare în desen, indică nevoia de afirmare a poziţiei sociale sau a virilităţii 

vcordonul, cureaua sau centura, gulerul sau alte elemente constrictive simbolizează controlul sau inhibiţia manifestărilor sexuale vmănuşile: sugerează ascunderea sau reprimarea impulsurilor agresive vbuzunarele: sugerează o revendicare a afecţiunii varmele, trabucul sau ţigarea apar în desenele băieţilor cu tendinţe agresive sau dominatoare, care încearcă să compenseze sentimentele lor de slăbiciune vizavi de rolul lor social

5. Avantaje şi dezavantaje v vavantaje: vrapiditatea aplicării vpoate fi utilizată pe grupuri de subiecţi defavorizaţi cultural v vdezavantaje: vinsuficienta ei validare prin studii specifice